Jonathan Swift

CALATORIILE LUIGULLIVER

'

Bucureqti2019

i

i

CUPRINS

Cronalogie " " "'"5

PARTEAINIAI.CalarcriainlaraPiticilor' . . . .' 7

PARTEAADOUA.Cd,tdtoriain[arauriaqilor ' ' " " ' ' 69

i .t;'

1,',, , , ,q r 1i . iir,"it l.,r'liii rrr i

,,.,,,r,h.r.u,, , .

ir,,ii:.i:ti,jrtl;rlliri.i1 : {rr : r l

.r ' rii rL i i I'l' i,,;;'r:i :. I i', i,,: ,

I

t,r ilir I 1i:itJi ii I'j,l {,1i1,i I I 1l i:',',',iiii l. I

.? i

;i \

li .r

,ri i

fiica, Betty..J

Nu era prima datfl cAnd Gulliver pleca pe mare.

ii plecea sI cllf,toreasci. incd de cdnd era elev, chel-

tuia aproape to{i banii pe cafe,ii primea de lal,t"atpl

s fi ri p 6 h6rJi,fle nav:i gaqie Ei c I rtl de spr e itfr ql str,6ii ne.

lnv4a cu multd s0rguin{d geografia $i matematioa,

gtiin$o d,-o*6bit "de no'edsa'h,e,orfiiitfr'fttir uiarinbri i I' i,i

feieA* uXlldAdus,e upgnfi; ld ph nlididio;vestiti

dih lLoMr'Si 1 fa1 qepplrfinr$ffi s:b'€fitflvtlle*ri' lrtiaip,, lrodre;n4ti0nO,G,ffiOic,$fi;Eelg4,Sdnab'66ll,nr@'ag:6j::;r ,l1i;;,,ti,u;t

lil& .s$ihia rd€{ ffiodd.&ifii' yprtddwi Mr*e r Dmp,e, le'oi tm'r

*irqm6,,,6$$d.id.iilo'ul1CIe,a,r-+:g4j*,,'wl, ryg$cip,elbfdp{4[ffi]',1.dqfirrillwqlurryi, s$.nme.laram*^Wry4id6ttp1 ftm@rr{rhi ei, 1,udnafute.

ftrp$'dqiiedflrflffirsq h,&o dW ,ed flfnba*r,$h,f;n

c Ateva cdlitorii spre I ndir@{CIfu@}m, Of,t timrp. eta.''

.''' l{! ';'l

l

Jonathan Swift

pe mare, Gulliver nu se plictisea niciodatS. In orele

de r5gaz, stltea in cabinS gi citea cdr{ile pe care gi le

luase de acas5, iar cdnd cobora pe uscat, observa cu

luare-aminte traiul qi obiceiurile bdEtinagilor, le

inv[{a limbile, care i se dideau cu o deosebita uqu-

rin{5. Iar in timp ce se intorcea spre casl, nota cu

lux de amdnunte peripeliile prin care trecuse.

$i de astl dat5, pornind pe mare, Gulliver lEi

luase un carnet de notile gros, pe a cdrui primlpagini scrise,

La 4, mai $92 amridicatancora din Bristol.

.)

inceputul cdlltoriei fusese cAt se poate de pro-

mi![tor. Mai multe luni la rAnd corabia navigase pe

M;rile Sudului impinsi de vAnturile prielnice. Dar

iatd cd intr-o zi, la trecerea prin apele Indiei Ori-entale, se dezlanlui o furtuni cumplitd. Vh.ntul qi

valuriie m6nau corabia intr-o direclie necunoscutd.

Rezervele de hranl qi de apd erau pe sfArqite.

Doisprezece marinari muriserl de istoveahqi de foame. Ceiialli abia dacl se mai dineau pe

picioare. Valurile aruncau corabia dintr-o parte inalta ca pe o coaji de nuc5.

CdlStoriile lui Gulliver 1t

Intr-o noapte lntunecoasi Ei furtunoasS, vdntullmpinse bricul drept spre un recif pe care marina*rii il observar[ mult prea tArziu. Corabia se izbi de o

stAnc[ si se flcu buc[{i.Doar Gulliver qi incl cinci marinari izbutir[ sI

scape, slrind la timp tntr-o barcf,.Dar rltlciri multl vreme pe mare m6na{i de

valuri, pAnI cdnd rf,maserl flrd puteri. intre timp,valurile deveniserl tot mai amenin{5toare. Deo-dat5, un talaz aruncl barca in sus qi o r5sturnS.

Gulliver dispiru in vdltoarea apelor. CAnd iegila suprafa{5, nu mai vlzu pe nimeni prin apropi-ere. Ceilal{i marinari se lnecaserS.

Aqa cI inoti la voia intAmplsrii, msnat de vAntqi de flux.

De mai multe ori incercl zadarnic sI atinglfundui mlrii cu picioarele. Nu mai avea nici puteresd inoate, clci straiele si incillSriie grele il trigeauin jos. Simtea cd se ineac5, c[ nu-i mai ajung forlelesd lupte cu valurile.

DeodatS, atinse fundul mlrii cu picioarele.Era un banc de nisip. Gulliver o lu5 incet-lncet

lnainte, strdduindu-se s[ nu se poticneasc5. Apoiincepu sI inainteze tot mai uEor. La inceput, apa iiajungea pAnI la umeri, apoi scizu pAn[ la brAu gi

dupl asta pAnS la genunchi. iqi inchipui cI !5rmulera aproape, insl panta ln acest loc era fbarte lin5,aqa cI trebui sI mai meargd ceva prin apa aceea

tz Jonathan Swift

care-i ajungea pAnI la genunchi. In sfArqit, reuqi

s[ iasd din api, inaintAnd pe malul acela nisipos.

Se pomeni pe o pajigte acoperitf, cu iarbl foartejoas[ qi moale. Se intinse pe pdmAnt, iqi puse mAi-

nile sub cap Ei adormibuqtean.

3

CAnd Gulliver se trezi, se luminase de-a bine-

lea. Stdtea intins pe spate, iar soarele ii bltea drept

in fafn.

D[du s5-qi frece ochii, dar nu izbuti sI ridice

mdna; vru sd se ridice in Eezut, dar nu fu in stare sI

se miqte. O mullime de fire subliri-subliri ii inco-

l5ceau corpul, de la subsuori pind la genunchi,

era legat fedeleE cu o plasi de sforicele. Pdni qi

fiecare deget era strAns bine, ha chiar qi plrul sdu

lung Ei des era prins de niEte {5ruqi mici, infip{iinpdmAnt.

Gulliver semina cu un peqte prins in mreaj5.

,,Se vede cI nu m-am trezitincf,", iqi zise el.

Deodatf,, sim{i o vietate cSt5r6ndu-se iute pe

piciorul seu. ii ajunse pdnd pe piept qi se opri indreptul bnrbiei. Gulliver se uitl pieziq.

,,Vai, ce minuni{ie mai e qi asta?!" Chiar sub

nasul siu stltea un omule{, unul micu{ de tot! care

{inea in mAini un arc gata pentru a trage, iar in

Calatoriile lui Gulliver

spate avea o toibfl cu sigeli. Dar nu era mai inaltdecAt un deget!

intre timp, incd vreo patruzeci de arcaqi, lafel de mici, se c5{5rar5 pe el. De mirare, Gulliverscoase un {ipit puternic.

Omule{ii se speriarf, gi o zbughirl care incotro.in go*na lor, se lmpiedicard gi cdzurd, apoi se ridi-card gi s[rir5 pe pimAnt unul dupl altul. O vreme,

nimeni nu se mai apropie de el. Numai sub urechilesale se tot auzea un zgomot, aseminltor cu {ArAitulunor greieri. Cur6nd lns[, omule{ii prinserl curajgi incepurl din nou sI se catlre pe picioarele lui,iar unul mai indr[zne{ ii ajunse chiar pAnI pe fa{[,ii atinse barbia cu lancea Ei strigd cu un glas pi!ig5-iat, dar desiugit:

-Hexinah degul!

-Hexinah degul! Hexinah degul! ii {inur5 iso-nul alte glasuri pi{ig5iate, venind din toate parlile.

DeEi cunos,tea limbile multor popoare, Gul-liver nu putu sI in{eleagl sensul acestor cuvinte.Stituse mult timp intins pe spate, aEa cI mAinile

Ei picioarele ii in{epeniserl cu totul. iqi aduniputerile incercAnd sa-Ei elibereze din strAnsoare

mAna stdngl qi, in cele din urmd, reuqi.

Gulliver smulse {iruqii in jurul clrora fuseserd

inff,gurate sute de sforicele suhliri, dartrainice, qi

iqi ridicd m6na.

in aceeaEi clip5, cineva de jos incepu sI !ipe:

r3

t4 ]onathan Swift

-Tolgo fonak!

$i tot atunci, in mAna, fa{a qi gAtul lui Gulliver

se infipserf, sute de slge{i subliri qi ascu{ite ca

niEte ace.

inchise ochii qi hotiri sE stea nemiEcat pAnI

avea s[ se facl noapte.

,,Pe intuneric voi sclpa mai ugor din prinsoare",

se g6.ndi el.

Dar nu apucf, si stea intins pe pajiEte pAnS la

cdderea nop{ii. Aproape de urechea dreapti auzi

un cioclnit des qi ritmic, de parcl cineva ar fibetut cuie in scdnduri. Ciocdneiele bocf,nirl o oriincheiati. Gulliver rlsuci pu{in capul, atAt cAt iiinglduiau sforicelele qi ldruqii, qi zlri chiar lAng[

capul s[u un fel de podium improvizat. CAliva

omule{i rezemau de el o scarf,.

Apoi aceqtia se indeplrtarl ln fug[, qi pe trep-tele scirii urcl incet, plin de importan!5, un omu-

Ie{ care purta o mantie lungl. In urma lui venea unaltul, de dou[ ori mai mic, care-i purta pe sus poa-

lele mantiei. Pajul, pesemne. Era cam cAt degetul

cel mic al lui Gulliver de inalt. Dupi ei urcarl allidoi omule{i cu arcurile indreptate spre el.

-Langro dehul san! strig[ de trei ori omule{ul

in mantie qi desplturi un sul de hArtie, mic cAt o

frunzulilS.intr-o clipit[, cincizeci de omule{i se apropiarS

de Gulliver qi retezarl funiile mici care-i {ineau

Celetoriile lui Gulliver

p5rul. Gulliver lntoarse capul ca sI fie atent laomule{ul in mantie care citi mult[ vreme.

Gulliver nu in{elese nimic, insd incuviin{a dincap, ducdndu-Ei mAna liberd la inimL iqi dlduseseama cf, avea in fala sa o persoand de vazd, proba-bil un sol al implratului. Mai intdi de toate, hotlrisi-i ceari de mAncare. De cAnd pirlsise corabia,

nu mai pusese firimiturl de pAine in gur5, aga cInesocoti bunele maniere Ei, ridicdnd degetul, ilduse de cAteva ori la buze.

Iar omule{ul in mantie inlelese gestul. Coboride pe podiumul improvizat, flcu un semn Ei inclipa urmltoare de coastele lui Gulliver furf, reze'mate cdteva sclri lungi.

Dupi niciun sfert de or5, cAteva sute de hamalitlbArciri pe sclrile rezemate coguri inc[rcate cu

merinde. in ele erau mii de pAinicele de mf,rimeaunui bob de mazf,re, pulpe de porc cAt nucile, puifrip{i mai mici decAt albinele noastre.

Guiliver infulecl dintr-o inghiliturd doud pulpe

Ei trei pAini. Apoi mAnci cinci tauri, opt berbeci,noudsprezece purcei frip{i la grltar qi vreo dou6

sute de gdini Ei gdqte. CurAnd, cogurile se golir5.Tot atunci omulelii rostogolirl pAnI la mAna luiGulliver doui butoaie cu vin. Butoaiele erau uri-aEe, cAt un pahar de-al nostru fiecare.

Gulliver sparse fundul unui butoi, apoi al celui-Ialt, Ei din cAteva sorbituri le usc[ pe-am6ndouS.

r5

$ Jonathan Swift

Omulelii bituri din palme a uimire. Apoi, prinsemne, il rugarl sI arunce jos butoaiele deqarte.

Gulliver ie aruncd pe amAndou[ deodati. Butoa-

iele se rotirf, prin aer, cdzuricu zgomot Ia pSmAnt Ei

se rostogolird in direc{ii diferite. Multimea de pe

pajigte se risipi ingrozit5, strig6nd in gura mare:

-Bora mevola! Bora mevola!

Dupd ce beu vimr}, lui Gulliver i se flcu somn,

gi, deEi adormit, sim{ea cum omule{ii alergau pe

corpul sf,u, in lung Ei in lat, se rostogoleau de pe

coaste, ca de pe nigte dealuri, il gAdilau cu be{ele Ei

cu l5ncile, slreau de pe un deget pe altul.

Gulliver ar fi vrut s5-i scuture de pe el pe to{i

aceqti omuleli sprinteni care nu-l lSsau si doarmS,

dar i se ficu mili de ei. Cum*necum, mai devreme,

aceEtia ii oferiserl o masl pe cinste, cu bucate gus-

toase gi ar fi fost cu totul necuviincios din partea luis[ Ie rupl m6inile qi picioarele. Cu at6t mai mult cInu putea s5 nu se minuneze de marele curaj al aces-

tor fdpturi minuscule, care alergau de colo colo pe

pieptul unui uriag ca el. I-ar fi putut zdrobi cu un

singur bobArnac. Aga ci nu-i prea lu[ in seamd gi,

amelit de vinul tare, se cufundd intr-un somn adAnc.

Omule{ii atdta aqteptau. Se cuvine sd spunem

aici cI ei puseserl dinadins in butoaiele cu vin unsomnifer, pentru a-l adormi pe oaspetele loruriaq.

Celetoriile lui Gulliver

+

f,ara in care ajunsese Gulliver in urma naufra-

giului se numea Liliput qi era locuitd de pitici. Cei

mai inalli copaci din Liliput abia daci erau cdt o

tuf[ de coaclz, iar cele mai mari case erau mai micidecAt o mas[. Niciunul dintre baqtinaEi nu maivlzuse vreodat[ un uriaq de mirimea lui Gulliver.impiratul poruncise ca acesta sI fie adus in capi-

tala. De aceea s,i fusese adormit cu somnifere. Cinci

sute de tAmplari construir[, din porunca implra-tului, un carfoarte mare cu doulzeci gi doui de ro!i.Carul fusese meEterit in cAteva ore, iar acum urmalucrui cel mai greu: $5-l ridice in el pe Gulliver.

Inginerii liliputani gdsir[ totuEi o solu{ie. Tra-

seri carul al5turi de uriaEul adormit, chiar lAng5 o

coastl de-a lui. Pe urmd b5tur5 in p5mAnt optzeci

de stdlpiqori cu c0te un scripete in vArf fiecare,

iar peste aceqtia petrecuri niqte funii groase cu

cdrlige la un cap5t. Funiile erau de grosimea uneisfori obiqnuite de-ale noastre.

C0nd totul fu pregltit, liliputanii prinseri cor-pul, mAinile Ei picioarele lui Gulliver cu funii Ei,

ag5{Andu-le de cArlige, incepuri sI le tragl cu aju-torui scripetilor. Pentru aceastd treabl fuseserd

aduEi nou[ sute de voinici aleEi pe sprAncean[,aduna{i de prin toate colturile Liliputului.

t7

r8 Jonathan Swift

Cu picioarele bine infipte in pimAnt, aceEtia

trigeau din r[sputeri funiile cu ambele mdini. De

atAta efort, erau. scildali in sudoare. Dupd o orf,,

izbutird sI-l ridice pe Gulliver cam de-o jum5tate

de deget de la p5mAnt, peste alte dou5, cu un deget,

iar peste trei, il aburcard in car.

O mie cinci sute dintre cei mai voinici cai dingrajdurile impdratului, cam de mlrimea unorpisoi de o zi, furl inhima{i la car, cAte zece inrdnd. Vizitiii pocnird din bice, Ei carul se urni dinloc, pornind spre Mildendo, capitala Liliputului.

Gulliver dormea qi probabil ci ar fi dormitpAn[ la Mildendo dacl nu-l trezea int6mplstor unofiler din garda regal5.

IatI cum s-a intAmplat. in drum spre Mildendo,

carului li slri o roat5, aga c5, pentru a o pune Ia

loc, furi nevoi{i sf, opreascS. in timpul popasului,

cAtorva tineri le trisni prin cap sI vadl cum aratf,

Culliver cdnd doafme. Doi dintre ei se c5!f,rar[ incar, furigAndu-se pAna lAngI fata lui, iar al treilea,

un ofiler din gardi, lntinse lancea, fare si desca-

lece, qi iI g6dih cuvArful ei in nara stAng5.

Gulliver strAmbl din nas gi strlnutl puternic.

,,Hap-ciuu! " r5sun5 ecoul.

Cei trei viteji displrurl ca sufla{i de vAnt.

Atunci Gulliver se trezi Ei, auzind pocnete de

bici, inlelese ci era dus undeva. O zi intreagl caii

Cdldtoriile lui Gulliver

inspumali se opintird s5-l care pe Gulliverpe dru-murile Liliputului.

Abia noaptea tArziu, carul se opri, qi caii furldeshSmali pentru a fi hrlni{i qi adlpa{i. Toatinoaptea, de-o parte qi de alta a carului au stat de

pazf, o mi.e de strljeri: cincj. sute cu faclii gi cincisute cu arcurile gata de tragere. Arcaqii primiserf,poruncl s5 tragd in Gulliver cinci sute de slge{i,dacf, acesta ar fi incercat sI se miEte. CAnd se crlp5de ziu5, carul iqi continui drumui.

5

LAngi porlile oraEului, in piali, se inf,l{a uncastel vechi plrisit, cu doul turnuri pe col1. De

multi vreme, nu mai locuia nimeni in el, de aceea

il adusesera liliputanii pe Gulliver in acel loc. Era

cea mai mare clIdire din intreaga lmp5r5tie. Tur-nurile lui erau de indllimea unui stat de om de lanoi. PAnI gi un uriag ca Gulliver putea sI se stre-coare pe brAnci pe uEile de la intrare, iar ln sala de

ga15 ar fi putut chiar Ei s[ stea in picioare.Aici avea de gAnd implratul Liliputului s[-l

{in5 pe Gulliver, care nu blnuia nimic.St5tea lungit in car qi din toate p5r{ile alergau

spre el gloate de liliputani curioqi.

t9