cariera afaceristului ducu sub lupa igpr scandal · comentariile lui popescu, pe marginea asumării...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 254 (325) • 4 - 10 septembrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Cariera afaceristuluiDucu sub lupa IGPR
Firma lui DianPopescu,afaceri cuprimãriileconduse deliberali
Douã casiere- bomboanade pe colivamarii corupþii
Scandal de Gorj4 septembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
O prezenţă discretă a mediului de afaceri gorjean şi-a părăsit nu demult
carapacea şi-a ieşit în luminile rampei ca salvator al organizaţiei PNL Târgu-Jiu,
plafonată de mai multe conduceri ineficiente, după cum singur declara
proaspătul preşedinte Dian Popescu . Ştirea numirii sale în fruntea organizaţiei
municipale a făcut, nu cu mult timp în urmă, înconjurul presei locale fără ca
niciun ziarist să se întrebe ce anume l-a făcut pe Dian Popescu să avanseze în
viaţa politică faţă de care până acum a stat destul de departe conducând afaceri
prospere în deplină linişte. Cei care-l cunosc pe Popescu ştiu că n-ar fi făcut
niciodată o astfel de mişcare, având în vedere că viaţa publică are multe
dezavantaje, fără ca un astfel de sacrificiu să nu aibă o miză mare. Numirea sa în
funcţia de şef al organizaţiei municipale a bucurat conducerea partidului care
simţea nevoia unei revigorări financiare, mai ales acum în prag de alegeri
prezidenţiale, şi astfel s-au pierdut din vedere posibilele motive (certe după cum
spun gurile rele) din care Dian Popescu a îmbrăţişat viaţa politică.
Stilul său ce miroase de la o poştă a şcoală de securitate este lesne observat de
către oricine intră în contact cu el şi nu puţini sunt cei care vorbesc de job-ul
său în slujba serviciilor secrete. Este arhicunoscută şi prietenia sa cu generalul
Dan Voinea, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare, trecut pe linie moartă nu
demult şi ieşit la pensie. Cei care-i cunosc pe cei doi spun că amiciţia care i-a
legat a avut ca scop din partea lui Dian Popescu monitorizarea lui Voinea şi
anihilarea sa finală având în vedere că acesta s-a ocupat de dosarele
Mineriadelor şi al Revoluţiei iar personaje foarte importante n-ar fi vrut ca
adevărul despre aceste evenimente să se afle vreodată.
Mulţi sunt şi cei care pun pe seama aceluiaşi personaj şi distrugerea lui Nicolae
Mischie, dar toate aceste lucruri au fost făcute fără ca Dian Popescu să se
expună aşa cum face mai nou. Acest lucru însă se impunea în cazul de faţă,
datoria i-a cerut să devină personaj politic pentru că următoarea sa victimă este
om politic şi numai fiind aproape de el îl poate distruge. Din ce în ce mai multe
voci spun că actualul target al „Inginerului“ numele lui Popescu de cod, este
Dan Ilie Morega, a cărei demolare n-a fost posibilă până acum, astfel au fost
chemate forţe proaspete care să-i cânte în curând prohodul. Totul depinde acum
de abilitatea fiecăruia şi cât de mult au învăţat în şcolile de specialitate.
Deocamdată e un război tăcut însă trebuie ţinut seamă de faptul că în faţa lui
Dian Popescu au pierdut destui oameni cu experienţă.
Rãzboiul securiºtilor
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ
3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGO
Scandal de Gorj4 septembrie 3
Adrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian [email protected]
Firma lui Dian Popescu, afacericu primãriile conduse de liberali
Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Jiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat de
presa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înfuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om de
afaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altã
naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.Cât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fost
Popescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ecert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitatea
acestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primaricolegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.
Despre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciilede informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducând
uºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îifusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.
Primul pas greºitPrimul pas greºitPrimul pas greºitPrimul pas greºitPrimul pas greºitDian Popescu a fost
instalat preşedinte interimar
al PNL Tg-Jiu, în urmă cu o
lună şi jumătate, fiind un no
name în politică până la acea
dată. Necunoscut pentru o
mare parte a presei locale şi
chiar de colegii de partid,
Popescu a devenit extrem de
vocal chiar în primele zile de
la accederea în funcţie.
Ultima ieşire publică a
acestuia a fost taxată de
purtătorul de cuvânt al
liberalilor care a catalogat
comentariile lui Popescu, pe
marginea asumării eşecului
recentelor alegeri de la
Turburea, drept „declaraţii
nefericite“ pentru că „nu are
experienţă de comunicare
politică“. Zvonurile privind
instalarea lui Dian Popescu
în fruntea PNL Tg-Jiu au
circulat cu câteva săptămâni
înainte ca aceasta să se
producă, speculaţiile cum că
acesta a fost impus în
această funcţie de către mai
marii partidului de la
bucureşti au fost confirmate
de către unele persoane din
anturajul politic al acestuia.
Miliarde galbeneMiliarde galbeneMiliarde galbeneMiliarde galbeneMiliarde galbeneDacă în mediul politic
Dian Popescu era, până de
curând, un anonim, în
mediul de afaceri este
cunoscut ca fiind un perso-
naj care are strânse legături
cu serviciile secrete. De
altfel, Popescu a absolvit, în
2004, Colegiul Naţional de
Apărare, specializarea
„conducerea strategică în
domeniul securităţii
naţionale”, în acelaşi an
semnând şi adeziunea la
PNL. Cât de mult l-au ajutat
informaţiile şi politica în
business se poate deduce
din cifra de afaceri a firmei
sale Maserati SRL - 173 de
miliarde de lei vechi a rulat
SRL-ul lui Popescu, în 2008,
având un profit de doar 11
miliarde de lei vechi. O parte
din acestea provin din
afacerile derulate de firmă
cu unele primării din judeţ,
Popescu mergând, anul
trecut, pe principiul că banii
nu au miros, dar au culoare
politică. Aşadar, la finele
anului trecut, mai exact pe
24 decembrie, chiar în
Ajunul Crăciunului (!),
Maserati SRL a încheiat un
contract, pentru unele
lucrări de proiectare şi
execuţie a unei baze spor-
tive, cu Primăria Peştişani
condusă de liberalul Florin
Pavel. Evident, firma lui
Popescu a fost singurul
ofertant pentru această
lucrare, în valoare de peste
5,4 miliarde de lei vechi, la
instituţia condusă de colegul
său de partid. Aşa zisa bază
sportivă, în realitate e un
„mega-stadion” cu 60 de
locuri amplasat pe un islaz
comunal situat între satele
Bâlta şi Frânceşti. După
aproape nouă luni de la
încheierea contractului firma
lui Popescu nu a mişcat nici
măcar un pai pe islazul unde
ar fi trebuit să construiască
stadionul. Devenit specialist
în baze sportive, Dian Po-
pescu şi-a condus societatea
cu suuces spre un alt con-
tract la fel de barosan la
Primăria Scoarţa. La finele
lunii mai a cestui an, Mase-
rati SRL a câştigat un nou
contact pentru construirea
unei baze sportive
multifuncţionale, în valoare
de 5 miliarde de lei vechi, cu
instituţia condusă de un alt
primar liberal, Aurelian
Cotârlău. După trei luni de la
încheierea contractului firma
nu a executat decât mici
lucrări de pregătire a
terenului. Primarul comunei
Scoarţa a declarat că nu ştia
că firma care a câştigat
contractul este a unui coleg
de partid şi nici măcar nu a
auzit de Popescu până când
acesta a obţinut funcţia de
preşedinte la PNL Tg-Jiu.
Scandal de Gorj4 septembrie4
Bacalaureatul cu trei probe arputea fi aplicat din acest an
Examenul de bacalaureat
cu trei probe, din care Limba
română va fi testul
obligatoriu, iar celelalte vor
fi stabilite în funcţie de
profilul liceului, ar putea fi
aplicat din acest an, a
declarat, joi, primul ministru,
precizând că o decizie în
acest sens va fi luată în
şedinţa de săptămâna
vitoare.
Premierul Emil Boc a
precizat că noul sistem de
bacalaureat este inclus în
proiectul de lege privind
educaţia naţională, pentru
care Guvernul îşi va asuma
răspunderea în Parlament.
“Bacalureatul se va
desfăşura pe trei probe- una
obligatorie, care este Limba
română, şi două probe, una
opţională şi una în funcţie de
profilul liceului. Am discutat
cu ministrul Educaţiei,
Ecaterina Antonescu, şi cred
că această decizie de
modificare a Bacalureatului
ar trebui să o aplicăm
începând chiar cu acest an
şcolar”, a spus Boc, la postul
public de radio.
Potrivit premierului, o
decizie în acest sens va fi
luată în şedinţa de
săptămâna viitoare a
Guvernului.
Ministrul Educaţiei,
Ecaterina Andronescu,
declara, miercuri, înaintea
şedinţei de Guvern, că are
pregătită o ordonanţă
privind bacalaureatul din
anul şcolar 2009-2010, în
cazul în care Codul educaţiei
nu va fi adoptat în timp util,
respectiv până în 15
septembrie.
“Codul educaţiei
stabileşte propunerile
noastre privind examenul de
bacalaureat, dar trebuie să
vedem că va deveni lege şi
să vedem dacă mai este
nevoie de un alt act
normativ”, a spus
Andronescu.
Potrivit proiectului de
ordonanţă, examenul de
bacalaureat se va da în anul
şcolar 2009-2010 aşa cum
prevede Codul educaţiei,
respectiv două probe orale în
cursul anului şi trei probe
scrise la sfârşitul clasei a XII-a.
Premierul Emil Boc a
anunţat, miercuri noaptea,
că Guvernul îşi va asuma
răspunderea în Parlament
asupra celor trei legi privind
educaţia naţională,
salarizarea unitară şi
reorganizarea agenţiilor
guvernamentale cu
reducerea cheltuielilor în
sectorul public.
Scrisoarea Guvernului
privind asumarea
răspunderii pe cele trei legi a
sosit la Parlament, iar luni va
avea loc o şedinţă a
Birourilor Permanente
reunite în care se va stabili
calendarul asumării.
Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac,
prezintă, vineri, Registrul naţional al
donatorilor voluntari de celule stem,
el fiind totodată primul donator
înregistrat în acest document, care
va fi lansat în premieră în România,
în cadrul campaniei “Avem viaţa în
sânge” iniţiate de ProTV.
Prim-ministrul Emil Boc şi
ministrul Sănătăţii Ion Bazac au
anunţat, în luna iunie, în cadrul
emisiunii “România, te iubesc!”, că
în septembrie va fi deschis Registrul
Donatorilor Neînrudiţi.
“Avem viaţa în sânge”, campania
socială iniţiată de Ştirile ProTV, a
reuşit să ofere românilor care suferă
de o formă de cancer a sângelui o
nouă şansă la viaţă.
Vineri, Ministerul Sănătăţii va
deschide oficial “Registrul Român de
Donatori Neînrudiţi”. Primul donator
înregistrat va fi chiar ministrul
Sănătăţii, Ion Bazac, urmat de
corespondentul special al Ştirilor
ProTV, Paula Herlo, cea care a
demarat această campanie, potrivit
unui comunicat al ProTV.
“Înfiinţarea acestui registru
înseamnă tot ceea ce mi-am propus.
Am început această campanie visând
la ziua asta. Cred însă că misiunea
mea se va termina în momentul în
care în România se va face primul
transplant de la donatori neînrudiţi”,
a declarat Paula Herlo, citată în
comunicatul ProTV.
Campania “Avem viaţă în sânge” a
fost lansată în luna martie 2009, în
încercarea de a determina
autorităţile să înfiinţeze un Registru
al Donatorilor Neînrudiţi. Ca urmare
a informaţiilor şi a poveştilor
prezentate în cadrul reportajelor
difuzate de Ştirile ProTV, a venit şi
răspunsul autorităţilor, a precizat
sursa citată.
Mediafax
Bazac, primul donator voluntar de celulestem în Registrul Donatorilor Neînrudiþi
Scandal de Gorj4 septembrie 5
Douã casiere - bomboanade pe coliva marii corupþii
Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,cu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control la
Primãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãlegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþile
publice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-astabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise la
primãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãcasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din banii
primãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã au
fost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilor,,,,,cu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toateinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluse
teºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nu
s-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmarespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu de
înþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-
ar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutor.....
„Marea corupþie”„Marea corupþie”„Marea corupþie”„Marea corupþie”„Marea corupþie”stârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþa
La mijlocul anului trecut,
contabila Primăriei Scoarţa a
sesizat primarul comunei că
a constat nereguli în
activitatea casierelor
Marilena Sucea şi Anişoara
Chepeneag în sensul că cele
două nu au depus în casieria
instituţiei toate încasările din
impozite şi taxe locale, prima
însuşindu-şi 8.025 lei, iar cea
de-a doua 1279,93 de lei.
Imediat după descoperirea
„faptelor de corupţie”,
primăria a sesizat operativ
Parchetul de pe lângă
Judecătoria Târgu-
Cărbuneşti, iar Curtea de
Conturi pe cel de pe lângă
Tribunalul Gorj. Faţă de cele
două femei Parchetul de pe
lângă Judecătoria Târgu-
Cărbuneşti a început deja
urmărirea penală iar
Anişoara Chepeneag a
restituit banii pe care îi
luase. Fiind vorba de o sumă
mai mare, Sucea n-a reuşit să
restituie decât 800 de lei din
suma de 8.025 de lei iar
Corpul de Control al
Prefectului a impus primăriei
să se constituie, în cadrul
procesului, parte civilă cu
cuantumul prejudiciului
creat, plus penalităţi de
întârziere de 0,1% pe zi de
întârziere începând cu data
de 28.02.2009. Asta aşa să fie
învăţătură de minte casierei
care a poftit la banul public
şi aviz funcţionăraşilor care
s-ar gândi să facă ca şi ea. În
acelaşi timp comisia de
control a hotărât şi ca
cetăţenii care plătiseră taxele
ce au ajuns în buzunarul
casierei să se constituie
debitori litigioşi şi să-şi
recupereze prejudiciul în
instanţă.
Din punct de vedere legal,
comisia a dispus toate
măsurile care se impuneau
într-un asemenea caz, însă
tratamentul de care au avut
parte cele două casiere s-a
îndulcit considerabil când a
fost vorba,de exemplu,de SC
Constnuc 2002 SRL, societate
des întâlnită atunci când e
vorba de împărţitul banului
public aproape moca în
urma unor licitaţii a căror
legalitate ridică mari semne
de întrebare.
Banii PrimãrieiBanii PrimãrieiBanii PrimãrieiBanii PrimãrieiBanii PrimãrieiScoarþa la cheremulScoarþa la cheremulScoarþa la cheremulScoarþa la cheremulScoarþa la cheremul
ConstnucConstnucConstnucConstnucConstnucSC Constnuc 2002 SRL a
câştigat, la Primăria Scoarţa,
anul trecut, lucrarea de:
„Alimentare cu apă potabilă
a satelor: Mogoşani, Lazuri,
Bobu, Colibaşi, Câmpu
Mare” în urma unei licitaţii
deschise. Valoarea
contractului a fost stabilită la
1.746.875 lei, fără TVA.
Contractul a fost redactat în
aşa fel încât firma să câştige
aproape dublu de pe urma
acestei afaceri, stabilindu-se
ca lucrările să fie făcute în
funcţie de alocaţiile
bugetare, permiţindu-se
întocmirea unuia sau mai
multor acte adiţionale. Asta
în condiţiile în care firme nu
la fel de apreciate ca şi
Constnuc îşi iau banii la
Sfântul Aşteaptă pe lucrări
pe care le-au executat
integral pe banii proprii.
Bucurându-se de un
tratament aparte Constnuc-ul
a încheiat cu Primăria
Scoarţa două acte adiţionale
la contract, unul de 341.000
de lei, iar celălalt de
1.100.000 de lei, la care s-a
adăugat o plată în avans de
30% în sumă de 65.085 de lei,
ajungându-se la o plată totală
de 1.506.085 de lei. În
contractul principal se
stipulase clar că nu se vor
achita vansuri executantului,
dar probabil firma fusese
constrânsă de vreo plată
urgentă, iar primăria i-a oferit
colacul de salvare că doar
nu dădea din buzunarul
propriu ci al cetăţeneanului
de rând care preferă să nu-şi
cumpere pâine decât să nu
plătească dările la stat.
Deşi colaborarea
primăriei cu Constnuc s-a
dovedit foarte costisitoare,
costând mult mai mult decât
ar fi putut fura cele două
casiere până la pensie,
Corpul de Control al
Prefectului s-a rezumat doar
la a indica primăriei ca de
acum încolo să respecte
legea. Atât şi nimic mai mult.
În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,recomandãrirecomandãrirecomandãrirecomandãrirecomandãri
Indicaţii a dat Corpul de
Control şi în cazul unei alte
lucrări realizate de către
Constnuc chiar la sediul
Primăriei Scoarţa unde s-au
făcut modernizări la anexele
instituţiei. Pentru aceste
lucrări firma n-a trecut prin
stresul unei licitaţii pentru că
a fost singura participantă la
procedura de cerere de
ofertă. Pentru 90 de zile de
lucru la sediul primăriei
Constnuc a primit 351.510 lei,
fără TVA.
Corpului de Control nu i
s-a părut nimic suspect în
faptul că societatea a fost
singura participantă, în
condiţiile în care legea cere
clar să existe cel puţin două
oferte de participare. Ca să
scoată primăria, sau poate
societatea, din situaţia
creată, comisia de control a
făcut referire la o Ordonanţă
de Guvern care spune,
indirect, fără să fie scris
negru pe alb,că astfel de
proceduri nu sunt nici
permise dar nici interzise.
Până la urmă, tot indirect
bineînţeles, reprezentanţii
Prefecturii au recunoscut că
s-a comis o ilegalitate şi au
recomandat primăriei să nu
mai repete astfel de proce-
duri fiind de preferat să
primească două oferte
înainte de a contracta o
lucrare.
Şi astfel s-a terminat
verificările Corpuluui de
Control la Primăria Scoarţa.
Să nu uităm însă că marea
corupţie a fost stârpită prin
trimiterea în judecată a celor
două casiere.
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
La Primãria ScoarþaLa Primãria ScoarþaLa Primãria ScoarþaLa Primãria ScoarþaLa Primãria Scoarþa
Scandal de Gorj4 septembrie6
UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50
locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta
sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50
locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice
internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU
CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA
Centrul de Orientare şi selecţie pentru
studii al U.L.I.M. Tg-Jiu
Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj
Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027
e-mail: [email protected]
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.
2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
4. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFêOARà ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)
Scandal de Gorj4 septembrie 7
Cariera afaceristuluiDucu sub lupa IGPR
În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,
Dispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii detone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a puspe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãde zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºi
poliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor auînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã e
vorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutla început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu a
putut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone de
cãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiiSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileletrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrul
IGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriigorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã la
carierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut locun furt de proporþii.un furt de proporþii.un furt de proporþii.un furt de proporþii.un furt de proporþii.
TTTTToate drumurileoate drumurileoate drumurileoate drumurileoate drumurileduc la Lorfaduc la Lorfaduc la Lorfaduc la Lorfaduc la Lorfa
Dispariţia cărbunelui a
fost catalogată, la început,
drept neglijenţă în actul de
conducere, iar directorul
SNLO, Daniel Burlan, l-a
demis imediat pe Ion Ghiga
şeful Carierei Lupoaia, iar
Florin Gheorghescu, şeful
Carierei Roşiuţa a fost
penalizat cu 10% din salariu
pentru o perioadă de trei
luni. Unele surse afirmă că
cercetarea prealabilă a scos
la iveală faptul că doar 60 de
mii de tone ar reprezenta
raportări fictive restul, până
la 150 de mii de tone de
cărbune fiind furate.
Aproximativ două milioane
de euro este valoarea
prejudiciului în acest caz,
iar organele de cercetare
par să fi restrâns cercul
suspecţilor odată cu
declanşarea verificărilor la
carierele private din zonă.
Misiunea pare una nu foarte
simplă mai ales că la Motru
există 10 cariere private,
mare parte dintre acestea
funcţionând illegal. Conform
Agenţiei Naţionale pentru
Resurse Minerale (ANRM),
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
în prezent doar patru
societăţi deţin licenţe active
de explorare a cărbunelui în
zonă. Potrivit aceloraşi
surse, una dintre aceste
firme, Lorfa SRL Motru, nu
este străină de dispariţia
celor câteva zeci de mii de
tone de cărbune de la
Cariera Lupoaia.
Cuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-Ghigaºtie de cãrbuneºtie de cãrbuneºtie de cãrbuneºtie de cãrbuneºtie de cãrbune
Firma Lorfa SRL deţine
două licenţe de explorare a
lignitului în zona Motru,
una în perimetrul Valea
Vacii şi alta în punctul
Merişi 3. Societatea
aparţine omului de afaceri
Cristinel Ducu, despre care
presa relata în urmă cu
înfiinţată pe 13 septembrie
2000, de Dan Bobaru, fiul
fostului şef al Administraţiei
Finanţelor Publice Motru,
Victor Bobaru care deţinea
20% părţi sociale, Adrian
Duicu (20%), ginerele
fostului preşedinte al
Judecătoriei Tg-Jiu,
afaceristul Cristinel Ducu
(30%) şi generalul SPP
Florian Şucată (30%).
Conform surselor citate,
până nu demult, una din
carierele private care
aparţine Lorfa SRL era
alimentată cu energie
electrică, la negru, printr-un
cablu improvizat, de la
Cariera Lupoaia. Lorfa a fost
deconectată de la energia
electrică atunci când
menţionate declară că
dirijarea cărbunelui de la
cariera subunităţii SNLO
spre Lorfa începuse de
câteva luni de zile având în
vedere că cele două
exploatări se află în
vecinătate şi despre acest
lucru se ştia în mediul
minier din zonă. De altfel
începuseră să circule
zvonuri cum că pentru
cantităţile impresionante de
cărbune dirijate spre Lorfa,
fostul şef de la Lupoaia, Ion
Ghiga primea în jur de un
miliard de lei vechi, lunar, de
la prietenul Ducu. Întreaga
cantitate de cărbune a ajuns
în depozitele RAAN Dr.Tr.
Severin, afacerea generând
firmei Lorfa, anul trecut, o
câţiva ani că este finul şi
partenerul de afaceri a
fostului general SPP Florian
Sucată. Lorfa a fost
prietenia dintre afaceristul
Ducu şi Ion Ghiga, şeful
Carierei Lupoaia a început
să scârţâie. Sursele
cifră de afaceri de peste 178
de miliarde de lei şi un
profit de 18 miliarde. Va
urma.
Scandal de Gorj4 septembrie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Se pare că spectacolul oferit de
Madonna, în faţa zecilor de mii de fani
isterizaţi de atmosfera din Parcul
„Izvor”, a stimulat imaginaţia şi chiar
apetitul unor politicieni pentru un
limbaj „sexy-show” cu substrat
imperativ şi interpretativ, ceea ce a
făcut ca în documentul adresat
Comisiei parlamentare care o
anchetează, d-na ministru Elena
Udrea, prin sfetnicii săi bine plătiţi, să
recurgă la un paronim de toată
pomina, reuşind ca din numele
propriu Orban să...procreeze
substantivul propriu „Organ”, făcând
în acest fel ca zestrea limbajului
politic suburban să se îmbogăţească
substanţial cu un gen de expresivitate
eminamente vulgară!
Este foarte greu să cuprinzi în
câteva cuvinte ceea ce înseamnă
mitocănia din politica românească,
fără să existe riscul “păcatului
originar” al vulgarităţii ridicate la
rangul de doctrină insolită a faptului
divers! Ce titlu mai atractiv decât unul
în care să invoci “ouăle” lui Năstase,
“găozarii” sau “păsărica” lui Băsescu,
chiloţii deja celebri ai lui Radu Mazăre
sau „bărbăţia” pe care ministrul
Nemirschi abia aşteaptă să şi-o
expună în faţa celor care-l provoacă,
pentru a încheia cu “organul” d-nei
Udrea, ar putea fi găsit mai nimerit
pentru a sublinia mizeria limbajului
celor care pretind că ne conduc
astăzi? Vă mai aduceţi aminte, ce
scandal a fost când, în 1992, Ion Iliescu
i-a spus unui jurnalist „Măi,
animalule!”, iar timp de un deceniu,
nimeni nu a depăşit această limită?
Acum, a devenit un fapt banal ca un
politician precum Mazăre, să le spună
ziariştilor să-l pupe în fund sau ca
primarul PD-L al Craiovei, Antonie
Solomon, să declare că face pipi pe
cei care-i cer socoteală pentru faptul
că a cheltuit banii publici pe reni şi pe
iepuraşi, la care se adaugă limbajul lui
Dorin Florea, primarul din Târgu-
Mureş, absolut imposibil de reprodus,
pentru a ilustra faptul că asemenea
personaje vorbesc uneori folosind
cuvinte din troaca porcilor, fiindcă
ştiu că multor alegători le place!
Se ştie bine că în plenul comisiei
parlamentare de anchetă a activităţii
Ministerului Turismului, deputata
Aura Vasile o striga pe doamna
ministru cu apelativul „Nuţi”, pentru
ca aceeaşi persoană, simpatică, de
altfel, cu lipici la persoane sus-puse,
să ne mai surprindă, în condiţiile în
care ministrul PD-L continuă să trimită
săgeţi spre comisia condusă de
Ludovic ”Organ”, sub motivaţia
puerilă că a fost „o regretabilă
greşeală de tehnoredactare” comisă
de vreun funcţionar mărunt prea
distrat şi ameţit de fiebinţeala
caniculei! D-na ministru Udrea a trimis
o sesizare în care face referire la un
număr de patru aspecte care „fac
improprie orice cercetare în acest
caz“: incompatibilitatea unor membri
ai Comisiei „generată de dubla calitate
şi de antepronunţare“, „blocajul
generat de lipsa regulamentului
Comisiei şi de necompunerea
regulamentară a Comisiei“,
vacantarea unor posturi de membri în
cadrul Comisiei, ca şi
„comportamentul abuziv al biroului
Comisiei şi al altor membri ai acesteia.
Cu un ton autoritar şi tendenţios, d-na
“Nuţi” acuză lipsa remedierii tuturor
aspectelor semnalate anterior şi
necomunicarea acestora în termen de
şapte zile calendaristice de la data
depunerii, considerând-o ca o
nerezolvare a sesizării, urmând a
continua demersurile puse la
dispoziţie de prevederile legale,
pentru a încheia “scrisoarea
pierdută”, în care numele
preşedintelui Comisei, liberalul
Ludovic Orban, apărea repetat ca
Ludovic ”Organ”. Greşeala a atras
circul de rigoare, deoarece deputatul
Nicolae Bănicioiu a reclamat faptul că
o persoană din staff-ul preşedintelui
Camerei Deputaţilor, Roberta
Anastase, ar fi venit la Comisia de
anchetă pentru a retrage sesizarea
Elenei Udrea, din cauza greşelii, ceea
ce i-a făcut pe deputaţi să
concluzioneze că a fost vorba de o
„tentativă de sustragere“ a
documentului. Anastase a precizat
ulterior că a fost vorba doar de o
care vor mai veni la urne la alegerile
din 2012!
De foarte multe ori, se observă
tendinţa limbajului politic de a se
apropia până la identificare de
limbajul conversaţional din discursul
privat, cu toate caracteristicile
acestuia, cu o serie de calităţi şi
defecte, printre care oralitatea , tonul
familiar, stilul colocvial, dar şi violenţa
de limbaj, argoul de mahala, iar acest
lucru se întâmplă pentru că inflaţia de
violenţă verbală concurează astăzi cu
un zdrobitor succes cu inflaţia
monetară. Asistăm la un proces de
“dezinhibare” a limbajului jurnalistic
şi de contaminare a limbajului politic,
îndeosebi ca urmare a defulării
lingvistice de după căderea
comunismului.
Trăim într-o lume în care violenţa
lingvistică este promovată în sens
comercial, pentru a atrage atenţia şi
implicit audienţa, dar, fără să ne dăm
seama, uneori suntem receptori şi
consumatori de violenţă verbală şi de
zoaie greu de reprodus ale vulgarităţii.
Cât de mult ne afectează această
vulgaritate stridentă, cine sunt
agresorii şi victimele, până unde poate
merge violenţa şi cât poate fi
extrapolată vulgaritatea, care cuvinte
aparţin registrului exprimării violente
sau vulgare şi care politicieni aparţin
acestui registru, e greu de contabilizat
într-un singur articol de ziar! Vedem
cu toţii că politica românească e tot
mai frecvent condimentată de cuvinte
la limita invectivei şi a vulgarităţii, mai
ales când aşa-zişii politicieni ies în
evidenţă, mai curând prin culoarea,
decât prin conţinutul discursului lor.
De multe ori, apar motive puerile la
aceşti distribuitori de dejecţii, pentru
că e suficient să apăsăm pe
telecomanda pe care o avem la
îndemână, pentru a surprinde cu
regularitate ditamai indigestia
intelectuală, ca să ne dăm seama că
unii dintre politicienii noştri nu sunt
decât nişte amatori inocenţi, nişte
învăţăcei palizi, încă în faza
abecedarului, mărunţi gargaragii de
culise, mânioşi de ocazie, puberi
nevrotici, care îşi etalează cu
ostentaţie “bogata” cultură acumulată
în afara şcolii! Să nu ne mai mirăm
dacă unii politicieni vorbesc şi
“pozează” ca pe maidan, că VIP-urile
noastre parlamentare,
guvernamentale şi prezidenţiale se
întrec în măscări şi zoaie lingvistice
demne de maidanul politic!
iniţiativă plină de bunăvoinţă a
secretarei sale, iar Udrea a revenit cu
o nouă adresă şi cu scuze pentru ”o
regretabilă greşeală de
tehnoredactare”, dar, din păcate,
atitudinea ministrului s-a regăsit şi la
angajaţii săi, care nu s-au prezentat la
audieri nici la a treia invitaţie, astfel că
parlamentarii au renunţat să îi mai
invite. Bănicioiu a precizat că membrii
comisiei de anchetă se vor adresa
”instituţiilor abilitate în cazul celor
care nu s-au prezentat la audieri”,
după o consultare prealabilă cu
colegii din Comisia juridică.
Să înţelegem, printre rânduri, că e
vorba de nişte “fiţe” cu parfum de
apucături de Cotroceni, dacă avem în
vedere că angajata Cancelariei şefului
Camerei, Roberta Anastase, le-a cerut
deputaţilor să îi înmâneze o sesizare a
Elenei Udrea, pe care abia o primiseră.
Motivul invocat se referea la faptul că
în documentul semnat de către
ministrul Turismului se strecuraseră
câteva greşeli de…ortografie, mai
precis, numele preşedintelui Comisiei,
Ludovic Orban, a fost scris greşit, de
două ori, transformându-se în
“Ludovic Organ”, situaţie în care
deputaţii din comisie s-au arătat
contrariaţi de tentativa de retragere a
documentului şi au sesizat
Secretariatul General. Anastase a negat
cu inocenţă de silfidă orice implicare,
explicând că a fost iniţiativa secretarei
sale, iar d-na Udrea a retrimis
“derutaţilor” documentul, corectat, cu
scuzele de rigoare. Faptul este apreciat
ca o atitudine neserioasă, deoarece
persoanele care au plănuit
documentul, “ori l-au făcut la mişto,
efectiv, ori, pur şi simplu, era o formă
pentru uzul lor intern şi au greşit că ne-
au trimis varianta respectivă nouă la
Comisie! Asta denotă modul în care
tratează Comisia”, precizează
preşedintele interimar al forului de
anchetă, pesedistul Nicolae Bănicioiu.
Imediat după izbucnirea
miniscandalului, Udrea a reacţionat
prompt şi a trimis imediat documentul
corectat, împreună cu o adresă în care
îşi cerea scuze pentru “regretabila
greşeală de tehnoredactare”, dar, tare
îmi este teamă că se apropie ziua în
care un politician ceva mai hotărât îşi
va expune, în direct şi la o oră de vârf,
acele părţi ale corpului, ascunse, de
obicei, sub lenjeria intimă, apoi îi va
invita pe ziarişti şi pe procurori să-l
percheziţioneze, ca o reţetă aproape
sigură pentru a-ţi asigura voturile celor
DOAMNA MINISTRU UDREA, ÎN MARESCANDAL CU DOMNUL “ORGAN”!
Scandal de Gorj4 septembrie 9
Ziarele româneºti continuãtrendul descendent, tabloidelefiind în topul vânzãrilor
Ziarele româneşti
continuă trendul descendent
raportat încă de la începutul
anului, cu cifre de vânzări
mai mici decât în aceeaşi
perioadă din 2008, tabloidele
Click şi Libertatea fiind lideri
în topul vânzărilor, urmate
de ziarul quality Adevărul,
pe poziţia a treia.
Potrivit datelor furnizate
de Biroul Român de Audit al
Tirajelor (BRAT), pentru
perioada aprilie - iunie 2009,
presa cotidiană centrală a
înregistrat, în ansamblu,
scăderi ale tirajului vândut,
mai ales ziarele de calitate.
Poziţia de lider în
categoria quality este
deţinută de ziarul Adevărul,
editat de Adevărul Holding,
care a devansat Jurnalul
Naţional, ziar ce în ultimii
ani a deţinut supremaţia
vânzărilor pe segment.
Astfel, Adevărul a înregistrat,
pentru perioada aprilie –
iunie 2009, o medie de
vânzări de 109.133 de
exemplare pe apariţie.
Cifrele de vânzări ale
cotidianului se află într-o
creştere semnificativă în
raport cu perioada similară a
lui 2008. Astfel, în aprilie,
ziarul a avut o medie de
vânzări de 101.689 de
exemplare (23.918 în aprilie
2009), în mai - 99.535 de copii
(26.456 în mai 2008) şi în
iunie - 126.177 de copii
(36.056 în iunie 2008).
În topul ziarelor quality
urmează Jurnalul Naţional,
ziar editat de trustul Intact.
Astfel, în luna aprilie,
Jurnalul Naţional a avut o
medie de vânzări de 90.097
de exemplare (62.661 în
aprilie 2008), pentru ca în
următoarele două luni să
scadă: în mai - 67.146 de
exemplare (65.276 în mai
2008) şi în iunie - 64.979 de
exemplare (71.245 în iunie
2008).
Pe poziţia a treia în
clasament se situează
cotidianul România Liberă,
editat de Societatea “R”.
Publicaţia a înregistrat o
medie de vânzări pe apariţie
de 47.178 de exemplare în
perioada aprilie - iunie 2009,
în scădere comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului
trecut, când media de
vânzări a fost de 51.845
exemplare. România liberă a
avut vânzări în medie de
49.210 în aprilie (53.838 în
aprilie 2008), una de 47.236
în mai (54.088 în mai 2008) şi
una de 45.090 în iunie (47.610
în iunie 2008).
În top urmează cotidianul
Evenimentul zilei, editat de
Ringier România, care a
raportat pentru perioada
aprilie - iunie o medie de
vânzări de 34.742 de
exemplare, semnificativ mai
mică decât în aprilie - iunie
2008, când a înregistrat o
medie de 50.292 de
exemplare. Astfel, pentru
luna aprilie, Evenimentul
zilei a avut o medie de
vânzări pe apariţie de 35.538
de exemplare (48.304 în
aprilie 2008), în mai - 34.858
de exemplare (50.815 în mai
2008), iar în iunie - 33.832 de
exemplare (51.758 în iunie
2008).
Ziarul quality Gândul,
editat de PubliMedia
Internaţional, a raportat, în
perioada aprilie - iunie 2008
scăderi ale numărului de
exemplare vândute,
înscriindu-se în trendul afişat
la nivelul întregului segment.
Astfel, în aprilie, Gândul a
înregistrat o medie lunară de
vânzări pe apariţie de 15.390
de exemplare (25.839 în
aprilie 2008), în mai, de
15.616 de exemplare (22.760
în mai 2008), iar în iunie, de
14.789 de exemplare (21.274
în iunie 2008).
Cotidianul, publicaţie
editată de trustul Realitatea-
Caţavencu, afişează cifre
variabile, de la 13.901 de
exemplare în aprilie, la
10.535 în mai şi 9.090 de
exemplare în iunie, cu o
medie de vânzări pentru
aprilie - iunie de 11.175 de
copii vândute, în scădere
comparativ cu 18.975 de
copii vândute în aceeaşi
perioadă a anului trecut.
Pe următoarea poziţie în
clasamentul ziarelor quality
se situează cotidianul Ziua,
care a raportat vânzări de
12.173 de exemplare în
aprilie (14.342 aprilie 2008),
11.902 în mai (14.020 mai
2008) şi 11.962 în iunie
(14.236 iunie 2008).
În ceea ce priveşte
cotidianele sportive, Gazeta
Sporturilor, editată de Intact,
a raportat cifre de vânzări în
scădere pentru perioada
aprilie - iunie, cu 73.966 de
exemplare în aprilie (108.820
în aprilie 2008), 66.431 de
exemplare în mai (103.447 în
mai 2008) şi 59.228 de
exemplare în iunie (93.753 în
iunie 2008). Pe acelaşi
segment, cotidianul Pro
Sport a avut, în aprilie, o
medie de vânzări de 44.002
de copii, pentru ca în mai
cotidianul sportiv să
înregistreze o medie de
vânzări de 46.992 de
exemplare, iar în iunie, de
40.413 de exemplare.
Pe de altă parte, şi
clasamentul tabloidelor s-a
schimbat, Click devansând
Libertatea în ceea ce
priveşte media de vânzări pe
apariţie.
Astfel, Click, editat de
Adevărul Holding a devenit
lider de vânzări şi a raportat,
în aprilie, o medie de
vânzări de 212.122 de
exemplare (125.258 aprilie
2008), 218.894 de exemplare
în mai (123.874 - mai 2008) şi
235.492 de exemplare în
iunie (118.651- iunie 2008).
Pe poziţia a doua în topul
vânzărilor pe piaţa
tabloidelor şi a cotidianelor,
în general, se situează
Libertatea, publicaţie editată
de trustul Ringier, deşi a
scăzut comparativ cu
perioada similară a anului
2008: 186.602 în aprilie
(245.005 în aprilie 2008),
189.883 în mai (225.035 în
mai 2008) şi 200.410 în iunie
(214.624 în iunie 2008).
Tabloidul CanCan, lansat
în aprilie 2007, a reuşit să-şi
facă rapid loc pe piaţă,
crescându-şi vânzările de la
o lună la alta. Astfel, dacă în
aprilie 2007 vânzările sale
se ridicau la o medie de
41.310 copii, acestea au
ajuns, în aprilie 2009 la
85.406 de exemplare, iar în
mai 2009, la 80.592 de
exemplare, pentru ca în
luna iunie să scadă uşor
până la o medie a vânzărilor
pe apariţie de 78.548 de
copii.
La capitolul publicaţii
financiare, cotidianul Ziarul
Financiar, nu a afişat oscilaţii
semnificative comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului
trecut. Astfel, media lunară
de vânzări pe apariţie pentru
aprilie a fost de 16.517 de
exemplare (16.715 în aprilie
2008), 16.585 de copii în mai
(16.795 în mai 2008) şi 16.372
de exemplare în iunie
(16.698 în iunie 2008).
Pe de altă parte,
cotidianul finanicar Business
Standard, editat de
Realitatea-Caţavencu, a
raportat, în aprilie, o medie
de vânzări pe apariţie de
10.968 de exemplare, cu
creşteri uşoare în
următoarele două luni: 11.120
de exemplare în mai şi 11.024
de exemplare în iunie
Mediafax
Scandal de Gorj4 septembrie10
Senatorul Ion Ruºeþpriveºte întrebãtor!
Trebuie să recunosc
faptul că de ceva vreme,
doream să scriu un material
despre activitatea
senatorului Ion Ruşeţ, aflând
că are numeroase iniţiative
în comisiile parlamentare
din care face parte, poate şi
pentru a cunoaşte mai bine
omul despre care circulă
zvonuri cu iz de scandal, dar
nu întotdeauna bine
intenţionate, pe cât se
doresc a fi gustate de unele
persoane pe diferite canale
mediatice, în atmosfera viu
colorată a cafenelei politice
gorjene.
L-am ascultat vorbind la o
conferinţă de presă şi îi
urmăresc activitatea, care nu
face notă distinctă faţă de
aceea a oamenilor care s-au
afirmat în ultimele două
decenii, dar m-a frapat un
lucru care se înscrie în arta
de a lucra cu oamenii, prin
aceea că are răbdarea să
asculte, ca după aceea, cu o
privire afişat întrebătoare,
caută să-ţi ofere un răspuns
pertinent, urmărind cu
atenţie reacţia
interlocutorului, modul în
care cel din faţa sa expune o
anumită problemă!
Aş preciza că sunt
recunoscător colaboratorilor
săi, pentru modul operativ în
care mi-au fost puse la
dispoziţie unele materiale
informative, iar dintru
început, îmi îngădui să afirm
că dincolo de CV-ul unui om
cu oarecare notorietate,
aplecat asupra problemelor
care îl preocupă zi de zi,
dincolo de culoarea sa
democrat-liberală sau de
faptul că a câştigat colegiul
uninominal nr.1 din Gorj,
conştientizez faptul că prin
iniţiativele sale în comisiile
permanente, cum ar fi
Comisia pentru muncă,
familie şi protecţie socială
sau în Comisia juridică, de
numiri, disciplină, imunităţi
şi validări, prin implicarea
în comisii speciale comune,
cum sunt Comisia specială
comună pentru dezbaterea
în fond, în procedură de
urgenţă, a Codului penal, a
Codului de procedură
penală, a Codului civil şi a
Codului de procedură civilă,
ca şi în Subcomisia de Cod
civil şi Cod de procedură
civilă, ai de-a face cu un
politician care doreşte să se
afirme şi care nu agreează
postura de a se afla într-un
plan secund! Iar, dacă una
dintre declaraţiile sale
politice mi-a plăcut şi o
apreciez, pentru că vine în
sprijinul năpăstuiţilor care
aşteaptă “repararea efectelor
exploatării resurselor de
cărbune asupra
comunităţilor locale”, cu
deosebire asupra locuitorilor
din Drăgoteşti şi Mătăsari, în
schimb, d-l Ruşeţ “o tunde”
ca la frizerie, atunci când
afirmă că lipsesc “ingerinţele
politicului în actul de
justiţie”, cred eu, pentru a
nu-şi periclita “masterul” de
la Universitatea “Constantin
Brâncuşi”, unde are nevoie
şi de…argumente pozitive!
Nu aş putea încheia această
prezentare, fără a evidenţia
faptul că senatorul Ruşeţ îşi
înscrie numele în iniţierea
unor propuneri legislative
care privesc reforma
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
învăţământului, lucru pe
care îl apreciez, ca şi în
dezbaterea unor aspecte
privind soarta mineritului în
Gorj, ceea ce înseamnă că
privirea sa întrebătoare
scrutează un orizont care
dezvăluie nedumeriri şi
proiecte de viitor, asupra
cărora am putea reveni cu
un alt prilej!
Primãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloccu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.
Relaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111
Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?
Scandal de Gorj4 septembrie 11
Pensionarii obligaþi sãopteze în 15 zile între salariuºi pensia peste 1.700 de lei
Pensionarii care lucrează
în sistemul public vor fi
obligaţi să opteze, în scris,
într-un interval de două
săptămâni, între
suspendarea pensiei pe
durata activităţii şi încetarea
raporturilor de muncă, dacă
nivelul pensiei aflate în plată
depăşeşte nivelul salariului
mediu brut pe economie.
Prevederea este inclusă
într-un proiect de lege
prezentat săptămâna trecută
de MEDIAFAX şi discutat în
şedinţa de miercuri a
Guvernului, în vederea
asumării răspunderii în faţa
Parlamentului.
În cazul în care nivelul
venitului realizat din pensiile
nete cumulateeste mai mare
decât nivelul salariului
mediu brut pe economie,
persoana are obligaţia de a-şi
exprima opţiunea, în scris, în
termen de 15 zile zile de la
data intrării în vigoare a legii,
cu privire la menţinerea în
plată a pensiei faţă de
cuantumul căreia este
permis cumulul.
Dacă nivelul pensiei este
sub cel al salariului mediu
brut pe economie, acesta
va putea fi cumulat cu
veniturile realizate din
exercitarea unei activităţiu
pe bază de contract
individual de muncă,
raport de serviciu sau în
baza actului de numire în
funcţie.
Suma economisită la
bugetul de stat, în 2009, prin
interzicerea cumulului
pensiei mai mare decât
salariul mediu brut pe
economie cu salariul este de
60 de milioane de lei, potrivit
notei de fundamentare a
proiectului, din totalul de
peste 25 de milioane de lei,
plătiţi în prezent pentru
acest cumul.
În prezent, suma totală
plătită pentru cumulul
pensiei cu salariul este de
25.544.995 de lei.
Neîndeplinirea obligaţiei
privind exprimarea opţiunii
în termenul prevăzut
constituie cauză de încetare
de drept a raporturilor de
muncă stabilite în baza
contractului individual de
muncă sau a actului de
numire în funcţie, precum şi
a raporturilor de serviciu.
În cazul în care termenul
este respectat, plata pensiei/
pensiilor se suspendă
începând cu luna următoare
celei în care a fost exprimată
opţiunea pentru continuarea
activităţii.
În proiect se precizează
că sumele încasate
necuvenit cu titlul de pensie
se recuperează de la
pensionari, cu respectarea
termenului general de
prescripţie.
Angajatorul are obligaţia
de a lua măsurile necesare
în cazul constatării
nerespectării de către
angajat a termenelor
prevăzute de lege, iar
încălcarea prevederilor
legale constituie
contravenţie şi se
sancţionează cu amendă de
la 2.500 la 5.000 de lei,
sancţiune aplicată de
inspectoratele teritoriale de
muncă.
Prevederile acestei legi se
aplică în mod corespunzător
şi beneficiarilor de pensie de
serviciu stabilite prin legi
speciale.
Termenul de intrare în
vigoare a legii era stabilit
iniţial pentru 1 iunie 2009,
dată deja depăşită,
Ministerul Justiţiei
avertizând că menţinerea
acestui termen ar putea avea
efecte de retroactivitate.
Comisia Naţională de
Prognoză indică un salariu
mediu brut de 1.693 lei, în
2009, şi de 1832 lei, pentru
2010.
Mediafax
Sindicatele cer modificareacoeficienþilor din grilã
Sindicatele cer modificarea
coeficienţilor din proiectul legii
unice, pentru a se respecta
principiul “la muncă egală, salariu
egal” şi spun că nu sunt de acord cu
asumarea răspunderii de către
Guvern, neînţelegând “graba”
Executivului.
Vicepreşedintele “Cartel Alfa”,
Petru Dandea, a declarat, joi, pentru
MEDIAFAX, că trebuie făcute corecţii
pe grilele actualeşi de aceea cer
înaintarea proiectului spre dezbatere
în Parlament, pentru a mai putea fi
făcute modificări la comisiile
Legislativului.
Potrivit lui Dandea, actuala formă
a proiectului legii unice nu respectă
principiul iniţial al legii “la muncă
egală, salarii egale”.
“Nu înţelegem de ce un contabil
din Ministerul Educaţiei să aibă un
salariu mai mare decât un contabil
din Ministerul Muncii, sau de ce un
şofer al unui ministru să aibă salariul
dublu faţă de cel al unui şofer de
ambulanţă”, a subliniat Dandea.
Liderul sindical spune că nu
înţelege graba Guvernului de a-şi
asuma răspunderea.
“Executivul argumentează că
acum au majoritatea în Parlament şi
acest lucru le permite ca legea să
treacă în forma actuală fără
modificări”, a precizat
vicepreşedintele “Cartel Alfa”.
Dandea spune că, oricum,
coeficienţii din grila unică nu se vor
aplica de anul viitor, ci din 2012-2013,
sau poate şi mai târziu şi există
posibilitatea ca legea să fie
modificată prin ordonanţe de
urgenţă, ceea ce este anormal.
“Cartel Alfa” a cerut Guvernului
să publice pe site proiectele de legi
pe care îşi asumă răspunderea.
Premierul Emil Boc a semnat
scrisoarea prin care anunţă intenţia
Guvernului de asumare a
răspunderii pentru legile educaţiei,
salarizării şi reducerii cheltuielilor
bugetare, scrisoare transmisă
birourilor permanente ale celor
două Camere ale Parlamentului, au
declarat pentru MEDIAFAX surse
oficiale
Scandal de Gorj4 septembrie12