CASTELUL CASTELUL CORVINESTILOR - CORVINESTILOR -

HUNEDOARAHUNEDOARA

SCHIŢA CASTELULUISCHIŢA CASTELULUI

Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia curge pârâul Zlasti, picioarele careia curge pârâul Zlasti, castelul este o constructie mareata, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite.dantelara pietrei cioplite.

Matia Corvin Matia Corvin (proprietar al (proprietar al castelului între 1457-1482) castelului între 1457-1482)

Matthias Corvinus (1443-1490), rege al Ungariei Matthias Corvinus (1443-1490), rege al Ungariei intre 1458-1490, fiul lui Ioan de Hunedoara si al intre 1458-1490, fiul lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladislau Elisabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladislau al V-lea si in vremea lui regatul a cunoscut cea al V-lea si in vremea lui regatul a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, curtea lui Matia de la Buda, devine una dintre curtea lui Matia de la Buda, devine una dintre cele mai importante centre culturale europene. cele mai importante centre culturale europene. Fondeaza celebra Bibliotheca Corvina si Fondeaza celebra Bibliotheca Corvina si intensifica schimburile intre institutiile intensifica schimburile intre institutiile universitare. Creaza o puternica armata de universitare. Creaza o puternica armata de mercenari (Cavalerii negri) si catre sfarsitul mercenari (Cavalerii negri) si catre sfarsitul vietii numeste pe Stefan Szapolyai guvernator al vietii numeste pe Stefan Szapolyai guvernator al teritoriilor cucerite in Austria. teritoriilor cucerite in Austria.

Ioan Corvin Ioan Corvin (proprietar al (proprietar al castelului între 1482-1504) castelului între 1482-1504)

Fiul nelegitim al regelui Fiul nelegitim al regelui Matia Corvin, principalul Matia Corvin, principalul candidat la tron in vremea candidat la tron in vremea tatalui sau. Regele Matia tatalui sau. Regele Matia Corvin ii doneaza domeniul Corvin ii doneaza domeniul Hunedoarei, Ioan devenind Hunedoarei, Ioan devenind comite perpetuu de comite perpetuu de Hunedoara. A detinut o Hunedoara. A detinut o serie de titluri nobiliare, serie de titluri nobiliare, intre care il mentionam pe intre care il mentionam pe cel de ban al Croatiei, cel de ban al Croatiei, Sloveniei si Dalmatiei. O Sloveniei si Dalmatiei. O data cu moartea lui Ioan data cu moartea lui Ioan Corvin de Hunedoara si a Corvin de Hunedoara si a urmasilor sai minori, familia urmasilor sai minori, familia Hunedorenilor se stinge pe Hunedorenilor se stinge pe linie paterna. linie paterna.

Gabriel BethlenGabriel Bethlen (1605, 1613- (1605, 1613-1629) 1629)

Principe al Transilvaniei si al Principe al Transilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor. A Partiumului si comite al secuilor. A adus cele mai mari modificari adus cele mai mari modificari castelului inspirate de moda castelului inspirate de moda Renasterii târzii. Renasterii târzii.

Cetatea a fost construita in secolul XIV. In 1409 Cetatea a fost construita in secolul XIV. In 1409 castelul a fost dăruit de regele Ungariei Sigismund , castelul a fost dăruit de regele Ungariei Sigismund , cneazului Voicu (tatăl lui Iancu de Hunedoara) cneazului Voicu (tatăl lui Iancu de Hunedoara) pentru merite militare. Iancu de Hunedoara si pentru merite militare. Iancu de Hunedoara si Matei Corvin au folosit castelul atât ca locuinţa cat Matei Corvin au folosit castelul atât ca locuinţa cat si in scopuri militare. In anul 1854 cetatea este in si in scopuri militare. In anul 1854 cetatea este in mare parte devastata de un incendiu . Din punct de mare parte devastata de un incendiu . Din punct de vedere al stilului construcţiei Castelul vedere al stilului construcţiei Castelul Hunedoreştilor prezintă perioada de început al Hunedoreştilor prezintă perioada de început al stilului gotic in Transilvania si câteva elemente stilului gotic in Transilvania si câteva elemente caracteristice stilului baroc si Renşterii. In curtea caracteristice stilului baroc si Renşterii. In curtea castelului retine atenţia vizitatorilor la dreapta , castelului retine atenţia vizitatorilor la dreapta , sala cavalerilor (pentru recepţii), ridicata de Iancu sala cavalerilor (pentru recepţii), ridicata de Iancu de Hunedoara. Deasupra ei, la etaj se afla sala de Hunedoara. Deasupra ei, la etaj se afla sala dietei. In continuarea sălii dietei se pot vizita turnul dietei. In continuarea sălii dietei se pot vizita turnul Capistrano si aripa Zolyom.Capistrano si aripa Zolyom.

In partea stângă a intrării se afla aripa Matia In partea stângă a intrării se afla aripa Matia in stil renascentist iar spre nord-vestul acestei in stil renascentist iar spre nord-vestul acestei aripe se afla turnul de veghe. In fata aripe se afla turnul de veghe. In fata porţii ,capela construita in stil gotic in secolul porţii ,capela construita in stil gotic in secolul XV, constituie una dintre cele mai interesante XV, constituie una dintre cele mai interesante construcţii de acest gen din cadrul castelului. construcţii de acest gen din cadrul castelului. Aripa rasăriteană a castelului poarta numele de Aripa rasăriteană a castelului poarta numele de aripa Bethlen(principe al Transilvaniei care a aripa Bethlen(principe al Transilvaniei care a adus modificări castelului in secolul XVIII). Nu adus modificări castelului in secolul XVIII). Nu in ultimul rând de un mare interes este si in ultimul rând de un mare interes este si galeria si Turnul "Ne Boisa", păstrate galeria si Turnul "Ne Boisa", păstrate nealterate din timpul cetăţii militare construite nealterate din timpul cetăţii militare construite de Iancu de Hunedoara. de Iancu de Hunedoara.

Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. GaleriaGaleria si si donjonuldonjonul - ultimul turn de aparare (turnul " - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisaNe boisa" = Nu te " = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Hunedoara, precum si Turnul CapistranoTurnul Capistrano (dupa numele unui (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta câteva dintre vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta câteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite amintite Sala CavalerilorSala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelorTurnul buzduganelor si si Bastionul albBastionul alb care servea drept care servea drept depozit de bucate, depozit de bucate, Sala DieteiSala Dietei, având medalioane pictate pe , având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita aripa castelului numita MatiaMatia se mai desluseste destul de vag, se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).

Legenda fântâniiLegenda fântânii Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de

catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa. 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa. Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvantul dat de sotul sãu si Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvantul dat de sotul sãu si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: "Apa ai, inima nu", ca un repros cheile fantanii o inscriptie: "Apa ai, inima nu", ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata. pentru promisiune facuta si nerespectata.

De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste astfel: "Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în astfel: "Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de langa biserica". Caracterele vechi arabe cetatea de langa biserica". Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Poziþia actuala a inscriptiei este pe unul dintre XV-lea. Poziþia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei. contrafortii capelei.

FântânaFântâna

Legenda corbuluiLegenda corbului

Legenda corbuluiLegenda corbului Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine

în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui legenda. Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta. femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodatã si un inel ca si dar pentru copilul sai, Voicu, daruindu-i totodatã si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creste si va nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului îl fura încercând sa plece cu el. atras de stralucirea inelului îl fura încercând sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteazã corbul, Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteazã corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea regala, povesteste aceastã patanie, iar regele, impresionat de regala, povesteste aceastã patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc. corbul cu inel de aur în cioc.

De altfel, si numele familiei provine din latinescul "Corvus", care De altfel, si numele familiei provine din latinescul "Corvus", care inseamna "Corb", o pasare care simboliza cu totul altceva în evul inseamna "Corb", o pasare care simboliza cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea si longevitatea.mediu, si anume întelepciunea si longevitatea.

Legenda construirii cetăţii din Legenda construirii cetăţii din HunedoaraHunedoara

Spun ca zane trei deodat Spun ca zane trei deodat Trei cetati au ridicat Trei cetati au ridicat Una-n Hunead, cealaltaUna-n Hunead, cealaltaLa Gradiste-n deal inaltLa Gradiste-n deal inaltAlta Orlea p-un deal mare, Alta Orlea p-un deal mare, Pe sub care Streiul trecePe sub care Streiul treceCu suvaiturã tare, Cu suvaiturã tare, Cu pastravi si apa rece.Cu pastravi si apa rece.Când odata se-ntalnira,Când odata se-ntalnira,De cetati s-au întrebat, De cetati s-au întrebat, Ceste douã sus sariraCeste douã sus sariraSi superb au cuvantat:Si superb au cuvantat:Nostrele cetati pe maneNostrele cetati pe maneOri ajute ori n-ajuteOri ajute ori n-ajuteDomnul, gata le vom pune,Domnul, gata le vom pune,Hinedoara spune iute:Hinedoara spune iute:Si eu pest-o saptamanaSi eu pest-o saptamana

De-mi ajuta Dumnezeu, De-mi ajuta Dumnezeu, Si-mi va fi cu indemanaSi-mi va fi cu indemanaVoi fini tot lucrul meu.Voi fini tot lucrul meu.Iaca dar c-a ei cetateIaca dar c-a ei cetateBuna fu si azi se vedeBuna fu si azi se vedeDar cazut-au celelalteDar cazut-au celelalteStand zidiri cu iarba verde.Stand zidiri cu iarba verde.Doua zane intr-acea oraDoua zane intr-acea oraFier cumplit aridicaraFier cumplit aridicaraIute dupa HinedoaraIute dupa HinedoaraÎnvartind il aruncaraÎnvartind il aruncaraCare catre munti fugiseCare catre munti fugiseDe mania celor douaDe mania celor douaSi la tara mai sosise.Si la tara mai sosise.Fierul muntele în douaFierul muntele în douaL-au lovit si l-au taiat,L-au lovit si l-au taiat,D-ice muntele si nouaD-ice muntele si nouaSe numeste Retezat. Se numeste Retezat.

Castelul a fost restaurat si Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu. transformat in muzeu.

Camera domniţelorCamera domniţelor

Sala cavalerilorSala cavalerilor

ŞEMINEUL GOTICŞEMINEUL GOTIC Instalatiile de foc originare au fost în mare parte Instalatiile de foc originare au fost în mare parte

distruse începând cu secolul XIX, respectiv cu prima distruse începând cu secolul XIX, respectiv cu prima mare lucrare de restaurare. Sursele documentate, mare lucrare de restaurare. Sursele documentate, dublate de informatia extrasa pe cale arheologica dublate de informatia extrasa pe cale arheologica demonstreaza ca monumentul detinea sobe de demonstreaza ca monumentul detinea sobe de caramida pentru spatiile comune (bucatarii, camere caramida pentru spatiile comune (bucatarii, camere de dormit, spatii rezervate soldatilor), completate de de dormit, spatii rezervate soldatilor), completate de sobe cu cahle , resturile acestor instalatii fiind sobe cu cahle , resturile acestor instalatii fiind identificate în camera de aur si în sacristia capelei. În identificate în camera de aur si în sacristia capelei. În decursul cercetarilor din secolul al XIX-la în Groapa decursul cercetarilor din secolul al XIX-la în Groapa Ursilor a fost descoperita o cahla smaltuita Ursilor a fost descoperita o cahla smaltuita reprezentând un cavaler în turnir, acest tip de reprezentând un cavaler în turnir, acest tip de descoperire atestând existenta în castel a unor sobe descoperire atestând existenta în castel a unor sobe cu cahle de un deosebit rafinament artistic. Unul cu cahle de un deosebit rafinament artistic. Unul dintre cele mai frumoase seminee din Transilvania se dintre cele mai frumoase seminee din Transilvania se gaseste în turnul Capistrano, realizat dupa regulile gaseste în turnul Capistrano, realizat dupa regulile stilului gotic, faza târzie. stilului gotic, faza târzie.