carte cu poezii și articole
DESCRIPTION
Ziua Limbii Romane, 31 august 2014 Realizator Dorina ȘișuTRANSCRIPT
Cititor de proză
vă prezintă
Carte de texte dedicate Zilei Limbii Române
31 august 2014 !
PARTENERI:
Cartesiarte ( Corneliu Leu )
http://cartesiarte.ro/index.php?pid=9
Cititor de Proză
http://cititordeproza.ning.com/group/limbaromana
Centrul de excelență '' Porțile Nordului'' din Baia Mare
http://centruldepromovareaculturiibaia-mare.hopernicus.falezedepiatra.net/
Centrul de promovare din Londra
https://www.facebook.com/CentruldeexcelentaLondra
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePromovareaCulturiiDUBLIN/
Realizator: Dorina Șișu
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 2
Păcatele Limbii: Stilul epistolar
de Rodica Zafiu
Cred că stilul epistolar românesc de azi suferă de o anumită sărăcie, de care ne dăm seama mai
ales în preajma sărbătorilor... Puncte sensibile mi se par a fi tocmai cele care alcătuiesc de
obicei structura de rezistenţă a scrisorilor: formulele clişeizate de deschidere şi de închidere.
Lăsând la o parte extremele - scrisorile oficiale, extrem de formale şi scrisorile familiare
ultrainventive, glumeţe, ludice - rămîne puţină alegere pentru nuanţele de amiciţie şi de
cordialitate respectuoasă. Pe hîrtie, inventarul poate părea bogat: manualele de corespondenţă,
dintre care multe traduse şi adaptate din alte limbi, conţin uneori omare varietate de formule,
dintre care prea puţine sînt cu adevărat în uz. Ar fi interesant să supunem unui test cît mai multe
din formulele deja înregistrate, pentru a verifica şi cîte din cele valabile în trecut mai sînt
folosite astăzi. Diferenţa poate fi urmărită şi prin examinarea volumelor de corespondenţă ale
unor personalităţi culturale din trecut; am ales pentru acest mini-experiment Scrisori către Ion
Bianu, ediţie de Marieta Croicu şi Petre Croicu, vol. I-V, Bucureşti, Minerva, 1974-1980.
O clasificare formală (gramaticală sau lexicală) a încheierilor epistolare nu spune mare lucru.
Clasificarea socio-lingvistică - în funcţie de nuanţele exacte ale contextului şi ale raporturilor
(de vîrstă, profesie, intimitate) dintre corespondenţi - e mai interesantă şi este desigur
indispensabilă utilizărilor practice ale materialului. Prefer însă, în acest spaţiu limitat, o
abordare mai puţin riguroasă, ba chiar supusă judecăţii subiective: în încercarea de a decide,
dintr-un corpus de formule de acum aproximativ 100 de ani, care sînt complet ieşite din uz şi
care au supravieţuit, cu grade diferite de acceptabilitate. Unele cazuri mi se par foarte limpezi;
nu mai pot apărea altfel decît în citate sau în parafraze ironice formule precum: "Al dumitale
stimător" (Jarník, 1900), "Al dumneavoastră iubitor" (Goga, 1906), "Al tău binevoitoriu" (I.
M. Moldovanu, 1876), "Vă salut cu deosebită stimă, al d-voastră devotat serv" (Lacea, 1914),
"Al dumitale amic sincer" (Spiru Haret, 1897) etc.
Unele au ieşit din circulaţia reală odată cu învechirea pronumelui de politeţe dumneata: stilul
epistolar actual e obligat să opteze în mod decis pentru tu sau pentru dumneavoastră. Puţin
probabilă e azi formula care începe cu pronumele sau cu adjectivul posesiv sau cu genitivul
unui pronume de politeţe; structura era însă foarte răspîndită în scrisorile mai vechi - "Al
tău" (Manliu, 1882), "Al tău prieten" (Iorga, 1903), "Al dumitale" (Hasdeu, 1893), "Al dumitale
amic"(1896, Spiru Haret) "Al dumitale coleg şi prieten" (Iorga, 1914), "Al dv., cu respect"
(Kirileanu, 127), "Al d-voastre cu toată stima" (S. Fl. Marian, 1889), "Al d-voastră sincer
amic" (S. Fl. Marian, 1889), "Al dv. cu totul" (G. Moroianu, 1908).
Emfaza din ultimul exemplu ne ajută să înţelegem de ce exprimarea posesiei, în afara unor
scrisori pasionale, nu mai are mare curs. O altă structură dispărută, derivată din cea descrisă
anterior, e cea eliptică. Unele scrisori se încheie, simplu, cu "Amic" (Haret, 1897; Hasdeu,
1897) sau "Amic sincer" (Iorga, 1896), cărora le urmează desigur semnătura. Un exemplu
interesant de cădere în desuetudine îl oferă unul dintre cuvintele cele mai frecvente în formulele
de încheiere de acum un secol: devotat. îl găsim la mai mulţi autori, în combinaţii diferite: de
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 3
la "Al dumitale amic devotat" (Haret, 1897; Iorga, 1899), "Al dumitale coleg devotat" (Iorga,
1913), pînă la "Al dumitale devotat" (Haret, 1902; Iorga, 1896), "Al dv. devotat" (G. Moroianu,
1908), şi chiar "Devotat" (Haret, 1907). Adjectivul apare întărit de determinări cu rol de
exprimare a valorii superlative - "Al dv. adînc devotat" (Kirileanu, 1908), "Adînc
devotat" (Kirileanu, 1909), "Al d-tale prea devotat" (Kogălniceanu, f.d.) sau e substituit de
substantivul corespunzător: "Al dv. cu tot devotamentul" (Kalinderu, f.d.). în momentul de faţă,
nici amiciţia, nici relaţiile mai formale nu-l mai utilizează.
Alte formule sînt destul de apropiate de cele actuale şi poate fi încă acceptată folosirea lor, uşor
ceremonioasă - "Primiţi salutările mele distinse" (Iordan, 1920) "Primeşte, te rog, salutările
mele"(Iorga, 1919), "Te salut cordial şi-ţi strîng mîna frăţeşte" (Jarník, 1886; unele sînt chiar
foarte actuale: "La revedere şi cele mai bune salutări" (Iorga, 1914), "Multe salutări" (Iorga,
1914) "Cu toată prietenia" (Iorga, f.d.), "Să auzim de bine" (Ispirescu, 1881, Jarník, 1883), "Cu
deosebită stimă" (Lacea, 1913) etc.
Pentru situaţia actuală, putem judeca după propria experienţă şi corespondenţă, dar putem să
ne şi verificăm intuiţiile cu ajutorul unor corpusuri epistolare publice: listele de discuţii şi
"Cărţile de oaspeţi" din Internet. Formulele de azi cuprind în genere salutări, gînduri sau un
nedefinit toate; adjectivele preferate sînt bun sau mult, ceea ce nu permite foarte multe variaţii.
S-a extins uzul formulei afective "Cu drag", care presupune totuşi o relaţie de prietenie mai
apropiată. Neutre şi generale, de folosit în orice ocazie, mi se par "Cu cele mai bune gînduri"
şi "toate cele bune", poate şi "numai bine". Registrul formal selectează sau combină elementele
"Cu stimă / consideraţie / respect", eventual intensificate prin adjectivele deosebit(ă) şi mult(ă).
Cum spuneam la început, ar trebui totuşi investigată reacţia în faţa acestor liste a unui număr
cît mai mare de vorbitori contemporani, pentru a stabili cota relativă a diverselor preferinţe şi
idiosincrazii.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 4
Omagiu Limbii Române
de Flora Mărgărit Stănescu
O dulce grai ce-nconjoară Carpații,
troienele vremurilor greu străbătând,
românii de-oriunde să fie ca frații,
așa vor trăi ne-nvinși pe pământ.
Ne-au scris cronicarii prin tine,
despre acest pământ cu sânge stropit,
o, nu-ți pleca fruntea copile,
citește-i pe cei ce-au pierit.
Ne-au dat-o cărturarii moștenire,
cu sfințenie vorbele să-i păzim,
a noastră e sfânta menire,
în veci cu nimic s-o știrbim.
Nu întinați limba noastră curată,
cu expresii în vogă sau cool,
este scrisă de veacuri în piatră
și vrem s-o păstrăm pentru fii.
S-a născut din freamătul codrilor,
din susurul apelor tumultoase,
din semeția veșnică a Carpaților,
din frumusețea plaiurilor mănăase.
Dulce grai al străbunilor mei,
leagănul vorbirii multor nații,
te-au păstrat cu evlavie bunii mei,
ne-ai făcut să ne avem ca frații.
Tu, dulce grai ce-nconjoară Carpații...
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 5
Latinitate
de Gelu Dragoş
În zgomotul şi nepăsarea lumii
tac cioburi de cuvinte traco-gete
din inima Cetăţii Sarmisegetuza
doar uneori într-un târziu
răzbeşte
câte un ecou :
Dromihete,Deceniu
Decebal şi Burebista
Eu n-am trăit Războiul cel Mare
dar ştiu
că de pe atunci
Istoria României
mereu stătea cu sufletul la gură
Istorie înseamnă limba noastră
dor, glie, demnitate
cinstire de eroi !
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 6
La ceas de bucurie
de Macovei Lilioara
te-am întâlnit acum ceva vreme
în câmpul de cuvinte
şi n-am mai fost în singurătatea deplină
mi-am înviorat spiritul
şi răbdarea a dat peste mine
suprimându-mi mânia poate
şi ostilitatea matură
mi-aţi arătat un ceas cu două limbi
una de iubire şi una de încredere
şi-am adunat încă un om lângă noi
legaţi indestructibil prin Dumnezeu
nu am căutat fascinaţia iluzorie
şi numai cu voi am împărţit mângâierile
numai cu tine am plimbat luna spre soare
sau invers acordându-mi-se
toate instrumentele muzicale
fără să ştiu versurile
numai cu voi orizonturile mele
au îngânat fragmente de doină
cu mai puţine suspine de tânguire
cu tine n-am ajuns la deznădejde
cu voi n-am izgonit ideea
de a segmenta beatitudinea
chiar şi în mii de bucăţi
la ceas de bucurie mă închin vouă
şi vă rog să primiţi iubirea mea
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 7
Ascult timpul
de Constanța Abalasei-Donosă
Ascult timpul care vine...
Pașii, îi încetinesc
Să-l opresc pe cel ce pleacă,
Fiindcă altul nu găsesc.
Nu pleca timp ne-nflorit
Lasă-te de vrei arar,
Lângă mine de-ai venit
Rămâi să-mi fii scutar.
Rămâi precum mireasma-n pârg
Ușa inimi-i deschisă -
După tine mereu plâng
Printr-o lacrimă tot strânsă.
Vreau să-mi fii de ziua mea
Prins în păr, atins de gene,
Apoi, să-mi deschizi alt an
Făr de tainice ispite,
Făr de mult dulce, amar...
Sufletului, dăi zile-nflorite !
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 8
Albastră simfonie
de Maria Niculescu
E lin precum izvorul cu marea când se-adună,
E perlă diafană; sidef, fior, mătasă,
E cânt de ciocârlie ce-n zare, mlădioasă,
Îmbină raze, triluri, azurului cunună,
E verde murmurare de codru, şi sfioasă,
E lira măiestrită ce, briza, o înstrună,
E-albastră simfonie de stele-n clar de lună,
E zbor şoptit de flutur, pe floare când se lasă,
Din Ceruri se prefiră cu modulaţii line,
E dor, căldură, rugă, lumini îngemănate,
Cu-accente selenare ecoul, dulce, vine,
Sunt multe alte-n lume, doar una însă, poate,
Cu-armonioase-acorduri mii suflete să-mpline;
Cu Dumnezeu, adesea, vorbesc pe înserate.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 9
La răscrucile vremii
de Dragoș Lucica
port în suflet
istoria neamului meu
şi această linişte
sacră
precum o gură de aer
din susurul
izvoarelor limpezi
de munte
care adapă gurile însetate
miruindu-le
pe buze port
cu smerenie
nectarul
graiului
românesc
mereu
privesc cu încredere
pe unde am fost
ce
am fost
un om
la răscrucile vremii.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 10
Cuvinte simple către o zeiţă
de Al-Badi Beatrice-Eliss
Eram atât de mică şi neînţeleasă,
Căutam să fac şi eu ceva deosebit,
Când a venit cu drag Limba Română
Si ‘’mami’’ tare m-a-nvăţat să strig.
Prin clasa întai ne-am intalnit mai des,
Când încercam să descifrez a literelor formă,
Eram tot mică şi n-am înţeles
În ce comoară sufletu-mi transformă.
Am mai crescut apoi şi-n generală
Am cunoscut-o într-o altă manieră,
Cu o gramatică complexă şi severă,
Cu interjecţii, propoziţii principale,
Şi alte-nvăţături la fel de necesare.
Mi-a oferit şi diplome şi premii,
Şi legături cu oameni speciali,
Şi siguranţa să ridic imperii
Din fiece durere grăitoare
Şi fiecare bucurie mare.
Îmi plec şi azi sufletu-n faţa ta
Şi-ti dau ca jertfă gândurile mele,
Zeiţă eternă a vremurilor grele,
Îţi multumesc că eşti pe limba mea.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 11
Cuvântul îşi începe tăcerea
de Irina Lucia Mihalca
Suntem gândurile, cuvintele,
trăirile, sentimentele
sau imaginile amprentelor noastre?
Le dăm viaţă, hoinăresc,
înfloresc, se-ating, se-mpletesc,
ard în extaz, strălucesc în noi,
ca o piatră de safir,
se-nalţă contopite, trăiesc magia
cu simplitate şi candoare,
prin dragoste le salvăm
sau blocate între lumi, frânte,
mocnesc, suferă, oftează din adânc
şi se desprind cu aceeaşi forţă,
eliberându-le ecoul
în liniştea ascunsă a poemelor noastre.
Timpul dintre noi e diferit,
graniţele apar, cresc,
se prelungesc,
se estompează şi dispar.
M-am plimbat prin grădină,
un boboc roşu de trandafir
s-a agăţat de mine,
tremură, în cădere, în palma mea.
Odată cu sfârşitul respiraţiei lui,
în inima mea, ne-am luat rămas-bun.
Emanând din el însuşi, un cântec lin
de sub cascada de sunete radiante
se spală
şi-acum pluteşte-n eter
prin aburii dimineţii revărsate.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 12
Nevroza limbii române!? de Virginia Paraschiv
Să presupunem o paradigmă a fiinţei contemporane româneşti, pe categorii geo-spaţiale.
Majoritarii resemnaţi rămân acasă, în gestiunea rinocerilor autohtoni, îşi vântură neputinţele cu
vaiete şi strigături stradale.
Românii temerari, de mare ispravă, îşi caută împlinirea personală în patrii adoptive.
Alţii practică haotic, oarecum neinspirat, fuga supărată de acasă, fără scop precis, fără proiect
realist de dezvoltare, fără prieteni, fără casă, fără bani. Ce face fiecare pe unde apucă, ştie
asistenţa social exasperată, ştiu oamenii legii şi presa, dar cel mai bine ştie Bunul Dumnezeu.
Aşadar, profesăm cu sârg un program acut de înstrăinare, sau dezrădăcinare. Sunt sau nu
cuvinte sinonime, nu are relevanţă. Nu ştiu cum se face, dar avem un oarecare disconfort, când
trebuie să declarăm în public că suntem români (exceptând conjuncturile de ţâfnă patriotardă,
dar aceasta nu durează mult, vine şi trece repede, ca un strănut). Nu intru în detaliile care fac
deliciul presei tabloide. Şi românii pitoreşti sunt tot ai noştri, sunt români, oricât ne-am disocia
ostentativ de ei. Şi parlamentarii noştri din patria străbună (slăvită fie-le imunitatea!), sunt tot
conaţionalii noştri.
Din aproape în aproape, revin la limba română şi la nevoia de comunicare identitară.
Limba română ne dezvăluie, cu o voinţă demnă de o cauză mai bună, vocaţia irosirii de sine.
Nevroza limbii române, nevroza sufletui românesc. Cultul urii în contratimp cu lamentaţia
polifonică. Ca intermezzo de agrement, vulgaritatea cu pampon monden.
Eu însă am descoperit şi altfel de limbă română, elegant-sobră şi armonioasă în transferul de
mesaj. Un eşantion dintr-o expunere oficială. Rog respectuos să avem răbdare şi să audiem,
reprimându-ne tumultul dilematic păgubos.
Iubiţi colegi! Stimate colege!
Îndepărtând, cel puţin pentru o clipă, gândul întunecat şi trist ce se naşte ca o floare a morţii
peste jalea colectivă{…}, ţin să evoc, o dată mai mult, un cuget mai senin, mai înalt, pe care
fiecare l-a înmormântat în sufletul său, până la timpuri mai bune.
Acest cuget este acela care ne-a încălzit mai mult sufletele, este idealul menirii noastre, căruia
ne-am închinat cu toţii ca unui idol{…}.
Ghiciţi, fără îndoială, unde ţintesc. De aceea să venim la realitate.
Să lepădăm vălul cernit al scepticismului, al descurajării, dacă acestea au pătruns cumva în
spiritele noastre.
Scepticismul individual este un semn de maladivitate sufletească.
Scepticismul colectiv este un simptom psihologic ce se manifestă în timpul decadenţelor
morale şi culturale ale popoarelor, şi este totodată una din cauzele care ne domină şi grăbesc
aceste decadenţe.
Descurajarea este aruncarea armelor în faţa inamicului. Armele noastre de luptă sunt de ordin
spiritual.{…}
Este deci o obligaţie morală a fiecărui român conştient{…}, de a înlătura din sufletul
nostru scepticismul distrugător, şi neîncrederea în oamenii de cinste, de acţiune şi de jertfă.
Notă:
Textul, pe care l-am propus cititorului spre chibzuinţă, este datat în anul de graţie 1933.
Autorul, al paisprezecelea copil al tatălui său, învăţător.
Matricea spirituală: MARAMUREŞ.
Studii: DIJON; BUCUREŞTI
Profesia: ÎNVĂŢĂTOR, ca tatăl său
Vocaţia: POET.
Numele: MIHAIL ROBU.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 13
Curs absolut de Limbă Română
de Costel Zăgan
Limba mea este mortală
şi-o învaţă Dumnezeu
dimineaţa când se scoală
soarele în locul meu
Mă învaţă Dumnezeu
pământul îmi este tată
şi oricât mi-ar fi de greu
nu mă lasă niciodată
Pământul îmi este tată
dimineaţa când se scoală
lumea tace dintr-odată
limba mea este mortală
Şi-o învaţă Dumnezeu
zilnic de la neamul meu
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 14
Prinos cuvântului
de Pop Stelu
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanţă de vers
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător -
(mormanul de materie destinat purificării prin putrefacţie)
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers
un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers
mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost Sufletului meu
în cuvânt-vers-lacrimă-Univers…
cuvintele ce se preling din ochi, din suflet, din trupul dezgolit...
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi, cuvântului nedefinit și nerostit
(de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput, cuvântul de sfârșit)
când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii,
și-mi defineau durerea, durerea ascunsă printre semne mii...
în alte cuvinte ce le-au adus,
alte cuvinte ce au apus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute...
de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul iubirilor trecute, iubirilor tăcute și nerostite...
te caut cu neputință printre cuvinte...
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 15
Conservare întreruptă
de Dorina Pop
Să-mi mut omagiul
din istoria cuvântului
ce-a zămislit limba maternă
la Curtea de Apel
a emancipării?
Jurații m-ar cataloga
robotul plagiaturii neterminate
și publicul ar ascunde-n tălpi
zbuciumul meu inutil.
Mai bine-mi păstrez pledoaria
în mugurul ideii mioritice
și zugrăvesc pagina
cu acordurile unui discurs în sânge.
Nu stingeți lumina!
Poate...
înjgheb din raze
căldura
ce ne-o dă
limba română.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 16
A noastră limbă preacurată
de George Petrovai
De suntem respectați în lume
ca vrednic și distinct popor,
străbunei limbi să-i mulțumim
că ne-a hrănit cu al său dor.
Un dor întins cât țara toată
și mai departe mesager,
oriunde-n lume românismul
e dres cu sare și piper.
Doar graiul nostru românesc
- un grai de ceruri dăruit –
putea prin arta-nveșnicirii
să facă dorul aurit.
Și nu doar el. Atâtea vorbe
de-nțelepciune-ngreunate,
în alte limbi nu-și află soții
și-atunci rămân nemăritate.
Așa, de pildă, „Bună ziua” -
salutul arhifolosit;
„Bună să-ți fie-a ta inimă”,
la noi răspunsu-a fost proptit
în coasta negrului mileniu
când am tăcut cu-nverșunare,
ca spiritul activ din obște
să-și împlineasc-a lui lucrare.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 17
Cum limba-i vie și-nsetată,
firește că-ntr-un veac de veacuri
nu poate fi mereu aceeași,
ci musai este fecundată,
de alte limbi și alte graiuri
cu care-i soră sau vecină;
franceza-n ginta noastră este
sora mai mare din latină.
(Procesul azi se-nvederează
prin siluiri îngrozitoare –
ba țigănisme din manele,
ba anglicisme sfidătoare.)
Nu de grefări după ureche
în limba noastră-i trebuință,
cu-al ei belșug de sinonime
spre-o lesnicioasă folosință,
ci de-un respect necontentit
prin studiu plin de pasiune,
ca în gândire și vorbire
să nu dăm cinstea pe rușine.
Căci un român ce nu-și iubește
sau își pocește limba lui,
ridicol e și cam degeaba
umbră-a făcut pământului.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 18
În templul limbii române
de Ion Ionescu
intru în templul limbii române ca un mare preot,
vreau să culeg psalmii dulci din mierea ei,
singur într-un altar de vise, cădelnițez o liturghie,
cu pâinea și vinul din vechile potire vă hrănesc,
veniți cuvinte după mine, fagurii mei blânzi,
din dacicele rune scrise cu sânge pe pereți de stei,
veniți să-naripesc stelarele voastre lumini,
veniți din cronici, din letopiseți și Dosoftei ,
veniți din doină, din lacrimi, din plugul vostru sfânt,
veniți din cer și din pământ, din cimitirele păgâne,
treceți prin vântul ce-nfășoară templul răstignit
veniți acasă, aveți deschisă ușa la intreare,
voi sunteți izvorul pur, crescut din jalea mea,
un grai născut din fericire și durere,
peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților,
roi izgonit din ceara de matcă prin nămoluri de aur,
din horele bunicilor și din curățenia fecioarelor,
un imn sunteți, cuvintele mele dragi, încrustat în veșnicie,
căci a iubi-iubire e magia voastră ,
verbul care ne-a născut dulcea limbă românească.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 19
Limba română
de Nadina Maria Szakacs
Nu sunt cuvinte care să exprime,
cât de frumoasă,
cât de complexă,
iubita şi draga noastră
Limba română...
rostită de veacuri,
intens trăită,
tu, din Latină,
eşti larg izvorâtă...
Pe o altă limbă
în veci nu te-aş da,
prin tine-am învăţat
să rostesc "ma-ma"...
Cu tine mă-mbrac,
trăiesc zi de zi,
taină te dau,
altor copii.
Limbă frumoasă,
limbă curată,
de neamul tău
nicicând lepădată...
eşti frumos murmur,
eşti zicătoare,
de-a lungul,
de-a latul
îndrumătoare!
Dăinui de veacuri,
eşti blând izvor,
în orice vreme
tu însăţi eşti dar,
în viaţa noastră
sălăşluieşti
ca îndreptar!
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 20
Tu, Limbă Românească
de Rodi Vinau
Unde eşti, tu, poezie
zămislită
din carnea mamei,
desprinsă din trupul ei în durerile facerii?...
Ne-am rătăcit
în zborul frunzei purtată de vânt
între pământuri,
ne-am căutat cu disperare fericia,
dar comoara era ascunsă.
Am săpat şi
am trudit cam fără rost,
înstrăinaţi
ne-am îmbogăţit cu bani şi cu lipsa de cuvinte.
Copii se nasc, numiţi români,
dar limba nu ştiu să vorbească,
limba mamei
curgător pe buze, cuvinte să-n florească.
Copii se nasc, numiţi români,
studiază alfabetele străine
neştiind să mai citească în limba
ce părinţii o uitară
îngropată
la graniţe de ţară.
Răsai, tu, poezie
ca busuiocul
din pământul îngropăciunii
tu, limbă românească
cu îmbraţişări dulci şi mlădioase
să ne aduni
în hora strămoşească a cuvintelor,
care, mândre
să-şi poarte coroana
din flori de "nu mă uita"
pe creştetul din piept al inimii.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 21
Limba noastră
De Nelu Preda
Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor,
Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor.
Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă,
Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă.
Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește,
Românesc e al lor nume – cinste celui ce îi crește.
Limba noastră e fecundă, balade, basme și doine
Propagate ca o undă, sunt știute de oricine.
De la multe pân’ la mare, din apus în răsărit,
Te-nțelege ori și care, nu contează de ce rit.
Mulți pretind că ești adusă, de romani cu foc și pară...
Dar latina nu-i pătrunsă,nici în propria lor țară!
Alți-au încercat prin timpuri, limba să ne-o-nstrăineze,
Slavi, tătari, sau pui de unguri, fură doar să eșueze.
Limba noastră ne unește și acum și-n viitor,
Sufletul pe românește, simte - suntem un popor!
De aceea, noi cu toții, cât vom fi te vom vorbi,
Și-ori unde ne poartă sorții, sunetele - ți vom sorbi!
La mulți ani Limba Română!!!
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 22
Inscripții în limba română
autor Rodica Brad Pauna
pe inima mea de hârtie îți scriu
să ai inimă bună să ai lacrima pregătită să brăzdeze un calendar nou
să ai însă o inimă de hârtie e cu mult mai prețios infinit prețios
să bată și să bată perpetum
să vegheze să vegheze lanul cel nou de cuvinte
mierla în iarnă și alte păsări smerite
inimă de hârtie pe care îți scriu în alfabetul trăirii
versuri din lacrima ascunsă
lasă-mă să desenez din când în când norii pe streașina casei
gând de întoarcere îmi spui
zile scurse irepetabile absențe treieratul lanului mai apoi
între cuvinte mi-e bine
bătăile inimii un stol migrator
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 23
Limbii române, cu dragoste
de Mihaela Popa
românul
chiar
şi când tace
tot în limba românească
dorul
frământă
cunună
suspină limba română
florile-i
pe multe plaiuri
învaţă şi alte graiuri
dar
ce-i sfânt
el se închină
doar
în
limba cea română
a mai dat o trinitate
român
Românie
neam
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 24
Nemuritoarea
de Ionel Mony Constantin
Orice pasăre pe limba ei piere
orice cântec îşi are sfârşitul
o săgeată îi poate frânge zborul,
o poate răni în aripă
dar nu îi poate opri glasul
Ne naştem trăim şi murim
şi transmitem din generaţie în generaţie
versul ei limpede
al păsării
care din propria cenuşă renaşte
nemuritoare
ca o altă pasăre Phoenix
Pasărea Limba Română
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 25
Rondel pentru limba română
de Ionel Mony Constantin
Puteam să nu fim dezbinaţi
Clădind aceeaşi Românie
Prin limba ei suntem legaţi
Nu prin vreun petic de hârtie
Suntem la fel ameninţaţi
De frig, de foame, sărăcie
Puteam să nu fim dezbinaţi
Clădind aceeaşi Românie
Ne dojenesc îndureraţi
Strămoşii îngropaţi sub glie
În ea au fost înveşmântaţi
Când au căzut la datorie
Luptând să nu fim dezbinaţi
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 26
Limba româneascã,
de Mariana Bendou
S-a întrupat din veacuri neştiute
Şi-au moştenit-o rând pe rând strãbunii
Împodobind-o cu virtutea minţii
Cu harul dragostei şi prin trudirea mâinii.
Şi au numit-o “limbã româneascã”
De la “românul” cel legat cu Cerul
Urându-i viaţã lungã sã trãiascã
Fãrã a-şi pierde seva şi misterul.
Au plâns-o în doine şi-au cântat-o în sãrbãtori
Ca pe o mamã, fiicã, sorã;
I-au dãruit proverbe, zicãtori
Şi au strigat-o, bucuroşi, la horã…
Cu cine poate fi asemãnatã
O limbã rudã cu tot graiul,
Dulce la zis şi binecuvântatã
Ce-şi duce liniştitã dorul, traiul?
Fie ca sã rãmânã-n pururi legãnatã
La sânuri blânde şi pe mâini dibace,
Între Carpaţi şi Marea înneguratã,
Simbol de omenie, crez şi pace!
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 27
MELEAG ROMÂNESC,
de Cojocaru Mihaela
Niciunde cerul nu este mai senin,
Marea nu este mai albastră,
Nicăieri soarele nu luminează mai deplin.
Eşti mândră și frumoasă, țara noastră!
Sunt mii și mii de ani de când dăinuiești,
Darnică și bună cu omul bun și harnic,
Ocrotitoare, ca o mamă iubitoare, tu ești,
Dar dură și potrivnică cu dușmanul aprig.
Un poem pentru tine aș vrea să scriu,
Dar cuvintele-mi sunt mute și pana fără grai,
Frumusețea meleagului românesc aș vrea să o descriu,
Așa cum uimit, în fața miracolului, stai.
De-a lungul vremii, multe versuri, ți-au dedicat poeții,
Cum, mereu, ne demonstrează soarta
Și multe ode înaintașii ți-au compus în timpul vieții,
Căci te-au iubit cu inima, cu gândul și cu fapta!
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 28
La mulţi ani, Limba română!,
de Ionel Sima
La mulţi ani, Limba română!
La mulţi ani, Cuvânt românesc!
La mulţi ani cu iubire, prietenie, mântuire!
Să fi binecuvântată!
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 29
Iubesc românește, vorbesc românește
de Andrei Țurcanu
Iubesc românește, vorbesc românește
Raiule-graiule, dulce grădină,
Lutul meu sacru, pâinea mea frântă,
Limbă română, lină lumină –
Unul te vinde, altul te cântă.
Unul te-ncearcă, altul te minte,
Sotnii străine îți hăcuie carnea.
Urcă spre ceruri dalbe colinde,
Prunci în coloane acoperă zarea.
Între imperii – faclă nestinsă,
Piatră-granit, zvon de baladă,
Lacrimă grea din secoli prelinsă,
Gata întruna să ningă, să ardă.
Limbă maternă, sfântă povară!
Celui ce azi în tine ochește
Dintr-o genune mongolo-tătară
Scriu și îi strig: „Vorbesc românește!”
„Trage în mine!” Gura mi-e-n spuză,
Trupul în spasme îmi viscolește.
Tare, mai tare, ca să se-auză,
Strig, apoi scriu: „Vorbesc românește!”
Dincolo-i Nistru, sus e prigoana
Zimbrului nostru din munții Carpați,
Jos e Chilia, Cetatea bălana,
Cu-oștenii pe ziduri, uitați, cenușați.
La Prut e hotarul cu Țara de Dor.
Aice – consoane, acolo – vocale
Și neamul la mijloc – o umbră, un nor,
O frază regală și multe damblale.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 30
O, limbă română cu borna în splină!
O, Țară de vrajă cu gamba-n obezi!
Erupe în slavă o grea rădăcină.
Să fie sorocul în care tu crezi?
E fraza de glorie? Poetul trudește.
Se-ncheagă un cald și proaspăt tumult:
„Iubesc românește, vorbesc românește!”
Ne-acoperă-un alb și pur Absolut.
Întors către rosturi uitate, firești
Lăsând la o parte zăbava, gâlceava,
În humusul limbii, în el te zidești
O, neamule!...
În veșniciea-i, suava.
De-acolo cu Țara-ntregită răsari,
Cu visul de taină scăldat în amiezi,
În urmă cu armii de huni și avari,
Și-un munte în față cu-o pădure de iezi.
În casa de aur, în limba română
Neamul meu tânăr î n t i n e r e ș t e.
Coruri de îngeri cu Domnul se-ngână:
„Iubim românește, vorbim românește…”
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 31
Aici m-am născut!
de Maria Oprea
un moment
o clipă
port în mine locul în care m-am născut
și dulcele meu
grai moldovenesc
vreți să mă auziți?
da,
sau nu?
aici m-am născut!
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 32
STAREA DE GRAŢIE,
de Ioan Florin Stanciu
Cuvântul Dintâi,
Cuvântul-de-Foc-şi-Tată-al-Cuvintelor-Lumii,
s-a deschis deodată în bezna de-atunci
Şi s-a împrăştiat pretutindeni pe Sine
într-o mie de milioane de mii de cuvinte de foc,
întrupări luminoase ale Sfântului Duh pe pământ,
care, iată, mai sunt şi acum printre noi,
ca să dea mărturie şi nume despre cele ce încă n-au chip.
Ai văzut vreodată cum stă rândunica sfiită
în bezna de-o palmă a cuibului său?
Află atunci că ochii ei tremurând ca două lacrimi de ger
care abia mai clipesc înspre zorii de zi
sunt numai două dintre scânteile-acelea smerite,
rămase din Cuvântul Dintâi,
La fel cum
o boabă oarecare de grâu, îngropată de-a valma
în brazda ocrotitoare de lut de pe cealaltă faţă a lumii,
este şi ea, un cuvânt din Cuvânt,
Iar
degetul care atinge sfios celălalt deget,
cu două aripi fragile de crin,
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 33
au fost, oameni buni, la-nceput doar două cuvinte-scântei
din Cuvântul-de-Foc.
Drept pentru care,
Într-una dintre multele primăveri
care încă n-au venit printre noi,
Cuvintele de la Facerea Lumii
vor zbura încă o dată, murmurând din petală-n petală
şi se vor numi din nou Simfonia a IX-a
sau Oda-Bucuriei-de-A-Fi
sau Luceafărul şi Fraţii Jderi
după cum ţi se va părea ţie mai bine.
Pentru că, iată,
cu mâna pe suflet,
vă spun că o nouă Coloană fără Sfârşit
se înalţă, de două mii de ani,
pe tălpile unor Cuvintelor-Dintâi
ale Limbii Române
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 34
Să o vorbească,
de Alexander Nagy
”.....punctul de vedere a unui om care e plecat din 1985 din tara!” Alexander Nagy
Omul cand pe lume traieste
Deja de mic copil vorbeste
In limba lui parinteasca
Din tara lui stramoseasca
Decand pe pamant omenirea
Limba vorbita ii e mandria
Omul ce stie sa o vorbeasca
E mandru de cea romaneasca
Fiecare limba are ceva aparte
Cu cat o tara e mai departe
De locul unde el s- a nascut
Si oamenii cu alt grai au crescut
La parinti din natiuni diferite
Sunt in copil amandoua unite
Din unire lucruri bune sa aleaga
Pe altii sa respecte si sa inteleaga
Unde traiesc romaneste rar graiesc
Dar scriind limba o ocrotesc
Cine e departe de tara ca si mine
In gand sa o vorbeasca - face bine
ALEXANDER NAGY – Garmisch-Partenkirchen, 28. August 2014
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 35
Limba noastră
De Mihai Duțescu
Timp care curge, timp ce purcede
În urmă-ne multe n-or să rămână,
Dar niciodată nu se va pierde
Doamna frumoasă, limba română.
S-or duce zilele, iubiri fără margini
Vor trece sub marea uitare stăpână,
Dar niciodată n-o cădea în paragini
Doamna românilor, limba română.
Cuvântul ei dulce ne este nume
Glasul ei cântec mereu ne adună,
Bunii şi răii nu au pe nume
Mai sfânt decât ea, decât limba română.
Pământu-acesta cât ne rămase,
Munţii cu vulturi, marea cu spumă
Stau sub lumina ce arde în case
La fiecare, limba română.
Făcuţi dintr-un sânge străvechi precum vinul
Din boare şi rouă şi din furtună,
În ea ne rostim bucuria şi chinul,
În prea iertătoarea limbă română.
În ea se botează şi viii şi morţii,
În ea se şopteşte sub clarul de lună,
Au dus-o pe buze şi domnii şi hoţii
Trăind de milenii în limba română.
Iar timpul tot curge şi curge-va veşnic
Şi sufletu-mi tainic mereu se cunună
În fiece toamnă, sub stelele sfeşnic,
Cu blânda mireasă, limba română.
Ziua Limbii Române – 31 august 2014
Cititor de Proză
Centrul de excelență în promovarea creativității românești''Itaca'' Dublin
pg. 36
Cititor de Proză – Republica artelor
http://cititordeproza.ning.com/
Centrul de excelențã în promovarea
creativitãții românești ”Itaca” – Dublin
http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePromovareaCulturiiDUBLIN/