c8&9

Geografie fizică şi Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

1

8. Cartarea solurilor ................................................................................................................. 2

8.1 Faza premergatoare ....................................................................................................... 2

8.2 Faza de teren ................................................................................................................. 2

8.3 Faza de laborator si de birou .......................................................................................... 3

9. Notiuni de bonitare a terenurilor agricole .............................................................................. 5

9.1Indicatorii de bonitare ...................................................................................................... 5

9.2 Potentarea notelor de bonitare ....................................................................................... 7

9.3 Constituirea unitatilor de teritoriu ecologic omogene(TEO) ............................................. 7

9.4 Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole ........................................................... 7

9.5 Importanta bonitarii si caracterizarii tehnologice a terenurilor ......................................... 8

Anexa I .Destinatia si folosinta terenului ............................................................................. 10



2

8. Cartarea solurilor

Prin cartarea solurilor se intelege un complex de operatiuni care constau in cercetarea,

identificarea si delimitarea solurilor existente pe o anumita suprafata si transpunerea lor pe harti si

planuri[3]. Principalele faze ale cartarii sunt:

Faza premergatoare

Faza de teren

Faza de laborator si de birou

8.1 Faza premergatoare

In aceasta faza se urmareste realizarea unei informatii stiintifice asupra zonei respective si

pregatirea organizatorica a activitatii ce se va desfasura in teren.

Se vor aduna date cu privire la conditiile de:

clima,

relief,

vegetatie,

litologie,

hidrogeologie,

hidrologie;

Se va procura si pregati baza topografica care ar trebui sa contina cat mai multe detalii si sa

contina si informatia altimetrica exprimata prin curbe de nivel.

Hartile topografice utilizate in cartarea pedologica se tiparesc la urmatoarele scari:

1:1.000.000, 1:500.000, 1:300.000, 1:200.000, 1:100.000 , 1:50.000, 1:25.000, 1:10.000.

Tot in aceasta faza se pregatesc instrumentele, utilajele si rechizitele necesare fazei de teren[3].

8.2 Faza de teren

Cuprinde totalitatea operatiunilor ce se executa pe teren. Se procedeaza mai intai la

recunoasterea terenului, care da o imagine de ansamblu asupra conditiilor natural si de sol din

zona de interes. Urmeaza cartarea propriu-zisa care consta in:

Cercetarea detaliata a solurilor si a conditiilor naturale;

Separarea, delimitarea si caracterizarea unitatilor de sol;

Ridicarea probelor de sol pentru analizele de laborator;

In vederea cercetarii solului in teren se executa profile de sol care pot fi:



3

Principale(2m)

Secundare(1-1.20m)

Profile de control sau sondaje(50-60cm);

Se va urmari ca profilele de sol sa fie amplasate tinand cont de situatia de la teren,

schimbarile tipului de sol, reliefului, rocii parentale, adancimea apei freatice, vegetatia naturala,

etc. Densitatea profilelor de sol este conditionata de complexitatea invelisului de sol si de scara

hartii:cu cat scara hartii este mai mare si relieful mai accidentat, numarul de profile la unitatea de

suprafata va fi mai mare si invers.

Profilele executate se descriu in fise tip sau in carnete de teren. Din profilele caracteristice

ale unitatilor de sol se ridica probe pentru analizele de laborator[3].

8.3 Faza de laborator si de birou

In aceasta faza se executa o serie de analize de laborator la probele se sol ridicate din

teren, unele fiind comune pentru toate solurile(humusul, pH, textura, etc), iar altele pentru anumite

soluri. In aceasta faza se intocmesc hartile de sol si alte harti tematice si se intocmeste raportul

sau memoriul agropedologic.

Se mai intocmesc si alte harti:

Harta reliefului(evidentiaza unitatile geomorfologice);

Harta litologica(evidentiaza rocile si materialele parentale);

Harta eroziunii solului(regiuni cu eroziune);

Memoriul agropedologic prezinta rezultatele studiilor si cercetarilor efectuate privind solul.

Cuprinde trei parti dinstincte:

descrierea conditiilor naturale;

descrierea amanuntita a insusirilor fizice, chimice, mineralogice si biologice a fiecarei

categorii de sol;

interpretarea practica a studiilor si cercetarii la teren si de laborator;

Datele obtinute prin cartarea pedologica se folosesc la:

stabilirea fondului funciar agricol, silvic, al apelor, al constructiilor, al drumurilor;

repartizarea fondului funciar agricol pentru arabil, pomi, vie, pasuni si fanate;

stabilirea modurilor de folosinta ale terenurilor;

utilizarea rationala a ingrasamintelor si a amendamentelor;

bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor;

executarea lucrarilor de irigatii[3];



4

desecare;

prevenirea si combaterea eroziunii solului;

Exemplu de prestari servicii : consultanta, elaborarea de studii

pedologice si agrochimice, evaluari si scoateri din circuitul agricol,

etc. http://www.cartareagrochimica.ro/exemple_de_studii.html

Alte surse web:

http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/projects/soil_atlas/download/35.pdf

http://www.ams-samplers.com/category.cfm?CNum=6

http://www.johnsonsoilauger.co.za/Types.aspx

http://soils.usda.gov/technical/classification/orders/

http://www.cartareagrochimica.ro/exemple_de_studii.html

http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/projects/soil_atlas/download/35.pdf

http://www.ams-samplers.com/category.cfm?CNum=6

http://www.johnsonsoilauger.co.za/Types.aspx

http://soils.usda.gov/technical/classification/orders/



5

9. Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

Reprezinta un instrument pentru aprecierea calitativa a terenurilor de folosinta agricola

inclusiv cele neproductive din cadrul fondului funciar indiferent de posesor. Calitatea unui teren se

apreciaza in raport cu insusirile sale dominante, dobandite prin conditii de relief, sol, hidrologie si

amenajari. Un teren este cu atat mai bun cu cat se preteaza la un numar mai mare de categorii de

folosinta, cu cat necesita investitii mai mici si da randamente mai mari si cu cat ofera conditii

pentru cultivarea unui numar mai mare de specii si soiuri de plante. Terenurile cele mai bune

pentru agricultura sunt cele care nu prezinta nici un fel de limitare sau procese de degradare.

Pe masura ce terenurile incep sa fie afectate de limitari sau procese de degradare ca

inmlastinire, podzolire, salinizare, eroziune, alunecari, apar restrictii in utilizarea lor in agricultura,

limitari care sunt direct proportionale cu intensitatea de manifestare a proceselor de degradare.

In aprecierea calitatii unui teren, un criteriu important il reprezinta panta.

Cu cat panta creste, cresc si restrictiile privind mecanizarea lucrarilor, ducand la scaderea

calitatii terenului.

In cadrul aceleasi grupe de panta se au in vedere si gradele de framantare si fragmentare,

caracteristici care influenteaza la randul lor mecanizarea lucrarilor.

Prin bonitarea terenurilor agricole se intelege operatiunea complexa de cunoastere a

conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor

conditii pentru fiecare cultura si folosinta in parte. Exprimarea favorabilitatii pentru diferite plante se

face prin note de bonitare in conditii naturale si potentarea notelor de bonitare, in urma aplicariii

unor masuri pedo-ameliorative.

Pentru calculul notelor de bonitare in conditiile naturale, se folosesc indicatorii de

bonitare, iar pentru potenţarea notelor de bonitare prin aplicarea unor lucrari de ameliorare, se

utilizeaza indicatorii de potentare.

9.1 Indicatorii de bonitare

Productivitatea plantelor depinde de intregul ansamblu al factorilor de mediu. Dintre acestia

au fost alesi cei mai important pentru aprecierea capacitatii de productie a terenurilor:

Conditiile de relief;

Conditiile de clima;

Hidrologie;

Insusirile fizico-chimice ale solurilor;



6

In cadrul acestor factori au fost stabiliti numai anumiti indicatori mai importanti, indicatori

masurabili, ce se regasesc in lucrarile de cartare existente:

Alunecarile si unele forme de microrelief;

Panta terenului;

Media anuala a temperaturii;

Media anuala a precipitatiilor;

Adancimea apei freatice

Contraste de textura;

Textura solului;

Reactia solului;

Rezerva de humus;

Inundabilitate;

Poluare;etc

Pentru fiecare indicator au fost alcatuite scari valorice ale caror trepte au fost stabilite astfel

incat sa permita diferentierea influentei acestora si valorile variaza de la 0 la 1. Valoarea maxima

a indicatorilor este 1 si valoarea minima este 0[3].

Folosintele si culturile luate in considerare sunt urmatoarele:

Pomi

Fanete

Mar

Par

Prun

Cires-vinis

Cais

Piersic

Vie-vin

Vie-struguri masa

Orz, etc.

Grau

Ordin nr. 534/2001 din 01/10/2001 privind aprobarea

Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general;

Legea 133/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta

a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea si completarea

Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996;

Sursa: www.ancpi.ro

Pentru fiecare indicator in functie de scara si de folosinta sau cultura, au fost alcatuite tabelele

cu valorile coeficientilor respectivi. Notele de bonitare, pe folosinte si culturi, se obtin inmultind cu

100 produsul coeficientilor respectivi:

( )

y=nota de bonitare; x1x2x3..xn=valoarea coeficientilor;

http://www.ancpi.ro/



7

9.2 Potentarea notelor de bonitare

In urma aplicarii diferitelor masuri de ameliorare, unele insusiri negative ale terenurilor sunt

corectate sau inlaturate si are loc o crestere a capacitatii de productie a terenurilor respective.

Pentru a exprima noua situatie, se efectueaza operatiunea de “potenţare” care consta in marirea

valorii coeficientilor de bonitare ai insusirilor asupra carora s-a actionat, prin inmultirea acestora

coeficienti denumiti “coeficienti de potentare”.

Potentarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrari, care au un efect de lunga durata

si modifica in mare masura starea generala de productivitate a terenului ca de exemplu:

Irigatie

Drenaj

Desecare

Indiguire

Prevenirea si combaterea eroziunii(fara terasare)

Combaterea salinitatii si alcalinitatii

Afanarea adanca a solului

Amendarea calcica

Combaterea poluarii[3]

9.3 Constituirea unitatilor de teritoriu ecologic omogene(TEO)

Acordarea notelor de bonitare se executa pentru fiecare unitate TEO, care se defineste ca

o portiune de teritoriu pe care toti factorii naturali, sau in cazul suprafetelor ameliorate si cei

antropici, se manifesta uniform.

Elaborarea hartilor cu unitatile TEO se intocmeste folosind aceeasi indicatori ca si la

bonitarea propriu-zisa si la potentarea notelor de bonitare. Scara la care se intocmesc hartile cu

unitati TEO este 1:10.000[3].

9.4 Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole

Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole se realizeaza odata cu bonitarea,

folosindu-se indicatorii de potentare, avand drept scop determinarea necesitatilor si posibilitatilor

de sporire a capacitatii de productie tinand cont de:

Pretabilitatea terenurilor pentru irigatii

Necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii

Specificul lucrarilor solului si posibilitatea mecanizarii lucrarilor agricole

Necesitatea lucrarilor de recultivare si combatere a poluarii[3]



8

9.5 Importanta bonitarii si caracterizarii tehnologice a terenurilor

Prin lucrarile de bonitare se stabileste o valoare relativa a terenurilor respective, notele de

bonitare si clasele de bonitare avand o semnificatie ecologica pentru fiecare cultura, in sensul unei

favorabilitati diferentiate si a posibilitatii obtinerii de recolte cu nivele diferite[3].

Bonitarea serveste si la stabilirea mai corecta a folosintelor si culturilor, atat in ceea ce

priveste nivelul productiilor cat si al eficientei economice; de asemenea ajuta la fundamentarea

investitiilor, tehnologiilor de cultura, retributiei pentru agricultura. Notele de bonitare nu sunt

definitive.

Datorita modului de stabilire a categoriilor si grupelor de caracterizare tehnologica, acestea

permit aplicarea singulara sau combinata a masurilor de imbunatatire, ceea ce concura la

cresterea productiei si la modificarea corespunzatoare a notelor de bonitare.

Se por realiza produse cartografice ce reflecta urmatoarele situatii cum ar fi:

Note medii de bonitare, pe culturi si folosinte;

Note medii de bonitare potentate, pe culturi si folosinte;

Suprafetele pe categorii de folosinta

Suprafetele pe categorii de folosinta si conditii climatice

Suprafetele pe categorii de folosinta si tipuri/subtipuri de sol

Productii medii la hectar estimate pe diferite culture si necesarul de ingrasaminte in

functie de tipul de sol si productii medii

Teritoriile ecologice omogene(TEO)[3]



9

.

Bibliografie

[1]. D. Mihailescu; Note de curs, Facultatea de Geodezie(2012);

[2]. S.Udrescu; Curs de Pedologie, Univ.de Stiinte Agronomice Bucuresti, 1995;

[3].Puiu Stefan si colaboratoriii; Pedologie, Editura Didactica si

Pedagogica, 1983;

Teste de

autoevaluare

1. Enumerati principalele faze ale cartarii:

___________________

___________________

2. Prin bonitarea terenurilor agricole se intelege operatiunea complexa de

cunoastere a conditiilor de ………… si rodire a plantelor si de determinare

a gradului de ……….. a acestor conditii pentru fiecare cultura si folosinta

in parte.

R: completati cuvintele lipsa

3. Notele de bonitare sunt definitive.

R: Adevărat

Fals

4. Definiti termenii din formula:

( )

y =_______________

xi =_______________

5. Enumerati cel putin 3 produse cartografice ce se pot realize in urma

bonitatii si caracterizarii tehnologice a terenurilor:

___________________

___________________



10

Anexa I .Destinatia si folosinta terenului

Despre teren :Un teren poate avea una din următoarele destinaţii:

Nr. crt. Destinaţia terenului Simbol (cod)

1 Terenuri cu destinaţie agricolă TDA

2 Terenuri cu destinaţie forestieră TDF

3 Terenuri aflate permanent sub ape TDH

4 Terenuri din intravilan TDI

5 Terenuri cu destinaţie specială TDS

Un teren poate avea una din următoarele categorii de folosinţa:

Nr. crt. Categoria de folosinţă Subcategoria de folosinţă Simbol (cod)

1 Terenuri cu construcţii construcţii C

curţi şi construcţii CC

diguri CD

cariere CA

parcuri CP

cimitire CI

terenuri de sport CS

pieţe şi târguri CT

pajişti şi ştranduri CPJ

taluzuri pietruite CTZ

fâşie de frontieră CFF

exploatări miniere şi petroliere CMP

alte terenuri cu construcţii CAT

2 Arabil arabil propriu-zis A

pajişti cultivate AP

grădini de legume AG



11

orezării AO

sere AS

solarii şi răsadniţe ASO

căpşunării AC

alte culturi perene AD

3 Păşuni păşuni curate P

păşuni împădurite PP

păşuni cu pomi fructiferi PL

păşuni cu tufărişuri şi mărăciniş PT

4 Fâneţe fâneţe curate F

fâneţe cu pomi fructiferi FL

fâneţe împădurite FPF

fâneţe cu tufărişuri şi mărăciniş T

5 Vii vii V

vii nobile VN

vii hibride VH

plantaţii hamei VHA

pepiniere viticole P

6 Livezi livezi clasice L

livezi intensive şi superintensive LI

livezi plantaţii arbuşti LF

plantaţii dud LD

pepiniere pomicole LP

7 Păduri şi alte terenuri de vegetaţie

forestieră păduri PD

perdele de protecţie PDP

tufărişuri şi mărăcinişuri PDT



12

răchitării PDR

pepiniere silvice PDPS

8 Terenuri cu ape ape curgătoare HR

lacuri şi bălţi naturale HB

lacuri de acumulare HA

amenajări piscicole HP

ape cu stuf HS

canaluri HC

marea teritorială HM

9 Drumuri şi căi ferate autostrăzi DA

drumuri naţionale DN

drumuri judeţene DJ

drumuri comunale DC

străzi şi uliţe DS

drumuri de exploatare (agricole, silvice, petroliere, industriale

etc.) DE

drumuri şi poteci turistice DT

căi ferate DF

10 Terenuri neproductive nisipuri zburătoare NN

bolovănişuri, stâncării, pietrişuri NB

râpe, ravene, torenţi NR

sărături cu crustă NS

mocirle şi smârcuri NM

gropi împrumut, deponii NG

halde NH

c8&9

Documents