cadru metodologic privind mentoratul
TRANSCRIPT
1
Cadru metodologic privind
mentoratul
MINT Project Partners
Finanțat prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI) al Uniunii Europene
2
Elaborarea Cadrului metodologic privind mentoratul a fost încredințată Child to Child1
în luna aprilie 2019.
Rezultatul a fost revizuit independent în luna februarie 2021, în consultare cu partenerii
din cadrul proiectului, de către Madeeha Ansari și Jetske van Dijk, care au făcut parte
din echipa inițială.
Consultanții doresc să îi mulțumească lui Isabel Turner pentru îndrumările suplimentare
privind procesul de revizuire participativă.
Conținutul acestui document reprezintă strict opiniile autorilor și este responsabilitatea
exclusivă a acestora. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate pentru
utilizarea informațiilor pe care le conține.
1 Mai multe informații sunt disponibile la: www.childtochild.org.uk
© Imagine copertă: Slovene Philantropy
3
Cuprins
Lista acronimelor ..........................................................................................................4
1. Introducere ..............................................................................................................5
1.1 Proiectul MINT - Componenta de mentorat .................................................................... 6
1.2 Cum se utilizează acest ghid ........................................................................................... 7
1.3 Ce este mentoratul? ...................................................................................................... 9
2. Proiectarea programului ......................................................................................... 14
2.1 Protecția ..................................................................................................................... 14
2.2. Stabilirea parametrilor programului ............................................................................ 14
2.2. Selecția și recrutarea mentorilor și beneficiarilor ......................................................... 17
2.3. Sesiunile de formare a mentorilor ............................................................................... 22
2.4. Repartizarea mentorilor și beneficiarilor ..................................................................... 28
3. Mentoratul în practică ............................................................................................ 31
3.1 Ședințele de mentorat ................................................................................................. 31
3.2 Activități individuale și de grup .................................................................................... 37
3.3 Sugestii de activități ..................................................................................................... 38
3.4 Supraveghere și monitorizare....................................................................................... 42
3.5 Trecerea la mediul digital ............................................................................................. 46
4. Considerații generale .............................................................................................. 50
4.1 Participarea copiilor - o abordare bazată pe drepturi .................................................... 50
4.2 Depășirea barierelor culturale și lingvistice ................................................................... 54
4.3 Asigurarea echilibrului de gen și a echității ................................................................... 58
5. Mentorat pentru integrare - Impactul asupra comunității ....................................... 62
Anexa 1 - Teoria schimbării în cadrul proiectului MINT ................................................ 63
Anexa 2 - Link-uri utile ................................................................................................ 65
Cadrele orientative și surse utile de sprijin ......................................................................... 65
Resurse pe tema protecției: ............................................................................................... 65
Participarea copiilor .......................................................................................................... 65
Activități de formare a mentorilor ..................................................................................... 66
Surse de activitate pentru interacțiunile mentor/beneficiar ............................................... 66
Monitorizare, evaluare și învățare ..................................................................................... 66
Exemple de activități de tip advocacy ................................................................................ 66
Exemple de jocuri .............................................................................................................. 67
Anexa 3 – Modele de formulare .................................................................................. 70
Formularul de consimțământ al părintelui / tutorelui ......................................................... 70
Model de fișă a postului pentru mentori ............................................................................ 72
Acord de confidențialitate pentru mentori ......................................................................... 73
Formular de consimțământ pentru fotografii ..................................................................... 74
Acordul mentor-beneficiar ................................................................................................ 75
4
Lista acronimelor
MINT Mentorat pentru integrare (pentru copiii afectați de migrație)
RTT Resortisant al unei țări terțe
TDH Terre des Hommes
CTAM Copii și tineri afectați de migrație
CtC Child to Child
UE Uniunea Europeană
FGD Discuții de tip focus-grup
IPC Interviuri cu persoane cheie
OI Organizații Internaționale
5
1. Introducere Prezentul Cadru metodologic privind mentoratul a fost elaborat în cadrul proiectului
Mentorat pentru integrare (a copiilor resortisanți ai țărilor terțe afectați de migrație) -
MINT, co-finanțat prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI) al Uniunii
Europene.
Proiectul MINT se fundamentează pe teoria Terre des Hommes privind schimbarea pentru
programul său Copii și tineri în migrație, și pe strategiile și prioritățile partenerilor din
cadrul proiectului MINT (Teoria schimbării în cadrul proiectului MINT este prezentată în
Anexa 1).
Proiectul MINT: Sinteza acțiunii Recunoscând prezența crescândă a copiilor în rândul migranților resortisanți ai unor țări terțe (RTT) și refugiaților, necesitatea ca Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale acesteia (SM) să implementeze măsuri efective de integrare și provocările cu care se confruntă statele membre din Europa Centrală în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul UE, obiectivul general al proiectului MINT constă în integrarea cu succes a 120 de copii și tineri RTT în România, Polonia, Republica Cehă și Slovenia, sprijinind astfel mult mai mulți copii să beneficieze de capacitatea sporită de integrare a factorilor interesați în alte SM UE, grație pilotării și replicării unei intervenții inovative, conduse de copii și tineri. Beneficiarul proiectului a fost Terre des hommes (Tdh) Ungaria, având ca parteneri Organisation for Aid to Refugees (CZ), Terre des hommes România (RO), Slovenska filantropija (SLO) și Fundacja Ocalenie (PL). Proiectul a fost sprijinit de entități care au inclus principalele autorități și rețele în domeniu, la nivel național și internațional. Proiectul a fost conceput pentru a promova includerea copiilor RTT în viața socială, culturală și politică a societăților-gazdă, precum și în educație, prin mentorat; cursuri online de studiere a limbilor străine și introducere în cultură; acțiuni de sensibilizare și de tip advocacy inițiate de copii privind realitățile vieții pe care o trăiesc aceștia și beneficiile substanțiale pentru societățile-gazdă. Principalele rezultate includ un cadru metodologic care cuprinde îndrumări privind mentoratul care pot fi replicate, completate de ghiduri privind acțiuni de sensibilizare și de tip advocacy conduse de copii, instrumente e-learning de integrare adaptate pentru copii și evenimente naționale și internaționale de advocacy sprijinite de materiale video realizate la inițiativa copiilor. Beneficiari: Copiii RTT; tinerii UE; comunitățile-gazdă; autoritățile locale și naționale; ONG-uri și OI; agenții UE. S-a vizat asigurarea egalității de gen și a integrării drepturilor copiilor prin participarea copiilor, ocrotirea copiilor, măsuri proactive de a ajunge la copiii marginalizați, dezagregarea datelor în funcție de vârstă și gen. Proiectul s-a derulat în intervalul ianuarie 2019 - februarie 2021.
Proiectul MINT a fost un program de învățare și inovare prin acțiune. Prima iterație a
Cadrului metodologic privind mentoratul a avut rolul de a documenta componenta de
mentorat a programului și a fost pusă în aplicare de partenerii din cadrul proiectului MINT. Partenerii din cadrul proiectului au fost încurajați să experimenteze și să aplice măsurile care funcționează cel mai bine, în funcție de particularitățile situațiilor și comunităților
6
respective - și să își împărtășească reflecțiile privind cele învățate din această acțiune pentru a contribui astfel la produsul final, o metodologie eficace și inovativă privind
mentoratul. Unul dintre rezultatele importante ale proiectului MINT a constat într-un
model contextualizat, adaptat și testat. Acest Cadru final prezintă liniile directoare derivate din documente deja existente și bune practici recunoscute și este documentat de
experiența implementării.2 Procesul de revizuire a Cadrului a inclus o analiză a documentelor proiectului, precum rapoartele intermediare și cel final; interviuri cu principalele categorii de factori interesați și un seminar colaborativ cu partenerii din cadrul proiectului.
Prezentul Cadru actualizat reprezintă o resursă utilă pentru orice organizație care
instituie un program de mentorat ce vizează îmbunătățirea integrării copiilor
migranți.
1.1 Proiectul MINT - Componenta de mentorat
În prezent, asistăm pe întreg mapamondul la un număr fără precedent de persoane în
mișcare. Migranții se pot confrunta cu nenumărate riscuri înainte, în timpul și în urma
parcursului lor - în special copiii. Este descurajator să trebuiască să te adaptezi la o țară
nouă după ce te-ai confruntat cu trauma violenței sau strămutării - sau dacă ți-e dor de
casă, te simți singur și speriat. Recunoscând aceste nevoi și provocări, proiectul MINT își
propune să contribuie la integrarea cu succes în UE a copiilor resortisanți ai unor țări terțe
(RTT), capacitându-i să se adapteze în țările-gazdă și să își atingă întregul potențial.
Fotografie de grup TdH România
2 Procesul de revizuire a Cadrului a inclus o analiză a documentelor proiectului, precum rapoartele intermediare și cel final; interviuri cu principalele categorii de factori interesați și un seminar colaborativ cu partenerii din cadrul proiectului.
7
Mentoratul s-a dovedit o modalitate eficace de a face schimb de cunoștințe, de
a dezvolta abilitățile sociale și emoționale ale copiilor, de a promova
integrarea, oferind tinerilor instrumentele și sprijinul de care au nevoie
printr-un program structurat. La nivel mondial, există mai multe tipuri de mentorat,
precum proiectul Fratele mai mare, sora mai mare din SUA; un element comun al acestora
este că s-a demonstrat că sunt benefice atât pentru discipoli (beneficiari)3, cât și pentru
mentori. Pe parcursul proiectului MINT, copiii recent sosiți au fost sprijiniți de tineri
voluntari, în scopul de a li se oferi ajutor, sfaturi, prietenie, pentru a ușura procesul
integrării.
Programul de mentorat s-a derulat pe parcursul a două cicluri cu durata de 9 luni, prin
intermediul cărora au fost sprijiniți peste 130 de copii RTT în comunitățile-gazdă locale (cel
puțin 30 în fiecare țară, aproximativ 15 în fiecare ciclu). Programul a inclus întâlniri
individuale între copii și mentori, activități de grup în interior și activități culturale și
recreative în aer liber.
Această activitate a fost ghidată de șase principii interdependente, care se potențează
reciproc, ce decurg atât din angajamentele asumate în cadrul proiectului MINT, cât și din
bune practici recunoscute în activitatea cu copii vulnerabili:
1. Fundamentarea pe drepturile copiilor
2. Participarea copiilor
3. Nediscriminarea
4. Interesul superior al copilului
5. Respectul și valorificarea punctelor forte
6. Să nu faci rău
1.2 Cum se utilizează acest ghid
Prezentul cadru metodologic a fost utilizat pentru implementarea programului de mentorat
în timpul proiectului inițial MINT și a fost ulterior revizuit în baza experienței practice a
partenerilor. Cadrul oferă sugestii generale privind conținutul, care urmează să fie
valorificate de viitoarele entități de implementare, în funcție de obiectivele programelor lor
de mentorat. Însă atunci când punem în aplicare cadrul este important să adaptăm
activitățile în funcție de realitățile locale, precum și de caracteristicile individuale ale
copiilor și tinerilor voluntari.
Principalele obiective ale documentului de față sunt:
● Asigurarea unei foi de parcurs pentru organizațiile de implementare pentru a
proiecta un program eficient de mentorat, în special pentru integrarea copiilor RTT.
● Evidențierea bunelor practici și a principalelor considerații globale.
● Asigurarea unei baze pentru elaborarea de instrumente și resurse suplimentare care
vor fi utilizate în implementarea programului.
Mesaje esențiale
● Mentoratul în contextul MINT reunește un copil RTT recent sosit și un tânăr
voluntar din țara-gazdă pentru a facilita integrarea cu succes.
3 Mentee în limba engleză
8
● Organizațiile de implementare trebuie să înceapă prin definirea parametrilor
programului de țară, inclusiv cine vor fi mentorii și discipolii/beneficiarii, în funcție
de ce vor să realizeze.
● Documentarea și schimbul de informații constituie un element esențial, mai ales
dacă există mai mulți parteneri de proiect.
● Este important să înțelegeți rolul unui mentor și ce trebuie să facă acesta. Mentorii
nu sunt părinți, profesori sau psihologi de carieră și nu se pune problema de a-i
înlocui pe aceștia.
● Protecția constituie un factor care trebuie inclus în toate etapele de proiectare și
implementare - și, dincolo de angajamentele asumate prin semnarea unor
documente, trebuie să includă atât copiii și tinerii, cât și familiile acestora.
● Verificările periodice și mecanismele de sprijin pentru mentori sunt esențiale
pentru un program de succes.
● Sensibilitatea culturală, sensibilitatea la dimensiunea de gen și participarea sunt considerente de ordin general pentru fiecare etapă de proiectare și implementare a programului.
Documentul de față cuprinde patru secțiuni principale:
1. Introducere: prezentarea cadrului general al proiectului inițial și
introducerea conceptului de mentorat.
2. Proiectarea programului: această secțiune prezintă îndrumări și bune practici
care trebuie luate în considerare de la bun început, pentru a proiecta un program
de mentorat de succes.
3. Mentoratul în practică: cuprinde îndrumări cu privire la modul de desfășurare
a ședințelor de mentorat, exemple de activități și menționează resurse utile pentru
partenerii din cadrul proiectului.
4. Considerații de ordin general: aspecte generale, cum ar fi asigurarea
participării eficiente a copiilor, depășirea barierelor culturale și lingvistice și
asigurarea egalității.
Notă privind Comunitățile de practică
Proiectul MINT a reunit mai multe organizații care activează în sectorul migrației, creând
astfel o comunitate de practică. Termenul de comunitate de practică a fost definit inițial ca
„un grup de persoane care se implică în mod colectiv în activități de învățare într-un
domeniu de interes comun“.4 Practicieni cu diferite niveluri de experiență colaborează în
vederea atingerii unui scop comun (în cazul programului MINT, elaborarea unei abordări
eficace și inovative pentru a sprijini integrarea copiilor RTT prin mentorat), pentru a face
4 Wenger, E. (1998). Communities of practice: Learning, meaning and identity.
Notele din practică și experiența de implementare MINT sunt evidențiate în
casete gri
Punctele de acțiune și de reflecție pentru organizațiile de implementare sunt
evidențiate în casete portocalii
9
schimb de idei, bune practici și a se sprijini reciproc. Acționând ca parteneri într-un
proces de învățare, membrii comunității au ca scop principal schimbul de
cunoștințe. Se acumulează astfel cunoștințe prețioase și se dobândesc altele noi, pe care
membrii comunității le pot folosi în propriul domeniu.
Cercetările indică trei dimensiuni importante ale comunităților de practică:
● Scop - țelurile comunității, așa cum sunt acestea înțelese de membrii săi.
● Funcție - membrii sunt implicați în proiecte sau activități asociate.
● Rezultat - resurse publicate și nepublicate, evenimente și discuții create, derulate
sau sprijinite de membrii comunității.
Comunități de practică:
● Încurajează schimbul de cunoștințe.
● Oferă membrilor o platformă de relaționare pentru a face schimb de cunoștințe,
informații și experiență.
● Oferă o platformă pentru a transpune cunoștințele și cercetările în practică.
● Combină cunoștințele și experiența practicienilor cu informații publicate pentru a sprijini practicile bazate pe dovezi.
● Sunt receptive atât la cunoștințele explicite (publicate) - articole, rapoarte, website-uri și ghiduri, cât și la cele tacite (personale) dobândite prin experiență și reflecție.
● Transfer și dezvoltare de bune practici.
● Încurajează dezvoltarea personală și profesională.
1.3 Ce este mentoratul?
Mentoratul este un proces în cadrul căruia o persoană competentă oferă îndrumare, sprijin
și sfaturi pentru a încuraja o altă persoană să își dezvolte competențele și să fie mai bine
dotată cu deprinderi de viață, pentru rezultate mai bune. Într-un program precum MINT,
mentorii creează un mediu favorizant în care sunt implementate activități adecvate pentru
a încuraja discipolii/beneficiarii să aplice gândirea critică, să își dezvolte auto-eficacitatea
și să își îmbunătățească abilitățile sociale. Acest lucru îi va ajuta pe discipoli/beneficiari să
își îmbunătățească percepția de sine, modul de stabilire a obiectivelor și îi va ajuta să își
înțeleagă și să își dezvolte propriul potențial. Mentoratul nu este o soluție pentru
toate problemele cu care se confruntă copiii RTT și familiile acestora, însă,
atunci când este aplicat corespunzător, poate avea un impact pozitiv asupra
bunăstării copilului.
Factorul cel mai important al unei activități de mentorat reușite este relația personală
dintre mentor și beneficiar. Scopul programului de mentorat MINT a constat în
îmbunătățirea eficacității acestei relații personale prin susținerea activităților și
oportunităților astfel încât copiii RTT să își poată dezvolta abilitățile sociale prin activități
de grup, care au promovat în continuarea integrarea socială și, de asemenea, au eliminat
lacunele în învățare.
Notă din practică: Programul MINT a creat o comunitate de practică în care
partenerii din cadrul proiectului au făcut schimb de cunoștințe pe tot parcursul
etapelor de proiectare, implementare și evaluare. Au avut loc reuniuni lunare în
cadrul cărora partenerii au putut discuta experiențele din timpul implementării,
precum și dificultățile care au fost evidențiate în etapa de evaluare, la jumătatea
perioadei de implementare.
10
Anunțurile pentru mentori pot include sloganuri precum: „Schimbă viața cuiva fiindu-i
mentor“ sau „Dacă vezi pe cineva fără zâmbet la purtător... oferă-i unul de-al tău“. Deși
astfel de sloganuri au intenții bune, pot crea o imagine greșită privind rolul mentorului.
Pentru a ajuta voluntarii să înțeleagă parametrii relației de mentorat și a le da posibilitatea
să aibă așteptări realiste cu privire la rolul lor, eliminarea concepțiilor greșite este esențială.
Mentorul:5
● Este un prieten loial și un sfătuitor.
● Este facilitator, ghid, coach și model.
● Este cel căruia i se pot încredința îngrijirea și educarea altcuiva.
● Are cunoștințele sau experiența necesare pentru a stimula interesele și dezvoltarea
deprinderilor de viață ale altcuiva.
● Este dispus să ofere ceea ce știe fără a se aștepta la reciprocitate sau remunerație.
● Înțelege că mentoratul înseamnă că își oferă voluntar timpul în mod consecvent
pentru a oferi cuiva îndrumare și sprijin.
● Înțelege că mentoratul înseamnă dezvoltarea abilităților personale și a capacității
de a găsi și păstra un loc de muncă.
● Este receptiv pentru a dezvolta capacitatea discipolului/beneficiarului de rezolvare
creativă a problemelor, luare a deciziilor și încredere prin noi oportunități.
● Poate crea o relație puternică cu discipolul/beneficiarul și, la rândul său, poate
folosi această relație ca pe un catalizator al schimbărilor pozitive și dezvoltării.
Mentorul nu este:
● părinte - nimeni nu poate prelua rolul unui părinte, indiferent cât de dificilă este
viața de familie a copilului. Faptul că nu este părinte permite voluntarului să aibă o
relație foarte diferită cu tânărul.
● atoateștiutor – numai copiii RTT știu cum este să se trezească în fiecare zi în acea
casă, să meargă la acea școală, să treacă pe acele străzi sau să facă față realităților
vieții lor de zi cu zi. Mentorul care vine cu atitudinea „știu eu mai bine“ riscă să
piardă încrederea discipolului sau să ofere sfaturi ineficiente.
● tutore/profesor - mentorul se află acolo pentru a oferi resurse și ajutor, însă
numai când și în măsura în care discipolul dorește acest lucru.
● susținător – mentorii au un rol important în viața unui copil, însă nu sunt o sursă
de sprijin financiar. Mentorii nu trebuie să se simtă obligați să ofere asistență
financiară de niciun fel sau să intervină în situații de familie. Dacă li se cere,
mentorii pot ajuta la găsirea altor resurse, dar asumarea rolului de sprijin financiar
direct poate pune în pericol relația.
● salvator – adoptarea atitudinii de salvator creează un dezechilibru de putere și
concentrează în mod necorespunzător relația asupra unor țeluri legate de salvare,
îmbogățire sau îmbunătățire. La modul ideal, obiectivele sociale și educaționale ale
copilului apar prin explorare; pentru un copil, relația pozitivă de mentorat poate fi
o inspirație să studieze la universitate sau să identifice un obiectiv de carieră
productiv. Pentru altul, poate însemna pur și simplu confortul de a ști că există o
persoană de încredere în viața sa, care îi poate oferi sprijin.
5 Ambele liste au fost adaptate după: Ace Africa and Child to Child, ‘Training Manual – Child welfare mentors’, 2012.
11
Abordări privind mentoratul
Un studiu efectuat în SUA pentru evaluarea programului național Fratele mai mare - Sora
mai mare a vizat identificarea caracteristicilor care contribuie la crearea, menținerea sau
ruperea relației de mentorat. Autorii studiului și-au propus să identifice trăsăturile
distincte asociate cu dezvoltarea unor relații pozitive și cu relațiile care s-au încheiat
prematur. Au examinat 82 de relații în opt regiuni diferite în care funcționează acest
program. Studiul a constatat două diferențe majore în abordările privind mentoratul, care
au fost încadrate ca relații de dezvoltare versus relații prescriptive.6
Abordarea axată pe dezvoltare: Prietenul necondiționat
● Eforturile inițiale s-au concentrat în primul rând pe crearea unei relații solide cu
beneficiarii.
● Punctul central al demersurilor a fost dezvoltarea încrederii.
● Odată ce relația a fost creată, iar beneficiarii au devenit receptivi, mentorii au
avansat către alte obiective.
● Au inclus beneficiarii în procesele decizionale.
● Mentorii au fost flexibili.
● Mentorii au fost mulțumiți de proces și de relație.
● Beneficiarii s-au simțit sprijiniți, au dorit să continue relația pe termen lung și au
simțit că pot vorbi despre orice cu mentorii lor.
Abordarea prescriptivă: „Mântuitorul“, „Salvatorul“ sau „Reformatorul“
● Eforturile inițiale s-au concentrat pe rezultate.
● Timpul petrecut împreună a însemnat în principal stabilirea unor obiective și
eforturi pentru a le realiza.
● Mentorii au avut propriile obiective sau agende, ca priorități.
● Mentorii au fost reticenți la ideea de a-și modifica agenda sau de a-și schimba
așteptările de la acea relație.
● Așteptări nerealiste.
● Voiau să își „transforme“ discipolii.
● Se așteptau la un nivel egal de responsabilitate de la beneficiari.
● Atât mentorii, cât și discipolii erau frustrați de relația lor.
Prin urmare, s-a constatat că o abordare axată pe dezvoltare conduce la relații de mentorat
mai fructuoase și la rezultate mai bune, atât pentru beneficiar, cât și pentru mentor.
Cercetările privind practicile de mentorat au evidențiat anumiți factori esențiali pentru
dezvoltarea unor relații sănătoase între mentori și discipoli:7
1. Relația este intervenția
Din nou, mentorii care își rezervă timpul necesar pentru a clădi încredere și a-și
cunoaște discipolii sunt capabili să creeze un mediu propice pentru adoptarea unor
măsuri pozitive pentru dezvoltarea personală a beneficiarilor. Mentorii de succes
se concentrează asupra dezvoltării relației, nu asupra obiectivelor.
2. Asumarea responsabilității pentru relație
6 Din: Building Relationships with Youth in Program Settings: A Study of Big Brothers/Big Sisters by Kristine V. Morrow and Melanie B. Styles, May 1995 7 “Mentoring Adolescents: What Have We Learned?”, Cynthia L. Sipe, 1998.
12
Menținerea unei relații, în sine, poate fi dificilă. Menținerea unei relații într-un
cadru artificial, cu o persoană care adesea se confruntă cu schimbări majore și
tumult interior poate fi mult mai dificilă. Mentorii de succes trebuie să fie
consecvenți, perseverenți și demni de încredere. Trebuie să fie capabili să își
respecte angajamentul asumat, chiar și atunci când situația devine dificilă.
3. Cu cât relația este mai îndelungată, cu atât impactul este mai mare
Este nevoie de timp și de răbdare pentru a avea încredere, a se familiariza unii cu
alții și a crea legături puternice. Având în vedere că acesta este un proces care nu
poate fi „accelerat”, cu cât o relație durează mai mult, cu atât este mai probabil ca
aceasta să aibă un impact pozitiv în viața beneficiarilor.
Avantajele mentoratului
Avantajele mentoratului nu sunt unilaterale; atât mentorul, cât și discipolii au multe de
câștigat din această experiență.
Avantaje pentru mentor:
● Satisfacție personală/profesională
● Recunoaștere din partea colegilor și comunității
● Abilități interpersonale îmbunătățite
● O mai bună înțelegere a problemelor sociale, în general, și a problemelor copiilor,
în particular
● Dezvoltarea empatiei
● Cunoștințe despre alte culturi și obiceiuri
Avantajele mentorilor prezentate în raportul final al proiectului MINT au inclus următoarele: „Mentorii se simt mai siguri pe ei când trebuie să explice lucruri altora (proiect de grup, teme pentru acasă), înțeleg mai bine diversitatea culturală a migranților și refugiaților, se simt mai confortabil la ideea de a-și face prieteni noi, se simt mai încrezători în privința deciziei pe care au luat-o atunci când își ajută prietenii, sunt mai puțin înclinați să evite înfruntarea unor situații stresante și sunt ceva mai puțin anxioși atunci când interacționează cu persoane din medii culturale diferite.“
Avantaje pentru discipol:
● O mai bună experiență a integrării prin acumularea de cunoștințe despre limba,
cultura și obiceiurile comunităților-gazdă
● Mai multă stimă de sine și încredere
● Pregătire pentru responsabilități mai mari
● Ocazii de a se distra și de a se bucura de activități sociale, îmbunătățindu-și astfel
starea de bine din punct de vedere cultural și emoțional
● Își dezvoltă încrederea ca tânăr în comunitate
● Capătă cunoștințe, abilități și atitudini noi
Avantajele beneficiarilor ca urmare a participării la proiectul MINT au inclus următoarele: interacțiune sporită cu alți copii și capacitatea de a clădi prietenii, stimă de sine crescută, performanță școlară îmbunătățită, o mai bună stăpânire a limbii locale. Fiecare dintre aceste avantaje are corelații pozitive cu celelalte, pentru că
13
încrederea și stima de sine sporite sunt asociate cu performanța școlară mai bună, ca și abilitățile lingvistice îmbunătățite. „Este mai deschisă și devine mai încrezătoare. Vreau să aibă încredere că „știi, spui cu
voce tare, scrii, te concentrezi, nu te grăbești și nu renunți imediat.“ Cred că renunța
foarte repede „Nu știu asta, eu nu pot, nu sunt bună la asta“, vorbea în termeni negativi
despre propria persoană. […] Prin urmare, o încurajez că poate, dacă dedică timp și se
concentrează. Și după aceea, este atât de mândră de ea și de încrezătoare.“
(Mentor, Slovenia) „Se vede că copiilor le place mai mult să meargă la școală decât înainte, au o energie
pozitivă, se simt bine. Dacă au nevoie de ajutor la învățat, se duc cu o energie pozitivă și
spun: OK, acum trebuie să învățăm.“
(Părinte, Slovenia)
14
2. Proiectarea programului
Succesul unui program și atingerea obiectivelor sale depind în mare măsură
de felul în care a fost proiectat. Secțiunea de față prezintă anumite elemente
pe care organizațiile le pot lua în calcul pentru a se asigura că programul lor
de mentorat este adecvat scopurilor, amuzant și sigur pentru participanți.
Include sfaturi privind protecția; stabilirea parametrilor; recrutarea și
repartizarea participanților; și planificarea unei formări eficace.
2.1 Protecția8
Protecția constituie o preocupare prezentă la fiecare nivel al proiectării și implementării
programului. În special în cazul unui program în care sunt implicați copii vulnerabili,
trebuie identificate cu grijă orice posibile riscuri privind protecția și elaborate strategii de
atenuare a riscurilor, de la bun început.
Cu toate că există așteptarea că organizațiile implicate în implementare au instituite politici
ferme privind protecția, procesul asigurării siguranței participanților înseamnă mult mai
mult decât bifarea unei căsuțe. În afară de politicile de pe hârtie, trebuie să existe coduri de
conduită clare și practice, alături de mecanisme prin care să se soluționeze situațiile care
generează preocupări. Atât mentorii, cât și discipolii trebuie să știe care sunt
limitele și cui trebuie să se adreseze în cazul în care intervine o problemă. La
rândul său, personalul însărcinat cu protecția trebuie să știe să gestioneze astfel de
preocupări.
Nu există soluții universale când este vorba despre protecție. Partenerii din cadrul
proiectului MINT au avut cu toții o politică proprie și au fost instruiți și pe tema celei
aplicate de Tdh. În practică, au avut abordări ușor diferite, în funcție de contextul specific
al fiecăruia și de modul în care au fost implementate programele, de ex., dacă mentorii și
discipolii se întâlneau în ședințe individuale sau de grup. Secțiunile ce urmează referitoare
la proiectarea și implementarea programului cuprind și bune practici și reflecții privind
protecția. Vă rugăm să rețineți că protecția trebuie să fie un factor de luat în calcul pentru
toți participanții la orice program - inclusiv pentru mentori.
2.2. Stabilirea parametrilor programului
Pentru a proiecta programe de mentorat eficace, adaptate nevoilor contextului, este
important ca parametrii programului să fie definiți de la bun început. Pentru proiectul
MINT, acest lucru s-a realizat în timpul întâlnirii inițiale, care a reunit toți partenerii din
cadrul proiectului. În cadrul procesului de proiectare, se pot avea în vedere următoarele
întrebări:
● Pe cine doriți să recrutați ca mentori?
- Cum va arăta defalcarea mentorilor, în funcție de vârstă și gen?9
- Cum și unde vor fi recrutați?
- Care va fi contextul etnic - vor proveni în principal din populația-gazdă sau
vor fi incluși tineri din comunitățile de migranți?
8 Safeguarding în engleză 9 Alte considerente pot include dizabilitatea, rasa ori sexualitatea. Deși programul trebuie să își propună să fie cât mai inclusiv cu putință, este posibil ca familiile să aibă anumite criterii în ceea ce privește mentorul copiilor lor, de exemplu să fie de același sex. Este posibil ca anumite religii sau culturi să nu tolereze homosexualitatea; organizațiile partenere trebuie să decidă dacă vor să combată astfel de prejudecăți sau dacă acest lucru ar da naștere unor riscuri prea mari pentru mentor și/sau beneficiar.
15
- Ce abilități de mentorat trebuie să aibă mentorii și cât timp ar trebui să poată
acorda programului?
STÂNGA: Vârsta: 18-25 din: local + bine integrat Surse: Universități, Erasmus Harta socială Inițiative conduse de tineri Gen: ambele Empatie – înțelegere
• ESENȚIAL • RECEPTV
• ARE RĂBDARE
• FĂRĂ CAZIER PENAL • CONȘTIENTIZAREA SCOPULUI –
MOTIVAȚIA CORECTĂ
• TIMP • ANGAJAMENT
• DORNIC SĂ ÎNVEȚE (ABILITĂȚI DE FACILITARE)
• PROACTIV
• COMUNICARE • RESPONSABIL
CE NE-AR PLĂCEA COMPETENȚE INTERCULTURALE CREATIV ABILITĂȚI LINGVISTICE VARIETATE DE MEDII CUNOȘTINȚE ȘI ABILITĂȚI ARTISTICE, HOBBY-URI ETC.
DREAPTA:
• STRĂIN CARE VORBEȘTE FLUENT LIMBA LOCALĂ ȘI CUNOAȘTE BINE SOCIETATEA LOCALĂ
• V: 18-25 • G: M, F
UNIVERSITĂȚI, VOLUNTARI EXISTENȚI EMPATIE SENSIBILITATE CREATIVITATE AMABIL RESPECT AUTOREFLECȚIE FĂRĂ CAZIER PENAL
• SENSIBILITATE CULTURALĂ
• ABILITĂȚI LINGVSTICE (RELEVANTE)
• INTERES PENTRU POVEȘTI • ALTE HOBBY-URI
• EXPERIENȚĂ DE VOLUNTARIAT VALOROASĂ
• PREȚUIEȘTE ÎNVĂȚAREA
Figure SEQ Figure \* ARABIC 2: Sample brainstorming on mentors from the kick off meeting
Caracteristicile mentorului, așa cum au fost acestea identificate la întâlnirea inițială din cadrul proiectului
16
● Cine sunt discipolii/beneficiarii?
- Care sunt caracteristicile copiilor RTT recent sosiți (de ex. vârstă, gen, nivel de cunoaștere a limbii locale, cât timp liber au pentru a se implica în
program)?
- Există anumite subgrupuri în cadrul categoriilor pe care le aveți în vedere
(de ex., minori neînsoțiți)?
- Există constrângeri speciale care nu le-ar permite să se alăture programului
(de ex., acordul unui tutore/unei autorități, în cazul minorilor)?
- Care sunt nevoile acestora (educaționale/fizice/sociale/psihosociale)?
- Pot fi aceste nevoi soluționate printr-o schemă de mentorat? Există și unele care nu intră în sfera de competență a mentorilor (de ex., depășirea
traumelor)?
- Care sunt punctele forte, deprinderile și comportamentele pozitive ale
copiilor RTT, ale familiilor și comunităților acestora?
- Care sunt barierele și factorii favorizanți pentru integrarea copiilor RTT în
activități educaționale (formale sau informale), activități recreative la nivel
local și evenimente sociale?
● Ce aspecte logistice trebuie luate în calcul?
- Loc: Unde se va desfășura activitatea de mentorat?
- Loc: Este acel loc sigur și adaptat pentru activități cu copiii?
- Loc: Este acest loc accesibil atât pentru mentori, cât și pentru discipoli?
- Momentul ales pentru sesiunile de mentorat: Asigurați-vă că
sesiunile sunt programate în funcție de disponibilitate mentorilor și
beneficiarilor.
- Momentul ales pentru sesiunile de mentorat: Cât de des ar trebui să
se țină sesiunile?
- Momentul ales pentru sesiunile de mentorat: Durata sesiunii trebuie
să fie adecvată vârstei, capacităților și nevoilor beneficiarului. Vă rugăm să
rețineți că toți copiii au o capacitate de concentrare care diferă, iar acest
aspect trebuie avut în vedere atunci când stabiliți durata sesiunilor și
pauzele. Copiii care au trecut prin traume pot avea probleme de concentrare.
- Momentul ales pentru sesiunile de mentorat: Pentru a asigura
durabilitatea, luați în considerare orice angajamente de natură culturală,
religioasă sau socială din calendarul beneficiarului, pentru a reduce la
minimum absenteismul sau reprogramările.
- Traducere: Este necesară traducerea interacțiunilor (interpret) sau a
materialelor care vor fi folosite?
- Resurse: Care sunt resursele necesare pentru facilitarea sesiunilor de
mentorat? Gândiți-vă la resursele materiale, financiare și umane (de ex.,
adulți cu rol de coordonatori) necesare.
- Documentare: Cine va documenta sesiunile și experiențele beneficiarilor?
- Protecție: Copiii RTT au vulnerabilități specifice categoriei sociale și
vulnerabilități individuale, în special copiii nou-sosiți care au fost separați
de familiile lor sau sunt neînsoțiți. Gândiți-vă ce măsuri suplimentare de
protecție sunt necesare pentru starea lor de bine (acest aspect poate fi
abordat în pachetul de formare a mentorului).
17
● Care sunt obiectivele globale (la nivel de program, nu individual)?
- Sunt acestea diferite în funcție de situațiile din cadrul programului, de ex., achiziții lingvistice, asimilare culturală, rețele de dezvoltare și abilități
sociale?
- De ce este nevoie pentru a atinge aceste obiective?
● Care sunt rezultatele preconizate?
- Ce schimbare va produce programul atât pentru beneficiari, cât și pentru mentori?
- Programele sunt concepute pentru a influența implicarea economică/socială/civică a participanților?
- Cum vor completa discipolii și mentorii acțiunile de sensibilizare inițiate de copii care pledează pentru o coeziune socială sporită?
- Luați în considerare modul în care activitățile de mentorat se vor corela cu învățarea limbii locale și sensibilizarea față de normele socioculturale locale.
Factori ai succesului care trebuie luați în considerare
Există o serie de factori care vor contribui la o relație de succes între mentor și beneficiar:
● Înțelegerea participării și a modului în care se aplică relației mentor-beneficiar.
● Îndrumări clare privind rolurile și responsabilitățile ambelor părți.
● Înțelegere comună a naturii și tipului de sprijin. ● Angajament față de principiile și valorile schemei de mentorat.
● Luarea în considerare a abilităților (și a disponibilității de a le dezvolta) și a
atitudinilor mentorului și discipolului/beneficiarului.
● Beneficiarul și mentorul sunt capabili să își identifice limitele și să comunice despre
ele.
● Comunicare clară și transparentă în ambele direcții.
Comunicarea clară este piatra de temelie pe care se sprijină toți ceilalți factori.
Relația se poate dezvolta prin dialog constructiv și empatic, permițând ambelor părți să-și
expună ideile, să intre în discuții în mod democratic și să continue să dezvolte încrederea
în relația lor.10
Este imperativ să înțelegem că succesul unei alocări mentor-beneficiar depinde de forța
relației dintre cei doi. Cercetările au arătat că mentoratul este eficient dacă persoanele care
fac obiectul acestui proces consideră că ele - nu performanța sau realizările lor - sunt
prioritatea numărul unu. După ce un beneficiar se simte susținut și este capabil să
construiască o legătură puternică cu mentorul său, atunci și numai atunci, ne putem
aștepta la îmbunătățiri precum dezvoltarea abilităților sociale, performanțe școlare sau un
comportament ameliorat.
2.2. Selecția și recrutarea mentorilor și discipolilor
În prima fază a procesului de recrutare trebuie să identificați cine vor fi mentorii și
beneficiarii.
1. Înțelegerea nevoilor. Este crucial să înțelegem mai profund barierele și factorii
favorizanți pentru incluziunea copiilor RTT în țările-gazdă. Acest lucru nu trebuie să
10 Există multe resurse bune pentru dezvoltarea abilităților de comunicare disponibile online. Iată câteva linkuri către activități care dezvoltă aceste abilități: https://nobelcoaching.com/emotional-skills/ and https://www.mindtools.com/pages/article/team-building-communication.htm
18
consume prea mult timp, se poate efectua o colectare rapidă de informații care sprijină
procesul de mentorat pentru a asigura că activitățile sunt atractive, eficiente și se
străduiesc să atingă obiectivele proiectului. Pot fi utilizate activități simple, cum ar fi
discuțiile de tip focus-grup (FGD), studii de caz, interviuri cu persoane cheie (KII),
chestionare structurate/semi-structurate sau sondajul de ascultare.
2. Utilizarea informațiilor. Din activitatea de colectare de informații, luați în
considerare crearea unui model Punte utilizând datele pentru a sprijini recrutarea,
formarea mentorilor și alegerea activității. Modelul Punții este un instrument vizual
pentru clarificarea barierelor, obiectivelor și acțiunilor necesare pentru a obține
rezultatul dorit. Redăm mai jos un exemplu de model Punte preluat dintr-un set de
instrumente pentru deprinderile de viață care ilustrează - pe un mal al „râului”
convingerile și cunoștințele dăunătoare pe care le au copiii despre HIV; pe celălalt mal
- stilul de viață pozitiv pe care programul dorește să îl realizeze; râul simbolizând toate
pericolele cu care se confruntă copiii; și, în sfârșit, buștenii/puntea - pașii necesari
pentru schimbarea socială.
MODELUL PUNȚII
Cunoștințe deficitare Mituri și concepții greșite despre HIV Comportament sexual riscant Atitudinea față de fete Mituri despre masturbare Igienă reproductivă deficitară Nu știu cum să îngrijească o persoană PAHS Mulți consumă alcool
Este nevoie de modele influențate de mass-media Rezistență față de presiune anturajului, să poți spune nu celor agresivi Abilități decizionale, să nu reacționezi impulsiv Stimă de sine, trebuie să îți cunoști punctele forte Este nevoie de obiective pentru viitor
Decese în urma unor boli asociate HIV/SIDA Dependență de droguri Infracțiuni cu violență STI Prins furând Sarcină nedorită
Un stil de viață pozitiv, sănătos, de ex., copiii vor putea evita comportamentele riscante (obiectiv)
19
Unii folosesc în comun instrumentarul de injectare
Înțelegerea consecințelor consumului de alcool Capacitarea fetelor și cunoașterea riscurilor căsătoriilor la vârste fragede Asertivitate, capacitatea de a spune nu
Modelul Punții
În cadrul unui proiect de mentorat pentru integrare, modelul Punții poate fi folosit pentru
a clarifica barierele în calea includerii sociale cu care se confruntă copiii RTT (inclusiv
propriile cunoștințe, convingeri și atitudini), comportamentul de dorit pentru a atinge
obiectivele includerii, pericolele cu care se confruntă copiii RTT și, esențial,
pașii/abilitățile/comportamentele care vor fi abordate în cadrul programului de mentorat.
Odată ce se cunosc informații suplimentare cu privire la nevoile și grupurile copiilor RTT
pe care își propune proiectul să îi implice, pot avea loc discuții pentru a stabili dacă vor fi
vizate anumite grupuri sociale fie de mentori, fie de beneficiari. Aceste discuții pot fi
organizate la începutul procesului de recrutare sau atunci când este identificat un decalaj,
după recrutarea mentorilor voluntari și a copiilor RTT.
Recrutarea copiilor RTT recent sosiți
O metodă utilă pentru procesul de identificare a discipolilor/beneficiarilor este efectuarea
unui exercițiu de sondare, cum este cel prezentat mai jos (informațiile din tabel au fost puse
la dispoziție de partenerii proiectului MINT în timpul ședinței inițiale), în care vor fi vizați
copiii RTT:
Slovenia România Republica Cehă Polonia
Vârstă 10-18 10-15 10-18 8-15
Țara de
origine
Siria, Irak,
Afghanistan,
Eritrea, Kosovo,
Albania, Bosnia
și Herzegovina
Siria, Iran, Irak Ucraina, Rusia,
Afghanistan,
Siria, Angola, Irak
(include minori
neînsoțiți)
Ucraina,
Cecenia,
Tadjikistan
Statut juridic Refugiați,
migranți
economici
Refugiați și
migranți
economici
Solicitanți de azil,
refugiați,
migranți
economici
Solicitanți de
azil, refugiați,
migranți
economici
Statut
socioeconomic
Scăzut/mijlociu
Scăzut/mijlociu
Scăzut/mijlociu Scăzut
Sosirea în
țara-gazdă
În ultimii 5 ani
(deși, în situații
speciale, se pot
include
rezidenți pe
termen mai
lung)
În ultimii 5 ani
(deși, în situații
speciale, se pot
include
rezidenți pe
termen mai
lung)
În ultimii 5 ani
(deși, în situații
speciale, se pot
include rezidenți
pe termen mai
lung)
În ultimii 5
ani (deși, în
situații
speciale, se
pot include
rezidenți pe
termen mai
lung)
20
Unde vă veți
găsi
beneficiarii?
Clienți existenți,
școli, trimiteri
de la alte ONG-
uri
Școli, alte
ONG-uri,
centre pentru
migranți,
grupuri
Clienți existenți,
unitatea pentru
minori neînsoțiți,
trimiteri de la alte
ONG-uri,
reprezentanți ai
comunității
Clienți actuali,
discuții, școli
Recrutarea mentorilor
Se poate întocmi un tabel asemănător pentru mentori, concentrându-vă asupra
caracteristicilor și abilităților pe care le considerați importante. Ați putea adresa întrebări
precum:
● Ce vârstă au?
● Ce gen au?
● Care este contextul lor cultural?
● Ce experiență și ce abilități se cer mentorilor?
● Au mai lucrat ca voluntari (cu refugiați)?
● Au mai lucrat cu copii?
● Aveți nevoie de mentori care vorbesc o limbă asemănătoare celei vorbite de beneficiari?
Dacă întâi sunt selectați copiii RTT, o bună practică ar fi implicarea acestora în selectarea
mentorilor, dacă timpul o permite. Acest lucru va promova acceptarea programului și
participarea copiilor la program. În plus, este posibil ca familiile beneficiarilor să dorească
să includă anumite criterii specifice pentru mentori. Deși unele criterii trebuie luate în
considerare (de exemplu, sexul participanților care formează o echipă mentor-discipol),
este esențial ca dorințele familiilor să contribuie la procesul decizional, dar să
nu îl definească. Punctul forte al unui proces de mentorat în scopul sprijinirii integrării
este că se lucrează cu oameni ce provin din medii diferite și au experiențe diferite, pentru a
învăța unii de la alții. Promovarea unui etos al înțelegerii interculturale și evidențierea
valorii diversității sunt esențiale pentru dezvoltarea coeziunii sociale (secțiunea 2.4
cuprinde mai multe informații privind diferite modalități de alocare a mentorilor și
discipolilor).
Notă din practică: Partenerii proiectului MINT au recrutat mentori prin intermediul rețelelor de socializare și prin anunțuri publicate pe platformele universitare. Potrivit descrierii proiectului MINT, printre caracteristicile mentorilor recrutați s-au numărat faptul că se simt confortabil cu diversitatea culturală și că le place să-i ajute pe alții. Era mai probabil ca o persoană cu astfel de caracteristici să fie dornică să participe la proiect.
„Sunt foarte fericit că am ocazia să lucrez cu cineva
dintr-un mediu cultural complet diferit. Este o
experiență care mă îmbogățește profund.“
- Mentor, Polonia
21
Întrucât scopul programului este să încurajeze integrarea, trebuie să se țină seama de
contextul etnic al mentorilor. Deși ar putea fi mai ușor pentru beneficiari să interacționeze
pozitiv și să creeze o legătură cu mentorii care au un context similar, pe de altă parte, acest
lucru le-ar putea reduce expunerea la comunitatea-gazdă.
Strategii de recrutare
● Lucrați în parteneriat cu refugiați locali, copii sau agenții de alfabetizare pentru a
recruta tineri voluntari care poate au deja experiență, pentru că au mai lucrat cu
populația țintă a proiectului de mentorat.
● Recrutați în universități, unele dintre acestea poate au deja scheme prin care
promovează activitățile de voluntariat ale studenților.
● Găzduiți întâlniri în cadrul comunității pentru a prezenta obiectivele proiectului și
pentru a evalua dacă există persoane interesate să se alăture programului.
● Folosiți platforme pe care tinerii din comunitate le pot accesa cu ușurință. Acestea pot fi platforme online (de exemplu, rețele de socializare sau forumuri de voluntari)
sau offline (de exemplu, la biserică sau la supermarketul local).
● Nu subestimați puterea informațiilor transmise „din gură în gură”. Dacă mentorii
recrutați se simt apreciați în proiect, vor povesti și colegilor despre experiențele lor.
● Colaborați cu liderii comunității sau cu oamenii de afaceri pentru a transmite
informații despre program și despre nevoia de voluntari.
Anexa 2 cuprinde un exemplu de fișă a postului pentru mentori.
Protecția și consimțământul în cunoștință de cauză
Pentru a asigura un proces de mentorat etic și sigur, este necesar consimțământul în
cunoștință de cauză pentru participarea atât a mentorului, cât și a discipolului/
beneficiarului. Obținerea consimțământului în cunoștință de cauză înseamnă mai mult
decât simpla semnare a unui formular. Necesită o discuție clară cu participanții și
capacitarea acestora, pentru a adresa întrebări suplimentare sau chiar a refuza să participe.
O astfel de discuție poate include: explicarea proiectului, orice utilizare a mijloacelor de
comunicare în cadrul căreia sunt folosite imagini cu ei sau sunt citați, avantajele și
posibilele dificultăți (gestionarea așteptărilor) și stabilirea faptului că se pot retrage din
activități în orice etapă, dacă se răzgândesc. Este, de asemenea, important să vă asigurați
că obțineți și consimțământul în cunoștință de cauză al părinților sau tutorilor
beneficiarului (Anexa 2 prezintă modele de formulare pentru consimțământ și acord).
Organizațiile de implementare trebuie să își consulte întotdeauna politicile organizaționale
privind protecția și recrutarea voluntarilor și să aibă instituit un cod de conduită11 care
trebuie respectat de participanți.
11 Codul de conduită Tdh: https://www.tdh.ch/sites/default/files/201806_globcodeconduct_v2_en.pdf
Notă din practică: A fost mai ușor să recrutăm femei pentru rolul de mentor decât bărbați. Pentru că unii beneficiari erau la o vârstă la care se simțeau mai confortabil să lucreze cu un mentor de sex masculin, acest lucru s-a dovedit uneori destul de dificil. Prin urmare, este important să ne gândim la echilibrul de gen și să ne adaptăm strategiile de recrutare în consecință.
22
2.3. Sesiunile de formare a mentorilor
Filantropia slovenă a descoperit că sesiunile de formare organizate într-un spațiu extern a ajutat la
crearea legăturilor personale și a oferit mentorilor surse de inspirație
Un început bun, atât pentru mentori, cât și pentru beneficiari, este unul dintre factorii
definitorii ai întregului program de mentorat. Încrederea este necesară și se dezvoltă de la
prima întâlnire între mentor și beneficiar, iar dacă mentorii nu au la dispoziție
instrumentele potrivite și nu abordează activitatea într-un mod adecvat, nu vor avea o
relație pozitivă și eficientă cu beneficiarii lor.
Proiectul MINT a demonstrat cât de important este să se asigure mentorilor o formare
corespunzătoare. Partenerii din cadrul proiectului au raportat că formarea:
Notă din practică: Partenerii din cadrul proiectului MINT s-au asigurat că, în majoritatea cazurilor, părinții au fost implicați îndeaproape în timpul procesului de recrutare a beneficiarilor. Discuțiile cu familia le-au permis părinților să își ajute copiii să înțeleagă programul (inclusiv rezultatele preconizate, limitările și responsabilitățile și limitele participanților). Crearea unei relații puternice cu familiile încă de la bun început a însemnat că părinții au fost mai receptivi la implicarea în activități a copiilor.
„Beneficiara mea mi-a spus că părinții ei îi dau voie să meargă oriunde cu mine. Dar cred că acest lucru se datorează faptului că au încredere în Filantropia (slovenă). Dacă copilul lor este cu cineva de la Filantropia, atunci este în regulă.“ - Mentor, Slovenia
23
● A îmbunătățit implicarea mentorilor în program, deoarece s-au simțit mai apropiați
de obiectivele proiectului și de ceilalți mentori.
● I-a ajutat să înțeleagă și să lucreze mai bine cu copiii, în special cu cei cu migranți.
● A capacitat mentorii să-și proiecteze propriile activități de mentorat și le-a sporit
auto-eficacitatea.
● A oferit mentorilor instrumente pentru a depăși posibilele dificultăți și i-a capacitat
să găsească singuri soluții.
Mentorilor trebuie să li se ofere, de asemenea, materiale/manuale de îndrumare
adecvate, cu informații utile despre cum să încurajeze relația mentor/beneficiar. În
proiectul MINT, acest cadru a fost utilizat pentru a elabora ghiduri de voluntariat în
limbile locale, oferind îndrumări practice și pertinente.
Organizațiile sunt încurajate să își folosească experiența pentru a stabili agenda de formare,
așa cum au făcut partenerii din cadrul proiectului MINT. Tdh România și Filantropia
slovenă aveau cunoștințe specifice despre migrație, Ocalenie a avut un
psihoterapeut profesionist care a condus o simulare a primei întâlniri
mentor-beneficiar; iar OPU a avut lectori externi care au vorbit despre
predarea cehei ca a doua limbă. Prezentăm mai jos exemple de subiecte care pot fi
abordate pe parcursul sesiunilor de formare:
● Prezentare generală a drepturilor copilului, susținută de principiile nediscriminării
și interesului superior al copilului, în care se evidențiază că toți copiii merită accesul
la aceste drepturi de bază.
● Contextul migrației - informații despre realitățile copiilor RTT nou-sosiți, statutul
lor juridic, provocările cu care s-au confruntat în țara lor natală și cu care se
confruntă în țara-gazdă.
● Sesiune de sensibilizare culturală (personalizată în funcție de țările de origine ale
copiilor pe care doriți să îi includeți în program).
● Abordarea bazată pe valori și puncte forte.
● Cum vă susțineți beneficiarii în întocmirea planurilor pentru procesul de mentorat
(cum îi susțineți pentru a identifica provocări, obiective și soluții).
● Ce înseamnă un bun mentor? (a se vedea secțiunea de mai jos)
● Ascultare activă și reguli de comunicare eficientă.
● Etica mentoratului (a se vedea secțiunea de mai jos).
● Facilitarea participării.
● Cum creați un acord de mentorat în mod participativ, incluzând limitele care se
aplică atât pentru mentor, cât și pentru beneficiar.
● Protecția și importanța confidențialității; ce trebuie făcut atunci când apar
probleme grave, cum ar fi abuzul, și la cine să apeleze.
● Managementul întâlnirilor individuale (planificarea activităților, programul,
modalitățile de comunicare, rezolvarea posibilelor probleme).
● Cum recunoaștem semnele traumei și instrumente de sprijinire a copiilor traumatizați.
24
Exemplu de program de formare
12 Puteți găsi exemple de activități consultând: Life Skills Education Toolkit for Orphans & Vulnerable Children in India, Family Health International (FHI), India Country Office, In Collaboration with the National AIDS Control, Organisation (NACO), With Funding from the United States Agency for International Development (USAID), Sonal Zaveri (2007).
Ziua Tema Exemple de activități12
Ziua 1
Dimineața
Introducere și „spargerea gheții“
Principalele obiective ale
programului
Înțelegerea drepturilor copilului și
participarea copilului (și unde se
încadrează programul)
Realitățile migrației
Activitate introductivă: Identități
false/Roata dublă
Dacă este posibil, prezentați drepturile
copiilor cu ajutorul unui material video
în limba locală (UNICEF și ministerele
naționale ale educației oferă adesea
astfel de resurse prin YouTube). Acest
videoclip poate constitui punctul de
pornire pentru o discuție pe tema
drepturilor copilului.
Puteți invita un lector pentru a explica
contextul țării și dificultățile de ordin
legislativ
Ziua 1
După-
amiaza
Ce înseamnă un bun mentor ?
Valorificarea valorilor și
punctelor forte
Reguli de comunicare
eficientă
Facilitarea participării
copiilor
Cine sunt beneficiarii ?
Dificultăți cu care se
confruntă copiii nou-sosiți
Să ne punem în pielea
altuia
Activitate de tip brainstorming
folosind flipchartul:
Mentor bun / Mentor slab
Activitate de comunicare: Pasiv,
Agresiv, Asertiv
Activități de simulare – „Las totul în
urmă“ sau „Biroul de imigrări“
Ziua 2
Dimineața
Cum să ai o atitudine inclusivă?
Bariere/factori favorizanți
de ordin cultural
Bariere/factori favorizanți
de ordin lingvistic
Bariere/factori favorizanți
care țin de gen
Soluționarea dificultăților
Structuri pentru
soluționarea dificultăților
Activități de împărtășire a
caracteristicilor culturale
Activitate de grup: crearea unui model
Punte
Soluționarea dificultăților -
activitate: Cei trei C în luarea
deciziilor
25
Pentru procesul de revizuire finală a cadrului, am organizat un atelier participativ pentru a
obține feedback de la parteneri pe teme specifice, inclusiv formarea. Această activitate a
generat următoarele idei. Cadrul de față prezintă și alte informații suplimentare referitoare
la domenii specifice, inclusiv cum învățăm despre altă cultură și limbă, iar Anexa 2 include
linkuri către resurse, de ex., referitoare la metodologia Mișcare, joc și sport.
Idei colectate de la partenerii din cadrul proiectului. Organizațiile de implementare pot avea propriile idei de activități de spart gheața, de dezvoltare a echipei sau pot adăuga anumite conținuturi.
13 Pentru informații suplimentare, accesați: https://psycho-tests.com/test/conflict-mode
Protecție și confidențialitate
Chestionarul lui Thomas Kilmann
pentru gestionarea conflictelor 13
Activitate Atingere bună/atingere
nepotrivită
Brainstorming: confidențialitate și
protecție
Crearea unei rețele de sprijin pentru
mentor
Ziua 2
După-
amiaza
Monitorizarea progresului și
autoevaluare
Exemple de activități practice
Graficul T și Evaluarea H
Mișcare, joc și sport (ChildHub)
26
O posibilă activitate după sesiunea de formare ar fi aceea de a-i încuraja pe mentori să facă
o „temă pentru acasă”, să efectueze cercetări cu privire la cultura și contextul beneficiarilor
înainte de întâlnire, pentru a-i implica în crearea unui program sensibil și inclusiv din
punct de vedere cultural.
Etica mentoratului
Mentoratul de calitate include o componentă etică puternică, iar aceasta poate fi creată cu
ajutorul mentorilor de sprijin, reflectând asupra următoarelor considerații:
● Confidențialitate: Problema confidențialității poate fi dificilă pentru mentori,
mai ales dacă, de exemplu, observă că beneficiarul se angajează în comportamente
periculoase în ceea ce privește riscurile pe care și le asumă, în activități ilegale sau
este victimă a unor abuzuri, sau dacă beneficiarul îi dezvăluie astfel de aspecte.
Asigurați-vă că acordul de mentorat definește clar confidențialitatea și
modul în care uneori trebuie luate măsuri pentru a asigura că atât
beneficiarul, cât și ceilalți sunt în siguranța. Dacă un mentor trebuie să
dezvăluie o problemă gravă unui adult în care are încredere, cereți-i să-i explice în
prealabil beneficiarului de ce trebuie să facă acest lucru și că poate avea încredere
în el în continuare.
● Dezvoltarea abilității de a asculta: Este o bună practică să urmăriți procesul
de învățare și dezvoltare a mentorului. Dezvoltarea abilităților de ascultare activă
este esențială, iar scopul este de a da beneficiarului posibilitatea să simtă că există
un adult în care poate avea încredere, cu care poate discuta orice problemă dificilă.
● Asigurarea egalității: Diferența de vârstă dintre mentori și beneficiari, precum
și faptul că mentorii pot fi mai familiarizați cu comunitatea-gazdă pot conduce la
un dezechilibru de putere. Mentorii trebuie să fie conștienți de aceste
inegalități și să găsească modalități de a le depăși, asigurându-și
beneficiarii că sunt egali. Mentorii trebuie să procedeze cu precauție, pentru a
nu impune beneficiarilor propriile convingeri și a accepta că aceștia au experiențe
diferite, care le-au modelat convingerile într-un mod diferit. Asigurarea unei
formări adecvate cu privire la idei preconcepute și prejudecăți îi ajută pe mentori să
și le conștientizeze.
● Limite fizice: Deoarece mentorul nu este un expert, ci mai degrabă un
îndrumător/prieten/model, are ceva mai multă libertate când vine vorba despre
limite. De exemplu, este acceptabil să țineți de mână un beneficiar copil atunci când
traversați strada sau în timpul unei activități în aer liber sau să bateți palma când
vă bucurați de ceva. Însă trebuie să fie foarte clar că nu toată lumea se simte
confortabil în cazul unor atingeri aparent inocente (mai ales atunci când mentorul
și discipolul sunt de sexe diferite) și că mentorii și beneficiarii pot discuta cu
personalul proiectului dacă nu se simt confortabil. Întotdeauna este mai bine să fiți
cât mai precauți; există numeroase modalități de a încuraja pe cineva, care nu
presupun contact fizic.
Partenerii de proiect trebuie să își formuleze propriile îndrumări cu privire la
limitele (fizice) și să le comunice în mod clar mentorilor. Trebuie precizat în mod
explicit că orice abatere gravă va fi raportată autorităților competente. De
asemenea, beneficiarii trebuie să cunoască aceste indicații (de preferință o versiune
adaptată copiilor) și să știe cui pot raporta.
27
Ce înseamnă un bun mentor?
În timpul procesului de recrutare și al sesiunilor de formare, mentorii trebuie să fie
conștienți de faptul că, mai ales la început, și în funcție de experiențele prin care au trecut
beneficiarii, procesul de mentorat poate avea suișuri și coborâșuri. Demonstrându-le
beneficiarilor că sunt implicați și că le pasă, mentorii trebuie să întrețină cu atenție relația
mentor/beneficiar. Îndrumări importante pentru mentori:
● Fiți deschiși, sinceri și respectuoși cu discipolii.
● Relația se dezvoltă în timp, nu vă grăbiți.
● Fiți punctuali; dacă întârziați sau dacă trebuie să anulați o întâlnire, anunțați
beneficiarul din timp. În crearea unei relații de încredere cu beneficiarii,
consecvența și faptul că sunt persoane pe care se pot baza constituie factori
esențiali. Veniți la timp și acordați-le toată atenția, aceasta le va arăta că sunteți un
mentor în care pot avea încredere. Faptul că pur și simplu nu vă prezentați la
sesiune, fără nicio explicație, poate afecta starea de bine a discipolilor.
● Acordați beneficiarului toată atenția atunci când sunteți împreună. Beneficiarii nu
se vor simți în largul lor să vorbească despre propriile experiențe și incertitudini
dacă simt că mentorul lor nu este pe deplin dedicat programului și activității cu ei.
● Fiți consecvenți și precizați-vă clar așteptările. De asemenea, trebuie să vă asigurați
că beneficiarul are așteptări realiste. Nu faceți niciodată promisiuni pe care nu le
puteți respecta și nu oferiți bani sau lucruri
materiale!
● Încurajați beneficiarul să fie deschis cu
privire la gândurile, sentimentele și valorile
sale - dar nu insistați. Aveți răbdare dacă
beneficiarului îi este greu să își exprime
sentimentele.
● Cereți opinia beneficiarului și respectați-o. Nu râdeți niciodată de ei sau de punctele
lor de vedere.
● Demonstrați-le că se respectă confidențialitatea.
● Prețuiți diversitatea. Așa cum beneficiarii pot învăța multe de la mentori despre țara
acestora, și mentorii pot învăța multe de la ei.
● Oferiți un exemplu pozitiv respectând regulile.
● Nu puteți rezolva orice problemă cu care se confruntă beneficiarul. Discutați cu
coordonatorul de mentorat dacă apar probleme grave și/sau este nevoie de ajutor
de specialitate.
● Ajutați beneficiarii să ia decizii și să își formuleze propriile concluzii fără să le
spuneți ce să facă. Analizați împreună soluții alternative.
● Respectați limitele beneficiarului dvs. și asigurați-vă că precizați clar propriile
limite.
● Distrați-vă!
„Mentorii au fost îndrumați să „asculte, dar să nu pună întrebări în mod insistent” și să respecte poveștile beneficiarilor.”
- Personalul din Polonia
28
Se poate întâmpla ca mentorul să înceteze prematur participarea la program. Este
imperativ ca mentorii să știe care le sunt responsabilitățile față de beneficiarii lor, chiar
dacă trebuie să părăsească programul.
Exemplu de exercițiu de simulare, TdH România: Las totul în urmă
Fiecare participant primește 8 bucăți de hârtie și trebuie să scrie pe fiecare un lucru
care îi face să se simtă confortabil (sunt descurajați să indice persoane; doar obiecte,
lucruri și activități).
Apoi, fiecare participant trebuie să se gândească bine și să decidă ce foaie face
ghemotoc și aruncă. Discută în echipe de câte două persoane despre lucrurile care le
plac și cum a fost să renunțe la unul dintre ele.
După ce fiecare ascultă povestea celuilalt, cel care a ascultat trebuie să ia una dintre
foile celuilalt, să o facă ghemotoc și să o arunce. Apoi, trebuie să meargă la un alt
participant și să-și ia una dintre coli, fără să aleagă.
Apoi, facilitatorul merge și ia mai multe coli de la participanți. De la unii dintre ei nu ia
nici una, de la alții dintre ei ia multe. De la unii, facilitatorul ia toate colile care le-au
rămas.
Participanții citesc cu voce tare lucrurile cu care au rămas.
Discuții:
Cum a fost să renunți la confort și la lucruri care îți plac? Ce simți când le pierzi? Cum
te-ai simțit când ți-au fost luate de persoane despre care credeai că îți sunt prieteni și
știu ce ai și ce îți place? Cum a fost să îți fie luate de un necunoscut care nu știa și nici
nu îi păsa că ți-a luat ceva valoros? Ce a fost mai rău?
2.4. Repartizarea mentorilor și beneficiarilor
Există diferite modalități de a repartiza tinerii voluntari la copii RTT recent sosiți.
Partenerii de proiect trebuie să identifice metoda de alocare a mentorilor și discipolilor cea
mai potrivită, în funcție de contextul lor specific.
Soluționarea conflictelor și rezolvarea problemelor „Mai curând, ideea era să îi ajutăm pe beneficiari să își gestioneze emoțiile, nu să purtăm discuții lungi.”
- Membru al echipei, Republica Cehă Această opinie era legată de conflictul Armenia/Azerbaidjan din 2020, în situația în care opiniile politice ale mentorilor și beneficiarilor nu coincideau. În loc să-și impună opiniile politice, mentorii au fost încurajați să efectueze cercetări și să găsească informații credibile, pe care să le poată discuta. Astfel, s-a menținut o relație de respect, recunoscând totodată că pot exista puncte de vedere diferite.
-
29
Se recomandă o întâlnire față în față a coordonatorilor, atât cu mentorii, cât și cu
beneficiarii la începutul programului, pentru a stabili nevoile beneficiarilor (pur
integrare și educație sau există și un element psihosocial?) și a evalua capacitățile
mentorilor (adică ar putea să se ocupe de copii cu traume sau probleme de
comportament?). Apoi coordonatorii pot aprecia dacă este necesară o altă alocare.
Prezentăm mai jos exemple de procese de alocare:
1. Auto-alocare, făcută de beneficiar
Beneficiarii primesc detalii despre mentorii implicați în program și pot alege mentorul pe
care îl preferă.
Argumente pro: Beneficiarii se simt mai în largul lor cu mentorul, ceea ce îi ajută să se
implice mai mult în program. Experiențele sau caracteristicile comune îi ajută să fie mai
deschiși.
Argumente contra: Sunt necesare eforturi de coordonare, deoarece unii mentori pot fi
preferați în mai mare măsură decât alții, și apar situații în care mai mulți beneficiari aleg
același mentor. Mai mult, beneficiarii vor fi mai puțin expuși la personalități și medii
diferite, deoarece vor alege cel mai probabil pe cineva cu care se pot identifica cu ușurință.
2. Alocarea făcută de coordonator
Coordonatorul colectează informații atât de la mentori, cât și de la beneficiari și îi alocă în
baza acestor detalii.
Argumente pro: Coordonatorii se pot asigura că echipele mentor/beneficiar sunt mai
diverse, oferindu-le beneficiarilor o mai mare expunere la cineva dintr-un mediu diferit.
Coordonatorul poate ține cont de anumite preferințe ale beneficiarilor. În procesul de
alocare a mentorilor și beneficiarilor, se pot lua în calcul și sexul sau capacitățile
mentorilor.
Argumente contra: În funcție de dimensiunea grupului de mentori și beneficiari, acest
lucru poate însemna mult mai multă muncă administrativă pentru coordonator.
3. Alocarea automată
Există diferite tipuri de software și aplicații care aloca în mod automat mentorii și
beneficiarii, în baza unui „scor de compatibilitate”.14
Argumente pro: Proces clar și simplu, care nu va necesita prea multă muncă administrativă
pentru coordonatorul de mentorat.
Argumente contra: Astfel de produse software pot fi foarte costisitoare. Poate elimina unele
dintre întâlnirile inițiale față în față pe care coordonatorii de mentorat le-ar avea în mod
normal cu mentorii și cu beneficiarii pentru a-i aloca în mod corespunzător, ceea ce poate
avea un impact negativ asupra programului.
14 De exemplu: Mentorloop, Insala or Instaviser. Vă rugăm să rețineți că aceste exemple au fost selectate pe baza cercetărilor de birou; consultanții nu pot garanta caracterul lor adecvat.
30
4. Alocarea aleatorie
Mentorii și beneficiarii sunt alocați aleatoriu de coordonatorii programului.
Argumente pro: Un proces rapid, cu sarcini administrative reduse pentru coordonatorii de
mentorat.
Argumente contra: Este posibil ca mentorii și beneficiarii să nu se simtă în largul lor unii
cu alții, deoarece nu se iau în considerare preferințele și capacitățile.
Notă din practică: În majoritatea cazurilor, partenerii din cadrul proiectului MINT au aplicat o combinație de metode, presupunând alocarea de către coordonator și auto-alocarea. Personalul proiectului a colectat date despre mentori și beneficiari în timpul recrutării. Unii au organizat un eveniment de grup, în cadrul căruia s-au putut cunoaște mentorii și beneficiarii. Pentru a asigura o alocare judicioasă, au inclus preferințele beneficiarului, interacțiunile naturale și informațiile colectate prin intermediul formularelor de înscriere a mentorului sau al vizitelor la domiciliul beneficiarului.
Un partener de proiect a decis în cele din urmă să nu aibă sesiuni de mentorat individual, ci să faciliteze sesiuni de grup la care erau prezente și familiile. Alocarea a avut loc spontan pentru activități specifice, de exemplu, jocuri sau ajutor la teme.
31
3. Mentoratul în practică
După ce ați alocat din plin timp pentru a proiecta programul de mentorat, a
pregăti mentorii, a vă asigura că mentorii înțeleg bine programul și a aloca
echipele mentor-beneficiar, începe activitatea de mentorat. Această secțiune
oferă îndrumări despre desfășurarea ședințelor de mentorat, atât individual,
cât și în grup. Aceasta include stabilirea limitelor; sfaturi utile în cazul
beneficiarilor care se confruntă cu provocări specifice; sugestii pentru
activități cu accent pe joacă; și o notă despre trecerea la mediul digital.
3.1 Ședințele de mentorat
Ar putea fi util să organizați o primă întâlnire generală - și apoi mai multe pe parcursul
derulării proiectului - cu toți mentorii și beneficiarii, pentru a crea un sentiment de
apartenență la un grup mai mare și a încuraja toți mentorii și beneficiarii din cadrul
programului să se cunoască. Această primă întâlnire ar putea include și familiile
beneficiarilor, astfel încât să înțeleagă mai bine programul și să cunoască persoana cu care
își va petrece timpul copilul lor. Prima întâlnire poate fi una de tatonare, pentru a vedea
dacă va funcționa relația de mentorat. Este important să ai un start bun, iar încrederea se
construiește de la bun început. Poate fi util să încercați să identificați experiențe sau
caracteristici comune, chiar dacă, aparent, mentorul și beneficiarul sunt complet diferiți!
Considerațiile de mai jos se aplică atât sesiunilor individuale, cât și celor de grup. Ulterior,
vor fi furnizate îndrumări mai specifice pentru fiecare dintre aceste tipuri de sesiuni.
Crearea unui spațiu sigur
Copiii și tinerii au nevoie de spații sigure în care să se poată întâlni, implica în activități ce
țin de nevoile și de interesele lor diferite, participa la procesele decizionale, în care să simtă
că se pot exprima liber. Dacă tinerii au astfel de spații sigure în care să se implice, pot
contribui în mod eficient la dezvoltare, inclusiv la pace și coeziune socială. Pentru
persoanele din grupuri marginalizate, siguranța psihologică și cea fizică sunt în strânsă
legătură și nu sunt ușor de separat. Oriunde alegeți să vă țineți întâlnirile - fie într-un spațiu
permanent, fie în spații închiriate - oferiți indicații și depuneți eforturi pentru a asigura
copiilor și tinerilor cu care lucrați un spațiu sigur în care să se simtă liberi să vorbească, să
"Casa încrederii" Filantropia slovenă
32
ridice probleme care îi îngrijorează, să se relaxeze, să se dezvolte. Crearea unui spațiu vizual
adaptat pentru copii îi va ajuta să se simtă mai în largul lor.
Mentorii au învățat în timpul formării despre drepturile și responsabilitățile lor în ceea ce
privește protecția, iar beneficiarii trebuie tratați ca părți interesate în acest proces. Se
recomandă instituirea unei politici privind protecția15 adaptată copiilor și disponibilă
pentru aceștia și organizarea unei discuții participative între un membru al personalului și
copii, pentru a-i capacita să adopte un rol activ în asigurarea propriei protecții. Dacă copiii
nu se simt în siguranță sau nu știu că opiniile și experiențele lor sunt apreciate și se bucură
de încredere, nu vor putea discuta despre limitele lor cu mentorul sau nu vor comunica cu
încredere cu personalul programului.
Gestionarea așteptărilor și stabilirea limitelor
Este important ca beneficiarii și familiile acestora să fie pe deplin conștienți de obiectivele
programului, iar așteptările acestora să fie gestionate în mod corespunzător. Mentorii
trebuie să știe că nu trebuie să se simtă niciodată presați să ofere mai mult decât sprijin
prin activități de mentorat, în timpul sesiunilor de mentorat. Dacă beneficiarii sau familiile
acestora încep să ceară mai mult, cum ar fi bani sau vizite în afara programului, mentorii
trebuie să știe cum să refuze. Mai mult, deși mentoratul poate fi foarte benefic atât pentru
mentori, cât și pentru beneficiari, nu va rezolva TOATE problemele din viața unui copil
recent sosit, iar acest fapt trebuie să li se reamintească mereu mentorilor și beneficiarilor.
Mentorii și beneficiarii trebuie să fie capacitați să stabilească limite și reguli
de bază, atât individual, cât și ca echipă. Iată câteva întrebări pe care le pot avea în
vedere mentorii și la care este bine să fie pregătiți să răspundă la începutul și în timpul
programului:
● Ce se întâmplă dacă beneficiarul vă cere bani?
● Ce se întâmplă dacă beneficiarul vă cere numărul de telefon?
● Sau adresa de acasă sau adresa de email?
● Cu ce fel de contact pe termen lung v-ați simți confortabil?
● Ce se întâmplă dacă beneficiarul vă cere să vă întâlniți în afara sesiunilor
programate?
● Este acceptabil să acceptați o cerere de împrietenire pe rețelele de socializare de la
beneficiar?
● Vorbiți despre o problemă personală cu beneficiarul?
● Vă puteți întâlni acasă - la voi sau la beneficiari?
● Beneficiarul vine la sesiunea de mentorat împreună cu un prieten. Îl rugați să plece?
15 Safeguarding policy
Notă din practică: Filantropia slovenă are o „Casă a încrederii”, o cutie în formă de casă în care copiii pot lăsa un bilețel cu tot ce doresc să împărtășească coordonatorilor de mentorat. Personalul le-a explicat copiilor care este scopul „Casei încrederii” și afișase numele pe cutie în limba copiilor.
33
● Aveți un calculator vechi, care i-ar putea fi de folos beneficiarului. Este în regulă să
i-l dați?
● Știți că beneficiarul nu va sărbători Crăciunul. Îl invitați să îl petreceți împreună
cu familia dvs.?
● Beneficiarul dvs. face în treacăt o remarcă pe care o considerați rasistă. Îi spuneți
că greșește și că acel comentariu vi se pare jignitor?16
Partenerii de proiect trebuie să stabilească care sunt limitele organizațiilor lor și să ofere mentorilor și beneficiarilor îndrumări clare. Dacă mentorii arată că au nevoie de limite mai stricte, acestea trebuie întotdeauna respectate! Procesul de mentorat
Mentoratul este un proces care trebuie adaptat în funcție de contextul în care se desfășoară
și de nevoile beneficiarului. Cu sprijinul coordonatorului de mentorat, mentorii și
beneficiarii trebuie să creeze împreună conținutul sesiunilor. Chiar dacă obiectivul de bază
al proiectului MINT a fost promovarea integrării și pregătirea copiilor RTT să intre în
sistemul de educație în comunitatea-gazdă, fiecare beneficiar a avut propriile nevoi și
capacități, iar procesul de mentorat a fost adaptat în funcție de acestea.
Copiii RTT se pot confrunta cu o serie de probleme, unele mai dificil de tratat decât altele.
Acestea pot varia, de la dorința de a dobândi încredere la învățarea unei limbi, de la dorința
de a-și face noi prieteni la nevoia de a face față traumelor. Mentorii trebuie să fie conștienți
de propriile capacități și limitări. Nu sunt psihologi sau profesori de carieră, prin urmare,
trebuie să gestioneze așteptările beneficiarilor în legătură cu ce se poate realiza în cursul
programului de mentorat. Partenerii din cadrul proiectului trebuie să asigure indicații
privind tipurile de sprijin pe care pot și trebuie să le ofere mentorii și care sunt adecvate
vârstei beneficiarilor. De exemplu, este posibil ca mentorii să nu poată aborda trauma reală
cu care se confruntă un copil RTT, dar pot să îi distragă atenția de la aceasta prin activități
amuzante sau îi pot ajuta pe beneficiari să se simtă mai în largul lor în preajma celorlalți,
ascultându-i.
Coordonatorii de mentorat trebuie să ofere îndrumări mentorilor cu privire la modul de
proiectare a procesului de mentorat - în colaborare cu beneficiarii - pentru a fi adecvat
nevoilor și capacităților fiecărui beneficiar.
Procesul de mentorat poate fi descris după cum urmează:
1. Identificarea problemei
În primele câteva sesiuni, mentorii și beneficiarii discută despre așteptările și
preocupările lor.
2. Identificarea obiectivului procesului de mentorat
Prin discuții, mentorul îl ajută pe beneficiar să restrângă problemele/preocupările
și să stabilească obiective pe termen scurt și lung.
3. Explorare, analiză și cântărirea oportunităților
Mentorul sugerează beneficiarului opțiuni privind modul în care poate aborda
problema/preocuparea identificată de beneficiar. Se recomandă ca organizațiile să
16 Întrebări adaptate după: Wonder Foundation, A Toolkit for Running a Mentoring Project for Young People
34
aibă o serie de activități și de obiective conexe disponibile, pe care mentorii să le
poată folosi în definirea programului lor de mentorat. Secțiunea cuprinde sugestii
de activități, iar Anexa 2 prezintă 3.3 resurse.
4. Întocmirea unui plan de acțiune
Evaluând soluțiile posibile prezentate de mentori, beneficiarii aleg un plan de
acțiune pentru a aborda problemele pe care le-au identificat. Mentorul îl ghidează
pe beneficiar pe parcursul acestui proces, oferind sfaturi cu privire la rezultate
realiste și planificarea timpului.
5. Derularea programului de mentorat
Rolul mentorului este de a ghida și încuraja beneficiarul în procesul de realizare a
planului și a activităților alese de acesta. Foarte important: activitățile distractive
sunt la fel de importante și de educative ca și cele axate pe un obiectiv real!
6. Evaluarea obiectivului și procesului
Mentorii evaluează dacă planul de acțiune a condus la realizarea obiectivului. Dacă
nu, trebuie discutată și aleasă o abordare diferită. În caz contrar, pot fi identificate
alte obiective și un nou plan de acțiune. Se recomandă ca această evaluare să aibă
loc o dată la trei luni.
Sprijinirea beneficiarilor traumatizați
Mentorii trebuie să fie conștienți de subiectele pe care, în cele din urmă, beneficiarii ar
putea să dorească să le discute. Ce fac dacă văd că un copil se luptă cu o traumă
copleșitoare? La cine apelează dacă li se dezvăluie abuzuri sau probleme de familie grave?
Cum echilibrează nevoia de confidențialitate și siguranță?
Este posibil ca unii dintre beneficiarii unui program de mentorat pentru integrare să fi
trecut sau să treacă prin momente dificile, iar lipsa lor de stimă de sine îi poate face să se
descarce pe persoanele dispuse să-i ajute. Mentorii se pot simți frustrați în fața aparentei
lipsei de interes a beneficiarilor față de program. Pe de altă parte, beneficiarii pot deveni
prea atașați, așteptându-se ca mentorii să fie disponibili tot timpul pentru ei sau să îi ajute
să își rezolve toate problemele. În astfel de cazuri, este posibil să fie nevoie de o perioadă
mai îndelungată pentru a stabili o relație sănătoasă mentor-beneficiar. Mentorii trebuie își
păstreze răbdarea și să continue să lucreze la stabilirea unei relații de încredere.
Mentorii trebuie să fie pregătiți pentru astfel de situații, atât în timpul sesiunii de formare,
cât și pe tot parcursul programului și atunci când apar astfel de probleme. Prin urmare,
coordonatorii de mentorat trebuie să organizeze întâlniri periodice cu mentorii și să
promoveze un climat deschis și sincer, atât în relațiile dintre personalul proiectului și
mentori, cât și în cele dintre mentori. Mentorii nu trebuie să simtă niciodată că se luptă
singuri. De asemenea, este important ca așteptările și obiectivele mentorilor și
beneficiarilor să fie identificate și discutate la începutul programului, iar mentorii să știe
că este sănătos - și important - să stabilească anumite limite. De asemenea, trebuie să știe
la cine pot apela dacă intervin probleme mai mari.
Sfaturi utile atunci când lucrați cu copiii migranți și refugiați
1. Concentrați-vă pe punctele forte ale copiilor
Fiecare copil are puncte forte, abilități și cunoștințe pe care trebuie să le
valorificăm, întotdeauna. Copiii migranți au trecut prin experiențe cu care nici
adulții nu s-au confruntat, iar aceasta poate conferi cunoștințe și abilități unice.
În timp ce sunt încurajați să învețe despre societatea-gazdă, este esențial să fie
sprijiniți să își păstreze limba și cultura țării de origine, pentru a dezvolta
încrederea și a valorifica identitatea beneficiarilor.
35
2. Înțelegeți și recunoașteți factorii de stres și efectul traumei
3. Copiii refugiați dezvoltă adesea un grad de rezistență pentru a face față
experiențelor cu care se confruntă înaintea, în timpul și după călătoria lor până
în țara-gazdă. Nu trebuie stigmatizați: trebuie să fiți conștienți de faptul că unii
copii RTT au cunoscut adversități, dar să nu credeți niciodată că acest lucru
definește integral un copil. Copiii traumatizați pot avea un comportament
inadecvat sau pot fi reticenți să participe la programul de mentorat sau cursurile
școlare. Mentorii trebuie să fie atenți la semnele traumei, să ofere sprijin acolo
unde este posibil, dar să știe și când este indicat să trimită copilul la adultul
coordonator sau la un specialist, după caz.
4. Înțelegeți provocările relocării și aculturației
Copiii migranți sosiți recent s-au confruntat, poate, cu probleme majore din
cauza relocării și a situației lor anterioare. Este dificil să fii nevoit să te adaptezi
la o nouă comunitate, adesea fără a cunoaște limba sau normele sociale. Unele
familii pleacă dintr-o comunitate unită și ajung într-un loc în care nu cunosc pe
nimeni, neavând niciun sistem de sprijin pe care să se bazeze. În general, copiii
dezvoltă abilități lingvistice mai repede decât adulții, ceea ce poate constitui o
povară în plus pentru copii atunci când părinții se bazează pe ei pentru a înțelege
noul mediu și sunt nevoiți să devină traducătorii lor.
5. Acces la resursele comunității
Mentorii pot fi ajutați prin resurse care îi ajută să lucreze cu familiile de refugiați.
Acestea ar putea include o listă de organizații care ar putea contribui la
soluționarea unor probleme specifice, cum ar fi locuința sau sprijinul
psihosocial, în cazul în care beneficiarii prezintă probleme pe care mentorii nu
pot - și nici nu ar trebui - să le rezolve. Partenerii de proiect care lucrează deja cu
refugiați și migranți au deja astfel de resurse, alții poate vor trebui să le obțină.
6. Fiți campioni în susținerea copiilor migranți
Refugiații pot fi expuși riscului de agresiune și hărțuire din cauza stigmatizării,
ignoranței și discriminării. Fiți campioni în susținerea drepturile copiilor
migranți și puneți capăt imediat acestor comportamente. Arătați comunității
tăria copiilor migranți și cât de mult putem învăța unii de la alții.
Îndrumări pentru lucrul cu copiii care se confruntă cu o stimă de sine scăzută
● Concentrați-vă asupra punctelor forte ale copiilor, nu asupra greșelilor acestora. Este important să fie conștienți de punctele lor forte. Un exemplu de activitate:
scrieți: „Eu sunt ...” pe o coală de hârtie și cereți-le să facă o listă. Vor scrie atât
caracteristici pozitive, cât și negative. Concentrați-vă asupra celor pozitive.
● Ajutați copiii să capete noi abilități (chiar și foarte simple). Dacă beneficiarul își
manifestă interesul pentru ceva anume, încurajați-l să încerce. Mentorii pot vedea
dacă pot face această activitate împreună sau dacă le pot indica cum își pot dezvolta
acea abilitate (de exemplu, luând lecții de fotbal sau alăturându-se unui cor).
● Învățați-i pe copii că este în regulă dacă lucrurile nu ies tot timpul bine. Un
exemplu de activitate este să le cereți copiilor să completeze următoarea propoziție
„Mi-e frică de ...”. Apoi, cereți-le să facă o listă cu lucruri de care nu ar trebui să se
teamă sau pe care le pot face pentru a depăși această frică.
Notă din practică: Mai mulți beneficiari de la Filantropia slovenă au părăsit brusc proiectul MINT, deoarece au fost relocați fără nicio înștiințare. Mentorii lor au fost șocați, ceea ce confirmă ideea că mentorii trebuie să fie pregătiți în mod adecvat pentru realitățile statutului de migrant al beneficiarilor.
36
● Luarea deciziilor te face să te simți puternic, așa că ajutați copiii să facă alegeri.
Pașii descriși mai sus în cadrul procesului de mentorat sunt utili în acest sens.
Beneficiarii se vor simți capacitați atunci când contribuie la stabilirea propriului
program de mentorat. Cu toate acestea, fiți conștienți că anumite alegeri pot părea
copleșitoare pentru beneficiari. Uneori, pentru un copil cu stimă de sine scăzută,
este un început bun să porniți de la întrebări simple: „Unde vrei să te așezi? sau
„Ce culoare folosim?”. Apoi, încetul cu încetul, le demonstrați copiilor că sunt
perfect capabili să ia singuri decizii mai complexe.
● Rezolvarea unei probleme te face să simți că ai realizat ceva. Când un copil este în
dificultate, susțineți-l să găsească singur soluția (nu îi dați voi soluția!). Din nou,
pașii procesului de mentorat descriși mai sus vor contribui la realizarea acestui
lucru.
Îndrumări pentru lucrul cu copiii care se confruntă cu traume
● Trebuie să știți să recunoașteți diferite semne ale traumei, când trebuie să trimiteți
copilul la un specialist și la care anume. În timp ce unii copii traumatizați se pot
descărca pe ceilalți și prezenta un comportament perturbator, alții pot deveni
retrași și tăcuți.
● Păstrați-vă calmul dacă un copil vă povestește despre experiențele sale
traumatizante, lăsați-l să împărtășească dacă asta dorește și nu îl judecați niciodată.
Dacă are întrebări, răspundeți calm, succint, liniștitor.
● Dacă copilul nu vrea să vorbească despre experiența sa, nu insistați niciodată și
faceți activități amuzante pentru a-l distrage.
● Purtați-vă normal în preajma copilului. Nu îi lăsați niciodată să perceapă că sunteți
șocați sau anxioși.
● Dacă beneficiarul intră în panică, ajutați-l să respire și să depășească momentul.
Puteți încerca următorul exercițiu: cereți-i să numească 5 lucruri pe care le poate
vedea, apoi 4 lucruri pe care le poate auzi, apoi 3 lucruri pe care le poate atinge, apoi
2 lucruri pe care le poate mirosi și, în cele din urmă, un lucru pe care îl poate gusta.
● Păstrați o atitudine pozitivă.
● Pentru unii copii poate fi dificil să vorbească despre experiențele lor, dar este posibil
să fie dispuși să le împărtășească prin alte forme de comunicare, cum ar fi desenul
sau jocul de roluri. Asigurați-vă că nu sunteți ajungeți în situație repetării negative
a traumei (de exemplu, copiii vă pot provoca să redați o situație abuzivă de acasă).
Semnele traumei pot include:
● Reiau constant evenimentul în minte.
● Coșmaruri și probleme de somn.
● Convingerea că, în general, lumea este un loc nesigur.
● Iritabilitate, furie, irascibilitate.
● Concentrare deficitară.
● Tulburări alimentare.
● Probleme comportamentale.
● Nervozitate când cineva se apropie prea mult și intoleranță la zgomotele puternice.
● Regresia la un comportament specific unei vârste anterioare, cum ar fi: insistența
de a fi ținut în brațe, udarea patului sau suptul degetului mare.
● Detașarea sau retragerea
● Consumul de alcool sau droguri la adolescenți
37
● Deficiențe funcționale: incapacitatea de a merge la școală, de a învăța, de a se juca
cu prietenii etc.
3.2 Activități individuale și de grup
Programul MINT a inclus mai multe activități individuale și de grup. Personalul
programului și participanții înșiși au întocmit planul de activități, și concluzia a fost că
alocarea optimă constă în 3 întâlniri individuale și 1 întâlnire de grup pe lună. Întâlnirile
individuale au permis mentorilor și beneficiarilor să clădească o relație puternică, bazată
pe încredere, iar sesiunile de grup au dat mentorilor și beneficiarilor posibilitatea să
socializeze într-un grup mai mare.
Îndrumări privind sesiunile individuale
Din rațiuni de protecție, se recomandă ca întâlnirile individuale să se desfășoare într-un
spațiu comun cu celelalte echipe mentor-beneficiar, deși trebuie să țineți cont de faptul că
fiecare echipă trebuie să aibă suficientă intimitate relativă pentru a menține încrederea și
confidențialitatea. Astfel, coordonatorii de mentorat pot monitoriza (de la distanță) pentru
a vedea dacă echipele mentor-beneficiar „se conectează” de la bun început și dacă nu
intervin comportamente inadecvate.
Unele dintre activitățile sugerate (a se vedea secțiunea 3.3) se desfășoară în afara sediului
respectiv. Este important să existe un protocol clar pentru aceste întâlniri, pentru a asigura
că toată lumea este în siguranță. O strategie este să vă asigurați că mentorii informează
întotdeauna în prealabil personalul programului și familia beneficiarului unde vor merge,
astfel încât riscurile să poată fi diminuate în avans.
Este probabil ca beneficiarii să se simtă mai în largul lor să împărtășească aspecte personale
în timpul sesiunilor individuale decât în timpul întâlnirilor de grup. Prin urmare, este
foarte important ca mentorii să aibă la dispoziție instrumentele necesare pentru a-și
susține beneficiarii în timpul acestor conversații (consultați secțiunea „Susținerea
beneficiarilor traumatizați” de mai sus).
Mentorii au nevoie de indicații clare, pentru a ști ce au de făcut atunci când survin
probleme serioase. Trebuie instituite sisteme de raportare, în cazul în care
beneficiarii dezvăluie situații precum abuzuri sau traume.
Notă din practică: O provocare în ceea ce privește limitele pe care a fost necesar să le ia în considerare partenerii din cadrul programului MINT a fost dacă era potrivit ca mentorii să viziteze beneficiarii acasă, deoarece acest lucru ar putea duce la o situație nesigură atât pentru beneficiar, cât și pentru mentor. Deși în unele contexte au fost sfătuiți să nu facă niciodată acest lucru, pentru unii parteneri de program acest lucru a fost permis atât timp cât a fost prezent și un frate sau un părinte. În acest caz, a fost, de asemenea, obligatoriu ca personalul de sprijin să fie informat în prealabil cu privire la vizită.
38
Îndrumări privind activitățile de grup
Sesiunile de grup constituie o ocazie de a lărgi experiențele sociale și de a crea amintiri comune. Mai ales atunci când limba poate reprezenta o barieră - așa cum a fost cazul în programul MINT - aceste activități pot folosi exprimarea prin artă sau sport, comunicând totuși prin indicii verbale și dezvoltând diferite abilități.
Excursiile, în special în alte orașe, au fost deseori făcute în grup. Copiilor le-a plăcut să
învețe mai multe despre țara-gazdă și să viziteze diferite locuri. Din rațiuni de protecție,
este important să înțelegem că este recomandabil ca unele activități să fie făcute în grup.
Unii copii se pot simți mai în largul lor într-un cadru de grup decât alții. Organizațiile de
implementare și mentorii trebuie să urmărească copiii care poate au nevoie de mai multe
încurajări pentru a fi activi. Fără a pune prea multă presiune asupra lor, sprijiniți copiii să
participe. Oferiți-le copiilor suficient timp și nu vă așteptați la schimbări mari după o
singură sesiune - deși unii copii vă pot surprinde!
3.3 Sugestii de activități
Înainte de a selecta activitățile pe care doriți să le întreprindeți, este important să
identificați obiectivele programului de mentorat. Activitățile pur educative ar putea fi prea
unilaterale pentru copiii traumatizați sau marginalizați, care pot avea nevoie de mai mult
sprijin.
Joaca este un instrument puternic nu numai pentru promovarea sănătății
mintale și a bunăstării, ci și pentru dezvoltarea unei game de abilități
cognitive, fizice și socio-emoționale. Atunci când se joacă, copiii învață să comunice
„Cele mai multe bariere le-am depășit prin jocuri.“
- Mentor, România
„Fiului meu i-a plăcut foarte mult la sesiunea muzicală. După aceea, a cântat toată ziua.“
- Părinte, Polonia
Notă din practică: O abordare de succes pe care a folosit-o Tdh România a fost metodologia Mișcare, jocuri și sport. Au apelat la jocuri pentru a crea coeziunea de grup, deoarece accentul s-a pus pe jocurile care presupun cooperare, nu pe cele competitive, și pe implicarea tuturor. Mentorii au învățat despre această metodologie în timpul formării. Activitățile de grup reprezintă, de asemenea, ocazia de a încerca lucruri noi și de a oferi experiențe vesele.
Notă din practică: Personalul trebuie să analizeze, pentru a stabili dacă activitățile respective sunt adecvate, în special din punctul de vedere al culturii și al siguranței. O echipă mentor-beneficiar a vrut să meargă împreună la piscină. Mentorul a întrebat personalul programului dacă este o activitate adecvată. Au decis că ar fi mai bine să fie o activitate de grup, pentru a nu pune prea multă presiune pe mentor pentru a asigura siguranța beneficiarului. Personalul programului a putut supraveghea beneficiarii și mentorii, ceea ce le-a permis tuturor să se concentreze doar pe distracție!
39
și să se orienteze în relațiile cu colegii, să negocieze, să soluționeze conflicte, să gândească
creativ și să rezolve probleme. Joaca liberă, precum și cea facilitată au fiecare valoare ei, iar
practicile ludice pot implica o serie de activități, inclusiv povestiri.17 Bucuria are o
valoare intrinsecă, și îi poate ajuta pe copii să își dezvolte rezistența și să
depășească stresul cu care se confruntă în viața lor de zi cu zi.
Pentru tinerii voluntari poate fi dificil să găsească activități adecvate pentru întreaga
perioadă de mentorat. Se recomandă ca fiecare partener de proiect să aibă o bază de date
cu activități și obiective aferente acestora, din care tinerii voluntarii să poată alege.
Prezentăm mai jos sugestii de activități.18
Activități în interior:
Scop Exemplu de activitate
Să ne cunoaștem unii pe alții Exercițiu de „spart gheața“
Activitate artistică de grup
Jocuri cu piese și/sau cartonașe
Crearea încrederii La plimbare pentru a căpăta încredere
Învățăm despre cultura celuilalt Gătim împreună
Dezvoltarea încrederii în sine Joc de roluri
Dezvoltarea abilităților lingvistice Relatarea poveștilor
Învățarea unui vocabular nou
Dezvoltarea stimei de sine Notarea caracteristicilor pozitive
Activități în aer liber
Acestea vor lua adesea forma unor excursii culturale - în care copiii și tinerii câștigă
încredere, învață despre țările-gazdă și se distrează. Personalul programului și mentorii vor
avea multe idei de excursii care ar funcționa, însă prezentăm mai jos și unele recomandări
generale:
● Vizitați o bibliotecă publică, un muzeu, acvariu, planetariu, o galerie de artă, un
muzeu în aer liber, un parc național, un cimitir etc.
● Vizitați un loc de muncă/însoțiți o persoană pe parcursul unei zile de
muncă/intervievați pe cineva care are o slujbă interesantă.
● Faceți o excursie în natură sau vizitați o fermă.
● Faceți un tur istoric (cu autobuzul sau pe jos) al orașului.
● Faceți ceva activ împreună, de exemplu mergeți la bowling, participați la un curs de
dans sau mergeți la un parc cu trambuline.
● Mergeți la un eveniment cultural (concert, piesă de teatru, simfonie) sau vizionați
împreună un film.
● Mergeți la un eveniment sportiv (de exemplu, un meci de fotbal) sau practicați un
sport
● Discutați cu persoane în vârstă despre povestea vieții lor și despre evenimente
istorice.
17 Pentru informații suplimentare, consultați raportul Real Play Coalition report on “The Value of Play”: https://www.legofoundation.com/media/1506/the-real-play-coalition_value-of-play-report.pdf 18 Există multe idei utile de activități adecvate vârstei, disponibile gratuit pe internet. Iată câteva exemple: https://unicefkidpower.org/team-building-activities-for-teenagers/ https://www.michigan.gov/documents/mentormichigan/Mentoring_Activity_Ideas_288509_7.pdf http://connecting-generations.org/wp-content/uploads/2016/10/52-Mentor-Activities.pdf http://yess.co.nz/mentor/131-fun-ideas/
40
● Mergeți împreună la cumpărături; planificați un meniu pentru o masă, stabiliți un
buget pentru aceasta.
● Explorați împreună opțiunile de transport public.
Imagine: Filantropia slovenă
Abordarea etapizată Child to Child
O abordare care poate fi utilizată de mentori și beneficiari pentru a proiecta activități în
mod participativ este abordarea etapizată aplicată de Child to Child.19 Printr-o serie de
19 În resursele de mai jos, puteți vedea cum a fost utilizată această abordare pentru a sprijini copiii vulnerabili să înfrunte problemele care îi afectează, și copiii, în general, pentru a discuta despre diminuarea riscului de dezastru. Sunt incluse indicații detaliate pentru facilitatori.
„Îmi plăcea mult să mă întâlnesc cu mentorul. Vara, mergeam împreună la muzee, îmi arăta locuri interesante din Varșovia. Am vorbit împreună despre viitorul meu, despre competențele pe care trebuie să le dobândesc pentru a obține locul de muncă la care visam.“
- Beneficiar, Polonia
Notă din practică: Activitățile în aer liber au constituit unul dintre cele mai apreciate elemente ale tuturor programelor! Pentru mulți copii, acestea au reprezentat ocazia de a-și explora noua localitate așa cum nu putuseră să o facă până atunci - din cauza lipsei de cunoștințe, a barierelor lingvistice, a constrângerilor financiare sau chiar a restricțiilor de circulație pentru copiii care locuiesc în centre pentru solicitanți de azil. Distracția și noile experiențe comune au contribuit la dezvoltarea și la consolidarea legăturilor dintre mentori și beneficiari.
41
activități conexe sau „pași”, copiii se gândesc la problemele care le afectează viața și viața
comunității lor, iau decizii, își dezvoltă deprinderile de viață și acționează pentru a promova
sănătatea, educația și dezvoltarea în comunitățile lor, cu sprijinul adulților.
Etapele sunt după cum urmează:
1. Alegeți și înțelegeți subiectul - Alegeți și înțelegeți subiectul - Copiii își
identifică și evaluează problemele și prioritățile.
2. Aflați mai multe - Copiii cercetează și află cum îi afectează aceste probleme, atât
pe ei, cât și pe comunitățile în care trăiesc.
3. Discutați ce am aflat și planificați acțiunea - Pornind de la constatările la
care au ajuns, copiii planifică acțiuni pe care le pot întreprinde individual sau
împreună.
4. Acționați - Copiii acționează după cum au planificat.
5. Evaluați - Copiii evaluează acțiunea pe care au derulat-o: Ce a mers bine? Ce a fost
dificil? S-a produs vreo schimbare?
6. Îmbunătățiți - În baza evaluării lor, copiii găsesc modalități de a continua
acțiunea sau de a o îmbunătăți.
Unde trăiesc (școala, casa sau comunitatea)
PASUL DOI Aflați PASUL PATRU Acționați PASUL ȘASE
PASUL UNU Alegeți un subiect și îl înțelegeți bine PASUL TREI Discutați și planificați
Unde învăț (clasa)
http://www.childtochild.org.uk/wp-content/uploads/2014/10/Child_to_Child-Supporting_Vulnerable_Children.pdf http://www.childtochild.org.uk/wp-content/uploads/2014/10/Child_to_Child-Involving-Children-in-Disaster-Risk-Reduction.pdf
Figure SEQ Figure \* ARABIC 4: Child to Child Step Approach
42
Îmbunătățiți PASUL CINCI Evaluați
Diferite proiecte au dezvoltat modele diferite cu un număr diferit de pași. Nu există un
număr „corect” de pași. Ceea ce contează este că există o succesiune de activități
care le permite copiilor să înțeleagă problemele din jurul lor și să producă
schimbări pozitive.
Chiar dacă activitățile sunt inițiate frecvent de copii sau cu contribuția acestora, există
adulți disponibili pentru a asigura sprijin. Creșterea participării semnificative este un
proces lent și etapizat, de-a lungul unui continuum, de la implicarea activă a copiilor la
direcționarea inițiativelor copiilor.
Această abordare poate fi un punct de plecare util pentru proiectarea unei serii de activități
în sprijinul mentorilor și beneficiarilor pentru a susține ameliorarea problemelor care
afectează copiii migranți și refugiați.
3.4 Supraveghere și monitorizare
În funcție de disponibilitatea resurselor umane, vă recomandăm cu tărie să desemnați un
membru al personalului responsabil de asigurarea supravegherii și sprijinirii permanente
a mentorilor. Sunt necesare verificări periodice cu mentorii pentru a stabili progresele
realizate în îndeplinirea obiectivelor programului și a celor individuale, precum și pentru a
discuta dificultățile survenite pa parcurs.
Mentorii trebuie să întocmească un plan de lucru care să precizeze frecvența întâlnirilor,
ziua săptămânii, rolurile specifice ale mentorului și activitățile care trebuie desfășurate.
Pornind de la acesta, membrii personalului de supraveghere pot crea o cronologie cu
mecanisme de feedback pentru mentori și beneficiari, precum și feedback periodic de la
părinți.
Exemplu de cronologie ● Ședința 1: Personalul trebuie să fie prezent la prima întâlnire pentru a facilita
prezentarea participanților și a programului și pentru a se asigura că mentorii și
beneficiarii se simt în largul lor. Trebuie să existe o structură clară și un plan în
care se precizează unde, când și cum se desfășoară prima întâlnire. Partenerii de
program pot decide dacă trebuie să fie prezenți părinții/tutorii beneficiarilor.
● Luna 2: Personalul participă la o ședință individuală ca observatori, și discută cu
părinții, pentru a evalua reacția la mentorat la nivel de comunitate.
● Luna 4: Personalul participă la activitatea de grup pentru a observa progresul în
ceea ce privește obiectivele (de exemplu, participarea copiilor) și pentru a facilita
o sesiune de feedback cu mentorii.
Pentru a include un element de auto-evaluare continuă, personalul programului poate
ajuta mentorii să creeze repere pentru dezvoltarea relației mentor-beneficiar.
Sprijinirea mentorilor
Mentorilor trebuie să li se asigure sprijinul necesar din partea coordonatorului de
mentorat. După ce s-a creat o relație de încredere cu beneficiarii, este posibil să fie implicați
43
în conversații dificile despre experiențele prin care au trecut aceștia înaintea, în timpul și
după călătorie. Este important ca mentorii să știe cu cine pot discuta - confidențial - pentru
a procesa aceste informații. În timpul sesiunilor de formare și al întâlnirilor inițiale, aceștia
trebuie să învețe ce instrumente pot folosi pentru a aborda astfel de conversații dificile. Mai
ales în cazul echipelor mentor-beneficiar cărora le este greu să formeze o legătură, este
nevoie de mai mult sprijin din partea coordonatorului de mentorat pentru a se crea o relație
bună.
Dacă mentorii sunt pregătiți pentru posibile provocări și au la dispoziție instrumente
pentru a le putea aborda adecvat, vor exista mai puține cazuri în care renunță la program
din motive ce pot fi evitate.
Întâlnirile lunare/periodice cu personalul de sprijin trebuie garanteze că mentorii se
descurcă bine cu eventualele dificultăți. Practica a arătat că o astfel de relație de sprijin
între coordonatorul de mentorat și mentori a contribuit la menținerea motivației
acestora pentru a face față provocărilor.
De asemenea, mentorii își pot asigura sprijin reciproc, de exemplu într-un grup WhatsApp
sau în timpul întâlnirilor periodice ale grupului de mentori. Atunci când mentorii au ocazia
de a-și rezolva singuri probleme, devin mai buni și vor fi capabili să ofere același tip de
sprijin și beneficiarilor. Deși unele dintre aceste întâlniri ar trebui să fie supravegheate de
personalul proiectului în cazul în care apar probleme serioase, se recomandă, de asemenea,
ca mentorii să fie în contact mai puțin formal, pentru a se descărca și a discuta soluții
împreună.
Cercetările au indicat că o relație de mentorat deficitară este mai periculoasă pentru
bunăstarea beneficiarilor decât situația în care nu există nicio relație de mentorat.20 Prin
urmare, personalul proiectului trebuie să urmărească atent echipele mentor-beneficiar în
20 Tonidandel et al, “Maximizing returns on mentoring: Factors affecting subsequent protégé performance,” 2007.
Notă din practică: Dacă dorim ca mentorii trebuie să se sprijine reciproc, să facă schimb de idei sau de soluții, trebuie instituite sisteme specifice în acest scop. Fiecare organizație parteneră a oferit mentorilor spațiu pentru a comunica și a oferi sprijin colegilor. La Ocalenie, au organizat întâlniri o dată la două luni pentru a discuta dacă există probleme cu activitățile următoare; a relata povești și vești bune sau probleme pentru care ar dori să găsească soluții.
„Întâlnirile periodice cu alți mentori m-au ajutat, pentru că am vorbit despre experiențele noastre; am primit câteva idei de la alții, m-a ajutat să aud ce fac alții. Și am vorbit și despre provocările cu care ne confruntăm, ceea ce m-a ajutat, de asemenea, foarte mult.”
- Mentor, Filantropia slovenă
-
44
cazul în care apar probleme insurmontabile. Mentorii și beneficiarii trebuie să aibă
întotdeauna opțiunea de a pune capăt unei relații de mentorat, dacă nu funcționează.
Stabilirea unor repere pentru supraveghere
Aflați la ce standarde doriți să mențineți relațiile în cadrul programului, astfel încât
personalul de supraveghere să poată avea etaloane privind performanța. De exemplu, dacă
spuneți că doriți să facilitați participarea efectivă a copiilor, cerințele de bază sunt ca
activitățile mentorilor să fie:
1. Transparente și informative
2. Voluntare
3. Respectuoase
4. Relevante
5. Adaptate copiilor
6. Inclusive
7. Sprijinite de activități de formare pentru adulți (mentori)
8. Sigure și cu mecanisme de identificare a riscurilor
9. Responsabile
Procese de monitorizare și evaluare
Prin monitorizare și evaluare se măsoară ce funcționează, ce nu funcționează și de ce.
Scopul efectuării unei evaluări este de a ajuta mentorii să lucreze mai eficient, să vadă ce s-
a realizat și să învețe din experiență.
Există mai multe opțiuni pentru a poate face acest lucru:
● Opțiunea A: Procesele programului pot include o monitorizare periodică prin
integrarea activităților participative periodice de Monitorizare & Evaluare în
întâlniri. Se pot folosi formulare de feedback pentru mentori la sfârșitul fiecărei
sesiuni sau periodic.
● Opțiunea B: Sesiuni periodice și/sau discuții de tip focus-grup și interviuri care
implică principalele părți interesate pentru a culege datele de monitorizare și
evaluare (de exemplu, la 3 luni, 6 luni, 9 luni).
● Opțiunea C: O combinație creativă a opțiunilor A și B. Organizația dvs. poate avea diferite idei creative privind implementarea procesului de M&E în moduri adecvate
contextului.
Partenerii de implementare trebuie să aleagă procesul de monitorizare adecvat
programului lor de mentorat și să identifice reperele necesare pentru a monitoriza
progresul. Implicarea atât a mentorilor, cât și a beneficiarilor în proiectarea
acestui proces și în activitățile de raportare va conduce la un program mai bun.
Implicarea copiilor în evaluare
Prezentăm mai jos îndrumări privind participarea mentorilor și beneficiarilor la evaluarea
programului:
● Începeți să vă gândiți cum veți implica copiii în monitorizare și evaluare încă din
primele etape ale oricărui proiect sau program.
● Introduceți mecanisme confidențiale de raportare care sunt accesibile fetelor și
băieților, pentru a vă asigura că toți copiii pot împărtăși cu ușurință ceea ce îi
îngrijorează sau pot indica situații de abuz asupra copiilor. Aceste îngrijorări trebuie
întotdeauna urmărite cu sensibilitate și promptitudine de instituțiile competente.
45
● Asigurați-vă că toți copiii au abilitățile necesare și încrederea de a utiliza
instrumente de monitorizare participativă pentru a-și menține rolul activ în
monitorizare și evaluare.
● Elaborați indicatori adaptați pentru copii împreună cu copiii pentru a le
permite să își identifice preocupările prioritare și obiectivele pe care doresc să le
atingă. Setul de instrumente pentru monitorizarea și evaluarea participării
copiilor, pentru care există un link în Anexa 1, prezintă exemple de indicatori.
● Faceți eforturi pentru a asigura un mediu sigur, în care copiii și tinerii se simt în
siguranță pentru a discuta experiențe negative și a prezenta critici cu privire la
participarea la program fără teama de repercusiuni.
● Oferiți copiilor feedback rapid și clar cu privire la impactul implicării lor, la rezultatul oricărei decizii, pașii următori și valoarea implicării lor.
● Comunicați într-un mod accesibil și prietenos rezultatele monitorizării și evaluării tuturor copiilor implicați și asigurați-vă că feedbackul lor este luat în considerare în
activitățile viitoare.
● Asigurați-vă că orice greșeli identificate în urma evaluării sunt recunoscute și că
organizația intenționează în mod ferm să le folosească ca lecții învățate pentru a
îmbunătăți practicile viitoare.
● Evaluați modul în care mentorii au înțeles și au implementat prioritățile și recomandările copiilor în strategiile lor.
Principalele instrumente M&E care se pot folosi:
● Interviuri.
● Chestionare sau sondaje (inclusiv chestionare privind cunoștințele, atitudinile și
practicile (CAP)).
● Discuții de tip focus-grup.
● Observare.
● Instrumente participative de colectare și analiză a datelor.
● Relatări despre cele mai semnificative schimbări, povești de caz sau mărturii orale.
Planul de monitorizare și evaluare avea următoarea formă:
Indicatori Există rapoarte pe care le putem analiza?
Ce metode se vor folosi pentru colectarea datelor?
Cât de des vor fi colectate aceste date?
De la cine vom colecta aceste date?
Cine va colecta aceste date?
Care sunt materialele necesare?
De ex. Copiii și-au sporit încrederea în sine
Harta
corpului
înainte/după
; relatări
privind cele
mai
semnificativ
e schimbări;
rapoarte
M&E
Scorul
încrederii în
sine; harta
corpului
(înainte și
după);
relatări
privind cele
mai
semnificative
schimbări;
rapoarte
M&E;
observare
Punctajul de
referință la
începutul
programului; la
12 luni și la 18
luni; relatări la
fiecare trei luni
Mentori,
beneficiari
, părinți
Personal
Răcoritoare
pentru întâlniri și
discuții de tip
focus-grup cu
părinții/tutorii
46
În cadrul proiectului MINT, monitorizarea impactului și ajustarea metodologică s-au făcut după cum urmează:
● Evaluare inițială privind integrarea copiilor
Pentru a demonstra impactul pozitiv al programului de mentorat asupra
integrării copiilor, a fost realizat un sondaj inițial pentru a obține date despre
beneficiari și despre mentori.
● Evaluare intermediară și finală
La finalul primului ciclu de 9 luni, fiecare partener a colectat un set de
informații și date referitoare la progresul fiecărui copil în ceea ce privește
integrarea locală, defalcate pe mai multe domenii care au inclus: stăpânirea
limbii locale (evaluare externă), rezultate școlare (evaluare externă) și
integrare socială (autoevaluare). Apoi, rezultatele au fost comparate cu
datele de referință. Aceeași metodologie a fost utilizată din nou la sfârșitul
celui de-al doilea ciclu, pentru a măsura progresul copiilor incluși în acest
ciclu în ceea ce privește integrarea locală. Sondajul final a introdus trei noi
măsurători: interacțiunea mentorului/beneficiar; nivelul de participare și de
implicare; și evaluarea generală a programului de mentorat.
● Ajustarea metodologică
În baza rezultatelor sondajului intermediar și final, a discuțiilor de tip focus-
grup cu participanții și părinții și interviurilor cu partenerii din cadrul
programului MINT, metodologia programului de mentorat a fost revizuită
pentru a reflecta cele mai bune practici din cadrul proiectului. Cadrul
actualizat va face obiectul unei largi diseminări la nivelul UE.
3.5 Trecerea la mediul digital
Debutul pandemiei COVID-19 a însemnat un proces masiv de ajustare și reorientare pentru
toți partenerii din programul de mentorat MINT. Una dintre cele mai mari provocări a fost
„trecerea la mediul digital” - transpunerea unui program care depindea de interacțiunea
umană pentru a crea legături și relații în spațiul virtual. Dintre problemele cu care s-au
confruntat partenerii din cadrul proiectului menționăm:
● Epuizarea beneficiarilor - deoarece mulți dintre copii aveau deja zile
întregi de cursuri online, erau obosiți fizic de timpul petrecut în fața
ecranului și, de asemenea, nu mai erau motivați să participe.
● Demotivarea mentorilor - parțial din cauza dificultății de a crea o
legătură online.
● Dificultăți logistice - nu toți beneficiarii au avut acces egal la dispozitive,
iar personalul partenerilor a trebuit să preia un rol mai substanțial de
coordonare, uneori folosind telefonul familiei.
Deși amploarea acestei provocări poate fi o chestiune ce se aplică strict acestei perioade,
am considerat că este util să învățăm din procesele de adaptare și reorientare și să aplicăm
„Dacă mentorii și-au pierdut motivația în timpul pandemiei, a fost pentru că nu știau cum să fie de folos”.
- Membru al echipei, Polonia
47
ce am învățat în viitoarele programe care au o componentă de mentorat online. Iată câteva
exemple:
1. Mentorii trebuie să învețe tehnici de motivare. Gândiți-vă la
modalități prin care ideile „offline” de creare a unei legături pot fi mutate
online. În special, îndrumați mentorii să fie atenți la starea de spirit,
propunând activități adecvate de „energizare” care pot presupune mișcare
fizică, de exemplu dans, exerciții de mobilitate, jocuri. Altele ar include
activități de tipul „arată și povestește” sau povestiri.
2. Atenție la semnele de oboseală. Întâlnirile mai scurte și mai frecvente,
în care anumite activități rămân să fie finalizate „offline”, pot fi mai eficiente
decât sesiunile mai lungi și mai puțin frecvente.
3. Sesiuni creative. Valorificați formatele pe care copiii le pot cunoaște sau
care sunt în pas cu vremurile, de ex. videoclipuri Tik Tok. Alte idei care au
pornit de la interesele mentorilor și beneficiarilor au inclus tururi virtuale
de muzee, o „vizită” virtuală la o fermă de animale și documentare pentru a
crea un tur al orașului.
4. Combinați echipe de mentori și beneficiari. Ocazional, participarea
la sesiuni de grup a îmbunătățit experiențele online.
5. Găsiți un echilibru între învățare și distracție. Sesiunile de mentorat
online au devenit adesea asemănătoare cu sesiunile remediale pentru copiii
care au probleme cu școala virtuală. Un aspect de reținut este că rolul de
mentor nu este exclusiv unul de profesor, deci ar fi de dorit să se ajungă la
un echilibru în ceea ce privește conținutul sesiunilor.
6. Explorați instrumentele care pot îmbunătăți experiența. Pot fi
folosite mai multe instrumente online pentru a face sesiunile mai atractive,
de exemplu Mural, Kahoot, Mentimeter.
7. Țineți cont de barierele lingvistice. Copiii care au probleme cu
exprimarea într-o anumită limbă pot fi și mai dificil de implicat online, deci
ar fi util ca mentorii să aibă la dispoziție activități care îi ajută să depășească
barierele lingvistice (pentru detalii, consultați secțiunea 4.2, Depășirea
barierelor culturale și lingvistice). Un instrument util online (utilizați-l
numai atunci când este absolut necesar) a fost Google Translate!
48
Inspirație din practică - „Compartimente în tren”
O idee creativă din experiența OPU a fost generarea de videoclipuri, folosind fiecare „casetă” de pe ecranul Zoom pentru a descrie un personaj. Una dintre temele videoclipurilor a fost „eliminarea barierelor (COVID)”, alta a reprezentat scenarii în vagoanele unui tren. Unele dintre aceste scenarii pentru povești au fost:
● Trei pasageri nu au bilet, unul este controlor. ● O persoană intră cu muzica dată tare și nu vrea să o oprească. ● Intră o celebritate, suscitând interesul tuturor, dar dorește să aibă intimitate. ● Toată lumea este flămândă și a mai rămas doar o baghetă, dar apoi sosește o
persoană într-un scaun rulant. Cum reacționează fiecare personaj? Cum pot fi folosite expresiile pentru a transmite elementul dramatic? Cum poate fi folosită muzica pentru a îmbunătăți videoclipurile - și elementul de distracție? Acestea au fost câteva dintre ideile explorate în crearea de videoclipuri care au reprezentat în cele din urmă experiențe creative comune pentru mentori și beneficiari. „Narațiunile, basmele, poveștile - sunt colorate și mai eficiente.”
- Membru al echipei, Republica Cehă
„Soluția pentru situația din pandemie cu „Depășirea barierelor” și „Videoclipurilor cu vagoanele de tren” a fost grozavă. Mi-a plăcut foarte mult că am reușit să păstrăm contactul așa (când nu era posibil să ne întâlnim offline). ”
- Mentor, Republica Cehă
În general, personalul partenerilor a specificat că nu crede că un program de mentorat
complet online este potrivit pentru această categorie demografică, cu copiii mai mici. Când
a fost posibil, s-a preferat aplicarea unui program combinat, în care să existe ocazii pentru
crearea și dezvoltarea unei legături interumane directe, offline.
49
Notă din practică: În cazul sesiunilor online, a existat riscul ca timpul respectiv să fie petrecut exclusiv pentru activități remediale. Unii mentori MINT au indicat că simt o mare presiune din partea părinților cu privire la performanțele școlare ale beneficiarilor și că sunt întotdeauna disponibili pentru a ajuta cu temele și activitățile școlare. Personalul programului a subliniat cât de important este ca mentorii să precizeze care sunt limitele, de preferință de la bun început: să indice clar cât timp pot petrece cu beneficiarii lor și ce fel de sprijin pot oferi în mod rezonabil.
50
4. Considerații generale
După cum reiese din întreg conținutul cadrului, protecția este elementul comun, prezent în
toate aspectele care țin de proiectarea și implementarea programului. Cu toate acestea,
există și alte considerații generale pe care trebuie să le aibă în vedere
organizațiile de implementare: participarea copiilor, depășirea barierelor
culturale și lingvistice și asigurarea egalității de gen. Personalul de sprijin trebuie
să aibă abordări clare în privința acestor provocări și să sprijine mentorii pentru a ști cum
să le facă față.
4.1 Participarea copiilor - o abordare bazată pe drepturi
Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (UNCRC)
recunoaște că copiii nu sunt doar beneficiari pasivi, care au dreptul să fie îngrijiți și protejați
de adulți. Mai degrabă, aceștia sunt titulari ai drepturilor, care au dreptul să fie implicați,
potrivit capacităților în continuă dezvoltare ale copilului, în deciziile care îi afectează și sunt
îndreptățiți să exercite o responsabilitate crescândă pentru deciziile pe care sunt
competenți să le ia pentru ei înșiși. Articolul 12 din UNCRC prevede că fiecare copil
capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima opinia liber asupra
oricărei probleme care îl privește, și că opiniile sale trebuie să fie luate în
considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de maturitate.
Acesta este un drept fundamental și un principiu de bază care trebuie să avut în vedere în
implementarea tuturor celorlalte drepturi.
Comitetul pentru Drepturile Copilului a subliniat că dreptul de participare se
aplică fără discriminare tuturor copiilor capabili de discernământ, indiferent
de vârstă, sex, dizabilitate, etnie, religie, venitul familiei sau alți factori. Se
aplică tuturor domeniilor vieții acestora, de la familie, școală, comunități locale și servicii
publice până la politica guvernamentală mai largă. Comitetul subliniază, de asemenea,
importanța fundamentală a faptului de a asigura copiilor informațiile (în formate
accesibile), timpul și spațiul de care au nevoie pentru a putea participa în condiții de
siguranță și în mod eficient.
Inițiativele care implică activ copiii au demonstrat că:
● copiii și tinerii au perspective și experiențe unice care pot scoate la lumină
dificultățile cu care se confruntă și cele mai bune strategii pentru soluționarea
acestora
● copiii, atunci când li se oferă ocazia, informațiile și sprijinul necesar, pot și
contribuie semnificativ la deciziile care le afectează viața
● copiii doresc mai mult control asupra problemelor care îi afectează, la nivel
individual și colectiv
● adulții subestimează de obicei capacitățile copiilor și sunt impresionați pozitiv când
văd copiii contribuind activ la discuții
● participarea copiilor poate îmbunătăți calitatea legislației, elaborarea politicilor și
furnizarea serviciilor relevante pentru viața lor, cu rezultate pozitive pentru
fructificarea drepturilor lor
● copiii și adulții menționează în mod constant că participarea îmbunătățește
abilitățile, încrederea și respectul de sine ale copiilor.
51
Dacă copiii sunt ascultați, serviciile concepute pentru a le satisface nevoile vor fi mai eficace
(și, prin urmare, mai eficiente). O inițiativă la nivel mondial care a pilotat un cadru și un
set de instrumente pentru monitorizarea și evaluarea participării copiilor a prezentat
recent dovezi privind rezultatele benefice și impactul participării copiilor. Rezultatele au
demonstrat că atât copiii, cât și tinerii prezintă în mod consecvent beneficii datorită
participării active, fiind mai conștienți de drepturile lor, având mai multă încredere în
propriile forțe, stimă de sine, abilități de leadership sporite și fiind mai încrezători în
negocierile cu adulții.
Către o participare semnificativă
Scara participării lui Hart oferă un instrument util de evaluare comparativă, pentru a vedea
cât de eficient includ organizațiile participarea în programele lor.21 Aceasta poate fi utilizată
în fiecare etapă a proiectării și implementării, pentru ca personalul să știe unde se plasează
o activitate pe această scară - și dacă poate să devină mai participativă.
Nu este necesar ca fiecare activitate să fie situată la cel mai înalt nivel - de exemplu, în
proiectul MINT, procesul de alocare a echipelor a fost adesea inițiat de adulți, care fuseseră
informați de preferințele copiilor. Cu toate acestea, nivelul de participare depinde adesea
de CUM se fac lucrurile - la un nivel minim, este esențial ca toți copiii și tinerii să aibă
informații adecvate și să înțeleagă situația.
Scara participării lui Hart
21 Pentru informații suplimentare privind scara participării lui Hart, consultați: https://organizingengagement.org/models/ladder-of-childrens-participation/
Eforturi simbolice,
pentru păstrarea
aparențelor
Manipulare
Efect decorativ
Alocat, dar informat
Consultat și informat
Inițiat de adulți, decizii comune cu copiii
Tinerii conduc și inițiază acțiunea
Tinerii și adulții decid împreună
Niveluri ale participării
Neparticipare
Întrebări esențiale:
Unde se plasează proiectul pe scara Hart? La ce nivel ar trebui să se plaseze proiectul? Ce trebuie să facem pentru a avansa la următorul nivel?
52
Iată câteva sfaturi practice pentru personal, pentru a facilita un program de
mentorat mai participativ:
● La fiecare pas al proiectării și implementării programului, consultați-vă cu
beneficiarii și cu mentorii pentru a vă asigura că proiectul este adecvat.
● Sprijiniți mentorii să dezvolte și să proiecteze un plan pentru ședințele individuale,
în colaborare cu beneficiarii lor.
● Capacitați beneficiarii și mentorii pentru a fi agenți activi în probleme de protecție.
● Permiteți mentorilor să vină cu soluții la provocări, în grup sau individual.
Iată câteva sfaturi practice pentru ca mentorii să fie mai participativi:22
● Limbajul corpului este foarte important, pentru că poate demonstra încredere și
deschidere. Mențineți contactul vizual, înclinați-vă spre beneficiar, așezați-vă lângă
beneficiar.
● La începutul procesului de mentorat, cereți beneficiarului să se implice activ în stabilirea unor reguli de bază pentru relația mentor-beneficiar și pentru sesiunile
viitoare. Reflectați asupra acestor reguli de bază la fiecare câteva săptămâni.
● Sprijiniți-vă beneficiarul să identifice opțiuni și să ia decizii; nu le spuneți ce să facă.
Sunt capabili să se gândească la propriile obiective și așteptări pentru acest
program. Este sarcina mentorului să practice întrebări, să îi ajute și să îi ghideze pe
parcursul acestui proces și să îi sprijine să aleagă soluțiile/activitățile pe care le
consideră necesare pentru a atinge aceste obiective.
● Fiți atenți la nivelul de energie al beneficiarului. Dacă par agitați sau obosiți, includeți o activitate de energizare. De asemenea, este bine să aveți o varietate de
activități: puteți să le arătați un videoclip pe YouTube, să discutați, să vorbiți despre
cum a decurs ziua lor, să faceți ceva amuzant etc. Trebuie să știți când să încetați o
activitate și să treceți la următoarea.
● Puneți întrebări deschise (întrebări care nu au un răspuns da/nu/într-un singur cuvânt). Așteptați pentru a oferi copilului suficient timp pentru a se gândi și a
răspunde.
● Lăsați beneficiarul să vorbească mai mult. Încercați să vorbiți doar 20% din timp,
iar ei 80%.
● Nu corectați beneficiarul cu asprime și nu îi disprețuiți opiniile. Opiniile și ideile lor
sunt valoroase. Dacă propun ceva periculos, canalizați-i discret în altă direcție.
● Ajutați-l pe beneficiar să reflecteze la activitățile întreprinse. Nu oferiți feedback
până când nu au reflectat ei. Întrebări pe care le-ați putea adresa: Cum ai decis să
derulezi această activitate? Ce ai învățat în timpul activității? Cum te-ai simțit
făcând activitatea? Ce ar fi mers mai bine?
● Ascultați activ. Atunci când beneficiarul vă relatează despre experiența sa, nu
începeți să vorbiți despre ceva care vi s-a întâmplat vouă. Nu terminați propozițiile
beneficiarului și nu îi dați sfaturi înainte de a fi explorat complet subiectul din
punctul său de vedere. Nu judecați.
● Dacă efectuați o activitate pentru care trebuie să dați instrucțiuni, vorbiți cât mai succint posibil. Dacă există mai multe etape, prezentați instrucțiunile pas cu pas.
Verificați dacă beneficiarul a înțeles instrucțiunile.
● Asigurați-vă că beneficiarul se bucură de aceste sesiuni.
22 Adaptare după:: Child to Child, Hearing All Voices Facilitator Manual
53
Definirea rezultatelor participării
Cadrul conceptual UNICEF pentru măsurarea rezultatelor participării adolescenților (a se
vedea linkul din Anexa 1) identifică patru domenii principale pentru rezultatele participării
tinerilor.
1. Sentimentul propriei valori/stimei de sine/propriei eficacități: încredere
în sine, ocazia de a aspira la obiective, capacitatea de a contesta nedreptățile, medii
pozitive pentru adolescenți, posibilitatea de a se exprima în condiții de siguranță,
un sentiment de bunăstare personală (susținut de schimbări ale normelor sociale,
un nivel sporit de conștientizare și dezvoltarea capacităților)
2. Sentimentul că sunt luați în serios: respect de sine, senzația că pot influența
ceva, motivație crescândă de a-și exprima punctul de vedere, posibilitatea de a face
diferența, respectul adulților față de adolescenți, ocazia de a-și schimba viața,
potențialul de a cere dreptate și responsabilitate (susținut de cadre legale și de
politici, schimbări ale normelor sociale, un nivel sporit de conștientizare și
dezvoltarea capacităților)
3. Luarea deciziilor: încredere în sine, sentiment de autonomie sporită, cunoștințe
îmbunătățite, simț al responsabilității, încredere a adulților în abilitățile
adolescenților (susținută de schimbări ale normelor sociale, un nivel sporit de
conștientizare și cadre legale și de politici)
4. Implicare publică/civică: învățare și cunoaștere, potențial de influențare a
legilor, politicilor sau programelor, conștientizarea drepturilor, colaborare,
senzația de eficacitate a grupului, posibilitatea de a produce modificări concrete ale
practicilor, dispozițiilor și serviciilor puse în aplicare de autoritățile publice care, la
rândul lor, duc la îmbunătățiri ale bunăstării, reducerea inegalității și contribuie la
calitatea vieții (susținută de crearea de spații, un nivel sporit de conștientizare și
cadre legale și de politici).
Fiecare dintre aceste rezultate poate indica un set mai larg de schimbări sau implicații
pozitive pentru tineri. Un set echilibrat de indicatori trebuie să includă indicatori din toate
cele patru domenii. Cadrul conceptual prezentat în diagrama de mai jos ilustrează modul
în care se încadrează aceste rezultate în contextul mai larg și unde ar putea fi găsiți
indicatorii:
„Pentru ședințele individuale a trebuit să-l încurajez [pe beneficiarul meu] să vină cu câteva sugestii despre ce putem să facem și unde să mergem. A fost frumos că a avut acest sentiment că este auzit. Mi se pare că acești copii nu își îngăduie să ceară și să aibă dorințe și cred că acest proiect le-a permis exact asta. Știu că beneficiarul meu s-a simțit minunat că și-a putut exprima dorința și că s-a putut realiza.”
- Mentor, Slovenia
54
Cercul exterior: Legi, politici și mecanisme Norme sociale Oportunități Conștientizarea drepturilor Abilități și capacități Următorul cerc: Autoritățile centrale Autoritățile locale Mass-media Arte Cluburi tematice: Tineret/Sporturi/Religie Familie Colegi Școli Locul de muncă Unități sanitare Grupuri comunitare Tribunale Următorul cerc: Condus de adolescenți Consultativ Colaborativ Spațiu Public Voce Cercul din mijloc: Influență & Capacitare Autoeficacitate/Propria valoare Luat în serios Luarea deciziilor Implicare publică/civică Legendă Rezultatele participării semnificative Caracteristici esențiale ale participării Moduri de participare a adolescenților Sfere socioecologice în care are loc participarea Mediu favorizant pentru participare
4.2 Depășirea barierelor culturale și lingvistice
Crearea de experiențe comune poate contribui la depășirea prejudecăților și a ideilor
preconcepute, având ca efect sporirea coeziunii comunității. Cu toate acestea, trebuie să
aveți grijă să nu faceți rău și să nu creați sau să nu exacerbați tensiuni care ar putea submina
obiectivele programului. Capacitatea de a înțelege și gestiona diferențele culturale este o
calitate esențială, care trebuie dezvoltată la candidații pentru rolul de mentori.
Indiferent de contextul etnic și religios, relația care trebuie stabilită între mentori și
beneficiari trebuie să se bazeze pe înțelegere reciprocă și respect. Îndepărtându-se de
relațiile ierarhice tradiționale, programele trebuie să pornească de la premisa că toți
participanții au multe de învățat unii de la alții.
55
Prezentăm mai jos sunt câteva exemple de pași care ar putea fi urmați pentru a proiecta
programe sensibile din punct de vedere cultural:
● Creați în colaborare un acord de mentorat (Anexa 2 cuprinde un exemplu de
formular care poate fi modificat în urma discuției dintre mentor și beneficiar).
● Implicați membrii comunității beneficiarului în proiectarea programului. Aceasta
poate include o persoană centrală la care să puteți apela oricând pentru soluții, dacă
este necesar.
● Includeți tineri din medii etnice similare cu ale beneficiarilor în desfășurarea
programului - în special cei care sunt stabiliți în țara-gazdă de mai mult timp.
● Aveți grijă la considerentele de gen atunci când alocați echipele (de exemplu,
mentori bărbați cu beneficiare) și asigurați-vă că familiile cunosc acest aspect și
sunt de acord.
● Creați legături cu alte organizații, de exemplu instituții religioase, care ar putea
contribui la consolidarea competenței culturale.
Exemplu de exercițiu de formare a mentorilor: împărtășirea
elementelor culturale23
Obiectiv: Împărtășirea elementelor culturale - activitate de spart gheața
Public: Mentorii noi
Materiale necesare: Cartonașe, markere
Durata exercițiului: 15 minute
Urați bun venit participanților și mulțumiți-le pentru că doresc să lucreze cu un copil RTT
recent sosit. Spuneți-le că toți provenim din medii și din culturi diferite și că noua lor relație
va constitui pentru ei o modalitate excelentă de a afla mai multe despre perspectiva unui
tânăr imigrant.
1. Rugați fiecare persoană să își scrie numele în centrul unui cartonaș. În colțul din dreapta
sus, cereți-le să scrie numele unui mentor/model local care i-a ajutat să se bucure de succes
în cultura lor. În colțul din stânga sus, cereți-le să scrie trei lucruri care le-au fost oferite de
familia lor (numele, siguranță, iubire). În colțul din stânga jos, cereți-le să scrie un mod în
care cultura lor este diferită de alte culturi. În colțul din dreapta jos, cereți-le să descrie o
strategie pe care intenționează să o folosească atunci când lucrează cu un tânăr imigrant
dintr-o altă cultură.
2. Rugați participanții să se grupeze câte doi. Spuneți-le că vor folosi acest cartonaș pentru
a se prezenta. Vor avea la dispoziție 5 minute pentru a discuta.
3. După ce fiecare participant a avut ocazia de a se prezenta, anunțați-i că partenerul lor va
trebuie să îi prezinte întregului grup.
23 Sursa: Mentoring Immigrant and Refugee Youth: A Toolkit for Program Coordinators
Notă din practică: Tdh România a lucrat cu un mediator cultural: mama unui beneficiar care a putut indica dacă anumite activități ar fi potrivite pentru participarea copiilor.
56
4. După ce au fost prezentate toate grupurile, mulțumiți-le pentru că au vorbit grupului
despre cultura lor. Spuneți-le că în curând li se va oferi șansa de a afla mai multe despre
cultura unui tânăr care va avea propriul context, propriile experiențe, propria cultură.
Limba
Pentru copiii nou-veniți, depășirea barierei lingvistice poate fi un pas semnificativ către
formarea unei relații mentor-beneficiar. În proiectul MINT, achizițiile lingvistice au fost
definite ca un obiectiv al programului, pentru care au fost incluse activități adecvate în
scopul îmbunătățirii abilităților beneficiarilor. La final, acestea au fost considerate drept
unul dintre cele mai semnificative domenii de impact ale proiectului.
Acolo unde achizițiile lingvistice nu constituie în mod explicit un scop al programului,
barierele lingvistice pot fi soluționate într-o anumită măsură prin includerea activităților
tip „să spargem gheața“ și de consolidare a echipei în materialele pentru mentori.
Considerații generale de ordin practic:24:
● Vorbiți natural și cu viteză normală.
● Evitați situațiile în care vorbiți stricat o limbă sau adoptați un accent străin.
● Vorbiți cât mai puțin, oferind instrucțiuni și feedback simplu și succint.
● Gândiți-vă la nivelul limbajului pe care îl folosiți. Evitați folosirea unor termeni
dificili și exprimați-vă în propoziții scurte și simple.
● Folosiți modul imperativ pentru a da instrucțiuni.
● Învățarea unei limbi poate avea loc prin activități specifice (cum ar fi predarea unui
vocabularul nou) sau pur și simplu prin conversație. Nu întrerupeți prea mult
conversația pentru a corecta gramatica sau exprimarea beneficiarului.
● Puteți să îi stabiliți beneficiarului teme pentru acasă, cerându-i să găsească 10
cuvinte pe care nu le cunoaște și să le aducă la următoarea sesiune pentru a discuta.
24 Adaptare după: Child to Child, Hearing All Voices Facilitator Manual
Notes from Practice: În cadrul programului MINT a fost utilizată o aplicație
lingvistică pentru a ajuta copiii migranți să învețe mai ușor limba locală. De
asemenea, partenerii din cadrul programului au apelat la serviciile unor traducători
pentru a ajuta beneficiarii și mentorii să discute; în unele cazuri, mentorii vorbeau
limba maternă a beneficiarilor sau era prezent un frate pentru a traduce.
Câteva idei care nu presupun resurse costisitoare pentru a depăși barierele inițiale din experiența Ocalenie:
● Folosirea primei sesiuni pentru a stabili câteva fraze comune și
semnificațiile acestora, pentru o comunicare viitoare mai bună.
● Utilizarea unor jocuri, precum o adaptare a Pictionary pentru a atribui sens
cuvintelor și obiectelor.
57
Exemplu de fișă despre diversitate, pentru mentor25
Diversitatea acoperă o varietate a diferențelor dintre noi toți. Deoarece fiecare persoană este
diferită, și prezintă diferențe la nivel individual, diversitatea oamenilor este egală cu
numărul celor care există pe această planetă la un moment dat!
Pentru a ușura lucrurile, avem tendința de a grupa elementele comune în diferite identități
sau culturi. Cu toții avem o varietate de culturi, identități și experiențe care ne fac să fim
cine suntem. Această combinație de cultură, identitate și experiență este diferită pentru
fiecare persoană pe care o întâlnim! Gândiți-vă la cultura și identitățile dvs., care pot
include:
● Vârsta
● Rasa ori etnia
● Genul
● Orientarea sexuală
● Religia sau filosofia personală
● Școala pe care o urmați
● Locul în care locuiți
● Câștigurile familiei
● Numărul de persoane din familia dvs.
● Pasiunile și temele de interes
● MULT MAI MULTE!
Împărtășirea culturii cu beneficiarul
Ceea ce este important de reținut despre diversitate este să fiți inclusivi - să tratați cu respect
și cu bunăvoință toate diferențele pe care le întâlniți. Beneficiarii dvs. vor avea, fără îndoială,
cultură, identități și experiențe care diferă de ale voastre. Explorați aceste diferențe
împreună și găsiți și punctele comune. Puneți întrebări despre familia beneficiarului, despre
tradițiile lor și despre ce este important pentru ei. Discutați cu beneficiarii dvs. despre
25 Din: Be the Mentor, Mentoring Handbook, http://www.bethementor.sab.co.za -> SAB-Mentor-Handbook.pdf
- „Am comunicat prin joc.”
- Mentor, România
„[Fiica mea] se simte mai încrezătoare la școală. Vorbește
mai bine limba poloneză, ceea ce o ajută să participe mai mult
în timpul orelor. Are note mai bune.”
- Mamă, Polania
„Pentru a învăța o limbă este nevoie de practică, iar acest
program exact asta oferă. Cu siguranță a avut un impact
extraordinar în a-i ajuta să vorbească și să scrie mai bine în
limba română.”
- Părinte, România
58
cultura și identitatea dvs. și, poate, despre cum stăteau lucrurile când erați de vârsta lor.
Veți fi surprinși de cât de mult puteți învăța!
Diversitatea ne ajută să aflăm mai multe despre alte moduri de viață și ne oferă posibilitatea
de a împărtăși bogăția de experiențe pe care fiecare dintre noi le are.
4.3 Asigurarea echilibrului de gen și a echității
Promovarea, pe cât posibil, a egalității, diversității și incluziunii este importantă. Anexa 1
cuprinde link-uri către resurse pe aceste teme, iar în Biblioteca de resurse ChildHub26
puteți găsi informații suplimentare în acest sens.
Copiii migranți sunt în primul rând copii și sunt îndreptățiți în egală măsură să se bucure
de toate drepturile copilului. Principiul interesului superior al copilului înseamnă că fiecare
copil trebuie privit ca un individ și trebuie să se acorde o atenție specială circumstanțelor
sale particulare. Copiii migranți trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima propriile opinii
și de a-și influența situația. Copiii care vin cu părinții nu sunt doar bunuri și pot avea
propriile motive pentru care au imigrat.
Un aspect izbitor, dar adesea neglijat, este dimensiunea de gen a experiențelor refugiaților.
În timp ce femeile și copiii sunt adesea descriși în mass-media și în discursul public drept
victime, bărbații sunt adesea prezentați ca virili, activi și chiar amenințători. Deși există
similitudini importante în experiențele migrației în rândul femeilor și bărbaților, există și
diferențe. Violența de gen, de exemplu, este definită ca fiind „violența îndreptată
împotriva cuiva din cauza statutului său de femeie sau fată, sau care afectează în mod
disproporționat femeile și fetele. Include acte care provoacă vătămări sau suferințe fizice,
mentale sau sexuale, amenințări cu astfel de acte, constrângeri și alte privări de
libertate.” În timp ce această definiție se concentrează asupra femeilor, este important de
reținut că violența bazată pe gen poate afecta persoane de toate genurile, inclusiv pe cele
care nu se identifică prin atributele binare de gen.
Toți migranții sunt vulnerabili la abuz și exploatare, dar femeile migrante sunt în mod
deosebit expuse riscului. Femeile și fetele reprezintă 71% din totalul victimelor traficului de
persoane, potrivit unui raport din 2016 al Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și
Criminalitate. Femeile și fetele se confruntă, de asemenea, cu vulnerabilități suplimentare
atunci când sunt strămutate în urma unui conflict sau dezastru natural. Haosul și
prăbușirea sistemelor de protecție înseamnă că făptașii pot să abuzeze fără a se teme de
pedepse. Lipsa adăpostului, supraaglomerarea și spațiile publice slab iluminate sporesc
toate riscul violenței de gen, inclusiv a violenței sexuale.
Familiile care se confruntă cu dificultăți extreme pot adopta, de asemenea, mecanisme de
adaptare care pun în pericol bunăstarea femeilor și fetelor. Un studiu susținut de UNFPA27,
de exemplu, a constatat rate alarmante ale căsătoriei în rândul minorilor la nivelul unor
populații vulnerabile de refugiați sirieni. Atunci când se produc abuzuri, multe femei și fete
26 https://childhub.org/ro 27 https://www.unfpa.org/news/new-study-finds-child-marriage-rising-among-most-vulnerable-syrian-refugees
59
migrante nu au resursele, sistemele de sprijin și cunoștințele necesare pentru a căuta
ajutor.
Cei care lucrează direct cu tinerii știu că băieții și fetele reacționează diferit la
mentorat, necesitând adesea abordări și strategii diferite pentru a obține
rezultate similare. Deși deocamdată există un număr limitat de cercetări cu privire la modul
în care genul afectează relațiile de mentorat, există dovezi că diferența de gen constituie un
aspect important. Cercetările privind genul în domeniul mai vast al psihologiei dezvoltării
indică diferențe între modurile în care își dezvoltă identitatea personală, își formează
prieteni și își comunică interesele și nevoile băieții și fetele. Dacă sunt ajutați să înțeleagă
unele dintre aceste diferențe prin formare inițială și continuă și prin sprijin continuu,
mentorii pot fi mai eficienți în dezvoltarea unei relații pozitive cu beneficiarul lor.
Formarea mentorilor în abordări specifice genului
Indiferent dacă mentorii repartizați unor beneficiari de același gen sau de alt gen, vor avea
de câștigat învățând despre aspectele de gen și despre abordările folosite atunci când lucrezi
cu băieți sau cu fete. Formarea asigurată mentorului trebuie să includă
informații, activități și discuții despre modul în care diferențele de gen
afectează dezvoltarea relațiilor de mentorat. Aceste elemente suplimentare ale
formării pot ajuta mentorii, bărbați sau femei, să învețe cum să comunice mai eficient cu
beneficiarii lor, să îi încurajeze pe beneficiari să gândească dincolo de stereotipurile de gen
și pot ajuta toți participanții să înțeleagă mai bine comportamentul adolescenților.
Exemple de informații care ar putea fi prezentate într-o sesiune de formare a mentorilor:
● Materiale despre etapele dezvoltării adolescenților, cu o discuție dacă
anumite sarcini de dezvoltare sunt mai importante pentru băieți sau pentru fete.
● Informații despre menținerea limitelor pe măsură ce beneficiarii lor dornici să
îi cunoască pun tot mai multe întrebări pentru a-i determina să le dezvăluie aspecte
ce țin de viața personală.
● Utilizarea unor resurse tipărite și media care se concentrează pe aspecte de gen,
pentru a genera conversații despre stereotipuri cu beneficiarii.
● Oferiți recomandări de lectură și filme în care sunt portretizate problematici de gen
sau în care sunt contestate stereotipurile și includeți idei despre cum să stimulați
discuțiile.
● Metode eficiente de comunicare pentru lucrul cu tinerii și cum afectează genul
modul în care comunică oamenii.
Când privim diferențele dintre băieți și fete ne amintim că tinerii sunt diverși în fiecare
aspect al vieții lor, indiferent de gen. Deși genul este un aspect important în lucrul cu tinerii,
cel mai probabil vom obține rezultate prin adaptarea interacțiunilor noastre pentru a
răspunde nevoilor și caracteristicilor individuale ale fiecăruia. Mentorii trebuie să își
analizeze propriile stereotipuri cu privire la rolurile masculine și feminine și pot încuraja
beneficiarii să se gândească în mod critic la ce înseamnă să fii bărbat și femeie în cultura
țării lor de origine, în cultura locală și în cultura vastă, mondială. Aceștia îi pot ajuta pe
beneficiari să își asume noi activități și provocări care îi transformă în ființe umane mai
împlinite. Dar, mai presus de toate, mentorii trebuie să îi asculte și să îi aprecieze pentru
cine sunt cu adevărat.
60
Promovarea echității și rezilienței
Pentru mulți copii refugiați și migranți, experiența de a-și părăsi casa și de a gestiona
tranziția într-o nouă țară, cu o limbă și o cultură necunoscute, constituie o provocare. Copiii
refugiați și părinții lor au părăsit țări în care se confruntau cu conflicte și abuzuri ale
drepturilor omului, în căutarea siguranței și protecției. Este posibil să fi trecut prin călătorii
dificile. Unii copii refugiați au trăit experiența doliului sau sunt separați de părinți și de
membrii familiei. Alții pot fi, de asemenea, vulnerabili la circumstanțe stresante din noua
lor țară, precum dificultăți financiare, schimbarea tipului de locuință și de școală, tensiuni
acasă, rasism și atitudini negative față de refugiați.
Cu toate acestea, majoritatea copiilor și tinerilor refugiați sunt foarte rezistenți, în ciuda
faptului că au suferit multe greutăți. Mersul la școală le oferă o structură zilnică și un
sentiment de normalitate și stabilitate; de asemenea, are un rol cheie în a-i ajuta să se
adapteze la schimbările prin care au trecut.
Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice orice
discriminarea pe motiv de handicap, în timp ce articolul 26 prevede dreptul persoanelor cu
handicap „de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și
profesională, precum și participarea la viața comunității”. Uniunea Europeană și 27 dintre
statele sale membre sunt, de asemenea, părți la Convenția ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilități (CDPD), standardul internațional preeminent privind drepturile
persoanelor cu dizabilități. CDPD nu face trimitere în mod explicit la refugiați și migranți
cu dizabilități. Cu toate acestea, Articolul 11 privind situațiile de risc și urgențele umanitare
(linkul este extern)28 impune statelor părți la convenție să ia „în conformitate cu obligațiile
ce decurg din dreptul internațional, inclusiv din dreptul internațional umanitar și din
legislația internațională a drepturilor omului, toate măsurile necesare pentru a asigura
protecția și siguranța persoanelor cu dizabilități în situații de risc, inclusiv în situații de
conflict armat, de urgențe umanitare și de apariție de dezastre naturale”.
Bune practici pentru promovarea echității și rezilienței:
● Evitați generalizările despre experiențele și nevoile copiilor
Este foarte important să subliniem că refugiații minori și familiile acestora nu sunt
un grup omogen. Faptul că vorbesc aceeași limbă sau provin din același sat, oraș
sau din aceeași țară nu înseamnă că oamenii simt întotdeauna că aparțin aceluiași
grup etnic sau cultural sau că împărtășesc aceleași convingeri și credințe. Ar fi greșit
să presupunem că toți copiii care au avut o experiență de refugiat vor fi afectați de
aceasta sau vor reacționa la ea în același mod.
● Identificați factorii actuali care pot afecta bunăstarea
În loc să judecați pripit că minorii refugiați au nevoie de tratament sau sprijin de
specialitate în domeniul sănătății mintale, trebuie să analizați situația actuală a
copilului și a familiei. Copiii pot fi vulnerabili din cauza circumstanțelor stresante
cu care se confruntă aici în țara-gazdă, cum ar fi greutățile financiare, schimbările
frecvente de locuință care conduc la schimbarea școlii, incertitudinile cu privire la
cererile de azil, precum și dificultățile de adaptare la o nouă cultură și de învățare a
unei alte limbi. Tinerii refugiați se pot confrunta cu manifestări de rasism și
discriminare din cauza imaginii negative a solicitanților de azil prezentate frecvent
în mass-media.
28 Art. 11 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, disponibilă la http://anpd.gov.ro/web/conventia/
61
● Concentrați-vă pe reziliență și comportamente pozitive de adaptare
Unele activități, precum relatarea poveștilor, pot ajuta copiii să își înțeleagă și să își
exprime sentimentele într-un mediu sigur. Activitățile creative și de grup, cum ar fi
muzica, teatrul, arta și povestirea dezvoltă, de asemenea, abilități sociale și
îmbunătățesc motivația și învățarea. Jocurile și activitățile sportive pot ajuta copiii
să gestioneze experiența pierderii și schimbării. Eliberându-se de tensiune și
distrându-se și bucurându-se, copiii pot face față mai bine și pot demonstra
rezistență. Jocurile și activitățile sportive îi ajută pe copii să își dezvolte și abilitățile
lingvistice și sociale.
● Ajutați copiii să își facă prieteni
Copiii refugiați au menționat în mod constant faptul că au prieteni ca fiind un
sprijin major în școală. O rețea socială îi va ajuta pe copii să se simtă mai puțin
izolați și le va stimula stima de sine.
● Găsiți sprijin în școală și în alte resurse și servicii locale
Partenerii de implementare au nevoie de o listă de persoane și instituții la care să
apeleze pentru a face față problemelor pe măsură ce apar sau pentru a oferi sprijin
dincolo de capacitatea propriei organizații. În calitate de organizații active în
sectorul social, cu siguranță aveți o rețea deja existentă, totuși trebuie să fiți
receptivi la ocaziile de a o extinde pentru a răspunde nevoilor copiilor RTT. De
exemplu, dacă ați colaborat cu anumite școli pentru a identifica beneficiarii, ar
merita să explorați mecanismele de sprijin pentru migranți care pot exista în acele
școli.
62
5. Mentorat pentru integrare - Impactul asupra comunității
S-a demonstrat că mentoratul individual are avantaje semnificative atât pentru mentor, cât
și pentru beneficiar. În cazul unui proiect precum MINT, impactul unui program de
mentorat depășește cu mult echipele individuale. Acesta indică familiilor care se confruntă
cu problemele migrației că sunt binevenite și că există ajutor la dispoziția lor pentru
construirea unei vieți noi. Prin conectarea migranților cu comunitățile-gazdă, un astfel de
proiect poate produce un impact cu adevărat profund și de amploare, punând bazele unei
societăți pașnice, tolerante și coezive.
Implicarea părinților a fost esențială pentru succesul proiectului, deoarece aceștia au
contribuit la coordonarea logistică, protecție, traducere și mediere culturală. Cu toate
acestea, unul dintre efectele indirecte ale proiectului MINT a fost modul în care a contribuit
la integrarea familiilor în ansamblu. Pentru viitoarele intervenții cu obiective de integrare
explicite, o recomandare din cadrul proiectului a vizat facilitarea conexiunilor sociale sau a
activităților pentru părinți și alți membri ai familiei.
„Ar fi fost mai ușor și pentru mine dacă la începutul acestui proiect ne-am fi întâlnit cu
alți părinți și am fi putut vorbi și despre problemele noastre. […] Am auzit deja aici că
și alți copii au aceleași probleme [ca și fiul meu] și mă simt puțin mai bine acum.“
- Părinte, Polonia
„Cunoașteți familii de voluntari? Când am terminat cursul de limbă slovenă, am rămas
acasă și am început să o uităm pentru că nu o folosim. Dacă aveți familii, acestea ar
putea, de exemplu, să vină o dată pe lună în vizită, am putea bea cafea împreună și
vorbi în limba slovenă. ”
- Părinte, Slovenia
Desigur, alocarea resurselor umane și materiale trebuie făcută cu atenție,
astfel încât relația individuală de mentorat să fie prioritară și nu compromisă.
Cu toate acestea, implicarea familiilor în activități de grup selectate poate constitui un mod
de a facilita o tranziție dificilă și de a asigura durabilitatea impactului proiectului.
63
Anexa 1 - Teoria schimbării în cadrul proiectului MINT
Teoria schimbării
Programul Copii și tineri afectați de migrațiune Ipoteze Este necesară o abordare multidisciplinară pentru gestionarea problematicii CTAM Dialogul și dezvoltarea în cadrul comunității sunt esențiale pentru încredere și colaborare Inovația socială și digitală va îmbunătăți conectare, comunicarea și accesul la informații valoroase O mai bună gestionare a problemelor de integrare în zonele urbane va avea impact asupra problemelor CTAM Valorizarea și integrarea CTAM ca agenți ai propriei protecții și dezvoltări sunt esențiale Principalele strategii Activități de mobilizare publică și advocacy Dezvoltarea capacității Furnizarea serviciilor Bunăstare și reziliență Capacitarea tinerilor Colectarea și analiza datelor (mobile) Actorii oficiali și neoficiali se asigură împreună că CTAM au acces la drepturile lor în toate etapele parcursului lor CTAM au acces efectiv la servicii adecvate și de calitate pentru propria protecție și dezvoltare Cadrele sociale, legale și de politici abordează în mod pozitiv drepturile și nevoile CTAM la nivel local, național, regional și mondial Actorii oficiali și neoficiali coordonați de-a lungul parcursului CTAM CTAM ca actori ai propriei protecții și dezvoltări sunt esențiale Organisme statale, regionale și mondiale influențate de campania DU CTAM integrați în mecanisme formale și informale Serviciile sunt gestionate și consolidate (accesibilitate, cantitate, calitate) Sistemele de guvernanță locale consolidate Sprijin pentru inițiativele CTAM CTAM, capacitățile actorilor oficiali și neoficiali consolidate Prevenire Protecție în timpul relocării
64
Protejarea copiilor lăsați în urmă (Re)integrare Modificări pozitive ale imaginii despre CTAM și migrație
65
Anexa 2 - Link-uri utile Prezentăm mai jos câteva linkuri care vă pot fi utile atunci când vă proiectați programul de
mentorat. Puteți găsi și alte materiale utile în biblioteca online Child Protection Hub
(ChildHub), care merită explorată.
Cadrele orientative și surse utile de sprijin The United Nations Convention on the Rights of the Child (UNCRC)
Child-friendly Version of UNCRC
European Union Agency for Fundamental Rights on children’s rights
Child Protection Hub a fost inițiat de un grup de persoane și organizații din 9 țări din sud-
estul Europei și din regiunea europeană mai largă. În calitate de comunitate profesională,
ne străduim să creăm un mediu sigur și favorabil includerii tuturor copiilor. Echipa
proiectului s-a reunit pentru a realiza acest demers ambițios cu scopul de a oferi
profesioniștilor în domeniul protecției copilului instrumente de lucru și dezvoltare, spațiu
pentru învățare și comunicare constantă și ocazia de a face parte dintr-o comunitate
regională puternică de practică.
Informații suplimentare despre conflictele în desfășurare în țările din care fug refugiații
sunt disponibile la Refworld – UNHCR.
A Right to Be Heard: Listening to Children and Young People on the Move, UNICEF, 2018:
perspectivele a aproape 4.000 de tineri migranți și refugiați care au răspuns la un sondaj
mondial recent realizat de UNICEF. Raportul evidențiază multe dintre provocările cu care
se confruntă acești tineri dezrădăcinați, precum și speranțele și aspirațiile lor. De
asemenea, ne amintește de agenda cu șase puncte a UNICEF pentru a acționa în vederea
protejării drepturilor tuturor copiilor și tinerilor migranți și refugiați.
Raportul Eurydice 'Integrating Students from Migrant Backgrounds into Schools in
Europe: National Policies and Measures'.
Resurse pe tema protecției: Keeping Children Safe este o inițiativă emblematică care sprijină protecția copiilor. Site-ul
Keeping Children Safe este o sursă neprețuită de îndrumări, dovezi și abordări. Au o
multitudine de resurse utile în resource library.
Crucea Roșie canadiană oferă orientări utile. Manualul Ten Steps to Creating Safe
Environments for Children and Youth este un ghid privind dezvoltarea, implementarea și
monitorizarea strategiilor de gestionare a riscurilor în cadrul organizațiilor pentru a ajuta
la menținerea tuturor angajaților și participanților, în special a copiilor și tinerilor, în
siguranță împotriva violenței, abuzului și hărțuirii.
Participarea copiilor Acest modul face parte dintr-un pachet de resurse dezvoltat în cadrul programului Action
for the Rights of the Child (Acțiune pentru Drepturile Copilului) (ARC) - o inițiativă
interinstituțională lansată de UNHCR și Alianța Salvați Copiii la care s-au alăturat ulterior
și alte organizații, inclusiv Terre des Hommes, al cărei scop a fost dezvoltarea capacității
personalului UNHCR, al guvernului și al ONG-urilor de a proteja și îngriji copiii în situații
de urgență.
What is Participation and What Barriers Do Children with Disabilities Face When Trying
to Participate? [Sinteză ChildHub]
66
Activități de formare a mentorilor Mișcarea Cercetașilor din Suedia are un set de instrumente utile privind diversitatea care
conține o serie de activități care îi sprijină pe tineri să exploreze idei legate de diversitate și
migrație:
Surse de activitate pentru interacțiunile mentor/beneficiar În resursele de mai jos, puteți vedea modul în care a fost utilizat procesul etapizat aplicat
de Child to Child pentru a sprijini copiii vulnerabili să abordeze problemele care îi
afectează, și copiii, în general, să abordeze probleme legate de reducerea riscului de
dezastru. În mod normal, multe dintre activitățile detaliate pot fi adaptate pentru a fi
utilizate în orice program de mentorat pentru integrare - în special atunci când se caută
modalități de a corela programul de mentorat cu activitatea de advocacy condusă de copii
și de tineri.
● Supporting vulnerable children
● Involving children in disaster risk reduction
Education International a dezvoltat un set de instrumente pentru educatori și asociațiile educaționale care lucrează cu copii migranți și refugiați pentru a face din dreptul la educație de calitate o realitate pentru toți.
Tdh are Movement, Games and Sport tool conceput în principal pentru a sprijini proiectele
psihosociale și a contribui la îmbunătățirea calității intervenției cu copii, găzduit pe ChildHub.
Monitorizare, evaluare și învățare Cadrul conceptual pentru măsurarea rezultatelor participării adolescenților
Un set de instrumente pentru monitorizarea și evaluarea participării copiilor: acesta oferă
un cadru conceptual pentru măsurarea participării copiilor, pentru analiza progresului
acestora într-un anumit cadru și pentru evaluarea amplorii și calității participării. De
asemenea, oferă instrumente practice pentru colectarea informațiilor necesare pentru a
monitoriza participarea copiilor. Setul de instrumente este format din 6 broșuri:
● Broșura 1: Introducere ● Broșura 2: Măsurarea creării unui mediu participativ și caracterizat de respect
pentru copii ● Broșura 3: Măsurarea amplorii, calității și rezultatelor participării copiilor ● Broșura 4: Ghid în 10 pași pentru monitorizarea și evaluarea participării copiilor ● Broșura 5: Instrumente de monitorizare și evaluare a participării copiilor ● Broșura 6: Experiențele, sfaturile și recomandările copiilor și tinerilor
Exemple de activități de tip advocacy Puteți găsi mai multe relatări despre experiențele refugiaților accesând:
● BBC Road to Refuge
● Scattered People by the Brisbane Refugee Support Centre, corelează relatările
despre refugiați cu parcursul acestora, identificând 11 etape ale tranziției
● Road to Refuge, povești
● Celebrating Refugee Lives (Afghanistan, Sierra Leone, Croatia, Irak, Burma, Sudan)
67
Exemple de jocuri (puse la dispoziție deTdh Romania)
Jocuri de antrenament mental
• Brain Metrix
• Lumosity
• Fit brains trainer
• Peak
• Brain it on
• 8 Funny trick questions
• https://beaconing.eu/
Jocuri pe tema democrației și drepturilor omului
• Joc în grup "Democracy" creat în Norvegia. https://www.rafto.no/
• NESTA - INNOVATE - Policy Making - https://www.nesta.org.uk/feature/innovate-policymakers-board-game/
• Jocuri și manual pe tema celor 8 competențe cheie - proiect pe termen lung 8KEYCOM" include 9 jocuri și materiale suplimentare pentru activități
educaționale non-formale care contribuie la o înțelegere mai profundă a
conceptelor celor 8 competențe cheie și a dezvoltării acestora. Împreună, creează
“Magic backpack”! http://www.8competencesgame.com/?page_id=59
• ESCAPE ROOM pentru drepturile omului- https://www.salto-youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-
1816/TOOLBOX_Few%20m2%20of%20different%20reality.pdf
• Joc de cărți - Valiza - înțelegerea fenomenului migrației https://www.salto-
youth.net/tools/toolbox/tool/suitcase-an-experiential-game-for-understanding-
of-migrations.2372/ & https://www.salto-
youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-1928/Suitcase_English-
extreme%20compressed.pdf
• Cvartetul dictatorilor - https://www.salto-
youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-1027/dictator%20cards.zip &
https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/dictator-cards.1470/
• Joc cu cartonașe - istoria drepturilor omului - https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/human-rights-history.1427/
• Joc de memorie despre drepturile omului- https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/human-rights-memory.1390/
• Joc de memorie despre rasism și excludere - https://www.salto-
youth.net/tools/toolbox/tool/memo3.1392/
• Joc de memorie despre drepturile omului - https://www.salto-
youth.net/tools/toolbox/tool/midnight.1393/
Jocuri despre colaborare, tineri și includere
• Joc pentru comunicare și activitate de grup - https://www.salto-
youth.net/tools/toolbox/tool/way-to-soar.2278/
• Werewolf style - "Awesome Volunteering Game" este un joc cu roluri al cărui scop este să promoveze voluntariatul, ca răspuns la provocările din societate. Grupul
țintă pe care îl vizează îl reprezintă tinerii și poate fi jucat de min. 8 și max. 20 de
jucători - https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/awesome-
volunteering-game.1455/
68
• Motiv8 - joc care explorează motivația tinerilor - https://www.salto-
youth.net/tools/toolbox/tool/motiv8-board-game.1167/
• Let’s fly together - joc despre includerea socială- https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/let-s-fly-together-boardgame.1431/
• Let’s volunteer - joc despre voluntariat -https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/board-game-let-s-volunteer.1430/
• Hasi Game - joc despre interculturalitate- https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/hasi-game.1256/
• Interconaction - joc despre provocările la nivel mondial și durabilitate- https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/boardgame-interconaction.1456/
• Joc despre dizabilități- https://www.salto-youth.net/tools/toolbox/tool/board-game-about-disabilities.328/
Jocuri digitale
• Demokratispillet Democracy game, din Danemarca-https://demokratispillet.dk/
• EN.GA.G.E. jocuri digitale pentru educația antreprenorială în învățământul
primar și gimnazial- https://www.salto-
youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-2119/ENGAGE-
MANUAL_EN.pdf & http://www.engagegame.eu/en-ga-g-e-digital-games/
• Word4Word: Human Rights - joc de cuvinte https://play.google.com/store/apps/details?id=com.indea.word4wordhumanrigh
ts & https://itunes.apple.com/app/id1435132019
• Social inclusion out of the box - http://youthincluded.com/social-inclusion-out-
of-the-boxmobile-game/
• Jocuri despre ocuparea unui loc de muncă- www.emplay.eu & https://www.salto-
youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-1961/EMPLAY_handbook.pdf
• Enter Dignity world (colecție de jocuri)- http://enterdignityworld.com/
Jocuri pentru copii, adolescenți și tineri
• Ballotage https://boardgamegeek.com/boardgame/259498/ballotage
• D€mocracia https://boardgamegeek.com/boardgame/158713/dmocracia
• Article 27: The UN Security Council Game
https://boardgamegeek.com/boardgame/113293/article-27-un-security-council-
game
• Werewolf Mechanics Family
https://boardgamegeek.com/boardgame/925/werewolf
• The Republic of Rome
https://boardgamegeek.com/boardgame/1513/republic-rome
• Presidente https://boardgamegeek.com/boardgame/188985/presidente
• Presidential Election https://boardgamegeek.com/boardgame/12765/presidential-election
• Quorum https://boardgamegeek.com/boardgame/9501/quorum
• As Eleições e os Partidos
https://boardgamegeek.com/boardgame/45743/eleicoes-e-os-partidos
• City Council https://boardgamegeek.com/boardgame/144632/city-council
• Democracy: Majority Rules
https://boardgamegeek.com/boardgame/123162/democracy-majority-rules
69
• European Union: The Board Game
https://boardgamegeek.com/boardgame/181083/european-union-board-game
• Democracy: The Board Game https://boardgamegeek.com/boardgame/41140/democracy-board-game
• Terraforming Mars https://boardgamegeek.com/boardgame/167791/terraforming-mars
• Charterstone https://boardgamegeek.com/boardgame/197376/charterstone
• Hanabi https://boardgamegeek.com/boardgame/98778/hanabi
Alte articole și informații de interes:
• Interaction in board games - http://makethemplay.com/index.php/2019/11/20/6-and-a-half-forms-of-
interaction-in-board-games/
• What works and not in your game - https://boardgamedesigncourse.com/how-to-
figure-out-whats-working-in-your-game-and-whats-not/
• Perpendicular constrains - http://www.kindfortress.com/2019/11/29/design-
patterns-perpendicular-constraints/
• Cooperation vs. Competition -
http://makethemplay.com/index.php/2017/10/04/7-forms-of-cooperation-you-
can-add-to-your-board-game/
70
Anexa 3 – Modele de formulare Exemplele de formulare furnizate trebuie adaptate pentru a fi adecvate contextului și
utilizării de către organizațiile de implementare. Acordul mentor-beneficiar trebuie
elaborat împreună de mentor și beneficiar în cadrul întâlnirii lor inițiale.
Formularul de consimțământ al părintelui / tutorelui
Subsemnatul, părintele sau tutorele legal al _______________________, prin
prezentul îmi exprim permisiunea ca copilul meu să participe la programul MINT, derulat
de [numele organizației partenere].
Înțeleg pe deplin că programul implică mentori, care vor fi selectați din comunitate și vor
fi examinați (inclusiv o verificare a antecedentelor penale) și instruiți înainte de a-și
începe activitatea în cadrul programului. Mentorul trebuie să petreacă minimum [timp]
cu copilul meu la [loc]. Mentorului nu i se permite să ducă sau să se întâlnească cu copilul
meu în alt loc fără supravegherea corespunzătoare.
Înțeleg că copilul meu va participa la o sesiune de orientare în care va îi fi explicat
programul. Programul este planificat să dureze nouă luni, după care se poate discuta
continuarea sa.
Înțeleg că pe parcursul programului de mentorat pot exista evenimente speciale de grup
(incluzând toți mentorii și tinerii) planificate în afara locului obișnuit de desfășurare a
activității de mentorat. [organizația parteneră] va asigura supravegherea corespunzătoare
a acestor vizite, și va furniza în prealabil informații cu privire la natura exactă a acestor
activități.
Înțeleg că personalul [organizației partenere] va asigura monitorizarea continuă a
activităților de mentorat.
Permit personalului [organizației partenere] să utilizeze fotografii ale copilului meu făcute
în timpul implicării sale în programul de mentorat și renunț la orice drept de remunerare.
______________________________ ______________________________
Numele părintelui/tutorelui Semnătura părintelui/tutorelui
_______________________________
Data
71
Persoană de contact în caz de urgență
Mama Tatăl Altă persoană de
contact Relație n/a n/a Nume Număr de telefon de acasă
Număr de telefon de la locul de muncă
Număr de telefon mobil
Adresa de domiciliu
Informații suplimentare Menționați orice aspect care este important pentru bunăstarea copilului dvs.
72
Model de fișă a postului pentru mentori
Funcție
Mentor al copiilor migranți recent sosiți
Scop
A acționa ca model, a susține și sprijini copiii nou-sosiți29 pentru a promova integrarea
acestora și a pregăti copiii pentru intrarea în educația formală și informală
Atribuții
• Se angajează să clădească o relație de sprijin cu un copil migrant recent sosit.
• Participă activ la o sesiune de formare cu durata de două zile.
• Se întâlnește personal cu beneficiarul cel puțin de trei ori pe lună.
• Participă la o activitate „în aer liber“ cu beneficiarul o dată la două luni.
• Lucrează cu beneficiarul pentru a întocmi un plan de activitate și îndrumă
beneficiarul pe parcursul acestor activități.
• Ține evidența întâlnirilor mentor/beneficiar pentru a urmări progresele
• Participă la întâlniri periodice cu coordonatorul activităților de mentorat pentru a
comunica progresele realizate și posibilele îngrijorări
• Sprijină colegii mentori când survin probleme.
Calificări
● Abilitatea de a empatiza și a înțelege tinerii din medii culturale diferite.
● Nu judecă, are capacitatea de a adopta o abordare axată pe dezvoltare atunci când lucrează cu o persoană tânără.
● Abilitatea de a asculta activ sau dorința de a și-o dezvolta.
● În general, este de dorit să aibă experiență în activități cu tineri sau copii imigranți.
Durata angajamentului
Mentorul trebuie să se angajeze să participe la cel puțin unul, dar preferabil la două
cicluri de mentorat.
Avantaje
● Oportunitatea de a îmbunătăți abilitățile de leadership și facilitare; veți avea ocazia să exersați abilități precum munca în echipă, luarea deciziilor într-un
mediu favorizant și comunicarea cu încredere. Acestea sunt abilități cheie care
îmbunătățesc capacitatea de angajare și încrederea.
● Formare și sprijin permanent, care vor include o prezentare generală a valorilor și
punctelor forte ale tinerilor migranți, provocările cu care se confruntă tinerii
imigranți, un manual de resurse cu sugestii de activitate și strategii pentru a crea o
legătură strânsă cu beneficiarul.
● Expunerea la noi culturi; ocazia de a înțelege altfel diversitatea și de a face
diferența în viața unui copil nou-sosit.
● Posibilitatea de a vă distra și de a vă implica în activități culturale, sociale și fizice
gratuite
● Primirea unui certificat la sfârșitul procesului, pentru a evidenția abilitățile,
angajamentul și impactul realizat.
29 În proiectul MINT, s-a convenit că copiii „nou-sosiți” sunt copii RTT care au ajuns în țara-gazdă cu până la 5 ani înainte de începerea proiectului
73
Acord de confidențialitate pentru mentori
Toate informațiile care vi se comunică despre și de către beneficiarul dvs. sunt confidențiale, iar comunicarea acestor informații este interzisă. Cu toate acestea, aveți obligația de a raporta anumite lucruri. Promiteți beneficiarului că veți păstra secretul informațiilor confidențiale. Spuneți-i beneficiarului că este liber să vă comunice informații confidențiale, dar că aveți obligația de a raporta anumite lucruri. Este esențial, nu numai pentru bunăstarea beneficiarului, ci și pentru protejarea propriei persoane, să respectați aceste excepții:
1. Dacă un beneficiar mărturisește că este victima abuzului sexual, emoțional sau fizic, trebuie să anunțați imediat [numele coordonatorului programului]. Notați în calendarul dvs. când și cui au fost raportate aceste informații. Amintiți-vă că aceste informații sunt extrem de personale și pot afecta viața anumitor persoane, prin urmare nu le comunicați nimănui, cu excepția autorităților competente.
2. Dacă un beneficiar vă relatează despre implicarea sa în orice activitate ilegală, trebuie să comunicați imediat [numele coordonatorului de program]. Din nou, menționați în calendarul dvs. când și cui au fost raportate aceste informații.
Aceste proceduri sunt concepute pentru a proteja beneficiarii și pentru a preveni chiar apariția unor comportamente inadecvate în cadrul programului de mentorat sau ale personalului și voluntarilor acestuia. Orice acuzație ar putea, cel puțin, să afecteze grav reputația tuturor celor care participă și să pună în pericol programul de mentorat. Vă asigurăm că apreciem participarea dvs. la acest proiect și faptul că respectați aceste proceduri. Dacă aveți întrebări, contactați [numele programului] la [numărul de telefon]. Am citit, înțeleg și sunt de acord să respect cu strictețe procedurile privind mentorii/voluntarii din cadrul programului de mentorat. Înțeleg că nerespectarea acestor proceduri pot conduce la încetarea participării mele la acest program. ______________________________ _____________________________ Numele Semnătura ______________________________ Data
74
Formular de consimțământ pentru fotografii Vă rugăm să returnați formularul completat coordonatorului proiectului de
mentorat cât mai curând posibil. Numele beneficiarului: _______________________ Data nașterii: __________________ [Organizația parteneră] dorește să facă fotografii și/sau înregistrări video ale participanților noștri pentru a sărbători și a promova programul său de mentorat. Imaginile statice sau în mișcare pot fi publicate în publicațiile noastre tipărite sau pe platformele online. Numele copiilor nu vor fi publicate niciodată alături de fotografia acestora. Imaginile electronice, indiferent dacă sunt fotografii sau videoclipuri, vor fi stocate în condiții de siguranță și vor fi accesibile numai utilizatorilor autorizați. Înainte de a utiliza fotografii/videoclipuri cu copilul dvs., avem nevoie de permisiunea dvs. Vă rugăm să răspundeți la întrebările de mai jos, apoi să semnați și să datați formularul conform indicațiilor. Încercuiți răspunsul
1. Putem folosi fotografia copilului dumneavoastră în publicații
tipărite?
Da / Nu
2. Putem folosi fotografia copilului dumneavoastră
Ca parte a unei activități de grup?
Da / Nu
Ca ilustrare a unei activități individuale?
Da / Nu
3. Putem permite publicarea fotografiei copilului dumneavoastră
într-un ziar?
Da / Nu
Vă rugăm să rețineți că utilizarea fotografiilor în ziare este supusă unor reguli stricte, iar părinții nu ar trebui să aibă vreun motiv de îngrijorare cu privire la utilizarea lor. Acest formular este valabil de la data semnării până când copilul dumneavoastră părăsește proiectul. Fotografiile și videoclipurile pot fi arhivate în siguranță după ce copilul dvs. părăsește proiectul, dar nu vor fi refolosite sau publicate extern fără reînnoirea consimțământului. Arhivarea oferă o evidență valoroasă a realizărilor proiectului. Înțelegem că părinții, tutorii și membrii familiei ar putea dori să înregistreze unele evenimente și suntem bucuroși să permitem acest lucru, înțelegând că astfel de imagini/înregistrări sunt utilizate strict în scopuri personale. ______________________________ _____________________________ Numele Semnătura ______________________________ Data
75
Acordul mentor-beneficiar Intrăm în mod voluntar într-o relație de mentorat care ne așteptăm să fie benefică pentru amândoi. Dorim ca aceasta să fie o experiență ce oferă satisfacții reciproce, cea mai mare parte a timpului petrecut împreună presupunând activități de dezvoltare ce vizează realizarea obiectivelor beneficiarului. Menționăm următoarele caracteristici ale relației noastre: Frecvența întâlnirilor Cât de des ne vom întâlni? ______________________________________________ Zilele săptămânii: __________________________________________________ Unde ne vom întâlni _________________________________________________ Cât va dura întâlnirea? _________________________________________ Rolul specific al mentorului (Constituie un model, ghidează, observă și dă feedback, recomandă activități de dezvoltare, facilitează învățarea, sugerează/furnizează resurse etc.) __________________________________________________________________________________________________________________________ Mentorul va oferi sprijin fără nicio remunerație financiară. De asemenea, nu există așteptări ca mentorul sau familia acestuia să primească sprijin financiar. În timpul primei întâlniri, vor fi clar definite așteptările și limitele. Rolul specific al beneficiarului În calitate de participant de bună voie la acest proiect de mentorat, mă angajez să lucrez cu mentorul meu pe tot parcursul programului, să particip la toate întâlnirile programate cu mentorul meu și să comunic săptămânal cu mentorul meu. Uneori intervin și situații de urgență, așa că, dacă nu sunt în măsură să respect data unei întâlniri, va fi anunțat în avans mentorul meu pentru a o reprograma. Voi defini obiective personale și voi fi deschis pentru coaching și feedback de la mentorul meu. Confidențialitate Nimic din ceea ce spune beneficiarul mentorului nu va fi discutat cu nimeni, cu excepția mentorului coordonator. Dacă mentorul consideră că este important să implice un alt adult, acest aspect va fi discutat mai întâi cu beneficiarul. Dacă există o amenințare cu vătămarea fizică a beneficiarului sau a altora, mentorul trebuie să încalce confidențialitatea pentru a solicita protecția persoanei aflate în pericol. Încetare fără culpă Suntem de acord cu o încetare fără culpă a acestei relații dacă, din indiferent de motiv, aceasta pare adecvată. Oricare dintre părți are opțiunea de a întrerupe relația din orice motiv și va discuta această decizie cu coordonatorul mentorului înainte de a înceta relația.
__________________________ _____________________________ Beneficiar Mentor __________________________ _____________________________ Data Data