cap3apa2011

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

35

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1

~ JUDEŢUL GALAŢI ~

CAPITOLUL 3. APA (DULCE) Apa este un element esenţial atât pentru existenţa vieţii cât şi pentru dezvoltarea socială şi economică a umanităţii. Ea reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilǎ, disponibilǎ în cantităţi limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenţează şi agresează mediul ambiant: substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi agricole, exploatări miniere şi de hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă pentru activităţile productive, ca sursă de energie, cale de transport, acvacultură şi agrement, o putem considera indispensabilă societăţii omeneşti. Mările şi oceanele fiind conectate între ele, formând oceanul planetar, alcătuiesc ecosisteme cu caracteristici foarte asemănătoare, în timp ce apele interioare formează ecosisteme mai mult sau mai puţin izolate, cu caracteristici mult mai variate. Apele continentale sunt relativ mici şi mult mai puternic influenţate de factorii geoclimatici şi hidrologici şi în consecinţă sunt mai puţin stabile. Din acelaşi motiv, ecosistemele din apele interioare sunt mult mai sensibile la factorii perturbatori generaţi de activităţile umane, deci de poluare. Resursele de apă sunt limitate în timp ce în lume, necesarul de apă creşte încontinuu. Chiar abundente în anumite zone, acestea sunt afectate calitativ de activitatea umană poluantă. Pentru acest motiv gestiunea resurselor de apă a intrat în programele ştiinţifice ale tuturor ţărilor care îşi propun o dezvoltare durabilă.

3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri Resursele de apă ale judeţului Galaţi sunt constituite din: � apele de suprafaţă, reprezentate de râuri şi lacuri, în principal fluviul Dunărea, râul Prut şi râul Siret, � apele subterane, asigurate de apele freatice în apele de adâncime, în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul judeţului Galaţi: Dunăre, Prut şi Bârlad.


36



3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile - Volumul resursei de apă (mil. mc) în anul 2011 este redat în tabelul nr. 3.1.1.1.

Tabel 3.1.1.1

Resursa de suprafaţă ( mil. mc)

Resursa din subteran (mil. mc) Judeţ

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă GALAŢI - 183,00 - 22,90

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

NOTĂ: Defalcarea resursei teoretice (de suprafaţă si subterană) se face de către institute de cercetare. Totalul resurselor de apă tehnic utilizabile este de 205,9 milioane metri cubi. 3.1.2. Cerinţa / prelevarea de apă pe surse şi utilizări (mii mc) Volumul de apă prelevat în anul 2011, pentru diferite categorii de activităţi economice este redat în tabelul nr. 3.1.2.1.

Tabel 3.1.2.1

Cerinţa de apă Prelevări de apă

B.H. Activitatea Valoarea

(mil. mc) Activitatea Valoarea

(mil.mc)

Gradul de utilizare

(%)

populaţie 0,310 populaţie 0,514 166

industrie 17,945 industrie 16,105 90

agricultură 0,010 agricultură 0,013 128

BH Prut

TOTAL 18,265 TOTAL 16,632 91




BH Bârlad + Afl Siret

TOTAL 46,831 TOTAL 23,157 49




BH Dunăre

TOTAL 158,472 TOTAL 81,777 52

TOTAL GENERAL 223.569 TOTAL 121,566 54 Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi


37



3.1.3. Prelevări de apă (fluxuri) Sursele de apă aferente fiecărui bazin hidrografic de pe teritoriul judeţului Galaţi sunt redate în tabelul nr. 3.1.3.1.

Tabel 3.1.3.1

Prelevări de apă (mil. mc) B.H. din surse de suprafaţă din subteran

Prut 15,576 1,056 Bârlad 12,271 10,886 Dunăre 81.502 0,275 TOTAL 109,349 12,217

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi Prelevările de apă au crescut uşor, de la 121,417 mil. mc în 2010, la 121,566 mil. mc în anul 2011, cu o mai mare pondere a prelevării din sursa de suprafaţă, faţă de cea subterană. Indexul de exploatare - ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul volumului resursei anuale - este în anul 2011 de 59%. 3.2. Apele de suprafaţă

Apele de suprafaţă provin din precipitaţii atmosferice, din topirea zăpezilor şi din izvoare, curgând sau staţionând la suprafaţa solului în funcţie de înclinaţia acestuia. Compoziţia apelor variază în limite largi, în raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, în funcţie de natura rocilor terenurilor din care îşi adună apele şi pe care le traversează, de anotimp, de aportul şi proprietăţile altor ape pe care le primesc etc. Ploile şi topirea zăpezilor produc modificări importante atât cantitative cât şi calitative deoarece, curgând la suprafaţa solului şi spălând suprafaţa acestuia, antrenează tot felul de impurităţi (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizanţi etc.) pe care le transportă în apă. Dar, în afara acestor modificări inevitabile, apele de suprafaţă îşi modifică compoziţia pe unele sectoare din cauza folosirii lor în diverse scopuri şi îndeosebi după deversări de ape reziduale care pot denatura proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale apei atunci când nu se respectă regulile igienice la deversarea lor. În judeţul Galaţi, în bazinul hidrografic Prut – Bârlad, s-au identificat 76 corpuri de apă, din care: • 63 corpuri de apă-râuri identificate, din care: 56 corpuri de apă – râuri sunt în stare naturală şi 7 corpuri de apă-râuri puternic modificate şi artificiale;

• 3 corpuri de apă – lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate; • 10 corpuri de apă – lacuri de acumulare, ce cuprind 14 lacuri de acumulare. Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei, atât pentru corpurile de apă monitorizate cât şi pentru corpurile de apă nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de apă), de către Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Iaşi.


38



Banca de date primare utilizată a fost reprezentată de rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality). Directiva Cadru Apă defineşte în Art. 2, starea apelor de suprafaţă prin starea ecologică şi starea chimică. Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). Starea chimică bună a apelor de suprafaţă este starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. In evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC. Evaluarea stării corpului de apă în care există mai multe secţiuni de monitoring se realizează avand in vedere starea rezultată în urma prelucrării datelor din toate secţiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea stării ecologice numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetică dintre stările celor „n” secţiuni de pe corp. Evaluarea stării corpului de apă în care nu există nici o secţiune de monitoring se determină având în vedere starea corpurilor de apă la nivelul grupării corpurilor de apă realizată pentru scopul monitorizării (corpurile de apă similare - care au aceeaşi tipologie şi aceleaşi tipuri şi intensităţi ale presiunilor), menţionându-se „confidenţa medie de evaluare” din considerente de grupare a corpurilor de apă. Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:

o Condiţii termice: temperatură apă, temperatură aer; o Nutrienţi: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total; o Starea acidifierii: pH, alcalinitate; o Condiţii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturaţie oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn,

COT, COD; o Condiţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate.

Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanţi specifici” pentru care s-au introdus valori, sunt:

o substanţe sintetice (organice şi anorganice): Detergenţi anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7)

o substanţe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat

Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:

o Fitoplancton


39



o Fitobentos o Macronevertebrate o Pesti

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limită doar pentru indicatorii subliniaţi, indicatori care au fost luaţi în considerare la evaluarea stării ecologice. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent: stare foarte bună, stare bună, stare moderată, stare slabă, stare proastă. Conform prevederilor din Directiva Cadru a Apei (60/200/UE) cât şi ale Directivei 2008/105/UE, evaluarea stării chimice la substanţele periculoase şi prioritar periculoase, atât sintetice (organice) cât şi nesintetice (metale), pentru apele de suprafaţă, corpuri naturale şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic, s-a procedat după cum urmează: - pentru substanţele nesintetice (metale), raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă; - pentru substanţele sintetice (organice), raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă. În cazul stării chimice clasificarea se realizează astfel: stare chimică bună, stare chimică proastă. La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu, pentru substanţele prioritare. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritar periculoase s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste substanţe au fost identificate în urma screeningului. Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut-Barlad se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. 3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă din judeţul Galaţi Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Galaţi sunt redate în tabelul 3.2.1.1.

Tabel 3.2.1.1

Curs de apă Lungime totală pe teritoriul

României (km)

Lungime în judeţul Galaţi (km)

Dunăre 1075 22 Prut 742 103 Siret 559 150

Bârlad 207 57 Chineja 79 79 Berheci 92 92 Zeletin 83 83 Geru 62 62

Corozel 41 41 Total judeţ (km) 689


40



Dunărea Pe sectorul judeţului Galaţi fluviul Dunărea se întinde pe o lungime de 22 km, între confluenţa cu râul Siret şi confluenţa cu râul Prut. Fluviul Dunărea îndeplineşte multe funcţii:

� constituie principala sursă de apă pentru diverse folosinţe;

� este o importantă arteră de transport;

� constituie sursă de recreere în numeroase puncte;

� este colector natural al cursurilor de apă de pe teritoriul judeţului; � susţine un habitat natural pentru un mare număr de specii de floră şi faună pe cale

de dispariţie; � constituie sursă de hrană, prin cantităţile importante de peşte care se pescuiesc.

Prut Prutul are puţini afluenţi pe teritoriul judeţului Galaţi: Başeu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja. Principalele caracteristici ale râului pe sectorul judeţului Galaţi:

� lungimea de 103 km; � debitul mediu multianual este de 93,6

mc/s.

Siret Culege apele a 1013 cursuri de apă (cel mai bogat din ţară). Cursul mijlociu străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior. Siretul are ca afluent mai important râul Bârlad, care la rându-i, colectează apele Corozelului. Principalele caracteristici ale râului pe sectorul judeţului Galaţi:

� lungimea 150 km din 559 km pe teritoriul României

� debitul mediu anual este de 220 mc/s. Pârâuri Pârâul Chineja adună apele văilor Băneasa, Bujoru, Covurlui, Frumuşiţa şi Ijdileni, pe partea dreaptă din podişul Covurluiului si Câmpia Covurluiului, iar pe partea stângă pâraiele Mieloaia, Rădiciu şi Roşcani şi se varsă în fostul lac Brateş, care are rol de atenuare a viiturilor sale şi dirijarea lor spre Prut prin canalul şi staţia de pompare Ghimia. În partea centrală a judeţului, singurele pâraie mai mari sunt Geru şi Suhu, afluenţi ai Siretului.


41



� Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă - râuri conform evaluării stării ecologice (tabel 3.2.1.2) şi stării chimice (tabel 3.2.1.3) din anul 2011

Tabel 3.2.1.2


Tabel 3.2.1.3


� Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării potenţialului ecologic (tabel 3.2.1.4) şi stării chimice (tabel 3.2.1.5) din anul 2011

Tabel 3.2.1.4


Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării ecologice

FOARTE BUNĂ

BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ B.H.

Nr. total

corpuri de apă

Nr. corpuri monito rizate

Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr.

total corpuri

%

Prut 18 2 - - - - 17 94.4 - - 1 5,6

Bârlad 29 2 - - - - 29 100 - - - -

Siret 9 1 - - - - 9

100

- - - -

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice

BUNĂ PROASTĂ B.H.

Nr. total

corpuri de apă

Nr. corpuri monitorizate

Nr. total corpuri % Nr. total corpuri %

Prut 18 2 17 94.4 - -

Bârlad 29 2 12 41.4 - -

Siret 9 1 8 88.8 - -

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării ecologice

FOARTE BUNĂ

BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ B.H.

Nr. total cor

puri de apă

Nr. de corpuri monito rizate

Nr. total corpuri

% Nr. total corpuri

% Nr. total corpuri

% Nr. total corpuri

% Nr. total corpuri

%

Prut 2 1 - - 1 50 1 50 - - - -

Barlad 2 1 - - - - 2 100 - - -

Siret 3 - - - - - 3 100 - - -


42



Tabel 3.2.1.5


� Pentru râul Siret pe teritoriul judeţului Galaţi, pe tronsonul Cosmeşti-Lungoci, corp de râu Călimăneşti-confluenţă Dunăre (lungimea 144,573 km), Administraţia bazinală de apă Siret a stabilit un potenţial ecologic bun.

3.2.2. Calitatea apei lacurilor din judeţul Galaţi Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului sunt: Lacul Brateş Supranumit şi “Balatonul României” (astăzi mai are 2.120 ha, din cele 7.800 ha), este exploatat piscicol. Legătura dintre lacul Brateş şi râul Prut se face prin Valea Ghimia. Cuveta lacustră este împărţită de pintenul de la Şiviţa în două bazine: Brateşul de sus şi Brateşul de jos. Amenajarea lacului a început în anul 1948 prin construirea unui dig principal spre Prut şi a unui dig de centură. Incinta îndiguită a Brateşului de sus este drenată de un canal cu funcţiune de desecare, orientat pe fosta vale a pârâului Chineja care deversează apele printr-un stăvilar, în luciul de apă existent astăzi. Canalul principal de desecare are o lungime de 30 de km şi cuprinde o seamă de afluenţi cu văi regularizate (Stoeneasa, Brăneşti, Drăculeşti). În incinta Brateşului de jos, în afara luciului de apă amenajat pentru piscicultură se practică agricultura irigată pe cca. 14500 ha,

iar în incinta Brateşul de sus pe cca. 7500 ha. Cea mai mare din bălţile naturale din Lunca Prutului este Maţa - Rădeanu, în nord, cu o suprafaţă de 605 ha. Pe măsură ce cursul râului coboară spre vărsarea în Dunăre, pe o distanţă de vreo 60 km se găsesc Balta Pochina (75 ha), Balta Sovârca (223 ha), Balta Maicăş (43 ha), Lacul Vlădeşti (324 ha), Lacul Brăneşti (23 ha) şi Balta Vlăşcuţa (49 ha).

Balta Maţa Rădeanu

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice

BUNĂ PROASTĂ B.H.

Nr. total

corpuri de apă

Nr. de corpuri monitorizate

Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Prut 2 1 1 50 1 50

Barlad 2 1 2 100 - -

Siret 3 - 3 100 -


43



Balta Vlăşcuţa Balta Pochina Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei lacurilor s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei, de către Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Iaşi. Banca de date primare utilizată a fost reprezentată de rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality). Directiva Cadru Apă defineşte în Art. 2, starea apelor de suprafaţă prin starea ecologică şi starea chimică.

� Repartiţia corpurilor de apă - lacuri naturale conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2011

Tabel 3.2.2.1


� Repartiţia corpurilor de apă - lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2011

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor naturale conform

evaluării stării chimice FOARTE

BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ B.H.

Nr. lacuri

naturale

Nr. lacuri

naturale monito rizate

Nr.

total corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

Prut 2 - - - - - 1 50 - - - - 1 50 - -

Siret 1 1 - - - - - - 1 100 - - 1 100 - -


44



Tabel 3.2.2.2


3.2.3. Starea fluviului Dunărea Pentru evaluarea stării/potenţialului ecologic al apelor fluviului Dunărea pe teritoriul judeţului Galaţi s-a evaluat potenţialul ecologic al corpului de apă Chiciu-Isaccea - corp de apă puternic modificat, unde se încadrează secţiunea Priza Galaţi ce aparţine judeţului Galaţi

� Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2011

Tabel 3.2.3.1.

Repartitia lungimilor conform evaluarii stării ecologice

Repartitia lungimilor conform evaluarii stării

chimice B.H. Denumire rau

Lungimea totala (km)

MAXIM BUN MODERAT BUNA PROASTA Km % Km % Km % Km % Km %

DUNARE

FL. DUNARE/ corpul de

apă Chiciu-Isaccea

275,5 Lungime

monitorizată (km)

275,5 100 275,5 100

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Dobrogea-Litoral Constanţa

Repartiţia lacurilor de acumulare conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor de acumulare conform

evaluării stării chimice FOARTE

BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ B.H.

Nr. lacuri

de acumu

lare

Nr. lacuri de

acumu lare

monito rizate

Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

Prut 9 1 - - - - 9 100 - - - - 8 88,8 - -

Bârlad 2 - - - - - 2 100 - - - - - - 2 100

Siret 3 2 - - - - 3 100 - - - - 2 66,6 - -


45



3.3. Calitatea apei dulci

3.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri

Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi” care include următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, Ptotal, în conformitare cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei. Etapele parcurse pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din categoria nutrienţi: � Datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrienţi

(N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total) s-au validat astfel: - s-a verificat dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în N,

respectiv P; - s-a verificat dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea de

fosfor total; - nu s-a lucrat cu valori de „zero”; - dacă în urma determinării analitice a formelor de nutrienţi s-au obţinut valori situate

sub limita de cuantificare a metodei analitice utilizate, aceste valori s-au înlocuit cu jumătate din limita de cuantificare. � S-a calculat percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an,

pentru fiecare indicator considerat. Dacă există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează tot P90, dar se va face menţiunea „confidenţă medie de evaluare”. � S-a comparat mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre

starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat :

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună” şi primeşte indicativul „1”.

- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) .

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună” şi primeşte indicativul „2”.

- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată” şi primeşte indicativul „3”. Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”, adică starea dată de indicativul cu valoarea cea mai mare (dintre 1, 2 şi 3).


46



� Calitatea râurilor, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii Tabel 3.3.1.1

BH Cursul de

apă

Denumire corp de

apă Codul corpului de apă

Cod tipologie

Nutrienţi (N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal)

Denumire Corp de apă similar (pt

corpurile de apă

evaluate prin

similitudine) Corpuri de apă – râuri în stare naturală

PRUT Băneasa Băneasa RORW13.1.27.1_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Brăneşti Brăneşti RORW13.1.26_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Bujorul Bujorul RORW13.1.27.3_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Chineja Chineja am. Lac Brates

RORW13.1.27_B1 RO06 Moderata -

PRUT Covurlui Covurlui RORW13.1.27.4_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Elan Elan av. Ac. Posta Elan


PRUT Frumusita Frumusita RORW13.1.27.8_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Horincea Horincea + afl. RORW13.1.23_B1 RO20 Moderata

Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni -

CONTINUA - ac. Ijdileni

RORW13.1.27.9_B2 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni am. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B1 RO20 Moderata


afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni av. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B3 RO20 Moderata


afl.

PRUT Mieloea Mieloea RORW13.1.27.5_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Oancea Oancea RORW13.1.24_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Oarba Oarba RORW13.1.23.3_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +


47



afl.

PRUT Roscani (Valea

Parului)

Roscani (Valea

Parului) RORW13.1.27.7_B1 RO20 Moderata


afl.

PRUT Rosia Radiciul + Rosia RORW13.1.27.6_B1 RO20 Moderata


afl.

PRUT Slivna Slivna RORW13.1.27.2_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BARLAD Abageru (Rapa Surlei)

Abageru (Rapa Surlei)

RORW12.1.78.39.7_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BARLAD Balaneasa Balaneasa RORW12.1.78.39a_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BARLAD Barzota Barzota RORW12.1.78.35_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BARLAD Berheci Berheci + Zeletin av. Motoseni

RORW12.1.78.39_B1 RO04 Moderata -

BARLAD Blaneasa (Petris)

Blaneasa (Petris) RORW12.1.78.40_B1 RO20 Moderata


afl.

BARLAD Cabesti Cabesti RORW12.1.78.36.2_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BARLAD Corozel

Corozel + Taploani +

Valea Seaca

RORW12.1.78.42_B1 RO20 Moderata -

BARLAD Corozel

Corozel av. Ac. +

Corozelul Sec

RORW12.1.78.42_B3 RO20 Moderata Corozel + Taploani +

Valea Seaca

BARLAD Drobotfor Drobotfor + Pojorata

RORW12.1.78.39.8.3_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Dunavat Dunavat + Fruntesti RORW12.1.78.39.1_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BARLAD Gaiceana Gaiceana + afl. RORW12.1.78.39.3_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BARLAD Garbovat (Teiul)

Garbovat (Teiul) RORW12.1.78.37_B1 RO20 Moderata


afl.

BARLAD Godinesti Godinesti RORW12.1.78.39.2_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Gunoaia Gunoaia RORW12.1.78.39.8.2_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Hobana Hobana + RORW12.1.78.33_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac.


48



Pupezeni Dracsani + afl.

BARLAD Jaravat Jaravat + afl. RORW12.1.78.32_B1 RO20 Moderata


afl.

BARLAD Negulesti (Galbenul)

Negulesti (Galbenul) RORW12.1.78.39.4_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BARLAD Pereschiv Pereschiv am. Ac.

Pereschiv RORW12.1.78.36_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BARLAD Pereschiv Pereschiv

av. ac. Pereschiv

RORW12.1.78.36_B3 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Pereschivul Mic

Pereschivul Mic +

Dumbrava RORW12.1.78.36.1_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BARLAD Pleseseti Pleseseti RORW12.1.78.36.3_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BARLAD Plopeasca Plopeasca RORW12.1.78.39.5_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Prisaca Prisaca RORW12.1.78.40a_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BARLAD Rachitoasa Rachitoasa RORW12.1.78.39.8.1_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Serboaia Serboaia RORW12.1.78.39.6_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Tecucel Tecucel + Valea Rea RORW12.1.78.41_B1 RO20 Moderata


afl.

BARLAD Valea Boului

Valea Boului RORW12.1.78.39.9_B1 RO19 Buna Vaslui am.

Ac. + afl.am.

SIRET Geru

Geru si Gologan (Geru si afluentii)

RORW12.1.81a_B1 RO20 Moderata -

SIRET Greaca Greaca RORW12.1.83.4.2_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

SIRET Lozova Lozova -

CONTINUA - ac. Schela


afl.

SIRET Lozova Lozova -

CONTINUA- ac. Lupele


afl.

SIRET Lozova Lozova am. Ac. Lupele RORW12.1.83.4_B1 RO20 Moderata


afl. SIRET Lozova Lozova av. RORW12.1.83.4_B5 RO20 Moderata Sitna av. ac.


49



Ac. Schela - am.

Pepiniera

Dracsani + afl.

SIRET Negrea Negrea RORW12.1.83.4.1_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

SIRET Rusca Rusca RORW12.1.84_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

SIRET Turbata Turbata RORW12.1.20_B1 RO19 Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

Corpuri de apă – râuri puternic modificate şi artificiale

PRUT Prut

Prut - sector confl. Jijia -

confl. Dunarea

RORW13.1_B5 RO11 Buna -

PRUT Chineja

Canal Ghimia

(Chineja dupa Lac Brates)

RORW13.1.27_B3 RO08 Moderata Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut

BARLAD Apa Neagra Apa Neagra RORW12.1.78.39.8.4_B1 RO19 Buna

Miletin am. Campeni +

afl.

BARLAD Barlad

Barlad - confl.

Crasna - confl. Siret (include si derivatia Munteni - Tecucel)


SIRET Calmatui Calmatui am. ac. RORW12.1.81_B1 RO20 Buna

Miletin am. Campeni +

afl.

SIRET Catusa Catusa + Făloaia RORW12.1.86_B1 RO20 Moderata

Sitna av. Catamarasti

- am. Dracsani +

afl.

SIRET Malina Malina av. ac. RORW12.1.85_B3 RO20 Moderata

Sitna av. Catamarasti

- am. Dracsani +

afl. Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi


50



� Calitatea apei lacurilor naturale, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii

Tabel 3.3.1.2.

BH Denumire corp de apă

Cod corp de apă

Denumire lac

Cod tipologie


Denumire Corp de apă similar (pt corpurile de apă

evaluate prin similitudine)

Prut Pochina ROLW13.1_N5.3 Pochina ROLN01 Moderata Pruteţul Bălătău

Prut Lacul Vlascuta ROLW13.1_N5.6 Vlascuta ROLN02 NI Nu se poate asimila

Siret Balta Potcoava ROLW12.1_N9.1 Balta

Potcoava ROLN01 Moderata -

*NI – nu exista date Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

� Calitatea apei lacurilor de acumulare, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii

Tabel 3.3.1.3

BH Denumire

corp de apă Cod corp de apă

Denumire lac

Cod tipologie




Prut Chineja CONTINUA Lac Brates

ROLW13.1.27_B2 Lac Brates ROLA02a Moderata -

Carja II ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Carja I ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Mata ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Prut Carja I, Carja II, Murgeni si Radeanu

ROLW13.1_B5.2

Radeanu ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Balta Maicasul ROLA03a Buna

Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval Prut

Balta Maicasul, Vladesti

ROLW13.1_B5.5

VIadesti ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval


51



BH Denumire

corp de apă Cod corp de apă Denumire

lac Cod

tipologie




Prut Balta Sovarca ROLW13.1_B5.4 Balta

Sovarca ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Prut Chiului ROLW13.1_B5.7 Chiului ROLA03a Buna Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Barlad

Corozel - CONTINUA - ac. Corod 0

ROLW12.1.78.42_B2 Corod ROLA03a Moderata

Crasna - CONTINUA - Ac. Manjesti

Barlad

Zeletin - CONTINUA - Acumulare Motoseni

ROLW12.1.78.39.8_B2 Motoseni ROLA03b Moderata

Crasna - CONTINUA - Ac. Manjesti

Siret Malina - CONTINUA - ac. Malina

ROLW12.1.85_B2 Malina ROLA03a Moderata Lozova - CONTINUA - pepiniera Lozova

Siret

Lozova - CONTINUA - pepiniera Lozova

ROLW12.1.83.4_B6 Ac. Lozova ROLA03a Moderata -

Siret

Calmatui - CONTINUA - ac. Talabasca + av. 2

ROLW12.1.81_B2 Balta Talabasca ROLA03a Moderata -


3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniul în apele râurilor

Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi” care include următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, iar oxigenul dizolvat în cadrul grupei „Condiţii de oxigenare”, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei. Pentru grupa „substanţe organice” nu au fost elaborate limite pentru corpurile de apă, necesare pentru evaluarea stării ecologice/ potentialului ecologic. Etapele parcurse pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat: � Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat

(concentraţie). � Se calculează percentilele P10 pentru un şir de măsurători egal cu 12 pe an. Dacă

există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează tot P10, dar se va face menţiunea „confidenţă medie de evaluare”.


52



� Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat .

- dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună” şi primeşte indicativul „1”.

- dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M).

- dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună” şi primeşte indicativul „2”.

- dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată” şi primeşte indicativul „3”.

� Calitatea râurilor, pentru anul 2011, în raport cu oxigenul dizolvat Tabel 3.3.2.1

BH Cursul de apa

Denumire corp de apa Codul corpului de apa Cod

tipologie

Conditii

de oxigenare

(oxigen dizolvat)

Nutrienti (N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal)

Denumire Corp de apa similar (pt

corpurile de apa evaluate

prin similitudine)

Corpuri de apa – rauri in stare naturala

PRUT Baneasa Baneasa RORW13.1.27.1_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Branesti Branesti RORW13.1.26_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Bujorul Bujorul RORW13.1.27.3_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Chineja Chineja am. Lac Brates

RORW13.1.27_B1 RO06 Buna Moderata -

PRUT Covurlui Covurlui RORW13.1.27.4_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Elan Elan av. Ac. Posta Elan

RORW13.1.22_B3 RO06 Moderata Moderata -

PRUT Frumusita Frumusita RORW13.1.27.8_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Horincea Horincea + afl. RORW13.1.23_B1 RO20 Buna Moderata

Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni - CONTINUA - ac. Ijdileni

RORW13.1.27.9_B2 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni am. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B1 RO20 Buna Moderata


PRUT Ijdileni Ijdileni av. Ac. Ijdileni

RORW13.1.27.9_B3 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani +


53



afl.

PRUT Mieloea Mieloea RORW13.1.27.5_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Oancea Oancea RORW13.1.24_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Oarba Oarba RORW13.1.23.3_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Roscani (Valea Parului)

Roscani (Valea Parului)


PRUT Rosia Radiciul + Rosia


PRUT Slivna Slivna RORW13.1.27.2_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Abageru (Rapa Surlei)

Abageru (Rapa Surlei)

RORW12.1.78.39.7_B1 RO19 Buna Moderata Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Balaneasa Balaneasa RORW12.1.78.39a_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Barzota Barzota RORW12.1.78.35_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Berheci Berheci + Zeletin av. Motoseni

RORW12.1.78.39_B1 RO04 Buna Moderata -

BARLAD Blaneasa (Petris)

Blaneasa (Petris)


BARLAD Cabesti Cabesti RORW12.1.78.36.2_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Corozel Corozel + Taploani + Valea Seaca

RORW12.1.78.42_B1 RO20 Buna Moderata -

BARLAD Corozel

Corozel av. Ac. + Corozelul Sec

RORW12.1.78.42_B3 RO20 Buna Moderata Corozel + Taploani + Valea Seaca

BARLAD Drobotfor Drobotfor + Pojorata

RORW12.1.78.39.8.3_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Dunavat Dunavat + Fruntesti

RORW12.1.78.39.1_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Gaiceana Gaiceana + afl.


BARLAD Garbovat (Teiul)

Garbovat (Teiul) RORW12.1.78.37_B1 RO20 Buna Moderata


BARLAD Godinesti Godinesti RORW12.1.78.39.2_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.


54



BARLAD Gunoaia Gunoaia RORW12.1.78.39.8.2_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Hobana Hobana + Pupezeni RORW12.1.78.33_B1 RO20 Buna Moderata


BARLAD Jaravat Jaravat + afl. RORW12.1.78.32_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Negulesti (Galbenul)

Negulesti (Galbenul)


BARLAD Pereschiv Pereschiv am. Ac. Pereschiv

RORW12.1.78.36_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Pereschiv Pereschiv av. ac. Pereschiv

RORW12.1.78.36_B3 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Pereschivul Mic

Pereschivul Mic + Dumbrava


BARLAD Pleseseti Pleseseti RORW12.1.78.36.3_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Plopeasca Plopeasca RORW12.1.78.39.5_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Prisaca Prisaca RORW12.1.78.40a_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

BARLAD Rachitoasa Rachitoasa RORW12.1.78.39.8.1_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Serboaia Serboaia RORW12.1.78.39.6_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

BARLAD Tecucel Tecucel + Valea Rea RORW12.1.78.41_B1 RO20 Buna Moderata


BARLAD Valea Boului

Valea Boului RORW12.1.78.39.9_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

SIRET Geru

Geru si Gologan (Geru si afluentii)

RORW12.1.81a_B1 RO20 Buna Moderata -

SIRET Greaca Greaca RORW12.1.83.4.2_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

SIRET Lozova Lozova - CONTINUA - ac. Schela


SIRET Lozova Lozova - CONTINUA- ac. Lupele


SIRET Lozova Lozova am. Ac. Lupele RORW12.1.83.4_B1 RO20 Buna Moderata


SIRET Lozova Lozova av. Ac. Schela - am.



55



Pepiniera

SIRET Negrea Negrea RORW12.1.83.4.1_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

SIRET Rusca Rusca RORW12.1.84_B1 RO20 Buna Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.

SIRET Turbata Turbata RORW12.1.20_B1 RO19 Buna Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.

Corpuri de apa – rauri puternic modificate si artificiale

PRUT Prut

Prut - sector confl. Jijia - confl. Dunarea

RORW13.1_B5 RO11 Buna Buna -

PRUT Chineja

Canal Ghimia (Chineja dupa Lac Brates)

RORW13.1.27_B3 RO08 Moderata Moderata Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut

BARLAD Apa Neagra Apa Neagra RORW12.1.78.39.8.4_B1 RO19 Buna Buna

Miletin am. Campeni + afl.

BARLAD Barlad

Barlad - confl. Crasna - confl. Siret (include si derivatia Munteni - Tecucel)

RORW12.1.78_B3 RO11 Moderata Moderata -

SIRET Calmatui Calmatui am. ac. RORW12.1.81_B1 RO20 Buna Buna

Miletin am. Campeni + afl.

SIRET Catusa Catusa + Faloaia RORW12.1.86_B1 RO20 Buna Moderata

Sitna av. Catamarasti - am. Dracsani + afl.

SIRET Malina Malina av. ac. RORW12.1.85_B3 RO20 Buna Moderata

Sitna av. Catamarasti - am. Dracsani + afl.


3.4. Apele subterane – calitatea apelor freatice

Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut – Bârlad sunt cantonate în depozite poros-permeabile de vârstă cuaternară şi terţiară dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită condiţiilor climatice şi de strat au în general debite reduse şi conţinut ridicat de săruri. Apele subterane, în raport cu posibilităţile naturale de drenare, respectiv de legătura lor cu apele de suprafaţǎ, sunt: sub presiune (de adâncime) şi freatice (libere).


56



În categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descǎrcare, deci sunt drenate natural. Apele freatice se acumulează în primul orizont de roci permeabile şi se alimentează din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor. Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabele intercalate între strate argilo-marnoase repartizate pe mai multe nivele şi sunt întâlnite în zonele secţionate de văile râurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din unităţile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului iar drenarea se face prin capătul mai coborât, putând alimenta acviferele freatice şi putând fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor. La acestea se adaugă frecvent şi sărurile de pe soluri care sunt spǎlate de precipitaţiile ce se infiltrează în sol, ca urmare, apele freatice, au un grad ridicat de mineralizare. In aceste condiţii, rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, în general se observă ape sulfatate cu mineralizare, duritate înaltǎ şi un grad de debitare redus. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. Criteriul hidrodinamic acţionează mai frecvent în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.

Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană.

Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere.

In judetul Galati au fost monitorizate calitativ foraje aparţinând corpurilor de apă GWROPR02, GWROPR03, GWROPR04, GWROPR06, GWROPR12.

Tabel 3.4.1

Nr.crt. Denumire foraj Denumire corp de apă Foraj Corpul de

apă subterană

1 Şiviţa Lunca si terasele Prutului mediu si inferior si afluienti sai

F2R ROPR02

2 Brateş Lunca si terasele Prutului mediu si inferior si afluienti sai F3MA ROPR02

3 Ghidigeni Lunca raului Barlad F4 ROPR03 4 Dorăşti Lunca raului Barlad F1 ROPR03 5 Torceşti Lunca raului Barlad F9 ROPR03


57



6 Podu Turcului Lunca raului Barlad F1 ROPR03 7 Costache Negri Campia Tecuciului F1 ROPR04 8 Suhurlui Campia Tecuciului F1 ROPR04 9 SC Arvidaso SRL-Smardan Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 10 Cudalbi ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 11 Dorasti ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 12 Sc.Gen. Slobozia Conachi Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 13 Grivita(Galati) ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 14 Costache Negri ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 15 Pechea ord .II Campia Tecuciului F2 ROPR04 16 Izvoarele ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 17 SC Autodrive SRLMatca Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 18 SC Aldybcris SRL -Liesti Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 19 Schela Campia Tecuciului Fantana ROPR04 20 Fundeni Campia Tecuciului Fantana ROPR04 21 SC Rosena SRL-Tulucesti Campia Covurlui FEf1 ROPR06 22 Baleni (Galati) ord.II Campia Covurlui F1 ROPR06

23 SC Prodvinalco SA -pc.Smulti Campia Covurlui FEf1 ROPR06

24 Craus Gheorghe-Certesti Campia Covurlui fantana ROPR06 25 Dinu A. Ion - Cuca Campia Covurlui fantana ROPR06 26 Spanu Goguta - Baleni Campia Covurlui fantana ROPR06

27 Basalic Alexandru - Sat. Fantanele, com. Scanteiesti Campia Covurlui fântâna ROPR06

28 Grivita Estul Depresiunii Valahe FA ROAG12 29 Pechea Estul Depresiunii Valahe FA ROAG12

� GWROPR02 (Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi)

Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi şi este de tip poros permeabil. Evaluarea stării chimice a corpului de apă Evaluarea corpurilor de apă subterană pentru anul 2011 s-a făcut conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane elaborată de INHGA: - s-au calculat pentru fiecare foraj valorile medii pentru fiecare element chimic; - valorile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dacă s-a constatat că există depăşiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel puţin un element, s-a considerat că respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de apă subterană: Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă, parageneza apelor este foarte variată, determinând un chimism al apei tot atât de variat. In anul 2011 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 44 de foraje, din care 41 foraje de observaţie şi 3 fântâni pentru urmărirea poluării cu nitraţi.


58



b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb si valori standard de calitate conform H.G. nr. 53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bună) Pe baza datelor obţinute, valorile medii anuale s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si HG nr.53/2009. Concluzii: S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate in 22 de puncte monitorizate, care reprezinta 50 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat că există depăşiri la indicatorii pentru care există valori de prag si anume: NH4 în 2 puncte, SO4 în 9 puncte, cloruri în 10 puncte, NO2 în un punct, PO4 în 4 puncte şi NO3 în 5 puncte (11,3% din totalul punctelor monitorizate). Corpul de apă ROPR02 se situează în stare chimică slabă.

� GWROPR03 (Lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia) Corpul de apă subterană este dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia şi este de tip poros permeabil. Evaluarea stării chimice a corpului de apă Evaluarea corpurilor de apă subterană pentru anul 2011 s-a făcut conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane elaborată de INHGA: - s-au calculat pentru fiiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dacă s-a constatat că există depăşiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel puţin un element, s-a considerat că respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de apă subterană: In anul 2011 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 24 de foraje din care: 23 foraje de observaţie şi o fântâna pentru control al poluării cu nutrienţi.

b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide.

c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimică bună) Pe baza datelor obţinute, valorile medii anuale s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si HG nr.53/2009. Concluzii: S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 8 din punctele monitorizate, care reprezintă 33,33 % din totalul punctelor monitorizate.


59



S-a constat că există depăşiri la indicatorii pentru care există valori de prag şi anume: SO4 în 3 puncte, cloruri în două puncte şi NO3 in 6 puncte (25% din totalul punctelor monitorizate). Corpul de apă ROPR03 se situează în stare chimică slabă.

� GWROPR04 Corpul de apă subterană este localizat în Câmpia Tecuciului şi este de tip poros permeabil. Suprafaţa corpului este de 1445 kmp. Evaluarea stării chimice a corpului de apă Evaluarea corpurilor de apă subterană pentru anul 2011 s-a făcut conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane elaborată de INHGA: - s-au calculat pentru fiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dacă s-a constatat că există depăşiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel puţin un element, s-a considerat că respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de apă subterană, respectiv – număr, denumire, tip şi scop: foraje de reţea (de observaţie, de exploatare, de control al poluării, foraje ale terţilor etc) Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. În anul 2011 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 14 puncte de monitorizare din care 8 foraje de observaţie şi 4 foraje de exploatare şi două fântâni pentru control al poluării cu nutrienţi. b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bună). Concluzii: S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate, la indicatorul SO4 în 3 puncte de monitorizare, Cl în 2 puncte de monitorizare, NO2 într-un punct şi NO3 în 5 puncte de monitorizare, care reprezintă 35,7 % din totalul punctelor monitorizate. Corpul de apă ROPR04 se situează în stare chimică bună, depăşirile au caracter local.

� GWROPR06 (Câmpia Covurlui) Corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permeabil. Suprafaţa corpului de apă este de 748 kmp. Evaluarea stării chimice a corpului de apă Evaluarea corpurilor de apă subterană pentru anul 2011 s-a făcut conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane elaborată de INHGA:


60



- s-au calculat pentru fiiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dacă s-a constatat că există depăşiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel puţin un element, s-a considerat că respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de apă subterană, respectiv – număr, denumire, tip şi scop: foraje de reţea (de observaţie, de exploatare, de control al poluării, foraje ale terţilor etc) Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. În anul 2011 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 7 puncte de observaţie, din care un foraj din reţeaua nationala şi 6 foraje de exploatare. b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bună) Concluzii: Pe baza datelor obţinute, valorile medii s-au comparat cu valorile de prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi HG nr.53/2009. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 6 puncte monitorizate, care reprezintă 85% din totalul punctelor monitorizate. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate la NH4 într-un punct, PO4 un punct şi NO3 în 4 puncte (57% din totalul punctelor monitorizate). Corpul de apă ROPR06 se găseşte în stare chimică bună, depăşirile având caracter local.

� Centralizator cu forajele din reteaua de monitorizare a calităţii apelor subterane cu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2011, din judeţul Galaţi

Tabel 3.4.2.

Nr.crt. Denumire corp de apa

subterană Denumire foraj

NO3 (>50mg/l)

HG 53/2009 1 SC Arvidaso SRL Smârdan FEf1 155,215 2 S.C.Aldybcris SRL Lieşti FEf1 63,2355 3

Câmpia Tecuciului-ROPR04 Suhurlui F1 82,614

4 Cuca (Dinu A.Ion) Corod fantana 53,8645 5 Spanu Gogu (izvoarele) fântână 206,9995 6 Basalic Alexandru fântână 78,0485 7

Cămpia Covurlui-ROPR06

Prodvinalco Smulţi 130,5445


61



3.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere

3.5.1. Apa potabilă

Sursa principală de apǎ de suprafaţǎ a municipiului Galaţi, o constituie fluviul Dunărea, de unde apa brută este preluatǎ prin intermediul unei prize tip cheson, situată la cca. 6 km de municipiul Galaţi şi care este în proprietatea SC ARCELOR MITTAL SA Galaţi. Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 567/2004 şi H.G. nr. 662/2005, apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3. În funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare. Încadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat doar după indicatorii fizico-chimici şi analizele microbiologice. În conformitate cu NTPA 013/2002 (art.4), acţiunea de monitorizare şi ameliorare a calităţii apei de suprafaţă, se desfăşoară după planul-cadru de acţiune ce are un termen de derulare pe o perioadă de 10 ani. Prin acest plan se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii apei în sursă în intervalul de timp specificat. Planul include acţiuni şi activităţi concrete, cum ar fi:

• monitoringul parametrilor fizico-chimici conform NTPA 013/2002, NTPA 014/2002; • verificarea încadrării apelor de suprafaţă brute în categoriile desemnate; • inventarul surselor punctiforme de poluare; • lucrări pentru încadrarea surselor punctiforme în normele admise; • stabilirea gradului de eroziune a solului; • influenţa locuitorilor echivalenţi neracordaţi; • regimul actual al pisciculturii în acumulare.

Secţiunile de potabilizare s-au încadrat în categoria de calitate după valoarea medie anuală. Priza captare apa de suprafaţă – Priza Dunărea Tip captare, amplasament: Priză tip cheson, amplasata pe malul stâng al Dunării (hm. 1595), care permite prelevarea apei brute necesare alimentării cu apă tehnologică şi potabilă la SC Arcelor Mittal S.A. Galaţi şi necesarul de apă pentru alimentarea municipiului Galaţi. Existenţa ariei de protecţie sanitară: există zona de protecţie sanitară în regim sever (împrejmuire gard şi 2 geamanduri pe cursul de apă).

Starea apei brute destinate potabilizării

Tabel 3.5.1.1 Tipul staţiei de

tratare

BH

Nume secţiune

de prelevare /

priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul 2011

(mc/zi)

Populaţia deservită

(nr. de locuitori) descriere tip

Tipul captării conform

HG 100/2001

(categoria apei

brute)

Indicatori depăşiţi: - faţă de

tipul statiei de tratare;

- faţă de categoria apei brute


62



Tipul staţiei de tratare

BH

Nume secţiune

de prelevare /

priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul 2011

(mc/zi)

Populaţia deservită

(nr. de locuitori) descriere tip

Tipul captării conform

HG 100/2001

(categoria apei

brute)

Indicatori depăşiţi: - faţă de

tipul statiei de tratare;

- faţă de categoria apei brute

Dunărea Priza Galaţi fl.

Dunărea 205.325 268.500

Uzina 1: preclorinare coagulare, decantare,

filtrare, dezinfecţie cu

clor gazos;

Uzina 2: micrositare, coagulare, decantare,

filtrare rapidă pe nisip,

dezinfecţie cu clor gazos

A2 A1-A2 -

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi NOTĂ: Menţionăm că indicatorul „substanţe extractibile” s-a efectuat prin metoda extracţiei cu eter de petrol, iar limitele din NTPA 013/2002 sunt pentru substanţe extractibile în cloroform, ceea ce nu a permis compararea cu limitele legale. Valorile indicatorilor determinaţi prin această metodă sunt mult mai ridicate, încadrarea calitativă a prizelor pentru potabilizare s-a efectuat neluând în considerare acest indicator. Prelevarea apei din subteran pentru municipiul Galaţi se realizează din două surse:

� sursa „Vadu Roşca”, judeţul Vrancea, mal drept râul Siret � sursa „Salcia-Lieşti’’, judeţul Galaţi, pe malul drept al râului Siret

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate şi în cantitate suficientă trebuie să fie una din direcţiile prioritare în politica şi acţiunile statului în domeniul sănătăţii, aflate sub impactul mediului. Pentru municipiul Galaţi, societatea SC APĂ CANAL SA Galaţi administrează sistemul de alimentare cu apă. Apa brută de suprafaţă este distribuită către S.C. Apă Canal S.A. de S. C. Arcelor Mittal S.A., de la Staţia de pompare Priza de apă situată pe malul Dunării în amonte de punctul de confluenţă cu Siretul. La intrarea celor trei canale de alimentare sunt instalate grilaje şi stăvilare pentru a controla şi filtra apa brută admisă. Staţia de captare are în componenţă opt electropompe, dintre care 5 distribuie apa spre folosinţă la S. C. Arcelor Mittal S.A. şi 3 dintre ele pompează apa brută spre Uzinele de Apă nr.1 şi 2 din cadrul S.C. Apă Canal S.A.


63



Apa brută este trecută prin următoarele staţii de pompare şi tratare: � Complexul Uzinal Ţiglina realizează tratarea

şi pomparea în reţeaua de distribuţie a apei din sursa de suprafaţă prin:

- Uzina de Apă nr.1, cu o capacitate de tratare de 1400 l/s; - staţie de pompare intermediară, care vehiculează apa de la cele două rezervoare de

înmagazinare de 2500 mc la rezervoarele de 20000 mc din cadrul staţiei de tratare-pompare - Uzina de Apă nr. 2, cu o capacitate de tratare de 900 l/s; - Staţia de repompare apă potabilă „Turnul de apă”, care asigură pomparea apei în reţeaua de distribuţie în zona înaltă a municipiului Galaţi. Sursa subterană :

� Sursa de captare Vadu Roşca a fost realizată în anul 1969 în judeţul Vrancea, comuna Vulturu; cuprinde trei fronturi de captare, cu un număr de 66 foraje şi cu o extindere de 18 foraje în anul 1992, amplasate pe malul drept al râului Siret, iar debitul maxim este de cca 1000 l/s.

� Sursa de captare Salcia Lieşti a fost pusă în funcţiune în anul 1980; e amplasată pe malul stâng al râului Siret, cu un număr de 70 de foraje care asigură un debit maxim de cca 930 l/s prin cele două fronturi de captare.

Apa brută este înmagazinată şi repompată prin intermediul complexului de pompare Şerbeşti în complexul de înmagazinare şi repompare Fileşti, unde este tratată prin clorinare şi trimisă în reţeaua de distribuţie a municipiului. Pentru suplimentarea volumului de apă în funcţie de consum, există posibilitatea ca din Uzina de Apă nr.2 să se pompeze apă potabilă în SP Fileşti. Pentru determinarea indicatorilor fizico-chimici, respectiv controlul calităţii apei prelevate/pompate în reţeaua de distribuţie există amenajat în SP Fileşti un laborator de analize fizico-chimice. Personalul acestui laborator urmăreşte caracteristicile apei şi respectarea încadrăriiîn limitele de potabilitate, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 cu modificările ulterioare. De asemenea laboratorul stabileşte şi doza de lucru pentru dezinfecţia apei (clor).

Reţeaua de distribuţie a apei potabile: SC Apă Canal SA are în exploatare o reţea de tip inelar cu o lungime totală de 532 km. Proiectul ISPA în curs de desfăşurare are drept obiectiv reducerea semnificativă a pierderilor de apă din reţea. În acest sens îşi propune înlocuirea a cca. 75 km de conducte – fontă ductilă a căror diametru este între 50-600 mm. Aceste conducte sunt îngropate sau în tunele vizitabile (împreună cu alte utilităţi precum canalizarea şi conductele de termoficare). Prin reţeaua de distribuţie este asigurat necesarul de apă pentru consumul populaţiei de cca. 268500 locuitori şi aproximativ 4800 agenţi economici/instituţii din municipiul Galaţi Gradul de contorizare a branşamentelor de apă potabilă la limita de proprietate a clienţilor este în procent de cca. 99%.


64



Pentru municipiul Tecuci alimentarea cu apă potabilă se realizează din sursa subterană-front Rotunda, Cosmeşti, Nicoreşti, front oraş Tecuci. Acestea sunt încadrate într-o zonă protejată din punct de vedere sanitar. Uzina de apă Bulevard amplasată în zona de sud a municipiului Tecuci asigură pomparea apei din sursa subterană front de captare oraş Tecuci în reţeaua de distribuţie a municipiului. Uzina de apă are în componenţă o staţie de înmagazinare echipată cu două bazine subterane cu o capacitate de 150 şi 100 mc, o staţie de clorinare şi o staţie de pompare. Determinarea indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai apei prelevate/pompate în reţeaua de distribuţie se realizează printr-un program de monitorizare de control prin laboratorul de specialitate înregistrat la Ministerul Sănătăţii cu nr. 26948/28.04.2010. Complexul de înmagazinare, tratare şi distribuţie N.Bălcescu este amplasat în partea de vest a municipiului Tecuci şi are în componenţă o instalaţie de înmagazinare constituită din trei bazine de stocare cu capacitatea de 500 mc fiecare, o instalaţie de pompare, o staţie de clorinare. Apa înmagazinată este adusă prin pompare din cele trei fronturi de captare Rotunda, Nicoreşti şi Cosmeşti. Apa extrasă din cele 10 puţuri forate – front Rotunda, cele 10 puţuri – front Nicoreşti este transportată la Gospodăria de apă din cartierul Nicolae Bălcescu, unde este tratată şi apoi repompată în reţeaua de distribuţie a oraşului. Sistemul de alimentare cu apă a mun. Tecuci din sursa subterană Cosmeşti are în componenţă 26 foraje, un rezervor de înmagazinare, staţe de pompare, apa extrasă fiind pompată în bazinul de înmagazinare de 500 mc din Gospodăria de apă Nicolae Bălcescu, unde se face tratarea ei. Caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice ale surselor de apă sunt verificate în laboratorul de monitorizare apă potabilă, după un program de monitorizare întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, Legii 311/2004 şi HG 974/2004. Oraşul Tîrgu Bujor se alimentează din sursa de adâncime amplasată în albia majoră a râului Chineja, compusă din 10 puţuri forate cu adâncimea de 70 m, din care 6 sunt în folosinţă. Este instituită zona de protecţie sanitară cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Apa este pompată prin intermediul unei conducte de aducţiune cu o lungime de 6 km şi cu Dn 300 mm la rezervoarele de acumulare: două de 750 mc şi unul de 500 mc, unde se efectuează şi dezinfecţia apei cu hipoclorit. Alimentarea cu apă a oraşului Bereşti se realizează din sursa subterană Juravăţ. Aducţiunea apei se realizează prin conducte în lungime totală de 3,95 km. Apele captate sunt dirijate la un rezervor de colectare şi stocare temporară cu o capacitate de 20 mc, unde sunt clorinate, apoi apa este pompată la rezervorul de înmagazinare îngropat, executat din beton armat, cu o capacitate de 500 mc. Distribuţia apei la punctele de consum se face gravitaţional printr-o reţea în lungime totală de 17,50 km. În jurul camerelor de captare sunt realizate zone de protecţie sanitară. Alimentarea cu apă a comunei Umbrăreşti se realizează printr-o conductă Dn 315 mm la conducta de aducţiune a apei din sursa Salcia Lieşti, din conducta Dn 1000 mm. Această sursă furnizează şi necesarul de apă pentru comuna Barcea. Pentru comuna Pechea, sursa de alimentare cu apă o constituie apa subterană de adâncime, captată prin intermediul a 4 foraje. Aducţiunea apei de la frontul de captare se


65



realizează prin pompare către rezervoarele de înmagazinare, unde are loc tratarea apei cu hipoclorit, iar mai apoi este transportată către consumatorii finali prin pompare printr-o reţea de distribuţie în sistem ramificat. Este instituită zona de protecţie sanitară cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Comuna Lieşti – Captarea apei se face din sursa subterană prin intermediul a două foraje de adâncime: forajul FEA 1 - executat la adâncimea de 82 m şi forajul FEA 2 - executat la adâncimea de 80 m. Fiecare foraj este prevăzut cu câte o cabină de protecţie din beton armat în care sunt montate echipamentele de exploatare ale forajelor. Este instituită zona de protecţie sanitară cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Comuna Iveşti - Sursa de alimentare cu apă o constituie pânza de apă subterană captată prin intermediul a 3 puţuri forate (dintre care unul este nefuncţional), amplasate în partea nord-vestică a localităţii, în albia majoră a râului Bârlad. Aducţiunea apei de la puţuri se realizează prin pompare către rezervoarele de înmagazinare, unde are loc tratarea apei cu hipoclorit, iar mai apoi este transportată către consumatorii finali prin pompare printr-o reţea de distribuţie. Este instituită zona de protecţie sanitară cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Programul de distribuţie a apei potabile a fost de 24 ore/24 ore în municipiile Galaţi, Tecuci şi localităţile deservite de SC APA CANAL SA. În oraşul Bereşti programul de distribuţie a apei potabile a fost de 4 ore pe zi. În cazul distribuirii apei potabile în sistem centralizat, calitatea apei potabile se încadrează în parametrii de potabilitate, conform Legii nr. 458/2002, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004. Nu au fost situaţii de contaminare microbiologică, din acest punct de vedere apa potabilă fiind microbiologic pură, neexistând impact negativ asupra sănătăţii umane. Evoluţia principalilor indicatori privind distribuţia apei În calculul indicatorilor de dezvoltare durabilă s-a luat în considerare consumul de apă, distribuţia de apă potabilă, respectiv lungimea reţelei de alimentare şi distribuţie a apei potabile (Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică – Anuarul Statistic al Judeţului Galaţi – ed. 2011).

� Indicator „Captarea apei” Evoluţia acestui indicator este prezentată sintetic în tabelul următor şi reprezintă cantităţile totale anuale, prelevate din resurse de ape de suprafaţă şi din resurse de apă subterană la nivelul judeţului Galaţi.

Tabel 3 5.1.2

Sursă de prelevare 2007 2008 2009 2010 2011 Din resurse ape de suprafaţă (mil.mc)

192,677 168,240 179,819 108,038 109,349

Din resurse ape subterane(mil.mc) 14,440 14,925 16,012 13,379 12,217

Total (mil.mc) 207,117 183,165 195,831 121,417 121,566 Sursa: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi


66



� Indicator „Reţele de alimentare cu apă in anul 2011”

Tabel 3.5.1.3

Mediu urban/ rural

Reţele apă potabilă

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Localităţi Populaţie racordată

Urban 572,0 15579 Galaţi 268500 62,0 1384 Tecuci 26822 27,10 100,5 Tg. Bujor 4443 17,5 22,91 Bereşti 1670

Rural 45,00 103,04 Pechea 3930 10,50 13,38 Lieşti 1197 11,0 31,61 Iveşti 1836

40 85,93 Barcea -Umbrăreşti 2950

45 39,59 Pechea 1680 Total 830,1 17360 313028

Sursa: S.C. APĂ CANAL S.A.Galaţi � Indicator „Ponderea populaţiei cu acces la apă potabilă” reprezintă numărul de

locuitori care sunt racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă raportat la numărul total de locuitori.

Tabel 3.5.1.4

ANUL 2007 2008 2009 2010 2011 Nr. locuitori racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă

343268 334862 334862 311427 313028

Nr. total de locuitori 614449 611590 609480 608904 608904 Ponderea populaţiei cu acces la apă potabilă %

55,86 54,75 54,94 51,14 51,41

Obs.- pentru anul 2010 s-a recalculat indicatorul analizat în funcţie de numărul de locuitori din Anuarul Statistic 2011. -în anul 2011 s-a estimat acelaşi numar de locuitori ca în anul 2010;

Monitorizarea calităţii apei potabile în 2011 Monitorizarea de control şi de audit a calităţii apei distribuite în scop potabil se face conform Legii 458/2002 modificată de Ordonanţa de Guvern nr. 1/2011, Legii 311/2004 şi HG 974/2004, de către societatea APĂ-CANAL S.A. şi de către Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi.


67



� Monitorizarea calităţii apei potabile - prelevări instalaţii de deservire a populaţiei şi reţele de distribuţie: Tabel 3.5.1.5.

Probe necorespunzătoare Sursa de alimentare Nr. localităţi Probe prelevate chimic bacteriologic

Apa de suprafaţă 1 760 35 3 Apa de profunzime 72 2707 203 60 Apa de fântână 38 156 98 21

Sursa: DSP Galaţi

� Situaţia statistică a probelor recoltate în perioada 2007-2011 Tabel 3.5.1.6.

Anul Nr. probe recoltate Necorespunzător fizico-chimic

Necorespunzător pentru nitraţi

Necorespunzător microbiologic

2007 3656 283 212 474 2008 4582 633 425 378 2009 5243 527 261 417 2010 7056 555 215 416 2011 3623 238 98 84

Sursa: DSP Galaţi Nu au fost înregistrate situaţii epidemiologice datorate consumului de apă distribuită în sistem centralizat. 3.5.2. Apa de îmbăiere

� În judeţul Galaţi nu sunt zone naturale amenajate. D.S.P.Galaţi a monitorizat apa de îmbăiere din zonele naturale neamenajate.

Au fost luate în supraveghere 5 zone de îmbăiere: Lacul Vânători, Dunăre („Cotul Pisicii” şi „Plaja Vacanţa”, Siret, Prut („Scurta”) şi Lacul Brateş. Niciuna nu este autorizată sanitar. Rezultatele monitorizării se prezintă astfel: SUMA C(I) nr. C(I)% C(G)nr. C(G)% NF.nr. NF % NC nr. NC % Stop nr. Stop %

0 100 0 100 0 - 5 66,66 5 100 Suma - numărul total de zone naturale amenajate pentru îmbăiere; C(I) - numărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmbăiere, la care frecvenţa deprelevare a probelor a fost conformă cu prevederile legale şi ale căror valori au corespuns cu valorile obligatorii din anexa la HG 459/2002; C(G) - numărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmbăiere, la care frecvenţa de prelevare a probelor a fost conformă cu prevederile legale şi ale căror valori au corespuns cu valorile de referinţă din anexa la HG 459/2002; NF - numărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmbăiere, la care frecvenţa de prelevare a probelor a fost inadecvată;


68



NC - numărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmbăiere, la care valorile analizelor probelor prelevate nu au corespuns cu valorile obligatorii din anexa la HG 459/2002 sau care nu sunt analizate, ori pentru care nu există date disponibile; Stop - numărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmbăiere, unde îmbăierea a fost interzisă pe durata sezonului de îmbăiere.

� În municipiul Galaţi funcţionează în sezonul cald piscine şi bazine de înot cu apă potabilă.

În sezonul cald din anul 2011 s-au recoltat 30 probe de apă la piscinele şi bazinele cu apă potabilă. S-au înregistrat 5 probe necorespunzătoare chimic la clor rezidual liber, cu valori de peste 0,5 mg/l şi 8 probe necorespunzătoare bacteriologic. În anul 2011 nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri (epidemii), suspecte sau diagnosticate ca fiind determinate de calitatea apei de îmbăiere sau a condiţiilor dintr-o zonă naturală amenajată sau folosită tradiţional pentru îmbăiere.

(Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Galaţi) 3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011 În raport cu provenienţa lor, apele uzate se clasifică astfel:

� apă uzată menajeră, este apa de evacuare după ce a fost folosită pentru nevoi gospodareşti în locuinţe şi unităţi de folosinţă publică şi provine din descărcări de la operaţii de igienă corporală, de la pregatirea alimentelor, de la spalarea îmbrăcămintei ori prin evacuări de produşi fiziologici (closete cu apa).

� ape uzate industriale, sunt cele care se evacuează în mod concentrat după folosirea lor în procesele tehnologice de obţinere a materiilor prime sau a produselor finite.

Apele uzate industriale sunt însoţite aproape întotdeauna de apele uzate menajere. După provenienţa lor pot fi: -ape de răcire, care formeaza proporţia principală (volum) a apelor uzate industriale; principalul poluant e căldura; - ape de spălare, ocupa locul doi ca volum; apar într-o mare varietate de industrii si rezultă din folosirea apei de alimentare pentru antrenarea si îndepărtarea unor materiale nedorite; - ape de proces sunt cele ce au servit ca solvent sau ca mediu de reacţie în procesul de prelucrare a materiilor prime; au un volum relativ redus, dar sunt foarte concentrate; - ape uzate orăşeneşti sunt amestecurile de ape uzate industriale cu apă uzată menajeră prin colectarea lor într-un sistem comun de canalizare.

� Volumul total de ape uzate evacuate, volumul de ape uzate suficient epurate, volumul insuficient epurat şi volumul de apă uzată neepurată – repartizarea pe activităţi (industrie, gospodării comunale)


69



Tabel 3.6.1.1.

Activitatea din economia naţională

Volum total

evacuate (mii. mc)

Volum suficient epurat

(mii. mc)

Volum insuficient

epurat (mii. mc)

Volum de apă uzată neepurată (mii. mc)

B.H. PRUT Administratie publica 4,38 - 4,38 Alte activitati 4,32 - 4,32 - Captare si prelucrare apa pt. alimentare 223,70 139.272000 84,43 - Industrie alimentara 6,83 - 6,83 - B.H. BÂRLAD Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

5.320,32 3.533,84 57,73 1.728,76

Învăţământ şi sănătate 72,22 63,07 9,15 - B.H. SIRET Administratie publica 6,94 - - 6,94 Captare si prelucrare apa pt. alimentare 641,81 31,45 21,17 589,19 Industrie alimentara 86,62 80,00 6,62 - Industrie extractiva 406,22 303,69 102,53 - Industrie metalurgica + c-ţii de masini 62.770,77 6.525,17 - 56.245,60 Transporturi 2,38 2,38 - - B.H. DUNĂREA Alte activitati 54,20 - 54,20 - Captare si prelucrare apa pt. alimentare 30.345,47 - - 30.345,47 Transporturi 2,43 2,43 - -

TOTAL 99.948,61 10.542,03 351,36 88.915,96 Sursa: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi 3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

� Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2011 Tabel 3.6.2.1

Surse de poluare Domeniu

de activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate (mii.m³)

Poluanţi specifici

S.C. APA CANAL S.A. – Oraş Bereşţi

Gospodărire comunală

r. Chineja 33,6 (ape uzate insuficient epurate)

- materii in suspensie, substanţe

organice, nutrienţi S.C. APA CANAL S.A. – Oraş Tg.

Bujor

Gospodărire comunală r. Chineja 173,55 (ape uzate

insuficient epurate)


organice, nutrienţi


70



S.C. APA CANAL S.A. Galaţi -

Departament Tecuci


r. Bârlad r. Tecucel

3.395,7 (ape uzate suficient epurate)

1.728,7 (ape uzate neepurate)



S.C. APA CANAL S.A. Galaţi


r. Siret fl. Dunăre

30.345,5 (ape uzate neepurate)



S.C. ARCELLOR MITTAL S.A. Galaţi

Industrie metalurgică

r. Făloaia r. Catusa r. Malina

ac. Catuşa

11.081,2 (ape uzate suficient

epurate) 51.689,6 (ape

uzate neepurate)

- metale


� Neconformări faţă de normativele în vigoare privind monitorizarea apelor uzate

Tabel 3.6.2.2

Agent economic Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate

evacuate (mii.mc)

Indicatori depăşiti

OMV PETROM SA GRUP ZACAMINTE INDEPENDENTA

Industrie extractivă

Valea Capatanii 11,038

Amoniu, CCOCr, CBO5,

suspensii, detergenti, azot

total, azotati

SC COSMILACT SRL SCHELA

Industrie alimentara Negrea 6,62

suspensii, sulfuri, CCOCr,

CBO5 şi detergenţi

SC REDOXIM 98 SRL TECUCI


Siret 47,07 Suspensii

SC ROMPORTMET SA GALATI Alte activitati Dunarea 2,43

amoniu, detergenţi,

fosfor total si sulfuri

SC ARCADA COMPANY S.R.L.


Siret 44,42 suspensii

UAT DEALU MORII

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Berheci 2,516

Amoniu, detergenti,

CBO5, suspensii, fosfor

si sulfuri

UAT GRIVITA Captare şi prelucrare apă pentru

Calmatui 5,992 Amoniu


71



alimentare SC SALTEMPO SRL GALATI

Industrie alimentara

Prut 6,83 Amoniu si fosfor total

ANAF-ANV DRV Galati-Birou Vamal Galati Giurgiulesti

Alte activitati Prut 4,35

Amoniu, fosfor, sulfuri si hidrogen sulfurat

UAT TARGU BUJOR – Statia de Compostare a deseurilor

Alte activitati Chineja 4,32 CCOCr, CBO5, amoniu, sulfuri

DGASPC – Azil Rachitoasa

Invatamant si sanatate Zeletin 9,15

sulfuri, CCOCr, CBO5,

detergenţi si amoniu


� Reţele de canalizare Municipiul Galaţi are o populaţie de 298.500 locuitori, din care 268.500 racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 267.500 racordaţi la reţeaua de canalizare a municipiului. În municipiul Galaţi lungimea totală a colectoarelor de canalizare este de cca. 494.92 km. Prin reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi se evacuează în Dunăre atât ape uzate având caracter mixt (industriale, menajere), cât şi ape pluviale. Sistemul de canalizare a oraşului nu este prevăzut cu staţie pentru epurarea apelor uzate. La acesta, sunt conectaţi numeroşi agenţi economici, care în parte dispun de o treaptă mecanică de epurare a apei industriale şi menajere. Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiului Galaţi se face prin intermediul a opt colectoare, astfel: în r. Siret – Colectorul Micro 21 şi Cartier Barbosi, respectiv in fluviul Dunarea – Colectoarele - Popas Dunărea, Libertatea, Valurile Dunării, 13 iunie, SP3 şi Uzina de apa. Începând cu luna august 2011, staţia de tratare uzina de Apă I a fost oprită din cauza avariilor, sistându-se astfel şi evacuarea de ape uzate prin colectorul Uzina de Apă. Pentru evacuarea apelor uzate şi pluviale, sistemul de canalizare dispune de 6 staţii de pompare, astfel:

� SP 13 Iunie – este amplasată pe strada Portului şi a fost pusă în funcţiune în anul 1954. Prin intermediul ei se evacuează în receptor Dunăre apele uzate menajere şi pluviale colectate prin colectorul de canalizare din str. Portului., iar la ploi torenţiale apele pluviale sunt pompate în fluviul Dunărea prin conducta de refulare metalică a agregatului de pompare.

� SP3 – este amplasată pe Calea Prutului şi a fost pusă în funcţiune în anul 1975. La staţia de pompare există 2 bazine de retenţie ce au rolul de a asigura o peurare mecanică a apelor uzate colectate dintr-o zonă industrializată a municipiului.

� SP Vulcan – este amplasată în zona gării CFR, pe str. Vulcan şi a fost reabilitată/modernizată în anul 2004. Apele pluviale din zona aferentă gării de călători sunt preluate prin intermediul unor guri de scurgere şi transportate printr-o reţea de canalizare având secţiunea cuprinsă între 250 mm şi 350 mm către staţia


72



de pompare Vulcan. De asemenea, staţia de pompare Vulcan deserveşte cartierul de blocuri (ANL) din zona Gării de călători.

� SP Nordului - amplasată în valea oraşului, pe str. Nordului a fost pusă în funcţiune în 1960. Exploatarea staţiei de pompare se face în mod intermitent, numai atunci când se înregistrează precipitaţii. Apele uzate din zona străzilor Nordului şi Carpaţi sunt preluate prin intermediul unor guri de scurgere şi transportate printr-o reţea de canalizare având secţiunea cuprinsă între 250 mm şi 350 mm către staţia de pompare Nordului, care refulează apele uzate în colectorul de pe str. Calea Prutului.

� SP Tudor Vladimirescu - este amplasată în partea de NE a municipiului Galaţi, asigurând legătura între str. Domnească şi str. Tudor Vladimirescu (inclusiv străzile /aleile adiacente acesteia) şi şi a fost pusă în funcţiune în anul 2000. Rolul staţiei de pompare este de aridica nivelul energetic al apelor pluviale transportate de reţeaua de canalizare ce deserveşte zona aferent str. Tudor Vladimirescu şi de a asigura descărcarea acestora de la o cotă mai joasă(str. Tudor Vladimirescu) la o cotă mai înaltă (str. Domnească).

� SP Traian Nord – este amplasată în partea de nord a oraşului Galaţi şi deserveşte cartierul Traian Nord prin preluarea apelor uzate de la locuinţele construite în zonă.

În anul 2011, municipiul Galaţi nu a avut staţie de epurare a apelor uzate, a fost evacuat un volum de 30.839 mii mc apă uzată neepurată în râul Siret şi fluviul Dunărea. Există în derulare un program cu fonduri ISPA în valoare de cca. 60 mil. Euro, care cuprinde următoarele măsuri: - Lucrări de reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă şi canalizare; - Reabilitarea staţiei de tratare apă potabilă, a staţiilor de pompare şi a instalaţiilor conexe în Galaţi; - Staţie de epurare ape uzate şi colector de canalizare asociat pentru orasul Galaţi. În luna decembrie 2011, a fost pusă în funcţiune staţia de epurare a municipiului Galaţi, treapta mecanică. În judeţul Galaţi, la sfârşitul anului 2011, reţeaua de canalizare înregistra o lungime de 675,22 km, repartizată după cum urmează:

- municipiul Galaţi – 527,5 km, - municipiul Tecuci – 81,1 km, - oraşul Tg. Bujor – 13 km, - oraşul Bereşti – 3,5 km, - comuna Lieşti – 2,5 km, - comuna Pechea – 6,7 km, - comuna Iveşti – 3,35 km, - comuna Corod – 12 km, - comuna Cudalbi – 1,5 km, - comuna Ghidigeni – 1,5 km, - comuna Schela – 2 km, - comuna Frumuşiţa – 4,5 km, - comuna Independenţa – 1,5 km, - comuna Griviţa – 1,2 km, - comuna Ţepu – 14 km, - comuna Costachi Negri – 5 km, - comuna Băleni – 1,6 km.


73



Gradul de racordare a populaţiei la reţeaua de canalizare este de 90% în municipiul Galaţi, 43% în municipiul Tecuci, 32% în oraşul Tg. Bujor, 19,7% în oraşul Bereşti, în timp ce în mediul rural procentul este foarte mic.

� Reţele de canalizare – mediul urban

Judeţ

Primăria sau Agentul

Economic Operator

Lungime (km)

Volum evacuat (mii mc)

Localităţi Populaţie

racordată/grad de racordare

APA CANAL SA 527,5 19245 Galaţi 267500 / 90% APA CANAL SA 81,1 1490 Tecuci 18180 / 43% APA CANAL SA 13 58 Tg. Bujor 2500 / 32%

Galaţi

APA CANAL SA 3,5 43 Bereşti 938 / 19,7%

Situaţia staţiilor de epurare orăşeneşti

�� MMuunniicciippiiuull TTeeccuuccii Municipiul Tecuci are o populaţie de 43.287 locuitori, din care 26.822 racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 18.180 racordaţi la reţeaua de canalizare a municipiului. Staţia de epurare a municipiului Tecuci, posedă treaptă mecanică (365 l/sec) şi biologică (190 l/sec)pentru apă şi treapta de tratare a nămolurilor. Staţia de epurare funcţionează la capacitate redusă, treapta biologică este subdimensionată şi datorită acestui fapt, treapta mecanică lucrează înecat. Decantorul secundar prezintă un grad de uzură avansat, iar separatorul de grăsimi nu funcţionează corespunzător. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2011 s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. În anul 2011 a fost evacuat un volum de 5124,5 mii mc apă uzată prin cele 14 guri de evacuare (staţia de epurare, zona industrială, pod Elena Doamna-mal stang, pod Ghica Voda, pod Criviteni, zona spital, zona pod Cuza Voda, Dimitrie Harlescu, Feroviari1, Feroviari2, Feroviari 3, Brat Rates, Elena Doamna –mal drept, gura Bârladului). Societatea are în derulare un program de etapizare pe perioada trim. IV 2011 – trim.II 2014. Având în vedere proiectul CCI nr. 2009 RO 161 PR 014 privind reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi prin accesarea fondurilor structurale de coeziune până în anul 2013, se vor aduce îmbunătăţiri prvind sistemul de apă şi canalizare, inclusiv modernizarea staţiei de epurare a municipiului Tecuci.

�� OOrraaşşuull TTgg.. BBuujjoorr Oraşul Tg Bujor are o populaţie de 6720 locuitori. 1390 gospodării şi 78 agenţi economici şi instituţii publice sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 550 gospodării şi 56 agenţi economici şi instituţii publice sunt racordaţi la reţeaua de canalizare.


74



Staţia de epurare existentă a oraşului Tg. Bujor a fost reabilitată şi modernizată, fiind alcătuită din : -Treapta mecanică, care include bazin de omogenizare şi staţie de pompare ape uzate brute, instalaţia grătarelor şi blocul de epurare mecanică. - Treapta biologică, care cuprinde bloc de tancuri de epurare, sistem de aerare şi unitate de dezinfecţie. - Treapta chimică, care cuprinde unitatea de stocare şi dozare polielectrolit. - Linia tehnologică a nămolului, care cuprinde un bazin de colectare a nămolului rezultat din tancul de sedimentare. - Sistem de deshidratare a nămolului. În anul 2011 a fost evacuat un volum de 173,6 mii mc apă uzată insuficient epurată în emisar (r. Chineja).

�� OOrraaşşuull BBeerreeşşttii Localitatea Bereşti are o populaţie de 3389 locuitori, din care 1280 racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 938 racordaţi la reţeaua de canalizare. Localitatea Bereşti deţine o staţie de epurare cu o capacitate proiectată de 3,81 l/s, care este inclusă într-un program de etapizare până în 2017. Apele uzate menajere provenite de pe raza oraşului sunt colectate printr-o reţea de canalizare în lungime de 5 km şi după epurarea primară, apele decantate sunt deversate în cursul de apă Chineja. În anul 2011 a fost evacuat un volum de 43 mii mc apă uzată insuficient epurată în emisar.

Situaţia staţiilor de epurare ale agenţilor economici din judeţul Galaţi

�� SS..CC.. AArrcceelloorrMMiittttaall GGaallaaţţii SS..AA.. Folosinţa deţine autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 50/11.03.2010 valabilă până la 13.12.2014, însoţită de un program de etapizare. În cursul anului 2011, unitatea a deversat in r. Malina, r. Valea Lupului, r. Faloaia, si r. Catusa, prin cele 9 colectoare de evacuare un volum total de 57.700 mii mc. şi un volum de de 5.282 mii mc rezultat prin infiltrarea apelor uzate în sol (pierderi de la reţeaua de canalizare). Începând cu anul 2010, au fost montate aparate de măsura la evacuare la toate colectoarele aparţinând S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A., excepţie facând colectorul C1, dar acestea funcţionează necorespunzător. Apele uzate menajere sunt evacuate la reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi. În cadrul societăţii sunt 8 uzine deservite cu utilităţi hidro de gospodării de apă, care sunt dotate în general cu instalaţii de decantare şi turnuri de răcire, având ca indicator preponderent suspensiile, apele uzate de la aceste gospodării fiind evacuate în colectoarele interioare, ulterior în emisar. În anul 2011 în cadrul unităţii au funcţionat următoarele secţii: -Secţia Gudron si Produse Secundare: instalaţii depozitare gudron şi trasee pentru expediţie, instalaţia de Stripare, instalaţia de Epurare Biochimică; -Departament Aglomerare si Materii Prime: Aglomerare 2 - Maşina nr. 4,5,6; -Departament Furnale: F3 si F5; -Departament Oţelării: OLD 1 – 1 convertizor, Turnare continuă TC 1; -Uzina Laminoare: LBC, LBR, Zincare, LTG 2;


75



-Departament Mentenanţă şi Piese de Schimb; -Departament Producere şi Distribuţie Energie în Siderurgie; -Departament Logistică Internă. Apele uzate de la Secţia gudron şi produse secundare din cadrul Uzinei Cocso Chimică nr.1, de la Staţia de tratare ape brute.şi parţial de la GALBC, OLD3, LFS, UPS, LTG1, OLD1, TC1, Aglomerare 1, GA – UCC1, ISUC2, SC Electrocentrale SA, Oxigen 1 şi Uzina de var sunt epurate într-o staţie de epurare, formată din două linii de epurare, fiecare cu doua trepte (fizico-chimică şi biologică), destinată în principal îndepărtării sulfocianurilor şi fenolilor. Capacităţi proiectate: 135 mc/h pentru fiecare linie (pentru ambele trepte). Capacităţi în funcţiune: 48 mc/h (linia 1 şi pe trepte), 53 mc/h (linia 2 şi trepte). Înainte de deversare în r. Siret, apele uzate sunt decantate prin iazurile tehnologice pentru reţinerea suspensiilor; poluanţi specifici acestor ape sunt metalele. În anul 2011 valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în r. Siret s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Societatea dispune de program de etapizare, măsurile cuprinse în acesta fiind realizate conform termenelor stabilite. 3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate

Pentru a preîntâmpina degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi de a acţiona în caz de poluări accidentale, de a îndepărta cauzele şi a diminua efectele poluărilor se are în vedere identificarea la timp a potenţialelor surse de poluare precum şi monitorizarea lunară, semestrială sau trimestrială a acestora, cu o frecvenţă care depinde de impactul sursei de poluare asupra receptorului. În anul 2011, prin reţeaua de monitoring de supraveghere s-a urmărit starea calitativă a corpurilor de apă. În urma analizei calitative au rezultat următoarele:

� Calitatea apelor de suprafaţă a fost în mare măsură influenţată de evacuările de ape uzate ale principalelor localităţi şi folosinţe situate în bazinul hidrografic Bârlad.

� Calitatea apei în majoritatea secţiunilor nu a suferit modificări esenţiale faţă de anul anterior, aceasta prezentând o tendinţă de conservare.

� În bazinul hidrografic Bârlad, indicatorii fier, mangan, cupru şi seleniu reprezintă o încărcare de fond naturală, ceea ce determină valori ridicate ale acestor indicatori în secţiunile de control analizate.

Pentru protecţia calităţii apelor se consideră necesar:

• alocarea fondurilor de către Consiliile Locale, necesare pentru promovarea investiţiilor (finalizarea programelor de etapizare) în vederea realizării lucrărilor de extindere şi modernizare a staţiilor şi instalaţiilor de epurare;

• execuţia la termen a măsurilor şi lucrărilor prevăzute în Programele de etapizare; • îmbunătăţirea randamentelor de funcţionare a staţiilor de epurare orăşeneşti

printr-o exploatare corespunzătoare conform prevederilor regulamentelor de funcţionare, întreţinere şi exploatare;

• îmbunătăţirea prin investiţii de reabilitare şi modernizare a randamentelor de funcţionare a staţiilor de preepurare a folosinţelor de apă din judeţul Galaţi;

• înlocuirea tehnologiilor de evacuare hidraulică a dejecţiilor din zootehnie cu sisteme tip uscat;


76



• dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul şi supravegherea calitãţii apelor, în conformitate cu prevederile legale şi ale directivelor europene;

• perfectarea mecanismului financiar cu privire la obligativitatea de plată a penalităţilor şi amenzilor contravenţionale aplicate;

• conformarea folosinţelor de apă la prevederile Planurilor Locale de Acţiune pentru Mediu;

• implicarea autorităţilor locale pentru îndepărtarea surselor de poluare locale. Pe teritoriul judeţului nu s-au înregistrat zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă. (Sursa: Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi)

3.7. Poluări accidentale

In cursul anului 2011, s-a înregistrat o poluare accidentala validată în jud. Galaţi în B.H. Bârlad+Siret, care este redată în tabelul 3.7.1. Nu s-au înregistrat modificări ale calităţii apei în zonele afectate, nici modificări ale faunei sau florei caracteristice. Datorită măsurilor luate conform planurilor existente privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, nu au fost afectate folosinţele din aval.


77



Nr crt

Data poluării

Curs de apă afectat

Agent poluator

Natura poluării

Sancţiune aplicată Observaţii / Măsuri

1.

28.02.2011 (date

furnizate de Administratia Bazinala de

Apă Prut Bârlad)

Fl. Dunărea- Colector 13 Iunie (hm

1494)

S.C. APA CANAL

S.A. Galaţi – Colector 13 Iunie – poluator

S.C. PRUTUL

S.A. Galaţi

Ape uzate

încărcate organic

-

Cauza poluării accidentale: - descărcarea de ape uzate de culoare cenuşie cu încărcare organică, în fl. Dunărea prin colectorul 13 Iunie (poluator S.C. PRUTUL S.A. racordat la reteua de canalizare orăşenească) Măsuri luate la cauze: - s-a sistat evacuarea de ape uzate de la S.C. PRUTUL S.A. Galaţi, în reţeaua de canalizare orăşenească Măsuri luate la efecte: - prelevarea de probe de apă şi efectuarea de analize fizico – chimice în urmatoarele sectiuni: fl. Dunărea – amonte de zona afectată, fl. Dunărea – aval evacuare Colector 13 Iunie, Colector 13 Iunie, reţea de canalizare S.C. PRUTUL S.A. - s-au trasat masuri societatii SC APA CANAL SA Galati cu privire la luarea masurilor in vederea depistarii sursei de poluare, diminuarii, sistarii poluarii accidentale si monitorizarii evacuarilor de ape uzate prin colectorul 13 iunie in fl. Dunarea. - s-a acţionat în vederea depistării sursei de poluare, efectuându-se controale la S.C. PRUTUL S.A. Galaţi, societate ce are ca profil de activitate fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor. S.C. PRUTUL S.A. a fost sanctionată cu avertisment. In data de 01.03.2011, ora 16, poluarea a fost sistată.


78



3.8. Managementul durabil al resurselor de apă 3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judeţul Galaţi � Calitatea apelor de suprafaţă este afectată în special de deversarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, a substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor uzate care provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii turbidităţii, schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului faţa de starea naturală. Prin legislaţie este interzisã evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a apelor uzate conţinând patogeni sau viruşi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice, abatoare şi a afluenţilor staţiilor de epurare orăşeneşti. Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, sunt prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru prelevarea de probe de apă pentru analiză sau dotate cu sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate evacuate. � Presiunile asupra resurselor de apă sunt exercitate şi prin impactul potenţial al nutrienţilor din activităţile zootehnice asupra apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, prin depozitarea inadecvată a gunoaielor de grajd, scurgere posibilă a materialelor de pe platformele comunale, dacă acestea nu au fost construite şi amplasate corespunzător, împrăştierea necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă nu este respectat codul de bune practici agricole, impact potenţial asupra corpurilor de apă receptoare dacă nu este asigurată calitatea efluenţilor de apă uzată, scurgerea din fosele septice şi instalaţiile sanitare dacă acestea nu sunt întreţinute corespunzător. Aceste presiuni pot fi diminuate prin supravegherea şi monitorizarea periodică a surselor de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi prin stabilirea unor distanţe tampon ce au în vedere evitarea impactului amplasării unor facilităţi pentru depozitarea gunoiului de grajd asupra aşezărilor umane. În urma cercetărilor efectuate în ţara noastră s-a stabilit că spaţiile de depozitare a dejecţiilor animaliere trebuie amplasate la o distanţă minimă de 30 m faţă de râuri si lacuri. De asemenea nu se recomandă stocarea bălegarului animalier pe terenuri unde apa freatică se află la adâncime mică. � Terenurile inundabile şi terenurile cu risc de alunecare exercită o potenţială presiune asupra stării de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane. Materialul organic rezidual acumulat în structura solului poate fi transportat cu apa din inundaţii devenind un potenţial risc pentru protecţia apelor de suprafaţă şi a pânzelor freatice.

3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă Activitatea de gospodărire a apelor în România se conformează cerinţelor Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celorlalte Directive UE în domeniul apelor:

• Directiva 75/440/EEC – apa de suprafaţă destinată potabilizării;


79



• Directiva 76/464/EEC – eliminarea treptată a substanţelor prioritare/prioritar periculoase,

• Directiva 91/676/EEC – poluarea cu azotaţi din surse agricole, • Directiva 78/659/EEC – calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau

îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor, • Directiva 91/271/EEC – epurarea apelor uzate urbane.

Directiva Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de măsuri. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul Apei (DCA) este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaţă până în anul 2015. România şi-a luat angajamentul în faţa Comisiei Europene (CE) să îndeplinească 4 obiective principale în punerea în aplicare a Directivei Europene 91/271/CEE pentru apa uzată din mediul urban.

Nr.

obiectiv Termen de finalizare şi denumire obiectiv

Obiectiv 1 până la 31/12/2013, România trebuie să asigure reţeaua de canalizare pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 10.000 locuitori;

Obiectiv 2 până la 31/12/2015, România trebuie să asigure SE pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 10.000 locuitori;

Obiectiv 3 până la 31/12/2015, România trebuie să asigure reţeaua de canalizare pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 2.000 locuitori;

Obiectiv 4 până la 31/12/2018, România trebuie să asigure SE pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 2.000 locuitori.

România şi-a luat angajamentul faţă de CE să realizeze obiectivele în aplicarea Directivei CE 98/83/CE pentru calitatea apei folosită pentru consum. Până la 31 decembrie 2015 România trebuie să iniţieze şi să aplice măsurile necesare astfel încât alimentarea cu apă potabilă să se facă în concordanţă cu prevederile Directivei.

Nr. Obiectiv Termen de finalizare si Denumire Obiectiv

Obiectiv 1 până la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare, amoniu, nitraţi, grad


80



de turbiditate, aluminium, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localităţilor cu un număr de locuitori mai mare de 100.000;

Obiectiv 2 până la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare şi turbiditate pentru localitaăţile cu o populaţie între 10.000 şi 100.000 locuitori;

Obiectiv 3 până la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare şi mangan în cazul localităţilor cu un număr mai mic de 10.000 locuitori.

Obiectiv 4

până la 31 decembrie 2015 conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: amoniu, nitraţi, aluminium, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localităţilor cu o populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori;

Obiectiv 5

până la 31 decembrie 2015 conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: amoniu, nitraţi, grad de turbiditate, aluminium, fier, metale grele şi pesticide în cazul localităţilor cu un număr mai mic de 10.000 locuitori.

Obiectiv 6

până la 31 decembrie 2015, în cazul satelor care nu sunt conectate la un sistem centralizat de alimentare cu apă, autorităţile locale sunt responsabile cu identificarea de soluţii alternative şi cu asigurarea conectării la sistemul centralizat existent sau realizarea de investiţii pentru dezvoltarea unuia nou.

În anul 2011, în cadrul Măsurii ISPA intitulată “Reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare şi construcţia noii staţii de epurare apă uzată în Galaţi” a fost necesară elaborarea Master Planului pentru judeţul Galaţi, al cărui scop este acela de a oferi o strategie regională de dezvoltare a sectorului de apă şi a apelor uzate.

Investiţiile propuse şi cele realizate conduc la un impact pozitiv asupra mediului, sănătăţii şi calităţii vieţii prin:

� Calitatea crescută a apei potabile va avea un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei;

� O mai bună gestionare a apei prin reducerea pierderilor, limitarea utilizării resurselor naturale;

� Extinderea reţelei de distribuţie a îmbunătăţit calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei; � Construcţia de noi staţii de epurare cu impact asupra mediului înconjurător şi calităţii

apei râurilor; � Extinderea reţelei de canalizare va avea un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei

şi mediului prin prevenirea contaminării solului, surselor de adâncime şi a aerului; � Extinderea reţelelor de canalizare şi modernizarea sistemului de canalizare existent va avea un impact pozitiv asupra situaţiei economice prin stimularea sectorului

turismului şi micilor întreprinzători etc. � Crearea Operatorului Regional cu personal calificat va asigura deservirea unui

număr mai mare de populaţie şi va avea un impact pozitiv asupra mediului; � Conformare totală la obiectivele stabilite prin Tratatul de aderare.

cap3apa2011

Documents