NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA HIDROIZOLATIILOR DIN MATERIALE BITUMINOASE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTIIIndicativ C 112 - 86 nIocuieste C112-80 Cuprins * PREVEDERI GENERALE * MATERIALE * HIDROIZOLATII LA TERASE SI ACOPERISURI * HIDROIZOLATII LA CONSTRUCTII SUBTERANE * VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII * NTRETINEREA HIDROIZOLATIILOR * MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR * ANEXA

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentul normativ se refer la condiiile de proiectare si execuie cu materiale bituminoase a hidroizolaiilor si lucrrilor aferente acestora, pentru protecia urmtoarelor construcii si elemente de construcii: a) Hidroizolaii la acoperisurile construciilor de locuit, social-culturale, industriale si agrozootehnice; b) Hidroizolaii la elementele construciilor subterane, sau deasupra nivelului terenului, mpotriva: - umiditii pmntului; - apelor fr presiune hidrostatic; - apelor cu presiune hidrostatic. 1.2. Condiiile prevzute n acest normativ nu se refer la proiectarea si executarea hidroizolaiilor la construciile cu caracter special ca: metrouri, construcii monumentale sau hidrotehnice, depozite frigorifice sau din industria chimic cu substane sensibile la ap, la elemente de construcii situate n medii agresive. 1.3. Proiectarea si executarea lucrrilor de hidroizolaii la construcii cu caracter definitiv se face innd seama de urmtoarele prescripii tehnice: -STAS 2355/1-85 "Lucrrii de hidroizolaii n construcii. Terminologie' -STAS 2355/2-79 "Hidroizolaii din materiale bituminoase la elemente de construcii; -STAS 2355/3-75 "Hidroizolaii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri; -STAS 3303/1-83 "Pantele acoperisirilor;1.4. Execuia hidroizolaiilor se va face obligatoriu pe baz de proiecte distincte, care vor cuprinde o parte scris si una desenat cu urmtoarele date: a) Partea scris va conine documentaia economic si un memoriu privind justificarea alegerii soluiei de hidroizolare, n funcie de: - destinaia si importana construciei, stabilite de beneficiar; - pantele acoperisului sau terenului de amplasare a construciei; - natura termoizolaiei si a suportului hidroizolaiei; - climatul interior al ncperilor; - deformaiile si rezistena la fisurare a elementelor suport a hidroizolaiei; - aciunea temperaturii si presiunea apelor asupra hidroizolaiei; - condiiile hidrogeologice ale amplasamentului construciei; - calitatea si proprietile materialelor folosite la hidroizolaii; - condiiile si procedeele de execuie a lucrrilor de hidroizolaii; - posibilitile de ntreinere si remediere a hidroizolaiilor; b) Partea desenat va conine: - planul acoperisului sau construciei cu pantele respective, amplasarea gurilor de scurgere, strpungerilor, rosturilor de dilataie-contracie etc.; - seciuni n cmpul acoperisului care vor cuprinde structura complet a hidroizolaiei cu toate straturile succesive; - seciuni n elementele construciilor subterane sau situate deasupra terenului cu straturile hidroizolaiei; - detaliile aferente de racordare a hidroizolaiei din cmpul acoperisurilor sau construciilor subterane, la atice, strpungeri, rosturi, guri de scurgere, dolii, muchii, coluri etc.; - alte detalii constructive necesare execuiei hidroizolaiilor. [top]

2. MATERIALE Pentru hidroizolaii si lucrrile aferente acestora, care se execut conform prevederilor din prezentul normativ, se vor utiliza urmtoarele materiale: 2.1. Materiale principale 2.1.1. Materiale bitumate n foi: - cartoane bitumate tip CA 333, CA 400 conform STAS 138-80; - mpslituri din fibre de sticl bitumate tip A 1100, B 1200 si BP 1200, conform STAS 7916-80; - mpslituri din fibre de sticl bitumate tip A 1000 R, BP 1100 R, conform NTR 8067-85; - mpslitur bitumat cu bitum aditivat AA 1200, conform ST 17-86; - pnz bitumat tip P 50, P 40, PA 55 si PA 45, conform STAS 1046-78; - estur din fire de sticl bitumat tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;- estur din fire de sticl bitumat, placat cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80; - foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit, conform NTR 9607-80;- membran hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Mecabit, conform ST 29-86.2.1.2. Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare: - bitum pentru lucrri de hidroizolaii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78; - bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76; - soluie de bitum tip CTOM, conform STAS 6800-63; - emulsie bituminoas cationic, conform STAS 8877-72; - emulsie bituminoas anionic, conform STAS 11342-79; - emulsie bituminoas tip Hidrobet, conform NTR 4978-72; - suspensie de bitum filerizat (SUBIF), conform STAS 558-85; - chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT), conform STAS 661-71.2.1.3. Materiale auxiliare: - filer de calcar, conform STAS 539-79; - filer de talc, conform STAS 1901-77; - microazbest, conform 3315-75; - white-spirt, conform STAS 44-84; - tabl de plumb de 1, 2, 3, mm grosime, conform STAS 491-70; - tabla zincat, conform STAS 2028-80; - tabla neagr, conform STAS 1946-80, protejat anticoroziv, conform deciziilor CCPDC nr. 54 si 68/1984; - hrtie kraft de 125 g/m2, conform STAS 3789-80; - carton impregnat CI 300, conform STAS 138-80; - mpslitur din fibre de sticl nebitumat tip 50, conform STAS 8050-79; - plci prefabricate din beton sau dale si alte materiale pentru protecie (nisip, pietris de 7-15 mm); - guri de scurgere din mase plastice (de ex.: tip TAGCM-Oradea si TLST); - materiale diverse si piese de racordare pentru lucrrile aferente hidroizolaiilor; - vopsele n culori deschise pe baz de copolimeri vinilacrilici n dispersie apoas tip VEMOBT, conform caiet de sarcini C.S. CCPALV nr. 52-84, sau alte produse testate de laboratoare autorizate n construcii, pe msura trecerii lor la producie industrial. [top]

3. HIDROIZOLATII LA TERASE SI ACOPERISURI Condiii de proiectare 3.1. Acoperisurile construciilor civile, industriale si agrozootehnice care se hidroizoleaz cu materiale bituminoase se mpart: 3.1.1. n funcie de destinaie si pant n: a) Terase circulabile si necirculabile la cldiri de locuit si social-culturale, cu panta 1,5-4; b) Acoperisuri necirculabile la hale industriale si agrozootehnice cu: - panta mic - - - 2-7%; - panta medie - --7-20%; - panta mare - --peste 20%. n dolii se admit pante sub 2%, conform STAS 3303/1-84. 3.1.2. n funcie de climatul interior n: a) acoperisuri peste ncperi cu umiditate max. 60%; b) acoperisuri peste ncperi cu umiditate max. 61-75%; c) acoperisuri peste ncperi cu umiditate mai mare de 75%. Clasificarea ncperilor din punct de vedere al umiditii relative a aerului interior, este prevzut n STAS 6472/3-84 ,Termotehnica. Calculul rezistenei la transfer termic si stabilitate termic". 3.2. Alctuirea hidroizolaiei, straturile de difuzie si bariera contra vaporilor, trebuie s asigure o comportare corespunztoare a acoperisurilor si ncperilor, iar numrul acestor straturi din structura complex a acoperisurilor, prevzute n prezentul normativ, se aplic n funcie de suportul de rezisten, natura termoizolaiei, climatul interior, panta acoperisului etc. 3.3. Suportul de rezisten al hidroizolaiei poate fi constituit din: - beton armat monolit; - elemente prefabricate din beton greu; - elemente prefabricate din beton celular autoclavizat armat; - tabl cutat; - termoizolaie rigid; - termoizolaie elastic sau tasabil protejat. 3.4. Pantele acoperisurilor se vor realiza fie din montarea nclinat a planseului de rezisten, fie prin executarea izolaiei termice n grosime variabil, fie cu beton de pant, dup cum urmeaz: a) La acoperisurile cu panta mic: - executarea peste planseul de rezisten orizontal a unui beton de pant; - executarea pe planseu a stratului din materiale pilonate n grosime variabil (zgur expandat sau granulat, scorie bazaltic, cenus de termocentral etc.), cu grosime minim care s asigure izolarea termic; - executarea nclinat a planseului monolit sau montarea nclinat a elementelor prefabricate. b) La acoperisuri cu panta medie si mare, prin executarea planseului cu panta respectiv. c) La acoperisurile cu suport din tabla cutat, prin montarea nclinat pe pane a panourilor din tabl, asezate cu cutele late n sus. 3.5. Suprafaa suport a barierei contra vaporilor si a hidroizolaiei, alctuit din beton monolit, elemente prefabricate, beton de pant, sape sau plci termoizolatoare rigide, trebuie s fie neted, fr contrapante, cu denivelri de maximum 5 mm. Denivelrile de pn la 10 mm dintre elementele prefabricate se vor corecta local cu mortar de ciment marca M 100 T, cu panta racordrii de minimum 1 : 5. La termoizolaia din plci de beton celular autoclavizat, se admite execuia unei sape generale de nivelare din mortar de ciment marca M 50 T cu grosime medie de 20 mm. Sapele din mortar armat, executate peste termoizolaii din materiale tasabile sau pilonate, vor fi prevzute cu rosturi, la distane de 20-30 cm de la atic, iar n cmp la intervale de 4-6 m pe ambele direcii, umplute cu mastic de bitum. Grosimea acestor sape nu va depsi 30 mm. Pentru protecia izolaiei termice contra umezirii, la turnarea acestor sape, se va aplica un strat de separare si protecie, alctuit din carton impregnat C 300, mpslitur nebitumat 50, sau hrtie kraft de 125 g/m2. 3.6. Stratul de amorsare din minimum 300 g/m2 emulsie sau soluie de bitum, se va aplica sub bariera contra vaporilor, pentru a se asigura o aderen bun a acesteia la suporturile din mortar sau beton. 3.6.1. Nu se aplic stratul de amorsare sub bariera contra vaporilor, la acoperisurile cu greutatea termoizolaiei peste 70 kg/m2. n acest caz, amorsarea se aplic numai pe suprafeele suport verificate de la atice si pe contur la acoperisurile fr atice pe o lime de minimum 1 m. 3.7. Bariera contra vaporilor se va aplica pe planseul de rezisten din beton, pentru a se evita migraia vaporilor din interiorul construciilor si condensul n straturi de izolaie termic si va fi alctuit din urmtoarele materiale: a) mpslitur bitumat A 1100, A 1000 sau carton bitumat CA 400, CA 333, lipit n puncte si acoperit cu mastic de bitum, la umiditi interioare pn la 60% si greutatea termoizolaiei peste 70 kg/m2; b) mpslitur bitumat A 1100, A 1000 sau carton bitumat CA 400, CA 333, lipit si acoperit cu mastic de bitum, la umiditi interioare peste 60% pn la 70%; c) estur bitumat TSA 2000 lipit si acoperit cu mastic de bitum, la umiditi interioare peste 75%. 3.7.1. Nu se va aplica bariera contra vaporilor n urmtoarele cazuri: a) la acoperisuri peste ncperi cu umiditate relativ interioar permanent pn la 60%, alctuite din plci autoportante din beton celular autoclavizat; b) la acoperisurile cu termoizolaia aplicat pe panouri din tabl cutat. 3.8. Difuzarea vaporilor ctre exterior, la terase si acoperisuri cu termoizolaia aplicat pe elemente de rezisten din beton, se va asigura astfel: a) barier contra vaporilor lipit n puncte cu minimum 0,500 kg/m2 mastic de bitum, la acoperisuri peste ncperi cu umiditatea relativ interioar permanent pn la 60%; b) strat de difuzie din mpslitura bitumat perforat BP 1200 sau BP 1100, aplicat sub bariera contra vaporilor, la acoperisuri peste ncperi cu umiditate relativ interioar permanent peste 60%; c) strat de difuzie din mpslitur bitumat perforat BP 1200 sau BP 1100 sub hidroizolaie, aplicat la terase si acoperisuri cu sape de beton peste termoizolaia alctuit din materiale cu absorbtie mare de ap, sau din materiale tasabile, ori pilonate. 3.8.1. Nu se aplic strat de difuzie sub hidroizolaie la acoperisurile cu hidroizolaia aplicat direct pe stratul de termoizolaie cu plci din materiale rigide. 3.8.2. Asigurarea evacurii ctre exterior a vaporilor de sub straturile de difuzie se va face la acoperisurile fr atice, prin prelungirea stratului de difuzie sub sorturile din tabl, iar la cele cu atice prin fsii de 50 cm lime, la distane de 1 m. 3.8.3. La acoperisurile cu deschideri mai mari de 12 m, evacuarea vaporilor de sub stratul de difuzie se va asigura si prin deflectoare, montate cte unul la fiecare 100 m2 suprafa, amplasate pe coame sau n zonele cele mai nalte ale acoperisului. 3.8.4. La acoperisuri peste ncperi cu umiditi interioare permanente mai mari de 75%, ventilarea se va face si prin canale n stratul de izolaie termic, realizate n ambele direcii. HidroizoIaii Ia terase 3.9. La acoperisurile construciilor de locuit si social-culturale cu pante de 1,5-4%, prevzute cu termoizolaie din plci de beton celular autoclavizat sau materiale pilonate, hidroizolaia n cmp va fi alctuit n funcie de caracteristicile materialelor (fig. 1, 2, 3 si 4). 3.9.1. Structura hidroizolaiilor. a) Hidroizolaie din straturi multiple cu foi bitumate (fig. 1, 2 si 3): - amorsare cu emulsie sau soluie de bitum, minimum 300 g/m2; - strat de difuzie din mpslitur bitumat perforat BP 1200, BP 1100; - mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 2 kg/m2; - pnz bitumat PA 55, PA 45, estur bitumat TSA 2000 sau mpslitur cu bitum aditivat AA 1200; - mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 1,5 kg/m2; - mpslitur bitumat A 1100 sau A 1000; - mpslitur bitumat blindat B 1200; - protecie usoar cu vopsea reflectorizant, minimum 300 g/m2 sau grea din pietris, plci sau dale de beton pe strat de nisip. b) Hidroizolaia din foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip hidrobit sau mecabit (fig. 4): - amorsare cu emulsie sau soluie de bitum n dou straturi, minimum 600 g/m2;- Hidrobit T5 sau T4 sau Mecabit lipit cu flacra sau cu mastic de bitum cu B 70/80, minimum 1,5 kg/m2; - mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 1,5 kg/m2; - mpslitur bitumat blindat B 1200; - protecie usoar cu vopsea reflectorizant, minimum 300 g/m2 sau grea din pietris, plci sau dale de beton pe strat de nisip. HidroizoIaii Ia acoperisuri 3.10. La acoperisurile construciilor industriale si agrozootehnice cu suport de rezisten din beton fr termoizolaie, sau acoperisuri cu suport din beton sau tabl cutat, prevzute cu termoizolaie din plci rigide, hidroizolaia va fi alctuit n funcie de caracteristicile materialelor si panta acoperisurilor (fig. 5, 6, 7, 8, 9, 10 si 11).3.10.1. Structura hidroizolaiilor. a) Hidroizolaie din straturi multiple cu foi bitumate pe suport din beton si cu termoizolaie pe beton sau tabl cutat (fig. 5, 6 si 7): - amorsare cu emulsie sau soluie de bitum, la suporturi din mortar sau beton, minimum 300 g/m2; - mastic de bitum cu IB 70/90 la pante 2-7%, IB 80/95 la pante 7-20%, bitum-cauciuc IB 95/105 la pante peste 20%, minimum 1,5 kg/m2; - pnz bitumat PA 55, PA 45, sau estur bitumat TSA 2000; - mastic de bitum cu IB 70/80 la pante 2-7%, IB 80/95 la pante 7-20%, bitum-cauciuc IB 95/105 la pante peste 20%, minimum 1,5 kg/m2; - pnz bitumat PA 55, PA 45, estur bitumat TSA 2000, sau mpslitur cu bitum aditivat AA 1200; - mastic de bitum cu IB 70/80 la pante 2-7%, IB 80/95 la pante 7-20%, bitum-cauciuc IB 95/105 la pante peste 20%, minimum 1,5 kg/m2; - mpslitur bitumat blindat B 1200 la pante de maximum 20% sau carton bitumat CA 400, CA 333, la pante peste 20%; - protecie cu vopsea reflectorizant, minimum 300 g/m2. b) Hidroizolaia din foi bitumate cu bitum aditivat tip Hidrobit sau Mecabit pe suport de beton si cu termoizolaie pe beton sau tabl cutat (fig 8, 9 si 10): - amorsare cu emulsie sau soluie de bitum la suporturi din mortar sau beton, aplicat n 2 straturi, minimum 600 g/m2; - Hidrobit sau Mecabit lipit cu flacra sau cu mastic de bitum, IB 70/80 la pante 2-7%, IB 80/95 la pante 7-20%, bitum-cauciuc IB 95/105 la pante peste 20%, minimum 1,5 kg/m2; - mastic de bitum cu IB 70/80 la pante 2-7%, IB 80/95 la pante 7-20%, bitum-cauciuc IB 95/105 la pante peste 20%, minimum 1,5 kg/m2; - mpslitur bitumat blindat B 1200 la pante de maximum 20% sau carton bitumat CA 400, CA 333, la pante peste 20%; - protecie cu vopsea reflectorizant, minimum 300 g/m2. La acoperisurile din beton cu panta peste 20%, se vor prevedea sape suport la hidroizolaii peste termoizolaie, iar la acoperisuri cu tabl cutat se vor lua msuri de ancorare a termoizolaiei. c) Hidroizolaii la rece cu suspensie de bitum filerizat SUBF si celochit, la acoperisuri din beton cu panta peste 20% (fig. 11): - amorsare cu suspensie difuz de bitum filerizat, minimum 500 g/m2; - suspensie de bitum filerizat, minimum 1,5 mm grosime dup uscare; - pnz impregnat P 50 sau P 40; - suspensie de bitum filerizat, minimum 1,5 mm grosime; - pnz impregnat P 50 sau P 40; - suspensie de bitum filerizat, minimum 1,5 mm grosime; - chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHT), minimum 3 mm grosime dup uscare; - protecie din 3 kg/m2 nisip 1-3 mm, fixat n 1,5 mm grosime CELOCHIT. NOTA: Aceast structur se va proiecta si executa dup ce se va rencepe fabricarea materialelor SUBF si CELOCHT de ctre uniti de protecie a materialelor de construcii. 3.11. Hidroizolaia la elementele verticale ale teraselor si acoperisurilor (atice, rosturi cu rebord, cosuri, ventilaii etc.), se va aplica pn la nlimea de maximum 30 cm, iar la scafe, suprapunerile acesteia cu straturile hidroizolaiei orizontale se vor face n trepte de minimum 20 cm. Hidroizolaia va fi alctuit din urmtoarele straturi: - amorsare cu soluie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/m2; - mastic de bitum cu IB 80/90 sau bitum-cauciuc IB 95/105, minimum 1,5kg/m2; - pnz bitumat PA 55, PA 45 sau estur bitumat TSA 2000; - mastic de bitum cu IB 80/90 sau bitum-cauciuc IB 95/105, minimum 1,5kg/m2; - pnz bitumat PA 55, PA 45, estur bitumat TSA 2000, sau mpslitur cu bitum aditivat AA 1200; - mastic de bitum cu IB 80/90 sau bitum-cauciuc IB 95/105, minimum 1,5kg/m2 3.11.1. Protecia hidroizolaiei pe vertical se va executa cu una din urmtoarele soluii: - vopsea reflectorizant, minimum 300 g/m2, aplicat pe ultimul strat de estur bitumat TSA; - cu estur bitumat tip TBAL, nlocuind ultimul strat de estur bitumat TSA; - cu sap din mortar armat sau plci prefabricate. 3.12. Racordarea hidroizolaiilor la detaliile aferente teraselor si acoperisurilor se va face conform urmtoarelor proiecte tip: - grup 10-Hidroizolaii bituminoase din Catalogul subansamblelor construciilor de locuine si social-culturale, elaborate de IPCT; - detalii de execuie pentru hidroizolaii bituminoase pe acoperisuri de beton neizolate termic ale halelor si cldirilor industriale, proiect PCT nr. 5124; - termoizolaii pe acoperisuri din beton - proiect IPCT nr. 5605/1; - nvelitori din tabl cutat, izolate termic, pentru cldiri industriale - proiect IPCT nr. 5605/3b. Condiii de execuie 3.13. Pentru realizarea hidroizolaiilor de calitate corespunztoare, vor fi respectate urmtoarele condiii: a) lucrrile de hidroizolaii se vor executa de ntreprinderi de specialitate sau echipe specializate; b) se vor asigura spaii corespunztoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul execuiei; c) se vor asigura cile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor; d) se va controla calitatea si cantitatea foilor bitumate, a bitumurilor si materialelor auxiliare, dac au certificate de calitate si corespund prescripiilor tehnice respective, pentru utilizarea conform normativului si proiectului; e) lucrrile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5oC, fiind interzis execuia acestora pe timp de ploaie si burni; f) la lucrri executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din ,Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si instalaii aferente" C 16-84; g) temperatura masticului de bitum n cazan, nu va depsi 220oC iar n momentul lipirii straturilor va fi cuprins ntre 160 si 200oC. 3.14. Suprafeele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolaiei se vor verifica si controla dac corespund prevederilor STAS 2355/3 - 75 si condiiilor de la pct. 3.5, astfel: a) se vor verifica pantele si se va controla dac suprafaa este curat, fr asperiti mai mari de 2 mm si denivelri peste 5 mm verificate n toate direciile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minimum 5 cm si muchiile de minimum 3 cm; b) se va verifica dac suportul din mortar sau beton este uscat si ntrit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fsii de carton bitumat de 30 x 20 cm, dup o prealabil amorsare si care la ncercarea de dezlipire dup o or de la lipire, trebuie s se rup. Dezlipirea de pe suprafa a fsiei cu mortar, arata c sapa este ori umed ori necorespunztoare pentru aplicarea hidroizolaiei; c) se va verifica dac sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strpungere, diblurile, crligele, agrafele de prindere a copertinelor, dac sunt executate rebordurile, lcasurile rosturilor si dac sunt montate deflectoarele pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolaie. 3.15. Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolaia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dup amorsare cu emulsie sau soluie de bitum cu minimum 300 g/m2. 3.15.1. Stratul de amorsare cu soluie de bitum se execut pe suportul din beton sau mortar bine curat si uscat numai n perioade de timp cu temperaturi exterioare pn la 8oC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8oC. Dup uscare, straturile de amorsare trebuie s fie de culoare maro nchis, fr luciu. 3.15.2. La acoperisuri cu greutatea termoizolaiei peste 70 kg/m2, stratul de amorsare de sub bariera vaporilor se execut numai pe atice si la prile verticale ale elementelor de strpungere, iar la cele fr atice pe o fsie de minimum 1 m lime pe conturul acoperisului. 3.15.3. Aplicarea stratului de amorsare se execut mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la compresor cu aer comprimat, sau cu peria, pe suportul de beton curat si uscat. 3.15.4. n caz de preparare a soluiei de bitum pe santier, indicat numai pentru suprafee mici, operaia se va executa la o distan de minimum 25 m de surse de foc sau construcii usor inflamabile, prin turnarea treptat a bitumului n benzin si amestecarea continu pn la rcire. 3.16. Straturile pentru difuzia vaporilor alctuite din mpslitur bitumat perforat BP 1200 sau BP 1100, prevzute sub bariera contra vaporilor, peste ncperi cu umiditate interioar mai mare de 60%, sau hidroizolaii aplicate pe termoizolaii sensibile la umiditate, prevzute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite, cu suprapuneri de cca 5 cm si asezate cu partea blindat pe suport. 3.16.1. Straturile de difuzie nu se aplic n dolii si pe o raza de cca 25 cm n jurul gurilor de scurgere si a strpungerilor. 3.16.2. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice, se va realiza cu fsii din mpslitur bitumat perforat de 50 cm lime, asezate la distane de cca 1 m. 3.17. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipit si acoperit cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie s acopere complet partea inferioar a stratului de izolaie termic. 3.17.1. La acoperisurile peste ncperi cu umiditate relativ interioar mai mare de 75%, bariera contra vaporilor va fi executat cu un strat de estur bitumat TSA 2000, lipit si acoperit cu mastic de bitum IB 70/95oC. 3.17.2. n cazul izolaiei termice cu plci termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza si la lipirea plcilor termoizolatoare. 3.18. Protecia cu foi bitumate a plcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa n atelier sau fabrici, prin lipirea plcilor cu minimum1,5 kg/m2 mastic de bitum cald, ntins cu peria pe foile bitumate. 3.18.1. La montarea pe acoperis, plcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejat n masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depsi temperatura de 150oC n momentul lipirii. 3.19. Hidroizolaia alctuit din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20%, se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toat suprafaa, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de nmuiere B n funcie de pant, indicate n tabelul 1. Tabelul 1 Punctul de nmuiere aI masticuriIor n funcie de pant Panta % acoperisului Mastic cu punct de nmuiere IBoC Preparate din bitum TipSTAS 1,5-470-80H 68/757064-78 2-770-80H 68/757064-78 7-2080-95H 80/907064-78 peste 2095-105SAC 95/10510546-76

Nota: n cazul c masticurile preparate din bitum cu punct de nmuiere minim B 80oC nu corespund la caracteristica de flexibilitate prevzut n STAS 9199-73, se admite utilizarea acestui sort de bitum fr adaos de filere. 3.19.1. La terase si acoperisuri cu panta mai mare de 7% se admite utilizarea de masticuri cu punct de nmuiere IB 60/70oC, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de plasticitate si ductibilitate minime ale bitumului H 68/75. 3.19.2. La acoperisuri cu panta peste 20% straturile hidroizolaiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum 95/105oC. 3.19.3. Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de minimum 1,5 kg/m2, iar la primul strat si n cazul aplicrii pe stratul de difuzie va fi de minimum 1,8. 3.20. Pentru executarea hidroizolaiei n cmpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafaa suport si se vor cura prin periere energic, dup care se vor las un timp suficient pentru relaxare si ndreptare a foilor. 3.20.1. Se va mtura suprafaa suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesar pe locul de aplicare, dup care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiv si presare a sulului peste stratul din mastic de bitum, turnat cu canciocul n faa si pe toat limea sulului. Apsarea energic a sulului trebuie s conduc la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizndu-se astfel o mbuntire a calitii hidroizolaiei si ncadrarea n consumul normal de bitum. 3.20.2. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 7-10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se si curindu-se totodat excesul de mastic de bitum refulat pe margini. 3.20.3. Al doilea si al treilea strat al hidroizolaiei se vor aplica n mod asemntor, cu decalri ntre suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fsii de 50 cm lime la hidroizolaia n dou straturi si de 0,33cm la hidroizolaia din mai multe straturi. 3.20.4. Fiecare strat se va aplica ncepnd de la streasin sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile s fie realizate n sensul de scurgere al apelor. 3.20.5. La pante pn la 7%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta. 3.20.6. Dup aplicarea fiecrui strat, se va examina suprafaa cu grij prin ciocnire, iar defectele constatate se vor remedia, dup care se va executa stratul urmtor. 3.21. Hidroizolarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilaii, cosuri etc.), se va executa cu fsii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, ncepnd de jos n sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaiei orizontale se vor realiza n trepte de minimum 20 cm. 3.21.1. La coluri, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin ntindere a masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumat, cu lipirea imediat si presarea cu canciocul, controlndu-se aderena si continuitatea etansrii n aceste locuri. 3.21.2. La atice cu nlimea pn la 60 cm, hidroizolaia se va ntoarce pe partea orizontal a aticului minimum 12 cm, iar n cazul unor elemente verticale cu nlimea mai mare se va ridica pn la 30 cm si se va ancora sau se va prinde n cuie sau cu platbanda si boluri mpuscate la distane de cca 50 cm. 3.22. Protecia hidroizolaiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca 30 mm grosime, armat cu rabi pe reea de oel-beton O 4-6 mm la 25 cm. La terase necirculabile si acoperisuri se admite execuia proteciei si cu ultimul strat din estura bitumat TBAL sau vopsire reflectorizant, n dou straturi aplicat pe ultimul strat al hidroizolaiei. 3.23. Etansarea la strpungeri se va face n funcie de diametrul elementului si solicitrilor fizice si mecanice, astfel: 3.23.1. La strpungeri reci si fr vibraii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolaia se va aplica pe flansa sudat si se va strnge cu flansa mobil n suruburi. 3.23.2. La strpungeri reci si fr vibraii cu diametrul mai mic de200 mm si fr flanse, etansarea hidroizolaiei cu elemente verticale se va executa, dup umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu dou straturi de pnz sau estur bitumat lipit cu mastic de bitum si matisate pe element cu srm sau colier. n cazul deflectoarelor, stratul de difuzie, se va decupa sub gulerul de tabl, iar n interior ca termoizolaie, tubul se va umple cu cli bitumai sau vat mineral recuperat. 3.23.3. La strpungerile cu vibraii sau calde, hidroizolaia vertical se execut ntoars pe un rebord din beton sau zidrie, distanat fa de strpungere si se protejeaz pe rebord cu sort din tabl zincat sau tabl neagr vopsit anticoroziv si etansat cu chituri la elementul de strpungere. 3.24. Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar din pnz sau estur bitumat de minimum 0,50 m lime, cu bucla n deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum. 3.24.1. Dup umplerea buclei cu cli bitumai sau vat mineral recuperat, se acoper cu fsie din tabl de 20 cm lime, cu bucla deasupra rostului si prins n cuie de dibluri sau boluri mpuscate pe margine. 3.24.2. Hidroizolaia se va aplica peste tabl cu bucl, n prealabil amorsat cu emulsie sau soluie de bitum, dup care se vor executa copertina sau straturile de protecie. 3.24.3. La acoperisurile construciilor industriale, rosturile plate se vor acoperi cu cochilii din materiale termoizolatoare rigide peste care hidroizolaia se va aplica flotant pe un strat de mpslitur bitumat blindat B 1200, cu granulele ctre cochilii. 3.24.4. La rosturile de rezemare a elementelor prefabricate mari, se va aplica sub bariera contra vaporilor si sub hidroizolaie, o fsie din mpslitur bitumat de 0,5 m lime, lipit n puncte pentru flotarea hidroizolaiei. 3.25. Montarea gurilor de scurgere interioar, la terase circulabile, se va face conform STAS 2742-80 ,Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisuri. Forme si dimensiuni". 3.25.1. Pentru scurgeri exterioare se va ine seama de prevederile din STAS 2389-77 ,Jgheburi si burlane. Prescripii de proiectare si alctuire". 3.26. Racordarea hidroizolaiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb amorsat, sau cu plnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de pnz sau estur bitumat ntre dou straturi de mastic de bitum. 3.26.1. Gulerul de plumb sau din materiale plastice si stratul suplimentar din pnz sau estur bitumat, vor fi prevzute cu stuuri care se vor introduce n mufa conductei de scurgere. 3.26.2. Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezisten al hidroizolaiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioar, conducta cu muf va fi stemuit n coloana de coborre la minimum 30 cm sub planseu. 3.26.3. Hidroizolaia n cmp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestturile introduse n mufa, dup care se va monta parafrunzarul. 3.26.4. Termoizolaia din materiale tasabile sau pilonate se va opri la cca 15 cm de gura de scurgere, iar n jurul gurii de scurgere se va executa o termoizolaie din mortare cu agregate usoare sub form de plnie, ca suport rigid al hidroizolaiei si gulerului de plumb sau din materiale plastice. 3.26.5. La scurgeri exterioare, sub paziile din tabl se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimentar din mpslitura sau carton bitumat cu limea de 30-50 cm. 3.26.6. Barbacanele de scurgere a apelor prin atice, confecionate din tabl zincat sau neagr protejat, se vor ngloba prin lipire cu mastic de bitum ntre un strat suplimentar de pnz bitumat si hidroizolaie. 3.26.7. La acoperisurile circulabile prevzute cu sifoane de pardoseal, hidroizolaia se va lipi pe gulerul recipientului. 3.27. Protecia usoar la terase si acoperisuri necirculabile se va executa prin stropire mecanizat n dou straturi minimum 300 g/m2 vopsea reflectorizant n culori deschise aplicate pe ultimul strat din mpslitura bitumat tip B 1200 la acoperisurile cu panta maximum 20% sau pe carton bitumat CA 400, CA 333 la pante mai mari. n cazul cnd nu se poate procura vopseaua reflectorizant, pn la darea n exploatare a construciei, vopsirea se va face de beneficiar n cadrul lucrrilor de ntreinere. 3.27.1. La terase necirculabile, protecia grea din pietris de 7-15 mm se va executa prin asezare n strat uniform de cca 4 cm grosime. 3.27.2. Protecia grea, la terase circulabile, se va executa cu plci sau dale asezate pe un strat de nisip de cca 2 cm grosime sau din mozaic turnat pe nisip si mortar de poz, cu un strat de separare din hrtie kraft de 125 g/m2. Acest strat de protecie se va executa cu panta de 1-2% prevzut cu rosturi de 2 cm la 20-30 cm de atice si alte elemente verticale, iar n cmp rosturi la intervale de 4-6 m n ambele sensuri, umplute cu mastic de bitum la plcile cu grosime de maximum 3 cm si nisip la dalele peste 4 cm grosime. 3.28. Pentru lucrrile de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip Hidrobit, lipite cu flacra, se vor respecta urmtoarele: a) lucrtorii vor fi instruii special pentru aceste lucrri si cu modul de utilizare al arztoarelor cu flacra, racordate la buteliile cu gaze lichefiate; b) lipirea cu flacra a materialului Hidrobit sau Mecabit se va face pe suporturi de sape de mortar sau beton, dup amorsare si pe plci termoizolatoare caserate cu estur sau pnz bitumat; c) la terase si acoperisuri prevzute cu sape suport din mortar, hidroizolaia monostrat din Hidrobit sau Mecabit se va executa pe suprafee amorsate cu minimum 600 g/m2 soluie sau emulsie de bitum aplicat n dou straturi succesive; d) la acoperisurile construciilor industriale cu termoizolaie din plci rigide, hidroizolaia se va aplica pe stratul de caserare al plcilor cu estur bitumat TSA 2000, conform pct. 3.18; e) sulurile de Hidrobit sau Mecabit se vor derula pe acoperis si se va ndeparta folia de protecie din polietilen, se va poza si croi pe suprafaa respectiv de hidroizolat, dup care se vor rula din nou pe un ax special mobil; f) se va pregti arztorul si se va aprinde flacra care se va regla pentru a aciona pe linia de contact a suprafeei sulului pe suport; g) durata de nclzire pe suprafeele de contact va fi suficient numai pentru topirea bitumului fr scurgeri; h) derularea sulului pe suport se va face cu o vitez n funcie de cantitatea de bitum topit, urmrindu-se o lipire continu pe suprafaa suport; i) presarea se realizeaz prin greutatea proprie a sulului si suplimentar la margini cu o cosoroab special, fr a se circula n urma derulrii sulului; j) suprapunerile dintre foile de Hidrobit sau Mecabit vor fi de minimum 10 cm longitudinal si de minimum 15 cm la capetele sulului; k) scafele se vor ntri cu straturi suplimentare din Hidrobit sau Mecabit de minimum 25 cm lime, iar n dolii cu depsire de minimum 15 cm limea suprafeei lor; l) racordarea la detaliile aferente acoperisurilor (atice, strpungeri, rosturi, guri de scurgere etc.), se va executa cu arztorul cu o singur flacra sau cu lampa de benzin, pe aceleasi suprafee corespunztoare hidroizolaiei cu straturi multiple, executate conform proiectelor PCT prevzute la pct. 3.12. [top]

4. HIDROIZOLATII LA CONSTRUCTII SUBTERANE 4.1. Condiii generaIe 4.1.1. Hidroizolaiile prevzute la acest capitol se refer la protecia construciilor mpotriva umiditii pmntului si a apelor cu sau fr presiune hidrostatic. 4.1.2. Proiectarea si execuia hidroizolaiilor cu materiale bituminoase se aplic n urmtoarele situatii: a) n cazul terenurilor n care nu exist pericol de infiltrare a produselor petroliere sau a altor soluii sau solveni care pot afecta caracteristicile bitumului; b) n cazul cnd sunt mai avantajoase dect alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construciei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabilizarea terenului, prevederea de sisteme pentru drenare etc. 4.1.3. Proiectarea construciilor subterane se va face astfel nct s se asigure posibilitatea executarii hidroizolaiei, inndu-se seama de urmtoarele: a) forma construciei n plan si seciune va fi pe ct posibil mai simplu, evitndu-se denivelrile subradierului; b) construcia se va amplas de regul la minim 1,4 m de alte construcii sau elemente de construcie existente sau n curs de proiectare. n caz contrar se va proceda astfel: a) dac construcia, excluznd, construciile de depozitare a lichidelor, necesit a fi amplasat lng o construcie sau elemente de construcie existente, trebuie prevzut un perete suport al hidroizolaiei distanat fa de construcia existent printr-un strat de separare (PEL poros, etc.). b) dac construcia necesit a fi amplasat lng o construcie sau element de construcie ce se execut simultan, proiectantul investitiei va indica n mod expres ca acestea s fie executate dup realizarea construciei ce se hidroizoleaz; c) rosturile de dilatare-contracie precum si cele de tasare dintre tronsoanele cu limi diferite ale unei construcii ce comunic ntre ele, vor fi prevzute la minim 50 cm de tronsonul cu limea mai mare; d) sptura va fi prevzut de regul n taluz, baza acestuia trebuie s fie la 1,4 m de construcie. n cazul incintelor din perei mulai sau palplanse, acestea vor fi prevzute la minim 1,2 m de construcia ce urmeaz a se hidroizola; e) la baza spturii, perimetral construciei, vor fi prevzute rigole si puuri pentru dirijarea, colectarea si evacuarea apelor din precipitaii; suplimentar - dac este cazul se va prevedea sistem permanent de epuisment pentru coborrea pnzei freatice la min. 30 cm sub nivelul betonului de egalizare; f) betonul de egalizare de sub radierul construciei trebuie prevzut cu o supralrgire de 50 cm pe tot conturul exterior al radierului, lundu-se msuri de ngrosare sau armare perimetral, pentru a se mpiedica fisurarea acestuia n planul hidroizolaiei verticale. n cazul radierelor la cote diferite, betonul de egalizare va fi racordat cu o pant de max. 45o. n cazul subsolurilor ce urmeaz a se hidroizola contra umiditii, betonul de egalizare va rezema pe fundaiile stlpilor sau pereilor si va fi asigurat contra tasrii pe zona de umplutura de lng fundaii, prin armare; fig. 13,a. g) de fiecare parte a rosturilor de dilatare-tasare n cazul hidroizolaiei contra apelor cu presiune se vor prevedea pe supralrgirea betonului de egalizare, stlpi din beton armat ancorai n aceasta, n care se vor fixa elementele metalice aferente rostului; fig. 18 vertical; h) betoanele structurii de rezisten vor fi prevzute a se execut cu ngrijire, stabilindu-se prin proiect gradul de planeitate, tesirea muchiilor orizontale si verticale de 5 cm etc.; i) suprafeele exterioare ale pereilor prii de construcie ce urmeaz a se hidroizola, vor fi prevzute vertical sau nclinate spre interiorul construciei, neadmitndu-se nclinarea spre exterior; j) n cazul recipienilor ce nu sunt prevzui cu hidroizolaie la interior, va fi prevzut proba cu ap pentru constatarea deformaiilor si verificarea etanseitii nainte de executarea hidroizolaiei verticale exterioare; k) elementele de strpungere vor fi rigid fixate n pereii structurii de rezisten. 4.1.4. Dac la nivelul hidroizolaiei presiunea depseste 5 daN/cm2, sau temperatura este mai mare de 40oC, sau dac exist vibraii sau eforturi tangeniale, nu se va prevedea hidroizolaie bituminoas, etansarea urmnd a se asigura prin betoane impermeabile, cuv metalic, etc., dup caz, n funcie de cerinele tehnologice sau constructive. 4.1.5. La alegerea tipului de hidroizolaie (tencuial, vopsitorii, hidroizolaie bituminoas cu straturi multiple), si a structurii hidroizolaiei, se va ine seama de urmtoarele criterii: a) categoria de umezire admisibil a suprafeei interioare a pereilor, pardoselii sau radierului: I) uscat - care admite numai pete izolate de umezeal pe maximum 1% din suprafaa total; II) umed - care admite poriuni de umezeal izolate fr apariia picturilor de ap, pe o suprafa de maximum 20% din totalul suprafeei; III) ud - care admite poriuni de umezeal cu apariia picturilor de ap pe maximum 20% din suprafaa total. b) rezistena la fisurare a construciei dup valoarea limit de calcul a deschiderii fisurilor - de regul pentru hidroizolaii prin vopsire sau tencuire: ) cu deschiderea fisurilor pn la 0,1 mm; II) cu deschiderea fisurilor de la 0,1 la 0,2 mm; III) cu deschiderea fisurilor de la 0,2 la 0,5 mm; c) condiiile hidrotehnice si geologice n amplasamentul construciei (nivelul maxim al apelor freatice, posibiliti de stagnare si acumulare n zon de umplutur a apelor provenind din infiltraii sau precipitaii), compoziia apelor; d) aciunea temperaturii si solicitrilor mecanice asupra hidroizolaiei (presiuni, eforturi tangeniale, vibraii); e) forma construciei si existena n apropiere a altor construcii sau elemente de construcie. 4.1.6. Hidroizolaia bituminoas a pereilor, cuvelor, subsolurilor, se va prevedea de regul pe structura de rezisten din beton armat, execuia efectundu-se dinspre exteriorul construciei n spaiul rezultat din sptur. n cazuri cnd nu se poate asigura la exterior spaiul de lucru datorit unor construcii adiacente existente, se poate adopta si sistemul de execuie a hidroizolaiei din interior (cuv n cuv) pe peretele de protecie cu rol de suport. Peretele va fi dimensionat si asigurat contra deplasrilor provocate de mpingerea de vnt, surpri de maluri, turnare de beton etc. Nu se admite prevederea acestui sistem de execuie la construcii cu structur din prefabricate de beton armat la rezervoare, bazine si la construcii aflate sub nivelul pnzei de apa freatic. 4.1.7. La construciile ce deservesc instalaiile electrice (staii de transformare etc.) sau care conin aparatur electric, hidroizolaia bituminoas se va suplimenta cu un strat de pnz sau estur bitumat. 4.1.8. La construciile cu dimensiuni mari n plan (ex: silozuri cereale, zahar etc.) se va ine seama de proiectul cu detalii de execuie elaborat de PCT nr. 5144/1, 2, 3, 4 - 1985. 4.2. HidroizoIaii contra umiditii pmntuIui 4.2.1. Hidroizolaiile contra apei din stropiri sau pentru ntreruperea capilaritii, se prevd sub pereii cldirilor, la soclurile exterioare ale cldirilor, sub pardoselile ncperilor situate pe pmnt, precum si la pereii si pardoselile ncperilor ude sau cu splri, ale construciilor industriale si a celor social-culturale (bi, spltorii etc.) (fig. 12, a, b). 4.2.2. Hidroizolaia orizontal de sub pereii cldirilor se prevede pe toat grosimea peretelui la o nlime de minimum 30 cm de cota trotuarului, alctuit din dou straturi de mpslitur bitumat tip A 1100, A 1000 sau carton bitumat CA 400, CA 333 lipite cu dou straturi din mastic de bitum B 70-95oC. Hidroizolaia de sub perei, se va racorda cu hidroizolaia vertical a soclului si n cazul pardoselilor peste cota 0,00 asezate pe pmnt, cu hidroizolaia acestora sau cu stratul de rupere a capilaritii. 4.2.3. Hidroizolaia exterioar a soclurilor cldirilor se va realiza cu o tencuial impermeabil sau cu un strat de pnz sau estur bitumat (PA 55, PA 45, TSA 2000) si un strat de carton bitumat (CA 333, CA 400), protejate cu o tencuial armat cu plas de rabi, prelungit sub nivelul trotuarului. Tencuiala impermeabil sau protecia din tencuial armat va depsi cu minimum 5 cm nivelul hidroizolaiei de sub perei. 4.2.4. Pardoseala ncperilor peste cota 0,00 amlasat pe pmnt se prevede cu un strat de pietris n vederea ntreruperii capilaritii. Pardoseala ncperilor ude si cu splri, amplasate peste cota 0,00 se va prevedea pe un strat de hidroizolaie bituminoas din straturi multiple. 4.2.5. Hidroizolaia pereilor si a pardoselilor ude se alctuiesc n funcie de modul de exploatare si de grup de stabilitate la fisurare conform tabelului 2. 4.2.6. Hidroizolaia pardoselii acestor ncperi se va ridica cu minimum 30 cm pe pereii si stlpii interiori. 4.2.7. Hidroizolaia pereilor se va prevedea la ncperile expuse la stropit. Tabelul 2 HidroizoIaia pereiIor si pardoseIiIor ncperiIor ude Regim de exploatare Grupa de stabil. la fisurare Structura hidroizolaiei Amors HidroizolaieAcoperire Protecie Tip Nr. straturi Tip Nr. straturi Permanent: Hale industriale cu procese ude, sau splri precum si spl-torii si bi publice I; II; III Soluie sau emulsie de bitum min.300 g pe m2 Pnz sau estur bitumat (PA 555; PA 45; TSA 2000), lipite cu mastic de bitum IB 70-95 oC cu 1,5 kg-m la fiecare strat 2 Carton sau mps-litur bitumat(CA 400; CA333;IA 1100; IA 1000). lipite si acoperite cu mastic de bitumIB 70-95oC cu1,5 kg-m2 la fiecare strat 1 La perei cu tencuial armat La pardoseli, cu mozaic turnat. plci mozaicate, gresie pe un pat de mortar de ci-ment si un strat de separare din hr-tie kraft de 125 g/m2 I ntermitent: La bi. dusuri. spltoare. gru-puri sanitare ale construciilor de locuit sau social-culturale II; IIIIdemIdem 1 Idem 1 Idem I- Idem Sau alte sisteme ca de exemplu: mortar impermeabil, mo-zaic, plci de gresie etc. IdemIdem 4.3. HidroizoIaii contra apeIor fr presiune 4.3.1. Hidroizolaia contra apelor fr presiune se prevd la radiere, perei si planseele construciilor parial sau total ngropate situate deasupra nivelului pnzei freatice si fundate n teren permeabil (a crui grosime este de cel puin1,0 m sub betonul de egalizare (fig. 13 a, b). Aceste hidroizolaii se prevd mpotriva umiditii pmntului si a apelor din precipitaii ce nu se pot acumula si stagna n zona de umplutur. 4.3.2. Alctuirea hidroizolaiei n funcie de categoria de umezire a pereilor si a radierului este prezentat n tabelul 3. Hidroizolaia planseelor se va alctui conform cap. 3 pct. 3.10. din prezentul normativ. 4.3.3. Hidroizolaia orizontal de la nivelul inferior se va aplica pe betonul de egalizare cu o sap din mortar de ciment. La subsolurile construciilor de locuit si social-culturale, se admite nlocuirea hidroizolaiei orizontale cu un strat din pietris asezat sub pardoseal, pentru ntreruperea capilaritii. 4.3.4. Hidroizolaia vertical a pereilor se va prevedea de regul a se aplica dinspre exterior pe structura de rezisten rectificat prin tencuire si se va racorda cu hidroizolaia orizontal pe zona supralrgit a betonului de egalizare. Tabelul 3 HidroizoIaia contra umiditii terenuIui si a apeIor fr presiune Categoria admisibil la umezire Structura hidroizolaiei Amors HidroizolaieAcoperire Protecie Nr. straturi Nr. straturi I Soluie sau emulsie de bitum minim 300 g/m2 Pnz sau estur bitumat (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum IB 70-95oC min. 1,5 kg/m2 la fiecare strat 2 Carton sau mpslitur bitumat (CA 400; CA333; IA 1100; IA 1000), lipite si acoperite cu mastic de bitum IB 70-95oC cu1,5 kg-m2 la fiecare strat 1 Pe orizontal cu sap din mortar de cimentM 100 de 4-5 cm grosime. Pe verticalcu perete din zidrie din crmizi ceramice sau prefabricate din beton II Idem1Idem1Idem IIIMastic de bitum IB 70-95oC min. 1,5 kg/m2 sau straturi succesive din soluie sau emulsie de bitum 1,2 kg bitum/m2 ---Idem

4.4. HidroizoIaii contra apeIor cu presiune 4.4.1. Hidroizolaiile contra apelor cu presiune se prevd la radiere, perei si planseele construciilor parial sau total ngropate, n cazul prezenei apelor freatice sau acumulate din precipitaii n zona de umplutur, dac construcia este fundat n teren impermeabil sau cu permeabilitate redus (fig. 14, a, b). 4.4.2. Alctuirea hidroizolaiilor mpotriva apelor cu presiune exterioar, a cror coloan este sub 5 m, se face conform tabel 4. La ape avnd coloane ntre 5 si 15 m se va aplica, n plus fa de tabel, un strat de pnz sau estur bitumat pentru fiecare categorie admisibil de umezire. La ape cu coloana ntre 15 si 30 m se va aplica n plus fa de tabel cte dou straturi de pnz sau estur bitumat.4.4.3. Aplicarea hidroizolaiei orizontale si verticale la perei se va face si la hidroizolaiile contra apelor fr presiune. Protecia exterioar a hidroizolaiei pereilor se va prevedea a fi executat dup verificarea hidroizolaiei prin oprirea epuismentelor. Tabelul 4 HidroizoIaia contra apeIor cu presiune cu coIoana sub 5 m Categoria admisibil la umezire Structura hidroizolaiei Amors HidroizolaieAcoperire Protecie Nr. straturi Nr. straturi I Soluie sau emulsie de bitum Pnz sau estur bitumat (PA 55;pa 45; tsa 2000) lipite cu mastic de bitum ib 70 95oC 2 Carton bitumat CA 400; lipit si acoperit cu mastic de bitum ib 70 95oC cu 1,5 kg-m2 la fiecare 1 Pe orizontal cu sap din mortar de cimentM 100 de 4-5 cm grosime. minim 300 g/m2 min. 1,5 kg/m2 la fiecare strat strat Pe verticalcu perete din zidrie din crmizi ceramice sau prefabricate din beton IIIdemIdem1Idem1Idem IIIIdemIdem1Idem1Idem

4.5. HidroizoIaii Ia bazine si rezervoare 4.5.1. Hidroizolaia contra infiltraiilor la construcii subterane si supraterane, cu rol de depozitare a apei, va fi prevzut la partea interioar a structurii de rezisten (fig. 15, a, b). 4.5.2. Construciile subterane vor fi prevzute, dup caz si cu hidroizolaii contra umiditii terenului sau a apelor cu presiune. 4.5.3. Hidroizolaia interioar se va stabili n funcie de grupa de fisurare a construciei, de modul de aciune al apei depozitate si de presiunea acesteia astfel: - la construciile ce depoziteaz ape stagnante, din grupa si de fisurare, se va prevedea o tencuial impermeabil n grosime de 3 cm, aplicat n dou straturi, vopsit cu dou sau trei straturi de soluie sau emulsie de bitum. Se admite aplicarea acestui tip de hidroizolaie si la grupa de fisurare, dac este asigurat verificarea anual si repararea acesteia. - la construciile ce depoziteaz ap n miscare (sub agitaie) indiferent de gradul de fisurare, hidroizolaia va fi alctuit dintr-o amorsare cu emulsie sau soluie de bitum, minimum 300 g/m2, staturi de pnz sau estur bitumat, n funcie de presiunea interioar a apei, plus un strat de carton bitumat CA 400, lipite cu mastic de bitum, minimum 1,5 kg/m2 si un start de protecie din tencuial de ciment armat, minimum 3 cm grosime. 4.5.4. n cazul rezervoarelor si decantoarelor circulare cu perei etansi realizai din beton, avnd grad de impermeabilitate P4, P8 sau P12, prevzui cu armtur de precomprimare, se vor prevedea la exterior urmtoarele sisteme de protecii bituminoase: - contra umiditii pmntului si apelor fr presiune se va aplica o protecie alctuit din amorsare cu soluie de bitum minimum 300 g/m2 si un strat de mastic de bitum, minimum 1,5 kg/m2 (fig. 16, a); - contra apelor cu presiune sub 5 m coloana de ap, se va aplica o protecie alctuit din amorsare cu soluie de bitum, minimum 300 g/m2 si dou straturi de pnz sau testuri bitumate tip PA 55, PA 45 sau TSA 2000 acoperit cu un strat din carton bitumat CA 400, lipite fiecare cu minimum 1,5 kg/m2 mastic de bitum IB 70/90oC. Aceste straturi vor fi protejate pe orizontal cu sap din mortar de ciment M 100 de 4-5 cm grosime, iar pe vertical cu perete din prefabricate de beton (fig.16,b). n afar de aceste protecii bituminoase, pot fi folosite si alte materiale omologate pe baza de prescripii speciale, ca de exemplu: - vopsitorii pe baz de smoal de huil-Asmoplex; - vopsea epoxigudron-V 3207. 4.5.5. Hidroizolaiile sau proteciile suprafeelor verticale exterioare se vor executa dup verificarea probei de etanseitate prin umplerea cu ap a recipientului. 4.6. HidroizoIaia Ia chesoane si puuri 4.6.1. Hidroizolaia la aceste construcii se aplic numai celor din categoria ii si iii de umezire admisibil (fig. 17). 4.6.2. Pe suprafaa exterioar a pereilor se va prevedea o hidroizolaie rigid din tencuial impermeabil sau cu aditivi impermeabilizatori n grosime de minimum 3 cm, vopsit cu 2-3 straturi emulsie sau soluie de bitum minimum 600g/m2. 4.6.3. Pe suprafaa orizontal a betonului de egalizare se va prevedea o hidroizolaie bituminoas mpotriva umiditii pmntului sau mpotriva apelor cu presiune conform tabelului 3 sau 4, dup caz. 4.7. DetaIii Ia construcii subterane 4.7.1. La toate interseciile de planuri, scafe, muchii verticale si orizontale, se va prevedea un strat suplimentar de pnz sau estur bitumat de 50-100 cm lime. 4.7.2. Rosturile de dilatare-contracie, precum si cele de tasare vor fi prevzute astfel nct s se asigure etanseitatea si continuitatea pe ntreg ansamblul construciei. Rosturile vor fi proiectate si realizate astfel nct cele dou pri ale rostului s fie n acelasi plan. 4.7.3. Etansarea rosturilor se prevede n funcie de felul rostului si de tipul hidroizolaiei, conform fig. 18, 19ab, 19c, astfel:

Tip rost Hidroizolaia contra umiditate pmnt si ape fr presiune ape cu presiune sub 5 mpeste 5 m Dilatare-contraciefig. 18 afig. 19 afig. 19 b Tasare sub 20 mmfig. 18 bfig. 19 bfig. 19 c Tasare ntre 20 si 70 mm fig. 18 cfig. 19 cfig. 19 c

4.7.4. La strpungeri, se va prevedea continuitatea hidroizolaiei pe elementele de strpungere, n funcie de diametrul conductelor, de tipul hidroizolaiei si de caracteristicile fluidului, conform fig. 20, astfel:

Diametrul conductei Caracteristica fluidului Hidroizolaii contra umiditate pmnt si ape fr presiune ape cu presiune sub 200 mm reci, fr vibraiifig. 20 afig. 20 b calde sau cu vibraiifig. 20 cfig. 20 c peste 200 mm reci, fr vibraiifig. 20 bfig. 20 b calde sau cu vibraiifig. 20 cfig. 20 c

4.7.5. Strpungerile apropiate, cu distana dintre exterioarele acestora mai mic de 50 cm, se vor grupa prin sudarea acestora de o plac de oel, conform fig.21. 4.8. Condiii de execuie 4.8.1. La lucrrile de hidroizolaie a construciilor contra apelor cu sau fr presiune, trebuie s se respecte prevederile STAS 2355/2-8, ale normativului, ale cataloagelor de detalii n vigoare si ale proiectului respectiv. 4.8.2. La execuie se vor respecta si condiiile prevzute la hidroizolaiile pentru acoperisuri pct. 3.19 si 3.20. 4.8.3. Pentru lucrrile de hidroizolare a construciilor subterane, la execuie se vor mai respecta urmtoarele: - coborrea si meninerea nivelului pnzei freatice la minimum 30 cm sub cota inferioar a radierului pe ntreaga durat de execuie; - suprafeele suport trebuie s fie rigide si cu forme geometrice simple, iar scafele cu muchiile rotunjite cu raza de 5 cm; - la scafe si muchii, hidroizolaia se va ntri cu fsii din pnze sau esturi bitumate de 50-100 cm lime; - la rosturi si strpungeri se va ntri cu straturi suplimentare din pnze sau esturi bitumate de minimum 50 cm lime; - la hidroizolarea construciilor din spaii nchise, se recomand ca stratul de amorsare s se execute cu emulsie de bitum, iar la execuia cu soluii bituminoase se vor lua msuri de ventilare si paza contra incendiilor; - chiturile se vor aplica numai pe suprafee uscate, emulsiile numai la temperatura suportului de minimum + 15oC, masticul de bitum se va aplica numai cu temperatura de 160-180oC n perioada de vara si cu 10-20oC n plus n perioada de iarn - hidroizolaia pe vertical la perei se va ncepe de la scafe si se va executa complet, pe tot conturul construciei, pn la nlimea de maximum 2 m. n cazul nlimilor mai mari, legtura straturilor cu cele superioare trebuie s se execute n trepte cu petreceri de minimum 10 cm. 4.8.4. Pe timp clduros si pe zonele expuse razelor solare, pentru prentmpinarea alunecrii straturilor hidroizolatoare, hidroizolaia se va executa n structur complet pe poriuni, urmat imediat de execuia peretelui de protecie. - Protecia hidroizolaiei verticale din zidrie de caramida plin de 6-12 cm grosime sau cu prefabricate din beton tipizate; se va executa cu rosturi verticale la 5 cm distan. - la proteciile din beton, armtura se va fixa cu distanieri pentru a nu strpunge hidroizolaia. [top]

5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII 5.1. Lucrrile de hidroizolaii fiind lucrri ascunse, calitatea lor se va verifica mpreun cu beneficiarul, pe msura execuiei lor, ncheindu-se proces-verbal din care s rezulte c au fost respectate urmtoarele: - calitatea suportului - rigiditate, aderen, planeitate, umiditate, conform Ordin MCnd nr. 1024/D/11.11.1980; - calitatea materialelor hidroizolatoare; - poziionarea si ancorarea n beton a pieselor metalice de strpungere, sau rost; - calitatea amorsajului si lipirea corect a fiecrui strat al hidroizolaiei (suprapuneri, decalri si racordri); - etapele si succesiunea operaiilor; - strngerea flanselor si platbandelor de strngere aferente strpungerilor si rosturilor; - executarea, n cazul bazinelor, a probei de umplere cu ap necesar consumrii deformaiilor si verificrii etanseitii la exfiltratii nainte de execuia hidroizolaiei pereilor. 5.2. Dac se consider necesar, se va face si o verificare practic a execuiei prin sondaj ca: - desfacerea n unele puncte a izolaiei pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul; - verificarea izolaiei prin determinri de laborator pe probe prelevate, din care s rezulte c materialele folosite au fost de calitate corespunztoare, conform certificatelor de calitate si buletinelor de analize. 5.3. Hidroizolaia se verific vizual dac ndeplineste urmtoarele condiii: - straturile hidroizolaiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum, fr zone nelipite; - panta ctre gurile de scurgere este conform proiectului, fr stagnri de ap;- este continu si nu prezint umflturi; - racordarea cu elementele de strpungere, la rosturi si guri de scurgere, asigur o etansare perfect; - protecia este asigurat conform prevederilor din proiect; - protecia hidroizolaiei verticale la atice, reborduri, strpungeri etc., este aderent si fr deplasri. 5.4. Se verific lucrrile de tinichigerie aferente hidroizolaiilor, dac ndeplinesc urmtoarele condiii: - copertinele, sorurile, paziile sunt bine ancorate si lipite sau cu faluri corect executate care s asigure etansarea si protecia hidroizolaiei; - jgheaburile sunt lipite etans cu panta minim pentru asigurarea scurgerii apelor, fr stagnare, iar burlanele bine fixate cu brri si etanse; - gurile de scurgere, dac au gratar montat si functioneaz normal la turnarea apei n punctele cele mai nalte ale acoperisului. 5.5. Dac se consider necesar, la suprafeele mai mari de 20 m2, cu avizul scris al proiectantului de rezisten, se va face verificarea prin inundare cu ap de 2-4 cm grosime n punctele cele mai nalte, cu gurile de scurgere n prealabil nfundate.La aceasta prob, tavanul nu trebuie s prezinte umezeal dup 72 ore de meninere a stratului de ap. 5.6. La construcii subterane, nainte de execuia peretelui de protecie si a umpluturii, se va verifica etanseitatea timp de 72 ore prin oprirea epuismentului. [top]

6. NTRETINEREA HIDROIZOLATIILOR 6.1. Msuri de ntreinere a hidroizoIaiiIor 6.1.1. La acoperisuri si construcii subterane, pentru bun funcionare a hidroizolaiei, beneficiarul trebuie s asigure o ntreinere permanent, pentru care se vor lua msurile urmtoare: - interzicerea spargerii hidroizolaiei sau a stratului de protecie pentru execuia ulterioar de strpungeri sau ancorri; - interzicerea depozitrii de obiecte sau alte amenajri pe acoperisuri sau hidroizolaii; - interzicerea asezrii sau montrii peste hidroizolaii de obiecte sau utilaje cu temperaturi peste 40oC, ori a se face focul sau deversri de lichide fierbini; - interzicerea unei circulaii mai intense dect permite stratul de protecie respectiv, sau schimbrii destinaiei acoperisului; - curarea periodic se va face de cel puindou ori pe an, la nceputul primverii si sfrsitul toamnei prin mturare umed; - curarea zpezii si a gheii care pot nfunda jgheaburile si gurile de scurgere, se va face cu atenie, cu lopei de lemn si mturarea fr a se degrada hidroizolaia sau protecia. 6.1.2. La construcii subterane si ncperi ude, beneficiarul trebuie s mai asigure meninerea integritii hidroizolaiei pe durata execuiei proteciei hidroizolaiei (sapa, perete de protecie) si a lucrrilor de construcii ulterioare execuiei hidroizolaiei, (armare, cofrare, betonare, etc.), lundu-se si urmtoarele msuri: - trotuarele vor fi meninute curate, cu panta spre exterior pentru scurgerea apelor, iar crpturile si rosturile mrite vor fi colmatate imediat cu mastic bituminos; - nu se vor face spturi lng perei care s nlture mpingerea pmntului si nu se vor efectua lucrri lng construcie fr avizul proiectantului; - nu se va schimba destinaia ncperilor si nu se vor face amenajri fr avizul proiectantului. 6.1.3. Beneficiarul construciei trebuie s verifice periodic, recomandat cel puin primvara si toamna, starea acoperisurilor si hidroizolaiilor, pentru a interveni cu msuri de nlturare a deteriorrilor. n perioada de garanie, deficientele constatate vor fi comunicate executantului pentru a fi remediate, numai n cazul n care nu s-au produs modificri ulterioare prelurii lucrrilor si cnd s-a fcut ntreinerea corespunztoare a hidroizolaiei. 6.1.4. Verificarea tinichigeriei care protejeaz hidroizolaia n punctele cele mai solicitate, va fi facut cu deosebit atenie si vor fi luate msuri de remediere n caz c se constat urmtoarele: - deplasri si dezlipiri la nndirile cositorite sau faluri desfcute; - dac jgheaburile si burlanele s-au deplasat si nu sunt etanse. 6.1.5. Verificarea hidroizolaiei verticale la atice, cosuri, ventilaii etc., se face controlndu-se dac aceast hidroizolaie nu este deplasat, iar protecia din mortar sau estura TBAL nu este dezlipit si nu prezint crpturi. 6.2. Lucrri de reparaii si ntreinere curent 6.2.1. Lucrrile care se impun n urma verificrilor periodice a lucrrilor de hidroizolaii vor fi executate numai de muncitori specializai, pe baza constatrilor si indicarea modului de reparare fcut de un specialist. 6.2.2. n cazul c la verificri se constat infiltraii care ar stnjeni funcionarea normal n ncperi, sau degradri n structura acoperisurilor, se vor lua msuri de reparaii generale pe baz de proiect care va conine detaliile necesare. [top]

7. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR 7.1. La executarea lucrrilor de izolaii se vor respecta msurile privind tehnica securitii muncii prevzute n: - Normele republicane de protecia muncii aprobate de Ministerului Muncii si Ministerului Sntii cu Ordinele nr. 34 din 20.02.1975 si respectiv nr. 60 din 220.02.1975. - Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii-montaj, aprobate de MCInd cu Ordinul nr.1233/D-1980; - Normele tehnica securitii muncii MCh cap 10 si 11 privind depozitarea, manipularea, ambalarea si transportul recipienilor cu gaze lichefiate. 7.2. La proiectarea si executarea hidroizolaiilor bituminoase se vor respecta msurile privind prevenirea incendiilor prevzute n: - Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea construciilor si instalaiilor aprobate cu Decretul nr. 290/1977;- Msuri specifice de protecie contra incendiilor privind ntreruperea continuitii hidroizolaiilor n dreptul rosturilor de dilatare, panourilor de explozie etc., prevzut la art 7 si 8 din Norme generale si art. 5.3 si 6.11 din Normele tehnice P 118-83;- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si normele de dotare cu masini, instalaii, utilaje, aparatur, echipament de protecie si substane chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor n unitile Ministerului Construciilor ndustriale, aprobate cu Ordinul nr. 742/D-1981;[top]