CastraveteleDenumire tiinific: Cucumis sativus.Prezentare. Castravetele aparine familiei cucurbitaceelor. Este o erbacee anual

ce se dezvolt sub forma unei tulpini trtoare-agtoare, acoperit cu peri aspri.

Frunzele sunt mari, uor cordiforme, dar cu vrful ascuit. Florile sunt galbene i se

aseamn, ntructva, cu o stea. Fructul acestei plante, castravetele, util n buctrie,

are i o serie de proprieti medicinale.

Forma cea mai indicat pentru aplicaii medicinale este sucul de castravete.

Seminele, vrejurile i crceii de castravete au, de asemenea, proprieti medicinale,

pentru terapii preparndu-se un decoct.Substane active importante: vitaminele A, B i C, sruri de calciu, fier, fosfor,

potasiu, azotai, caroten, mucilagii, sulf, siliciu.ntrebuinri. Castravetele i preparatele pe baz de castravete au importante

utilizri n cosmetic. Este deja arhicunoscut faptul c preparatele din castravete sunt

utilizate n remedierea unor afeciuni dermatologice, de pild n cazul tenurilor afectate de alte preparate cosmetice sau de poluare i stres, n inflamaii diverse ale pielii, n pecingini, n combaterea ridurilor. Rmnnd n acest registru cosmetic, este bine de tiut i faptul c preparatele i extractele de castravete contribuie la fortificarea prului i a unghiilor. Castravetele are proprieti depurative recunoscute, fiind utilizat att intern, ct i extern diuretic n afeciuni renale, mai ales n combaterea

formrii calculilor. Fieri, castraveii bandajeaz i vindec iritaiile intestinale i

spasmele abdominale. Este bine de tiut i faptul c aceast plant legumicol, att

de obinuit, de altfel, contribuie chiar i la stabilizarea funcionrii inimii i a aparatului circulator.