Anul IV ÁRAD WART! 8120 ѵтпщтдвіЕ, 1900 №.25 REDACŢIA

•ţrindainlioli Nr . l

ABOÍÁJSTENTÜL • i n Anstro-Ungarla : I m an 20 cor. pe Vi

r 10 cor.; pe V. de an eor.; pe 1 lună 2 cor. rfl de Duminecă pe bd

— 4 coroane. — Peitrn România fi itrlliatatepean:

40 franci.

Htucripte no senapoiazä il

ADMINISTRAŢIA : Arad, strada Aulich Nr. 1

UrSERŢIUNILE : de un sir garmond: prima dată l i bani; a dona oară 12 bani; a treia oară 8 b., şi timbra de 60 bani de

flecare pnbllcaţlune.

Atât abonamentele cât şi ineerţiunlle gnnt a se plăti

înainte în Arad.

Serisori nefrancate nu se primesc.

Care-I esplicarea? Bucureşti, 5/17 Februarie.

De când exista presa română, B b'bu scris articole at&t de violente Гcontra ardelenilor, cum sunt cele,

I cari de vre-o câteva septomânî joace, aproape zilnic le găsim în le din capitala României şi din I, a doua capitala, cum 'i-se zice. nu ѳ vorba aci de aşa zisele

lire independente", ca „Adeverul" pilda, la spatele cărora nu este

1 măcar o grupare de oameni, ci vorba de organele de partid.

Nade mult scrisele dlul Haşdeu,la reeft ardelenilor, făcuseră adeverată uatie. Mal ales că savantul aca-mician scria în „Epoci", organ re in anii din urmă a făcut poate 1 mal mare sgomot tn jurul chestiei tonale „trădate" de dl Sturdza. Pentru noi, ardelenii emigraţi,

tioolul acesta rèmâne cu atât mal igmatic, cu cât organul naţionalist a Biblia n'a zis un singur cuvinţel

|мргѳ el- De ce ? . . . Vine acum şi aEevnimentul*, organ

apare la laşi, şi eată ce scrie numeral seu de ieri:

„De un timp e noua industrie foarte itiTă l'a Introdu» tn ţeara românească :

utria naţionalismului inventaţi de unii P ghe ghincolo, cari vin să ne dee lecţii I românism

Ga multe strălucite excepţii această fegorie de industria»! se alcfcfueşte de ffinu de un fel de spumă de oameni, cari prinşi a tr8i confortabil fără multă mancă bătaie de cap, nu pot mult timp găti

ren de exploatare In Ardeal unde de la me tocepe a li se înfunda cu negu­rii de vorbe. Ei agită poporul, 11 înfier­a u ţi când cugetarea ie transformă In eţiunc, Uil binişor pe cei înflerbentaţi Bă ideicurce cum vor putea, din buclucul giei ungureşti, ear' mnealor lunecă încet pte deal şi se scoboară de preferinţă la •eoreşti.

Aici fac pe martirii şi рэ exilaţii, şi t ii clipi din ocbi, devin imediat Btmbriaşii mieii, stipendiaţi, subvenţionaţi etc.

Odată 'n caşcaval, ridică imediat na-II aşa de sus că nu poţi eă-'l ajungi i ca prăjina şi încep din capul locului I iee posiţiuni.

Cea mai mare parte din aceşti para' Щ nituesc să se amestece în politie* in ina a terii şi de predilecţie îmbrăţişează

ian ciWctivietă, călouziţi în această botă-te tot de punctul de vedere comercial. ii tnteiu pentru că colectiviştii continuă

t ie lnpSuna cu titlul de liberali şi martirii, pentru libertate luptă şi ei ;

al doilea, fiind că există oare care afl bite de năravuri între colectivişti şi emi I Martiri".

Ear şirele aceste, ce credeţi, la cui se scriu?

La adresa dlui Aurel C. Popo-rjti, ія primul rend, ear în al doilea

a celorlalţi ardei ni din juru $m&M June."

Cine ar fi crezut vre-odată să luorurile aci? Doar nu-I toc

mult, de când toate organele

conservatoare II proclamaseră pe dl A. C. Popovici „ naţionalist Intransi­gent", „cea mai caldă inimă româ­nească", „tinerul de valoare cărui i-se réserva un mare viitor pe tere­nul naţional", — şi aşa mai departe.

Acum eată-1 însă „martir de car­naval", care face „patriotism cuiere mol şi şampanie frappé la Capsa"...

Ale tale, dintru ale tale, frate Popovici! Căci desigur, şcoala asta de a trata astfel pe ardeleni, tu al inaugurat-o în presa română. Tu al fost cel care trăgea! clopotele într'o dungă, precura-că Ardealul este tră­dat: Brote, Slavici şi Albini i-au dat legaţi pe ardeleni d-lui Sturdza, ear acesta, la rôndul sëu, i-a vtndut lui Bânffy. Erau pline foile conservatoare cu amănunte înfiorătoare despre „tră­darea mizerabilă", ear dl Raţiu de la Sibilu a reprodus toate aceste fantesil de vre-o trei ori In organul sftu... Nu­mai astfel se putea motiva pe d'o-parte că Sturdza trebue să plece de la cârma terii, ear pe de altă parte că dl Raţiu, cu prevederea-I ageră, a mântuit^ neamul românesc când a provocat crisa, desbarftndu-se de „oa­menii lui Sturdza"...

S'a întâmplat Insă, într'asle, că prietenul A. C. Popovici, cu o pleiadă întreagă de tineri valoroşi, să înte­meieze un ziar naţionalist, cărui pe lângă o bună redactare, s ă i mal dea şi un caracter de independenţă. À criticat astfel şi acte de ale guver­nului actual.

Atâta a trebuit: să nu fie d'o părere cu Pisani şi Ranetti, cerberii naţionalismului In presa română! Şi se pomeni Dipsi al nostru că Pisani ameninţă să-1 scuture de urechi, gre­cul Ranetti că-1 dă afară din ţeara, ear acum un „fiu de răzeş" delà „Eve nimeritul* din Iaşi eată, 11 face pur şi simplu agent al l iberalilor.. .

Iţi p l a c e ? ! . . .

Dacă discuţia asta ar fi numai de carecter personal, n'am lnregistra-o. Insfârşit, las să vadă şi Popovici ce va să zică a Incasa ocări delà marii patrioţi, cari şi pe Dr. V. Lucaciu, şi pe Brote 11 tacsaseră de „unealtă a colectiviştilor", las să simtă şi ol ce va să zică insulta daianistă. ce organul sibilan li administra mai alaltă-erî.

Chestia e Insă de princip. Un princip mare, acela al soli­

darităţii Intre elementele pur naţio naliste, trebuia să-1 oprească, nainte cu patru ani, pe A. C. Popovici a tăbărî cu atâta furie asupra colegi­lor sei de exil. Trebuia să-1 facă a se gândi de zece ori până formulează o acuză, şi încă ce gravă, la adresa unui Slavici, Brote şi Albini, pe care noi ardelenii atât de aici cât şi d'a casă, tnveţasem a-I iubi nu din scri­sele presei de aici, ci I i urma ţap telor lor româneşti d'acasă.

Dar nu, lui Popovici i-se păruse că în schimbul unei „legi electorale europeneşti" Slavici vrea să-I abată delà calea lor de până acum pe fraţii din Ardeal. Brote i-se păruse —căci

n'a produs nici o dovadă —• că e sturd-zist şi-î mână In braţele liberalilor pe toţi cel d'acasă.

Sări deci tn tabăra imaculată a d-lor Raţiu-Coroianu.

Acum însă, din incidentul discu­ţiei asupra rentei, II descrie pe foştii sei tovarăşi ca pe nişte venali ; arată că „ Tribuna* publică articole trimise delà Bucureşti, ear pe dl Coroianu îndeo­sebi ni-1 înfăţişează ca presintându se la ministerul de interne, unde este fondul secret, sa ia preţul articolilor reproduşi, din foaia sibiiană, de în­treaga presă conservatoare.

Că a greşit, când a acusat de trădare fraţi cari pentru neam au jertfit şi au stat In temniţă, nu mal încape îndoială.

Cum explică Insă campania con­servatoare, care avônd daraverl cu d-sa, se aruncă acum împotriva arde­lenilor ?

Sporirea elementului român. Pentru a scoate în evidenţă tăria elementului român „Petti Napló' (dda 17) reproduce din „Szá­zadok* un arti ol al dlui Ianctb Benedek scris asupra sporirii Românilor din Ardeal.

Reiese din acest studiu, că pe când la ifîrţitul veacului XVII în Ardeal Români nu erau mai mulţi ca 250.000, aei sunt a-proape 3 milioane.

Pentru a învedera progresul chiar la oraşe, susamintilul înveţat maghiar arată că Români au fost în :

1733 1900 Cluj . . . . . 60 . . . . 1226

. 900 . . . . 4581 Alba-Iulie. . . . 840 . . . . 8426 Turda. . . . . 8 5 0 . . . . 2297 Sebeşul săsesc . 1110 . . . . 4178 Blaj . . . . . 1 1 5 . . . . 1661 Bistriţa . . . . 360 . . . . 2274

In trei sute de ani am sporit deci, după socoteală ungurească, că suntem de li ori mai mulţi decât eram atunci, ear celelalte neamuri, tn Ardeal, au dat îndărăt.

Şi totuşi vor să ne mc ghiariseze ? /

Şarlatani demascaţi. In numeral delà 17 c. .Alkotmány" scrie un articol despre „chestia naţionalităţilor." Iţi bate joc de cel ce sperie naţia maghiară cu primejdia na­ţionalităţilor. II demască pe aceşti şarlatani politici, spunénd că asta ѳ numai o apucă­tură, parte pentru a produce diversiuni în opinia publică maghiară, parte pentru a ajunge la .merite patriotice*.

Zice într'un loc : „Cu o înflăcărare patriotică, acusăm

naţionalităţile pentru-că nu-'şl uită limba, cultura şi trecutul naţional de azi pe mâne ; li se aruncă apoi iii faţă acusarea că nu sunt de origine kazară (alusie la Ovreii kazarî din Galiţia! Red.), ba sunt acusaţl şi pentru progresul lăncilor lor, progres po­sibil chiar pentru că nu sunt de origine kazară; sunt acusaţl pentru ziarele şi pen­tru literatura lor. Apoi se aduc laude, oh, şi Iacă ce laude, cavalerismului faţă de na­ţionalităţi a guvernului liberal maghiar; se aduc laude articolului 44 al legii din 1868, care tn ceea ce priveşte liberalismul, curto asia, echitatea, dreptatea, dreptul şi legali­tatea, n'are păreche pe rotogolul pămontu-lul, dar1 care are o singură scădere este­tică: na este aplicat!"...

încep şi publiciştii maghiari să prindă curagiu şi să spună — adevërull

In jarul autonomiei. Toată lumea ştie despre sgomotul imens şi Injuriile incualifi-cabile ce ni s'au aruncat din partea celor rSmaşi în jurul d-lui Raţiu, când cu publi­carea în ziarul nostru a seriei de articole „Puncte de orientare*. Trădătorii — eată cuvôntul ce ni se arunca, deşi în toată se­ria de articoll era vorba numai dacă n'ar fi folositor partidului naţional român să schimbe unele şi altele privitoare la tactica luptei noastre naţionale.

Şi mal proaspătă e campania ce dl Raţiu şi al sel a dus-o contra noastră când cu ale­gerea de episcop. Eram ameninţaţi, în coloa­nele ziarului d-lor Coroianu şi Raţiu, cu aplicarea, asupră-ne, legii Iui Lynch ! Pen­tru-că, vezi Doamne, radicalissimil de la Sibilu, nu vor Bă audă de nici o apropiere cu Ungurii, ci el sunt pentru lupta nemi­luita 1

Se pare însă că acum au lăsat-o ceva mai domol şi încep a discuta mai fără in­sulte cu cel cari nu împărtăşesc părerile lor.

Astfel .Telegraful Român' apreciând tn numôrul din urmă, Ia primul loc, vorbi­rea prim-ministrului Széli rostită în chestia naţionalităţilor, vine la concluäiunea, că dacă guvernul lui Szèll ar esecuta legea naţionalităţilor; dacă ar Introduce în justi­ţie şi administraţie limba română; dacă ar uşura drumul şi ar înlesni calea spre a în­tră în iarlament: „Postalatul ca autono­mia Ardealului ar române o dogmă înve­chită a onor politiciani, cari ne-ar da pri­veliştea tmor generali fără armată'.

La acestea .Tribuna* (de la 17 c.) se mărgineşte să respundă:

«Trebue să regretăm, că autorul arti­colului se supune unui rol nu prea frumos de a întră în tocmeli cu guvernul maghiar şi de a-'i spâne, că dacă face lucrul cutare scapă de fantoma — autonomiei transilvane. Şi mai mult regretăm însă, că bagatelisează atât de mult cel mai esenţial punct din pro­gramul nostru naţional, despre care bine ştie, că e programul întregului partid na­ţional al Românilor din această ţeară. Fa­cem deocamdată aceste constatări, pentru-că va trebui să mai revenim*.

Revenind în numörul de la 18 c , con­fraţii eibienï scriu p'un ton atât de domol, c i dacă aşa vor discuta în toate, ear nn du mal faţă de directorul ., Albinei", se poate spera că d'odată cu fostul director, a dispărut din redacţia 1er şi chipul de di­scuţie violentă şi agresivă ce tn trecut a provocat atâta ceartă.

Pentru lancu. Procesul delà Baia - de - Criş.

(Raport special). Devisele false .legea, driptul şi drep­

tatea*, ale d-lul Szèll au dat naştere unei noue specii de prigonire politică pentru na­ţionalităţi, — aflând de bine, ca sub coajea procédure! noue penale aă pălmuiească în mod cât se poate de unguresc orl-ce simţ de dreptate şi adevër.

Pertractarea procesului pentru .cununa lui lancu", în toate fasele el, a dovedit în mod eclatant apucături perfide, pán'acum neobicinuite şi puse la cale chiar de gu­vernul ţSriî.

Sau ce să însemne atentatul tn contra legel, de care ѳ'а folosit representantul pu­tere! de stat, când pune sub acusă pe de­legaţii tinerimel române snb pretextul că ar fi comis delict „în contra religiei*, şi în urmă se adevereşte că e numai o fantomă isvorttă din gogoriţa ideii de stat unitar maghiar I

Acusatul: Ba din contră cu tnvoirea lui prealabilă am vorbit.

Judecătorul : Ce al vorbit ? Acusatul: Am retnprospătat poporului

figura eroică a lu! Iancu. Se provoacă la Nrul „Tribunei" In care a apărut vorbirea şi asemenea o subscrie.

Urmează fasionarea martorilor : Ioan Tisu, preot, Romul Iurca, Inveţător şi altor cinci ţoranll

Cu toţii povestesc conform adevërulut presentat şi de acusaţl cele I n t ê m p l a t 9 şi la întrebările judecătorului, că vorbirea din biserică n'a produs turburare şi nu s ' au scandalisât de ea, toţi martorii au rôspuns că a fost cea mal mare linişte şi vorbirea au ascultat-o cu dragoste şi plăcere. Preo­tul Tisu cu bărbăţie respinge bănuiala, ca şi cum nu s'ar fi ţinut vorbirea cu învoirea lui,—deci s'a demascat pe deplin mişelia şi perfidia.

*

Cu încheierea procédure! de dove­dire, Încredinţatul de procuror !ş! predă acusa foarte confusă; la temă n'a vorbit nimic; s'a folosit simplaminte numai de cuvintele actului de acusă pe care l'a ca­potat din Deva; Insă, ca totuşi Bă zică ceva, a Învinuit pe acusaţl, că au stricat şi nimicit buna înţelegere dintre Românii şi Ungurii din Baia-de-Criş. Ear ca să mal zică şi ceva sensaţional, a dat s f a t u r i , anume că dacă cununa era Împodobită cu tricolor maghiar atunci nu li se tntômpla acusaţilor nimic.

Fiind provocaţi acusaţil să-'şl predea observările referitor la acusă, acusatul Steer, fiind-că el In fapt n'a comis nimic referitor la § 181 fi 174 şi nu poate deci din punct de vedere juridic să fie considerat numai ca complice, — cu toate acestea cere ca şi el în aceeaşi mesura să fie pedepsit ca cei doi colegi al Iul.

SCURIU cere, că dacă virtutea e con­siderată de justiţia maghiară, de pëcat şi vice versa, atunci să 'i-se aplice pedeapsa cea mal mare.

Judecătorul de mal multe ori A detras «uvintul delà acueat.

Urmează pledoarele aperătorilor, cari nu numai că zdrobesc total acusa, dar arată In termini aspri şi condamnatorl pentru justiţia maghiară mişelia prin care s'a pus la cale acest proces, neîntemeiat şi ridicol In fasele lui.

După toate acestea, judecătorul se retrage şi In timp de un sfert de ceas aduce sentenţa (ştim că sentenţa deja îna­inte a fost făcută şi poate chiar şi dresată din loc mal de sus), prin care acusaţil, — câte unul — s'au aflat de vinovaţi pe basa § lor 174 şi 36, şi sunt pedepsiţi cu 6 sep temânî temniţă ardinară şi 150 coroane amendă, ori 10 EUE temniţă.

Deci se vede că acusa „delict tn contra religiei" a căzut şi au rëmas numai cel 2 §-fI pentru că s'a preamărit lancu şi i 'a depus cunună cu tricolor român pe momentul lui. Motivul e, că lancu ar fi

infidel faţă de statul maghiar (?). Nu e ri­dicol ?

Acusaţil, In drumul reîntoarcerel, au fost părtaşi de mari ovaţii In Brad din par­tea damelor române, li-s'au predat şi bu­chete.

NB. Dar să nu uit : relntorcôndu se acusaţil In societate cu multe dame ro­mâne din Baia-de-Criş, In irunte cu advo­catul H 0 8 S U , s'au oprit h mormântul lui Iancu şi au presărat flori pe mormont, ear morroêntul era pfizit de 10 gendarmî.

Dl advocat Hossu a rostit un Tatăl nostru la mormont, şi spre drumul spre Brad acusaţil au fost urmăriţi de o căruţă cu 4 gendarmî. La toate manifeetaţiunile au fost de faţă mulţi ţoranl.

Rësboiul buro-englez.

împresurată de 500 Burî, dar' ajtC Ä

pat din manile acestora. Insă o companie a escaironuluik\ß(

valerie din Walesulnou-svdic a pui n e de tot rëu. ţ i e

„Aceasta asemenea a fost ÎMPN.**

rată de Bwl, cari au măcelărit o ^ desevîrşire. N'a scăpat dintr'lnsn li ac un singur om, nici d ntre оАЩівЪ dintre feciori. e a

„Englezii 'şî-au trimis înapoi fr*? pele la Arundel, şi tunurile CDgle* 1. 1

afara de unul, care a fost nimitse

au fost din nou transportate la (d< lescop, altmintrelea ar fi cözut ÎN « di nile Burilor. Numërul celor căzuţii tre Englezi nu este încă сипоэдш

e _ _ C

Dacă peste tot se poate da crezëmênt ştirilor ce peste Londra sosesc de pe câmpul rësboiulul atunci o schimbare s'ar fl produs deja în purtarea rësboiulul din Sudul-Afri-ceî.

Cu data 17 Februarie n. se te-legrafeazä din Londra, că după un raport trimis acolo din partea lordu­lui Roberts, generalul French a rapor­tat în aceeaşi zi dimineaţa următoa­rele :

mAm alungat pe Buri eu totul din par­tea sudică a oraşului Kimberley; apoi din Alexanders fontéin până la Ulifantsfontein şi acum më prepar să Ie ocup locul. Am cucerit tabëra Burilor împreună cu muniţi unea şi cu articolil lor de h r a n P . Toată perderea Englezilor este vr'o 20 oameni (?). In Kimberley toate şi toţi sunt bine."

Faţa cu această ştire însă eatä ce se telegrafeaiä din Bruxella cu data 18 Februarie n. :

Dr. Leyds, représentante diploma tic al Transvaalulul a trimis o notă la raportorii ziarelor, în care spune, că nu se poate da crezëmênt ştirilor despre învingerea Englezilor. Deja acel fapt în sine e peste putinţă că ei ar fi alun­gat pe generalul bur Crony. din tabëra Iul puternică şi sigură."

O nouă învingere a Burilor.

Cu data 18 l. c. n. se raportează din Naauw-Por t (câmpul d: luptă la sud, lângă Arun­del) :

„O luptă înverşunată s'a petrecut între armata engbză şi între o trupă a Burilor, compusă din 4000 oameni O trupa de dragonl Yleskilin a fost

•

SOLUŢIUNEA RENTEI.

Chipul soluţiunil acestei chestiuni ѳ moral pentru-că:

a) Capitalul nu s'a dat de-a drei proprietarului adevërat, adică bisericii, principiul juridic moral „suum cuique*

b) Cu timpul administraţia centrali gurească poate să întrebuinţeze venitul stul capital spre conruperea unor оаш c

mal slabi de înger, — cari după vrei vor ajunge în fruntea Eforiei şcoalelor | mâneştl din Braşov — Auri sacra famei găseşte totdeauna jertfe, pe care le „ ghite! J

Dar' chipul soluţiunil nu e nid pentru-că atât după legile ungureşti naţionalităţilor), cât şi după dreptul sau tutui organic al Mitropoliei româneşti orientale din Ungaria şi Transilvawa, oi chestiuni atiigëtoare de bisericile ş i Ше Românilor, Statul unguresc este I a le regula prin Mitropolit, ca şef a l ricel. Nici un ordin, nici o adresă, nicl;

disposiţiune faţă de biserici s a u faţl şcoli, Ministerul nu le poate comunica cel interesaţi, decât prin Mitropolit, sauf £ consistoral acestuia, precum nici şcolilei I bisericile n'au să se puie direct In reiaţi: -cu guvernul unguresc, decât numai p ţ Mitropolit. Acşste sunt relaţiile de fc t public In Austro Ungaria 1 Efona biserá scă delà Braşov, după statutul organic,i mal prin Mitropolie tşl poate ridica ajali rele sale, şi nu direct delà guvernul ufi resc. Dacă o face, şi o va face, atunci aee> < Eforie cu Sibilul In cap, fac prima SPÂN 1 în fortăreaţa până azi inexpugnabilă aBi J ricel române, fortăreaţă ridicată de nea 1 ritorul Şaguna. Autonomia bissriceï roi 1 mâneştl gr.-or. din Sibilu e atinsa. Prii ] cuiu străin se bate tn biserica Români Videant consules!!

Imoralitatea şi ilegalitatea aetulj recunoaşte indirecte şi venerabilul dn I Raţ'U când zice In scrisoarea D sale: "t

— ,Dacă ne-am AFLA întro ŢEARĂ, care dreptul şi legea e respectată, •

A fost numai o apucătură din partea d-lul Száll, ca din nou să poală insulta In mod indirect şi barbar memoria eroului Iancu....

Las să vorbească momentele proce­sului sensaţional tn felul sëu.

Pertractarea. începutul e la 9 oare. Sunt de faţă

toţi acusaţil : Coriolan Steer, Ioan Scurtu şi George Novacovicï şi aperătoril lor Teodor Pap din Baia-de-Criş, Dr. Ştefan Pop din Arad şi Francise Hossu Longin din Deva. Publicul românesc din Baia-de-Criş si g u r a dovedit o interesare deosebită faţă de proces şi s'a presintat In numër frumos, dame şi domni. Representantul justiţiei e Bigner Iozsef, ear alacusel Mogâll Károly.

După ce s'a luat naţionalul acusa­ţilor şi după-ce Încredinţatul de procuror tn mod neobicinuit tntr'o procedură penală ceteşte numai numërul actului de acusă, acusaţil George Novacovicï şi Ioan Scurtu sunt rugaţi să părăsească sala ; se Începe procedura de dovedire.

Judecătorul întreabă pe acusatul Steer : Ştii cu ce eşti acusat?

Acusatul : Fiind-că însăşi sentenţa acu-sel ce 'mi s'a înmanuat e foarte enigmatică, cer să 'mi se spună.

Judecătorul ceteşte acusa. Judecătorul : E adevërat că d-ta şi cel

doi colegi al d-tale în 31 Dec. st. n. 1899 aţi fost la mormântul lui Iancu ?

Acusatul : Da, aşa e. Judecătorul : Cu ce intenţie aţi fost la

mormont ? Acusatul: Ca în numele tinerime! ro­

mâne universitare, să Îndeplinim un act de pietate faţă de memoria figure! măreţe a lui Avram Iancu.

Fiind apoi întrebat ca să spună cum s'a tntêmplat lucrul, spune pe loc toate.

Acum e chemat In sală acusatul No­vacovicï.

Judecătorul : Ştii cu ce eşti acusat ? Acusatul: Rëspunde tot aceeaşi ca şi

Steer. Judecătorul : Ce al vorbit la mor­

mont ? Acusatul : Ceea-ce poate să vorbească

un Român la m or montul celui mal mare erou al sëu. Altcum e aici «Tribuna* tn care 'mi s'a publicat vorbirea. Dacă doreşti, pot să o cetesc cu plăcere.

Judecătorul: Më rog, să o ceteşti. Acusatul ceteşte vorbirea şi o şi sub­

scrie. Judecătorul: Ce aţi cântat la mor­

mont? Acusatul: Deşteaptă-te Române. Judecătorul : L'au mal cântat şi alţii ? Acusatul: Da, deşi nu cu vocea, dar

In sufletul lor. Fiind chemat acum tn sală acusatul

Scurtu, la întrebările puse de mal nainte, răspunde tot aceeaşi ca anteriori! ; referitor la manifestaţia din biserică, acusatul predă toate momentele.

Judecătorul : E drept că al vorbit fără învoirea preotului T ú u ?

FOIŢA „TRIBUNEI POPORULUI."

P R I E T E N I E .

Am crezut In prietenie Şi ce mult m'am înşelat, Şi 'n cumplita mea durere Calde lacrëm! am versat.

Şi 'ntr'o mică lăcrămioară Care e de mult uscată, Zace pentru totdeauna Prietenia îngropată.

Maria Cioban.

EA SCRIE. Din limb» germana după Max de Weissenthurn,

traci, de : Iuliana Nastieiu. (Urmare.)

„Pe cumnată-ta au măritat-o foarte tineră cu un bărbat bëtrân şi depravat, pe care desigur nu l'a iubit; după cum am înţeles, densa era primită cu braţele deschise în toate saloanele, toţi se bucurau, pentru că apărea mal tn tot locul, singură

fără scut bărbătesc, poate că tn ascuns dan din umeri şi clătinau capul, că tşl Iasă bărbatul bolnav acasă şi singură, ca un flutur sbura de colo până colo ; dar' nu s'a aflat nici un amic adevërat, care să-'I spună tinerel temei adevërul, fără tncurgiur, ear'*d6nsa, urma a-'şl juca rolul acesta mal departe.

Contele de Brügge — bărbatul el — muri; tinera veduvă părea a fl cuprinsă, de o melancolie şi se retrase cu totul din vieaţa socială. Poate că aceasta a fost momentul, când din lipsa de alte distrageri, a căzut în histeria de scris — şi ea scria. Fiind însă crescută în obiceiuri aristocratice, care e de părere că „a lucra" e ruşine — nu posede curagiul de a păşi In lume sub numele propriu epre a da productul penel ei sub critica specialiştilor şi a lumel culte, cel mult exprimând rugarea: „Nu më cri­ticaţi prea aspru, — voesc numai a-'ml scurta oarele neocupate, sau să alung de­monii ce më torturează, — voesc prin lucru, a-'ml scăpa sufletul de antipatia de care este cuprins! '

Nu, — la toate acestea nu s'a cugetat tinëra veduvă; o contesă de Brügge nu poate şi nu-'I permis să spună că lucră ca şi alţi muritoil fie chiar şi numai cu scopul ca să-'şl aline vre-o durere ce ti roade

inima sau poate numai de a umple golă tatea, vieaţa unei dame de salon. — Unei contese de Brügge nu 'I e?te permis „a lucra", dar' a-'şl lua refugiul la măgu­liri şi minciuni, aceasta o poate face fără nici o mustrare de cuget.

Da, — contesa de Brügge, 'şi-a anga­jat dar' o camerieră sermană, aceasta nu avea numai datorinţa a cânta, a ceti etc., nu — mal trebuia să 'I împrumute şi nu­mele — şi sub acest nume scrie vëduva aristocrată novelele el. Ca scriitoare ştie să-'şl ascundă numele şi se numeşte simplu ca Dame d'honner-Helena Limbach. In aceasta, eu vöd numai o impertinenţă.

Ea crede că Helena Limbach poate să-'şl expună num? le fără nici o genare, ba ce e şi mal mult, că poate a se ex­pune cu tot farmecul aparenţei pentru — stăpâna sa ; care de fel nu se tndoeşte a aduce pe tinëra fată tn contact cu „ele­mentele de jos" pe cari ea ca aristocrată trebue să le tncungiure ; chiar şi eu, ca redactor am avut de multe ori ocasiune a conveni cu d şoara Helena ; din Intômplare, am aflat, că sub pseodonimul „Helena Lim­bach", este ascuns nobilul nume al con­tesei do Brügge, se poate că chiar unele

exprimări din partea D şoart! Нѳеаа I făcut să-'ţl uresc lutru atâta cumnata,

„Cine are curagiul de a lucra, TA să aibă şi curagiul de a reennoaşte m — se poate Insă, că voeşte a se mi cu pene streine, — şi nu se foloseşte mal de numele, — ci şi de cu altora.

Se Înţelege că toate acestea nu spune Antonietel aşa franc, pentru c cugeta că vcesc a ataca caracterul i reî-sale, Trebue deci, a më mulţumi nôndu-'l, că din principiu şi in genera displac femeile cari scriu, ceea ce nici nu e departe de adevër. Fá-'ml plăcerea, de a înfluinţa asupra Antoni ca să më cruţe cu proiectele el de i torie, dacă nu voeşte a-'ml strica place de a petrece tn casa voastră ! "

— „Vel fl mulţumit cu mine, r l Rudolf de Werden aşezându 'şl amicalul pe umorul lui Henric „noi ne-am feţe atâţia ani şi nici acum nu voiu permih să samene cineva Intre no! semeaţă щ ţeîegeril, fie aceea chiar şi cumnata mei In contra căreia eşti fără nici un ш aşa de iritat, — deci încă odată Iţi pro

3

et capitalul treboia dat de-a dreptul pro­letarului, bisericii autonome* 1 . . . Intele

c8 de cererile drepte si legale ale ...Mor de peste munţi guvernul şi orga-le administrative ungureştii, nu тог să seamă; dar aci nu Românii cel asupriţi

. ,8cojI din cadrele legilor positive" un urejtl, ci guvernul Regatului independent României trata cu guvernul Ungariei. Şi >gt guvern putea să ceară ca chestia se rcflolve conform dreptului şi legilor istente In Ungaria, şi dacă guvernul pu-ticului Imperiu veciu nu vroia, atunci Efo-si şcolile delà Braşov nu pereau, cum

'au perit nici pe timpul când nu li s'a it această datorie. S a r fi mulţumit

ocamdată că li-s'a recunoscut dreptul partea Ungurilor.

Şi dacă chipul soîuţiunil nu ѳ nici moral, nici legal, urmează delà eine că nu e nici naţional pentru Românii de peste Garpaţl.

ъ România Jună*.

C U G E T Ă R I

Lacrimile sunt câte odată surlsul ex­il al iubirei.

Stendhal.

ciimä. Proba anei afecţiuni curate este o la-

Byron. *

Plăcerea este acordul de armonie ce te din combinaţiunea sufletului şi a cor­ni.

Mantegazzi.

NOUTĂŢI

Arad, 19 Februarie 1900.

Monarcbul In Budapesta. Maj «stătea Bsîionarchol de câte-va silo petrece în Budapesta, unde — după-cum am fcpus deja - va sta trei eëptëmânï şi în acest timp va da audienţe In fiecare Luni şi Joi a •pttminil.

• Panitas In Caransebeş. Sâmbăta tre-

cu'ă i'a se"verşit tn biserica Bantuiul Ioan din Caransebeş un solemn parastas pentru fericitul Episcop al Caransebeşului Ioan Po-jNMu. Actul divin a fost celebrat de preo-ţimea locală în frunte cu P. O. D Proto-presbiter. L* acest act de pietate a luat parte P. 8. 8. D. Episcop dieceaan Nicolae Popea, apoi membtil Ven. Consistoriu ;în frunte cu P. C. 8. D. Archimandrit Filaret Mmla, corpul profesoral şi elevii institutu іуі pedegogic-teologic diecesan, oficianţii comunităţii de avere şi alţi stimătorl aife licitului Episcop.

cu toate că prin aceasta nimicesc cea mal mare dorinţă a soţiei mele. Poate ştii, că peste câteva zile, lela ne va cerceta, deci Iţi recomand ca In acel timp să ne cercetezi mal rar, сеѳа-сѳ o poţi face sub pretextul cî eşt! foarte ocupat. Cu Antonieta însă voiu тогЫ Încă azi ; cunosc prea bine în fluinţa mea asupra el, de aceea te asigur ci din partea ei nu vel mal fi supèrat cu vre-o iugare sau cu v r e u n plan secret! Du' acum — să privim tema aceesta de resol.ata!"

Sună şi clopoţelul de ameazl, toţi se adunară la masă, unde din causă că şi copil erau presenţi — nu se mai putea discuta teme de caracter mai intim. In dată după masă, Henric trebui să plece în oraşul din apropiere, fiind silit la aceasta din causa, că se ar gaj ase a scrie într'un journal critice teatral?, deci era silit a cerceta toate premierile.

(Va urma.)

Iubilcul primarului Salacz Gyula. Sâmbetă după ameazl s'au întrunit în localităţile cameriî de co-merciu, fruntaşii oraşului pentru a se sfătui în ce chip sä se sörbeze iubileul de 25 ani de când dl Salacz Gyula este primar al Aradului.

S'a ales o comisie care sä în­tocmească un proiect amenunţit. S'a decis însă depunerea din partea ora­şului, a unei sume de 1 0 . 0 0 0 coroane ca fond, precum s'a decis şi aran-giarea unul mare banchet.

Miseria în Badea. Ziarul unguresc „Bácskai Hírlap" zilele acestea a publicat ştiri îngrozitoare despre miseria poporaţiunl din comitatul Badea. E un lucru aproape de necrezut, că э mare parte din locuitorii ,ţeril Badea", odinioară atât de bogată şi vestită, emigrează din ţeară în grupe tot mal mari. Emigrează mai ales urmaşii fa­miliilor nemţeşti, cari se aşezaseră acolo pe a Începutul secolului şi se Întorc earăşiln

patria străbună. Sunt la marginea prăpa-stiei chiar şi locuitori de ai acelor comune cari treceau odată de cele mal bogate în comitat. Aşa de pildă, din comuna Kis-Kér şesezeci de familii au fugit deja până acum din faţa miseriel şi acum încă mulţi alţii sunt gata să plece şi să caute altă patrie mai hună. In această schimbare spre râu а îm-pregiurărilor Îşi are partea sa mare şi crisa lucrărilor de clădiri şi canalisare din Bu­dapesta. Cele vr'o 50--60 fabrici de cără­midă din hotarul Apatin într'alţl ani puteau să dea de lucru la mii de muncitori. Acum însâ toţi proprietarii de fabrici se jăluesc, că materialul tace nevêndutprin magazii şi sunt sil-ţi a sisia ori-ce lucrare în fabrici, şi astfel muncitorii acestora sunt >xpuşi miseriei. Oa­meni mai generoşi îşi dau, ce-i drept, silinţa să le ajute in marea lor miserie, dar asta nici pe departe nu ajnnge. Miseria e atât de generală că e ţeste putinţă a o înătura. Erezii unul anume Bahnt Fernbach au dăruit publicu­lui o casă întreagă ca asii pe seama săra­cilor. Încă anul trecut ar fi trebuit să se lea casa destinaţiunil sale, aca sta însă nici până azi nu s'a Intêmplat. (De ce ? asta nu se spune. Red. „Trib. Pop.") Sunt lucruri foarte triste acestea, dar tot-odatä şi părţi caracteristice pentru actualele stări de lucruri. Atrage r — încheie numita foaie

atenţiunea autorităţilor competente asu­pra acestora, ca să facă tot ce se poate pentru alinarea acestei miseril generale, ca nu cumva comitatul să-'şl peardă cele mal bune puteri de muncă."

Da, însă .autorităţile competente' au şi acum alte lucruri de împlinit să rega-metjteze şi să prigonească m-ii departe nie ţionalităţile tn toate nisuinţele lor juste.

„România Jună" d in Viena va da anul acesta în ziua de 2 Martie, sub protec toratu lu i N. Dum-ba, o petrecere cu dans. Venitul e în favorul fondului alumneulul soc. ac. -România Jună".

Serată literară—musicală In Cluj. Ni­se trimite la redacţie Invitare la serata li­terară musicală, împreunată cu dans aran-giată de tinerimea univ. română din Cluj ce se va ţine în 27 Februarie n. 1900, în sala .Hotelului Central" din Cluj Pentru tinerime : Comitetul arangiutor. începutul la 8 ore seara. Preţul de Intrare de familie 5 coroane, de persoană 2 coroane. Venitul este destinat pentru ajutoarea ştud. uuiv lips'ţ de mijloace. — Ofertele marinimoase se primesc cu mulţâmită şi se vor cuita pe cale ziaristică. Contribuirile binevoitoare se vor adresa d-lui Iulian Pop, ştud. jur. Ko­lozsvár, Belmagyar u. 19 szám.

Yiriliştil români din representanţa oraşului Sibiiu pro 1900 sunt: Fondul seminarului „Andreian", représentât prin Dr, N. 01 ariu, advocat; , Fondul general admi­nistrativ" al Consist, archidiecesan, repré­sentât prin Pantaleon Lucuţa, căpitan c, şi reg. în pens , asesor-cassar ; Parteniu Cosma, directorul .,Albineî''; „Albina", institut de credit, repres. prin Dr. Nie, Vecerdea, adv. ; I. A. de Preda, adv. „Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român'', repres. prin Dr. Ilie Beu, medic ; Ioana Moldovan, veduvă de con­silier c. r., representată prin Dr. Arnos

Franca, adv.; vőd. Elisaveta Bugareky, soţie de comerc, repres. prin Fr. Wagner, cornera, Dr. Oct. Russu, adv., .Fondul bieericet gr.-or. catedrale", repres. prin Dr. lie Cristea, secr. cons., Alexandru Lebu, propr., Fundaţiune» „Andronic", repres. prin Dr. Eus. Roşea; suplenţl: .Fondul Rudolfln al archid. gr.-or. Transilvane, re­pres. prin Nicolae Ivan, as. cons. ; Basiliu Pop de Harşan, adv. Din cel aleşi in 1895 : Zacharic Boiu, asesor cons. ; Ni­colae Cristea, asesor cons., din 1899 De-metriu Comşa, prof. seminarial. Din nu­méral de 16 funcţionari magistruall — nici un Român ; ear' din 215 virilişti 18 Ro­mâni.

* Banffyade. Câtă vreme a existat see-

iia naţionalităţilor, aproape în fie care zi foile maghiare aveau ştiri de sensaţie de­spre—Valahii Ştirile acestea fac acum haz cititorilor organului banffyan, care şi în nu-möcul de la 17 c. spărie pe Unguri cu ve­stea, că pe banii ce le român din rentă Valahii vor ridica o facultate de drept. . .

Se pare însă că tn presa maghiară nici chiar ziarele din provincie nu se mal lasă păcălite de marele inventator Jeszen­szky, căci ştirea lui .Magyar Szó ' trece neobservată.

* Duel cu sflrşit neaşteptat. Din co­

muna Remete se scrie, despre un duel unic în felul seu în cronica duelurilor. Doi in­dustriali fruntaşi de colo zilele acestea a» avut un duel cu revolverul pentru o ceartă de la un bal. Amôndoi adversarii au rëmas nevulneraţi ; însă unul dintre martori, anume BERKI Imre, a primit o rană de tot grea, împuşcat fiind el, din întâmplare astfel, că glonţul 'i-s'a înfipt într'un picior. Starea lui e îngrijitoare. /

Istoria bisericei române în Ardeal . O carte foarte interesantă şi preţioasă a apărut de curênd la Bu­cureşti şi anume volumul al doilea din lucrarea întitulată: „Fragmente din istoria Românilor" de Eudoxiu baron de Hurmuzaki, care se publică sub auspiciile ministerului cultelor şi instrucţiei publice şi ale Academiei Române, în traducere, din limbă ger­mană, făcută de dl Ioan Slavici. To­mul acesta cuprinde istoria bisericei române din Ardeal şi se ocupă în de­osebi cu istoricul uniunii cu Roma, presentând toate fasele prin care au trecut şi condiţiunile cu cari s'a fă­cut. Astăzi, când tendinţele congre­sului pentru autonomia catolică sunt cunoscute, relmprospëtarea acestui istoric devine cât de interesantă.

Palatal femeilor la exposiţia din Pa­ris. — Acest palat va fi construit între turnul Eiiel şi podul lena, şi va fi aranjat după un sistem adevërat francez. El va conţine tot ce este de interes pentrn o soţie sau mamă, pentiu o femeie din lumea mare şi în general pentru toate femeile.

In el vor fi cofetării, restaurante, ca­bine peat r j ceai, vitrine şi galantare pen­tru toate articolele de toaletă, precum şi birouri de cereri şi oferte pentru femeile cari caută ocupaţiuni.

* Manual de comptabilitate dnplă. A

eşit de sub tipar şi ni-s'a trimis şi nouă .Al doilea capitol din comptabilitatea dupla de I. C. Panţu, profesor în Braşov. Această noue broşură conţine : afacerile de credit cambial şi afacerile de bancă. La cre­ditul cambial s'a introdus o afaceie de patru luni, trecută în registrele principale şi auxiliare după metodul numit francez, întocmai aşa, după-cum se întrebuinţează In practică, arătându-se încheierile lunare şi încheierea anuală. La afacerile de bancă, după o împărţeală sistematică a afacerilor, s'a explicat scontul de cambii şi rescomp-tul, afaceri cu monede, avansuri pe efecte publice (lombard), împrumuturi pe alte ga-giurî (marfă etc.) şi depunerile spre fructi-scare. Explicările ş'au făcut la singurati­cele caşuri şi apoi s'au combinat la mici afaceri, cari durează trelqi gs-e luni, ară­tându-se încheierea într'un i a e t t r a tabelar şi la urmă arătându se t recei ib , aşa după-cum se întomplă in practică, In registre

principale şi auxiliare. Preţul este 2 coroane plus 10 bani porto. De vônzare în Braşov : la Tipografia ,A. Mureşianu" şi la librăria N. Ciurcu. In Sibiiu : la librăria archidie ceeană. — Atragem atenţiunea publicului nostru, îndeosebi a celor ce se ocupa cu afaceri comerciale, precum şi a membrilor din direcţiunile băncilor noastre şi a funel ţionarilor acestora, asupra acestei lucrăr­ile neaporată trebuinţă.

* Cascada de smarald de la exposiţia

din 1900. Se ştie că, în timpul exposiţtei, va fi pe câmpul lui Marte, In faţa" vechel galeriei a maşinilor, un castel de apă cu o cascadă mal înaltă şi mal impunëtoare ca faimoasa cascadă din st. Cloud.

In această cascadă se vor versa 1200 litri de apă pe secundă ; apa va fi In parte decorativă pentru castelul de apă şi în parte întrebuinţată la condensarea aburilor marilor maşini motorice.

Se studiază mijloacele de a face lumi­noase jocurile de apă, după felul cum au fost instalate fântănile luminoase cari au avut atâta succes la 1887.

Dar' a fost vorba de un plan şi mal original, cu totul nou şi care merită să fio menţionat: realisarea „cascadei de sma­rald*. Eată In ce constă ea. Există un produs chimic numit „fluoresceina". O foarte mică cantitate de prav din această substanţă e de ajuns să coloreze o masă enormă de apă şi să-'l dea o coloare de smarald vrednică de o mie şi una nopţi, precum şi nişte rësfrîngerï fluorescente uimitoare.

Unde jubilează muşterii ? Firma Ed­mund, M a u t h n e r , furnisorul curţei ces. şi r e g , prăvălie de seminţe din Budapesta şi-a serbat iubileul de 25 ani al existenţei sale. După-cum se poate vede din preţu rile curente ale firmei, apărute în anul a-cesta cart servesc tot-odată publicului agri­col şi de un conducător de specialitate, — o mare parte a clientelei sale iubileazâ, ceea-ce dovedesc şi satele şi miile de scri­sori de recunoştinţă. E de mare însemnă­tate şi numai de puţină importauţă acea­sta mai ales tn un timp ca cel de faţă în care se inundează ţeara cu seminţe de tri-foiuri americane şi alte seminţe de o cali­tate inferioară. Peste tot e In genere cu­noscut că firma Mauthner e unica la care se poate adresa orl-care econom mal ales ca grădinar cu deplină încredere. De de­cenii aproape toate domeniile mari austro-ungare şi bunurile, tncepônd eu ce! mal popu­lar Archiduce cu Alteţa Sa archiducele Iosif sunt binevèzute şi toate comandele se fac la numita firmă Mauthner.

Nu numai domenii de cele mari, dar' chiar şi cea mai mare parte a economilor din patria noastră, precum şi toţi aceia, cari se ocupă cu cultura grădinăritului aunt muşterii permanenţi ai firmei E d m u n d Mauthner, care se bucură tn toate părţile de cel mai bun renume.

U L T I M E Ş T I R I . Cu data 17 Februarie se tele-

grafează din Bruxella: Vestea despre despresurarea oraşu­

lui Kimberley n'a micşorat întru nimic credinţa lumii în învingerea şi mai de­parte a Burilor. Dr. Leyds spune, că generalul Cronje numai din acea pri­cină s'a retras, fiindcă dînsul e deplin sigur, că va bate pe Englezi într'o posiţie mai bună.

Din Hamburg cu data 17 Februarie se telegrafează :

Ştiri din Londra spun, că în camera comunelor s'a ГЁЗРАПАИ vestea despre o nouă încercare a Iul Buller sä treacă peste riul Tugela.

Lorenzo Marqaez, 17 Februarie. Ge­neralul Buller a pornit un nou atac împo­triva orăşelului Waalkranz O luptă înver­şunată se petrece între Buri şi Englezi. Burii se ţine foarte bine.

Lonbet decorat de Sultanul. Paris, 17 Februarie n. Azi 'i s'a pre­

dat tn palatul Elisée presidentului Loubet insigniile ordinului Imtis. Représentante di­plomatici ai Turciei au fost primiţi cu ono­ruri militftre. La acest act festiv au fost de faţă ministrul président Waldeck-Rousseau, ministrul de externe Delcassé şi ambasa­dorul Constans.

Editor: Aurel Роротісі-Barcianu. Red. r e s p o D B . : Ioan Russu Şirianu.

Nr 26

CONVOCARE. Domnii acţionari ai societăţii comerciale pe aeţii „Concordia" din

Sîntea, sunt prin aceasta Invitaţi în sensul §-lui 17 din statutele societăţii la a

III-a adunare generală ordinară care se va ţine ín Stntea la 25 Februarie st. n. după ameazi la 2 ore In localul societăţii.

Obiectele puse la ordinea zilei sunt:

1. Raportul direcţiunii despre activitatea societăţii şi despre resul-tatul gestiunii anului al IlI-lea.

â. Raportul comitetului de euprdveghiere. 3. Decisiunea compturilor anuale şi darea absolutorolui. 4. Decisiunea asupra împărţirii profitului curat reálisat în anul al

IH-lea de gestiune. 5. In înţelesul statutelor sorţirea a unui membru din direcţiune. 6. Alegerea pe 3 ani a comitetului de supraveghiere. 7. Eventuale propuneri făcute în sensul §-lui 41 din statutele so­

cietăţii. 8. Bsmiterea alor 2 acţionari pentru verificarea procesului verbal

luat In adunarea generală

Lra

Sîntea, la 14 februarie st. n. 1900

416 1—1 Direcţiunea.

Аеііте. Contul Bilanţului Раііте

Cesiaa î» numerar

InTeatenl mlrfeî

Cm i«etetAţli . .

Mobiliar . . . .

Debitori iln mărfi . 2188.64 din artnda grtA. 7.60 41« direrse . M.77

415

1103

820

188

2300

489f

71

4»

25

01

70

Capital іоеШ

Pend de reserra . » .

Creditori . . . . .

Prtflt «arat . . . .

2(00 «a.

14« 01

2191 —

52 15

4802 76

Iţite Contul profitului şi perderilor lătrate

Ia arîada éuet pe pătrarinl I. 18 75

42« —

01 85

Darea peatru miiurarea bent. 40 — I» ceasemil de тів si earne. • 40 37

2S2 8»

81 89

52 15

»80 40

Vemite delà marfa ţi beatari

spirtaoase . . . . . i . .

Dia artnda gradinei . . . .

957

221

980

80

00

40

Sîntea, la 31 Decemvrie st. n. 1899.

George Costa m. p., director-executiv.

Dimitrie Mihuţ m. p., preşedinte.

Virgil Miliciu, ond. cemerciant.

Membrii In direcţiune :

Dr. Cornellu Ardelean m. p. Nicola« Orodan m. p. Antonio Cieariu ш. p.

Teodor Fâlcuşan m. p. Simion Ghiuea m. p.

Bilanţul, Contul profitului şi al perderilor de faţă examinăndu-l conform legüor şi statutelor 4-am aflat exact şi cărţile purtate în bună regulă,.

Sîntea, la 26 Ianuarie 1900.

Teodor Ardelean m. p., prea.

George Orodan m. p.

Comitetul de supraveghiere:

George Bitrfn m. p. Ioan Bătrfn m. p.

George Bigber m. p.

•

„LüßOSANA" institut ie credit şi economii societate pe acţinni In щ C O N V O C A R E .

Per, e

in ) c »i-r

Domnii acţionari ai institutului de credit şi de economii ca societai pe acţiuni „Lugoşana" se convoacă la a

Xl-a adunare generală iai

care se va ţine în Lugoş la 24 Martie st. n. 1900 înainte de ameazi! 10 V i oare In localitatea institutului.

Obiectele de pertractare: i t (

1.) Raportul direcţiune! despre agendele institutului pe anul 1890^ 2.) Raportul comitetului de supraveghere. 3.) Deciderea asupra bilanţului. 4.) Propunerea direcţiunei şi deciderea asupra întrebuinţării profltulu 5 . ) Alegerea a 8 membri în direcţiune. 6.) Ridicarea salariului comptabilulul al Il-lea şi al III. 7.) Eventuale propuneri. 8.) Esmiterea a doi acţionari pentru verificarea procesului verl.'j(

luat în adunarea generala.

P. T. Domni acţionari, cari voesc a participa la adunare ou vot i'

cisiv în persoană sau prin plenipotenţiat, sunt rugaţi a ş i depune acţiuni* I

şi eventual documentul de plenipotenţa, cel mult pană la 23 Martie a.oi !

;a

Incheerea socoţilor aprobata din partea direcţiunei şi a comitetul, de supraveghere este pusa la vederea publica, în localitatea institukk Incepônd cu datul de azi.

la cassa institutului.

lettre

Lugoş, 13 Februarie 1900.

Contai Bilanţului

Direoţiunea. M

.610360,36 64752,50

Ca«» tn namörar . Cambii de banca Cambii hopoteoate . împrumut aipotecar . " . . . Realităţi Bfeote Mobiliar. . . . . . . 1767,27 după amortieare de 10e|o 175,72 Cassa de pastrare poştala . . . Interese de reescompt anticipate Inter restante la Impmmnt hlpo. Capital de acţil restant din еи. II Debitori ;

18339

Б 7 5 П 2 3878«

2064 1925

1581 1918 552 7»8

3915 1910

631184

15| Capital de acţil em. I I» *• tt »» Щ

75 71 11

55 06 37

70 60

24

57000-98000-

Pond de reeerva general 13147,96 „ ,. „ „ „ speoial 3925,65 „ „ „ peneimne . . S177.81

„ „ cultural . 1849,65 Depineri spre fructificare . < . Reescompt . Contribuţie dapä interese la dep. Int. dnpu capital de acţil neredi.

Щ Dividend! neredieata Interese transltoare pro 1900 Creditori Profit transp. din annl 1898 555,86 Profit ourat pro 1899 . 15574,76

150000

a u o o 378.253

1941 15« 72

ШІ 104»

Ш І

631184 [

Perdere Contul profit şi perdere.

Interese eapitaiisate şi redieate Iaterese de reescompt. . . . Contr. erarlală şi corn. 2828,88 Contr. dupft interese ca­pitalizate şi redieate . 1941,<9 10o|o amorti s «re de mobiliar Pretensinni dubioase descrise . Salare Жагсе de présenta Tipărituri şi registre . . . . Becuisite Competinţe de timbru . . . . Spese postale . . . . . . . Chirie Anunţuri. . Spese de eăletorie Scopuri de binefacere . . . . Interese de eont-enrent . . . Pr. trans. din anul 1898 555.8« Pr. curat pe an. 1899 15.574.76

19415 95 51271 70

4770 47 175 72

1500 — 4920 —

542 — 405 21 811 68 105 48 177 28

860 — 20 80

118 09 129 84 276 10

16180 62 54686 89

Prof i t transpus din anul 1898 . Interese de e s e o m p t . . . . . Inter, (lela împrimut hipoteear Interese dupa efecte . . . .

655, 62260 li

RS 1

ТШці

Dr. George Popoviclu m. p., director executiv.

(414 l - l )

Vasilie Jurca m r

contabil şef. J

Direoţlunea

Trai&n Barza m. p. Alexandra Mania m. p. Conitantin Popovieii

George Iacobeecu m. p. Ion Mielăa m. p. Yasilie Nicoleecu m. p,

George Àlbulescn m. p. Nicolae lanculescu m. p. Ion Cadariu m

Comitetul de supraveghere: Tito Hatieg m. p. preşedinte. Lazar Longa m. p. Dimitrie Roşia m. p, •

Simeon Barbnleeea m. p.

І Ѵ п л т й а ' U r f h e n « . P n n n r i ^ f l i * ' A u r e l Р л п п т і а і а В к к і я в п tn ЛГЙН