Conferinţa „Strategii pentru incluziunea romilor – obiective pentru 2020”

Raport

Context

Anul 2014 marchează câțiva pași ce vor reprezenta cu siguranță acțiuni de impact în ceea ce

privește incluziunea romilor în următorii ani: acordul asupra parteneriatului România – Uniunea

Europeană și dezvoltarea Programelor Operaționale finanțate prin Fondurile Europene

Structurale și de Investiție (European Structural and Investment Funds) în perioada 2014-2020.

Incluziunea romilor reprezintă un element puternic valorizat în cadrul Strategiei Europa 2020,

așadar un punct de referință pentru statele membre și, cu atât mai mult, pentru România.

De asemenea, în contextul Comunicării Comisiei Europene din data de 5 aprilie 2011, „ Un

cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor până in 2020”, fiecare stat membru

a fost încurajat să dezvolte o strategie de incluziune a minorităţii romilor; o strategie coerentă şi

eficientă care să aibă drept scop incluziunea romilor in 4 direcţii principale (educaţie, locuinţe,

sănătate şi ocupare).

În momentul de faţă rolul UE este acela de observator, Uniunea având responsabilitatea de a

monitoriza etapele și policitile pe care fiecare stat membru le derulează, însă principala

responsabilitate revine statelor naţionale. Desigur, în cazul în care eforturile unui anumit stat nu

vor fi satisfăcătătoare, politica Uniunii va deveni mult mai intervenţionistă; toate acestea se

petrec în contextul eforturile făcute de UE pentru a–şi atinge cele 3 obiective principale

prevăzute în Strategia 2020: creştere durabilă, creştere inteligentă şi creştere favorabilă

incluziunii sociale.

În preambulul comunicării1, se susţine că, deşi responsabilitatea primară asupra acţiunilor

rămâne la nivelul autorităţilor publice, integrarea economică şi socială a romilor continuă să fie o

provocare, sugerându-se că integrarea populaţiei rome nu va aduce beneficii sociale, ci şi

beneficii economice atât pentru romi, cât şi pentru comunităţile din care aceştia fac parte.

Principalele obiective stabilite de Comisie prin cadrul european sunt:

- accesul la educaţie: să se asigure că toţi copiii de etnie romă termină, cel puţin, şcoala primară;

- accesul la locuri de muncă: diminuarea diferenţelor dintre persoanele de etnie roma şi restul

populaţiei; statele membre trebuie să asigure accesul deplin al cetăţenilor romi la metode de

formare vocaţională non-discriminatorii, accesul pe piaţa muncii şi la iniţiative de

antreprenoriat;

-accesul la servicii de sănătate: diminuarea diferențelor în ceea ce privește nivelul de sănătate

dintre persoanele de etnie romă şi restul populaţiei;

- accesul la locuinţe şi servicii de bază: diminuarea diferenţelor ce ţin de accesul la servicii de

bază (locuinţe şi utilităţi publice) dintre persoanele de etnie romă şi restul populaţiei;

În același timp, recomandările Comisiei au în vedere stimularea implicării societății civile și a

altor actori relevanți în orice proces de adoptare a unui document programatic sau a unei politici

publice.

Conferința „Strategii pentru incluziunea romilor – obiective pentru 2020”, din data de 28

octombrie, a reprezentat o oportunitate de a identifica și discuta prioritățile României în ceea ce

privește incluziunea socială a romilor pentru următorii 7 ani cu înalți oficiali, reprezentanți cu

responsabilități executive și de management implicați în realizarea politicilor publice în

domeniile de referință, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și reprezentanți ai

autorităților publice locale.

1 Comisia Europeană (2011) “ Un cadru UE al strategiilor naţionale de integrare a romilor până în 2020”, p.2

Panel 1 – Deschiderea oficială a conferinţei

Moderator: Gelu Duminică – Director Executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară

„Împreună”

Invitați:

Liliana Odobescu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului-Ministru

Daniel Vasile, Președinte, Agenția Națională pentru Romi

Excelența Sa, Angela Filote, Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene din România

Excelența Sa, Werner Hans Lauk, Ambasador al Republicii Federale Germania

Excelența Sa, Matthijs van Bonzel, Ambasador al Regatului Țărilor de Jos

În deschiderea conferinței, reprezentanții principalelor instituții relevante pentru incluziunea

romilor (Cancelaria Primului-Ministru, Agenția Națională pentru Romi, Reprezentanța Comisiei

Europene din România), împreună cu reprezentanții a 2 ambasade europene (Republica Federală

Germania și Regatul Țărilor de Jos) au definit cadrul economic, social și politic în care se va

desfășura următorul exercițiu financiar (2014-2020).

Liliana Odobescu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului-Ministru, a susținut că momentul

actual este foarte important pentru viitoarele politici pentru incluziunea romilor având în vedere

fondurile europene și revizuirea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor

români aparținând minorității romilor până în 2020. De asemenea, Liliana Odobescu, a accentuat

relevanța existenței unei consultări cu reprezentanții societății civile cu privire la textul Strategiei

revizuite; în acest sens, Strategia revizuită va fi publicată pe site-ul oficial al Agenției Naționale

pentru Romi și site-ul Secretariatului General al Guvernului și se vor organiza dezbateri la care

reprezentanții societății civile vor putea participa.

Agenția Națională pentru Romi este instituția care are rolul de a iniția dialogul între cele două

entități care definesc politicile publice, în general, și politicile publice pentru romi, în particular:

autoritățile naționale (reprezentanți ai Guvernului și ai ministerelor de linie) și societatea civilă.

Astfel, rolul acestei instituții în revizuirea Strategiei este unul esențial. Așa cum a spus, Daniel

Vasile, Președintele Agenției Naționale pentru Romi, această revizuire se realizează în

confirmitate cu recomandările Comisiei Europene cu privire la Strategia Guvernului României

de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor până în 2020. Principalele două

direcții ale recomandărilor au fost legate de consolidarea mecanismului robust de monitorizare a

implementării, respectiv revizuirea şi bugetarea planurilor de măsuri. Ambele tipuri de

recomandări au fost luate în considerare în momentul revizuirii Strategiei.

În același timp, Daniel Vasile a militat pentru o schimbare a discursului cu privire la romi,

argumentând că romii reprezintă o importantă resursă umană, nu un grup vulnerabil: romii sunt

o populaţie tânără, singura categorie de populaţie cu rata natalităţii în creştere, o valoare

inestimabilă pe care alte state nu o deţin, luând în considerare tendinţa scăderii constante a

populaţiilor diferitelor state membre UE.

Excelența Sa, Angela Filote, Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene din România, a

susținut că, în Uniunea Europeană, România are 2 mari probleme: romii și corupția. În momentul

de față, Comisia asigură instrumentele financiare pentru incluziunea romilor, însă nu poate

garanta o rată de absorbție ridicată a banilor, așa cum nu poate garanta nici faptul că banii vor fi

cheltuiți cu impact pentru comunitățile unde este nevoie. Angela Filote a subliniat necesitatea

creării unei punți între sectorul guvernamental și cel neguvernamental astfel încât povestea

finanțărilor pentru incluziunea romilor în perioada 2014-2020 să aibă un final mai fericit decât

povestea din perioada 2007-2013. Aceasta a concluzionat că, în perioada 2014-2020, nu se mai

poate face apel la scuza că România e la început (începutul perioadei de stat membru al UE), e

nevoie de realizarea unor eforturi mult mai mari pentru ca România să contribuie la îndeplinirea

obiectivelor Strategiei 2020 pe care și le-a asumat prin semnarea pactului.

Același angajament pe care România îl are față de obiectivele Strategiei 2020, a fost menționat și

de Excelența Sa, Werner Hans Lauk, Ambasador al Republicii Federale Germania (discurs

susţinut de către doamna Andrea Stohr). România are responsbailitatea de a asigura creștere

economică sustenabilă și incluziunea socială. De asemenea, Excelența Sa, Werner Hans Lauk,

a accentuat faptul că romii reprezintă pentru România o resură importantă atât din punct de

vedere economic, cât și din punct de vedere al sustenabilității politicilor sociale.

Excelența Sa, Matthijs van Bonzel, Ambasador al Regatului Țărilor de Jos, a susținut că, în

momentul de față, există cele 2 instrumente necesare demarării acțiunilor concrete pentru

incluziunea romilor: strategiile și resursele materiale. În opinia Execelenței Sale, Matthijs van

Bonzel, condițiile necesare pentru succesul demersurilor pentru incluziunea romilor sunt:

realizarea incluziunii sociale la nivelul celor 4 domenii principale de acțiune (educație, ocupare,

sănătate, locuire), implicarea puternică a autorităților, existența unei bune guvernanțe și

implicarea tuturor actorilor relevanți (în special, implicarea autorităților de la nivel local și a

reprezentanților societății civile).

Intervenții din sală

Florin Motoi (reprezentantul Uniunii Naționale a Comunităților de Romi) susține că deși au

fost făcute multe demersuri pentru îmbunătățirea romilor, aceste rezultate nu sunt vizibile. În

același timp, doar anumite organizații au acces la fonduri europene, iar, din această cauză,

strategiile și proiectele europene nu reușesc să provoace schimbarea dorită. Florin Motoi a

subliniat relevanța autorităților locale în procesul de incluziune a romilor pentru că ele cunosc cel

mai bine problematica la nivel local.

Ilie Dincă (reprezentantul Organizației Partida Romilor Pro-Europa) consideră că, în ceea

ce privește actuala programare, e nevoie de o programare sustenabilă. În același timp, e nevoie

de o conștientizare a proiectelor desfășurate anterior. Și Ilie Dincă a accentuat rolul important pe

care autoritatea locală îl are, ar fi de dorit ca autoritatea publică locală să acceseze cât mai multe

fonduri în parteneriat cu organziațiile neguvernamentale sau cu grupurile de acțiune locală.

Acesta recomanda realizarea de cât mai multe proiecte care au o abordare integrată, dar și

includerea de planuri de acțiune în strategii și bugetarea acestora.

Răspunsul Lilianei Odobescu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului-Ministru, a fost acela că

actuala strategie va avea planuri de măsuri și vor exista și surse de finanțare. În același timp,

rolul autorităților locale este esențial în acest proces, iar prin noua strategie se dorește implicarea

cât mai mare a autorităților locale.

Panel 2 - Investiţii viitoare în comunităţile de romi

Moderator: Gelu Duminică – Director Executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară

„Împreună”

Mihaela Toader, Director, Ministerul Fondurilor Europene – POCU.

Gabriel Friptu, Director General, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice – AM POR.

Mihai Herciu, Director General, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – AM

PNDR.

Florin Moisa, Președinte, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj-Napoca.

Mihaela Toader, Director al Ministerul Fondurilor Europene – POCU, a prezentat

Programul Operaţional Capital Uman; acesta stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și

acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile

realizate prin FSE în perioada 2007-2013 și contribuind la atingerea obiectivului general al

Acordului de Parteneriat 2014-2020, acela de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi

socială dintre România şi Statele Membre ale UE. De asemenea, acesta este principalul program

operaţional care vizează în mod direct problematica incluziunii sociale.

Mihaela Toader a atras atenția asupra elementele de noutate ale Programului 2014-2020

comparativ cu Programul 2007-2013. Aceste elemente sunt:

Alocări speciale din Iniţiativa ”Locuri de muncă pentru tineri” (YEI): integrarea durabilă

pe piața forței de muncă a tinerilor, pentru 3 regiuni eligibile în care rata şomajului în

rândul tinerilor este mai mare de 25%: Centru, Sud‐Est şi Sud Muntenia;

Măsuri orientate către angajarea pe cont propriu (self employment) şi încurajarea

antreprenoriatului, inclusiv sprijin pentru înființarea unor întreprinderi, inclusiv prin

utilizarea instrumentelor financiare;

Măsuri dedicate comunităţilor dezavantajate, în particular comunităţile de romi;

Accent pe proiecte integrate care răspund nevoilor comunității (domenii vizate: educație,

ocupare, servicii sociale și de sănătate, locuire, voluntariat);

Scheme care vizează încurajarea antreprenoriatul social, inclusiv prin utilizarea

instrumentelor financiare;

Utilizarea de scheme de global grants în implementarea intervențiilor (cu precădere

pentru antreprenoriat, incluziune socială);

Utilizarea instrumentului CLLD.

Gabriel Friptu, Director General, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice – AM POR a prezentat Programul Operațional Regional. Obiectivul general al PO

Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile

a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea

asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de

afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urma, locuri mai atractive

pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

În prezentarea sa, Gabriel Friptu, a accentuat abordarea CLLD (Community-led Local

Development). Această abordare se bazează pe experiența programelor LEADER și presupune

formarea unor Grupuri de Acţiune Locală (GAL), respectiv asocieri de tip bottom - up ale

actorilor dintr-un teritoriu. Prin această metodă, se pot crea strategii integrate şi multisectoriale

de dezvoltare locală. De asemenea, grupurile de acțiune locală se constituite astfel încât nici un

partener să nu fie majoritar (regula „maxim 49%”), pentru a asigura un proces de dialog şi nu

unul de simplă consultare a partenerilor minoritari.

Mihai Herciu, Director General, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – AM

PNDR a susținut că Programul de Dezvoltare Rurală este o construcție cuprinzătoare care oferă

soluții prin măsuri de intervenție pe mai multe domenii: posibilitatea de a sprijini investițiile în

agricultură (pentru exploatațiile agricole clasice, investiții în unitățile de procesare) și măsuri de

intervenție pentru încurajarea stabilirii tinerilor în spațiul rural și dezvoltarea fermelor mici.

Acestea sunt oportunități pentru populația romă de a iniția proiecte și a obține finanțare. Mihai

Herciu a subliniat importanța componentei CLLD, această componentă oferă posibilități reale de

a sprijini financiar diverse inițiative propuse de grupurile de acțiune locale. În cadrul actualului

Program de Dezvoltare Rurală, există un număr de 163 de GAL-uri, 115 dintre aceste grupuri au

în componență diverși reprezentanți ai populației rome.

Florin Moisa, Președinte, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj-Napoca,

și-a început prezentarea prin definirea termenului de investiție. Astfel, investiţia reprezintă

renunţarea la consumul imediat în favoarea unui consum viitor. În acelaşi timp, investiţia

conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogăţia acumulată şi potenţialul de a produce

venit în viitor. Florin Moisa a accentuat principalele învățăminte ale exercițiului financiar

anterior (2007-2013):

Nevoia de investiții de durată ( termen mediu/lung), în special pentru populația romă

aflată în perioada de vârstă activă;

Crearea oportunităților la nivel local;

Abordarea integrată a problemelor comunităților de romi;

Aplicare Cele 10 Principii comune de bază privind incluziunea romilor ale Platformei

europene pentru incluziunea romilor (Praga, 24 aprilie 2009).

Cele Zece Principii Comune de Bază privind incluziunea romilor

Principiul 1: politici constructive, pragmatice şi nediscriminatorii

Principiul 2: vizare explicită, dar nu exclusivă

Principiul 3: abordare inter-culturală

Principiul 4: abordare integratoare

Principiul 5: conştientizarea dimensiunii de gen

Principiul 6: transferul policitilor bazate pe dovezi

Principiul 7: utilizarea instrumentelor Uniunii Europene

Principiul 8: implicarea autorităţilor regionale şi locale

Principiul 9: implicarea societăţii civile

Principiul 10: participarea activă a romilor

Intervenții din sală

Sorin Sandu (Directorul Asociației Culturale AMPHITHEATRROM) consideră că trebuie

investit în cultură pentru ca demersurile pentru incluziunea romilor să fie sustenabile. El și-ar

dori să poate accesa fonduri pe domeniu cultural pentru că este absolut necesară existența

componentei de cultură.

Răspunsul Mihaelei Toader, Director al Ministerul Fondurilor Europene – POCU, este acela

că tema discuției este cea a mecanismelor de finanțare ale UE. În acest caz, nu statul membru și-

a definit nevoile, meniul este prestabilit și suntem într-o situaţie în care încercăm să ajungem la

un compromis.

Una dintre întrebările adresate de către Florin Motoi (reprezentantul Uniunii Naționale a

Comunităților de Romi) a fost legată de implicarea autorităților locale și regionale: cum îi

putem implica în momentul în care ei spun că nu au bani? De asemenea, Florin Motoi a întrebat

ce înseamnă conceptul de societate civilă, menționând că, pentru el, societatea civilă estea cea

care ia problemele din comunitate și le pune în fața reprezentanților autorităților.

Răspunsul Mihaelei Toader, Director al Ministerul Fondurilor Europene – POCU a fost

acela că societatea civilă este reprezentată de oamenii care reprezintă interesele comunității.

Ministerul Fondurilor Europene a încercat să surprindă toate nevoile pe care societatea civilă le-a

identificat, aceasta fiind implicată în procesul de consultare.

Delia Grigore, Centrul Romilor Amare Rromentza, sugerează că impactul programelor de

finanțare poate fi asigurat dacă termenii programelor se stabilesc împreună cu comunitatea. În

același timp, Delia Grigore accentuează ideea că ar trebui schimbat discursul cu privire la romi,

ceea ce îi definește nu este statutul de grup vulnerabil, ci statul de minoritate națională. De

asemenea, Delia Grigore aduce în discuție problema Punctelor Naționale de Contact pentru Romi

care, în România, nu sunt transparente.

Daniel Drăgulin, primarul Municipiului Călăraşi, consideră că autoritățile locale ar trebui

implicate mai mult în procesul de consultare. Primarul Municipiului Călărași recomandă

realizarea unor ghiduri care să vină în ajutorul autorităților locale pentru scrierea și

implementarea de proiecte.

Mihaela Toader, Director al Ministerul Fondurilor Europene – POCU, a spus că, în cazul în

care există probleme punctuale, întrebările și solicitările pot fi trimise pe e-mail. În ceea ce

privește Punctul Național de Contact, acesta e desemnat prin strategia care se afla în proces de

revizuire. Deocamdată, Ministerul Fondurilor Europene asigură relația cu Comisia Europeană,

însă Ministerul Fondurilor Europene nu are competența de a face politici publice.

Panel 3 - Problema spațiului locativ

Moderator: Elena Tudose , Program Director, Institutul pentru Politici Publice

Participanți:

Florin Manole, Președinte Asociația Aleșilor Locali Romi, Consilier Local Sector 5

Florin Botonogu, Președinte Policy Center for Roma and Minorities

Alexandru Vladu, Viceprimar, Municipiul Giurgiu

Daniel Vasile, Consilier, Agenția Națională pentru Romi

Florin Manole, Președinte Asociația Aleșilor Locali Romi, Consilier Local Sector 5

București, a declarat că, pentru Bucuresti, se aloca foarte mulți bani pentru spații verzi și nu sunt

bani pentru construcții de locuințe. Aceasta este o opțiune a Consilului Local/Județean. Florin

Manole consideră că ar trebui unite eforturile pentru a conștientiza că problema locuirii este mai

importantă decât problema spațiilor verzi și că, în general, mecanismul politic de prioritizare a

investițiilor din bugetele locale nu ține cont de nevoile existente în comunitate.

De asemenea, el a atras atenția asupra situației persoanelor evacuate de pe Strada Vulturilor. În

acest caz, autoritățile locale nu sunt interesate deloc de subiect, ONG-urile fiind cele care se

implică și care sunt alături ce acei oameni evacuați. Florin Manole a atras atenția și asupra

problemei legalizării locuirii în comunitățile marginale (lipsa actelor de proprietate și nevoia de

reglementare în acest domeniu).

Florin Botonogu, Președinte Policy Center for Roma and Minorities, consideră că există

multe cauze pentru lipsa locuințelor, identificând drept principale următoarele:

- Lipsa unei politici naționale în domeniul locuirii

- Lipsa de locuințe – cea mai frecventă problemă în acest caz constituind-o evacuările. În

momentul în care se ajunge la situația de evacuare, autoritățile locale le spun oamenilor

să plece de unde au venit, fără a le asigura o locuință socială. Rezultatul evacuărilor nu

este vizibil pe stradă, pentru că oamenii evacuați merg la rude ceea ce înseamnă creșterea

densității în anumite gospodării.

- Lipsa unui fond de locuințe sociale la nivelul primăriilor

- Rolul minimal asumat de stat în această problemă, care a transferat responsabilitatea către

autoritatea locală

- Fenomenul de ghetoizare a romilor și de investiții publice în cartiere segregate

- Lipsa de actori pe piață (nu există dezvoltatori imobiliari privați cointeresați în această

problematică)

- Nu există modele de tip social housing în România

Florin Botonogu accentuează că nu e nevoie doar să lucrezi cu grupuri vulnerabile, este

nevoie să adresezi măsuri ce țin de spațiu, de reabilitarea spațiului.

Alexandru Vladu, Viceprimar, Municipiul Giurgiu susține că una dintre probleme este faptul

că mulți dintre romi nu se declară romi, iar accesarea anumitor fonduri este îngreunată de lipsa

unui număr suficient de mare de romi, conform datelor oficiale. În același timp, o altă problemă

este crearea locurilor de muncă. Primăria nu poate crea locuri de muncă, ea poate doar să ofere

teren cu toate utilitățile și poate aplica o reducere de impozit pentru investitor.

Daniel Vasile, Consilier, Agenția Națională pentru Romi, a spus că suntem cu toții conștienți

de problemele existente la nivelul României, însă important este să ne străduim să găsim soluții.

Agenția Națională pentru Romi oferă soluții prin Programul Național pentru Locuințele Romilor

Cele 2 soluții sunt: cumpărarea locuințelor sociale (acest lucru ar avea drept efect desegregarea)

și fondurile europene prin programarea 2014-2020 (PO CU). În acets sens, PO CU oferă

posibilitatea realizării unei rețele de întreprinderi sociale axată pe construcția de locuințe.

Președintele ANR a susținut că 60% din locuințele rome nu dețin în prezent acte de proprietate și

că această problemă ar trebui să stea în atenție spre soluționare ANCPI.

Intervenții din sală

Drăgulin Daniel, Primarul Municipiului Călărași, consideră că problema locuințelor sociale e

mult mai complicată. De asemenea, el a accentuat că, în momentul în care se fac evacuări, nu se

face diferență între etnici romi și etnici români. Trebuie regândit procesul de cumpărare a

locuințelor pentru că cei mai mulți oameni nu au bani pentru a le cumpăra.

Florin Botonogu, Președinte Policy Center for Roma and Minorities, susține că înainte de a

muta oamenii în case, ei trebuie înțeleși.

Panel 4 – Sănătatea

Moderator : Elena Tudose, Program Director, Institutul pentru Politici Publice

Participanți:

Dr. Alexandra Constantinescu, Consilier pentru Afaceri Europene, Ministerul Sănătății

Géczi Gellért, Viceprimar, Municipiul Săcele

Marian Ursan, Președinte , Asociația Carusel

Iosif Călin, VOX Civica Buzău

Emanuela Ignățoiu, Centru Romilor pentru politici de Sănătate Sastipen

Mariana Buceanu, Expert, Agenția Naționala pentru Romi

Dr. Alexandra Constantinescu, Consilier pentru Afaceri Europene, Ministerul Sănătății,

consideră că, deși procesul de descentralizare a început din 2009, Ministerul Sănătății este cel

care asigură plata salariilor mediatorilor sanitari și medicilor școlari, deși numărul acestor

categorii profesionale a scăzut, ele fiind în subordinea administrației locale. În opinia

reprezentantului Ministerului, mediatorul sanitar reprezintă pionul principal în privința accesului

populației rome la servicii de sănătate. De asemenea, există 2 programe care vizează în mod

direct populația romă: program de asistență medicală primară și intervenții chirurgicale pentru

persoane neasigurate.

Reprezentantul Ministerului Sănătății a menționat faptul că, în prezent, în cadrul Ministerului se

derulează două programe cu impact la nivelul comunităților de romi, respectiv un proiect cu

finanțare din Programul EEA Grants privind rețeaua mediatorilor sanitari, respectiv un proiect

finanțat din fonduri elvețiene care vizează crearea unor centre comunitare de asistență medico-

socială.

Géczi Gellért, Viceprimar, Municipiul Săcele susține că municipiul Săcele găzduiește cea mai

mare comunitate de romi din Sud-Estul Europei, aproximativ 11.000-12.000 de persoane. Însă,

conform Recensământului, sunt 328 de cetățeni care s-au declarat romi. Una dintre

problemelede la Săcele este faptul că spitalul din municipiu a fost închis, iar o parte dintre

locuitori își doresc redeschiderea spitalului pentru că este poziționat central – ridicând în discuție

problema mai largă a spitalelor închise în România fără a avea o strategie clară în privința

redirecționării pacienților către alte unități sanitare.

O altă problemă menționată de domnul Gellert a fost aceea a nevoii de servicii de planning

familial la nivelul comunității de romi, inexistente în prezent.

Marian Ursan, Președintele Asociației Carusel, susține că ar trebui alocate fonduri pentru

persoanele care nu au acte de identitate. În momentul de față, persoanele fără acte de identitate

nu pot deveni membri ai grupurilor țintă din diverse proiecte. De asemenea, este important a

conștientiza existența unui mare număr de persoane infectate cu HIV (jumătate din consumatorii

de droguri injectabile) care în prezent nu beneficiază de niciun tip de intervenție datorită

condiiților birocratice, menționând în acest caz recomandarea OMS care specifică faptul că

atunci când se lucrează cu grupuri vulnerabile este important să nu existe nicio barieră.

O altă problemă este cea identificată de Iosif Călin, VOX Civica Buzău conform căreia

persoanele care beneficiază de cantina socială, nu beneficiază de asistență medicală gratuită, așa

cum se întâmplă în cazul persoanelor care beneficiază de venit minim garantat. De asemenea,

este necesar a acționa astfel încât să se promoveze atitudinile și acțiunile antidiscriminatorii în

spitale, în special în serviciile medicale de urgență, frecventate de cetățenii de etnie romă

Problema descentralizării și a impactului pe care descentralizarea l-a avut asupra mediatorilor

sanitari este ridicată și de Emanuela Ignățoiu, Centru Romilor pentru politici de Sănătate

Sastipen. Majoritatea reprezentanților autorităților publice locale resping ideea de a angaja

mediatori sanitari, deși, la nivel formal, recunosc nevoia de mediatori. În opinia doamnei

Ignățoiu, soluția o reprezintă modificarea legislativă care să elimine multipla coordonare a

mediatorului sanitar, respectiv derularea unor campanii de informare privind importanța medierii

sanitare ca pare din asistența medicală comunitară.

Concluzii

În momentul de față, există instrumentele necesare pentru a îmbunătăți situația romilor: strategii

și resurse materiale. De asemenea, există experiența programului financiar din perioada 2007-

2013. Toate acestea ar trebui să facă din exercițiul financiar 2014-2020 o “poveste fericită” (cum

spunea Excelența Sa, Angela Filote, Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene din România)

pentru cetățenii României în general și pentru cetățenii romi de etnie romă în particular.

Discuțiile provocate de această conferință au demonstrat o schimbare la nivelul discursului. Din

ce în ce mai mulți reprezentanți ai instituțiilor (guvernamentale sau neguvernamentale) au

accentuat că romii nu mai sunt doar un grup vulnerabil. Romii sunt o resursă pentru România și

pentru Europa, ei pot contribui la reducerea sărăciei și la realizarea coeziunii sociale.

În același timp, atât instituțiile guvernamentale, cât și reprezentanții ambasadelor au semnalat

nevoia de implicare în procesul de creare a politicilor și de luare a deciziilor a 2 actori: societatea

civilă și autoritatea publică locală. Ceea ce rămâne însă o provocare este cum se realizează

colaborarea sau deliberarea dintre acești actori, cât de pregătiți sunt să coopereze și să se asculte

unii pe alții, cât de dispuși sunt să ajungă la un consens.

În egală măsură, pornind de la tematicile stabilite pentru fiecare panel în parte, au fost

identificate o serie de soluții concrete care pe viitor pot contribui la o mai bună concentrare a

investițiilor din fonduri europene/fonduri publice pentru creșterea calității vieții cetățenilor

români de etnie romă, între care amintim:

Dezvoltarea cadrului de dialog cu cât mai multe entități ale societății civile cu scopul de a

identifica cele mai bune soluții de dezvoltare a comunităților de romi;

Clarificarea conceptului de CLLD și a modului în care acesta poate contribui la

dezvoltarea locală a comunităților cu un număr semnificativ de romi;

Trebuie susținută cu metode de intervenție clară nevoia ca organizațiile romilor să devină

parte activa a GAL-urile.

- Problematica specifică locuirii:

o eligibilitatea unor programe care să permită achiziția de către administrația

publică locală a fondului locativ pentru a fi dat ulterior în folosință către grupurile

vulnerabile;

o dezvoltarea unui Program Național de Locuire a Romilor, în care atât autoritatea

centrală, cât și autoritățile locale să identifice resurse pentru a sprijini o politică de

locuire sustenabilă;

o prioritizarea problemei locuirii în cadrul abordării CLLD finanțabile în perioada

2014 – 2020;

- Problematica specifică accesului la servicii de sănătate:

o eliminarea barierelor de ordin formal (ex: birocrație sau cerințe privind criteriul

mărimii comunității vulnerabile măsurat prin auto-identificare) în dezvoltarea de

proiecte care vizează îmbunătățirea stării de sănătate a romilor;

o continuarea sprijinirii programului de mediere sanitară, cu eliminarea dublei

coordonări la nivelul Ministerului Sănătății/APL;