ORGANIZATII SI RELATII INTERNATIONALE

Curs 1

Solutionarea diferendelor prin mijloace jurisdictionale

Elemente generalePrincipiul solutionarii pasnice a diferendelor este consacrat in Carta ONU, reprezentand unul dintre principiile fundamnetale ale Cartei.

Art 2(3) Carta ONU: Toti membrii organizatiei vor solutiona diferendele lor internationale prin mijloace pasnice, astfel incat pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie puse in primejdie.

Capitolul VI - solutionarea pasnica a diferendelor

Art. 33(1) Carta ONU- enumerare: negocieri, ancheta internationala, bunele oficii, mediere, conciliere, arbitraj, jurisdictie, acorduri regionale, alte mijloace

Clasificari:

1. Mijloace politico-diplomatice - negocieri, ancheta internationala, bunele oficii, mediere, conciliere

- presupun fie contactul direct intre parti, fie interventia unui tert, insa in niciun caz interventia tertului nu rezulta intr-o hotarare obligatorie

2. Mijloace jurisdictionale - presupun interventia unui tert care pronunta o sentinta (hotarare) obligatorie

3. Solutionarea diferendelor prin organizatii internationale

NotiuniDiferend (engl. dispute) = un dezacord asupra unei probleme de drept sau de fapt, o opozitie de teze juridice sau de interese intre state - CPIJ, Cazul privind Concesiunea Mavrommatis in Palestina, 1924;

- Pentru a exista un diferend, trebuie ca pretentia unei parti sa fie in mod pozitiv opusa celeilalte (CIJ, Cazul privind Sud-Vestul african, 1962, obiectii preliminare - astazi Namibia)

Diferendul poate rezulta din omisiunea unui stat de a raspunde unei pretentii, in circumstante care cereau un raspuns (Camerun c/ Nigeria, Obiectii preliminare, 1998)

Relevanta notiunii: pentru solutionarea jurisdictionala, daca nu exista diferend la momentul introducerii cererii, instanta nu va fi competenta (Georgia c/ Rusia, 2011, Obiectii preliminare)

Jurisdictia privind zonele de pescuit Spania c/ Canada, 1994 - Canada a introdus o rezerva la declaratia prin care recunostea competenta Curtii, in ceea ce priveste NAFO (North Atlantic Fishing Organisation) prin care se stabileste o zona de pescuit in mare libera in care au dreptul de a pescui numai statele membre. O nava spaniola a fost prinsa pescuind in acea zona. Spania a cerut Curtii sa se pronunte asupra dreptului statelor de a stabili o astfel de zona de pescuit. Curtea a stabilit ca obiectul diferendului nu poate fi stabilit in mod arbitrar de un singur stat, in mod unilateral.

Situatia = o stare de fapt care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend (art. 34 din Carta ONU)

Ex: situatiile din Orientul Mijlociu

IstoricMijloace de solutionare a diferendelor: Conventiile de la Haga din 1899 si 1907 - enumera modalitatile de solutionare: negociere, bune oficii, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj

- au constituit regulile primare, originare in privinta dreptului umanitar

1907 - Curtea Permanenta de Arbitraj

Diferend politic/juridicArt. 36(3) Carta ONU: diferendele de ordin juridic urmeaza, ca regula generala, sa fie supuse spre solutionare CUJ sau altor instrante jurisdictionale sau arbitrale

Nimic nu impiedica insa ca diferendele juridice sa fie oslutionate prin mijloace politico-diplomatice

Caracterul juridic al unui difrend este o conditie esentiala pentru ca el sa fie supus mijloacelor jurisdictionale. Diferendele politice nu pot fi niciodata supuse acestor mijloace, ele pot fi insa solutionate prin mijloace diplomatice, conciliere

In lipsa caracterului juridic al diferendului, o instanta internationala nu va fi insa competenta

Cazul prezentei continue a Africii de Sud in Namibia, 1971 - intotdeauna in viata internationala un diferend presupune atat chestiuni politice cat si juridice, dar acest lucru nu impiedica o instanta internationala sa solutioneze acele chestiuni juridice daca intrebarea pusa instantei este realizata in termeni juridici.

NegociereaDistinctie:

- negocierea ca mijloc de solutionare a diferendelor (cel mai simplu) - presupune doar interactiunea dintre partile la diferend

- negocierea ca etapa in incheierea unui tratat international

Totusi nimic nu impiedica partile sa solutioneze un diferend prin incheierea unui tratat (ex: delimitarea platoului continental). Un diferend, ca regula, se solutioneaza printr-un tratat.

Exista un principiu al anterioritatii negocierilor?

Raspuns: numai daca se prevede expres (Ex: Georgia c/ Rusia, 2011).

In lipsa unei prevederi contrare, nimic nu impiedica sesizarea directa a unei intante internationale (ex: Nicaragua c/ SUA, 1984; Platoul continental al Marii Egee, 1978).

CPIJ: Inainte ca un diferend sa fie adus in fata instantei, obiectul sau ar trebui sa fie definit prin negocieri diplomatice (Mavrommatis, 1924) Negocierile servesc la identificarea diferendului (a obiectului acestuia, dar nu este necesar ca obiectul sa fie identificat prin negocieri daca diferendul este clar determinat.

Totusi, nu exista o obligatie generala in drpetul international de a epuiza negocieril inainte de a sesiza instanta (Camerun c/ Nigeria, 1998)

Principiul bunei credinte: partile au obligatia de a se angaja in negocieri cu buna credinta, in vederea solutionarii echitabile a diferendului; CIJ, platoul continental al Marii Nordului, 1969; Zonele de pescuit anglo-islandeze, 1974. - statele la negociere trebuie sa ia in considerare drepturile celorlalte

Cazul Romania c/ Ungaria, 2012Clauza compromisorie: cele 2 parti vor negocia 2 tratate: tratatul privind regimul frontierei, tratatul privind delimitarea platoului continental si zonele exclusive. Daca in 2 ani de la inceputul negocierilor, partile nu se vor intelege, oricare dintre ele vor putea sezica CIJ cu conditia ca tratatul privind regimul frontierei sa fi intrat in vigoare sua neintrarea lui in vigoare sa se fi datorat vinei uneia dintre parti. - sa demonstreze ca una dintre parti nu s-a comportat cu buna credinta.Totusi, in final, diferendul a fost supus Curtii fara a se demonstra vina celeilalte parti.

Buna credinta in negociereCPIJ, Traficul feroviar intre Lituania si Polonia, 1931- partile nu au doar obligatia de a se angaja in negociere, ci de a le conduce in masura posibilului cu scopul de a ajunge la un acrod

- totusi, obligatia de a negocia nu presupune obligatia de a ajunge la un acord

Etapele negocierii:- fixarea obiectivelor care sa fie ierarhizate pentru ca scopul central este atingerea obiectivului principal; in lipsa solutionarii obiectivului principal este de preferat sa nu se solutioneze diferendul

Din perspectiva obiectivelor, diferendele pot fi clasificate in 2 tipuri:

a). negocieri cu suma nula: obiectivul principal al unei parti este diametral opus obiectivului celeilalte parti, iar atingerea obiectivului uneia dintre parti nu se poate realiza decat in detrimentul celeilalte parti (ex: delimitarea platoului continental intre 2 parti, negocierea dintre Belgrad is Pristina in 2007 cand Serbia si Kosovo au incercat sa transeze privind problema independentei Kosovo)

b) negocieri integrative: ambele parti sunt in castig pentru ca atingerea unuia dintre obiective nu se realizeaza in detrimentul celeilalte parti (win win situation)

- text consolidat - este foarte util sa se realizeze un exercitiu tehnic in care 2 parti vin cu texte diferite care trebuie comparate pentru a se gasi punctele comune, urmand sa se marcheze elementele care nu sunt comune si care provin din intentia uneia dintre parti, astfel incat sa se identifice problemele juridice sau elementele de fond care nu sunt stabilite

ex: Acordurile de la Mink - fiecare stat a venit cu un text consolidat diferit

- identificarea problemelor - este o operatiune intelectuala ce priveste identificarea problemelor de fond cu privire la care trebuie cautata o solutie

ex: Acordurile de la Mink - retragerea armamentului greu, definirea liniei de contact

- pachetele de negocieri - orice cedare presupune ca si cealalta parte cedeaza; elementele de fond nu trebuie tratate individual; ceea ce este important este ca o parte sa nu renunte la obiectivele sale principale, in schimb poate renunta la obiective care nu sunt fundamentale pentru ea, dar care sunt importante pentru cealalta parte

- pragmatismul - ceea ce este important este ajungerea la un compromis si nu relatiile cordiale dintre state

Ancheta internationalaAncheta internationala = Modalitate de solutionare a diferendelor care nu implica investigarea sau aplicarea dreptului, ci doar oslutionarea unui diferend ce priveste o situatie de fapt;

Art. 9 din Cenventia de la Haga din 1907: sa faciliteze o solutie...prin elucidarea faptelor prin intermediul unei investigari impartiale si detaliate;

1904, Incidentul Dogger Bank Rusia c/ Marii Britanii - Rusia se afla in razboi cu Japonia si navele militare rusesti navigau prin Marea Nordului, deschizand focul asupra unor nave de pescuit britanice, crezand a fi japoneze. Incidentul a fost de o asemenea gravitate incat s-ar fi putut declansa un razboi intre Anglia si Rusia. In schimb, s-a instituit o comisie de ancheta pentru a calcula distanta de la care au depistat si tras militarii rusi si pentru a se stabili daca militarii rusi ar fi putut determina ca navele apartineau Angliei si nu Japoniei. S-a stabilit ca amiralul rus ar fi informat marinarii cu privire la deschiderea focului, dar ca acestia nu s-au conformat, ca s-a ajuns chiar la avarierea navelor ruse de catre alte nave ruse. De regula, aceste comisii de anchete isi mentin scopul, respectiv elucidarea situatiei de fapt.

Incidentul Maine, 1898 - explozia unei nave militare americane in portul Havana

Incidentul Red Crusader, 1960 - o nava de pescuit britanica a fost surprinsa de navele de stat daneze pescuind in proximitatea coastei Danemarcei si navele pazei de coasta daneze au deschis focul asupra nevei britanice fara a lua masurile necesre pentru protejarea vietii echipajului. Comisia de ancheta a stabilit pozitia si miscarile navelor pentru a stabili daca la momentul deschiderii focului s-au respectat regulile privind protejarea vietii persoanelor de la bord si nu aplicarea dreptului marii.

Indidentul Korean Airlines 007, OACI, 1983 - o nava coreana a patruns in spatiul aerian sovietic fara autorizatie si a fost doborat. URSS a invocat o confuzie cu un avion de spionaj american. Ceea ce s-a solutionat a fost elementul de fapt si nu elementele juridice care vor fi solutionate prin intermediul Acordului privind securitatea aviatiei civile impotriva actelor de interventie ilicita.

Ancheta 19 august 2004 - Comisia de ancheta prevazuta de art. 3(7) din Conventia de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului in contextul transfrontalier - daca lucrarile privind Canalul Bstroe sunt de natura sa produca un impact negativ transfrontier (Raportul emis la 10 iulie 2006).

In ultimul timp, rolul comisiilor de Ancheta se extinde la alte probleme decat stabilirea elementelor de fapt si aceste comisii incep sa faca aplicarea drpetului la fapte:

Comisia de Ancheta a ONU privind conflictul din Gaza (2009) - Rezolutia S-9/1 a Consiliului Drepturilor Omului

Mandat: investigarea violarilor dreptului international umanitar si drepturilor omului - rezolutie ONU, in contextul conflictului din Irak

In acest caz raportul Comisiei de Ancheta a purtat si asupra identificarii unor crime de razboi impotriva umanitatii - evaluare juridica.

Comisia de Ancheta ONU in Siria (Rezolutia Consiliului Drepturilor Omului S 16/1, 29 aprilie 2014)Mandat: investigarea pretinselor violari ale drepturilor omului in Siria

Comisia de Ancheta privind Gaza 2014Mandat: presupusele violari ale drpetului international umanitar in teritoriile palestiniene, inclusiv Fasia Gaza, incepand cu 13 iunie 2014

Bunele oficii

In cazul bunelor oficii, tertul intervine doar pentru a determina partile sa negocieze.

Art. 4 din Conventia de la Haga, 1898: reconcilierea pretentiilor opuse si calmarea resentimentelor care ar putea aparea intre statele in disputa.

Tertul nu participa activ in negocieri.

Ex: diferendul Quatar-Bahrein, bunele oficii ale regelui Arabiei Saudite

MediereaMedierea presupune interventia tertului in abordarea unor probleme de fond.

Ex: Canalul Beagle - 1977 sentinta arbitrala in favoarea Chile, 1983, medierea Papei - solutionarea diferendului

1980 - criza ostaticilor din Iran - Algeria s-a oferit ca mediator

SG ONU a oferit atat bune oficii, cat si mediere in Cipru (1964), Cambodgia (1989), Arganistan (1988), Criza din Insulele Malvine (Falkland)ConciliereaConcilierea este un mijloc de solutionare a diferendelor prin care o comisie, constituita de parti procedeaza la examinarea impartiala a faptelor si dfineste termennii unui aranjament, susceptibil a fi acceptat de parti sau acorda partilor concurs in vederea reglementarii

Combina caracteristicile medierii si anchetarii

Faze:1. faza de ancheta

2. concilierea propriu-zisa - raport motivat in fapt si in drept

Concilierea resupune un raport prezentat in fapt si in drept, in urma audierii partilor. Raportul de ocnciliere seamana cu o hotarare arbitrala, cu isngura diiferenta ca ea nu este obligatorie.

Referiri in tratate:Acord bilateral dintre Franta si Elvetia in 1925

Convetia de la Viena privind Dreptul tratatelor (1969), Conventia de la Viena privind succesiunea statlelor la tratate (1978)

Diferende:- frontiera dintre Franta si Thailanda (1947)

- navele daneze evacuate din Anvers (1952)

Platoul Continental Norvegia (Jan Mayen) - Islanda, 1981Desi o comisie de ocnciliere nu este obligata sa respecte regulile de drpet, totusi le va lua in considerare, Functiile comisiei sunt de a formula recomandari care sa duca la o solutie acceptabila si echitabila

Comisia a propus o zona de exploatare in comun.

Avantajul comisiei este ca, spre deosebire de o curte internationala jurisdictionala sau arbitrala care nu se poate pronunta ultra petitum, ea poate sa propuna partilor o varianta pe care acestea sunt libere sa o accepte sau nu.