Bune PracticiReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 9 Anul II, Ianuarie 2015

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

1

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILABdul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro, Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complexul de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARABdul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, biroul nr. 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sector 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 031 690 0214, Fax: 031 690 0215

CUPRINS

INTRODUCERE

PROIECTE DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACŢIUNE LOCALĂ

GAL Ţara Oltului. Județele Sibiu și Vâlcea, partenere în dezvoltarea durabilă

GAL Sóvidék-Hegyalja. Euro-proiecte din ținutul istoric Harghita

CAPITOLUL 2. FERME

Legumele de Târgu Frumos au ajuns și în Marea Britanie

Timpul stupăritului modern

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Panificația rămâne un sector de bază al industriei alimentare

Cum s-au transformat niște paie într-o nouă sursă de venituri

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂŢI NON-AGRICOLE

Microîntreprinderile sunt la mare căutare

Ținutul Sării a devenit mai accesibil ca niciodată

PROIECTE DIN SPAŢIUL EUROPEAN

OLANDA ȘI AUSTRIA. Regiuni europene în care cireșele sunt valorificate 100%

ITALIA. Vinuri care îmbină tradiția romană cu tehnica actuală

CIPRU. O companie care scoate din lapte tot ce e mai bun

FRANȚA. Redefinirea turismului rural

2

6

8

8

12

16

16

19

24

24

27

30

30

33

38

40

43

46

49

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul PublicaţiiISSN 2285-4185ISSN-L 2285-4185© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: beneficiari ai proiectelor descrise în publicație și shutterstock.comCopyright fotografii copertă: shutterstock.com

32

Viața rurală europeană este în continuă schimbare. Industrializarea, urbanizarea și variațiile climatice au dus la transformarea specificului și coordonatelor demografice ale localităților rurale și la crearea de noi forme ocupaționale ale populației. Transformările socio-economice din ultimul deceniu au dus la creșterea semnificativă a eterogenității din spațiul european.

Conectarea Europei rurale

Pentru interconectarea tuturor participanților de pe teritoriul Uniunii Europene la dezvoltarea rurală a fost creată Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (REDR). Așa cum arată și numele, REDR aduce laolaltă o varietate de „actori”, uniţi în dorința comună de susţinere şi evoluţie a dezvoltării rurale. REDR reunește Rețelele Naţionale de Dezvoltare Rurală, organizații și administrații care activează în domeniu. Rolul acestora este de a analiza, îmbunătăți și ajuta la punerea în aplicare a Programelor de Dezvoltare Rurală (PDR), de a informa publicul larg cu privire la beneficiile politicilor din dezvoltarea rurală, de a spori gradul de participare și de a stimula inovarea în rândul tuturor părților interesate în acest domeniu, în vederea transformării spațiului de la sate în conformitate cu nevoile curente.

Rolul rețelelor și interconectarea sunt dovedite ca instrumente-cheie pentru sprijinirea și promovarea dezvoltării rurale durabile.

În perioada de programare 2007-2013, interconectarea s-a dovedit un instrument util pentru creșterea prezenței active a părților interesate, în diferite etape ale punerii în aplicare a PDR. În etapa de planificare a programelor, reţelele funcţionează ca piese de legătură între toți cei preocupați să discute propuneri de politici specifice, relevante. În etapa de implementare a politicilor, ele creează oportunități privind schimbul de idei, informații și cunoștințe. Pe măsură ce programele dezvoltării rurale sunt mai avansate, rețelele joacă un rol important în diseminarea bunelor practici și contribuie la îmbunătățirea politicilor privind dezvoltarea rurală.

Reinventarea roții

„Unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării economiilor rurale este că fiecare încearcă să reinventeze roata. Nu ne pricepem să diseminăm ingredientele unui proiect de succes sau ale unuia sortit eșecului” – Scott Dougherty, antreprenor irlandez.

Pentru a asigura buna informare cu privire la modalitățile de transformare durabilă a satelor, una dintre principalele atribuții ale Rețelelor de Dezvoltare Rurală este colectarea și diseminarea bunelor practici privind programele, politicile și proiectele în domeniu. În acest sens, există o comunicare permanentă la nivel european, național, regional și local și sunt stabilite acele proiecte care contribuie cu adevărat la

INTRODUCERERolul Rețelelor de Dezvoltare Rurală din Uniunea Europeană în diseminarea bunelor practici

dezvoltarea mediului rural. La nivelul rețelelor sunt realizate metodologii și criterii de evaluare și selecție, astfel încât publicul larg și grupurile-țintă să beneficieze de informații cu privire la exemplele transferabile de bună practică menite să faciliteze dezvoltarea de noi proiecte și să contribuie la reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre rural și urban și la creșterea calității vieții în mediul rural.

Pentru a consolida legăturile dintre organizaţiile care iau parte la dezvoltarea rurală, în perioada 2014-2020 au fost stabilite următoarele reţele funcționale:

• Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, care oferă o platformă generală pentru politicile europene în domeniu;

• Reţeaua Parteneriatului European pentru Inovare, care acţionează ca o punte între cercetare şi dezvoltare în agricultură;

• 28 de reţele naţionale de dezvoltare rurală, care joacă un rol major în sprijinirea implementării programelor proprii și creşterea gradului de participare a tuturor părţilor interesate, în scopul promovării comunicării și schimbului de informații la nivel regional, naţional şi european.

54

76

PROIECTE DIN ROMÂNIA

LEGENDA:

Zonele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

98

Grupul de Acțiune Locală Țara Oltului a fost înființat în anul 2009, printr-un parteneriat public-privat, și cuprinde 10 comune care acoperă porţiuni din două judeţe învecinate, Sibiu şi Vâlcea.

Parteneriatul GAL Ţara Oltului este un grup format în baza abordării LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale - legături între acțiuni de dezvoltare economică rurală), de jos în sus, prin participarea „actorilor” locali la dezvoltarea teritoriilor pe care activează.

Teritoriul GAL este situat în regiunea de dezvoltare Centru a României, între crestele munţilor Făgăraş şi râul Olt, un spațiu omogen, rural, cu aspect de amfiteatru natural, brăzdat de numeroase cursuri de apă și cu o densitate a populaţiei de 18,95 loc/km². Altitudinile la care se situează pornesc de la 300 de metri și trec pe alocuri de 2 500 de metri, în această zonă aflându-se cele mai înalte vârfuri montane de pe teritoriul țării. Activitățile economice preponderente aici aparțin de sectorul primar: creșterea animalelor și agricultura. Sunt crescute bovine, ovine, caprine, porcine și păsări, în ferme sau în gospodării, piscicultura fiind în curs de dezvoltare. Terenurile arabile reprezintă 18,12% din suprafața totală a teritoriului GAL Țara Oltului. Culturile se fac în ferme de subzistenţă, ca urmare a gradului ridicat de fărâmiţare a terenurilor. Se lucrează mai ales păşuni şi fâneţe

(35,30%), se exploatează păduri (32,83%), restul activităților constând în cultivarea cartofilor, porumbului şi plantelor furajere.

În concordanţă cu obiectivele şi cu cele cinci priorităţi ale strategiei grupului (resurse umane, agricultură, cultură-tradiţii, turism şi mediu), acţiunile planificate au combinat, până la sfârșitul anului 2014, obiectivele axelor 1 şi 3 ale PNDR 2007-2013.

În consecință, activitatea GAL a fost centrată pe două direcţii principale: dezvoltarea teritoriului din punct de vedere economic, social şi cultural, prin promovarea de proiecte finanţate din alocările disponibile prin PNDR-Axa LEADER, şi organizarea de evenimente de promovare, informare și animare a teritoriului.

În ceea ce priveşte prima direcţie stabilită, conform contractului de finanţare semnat de GAL Țara Oltului în 10 aprilie 2013, pentru dezvoltarea teritoriului au fost alocate 2 550 000 de euro. Până la sfârșitul anului 2014, la nivelul GAL au fost contractate 60 de proiecte, distribuite pe cinci măsuri: Măsura 112 (opt proiecte), Măsura 141 (19), Măsura 312 (şapte), Măsura 313 (10) şi Măsura 322 (16). De sume considerabile au dispus Măsurile 121 și 123. Cu toate acestea, după patru apeluri de selecţie lansate, nu s-a prezentat niciun posibil beneficiar, astfel încât suma alocată acestora prin strategia de dezvoltare a fost

repartizată către alte măsuri, în urma deciziei Consiliului Director.

GAL Ţara Oltului – proiecte de succes

Titlul proiectului: Fermă de semi-subzistenţă a PF Limbășan David-Daniel, comuna Racoviţa, judeţul SibiuProiect finanţat prin Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”Beneficiar: PF Limbășan David-DanielLocalizare: Str. Brazilor, nr. 301, comuna Racoviţa, judeţul Sibiu

La momentul depunerii cererii de finanţare, solicitantul acestui proiect deţinea un grajd (arendat) compus dintr-o şură şi un şopron (120 m²) şi 14 porci din rasa Mangaliţa, rezultând astfel o dimensiune economică a exploataţiei de 2,144 UDE (0 UDE la activitatea vegetală şi 1,144 UDE din activitatea zootehnică). Prin proiect, el şi-a propus îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii exploataţiei prin perfecţionarea managementului acesteia.

Acţiunile întreprinse în cadrul proiectului duc la atingerea obiectivului general (mărirea competitivităţii) și a scopului specific (creşterea volumului producţiei comercializate), dar şi la pregătirea terenurilor numai cu îngrăşăminte naturale, pentru a asigura protecţia mediului. Ele vizează întinerirea şi creşterea numărului de porci, îmbunătăţirea competitivităţii şi a veniturilor, aplicarea tehnologiilor de ultimă oră

(pentru asigurarea necesarului furajer al animalelor) şi valorificarea pe piaţă a produselor vegetale şi animale de calitate superioară. În anul trei de implementare se va ajunge la 5,686 UDE (0,5 UDE din activitatea vegetală şi 5,186 UDE din activitatea zootehnică), prin arendarea unui hectar de teren pentru cultivarea cartofilor şi porumbului pentru hrănirea animalelor şi prin creşterea numărului de suine. De asemenea, producţia comercializată va fi mai mare cu cel puţin 20%, prin vânzarea a 38 de porci şi a 100 de kilograme de porumb (din totalul de 8 000 de kilograme). Din fonduri proprii, beneficiarul s-a angajat să amenajeze pentru suine boxe comune, dotate cu spaţii de odihnă şi pentru evacuarea dejecţiilor și prevăzute cu un sistem de furajare şi adăpare automat.

Buna practică a acestui proiect este dată chiar de rasa de porci care este reprodusă în cadrul exploataţiei din comuna sibiană Racoviţa: Mangaliţa (sau „porcul cu părul creţ”, cum mai este denumit popular) este una dintre

GAL Țara Oltului. Județele Sibiu și Vâlcea, partenere în dezvoltarea durabilă

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ

1110

cele mai vechi rase de porci din Europa. Rasa a fost întâlnită prima oară în Ungaria, la începutul secolului al XIX-lea, prin încrucişarea porcilor locali din rasele Bakonyi şi Szalontai cu mistreţi, de unde și aspectul ei primitiv. Noua rasă rezultată, având păr mare, creţ şi aspru, a devenit apoi preferata nobilimii, datorită cărnii marmorate şi deosebit de gustoase. Cu toate acestea, după 1990, românii au renunţat să mai crească porci de Mangaliţa, dat fiind faptul că sunt o rasă mai pretențioasă. În plus, au cam 60-70% grăsime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat, grăsimea ajungând doar la 30-40%.

David-Daniel Limbășan a decis totuşi să continue cu creşterea porcilor de Mangaliţa, convins fiind, printre altele, de faptul că acizii graşi nesaturaţi din carnea acestora ajunge

la 70%, un procent comparabil cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau în carnea de somon.

Titlul proiectului: Prestări servicii mecanizate în spaţiul ruralProiect finanţat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: Bologa MirelaLocalizare: localitatea Boița, nr. 366, judeţul Sibiu

Comuna sibiană Boița reprezintă o alegere cât se poate de potrivită pentru efectuarea de investiţii în domeniul lucrărilor de pregătire a terenului. De această oportunitate a decis să beneficieze şi Mirela Bologa. Prin intermediul proiectului implementat în zonă cu ajutorul finanţării nerambursabile obţinute prin Măsura 312 (49 770 de euro) și al cofinanţării private (21 330 de euro),

Întreprinderea Individuală Bologa Mirela va reuşi să efectueze lucrări de construcţii (săpături, terasamente, decopertări) într-un mod rapid şi eficient. Activitatea va fi realizată cu un buldoexcavator pe pneuri de cauciuc, achiziţionat prin proiect. De asemenea, pentru a se bucura de succes şi pentru a putea deveni operaţională, microîntreprinderea înființată va crea două locuri de muncă, previzionând o creştere a acestora în decursul anului 2015.

Obiectivele strategice şi liniile de acţiune trasate la momentul completării cererii de finanţare au constat în alinierea resurselor umane la nevoile microîntreprinderii, sistematizarea activităţilor bugetare după metode moderne de management financiar, îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii şi stabilirea de clienţi permanenţi.

Referitor la cea de-a doua direcţie stabilită la nivelul GAL Țara Oltului (organizarea de evenimente de promovare, informare și animare a teritoriului), activităţile desfăşurate au constat în promovarea apelurilor de selecție privind proiectele şi a rezultatelor acestora, în cadrul întrunirilor publice și prin intermediul mass-media. Reuniunile publice s-au adresat fermierilor, reprezentanţilor administraţiei locale, întreprinzătorilor locali, dar şi altor categorii sociale, cum sunt elevii și studenţii.

Date de contact:Grupul de Acţiune Locală Țara

OltuluiComuna Porumbacu de Jos, nr. 253,

judeţul SibiuPreşedinte: Iuliana Turi

Tel.: 0743276461E-mail: tara_oltului@yahoo.com

Website: www.taraoltului.ro

1312

exploataţiei a prevăzut să aloce 30,66% (10 099 de euro) din valoarea sprijinului obţinut pentru achiziţionarea unei prese de balotat. Restul de 19 901 euro din sprijinul financiar nerambursabil este destinat investiției în alte utilaje, piese de schimb, combustibil și furaje, dar şi pentru modernizarea şi întreţinerea clădirilor și echipamentelor.

Prin toate aceste activităţi se urmăreşte ca dimensiunea economică a fermei să fie mai mare cu 4,590 UDE în anul trei de implementare, pentru a ajunge la 16,368 UDE. Acest fapt va fi posibil prin creşterea efectivului de ovine (fermierul intenționează să ajungă la circa 180 de miei) şi prin achiziţionarea a 3,36 hectare de teren, pentru asigurarea bazei furajere.

După finalizarea investiţiei, ferma agricolă mixtă va fi condusă prin însușirea şi aplicarea informaţiilor și cunoştinţelor profesionale teoretice şi practice şi prin dezvoltarea reţelei de valorificare a produselor, ţinându-se cont de cerere şi ofertă.

Titlul proiectului: Procurare mijloc de transport lapte, utilaje și echipamente hardware informatic necesare pentru monitorizarea producțieiProiect finanţat prin Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: SC Gordon Prod SRLLocalizare: comuna Lupeni, satul Bisericani, nr. 2/a, judeţul Harghita

Societatea beneficiară a acestui proiect a luat fiinţă în iulie 1993, fiind situată în centrul unei zone în care creşterea bovinelor pentru producţia de lapte reprezintă activitatea principală a majorităţii locuitorilor. Acest aspect favorizează şi aprovizionarea fabricii cu materie primă (în speţă, laptele), fără costuri suplimentare legate de transport. De-a lungul anilor, fabrica de procesare a laptelui din comuna Lupeni a trecut printr-un amplu proces de transformare, ajungând, în 27 iunie 2014, când a fost semnat contractul de finanţare, să deţină 24 349 m² de teren, din care 4 112 m² reprezintă

GAL Sóvidék-Hegyalja. Euro-proiecte din ținutul istoric Harghita

În contextul LEADER și în privința caracterului fizic, social şi economic, un „teritoriu” poate fi definit ca o zonă omogenă, limitată ca dimensiune, dar având suficientă capacitate şi consecvenţă pentru a elabora şi aplica strategii de dezvoltare viabile. Așadar, el reprezintă o grupare de comunități locale care împart o identitate comună, bazată pe un sentiment de apartenență la același mediu natural și cultural. În acest sens, teritoriul compus din localităţile Praid, Corund, Lupeni, Brădeşti, Zetea, Dealu şi Vărşag are o lungă istorie comună. Aceasta arată că numele generic al regiunii (Sóvidék-Hegyalja) provine din alăturarea numelor ţinuturilor Sóvidék şi Hegyalja, care au în componenţă cele șapte localităţi. Legătura fizică a zonei este realizată de Odorheiu Secuiesc, municipiu care creează şi linia imaginară despărțitoare a celor două ţinuturi.

Acest teritoriu există ca urmare a dezvoltării naturale şi umane, dar a fost nevoie de ameliorarea condiţiilor, pentru dezvoltarea lui durabilă. Aici a intervenit capacitatea localnicilor de a conlucra. Prin Planul de Dezvoltare Locală, Grupul de Acţiune Locală Sóvidék-Hegyalja şi-a propus să aducă cele mai bune argumente care să demonstreze capacitatea lui de a pune în practică Axa LEADER. Obiectivele trasate au fost implementarea de proiecte esențiale pentru dezvoltarea economică a teritoriului, exploatarea potențialului local, crearea unor condiții superioare de viață și soluționarea necesităților identificate.

GAL Sóvidék-Hegyalja are în

componenţă 30 de parteneri din mediul public-privat, acoperind un teritoriu de 816 km², cu o populaţie de 32 195 de locuitori. Acesta a reprezentat „motorul” care a pus în funcţiune angrenajul propriu, în vederea întăririi capacităţilor de dezvoltare şi implementare a strategiilor locale, conservării patrimoniului cultural şi natural, eficientizării agriculturii, dezvoltării turismului şi micilor afaceri şi valorificării tradiţiilor. De la începutul funcționării GAL (2011) şi până în prezent, în cadrul sesiunilor lansate au fost contractate 41 de proiecte, în valoare de 2 187 483 de euro.

GAL Sóvidék-Hegyalja – proiecte de succes

Titlul proiectului: Instalarea ca şef de exploataţie a PF Kalapacs Csongor, din localitatea Zetea, judeţul HarghitaProiect finanţat prin Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Kalapacs CsongorLocalizare: localitatea Zetea, nr. 257, judeţul Harghita

Beneficiarul acestui proiect a semnat contractul de finanţare pe 6 aprilie 2014. În acel moment, Csongor Kalapacs deţinea 2,64 hectare de teren agricol în arendă, folosit ca fâneaţă naturală, şi 135 de ovine, dimensiunea economică a exploataţiei fiind de 11,778 UDE. Pentru a creşte producţia şi veniturile, el a decis că trebuie să se axeze pe modernizarea clădirilor şi anexelor existente şi pe folosirea tehnologiilor aplicate. În vederea atingerii obiectivelor, managerul

1514

Beneficiarul acestui proiect şi-a început activitatea în 2003, ca răspuns la nevoia reală a populaţiei din comuna Dealu de a avea acces uşor şi nemijlocit la servicii stomatologice.

Primăria comunei a pus la dispoziție spaţiul necesar desfăşurării activităţilor, iar cabinetul și-a asigurat dotările de la Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc și din donaţii. Atât uzura fizică avansată a aparaturii, cât şi cererea de tratamente dentare din ce în ce mai mare a populaţiei au făcut necesară investiţia de 28 639 de euro (20 047 de euro valoare nerambursabilă). Prin proiect, beneficiarul şi-a propus modernizarea cabinetului cu ustensile noi, performante.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost achiziţionate următoarele echipamente: unit dentar (ansamblu de instrumente specifice care stă la baza unui cabinet stomatologic), autoclavă (vas pentru

sterilizarea instrumentelor folosite în timpul tratamentelor), apex locator (aparat utilizat în tratamentul rădăcinilor dentare), fiziodispenser și trusă chirurgicală (folosite în implantologie), lampă de fotopolimerizare (pentru efectuarea obturaţiilor) și compresor de aer (cu funcţia de a alimenta cu aer comprimat unitul dentar).

Prin modernizarea cabinetului, au fost îmbunătățite serviciile medicale oferite populației din comuna Dealu, care nu mai este nevoită să se deplaseze pe distanțe mari pentru tratamente stomatologice.

Date de contact:Grupul de Acţiune Locală

Sóvidék-HegyaljaComuna Praid, bl. 141, ap. 1, judeţul

HarghitaPreşedinte: Csaba Borboly

Tel.: 0749126755Fax: 0266240207

E-mail: office@sovidek-hegyalja.ro Website: www.sovidek-hegyalja.ro

suprafaţa totală a clădirilor existente.

Cu ajutorul fondurilor nerambursabile obţinute, beneficiarul vizează creșterea competitivității printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a celorlalți factori de producţie, în vederea îmbunătăţirii performanţei generale a fabricii, potrivit cerințelor măsurii accesate: creșterea calităţii produselor prelucrate şi alimentare (cu respectarea normelor de siguranţă alimentară), reducerea preţului de cost al produselor obţinute, întărirea viabilităţii economice a unităţii, mărirea veniturilor (prin creşterea valorii adăugate a produselor) și introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole competitive.

Practic, investiția constă în achiziţionarea unui sistem de dozare şi etichetare a recipientelor pentru produse cu vâscozitate ridicată, pentru kefir, în ambalaje PET, util pentru a mări vânzarea acestora. Avantajul ambalării în noua variantă este dat de siguranţa deplină faţă de posibilele deteriorări din timpul manevrărilor. De asemenea, va fi cumpărat un utilaj de umplut şi închis caserole Ø 95 cu brânză ricotta.

Apoi, achiziţionarea software-ului ERP de urmărire şi optimizare a producţiei şi a hardware-ului informatic va ajuta firma în urmărirea proceselor tehnologice şi a trasabilității, obţinându-se astfel o serie de facilități, cum sunt

administrarea sigură a datelor privind recepția de materii prime şi materiale (în strânsă legătură cu urmărirea indicatorilor de calitate), accesul on-line la datele legate de stocurile aflate în depozitele societăţii, desfășurarea integrată a producției, o antecalculaţie sigură și reducerea până la eliminare a erorilor privind livrarea.

În timp, cantitatea de lapte crud procesată de firmă a crescut considerabil, în condițiile în care parcul ei auto s-a învechit, mărind timpul de transport pentru materia primă. Având în vedere toate acestea, s-a dovedit oportună achiziţionarea unei cisterne de transport de lapte de 6 000 de litri, cu două compartimente dotate cu pompă cu debit de 24 000 litri/oră, cu acţionare hidraulică, plus un kit hidraulic pentru antrenarea pompei, un debitmetru cu afişare electronică şi un sistem de eliminare a aerului.

În plan general, realizarea proiectului din satul Bisericani conduce la creşterea valorii adăugate a produselor acidofile prin introducerea de noi tehnologii.

Titlul proiectului: Modernizarea cabinetului stomatologic din comuna DealuProiect finanţat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: Dr. Ifj. Mózes Gyula Cabinet Medical de Medicină DentarăLocalizare: comuna Dealu, satul Dealu, Str. Principală, nr. 652, judeţul Harghita

1716

Legumele de Târgu Frumos au ajuns și în Marea Britanie

Beneficiara acestui proiect a preluat exploatația vegetală pe care s-a realizat investiția de la părinții ei, pentru a o moderniza și dezvolta. Astfel, după consultarea ghidului solicitantului, Vavilov Mihaela (inginer horticultor) a obținut avizele și notificările necesare de la instituțiile responsabile şi a întocmit propriul plan de afaceri, obținând apoi finanțarea necesară.

Obiectivul general al proiectului, reprezentat de instalarea titularei ca șef de exploatație agricolă, este creșterea competitivității fermei printr-o utilizare eficientă a factorilor de producție și adaptarea managementului la condițiile dictate de cererea și oferta de piață. În acest sens, obiectivele specifice se referă la reducerea costurilor de producție și creșterea rentabilității economice a exploatației, respectiv a veniturilor.

În plan practic, au fost construite două solarii care însumează 2 500 m², necesare extinderii culturilor de tomate.

Proiectul implementat include, conform cerințelor, măsuri de protecție a mediului. Pentru culturile de legume sunt folosite soiuri și hibrizi cu rezistență la boli și insecte, evitându-se astfel folosirea în exces a insecticidelor și pesticidelor. De asemenea, este respectată rotația culturilor, pentru combaterea naturală a buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

Întreaga activitate a fermei este susținută de membrii familiei, la finalizarea proiectului, exploatația

agricolă realizând o creștere de 5 UDE. Acest rezultat a fost posibil mărind suprafața de solarii pentru cultura de tomate, cu ajutorul a peste 35% din fondurile primite prin Măsura 112. Produsele obţinute sunt comercializate pe piaţa internă, în regiunea Nord-Est, dar au ajuns și dincolo de graniță, în Marea Britanie.

Pentru a optimiza rezultatele investiţiei, sunt aplicate procedee și tehnologii noi de cultură a legumelor, prin utilizarea de soiuri și hibrizi cu mare valoare genetică, adaptate la condițiile zonei, și sunt folosite produse fitosanitare de ultimă generație şi tehnici inovatoare de lucru pentru pregătirea solului.

CAPITOLUL 2. FERME

Titlul proiectului: Extindere și modernizare fermă legumicolă, oraș Târgu Frumos, judeţul IaşiProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: PFA Vavilov N. Maria-MihaelaLocalizare: oraşul Târgu Frumos, judeţul IaşiRegiunea de dezvoltare: Nord-EstPerioada de implementare: iunie 2009 – iulie 2011Buget total: 17 700 euroFinanţare nerambursabilă: 14 160 euro Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 3 540 euroTeme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, achiziția de capacități și promovare cu ajutorul unei strategii de dezvoltare rurală, creşterea calităţii vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

1918

Constrâns de un salariu neîndestulător şi de nesiguranţa locului de muncă, Ion Săculțanu, un ieșean cu experienţă în domeniul apicol, s-a hotărât să-şi deschidă propria afacere. Astfel, primul pas a fost să cumpere un teren într-o zonă prielnică apiculturii, punând bazele unei stupine cu 170 de familii de albine.

Convingerea că succesul nu poate fi obținut cu improvizaţii şi lipsa unui inventar adecvat și nou l-au determinat pe localnicul din Vorovești să acceseze fonduri europene. Primii pași au fost făcuți în septembrie 2010, proiectul având o perioadă de implementare de 36 luni şi fiind monitorizat timp de cinci ani.

Titlul proiectului: Instalarea lui Săculţanu Ion ca şef de exploataţie apicolă în localitatea Voroveşti, comuna Miroslava, judeţul IaşiProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: PFA Săculțanu IonLocalizare: satul Vorovești, comuna Miroslava, judeţul IaşiRegiunea de dezvoltare: Nord-EstPerioada de implementare: septembrie 2010 – septembrie 2013Buget total: 25 000 euroFinanţare nerambursabilă: 20 000 euro Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 5 000 euroTeme abordate: achiziția de capacități și promovare cu ajutorul unei strategii de dezvoltare rurală, creşterea calităţii vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Timpul stupăritului modern

2120

Obiectivul general al proiectului constă în creşterea competitivităţii sectorului apicol prin utilizarea mai bună a factorilor de producţie existenţi şi implementarea unor noi strategii de management.

Obiectivele specifice sunt în concordanţă cu cele ale măsurii accesate: sporirea veniturilor prin creşterea calitativă şi cantitativă a producţiei, scăderea costurilor şi îmbunătăţirea managementului fermei apicole.

Pentru a forma o stupină modernă, beneficiarul a achiziţionat: • 150 de stupi noi (fapt care a

contribuit la creşterea producţiei prin reducerea timpului de îngrijire a stupului de către albine,

respectiv la creşterea timpului pentru cules, şi scăderea costurilor de pregătire şi trasportare a familiilor de albine în pastoral);

• 20 de familii de albine (40 de familii au fost obţinute prin înmulţire naturală în stupină, astfel încât ferma a crescut la 230 de familii de albine);

• 280 de kilograme de faguri artificiali (ceea ce a dus la creşterea calităţii mierii).

Totodată, procesul de modernizare a fermei apicole a continuat prin cumpărarea de echipamente performante pentru extracţia mierii (centrifugă şi complex de tăvi pentru descăpăcire), roiniţe (stupi mici, portabili, pentru capturarea roiurilor), biostimulenţi şi hrană artificială (din zahăr) pentru susţinerea familiilor în perioadele fără cules, topitor de ceară și accesorii pentru dezvoltarea mătcilor (acestea sunt crescute artificial, din familii selecţionate şi recordiste).

Prin implementarea proiectului, au fost obţinute familii de albine puternice, iar producția apicolă a crescut și este de calitate superioară. La nivel local, impactul a fost relativ mic, s-a asigurat miere pentru localnici, în schimb, principalul beneficiu este cel adus de albine prin polenizarea plantelor.

În prezent, beneficiarul proiectului din comuna Miroslava își comercializează produsele atât en detail, la nivel local, cât şi en gros, prin intermediul asociaţiilor şi diverselor societăţi comerciale.

2322

2524

Panificația rămâne un sector de bază al industriei alimentare

Sectorul morărit-panificaţie, parte importantă a industriei alimentare din România, contribuie la dezvoltarea socio-economică a anumitor zone, reprezentând un mediu de dezvoltare durabilă şi creator de locuri de muncă. Piaţa produselor de panificaţie este foarte dezvoltată şi dinamică, iar consumul de pâine de la noi este ridicat, în comparaţie cu alte ţări din comunitatea europeană. Potrivit celor mai recente statistici, în ţara noastră, consumul mediu pe cap de locuitor este de aproximativ 550 de grame de pâine pe zi. Cu o cerere atât de mare pentru produse de panificaţie (pâine şi patiserie), deschiderea şi dezvoltarea unei activități în domeniu reprezintă o şansă bună de afacere.

Acest aspect l-a avut în vedere şi Alfredo Gambuţă, când a decis să-și modernizeze unitatea de panificaţie din oraşul Pucioasa, cu ajutorul fondurilor nerambursabile. Dosarul de finanţare a fost depus în prima sesiune a Măsurii 123 din cadrul PNDR, în iulie 2010.

Prin proiect, beneficiarul a urmărit adaptarea spaţiului de producţie la standarde europene, prin retehnologizarea procesului de fabricare a pâinii şi a produselor de patiserie şi cofetărie. Realizarea investiţiei a fost considerată necesară şi oportună şi a avut ca obiectiv general îmbunătăţirea nivelului de performanţă şi creşterea competitivităţii întreprinderii prin extinderea unităţii de producţie, implicit a numărului de clienţi şi a ariei de comercializare.

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Titlul proiectului: Modernizarea fabricii de pâine, prăjituri şi produse proaspete de patiserie aparţinând SC Alfredo SRL, prin schema de ajutor de stat nr. N578/2009 aferentă Măsurii 123, cu achiziţionarea de utilaje tehnologiceProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: SC Alfredo SRLLocalizare: orașul Pucioasa, județul DâmboviţaRegiunea de dezvoltare: Sud-MunteniaPerioada de implementare: 24 aprilie 2011 – 31 octombrie 2012Buget total: 2 202 754 leiFinanţare nerambursabilă: 1 101 377 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 1 101 377 leiTeme abordate: prelucrarea/procesarea şi marketingul produselor agroalimentare

Halele pentru producţia pâinii şi procesarea produselor proaspete de patiserie au fost dotate cu maşini de modelat și rulat, de dozat şi injectat creme, maşini pentru foitaje, divizoare volumetrice şi un divizor hidraulic automat, tăvi, cuve, mixere, cernătoare făină, cuptoare pentru produse brutărie şi patiserie, dospitoare şi predospitoare, cărucioare pentru tăvi, mese de lucru din inox, elevatoare, un dulap frigorific şi o unitate de climatizare. Totodată, a fost amenajată şi o cameră specială de dospire.

Prin achiziţionarea de utilaje moderne şi amenajarea spaţiului, s-a urmărit perfecționarea procesului tehnologic şi a randamentelor de producţie (prin creşterea nivelului de automatizare) şi reducerea consumului la utilităţi. În același

timp, s-a avut în vedere îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea siguranţei alimentare, prin adaptarea procesului de producţie la standardele europene şi menţinerea sistemului HACCP (Hazard analysis and critical control points - Analiza riscului şi determinarea punctelor critice de control) implementat.

Proiectul îi asigură beneficiarului valorificarea potenţialului productiv al firmei prin utilizarea de utilaje moderne, ceea ce a dus la creșterea randamentului personalului angajat și, implicit, la creşterea productivităţii muncii şi a siguranţei ocupaţionale. Investiţia a urmărit o mai bună adaptare a firmei la cerinţele pieţei, deci o îmbunătăţire a activităţii de marketing, fapt care se reflectă în creşterea cifrei de afaceri și a profitului.

2726

Procesul de aplicare a prezentului proiect a fost pe cât de interesant pe atât de anevoios, din cauza trăsăturilor inovatoare ale acestei idei de afacere, implementată în premieră în România. În demersurile pentru elaborarea și depunerea planului de prelucrare a paielor în vederea obținerii compostului pentru ciupercile Pleurotus, autoritățile române au considerat inițial că obiectivul proiectului nu se încadrează în cele ale Măsurii 123. Pentru clarificarea situației eligibilității, societatea inițiatoare a proiectului a adresat o scrisoare Comisiei Europene - DG-AGRI, de la care a primit confirmarea clară că ideea întrunește toate condițiile cerute, prin faptul că paiele produse sunt conforme cu Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunității Europene.

Drumul a fost anevoios, întrucât o astfel de tehnologie nu le era cunoscută consultanților în management de proiect, proiectanților sau specialiștilor din instituțiile bancare solicitate pentru creditare.

Pentru a elabora proiectul, beneficiarul a efectuat mai multe vizite la societăți din Italia, pentru a se iniția în tehnologia de fabricare a compostului și pentru a studia utilajele necesare. A urmat o muncă susținută, într-un domeniu de pionierat în România, în care toți participanții au învățat unii de la alții.

Titlul proiectului: Fabricarea compostului prin procesarea paielor de grâu pentru cultura ciupercilor Pleurotus. Procesarea ciupercilor PleurotusProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 123 - „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”Beneficiar: Cooperativa Agricolă CompostarLocalizare: comuna Nănești, județul VranceaRegiunea de dezvoltare: Sud-EstPerioada de implementare: 21 decembrie 2009 – 21 iunie 2014Buget total: 14 655 733 leiFinanțare nerambursabilă: 7 327 866 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 7 327 867 leiTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, încurajarea inovației, creșterea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Cum s-au transformat niște paie într-o nouă sursă de venituri

2928

Ideea proiectului s-a născut din analizarea datelor și informațiilor de pe trei coordonate:1. Resursele locale de paie și apă.

Membrii cooperativei lucrează circa 1 800 de hectare de teren agricol, iar paiele, ca produse reziduale, au potențial pentru o valorificare superioară;

2. Oferta de ciuperci. Pe piața europeană, aceasta este cu 20% mai mică față de cerere, iar pe de altă parte, există cerere foarte mare de ciuperci pe piața arabă;

3. Inexistența vreunei fabrici de compost pentru ciupercile Pleurotus în România.

Proiectul a avut ca scop creșterea competitivității cooperativei prin valorificarea superioară a paielor. În acest sens, au fost avute în vedere trei tipuri de obiective.

Obiective specifice: • introducerea și dezvoltarea de

tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse agricole competitive;

• îmbunătățirea veniturilor cooperativei și ale membrilor cooperatori prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole.

Obiective tehnice: • optimizarea fluxurilor de

producție, prelucrare și marketing;

• introducerea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse.

Obiective economico-financiare: • creșterea valorii adăugate brute a

cooperativei; • creșterea eficienței utilizării

resurselor de producție;• îmbunătățirea cooperării

orizontale între procesatori, unitățile furnizoare de materii prime și sectorul de desfacere;

• creșterea viabilității economice.

Investițiile (în construcții, montaj și dotare echipamente/utilaje) au făcut posibilă:1. fabricarea de compost pentru

ciupercile Pleurotus. Paiele tocate amestecate cu uree și lucernă mărunțită sunt lăsate la fermentat pe o platformă betonată. Apoi, amestecul se pasteurizează, se însămânțează cu miceliu și este făcut bax. Baxul de compost pentru ciuperci rezultat este livrat crescătorilor de ciuperci;

2. construirea fermei-pilot pentru activitatea de certificare a calității compostului livrat. Pentru eliberarea certificatului de calitate, din fiecare lot se rețin probe-martor, care sunt crescute în propriile ferme, în condiții optime de temperatură, umiditate și lumină;

3. procesarea ciupercilor, care este planificată astfel încât să se poată prelua producția de

ciuperci de la producătorii cărora li se livrează compostul. 60% din ciupercile livrate pe piață sunt în stare proaspătă, vrac sau la caserolă, 30% sunt deshidratate, iar restul sunt fie semiconservate în saramură, fie deshidratate și măcinate sub formă de pudră de ciuperci.

La sfârșitul implementării proiectului, capacitatea de producție de compost pentru ciuperci Pleurotus a Cooperativei Agricole Compostar era de 20 000 de tone pe an, ciupercile fiind distribuite către membrii cooperatori, fermierii producători și consumatori.

De asemenea, în toată perioada de punere în practică a acestei idei inovatoare, beneficiarul a întreprins activități de responsabilitate socială, donând ciuperci către penitenciare și cămine de bătrâni.

3130

Microîntreprinderile sunt la mare căutare

Microîntreprinderile existente în spațiul rural, puține la număr, acoperă o gamă limitată de activități productive și servicii și nu valorifică suficient resursele locale.

În acest context, necesitatea creării de noi unități este în continuă creștere, motiv pentru care beneficiarul proiectului de față a optat pentru realizarea unei investiții care include înființarea unei microîntreprinderi cu asociat unic, prestatoare de servicii de mecanizare pentru populația rurală.

Aceasta a fost creată în anul 2010, având ca domeniu principal de lucru „Activități auxiliare pentru producția vegetală”- cod CAEN 0161. Dosarul cererii de finanțare a fost întocmit de beneficiar cu sprijinul unei firme de consultanță, iar contractul de finanțare a fost semnat în 19 august 2011.

Scopul urmărit prin proiect a fost de a oferi servicii de mecanizare în mediul rural, în special de scarificare

și discuire, utilizând echipamente agricole performante: un tractor agricol, un scarificator și o grapă cu discuri, care să asigure eficientizarea activității și prestarea unor servicii de calitate superioară.

Un alt obiectiv al proiectului a fost

creșterea gradului de utilizare a energiei din resurse regenerabile, prin introducerea unui sistem eficient de iluminat nocturn. Serviciile prestate sunt în conformitate cu tehnologiile de vârf din aceste utilaje agricole achiziționate, tractorul realizând lucrări de scarificare în cuplu cu scarificatorul și lucrări de discuire în agregat cu grapa cu discuri.

Proiectul vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul de a crește numărul de locuri de muncă și veniturile adiționale.

Obiectivele specifice au fost în concordanță cu cele ale măsurii accesate, respectiv:

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE

Titlul proiectului: Achiziții utilaje pentru prestări servicii către SC Agroneajlov SRL, în localitatea Morteni, județul DâmbovițaProiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Agroneajlov SRLLocalizare: comuna Morteni, județul DâmbovițaRegiunea de dezvoltare: Sud-MunteniaPerioada de implementare: august 2011 – mai 2013Buget total: 142 800 euroFinanțare nerambursabilă: 99 960 euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 42 840 euroTeme abordate: îmbunătățirea competitivității întreprinderii

• crearea și menținerea locurilor de muncă (firma are patru noi angajați, cu pregătire în domeniu);

• crearea și diversificarea serviciilor prestate de microîntreprinderi (activitățile auxiliare pentru producția vegetală cuprind în mare parte servicii de mecanizare, astfel încât implementarea proiectului a fost oportună pentru dezvoltarea zonei aferente);

• crearea de microîntreprinderi și dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spațiul rural (fiind înființată în 2010, societatea intră în această categorie, iar obiectul principal de activitate e conform cu cerințele

măsurii în baza căreia s-a obținut finanțarea);

• promovarea inițiativelor de afaceri ale tinerilor și femeilor (având ca asociat unic o femeie, societatea s-a încadrat la îndeplinirea respectivului obiectiv).

Implementarea proiectului a contribuit la dezvoltarea durabilă a regiunii în care activează societatea, pentru că a stimulat concurența în rândul prestatorilor de servicii de mecanizare, ceea ce a avut ca efect reducerea costurilor și, implicit, a tarifelor lucrărilor agricole pe hectar. În același timp, a ajutat la creșterea veniturilor la bugetele locale și la bugetul centralizat al statului.

3332

GAL Sóvidék-Hegyalja și-a propus să implementeze planul de dezvoltare locală prin intermediul proiectelor care vizează dezvoltarea economică a teritoriului, exploatarea potențialului local și soluționarea necesităților identificate. În acest sens, se ocupă și de turismul integrat, zona în care activează având un potențial ridicat, dar insuficient promovat și exploatat. Pornind de la această realitate, grupul a sintetizat mai întâi nevoile și problemele specifice identificate: • cunoașterea redusă a zonelor de

interes turistic din zona omogenă;• infrastructura insuficientă de

informare și direcționare a turiștilor;

• inexistența unor echipamente și sisteme electronice de rezervare și informare pentru structurile de primire turistică;

• lipsa studiilor de potențial turistic;

• inexistența unui sistem informatic geografic menit să ajute la managementul resurselor turistice, cartografie și planificarea rutelor;

• insuficiența materialelor de

promovare și prezentare a zonei;• gradul redus de informare a

turiștilor cu privire la atracțiile zonei.

Obiectivul principal al proiectului, în baza căruia a fost formulată cererea de finanțare, a fost reprezentat de exploatarea optimă a potențialului turistic al regiunii. Îndeplinirea lui stă la baza dezvoltării ulterioare din punct de vedere turistic, economic și social. Proiectul este corelat cu obiectivele specifice ale măsurii prin care a fost finanțat, privind creșterea valorii adăugate în activități de turism, crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice și creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor acestora. În consecință, asociația turistică din Praid și-a propus:• să promoveze resursele turistice

prin implementarea unui sistem regional de rezervare on-line de cazări și programe;

• să promoveze tradițiile, evenimentele și produsele locale prin sisteme de informare

Titlul proiectului: Dezvoltarea turismului integrat pentru zona omogenă Sóvidék-HegyaljaProiect finanțat prin Axa IV-LEADER (Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale), Măsura 41-313 - „Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: Asociația Turistică Sóvidék-Hegyalja Turisztikai EgyesületLocalizare: comuna Praid, județul HarghitaRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: 24 mai 2013 – 11 mai 2014Buget total: 430 997 leiFinanțare nerambursabilă: 430 997 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 0 leiTeme abordate: dezvoltarea/diversificarea serviciilor turistice și valorificarea potențialului turistic, abordarea LEADER

Ținutul Sării a devenit mai accesibil ca niciodată

3534

turistică tip touchscreen și materiale informative tipărite;

• să realizeze un studiu de potențial turistic și de ofertă care să mijlocească activitatea de promovare realizată de personalul centrului de informare turistică și fundamentarea unui plan de marketing mai complex, pentru dezvoltarea unor noi produse turistice considerate de perspectivă, în contextul tendințelor de piață și al avantajelor comparative disponibile în arealul geografic studiat;

• să promoveze regiunea prin intermediul bazei de date GIS (Geographic Information System - Sistem Informațional Geografic);

• să pună la punct sistemele locale de informare și promovare turistică și să asigure accesul la zonele naturale de interes turistic.

Pentru a atinge aceste obiective, asociația a achiziționat și montat trei sisteme de informare turistică de tip touchscreen, care funcționează

nonstop, amplasate în zonele vizitate frecvent de turiști (în comunele Zetea, Vărșag și Lupeni). Utilizatorii acestora se pot informa în legătură cu ofertele de cazare (hoteluri, pensiuni, vile, apartamente, moteluri, particulari), gastronomia locului (restaurante, pizzerii, baruri etc.), serviciile disponibile (agenții de turism, închirierea de autovehicule, magazine, schimb valutar, bănci), atracțiile turistice (monumente, muzee, case memoriale, edificii religioase, instituții culturale), pârtiile de schi, traseele turistice, zonele de agrement, rezervațiile și ariile protejate, diferite programe, destinații turistice, excursii, evenimente, concursuri, filme, piese de teatru și spectacole de operă, expoziții, concerte sau alte informații utile (mersul trenurilor, transportul în comun, starea vremii).

Sistemul de rezervare este accesibil în limbile română, engleză și maghiară, iar turiștii au posibilitatea să-și personalizeze călătoria, alegând zona și programul preferat. Sistemul le permite rezervarea pe loc, cu plata

prin orice fel de card bancar sau în numerar. El are integrat (pentru fiecare unitate turistică) un soft hotelier on-line, pentru gestionarea camerelor libere și a ofertelor turistice. Acest soft se conectează la sistemul de rezervare regională și se interconectează cu altele județene și naționale, permițând actualizarea informațiilor, textelor și tarifelor din sistemul de rezervări on-line, administrarea camerelor libere, calcularea automată a tarifelor în funcție de sezon, setarea individuală a prețurilor pentru fiecare tip de cameră și în funcție de perioadă/zile, selectarea separată a prețurilor pentru agenții de turism, pregătirea ofertelor și pachetelor turistice, administrarea tarifelor și reducerilor acordate, furnizarea de date statistice despre utilizatori, facturarea on-line a ofertelor și pachetelor turistice valorificate, confirmarea imediată a rezervării, legătura automată cu clienții și cu recepția unităților de cazare sau setarea termenului în care un client poate anula rezervarea fără penalități.

Totodată, au fost realizate și materiale de promovare specifice: 8 000 de ghiduri turistice cu prezentarea Microregiunii Sóvidék-Hegyalja (denumită „Ținutul Sării”) și broșuri cu harta zonei și descrierea tuturor comunelor componente și a obiectivelor turistice. Beneficiile concrete determinate de implementarea proiectului de investiții sunt reprezentate de creșterea considerabilă a gradului de informare pentru cei care doresc să viziteze zona și de mărirea numărului de turiști și a duratei șederii lor în locurile vizitate.

Proiectul turistic dezvoltat la Praid și în împrejurimi contribuie la crearea de valoare adăugată pentru alte planuri locale de investiții și a unei infrastructuri turistice moderne, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor din zonă și la creșterea directă și indirectă a veniturilor la bugetul local, însă, mai înainte de toate, promovează în cel mai profesionist mod o zonă care merită vizitată.

3736

3938

PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN

Statele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

LEGENDA:

4140

Regiuni europene în care cireșele sunt valorificate 100%

Încă din anii 1950, cele 190 de hectare cu livezi de cireși din regiunea olandeză Kromme Rijn reprezentau una dintre cele mai întinse zone cultivate cu aceste fructe în Olanda. După o perioadă de declin, cultivarea cireșelor a redevenit o activitate economică importantă, care a condus la mărirea suprafeței livezilor în fiecare an.

În zona austriacă Nordburgenland, pe lângă struguri, cireșele reprezintă cel mai important produs al „Regiunii cireșilor înfloriți”. Din acest motiv, strategia de marketing a zonei se

concentrează în mod deliberat pe tema cireșelor, astfel încât să se dezvolte un profil de „Genussregion” (regiune gurmandă).

Având în vedere specificul prezentat, fermierii și operatorii din cele două regiuni au decis să realizeze un proiect de colaborare transnațională, pentru a face schimb de cunoștințe despre cultivarea cireșelor și dezvoltarea de produse și oferte bazate pe acest fruct.

Obiectivul general constă în exploatarea temei cireșelor, pentru a întări identitatea locală a celor două regiuni. Înțelegând potențialul ambelor grupuri ca sursă de învățare, Kromme Rijn oferă cunoștințe profesionale de cultură a cireșilor (tehnici de cultivare, asigurarea calității, îmbunătățiri aduse producției) și despre activitățile recreative pe tema cireșelor, în timp ce Nordburgenland asigură accesul la experiența dezvoltării unei strategii de marketing unificate. Cu alte cuvinte,

Titlul proiectului: Cooperativa cireșelorProiect finanțat prin Axa-LEADER, Măsura 421 - „Implementarea proiectelor de cooperare”Beneficiar: Parteneriat între Nordburgenland plus (Eisenstadt, Austria) - lider de parteneriat, GAL Kromme Rijn (Woerden, Olanda) și Fundația de promovare a producției locale de cireșe „Kromme Rijnstreek” (Utrecht, Olanda)Localizare: orașele Eisenstadt (Austria) și Woerden și Utrecht (Olanda)Regiunea de dezvoltare: Nordburgenland (Austria), Kromme Rijn (Olanda)Perioada de implementare: 4 aprilie 2011 – 1 aprilie 2014Buget total: 185 622 euroFinanțare nerambursabilă: 160 996 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 24 626 euro Teme abordate: cooperare și schimb de experiență pentru dezvoltarea comunităților rurale, funcționarea organizațiilor (GAL sau altele), dobândirea de competențe și promovarea teritorială

vorbim despre utilizarea și promovarea cireșilor ca etichetă de calitate a regiunii, în scopuri de turism și PR/promovare.

Forța care a condus la succesul acestui proiect a fost organizarea de vizite reciproce în regiunile partenerilor. Din 2012 au fost organizate întâlniri în fiecare an, în aprilie și noiembrie, pentru a asigura un flux continuu al schimbului de experiență.

„Vizitele partenerilor sunt o modalitate bună de a schimba cunoștințe și experiență”, declara Maike van der Maat, reprezentantul fundației olandeze „Kromme Rijnstreek”.

Activitățile comune includ dezvoltarea de produse promoționale și afișarea de pancarte cu informații despre cireșe sau elaborarea de planuri pentru crearea unui muzeu al cireșelor.

Schimbul de experiență pe parcursul proiectului a stabilit metode de cultivare, a facilitat dezvoltarea produselor din cireșe și organizarea unor activități pe tema acestor fructe și a pus în aplicare metode de marketing pentru regiunile în care a fost implementat. Produsele promoționale au inclus broșuri pentru fermierii care vând fructe proaspete și produse din cireșe, precum și pagini informative în reviste de turism și în ziarele locale, pe tema proiectului. Cunoștințele și experiența austriecilor au inspirat conceptul olandez pentru un muzeu al cireșelor, o livadă care cuprinde o varietate de sortimente locale pentru

obținerea de produse preparate din cireșe, dar și cârnați, pateu sau pâine.

Conform ideii „Experiența practică are un impact mult mai mare”, în iunie 2013, antreprenorii locali s-au folosit de oportunitatea oferită de festivalul de vară organizat de GAL Kromme Rijn pentru a introduce pe piață noile produse din cireșe. Acest festival de vară deschide simbolic sezonul cireșelor, prin prezentarea primului coș de fructe proaspete.

OLANDA ȘI AUSTRIA

4342

„Niciun mare poem nu a fost scris vreodată de un băutor de apă” (Horațiu)

În Nord-Vestul Italiei, la granița cu Elveția și Franța, pe Valea Aostei, se află o exploatație viticolă care păstrează tradiția locului potrivit rânduielii romane. Așezată la poalele Alpilor, în apropiere de cel mai înalt vârf din Europa (Mont Blanc, 4 810 m), Les Crêtes este o afacere de familie, inițiată în 1989, dezvoltată prin Programul de Dezvoltare Rurală 2000-2006 și continuată, prin aceeași sursă de finanțare, cu ajutorul alocărilor financiare prevăzute pentru perioada 2007-2013.

Podgoriile acoperă 20 de hectare (din care 12 sunt în proprietatea familiei Charrère, iar restul reprezintă suprafață arendată), de-a lungul bazinului Dora Baltea, la o altitudine de 640 de metri. Aici sunt cultivate atât soiuri autohtone de viță-de-vie (Petit Rouge, Fumin, Premetta, Mayolet, Petite Arvine), cât și internaționale (Chardonnay, Shiraz/Syrah sau Pinot Noir). Familia care deține exploatația are în folosință

și o moară de apă făcută în urmă cu circa 700 de ani și cramele antice Via Moulins.

Păstrând tradiția romană și procedeele de mii de ani de valorificare a strugurilor, familia Charrère a decis să modernizeze exploatația în pas cu vremurile, pentru a rămâne competitivă pe piața națională și internațională. Astfel, după preluarea afacerii, Elena, fiica cea mică a familiei, a inițiat un proiect cu finanțare FEADR, care viza îmbinarea tradiției cu

Titlul proiectului: Vin bun de la munteProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală din Italia, Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Elena Charrère, Les Crêtes Localizare: localitatea Villetos, Aymavilles, ItaliaRegiunea de dezvoltare: Valle d’AostaPerioada de implementare: 23 februarie 2011 – 23 martie 2013Buget total: 36 000 euroFinanțare nerambursabilă: 36 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 0 euroTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, dezvoltarea potențialului uman

Vinuri care îmbină tradiția romană cu tehnica actuală

ITALIA

4544

inovația, respectiv extinderea cramei prin creșterea capacității la 100 de butoaie și construirea și amenajarea a trei zone distincte: o cameră de stocare (prevăzută cu instalații termo-frigorifice cu o capacitate de 10 000 de sticle de vin spumant), un spațiu pentru depozitarea materiei prime și o încăpere modernă pentru degustare, cu o capacitate de 60 de persoane.

În cadrul exploatației sunt produse vinuri cu indicație geografică, albe și roșii, premiate la nivel național și internațional. 70% din producția anuală, de aproximativ 200 000 de sticle, este comercializată pe piața regională și națională, iar restul de 30% are desfacere la nivel internațional. Pe lângă vinuri, compania produce și o cremă cu

antioxidanți, pe bază de ulei de struguri.

Pentru desfășurarea activităților curente, în cadrul exploatației lucrează cei patru membri ai familiei, șapte angajați permanenți și aproximativ 30 de muncitori sezonieri.

În urma implementării proiectului, exploatația a devenit un punct de interes pentru degustarea vinurilor specifice zonei Aosta, iar numărul clienților a crescut constant. Potrivit beneficiarului, farmecul locului atrage circa 1 000 de vizitatori anual. În același timp, prin investițiile realizate și prin optimizarea resurselor umane și economice disponibile, a scăzut cantitatea deșeurilor rezultate din procesele tehnologice. Camera

de degustare, realizată în stil contemporan de arhitectul Domenico Mazza, premiat de „Gambero Rosso” pentru lucrarea lui, a contribuit la creșterea cantității de vin vândute, ajungându-se la peste 190 000 de sticle pe an.

Pe lângă activitățile din domeniul vinificației, familia Charrère a depus un alt proiect, prin Măsura 311 - „Diversificarea activităților non-agricole”, achiziționând astfel o instalație fotovoltaică având o putere instalată de 14,57 kWh. Acest sistem face ca unitatea viticolă să folosească energie verde în procesele tehnologice.

În prezent, exploatația aplică principiile agriculturii biodinamice, care oferă o producție de calitate, iar proiectele implementate prin FEADR au contribuit în mod semnificativ la transformarea afacerii și creșterea competitivității acesteia în condiții de protejare a factorilor de mediu.

4746

O companie care scoate din lapte tot ce e mai bun

Stelios Stylianou, fondatorul firmei Zita Ltd, s-a întors în Cipru după efectuarea studiilor în domeniul prelucrării laptelui, pentru a dezvolta industria locală pe acest segment. Cele mai multe dintre unitățile de procesare din zonă erau afaceri de familie, fără oportunități de creștere. În 1982, după dobândirea experienței necesare în cadrul unei cunoscute companii de prelucrare a laptelui din Grecia, beneficiarul a decis să construiască o mică fabrică de produse lactate în orașul Paphos (Cipru).

Sprijinul FEADR a fost utilizat pentru a îmbunătăți competitivitatea unității de prelucrare a laptelui, printr-o operațiune de expansiune care a constat în realizarea de noi facilități și instalarea de sisteme de procesare complet automatizate. Proiectul a însemnat modernizarea unității de producție și a avut ca obiectiv obținerea de produse lactate de calitate superioară, la standarde europene.

Prin intermediul proiectului, compania a înregistrat o creștere semnificativă a productivității, cu

respectarea totală a celor mai înalte standarde de calitate, prin implementarea sistemului HACCP (Hazard analysis and critical control points - Analiza riscului și determinarea punctelor critice de control) și a altor modele specifice. Serviciile și produsele obținute sunt în concordanță cu legislația aferentă industriei lactate, prin mecanizarea completă a procesului de producție.

Considerată, la ora actuală, un exponent pe piața produselor lactate, compania își desfășoară activitatea în noile spații, localizate în zona industrială Mesogi. Clasată în topul celor mai bune unități de procesare, datorită tehnologiilor utilizate și spațiului modern de producție, Zita Ltd fabrică o întreagă gamă de produse: iaurt grecesc, iaurt tradițional din lapte de oaie, iaurt cu fructe, brânză Halloumi, brânză uscată Anari și brânză grecească Fetta. Compania și-a construit o reputație puternică pe piața cipriotă în baza producției de iaurt, acesta fiind produsul de bază. Laptele utilizat este colectat de la fermierii din Paphos, o regiune cu tradiție în obținerea laptelui de oaie și capră.

Titlul proiectului: Produse lactate de calitate superioară prin utilizarea unor sisteme de procesare moderne complet automatizate Proiect finanțat prin Axa 1, Măsura 123 - „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”Beneficiar : Zita LtdLocalizare: orașul Paphos, CipruRegiunea de dezvoltare: Kypros/KibrisPerioada de implementare: 1 ianuarie 2008 – 30 decembrie 2010Buget total: 850 000 euro Finanțare nerambursabilă: 302 361 euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 547 639 euro Teme abordate: restructurarea, dezvoltarea și promovarea inovării

Compania a fost axată încă de la început pe fabricarea unor produse care se disting de cele ale competitorilor printr-o calitate superioară și o valoare nutrițională crescută. Ca parte a strategiei de dezvoltare, este certificată conform standardului general pentru siguranța alimentară BRC (British Retail Consortium), pentru întreaga gamă de produse. Totodată, urmărește principiile sistemelor de management privind siguranța alimentară ISO 22000 (HACCP) și ISO 9001 și este aprobată de US FDA (US Food and Drug Administration - Administrația Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente) și de FSVPS (Federal Service for Veterinary and Phytosanitary Surveillance - Serviciul

Federal Rus pentru Supraveghere Veterinară și Fitosanitară), ceea ce îi permite să exporte produse în aceste țări.

În acest context, politica firmei vizează următoarele aspecte: • obținerea de produse în condiții

strict monitorizate, cu respectarea principiilor de bază, la standarde internaționale și aplicând criterii înalte de calitate;

• asigurarea calității produselor în ceea ce privește siguranța și păstrarea caracteristicilor nutritive și senzoriale ale acestora;

• angajamentul de a urma, în mod regulat, tendințele pieței, având ca țintă menținerea produselor pe

CIPRU

4948

un curs ascendent;• informarea permanentă cu

privire la apariția noilor tehnologii în domeniul industriei lactatelor, ceea ce determină evoluția rezultatelor în raport cu resursele disponibile, cu posibilele efecte asupra mediului și în conformitate cu legislația europeană și internațională;

• dezvoltarea unei culturi de

îmbunătățire a calității serviciilor atât în interiorul companiei, cât și la nivelul mediului în care își desfășoară activitatea.

Implementarea sistemului privind controlul calității, utilizarea de echipamente moderne eficiente și îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul firmei sunt cele mai importante rezultate ale proiectului.

Un tânăr fermier francez din satul Méréaucourt a decis să-și diversifice activitățile fermei dezvoltând activități de turism prin aderarea la asociația „Un Lit au Pré”.

„Un Lit au Pré” (Un pat în livadă) este un concept unic în Franța, care le permite turiștilor să rămână în contact direct cu natura și, în același timp, să învețe și să participe la activitățile agricole.

Așa cum sugerează și numele, prin proiect sunt oferite sejururi la fermă, însă nu este vorba despre un camping obișnuit, ci despre vacanțe

pentru familiile care preferă luxul suprem al simplității. Locurile de cazare sunt diferite, fiecare cameră este unică, având în vedere faptul că fermele au specific divers. Unele cresc bovine, ovine sau cai, altele fac agricultură ecologică sau sunt axate pe specialități locale. Cortul în care te poți caza este luxos, cu trei dormitoare, baie, bucătărie completă, paturi cu pilote din lână și podea din lemn. Iluminatul este asigurat de candelabre, lămpi cu kerosen și felinare. În centru este situată soba pe lemne, care asigură căldura necesară, dar este folosită și pe post de aragaz.

Titlul proiectului: Soluție inteligentă pentru diversificarea activității fermelor mici în domeniul turismului Proiect finanțat prin Axa 3, Măsura 311 - „Diversificarea activităților non-agricole” Beneficiar: Emilie Goriau Localizare: satul Méréaucourt, FranțaRegiunea de dezvoltare: PicardiaPerioada de implementare: 1 aprilie 2009 – 31 decembrie 2010Buget total: 45 790 euroFinanțare nerambursabilă: 9 158 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 36 632 euroTeme abordate: diversificarea economiei rurale, creșterea calității vieții în mediul rural

Redefinirea turismului ruralFRANȚA

5150

Lansarea conceptului a avut loc în 2008, în apropierea Parcului Natural Regional al peninsulei Cotentin. S-a extins apoi până în vecinătatea plajei Omaha și continuă să se dezvolte. În prezent, există cinci destinații situate în ferme familiale mici, selectate pe baza localizării și participării în domeniul protecției și îmbunătățirii mediului.

Obiectivul principal al

proiectului a fost diversificarea

activității fermei prin dezvoltarea de activități în domeniul turismului. Obiectivul specific a fost acela de a adapta ferma astfel încât să facă parte din asociația „Un pat în livadă”.

Conform acestui concept, scopul principal este să li se ofere micilor agricultori opțiunea de a diversifica activitățile fermelor pe care le dețin, precum și sprijinirea persoanelor care locuiesc la sate și conservarea patrimoniului rural.

Ca urmare a implementării proiectului, șase corturi au fost puse la dispoziția vizitatorilor. Ferma a devenit foarte populară în rândul turiștilor străini și al locuitorilor din mediul urban, care vin aici pentru perioade scurte, în timpul week-end-ului, sau pentru câteva săptămâni.

Activitățile turistice întreprinse le-au permis agricultorilor să-și sporească veniturile și să creeze locuri de muncă pentru alți

membri ai familiei. Experiența acestui proiect subliniază valoarea adăugată datorată sprijinului financiar oferit de FEADR pentru diversificarea activității agricole, cu scopul de a profita de posibilitățile de progres existente.

Mai mult, conceptul specific a permis dezvoltarea activităților turistice fără a sacrifica agricultura, care continuă să fie ocupația principală pentru fermieri.

52

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sectorul 2, Bucureşti, CP 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat

prin FEADR, prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.