1

Cuprins Capitolul 1 – PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE INOVARE REGIONALĂ BUCUREŞTI-ILFOV ....................................................................................2

1.1 Prezentarea proiectului RIS Bucureşti-Ilfov............................................................2 1.2 Structuri de management şi consultare în cadrul proiectului RIS Bucureşti-Ilfov ..4

Capitolul 2 – PROFILUL REGIUNII BUCUREŞTI-ILFOV................................................8 2.1.1 Motor de dezvoltare al ţării ............................................................................8 2.1.2 Centrul de inovare şi cercetare din România ............................................... 11 2.1.3 Capitala serviciilor .......................................................................................14 2.1.4 Singura zonă metropolitană cu peste 2 milioane de locuitori din România.15

2.2 Poziţia Regiunii Bucureşti-Ilfov faţă de ţintele de la Lisabona şi Goteborg .........18 2.3 Analiza socio-economică – Profilul regiunii Bucureşti-Ilfov ................................22

2.3.1 Teritoriu şi Populaţie ....................................................................................22 2.3.2 Resurse umane..............................................................................................24 Educaţia universitară şi formarea profesională ..........................................................24 Forţa de muncă şi şomaj ..............................................................................................26 2.3.3 Infrastructura telecomunicaţiilor ..................................................................26 2.3.4 Dezvoltarea mediului de afaceri...................................................................28 Sectoarele economice principale din Regiunea Bucureşti-Ilfov ..................................29 Ocupare în cadrul unităţilor active din industrie, construcţii şi servicii.....................33 Investiţii Străine Directe ..............................................................................................35 Cercetare, dezvoltare şi inovare ..................................................................................36 Servicii de sprijin al afacerilor şi perspective de dezvoltare a acestora .....................38 Performanţa întreprinderilor .......................................................................................39 2.3.5 Servicii bazate pe cunoaştere intensivă ...............................................................40 2.3.6 Întreprinderile Mari din regiunea Bucureşti-Ilfov........................................44

Capitolul 3 – ANALIZA CERERII ŞI OFERTEI DE INOVARE ÎN CADRUL REGIUNII BUCUREŞTI-ILFOV...........................................................................................................55

3.1 Studii sectoriale......................................................................................................55 3.1.1 Sectorul Mecanică Fină ................................................................................56 3.1.2 Sectoarele ITC şi electronică........................................................................58 3.1.3 Sectorul Mase Plastice .................................................................................61 3.1.4 Sectorul Construcţiilor .................................................................................63

3.2 Analiza SWOT a cererii şi ofertei de inovare în Regiunea Bucureşti-Ilfov ..........66 Capitolul 4 – STRATEGIA DE INOVARE REGIONALĂ ................................................69

4.1 Metodologia ...........................................................................................................69 4.2 Viziune ...................................................................................................................72 4.3 Misiune ..................................................................................................................73 4.4 Obiective şi Acţiuni Prioritare ...............................................................................73 4.5 Plan de Acţiune ......................................................................................................81

2

Capitolul 1 – PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE INOVARE REGIONALĂ BUCUREŞTI-ILFOV

1.1 Prezentarea proiectului RIS Bucureşti-Ilfov Proiectul “Strategia de inovare a Regiunii Bucureşti-Ilfov” – RIS Bucureşti-Ilfov FP6-2004-INNOV-4-517550 a fost iniţiat, elaborat şi propus spre finanţare de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov şi aprobat de Comisia Europeană, Directoratul General pentru Întreprinderi şi Industrie. Scopul proiectului este dezvoltarea Strategiei de Inovare Regională şi impulsionarea potenţialului de inovare al Regiunii Bucureşti-Ilfov din România. Regiunea Bucureşti-Ilfov include oraşul capitală al României, a cărui economie se bazează în mare parte pe sectorul de servicii, dar care, de asemenea, cuprinde o specializare considerabilă în câteva sectoare industriale. “RIS Bucureşti-Ilfov” respectă obiectivele şi priorităţile Programului Cadru 6, oferind sprijin pentru dezvoltarea inovării în Uniunea Europeană, şi, de asemenea, este coerent cu Strategia de la Lisabona a UE. Perioada de implementare a proiectului a fost: aprilie 2005 – iulie 2008, iar bugetul total: 446.368 Euro. Autorităţile publice locale, instituţiile de învăţământ superior şi institutele de cercetare, precum şi operatorii economici, au considerat proiectul “Strategia de inovare a Regiunii Bucureşti-Ilfov” un element important pentru a consolida poziţia competitivă a Regiunii Bucureşti-Ilfov în cadrul UE. Peste 300 de instituţii şi organizaţii şi-au exprimat interesul de a participa la realizarea acestui proiect, din care: 25 de reprezentanţi ai administraţiei locale din regiune, 9 institute de învăţământ superior, peste 250 de institute de cercetare şi companii. Obiective Obiectivul principal al proiectului este elaborarea unui program-cadru flexibil, care să permită creşterea competitivităţii întreprinderilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin optimizarea infrastructurilor şi a politicilor regionale de inovare. Proiectul are ca scop ajustarea şi îmbunătăţirea sistemului regional de sprijinire a inovării în conformitate cu nevoile reale existente în întreprinderile mici şi mijlocii, astfel încât să susţină creşterea potenţialului lor inovativ şi competitiv. Obiectivele specifice ale proiectului RIS Bucureşti-Ilfov sunt: • Crearea / consolidarea reţelelor sectoriale de afaceri, clusterelor şi a forumurilor de afaceri în

jurul aspectelor de inovare; • Înfiinţarea de noi interfeţe între firme şi baza de cunoaştere regională, inclusiv centre de

informare şi transfer tehnologic, universităţi, laboratoare publice, consultanţi de specialitate, etc.

• Integrarea şi coordonarea serviciilor şi organizaţiilor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, inclusiv promovarea activităţilor către IMM-uri prin "ghiduri", "ghişee unice", etc. şi sprijin pentru accesarea schemelor de finanţare naţionale / internaţionale de CD & I.

• Identificare de proiecte de inovare ale firmelor, în special ale IMM-urilor; • Promovarea şi extinderea auditului tehnologic pentru IMM-uri; • Calificarea în domeniul managementului inovării.

3

Rezultate generale preconizate: • Elaborarea în parteneriat a Strategiei şi Planului de Acţiune pentru Inovare Regională, care să

prevadă acţiuni concrete şi proiecte care să vină în întâmpinarea nevoilor IMM-urilor. • Îmbunătăţirea culturii cooperării şi inovării în regiune. Rezultate specifice estimate: • Crearea de structuri care să coordoneze, să intermedieze şi să promoveze inovarea în regiunea

Bucureşti-Ilfov. • Proiecte inovative ale IMM-urilor regionale. • Sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. • Creşterea conştientizării importanţei pe care o are utilizarea conceptelor de inovare şi transfer

tehnologic. • Creşterea capacităţilor inovative ale regiunii. Principalele rezultate ale proiectului Rezultatele proiectului RIS Bucureşti-Ilfov pot fi rezumate în patru componente principale, după cum urmează: Componenta 1: Analiza documentară premergătoare - Analiza documentară privind situaţia existentă în sistemul inovării. În mod specific, au fost analizate rapoartele, documentele programatice şi de planificare relevante. Obiectivul acestei componente a fost, printre altele, identificarea şi analiza politicilor naţionale şi regionale care afectează promovarea inovării şi transferului tehnologic în Regiunea Bucureşti-Ilfov. Activitatea documentară a demonstrat faptul că Regiunea Bucureşti-Ilfov este centrul activităţilor de inovare şi cercetare din România; totuşi, în România nu există o politică de promovare a inovării la nivel teritorial, iar conceptul de inovare este în general confundat cu activitatea de cercetare. Analiza situaţiei existente, care a inclus şi o parte de analiză calitativă prin trimiterea a peste 3.000 de chestionare la un eşantion reprezentativ de întreprinderi, a permis identificarea cinci sectoare având înalt potenţial de inovare, incluzând domeniile: mecanică fină, TIC şi electronică, mase plastice şi construcţii. La aceste domenii industriale care demonstrează varietatea, importanţa şi potenţialul de dezvoltare a sectorului industrial din cadrul regiunii oraşului capitală a României, se adaugă sectorul serviciilor bazate pe cunoaştere intensivă, ale cărora importanţă şi potenţial de dezvoltare derivă în mod direct din specificitatea Regiunii Bucureşti-Ilfov, în calitatea sa de centru naţional al serviciilor. Componenta 2: Analiza calitativă şi structurile participative - Analiza cererii şi ofertei de inovare şi transfer tehnologic. Analiza SWOT a sistemului de inovare regional. Studierea cererii şi ofertei de inovare şi transfer tehnologic şi definirea punctelor tari şi slabe ale acestora a fost realizată prin metode calitative bazate pe interviuri, ateliere de lucru, anchete, la care au fost invitaţi să participe actorii relevanţi din domeniile selectate, precum şi organizaţiile publice şi private implicate în difuzarea inovării şi transferul tehnologic în cadrul Regiunii Bucureşti-Ilfov. În total, au fost organizate 11 de seminari şi ateliere de lucru, cu participarea a peste 100 de persoane şi au fost procesate peste 80 de chestionare privind cererea şi oferta de inovare şi transfer tehnologic. Chestionarele au fost transmise către un eşantion reprezentativ de întreprinderi din sectoarele având înalt potenţial de inovare şi au fost utilizate pentru completarea studiilor privind inovarea în sectoarele selectate. De asemenea, rezultatele chestionarelor au stat la baza redactării analizelor SWOT sectoriale care au fost discutate în cadrul celor 11 seminari şi ateliere de lucru organizate. Componenta 3: Parteneriatul pentru inovarea - Stabilirea unui cadru partenerial pentru promovarea inovării în Regiunea Bucureşti-Ilfov. Componenta transversală tuturor activităţilor prevăzute în cadrul proiectului, parteneriatul pentru inovarea a fost promovat încă din prima etapă a proiectului prin

4

implicarea actorilor relevanţi în identificarea trăsăturilor cheie ale contextului existent, precum şi, succesiv, în definirea priorităţilor de inovare pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov. În mod specific, parteneriatul pentru inovare poate fi descris prin cele două elemente ale acestuia: 1. parteneriat transnaţional, care a fost dezvoltat prin realizarea unor misiuni instituţionale şi de afaceri şi a unor vizite de studiu, precum şi prin participarea la evenimentele organizate de către Reţea IRE şi prin semnarea unor memorandum de cooperare între ADRBI şi regiunile / alte administraţii publice internaţionale partenere (Regiunea Lazio, Municipiul Bari); 2. parteneriat cu actorii naţionali şi regionali relevanţi, incluzând asociaţiile de întreprinderi şi institutele de cercetare din cele cinci sectoare având potenţial ridicat de inovare, cu care ADRBI a semnat protocoale de colaborare în vederea sprijinirii activităţilor de inovare la nivel regional (în special, au fost implicate APREL, APROMECA, ARACO, ARIES, ASPAPLAST, CEFIN, CMC, INCDMF). Componenta 4: Elaborarea Strategiei şi Planului de Acţiune pentru Inovare şi follow up al proiectului – Operaţionalizarea Strategiei de Inovare Regională Bucureşti-Ilfov. Strategia şi Planul de Acţiune pentru Inovare în Regiunea Bucureşti-Ilfov a fost rezultatul final al proiectului RIS BI, obţinut, în cadrul structurilor parteneriale create, din analiza cantitativă şi calitativă a situaţiei existente. Primul pas în vederea implementării strategiei şi planului de acţiune pentru inovare în Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi promovarea şi dezvoltarea proiectelor pilot identificate în cadrul sectoarelor selectate.

1.2 Structuri de management şi consultare în cadrul proiectului RIS Bucureşti-Ilfov Proiectul a fost implementat urmând metodologia de elaborare a strategiilor regionale de inovare acreditată de DG Enterprise şi a beneficiat de contribuţia unor parteneri de excepţie. Coordonatorul proiectului Coordonatorul proiectului este Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI), reprezentată de dl. Dan Nicula, în calitate de Director General. ADRBI este un organism neguvernamental, de utilitate publică şi funcţionează în baza legii 315/2004 (fosta lege 151/1998). Din 1999, ADRBI produce şi furnizează servicii de utilitate publică, funcţionând sub autoritatea Consiliului pentru Dezvoltare Regionala şi administraţiilor locale din Regiunea Bucureşti-Ilfov Activitatea de bază a Agenţiei este în domeniul serviciilor pentru dezvoltare regională, adresate atât administraţiei publice (administraţia locală şi centrală), cât şi sectorului privat Gestionarea proiectului de către ADRBI garantează nu doar coordonarea între actorii din cadrul regiunii şi cu regiunile partenere, ci asigură, de asemenea, faptul că Strategia de Inovare Regională ia în considerare alte politici regionale şi evoluţii relevante. În acest context, proiectul Strategia de Inovare Regională corespunde altor atribuţii şi responsabilităţi ale ADRBI, care printre care: • ADRBI elaborează strategia, planurile anuale si multianuale, programele de dezvoltare ale

regiunii, pe care le supune Consiliului Regional pentru dezbatere si aprobare; • administrează si implementează programele Uniunii Europene de asistenţă pentru pre-aderare

(PHARE); • selectează proiecte de dezvoltare regională şi le propune CDR pentru aprobarea cofinanţării lor

din Fondul pentru Dezvoltare Regională (FDR); • monitorizează proiectele de dezvoltare regională; • acţionează pentru atragerea de surse de finanţare la FDR; • promovează regiunea si instituţiile regionale. În perioada 2007-2013, ADRBI îndeplineşte rolul de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional.

5

ADRBI cooperează cu ministere de resort relevante şi alte agenţii similare din România şi de peste hotare, organisme publice, institute de cercetare, universităţi, întreprinderi şi organizaţii naţionale şi internaţionale implicate în dezvoltarea regională şi gestionarea / utilizarea Fondurilor Structurale. Partenerii proiectului • Fundaţia “Centrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii” (CRIMM), Centru Releu pentru

Inovare – România. • METRON S.R.L., Regiunea Abruzzo, Italia • Consorzio Progetto Lazio ’92, Regiunea Lazio, Italia • Regiunea Campania, Italia • Universitatea din Macedonia de Vest, Grecia Unitatea de Management Unitatea de Management a fost stabilită la sediul ADRBI şi a fost alcătuită din patru persoane sub conducerea unui coordonator. Unitatea a asigurat managementul operativ al proiectului, supervizată de către Comitetul de Coordonare. Sarcinile au inclus, printre altele, coordonarea activităţilor zilnice ale proiectului, pregătirea întâlnirilor Comitetului de Coordonare, culegerea de informaţii, supravegherea consultanţilor, PR, furnizarea Secretariatului Proiectului, gestionarea contactului cu regiunile partenere şi raportarea la Comisia Europeană. În plus, Unitatea de Management a participat la întâlnirile inter-regionale şi la activităţile organizate de secretariatul RITTS/RIS, a coordonat din punct de vedere operaţional procesul de elaborare a Strategiei de Inovare Regională prin organizarea şi animarea procesului de construire a consensului, supervizând culegerea de date şi studii, promovând importanţa inovării pentru dezvoltarea economică a regiunii, dezvoltând acţiuni de cooperare inter-regionale şi internaţionale. Comitetul de Coordonare Este alcătuit din aproximativ 20 de reprezentanţi din partea comunităţii de afaceri, autorităţilor locale şi regionale, ADR Bucureşti-Ilfov, instituţiilor academice şi institutelor de cercetare-dezvoltare, sectorului financiar, organizaţiilor de inovare şi consultanţilor internaţionali. Comitetul de Coordonare furnizează consultanţă privind conţinutul, aspectele metodologice şi tematice, oferind şi credibilitate şi autoritate proiectului, prin rolul său de factor multiplicator. De asemenea, rolul acestui comitet este de a aproba propunerile de bază ale strategiei, diferitele rapoarte şi, în final, priorităţile privind alocarea proiectelor care vor fi definite în cadrul strategiei. Întâlnirile CC sunt periodice, fiecare membru având capacitatea de a propune modificări şi îmbunătăţiri la activităţile proiectului, propuneri ce sunt prezentate Unităţii de Management. Comitetul Consultativ (2 reuniuni pe an) Unitatea de Management este sprijinită de un Comitet Consultativ, constituit din alte regiuni RITTS / RIS din România, experţi internaţionali RITTS / RIS şi alţi experţi şi consultanţi români de la nivel naţional, regional şi local şi actori regionali din diferite domenii relevante. Comitetul Consultativ permite implicarea activă a unui număr mare de organizaţii în dezvoltarea proiectului, atragerea ulterioară a altor actori regionali şi, astfel, sensibilizarea publicului, stimularea creării unui consens şi obţinerea sprijinului politic. Consultanţii Internaţionali de Proces

6

Consultanţii Internaţionali de Proces asigură consultanţă şi asistenţă cu privire la aspectele conceptuale şi de conţinut pe tot parcursul proiectului. Acestea includ, spre exemplu, sprijin în dezvoltarea şi implementarea structurii de management, a metodologiei pentru analiza cererii şi a ofertei, a strategiei de comunicare, sprijin pentru elaborarea Strategiei de Inovare Regională şi a Planului de Acţiune, precum şi participarea activă la conferinţe, ateliere de lucru şi evenimente relevante ale proiectului. Consultantul Internaţional de Proces este reprezentat în Comitetul de Coordonare pentru a garanta că transferul de know-how este formalizat. Activităţile Consultantului Internaţional de Proces sunt realizate de către partenerul METRON. Panelul de referinţă Panelul de referinţă este constituit din cel puţin un Consultant Internaţional de Proces şi reprezentanţi ai regiunilor partenere UE. Panelul este responsabil de monitorizarea procesului RIS şi de aprofundarea dimensiunii interregionale a proiectului. Panelul se reuneşte la încheierea unor etape importante ale proiectului (de aproximativ 5 ori) şi este convocat înaintea reuniunilor Comitetului de Coordonare. Rezultatele şi recomandările panelului sunt raportate Comitetului de Coordonare. Alţi experţi sau Consultanţi Experţi internaţionali, naţionali şi locali au fost atribuiţi de către partenerii proiectului pentru a asigura transferul interregional de know-how, precum şi sprijin metodologic şi tematic în timpul întregului proces. Alţi experţi şi consultanţi au fost subcontractaţi de către ADRBI pentru a efectua sarcini specifice (analize tematice, interviuri, etc.) în funcţie de experienţa relevantă în executarea sarcinilor specifice. Principalele sarcini ale experţilor regionali au fost: • Colectarea, analiza şi evaluarea studiilor existente despre dezvoltarea economică a regiunii; • Evaluarea nevoilor in domeniul inovării ale firmelor regionale, în special IMM-uri; • Evaluarea inovării regionale, incluzând organizaţiile intermediare şi de sprijin; • Analiza SWOT, incluzând evaluarea economiei regionale, cu o referinţă specială a potenţialului

inovativ autohton, precum şi a posibilităţilor regionale de inovare; • Crearea unei baze de date a firmelor locale/IMM-uri; • Compararea rezultatelor analizelor referitoare la cererea şi oferta în domeniul inovării; • Documentaţia Grupurilor de Lucru; • Analiza ofertei regionale a serviciilor de sprijin a inovării. Conferinţe Regionale, Ateliere de lucru, Grupuri de lucru Conferinţe Regionale Conferinţe regionale, deschise tuturor actorilor regionali interesaţi, au fost organizate la sfârşitul fiecărei etape. Au participat circa 150 de persoane şi au fost prezentate rezultatele atinse şi următorii paşi propuşi. Ateliere de lucru Pe parcursul desfăşurării proiectului ADR Bucureşti-Ilfov a organizat diferite ateliere de lucru,

7

printre care ateliere de lucru cu reprezentanţi ai firmelor şi ai sistemului de sprijin al inovării în vederea realizării analizei privind cererea şi oferta şi ateliere de lucru regionale, cu actorii relevanţi pentru a discuta strategia de inovare şi a defini planul de acţiune. Grupuri de lucru Grupurile de lucru au inclus actorii regionali cheie cu cunoştinţe aprofundate în anumite domenii, relevanţi pentru a participa la elaborarea Strategiei de Inovare Regională. În acest sens, aceştia au reprezentat un capital important în vederea asigurării unei abordări regionale de jos în sus, care acordă o atenţie deosebită identificării nevoilor regionale. Aceste grupuri de lucru au fost stabilite în timpul desfăşurării proiectului şi fiecare dintre ele a inclus aproximativ 20 de membri (provenind din cadrul IMM-urilor, sectorului public, universităţilor, institutelor de cercetare, camerelor de comerţ, etc.). Sub coordonarea Unităţii de Management şi bazându-se pe deciziile Comitetului de Coordonare, acestea au desfăşurat activităţi de bază, specifice proiectului referitoare la anumite elemente ale strategiei, cum ar fi: nevoile antreprenoriale şi de inovare ale întreprinderilor din regiune, consolidarea legăturilor dintre cercetare şi IMM-uri, serviciile de transfer tehnologic, colaborarea interregională cu partenerii din regiune.

8

Capitolul 2 – PROFILUL REGIUNII BUCUREŞTI-ILFOV 2.1 Potenţialul de dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov

Tab. 1: Profil statistic sumar al Regiunii Bucureşti-Ilfov Indicator Valoare În % faţă de

nivelul naţional Populaţia (2006) (număr de persoane) 2.219.532 10,28% Produs Intern Brut (PIB) Regional (milioane de Lei) (2005) 62.533,6 21,7% PIB în PPS pe locuitor (2003-2005)1 16.760 211,2% Creşterea PIB-ului (2006/2005)2 + 8,9% + 7,9% (nivel

naţional) Ponderea sectorului serviciilor la formarea PIB regional3 60,8% 48,8% (nivel

naţional) Investiţii Străine Directe (2005)4 (milioane de euro) 13.264 60,6% Numărul de unităţi active (din industria şi servicii) (2006), din care:

110.940 23,5%

- Numărul unităţilor active cu peste 250 de angajaţi (2006) 442 21,7% Numărul întreprinderilor inovative5 1.176 22,7% Cheltuieli de inovare în cadrul întreprinderilor inovative (mii lei)

2.053.749 44,75%

Numărul de unităţi de C&D (2005)6 229 38% Salariaţi din cadrul unităţilor de C&D (2006) 21.937 51,96% Cercetători din cadrul unităţilor de C&D (2006) 14.888 49,42% Numărul de instituţii de învăţământ superior, din care: 34 32,6% - Numărul de institute politehnice şi institute cu profil tehnic 2 N/A Numărul de studenţi (2006) 302.248 38,4% Rata şomajului înregistrat (2006) 2,2% 5,2% (nivel

naţional) Sursa: Anuarul Statistic al României; Eurostat

2.1.1 Motor de dezvoltare al ţării Cel mai mare piaţă de consum din România Populaţia şi nivelul ridicat de concentrare a serviciilor şi activităţilor economice fac din municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă de consum din România şi una din cele mai mari pieţe din sud-estul Europei. Cel mai mare PIB din toate regiunile din România.

1 Sursa Eurostat 2 http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_in_profil_teritorial_primavara_2008.pdf. 3 http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_in_profil_teritorial_primavara_2008.pdf. 4 http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do (secţiunea Produse şi Servicii → Publicaţii → Investiţii Străine Directe în România). 5 Conform anchetei Cercetare Statistică de Inovare CIS 2002-2004, condusă de Institutul Naţional de Statistică. În anul 2008 vor fi publicate rezultatele CIS 2006 realizată în anul 2007. 6 Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, 2007-2013.

9

Contribuind cu 21,70% la formarea PIB-ului naţional, cu o creştere de aproape 34% în perioada 2003-2005 (faţă de media naţională de 21,55%), şi concentrând peste 10,28% din populaţia naţională, Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai dinamică regiune din România.

Tab. 2: Contribuţia la PIB naţional pe regiuni de dezvoltare 2001-2005 (%) 2001 2002 2003 2004 2005

Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 1. Nord – Est 12,28 12,28 12,46 11,96 11,81

2. Sud – Est 11,27 11,30 11,27 11,94 11,48

3. Sud – Muntenia 12,26 12,39 12,54 12,89 12,60

4. Sud - Vest Oltenia 8,98 8,58 9,08 8,93 8,37

5. Vest 9,61 9,71 10,11 10,27 10,02

6. Nord – Vest 11,70 11,90 12,20 12,30 12,01

7. Centru 12,35 12,62 12,56 12,22 11,90

8. Bucureşti – Ilfov 21,47 21,11 19,70 19,41 21,71

Ilfov 1,91 2,00 1,57 1,77 1,96

Municipiul Bucureşti 19,56 19,11 18,13 17,64 19,75

9. Extra - regiuni 1) 0,07 0,10 0,08 0,09 0,09

Sursa: Calculele noastre din Anuarul Statistic al României 2007. Valoarea PIB-ului din Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează o evoluţie extrem de pozitivă: - valoarea PIB-ului în PPS a crescut, în perioada 2003-2005, cu 33,9% (cu 12 puncte procentuale peste nivelul naţional), în timp ce la nivelul EU25 acesta a crescut cu numai 9%; - în anii 2006 şi 2007 creşterea PIB-ului regional faţă de anul precedent a fost de peste 8%; - Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere de peste 6% în fiecare an în perioada următoare, între 2008 şi 2011. Pe activităţi din economia regională, în perioada 2008-2011, creşterile anuale cele mai semnificative se vor înregistra în domeniile construcţiilor şi serviciilor. De asemenea, trebuie remarcat faptul că în perioada 2005-2007, cea mai mare creştere procentuală a PIB-ului a fost înregistrată în sectorul construcţiilor: +42,7% în 2005, faţă de 2004; +24,3% în 2006, faţă de 2005; + 35,8% în 2007, faţă de 2006. Totuşi, Comisia Naţională de Prognoză estimează că boom-ul sectorului construcţiilor se va opri treptat în anii următori, iar în anul 2011 creşterea PIB-ului în sectorul respectiv va cobori la +9,9% faţă de anul precedent. Pe de altă parte, creşterea sectorului serviciilor va avea o evoluţie mai moderată şi va oscila între 5 şi 6% pe an.

Tab. 3: PIB în PPS 2003-2005 2003 2004 2005 EU 27 10.079.552,9 10.579.842,3 11.018.770,8 EU 25 10.009.173,1 10.499.124,9 10.917.301,6 România 141.127,3 159.584,0 171.542,2 Regiunea Bucureşti – Ilfov 27.674,1 30.865,6 37.067,7

Sursa: Eurostat

10

Grafic 1: Creşterea Produsului Intern Brut în PPS în perioada 2003-2005

9,32 9,07

21,55

33,94

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

EU

27

EU

25

Rom

ania

Reg

iune

aB

ucur

esti

-Ilf

ov

Cresterea PIB in PPS in perioada 2003-2005 (%)

EU 27 EU 25 Romania Regiunea Bucuresti - Ilfov

Sursa: Calculele noastre din Eurostat Totuşi, valoarea PIB-ului pe locuitor în PPS, ajungând la 16.760 în 2005, rămâne sub 75% din media UE (71,8% din media UE25, şi, respectiv, 74,8% din media UE27). Mai mult, valoarea în euro a acestuia revelă în mod mai clar decalajul faţă de restul UE, aceasta însumând 7.775,9 euro în anul 2005, faţă de 23.601,8 euro în UE25.

Tab. 4: PIB pe locuitor în PPS 2003-2005 2003 2004 2005

Valoare în PPS

Euro Valoare în PPS

Euro Valoare în PPS

Euro

EU 27 20.671,7 20.671,7 21.601,4 21.601,4 22.400,2 22.400,2 EU 25 21.581,9 21.850,9 22.512,8 22.807,2 23.318,2 23.601,8 România 6.493,5 2.420,8 7.363,2 2.807,2 7.933,0 3.680,5 Regiunea Bucureşti – Ilfov 12.537,3 4.674,0 13.980,0 5.329,9 16.760,1 7.775,9

Sursa: Eurostat Având în vedere limitele analizei PIB7, ar trebui ca decalajele regiunii Bucureşti-Ilfov faţă de la alte regiuni europene să se măsoare pe baza unei game largi de indicatori, incluzând din următoarele domenii: dezvoltare socială; sărăcie; veniturile populaţiei; infrastructura de mediu şi condiţiile de sănătate; dezvoltare durabilă, eficienţa energetică şi condiţiile de trai. 7 PIB regional este calculat folosind “abordarea output”. Este, aşadar, o valoare a bunurilor şi serviciilor produse în regiune. Datorită unei multitudini de legături interregionale şi de măsuri de redistribuire ale statului, nu există nici o garanţie că acest venit ajunge, de fapt, la locuitorii regiunii în care este generat. Într-adevăr, PIB regional/locuitor are câteva trăsături negative ca indicator al bunăstării, una dintre acestea fiind aceea că indicatorul „un loc de muncă” este împărţit la indicatorul „locul de domiciliu”. Această neconsecvenţă este importantă în cazul fluxului mare de navetişti. Regiunile cu PIB mare pe locuitor au, în general, niveluri ridicate de preţuri. Totuşi, din motive de cost (al analizelor statistice), paritatea puterii de cumpărare (PPC) este calculată la nivel naţional, şi nu la nivel regional. Dacă PPC regională ar fi disponibilă, PIB în PPC pentru alte regiuni din România, altele decât Bucureşti-Ilfov, ar fi mai mare decât cea calculată folosind PPC naţională.

11

Oraşul capitală funcţionează ca un motor de dezvoltare. Municipiul Bucureşti funcţionează ca un motor de dezvoltare pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în regiune şi în judeţele învecinate datorită implementării rolului de oraş-capitală, care a intensificat dezvoltarea economică, financiară, administrativă, politică, culturală şi activităţile educaţionale. Piaţa de muncă regională este caracterizată de un număr din ce în ce mai mare de locuri de muncă, în special în sectorul servicii, dar şi o mobilitate a forţei de muncă – 65% din forţa de muncă angajată din Ilfov se deplasează în Bucureşti, în timp ce 20% din forţa de muncă activă din Bucureşti lucrează în Ilfov. Un sector de afaceri dinamic mic. În perioada 2003-2006, numărul întreprinderilor a crescut în Bucureşti-Ilfov cu 16,77% (+ 7.806, faţă de anul 2005), atingând 110.940 de unităţi, ceea ce reprezintă 23,5% din numărul total de întreprinderi înregistrate în România în anul 2006 (cu aproape trei puncte procentuale mai mult, faţă de anul 2003). Cu un număr total de 110.498 unităţi (+ 7.790, faţă de anul 2005), numărul întreprinderilor mici şi mijlocii la 1000 de locuitori în anul 2006 a crescut la 49,78, faţă de 43 în anul 2003 (faţă de 21,77 IMM / 1000 locuitori la nivelul României, 52 întreprinderi / 1000 locuitori în UE15 şi 39,3 IMM la 1000 locuitori în UE27). În 2006 existau 442 întreprinderi mari (21,74% din întreprinderile mari din România), din care 155 în industrie (inclusiv energie), 45 în construcţii, 57 în comerţ, 48 în transport şi telecomunicaţii, 95 în tranzacţii imobiliare şi alte servicii în principal prestate întreprinderilor şi 42 în alte servicii (inclusiv, turism). Întreprinderile mari sunt o sursă de oportunităţi de afaceri pentru IMM-uri.

Proporţie mare din investiţii străine directe totale. În anul 2005, 60,6% din investiţiile străine directe totale în România au fost îndreptate către regiunea Bucureşti-Ilfov, atingând o valoare totală de 13.264 milioane de euro. Principalele sectoare receptive sunt: tranzacţiile imobiliare – afaceri şi locuinţe - şi intermedierile financiare (în Bucureşti) şi industria alimentară (în Ilfov). Totuşi, trebuie acordată atenţie faptului că unele din investiţiile străine directe înregistrate în Bucureşti corespund investiţiilor fizice localizate în alte regiuni din România.

2.1.2 Centrul de inovare şi cercetare din România Investiţii din ce în ce mai mari şi interes pentru inovare. Dintr-un total de 5171 întreprinderi inovative active în România, în anul 20048, 1176 (22,74%) se află în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde se înregistrează 44,75% din cheltuielile naţionale de inovare la nivelul întreprinderilor inovative şi 61,13% din cheltuielile naţionale din unităţile de C&D (cu o creştere a volumului total de cheluieli de 36,4% în 2006 faţă de 2005). Mai mult, Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează circa jumătate din personalul angajat în cadrul unităţilor de C&D, însumând 21.937 salariaţi (51,96% din totalul naţional) şi 14.888 cercetători (49,42% din totalul naţional). Bucureşti-Ilfov numără cel mai mare număr de unităţi C&D din România, 229, reprezentând 38% din cifra naţională.

Tab. 5: Ponderea cheltuielilor totale din activitatea de C&D pe regiuni de dezvoltare în perioada 2001-2006 (%)

Cheltuieli totale C&D 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 1. Nord - Est 5,83 5,06 4,92 5,29 5,52 6,86 2. Sud - Est 6,15 4,59 3,47 3,19 3,59 3,46

8 Conform anchetei Cercetare Statistică de Inovare CIS 2002-2004, condusă de Institutul Naţional de Statistică. În anul 2008 vor fi publicate rezultatele CIS 2006 realizată în anul 2007.

12

Cheltuieli totale C&D 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 3. Sud – Muntenia 14,09 15,82 13,92 14,11 11,34 9,30 4. Sud - Vest Oltenia 4,84 3,76 2,80 5,66 3,80 3,44 5. Vest 3,79 4,63 6,11 4,78 4,46 4,43 6. Nord - Vest 4,16 6,74 4,80 3,41 7,52 7,45 7. Centru 6,05 6,70 6,66 4,86 4,49 3,89 8. Bucureşti – Ilfov 55,09 52,70 57,33 58,70 59,29 61,13

Sursa: Prelucrare informaţii Anuarul Statistic al României 2001-2007 Cererea de forţă de muncă calificată. Majoritatea şomerilor înregistraţi deţin un nivel scăzut de educaţie. Acest aspect confirmă faptul că piaţa de muncă din Bucureşti este caracterizată de o cerere de forţă de muncă calificată. Oportunităţile cheie sunt oferite de posibilitatea de integrare a învăţământului, cercetării, inovaţiei şi activităţilor de afaceri pentru îmbunătăţirea inovaţiei şi conţinutului informaţiei activităţilor economice, utilizând o gamă largă de resurse umane specializate prin studii superioare şi un sistem profesional de instruire. Pol al industriei ITC. Bucureşti menţine rolul de pol absolut al industriei TIC cu 5.810 societăţi înregistrate (36% din numărul total), 58.460 persoane ocupate (58% din total) şi o cifră de afaceri de 5.26 miliarde de dolari (78%). Concentraţia la Bucureşti este doar în sectorul de servicii, în timp ce producţia de hardware este localizată îndeosebi în zona de vest a ţării (Cluj-Napoca şi Timişoara). Este de menţionat că oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi sunt atât sedii de universităţi / centre specializate cât şi sedii ale unor prestigioase licee informatice. Capitala, unde sunt situate sediile operatorilor de telefonie şi cablu, concentrează 88% din cifra de afaceri a sectorului telecomunicaţiilor şi 72% din personal. În sectorul de software şi de servicii, Bucureşti înregistrează 64% din cifra de afaceri totală şi 48% din persoanele ocupate. În sectoarele de hardware, Bucureşti realizează 50% din cifra de afaceri şi 33% din produse. Un al doilea cluster se poate aşadar identifica în sectorul producţiei de hardware.

Pol al industriei mecanicii fine. Cu 527 de întreprinderi, Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează 32% din firmele din sectorul Mecanică Fină (Cod CAEN Rev.1 33) înregistrate în România9. Mai mult, 53% din totalul firmelor din sectorul mecanică fină din cadrul Regiunii Bucureşti-Ilfov10 produc o cifră de afaceri sub 99.999 lei, în timp ce 2,4% din firme realizează o cifră de afaceri de peste 10.000.000 lei, ceea ce reprezintă 36% din întreprinderile care produc aceeaşi cifră de afaceri la nivel naţional. La această concentrare de firme din sector se adăugă un sector de cercetare puternic în domeniul respectiv, incluzând Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în domeniul Mecanică Fină (INCDMF). De aceea se poate spune că Regiunea Bucureşti-Ilfov găzduieşte şi un cluster al industriei mecanicii fine. Pol de dezvoltare al sectorului construcţiilor. Sectorul construcţiilor din regiunea capitalei este unul din cele mai dinamice din România: întreprinderile din Regiunea Bucureşti-Ilfov produc peste 32% (2.821 milioane de Euro, în 2005) din cifra de afaceri realizată la nivelul naţional în sectorul construcţiilor, realizează peste 41% din totalul investiţiilor brute şi peste 34% din totalul investiţiilor nete, în regiunea Bucureşti-Ilfov fiind angajaţi aproape 23% din totalul salariaţilor din sector.

9 Banca de date Borg Design, Lista firmelor din România 2008. 10 Datele privind cifra de afaceri sunt disponibile pentru 70% din firmele (CAEN Rev.33) din cadrul Regiunii Bucureşti-Ilfov şi 72% din cele (CAEN Rev.33) la nivel naţional.

13

Se remarcă două elemente de diferenţiere a sectorului construcţiilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov faţă de media EU (27): - ponderea microîntreprinderilor în regiunea Bucureşti-Ilfov este cu 10% mai mică decât media europeană (93%); - ponderea persoanelor angajate în sectorul construcţiilor în Regiunea Bucureşti-Ilfov, reprezentând circa 9% din totalul populaţiei ocupate civile (952.000 de persoane), depăşeşte cu aproape 2% media EU 27 (7,2%)11. Aceste elemente de diferenţiere faţă de media europeană demonstrează importanţa şi dimensiunea deosebit de mare a sectorului construcţiilor din cadrul Regiunii Bucureşti-Ilfov, ceea ce sugerează, în concluzie, că regiunea capitalei României găzduieşte şi un cluster al sectorului construcţiilor.

Pol al industriei de mase plastice. Concentrând 21% din firmele active în sectorul prelucrării maselor plastice (din cele peste 1000 de firme active la nivel naţional), Regiunea Bucureşti-Ilfov include şi un cluster al industriei maselor plastice. Aceste companii deţin capital privat românesc, străin sau mixt. Companii mari, dotate cu echipamente moderne, au fost înfiinţate în acest sector de investitori români şi străini, în special în sectorul de ambalaje, auto si al materialelor de construcţii. Firmele din sector având capital străin sau mixt menţin relaţii corporatiste foarte puternice cu firmele „mamă” din străinătate, ceea ce măreşte complexitatea şi competitivatea sectorului.

Centre de cercetare şi transfer tehnologic în domeniul ITC.

Între institutele de cercetare în domeniile TIC, cel mai important este ICI din Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Informatica, www.ici.ro. Tot la Bucureşti, sunt localizate alte institute de cercetare relevante pentru domeniile TIC, electronică şi electrotehnică, printre care: Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare a Microtehnologiilor (www.imt.ro); Institutul Naţional de Studii şi Cercetare pentru Comunicaţii (www.cnscc.ro); Institutul Naţional de Proiectare pentru Telecomunicaţii (www.telerom.ro) (fondat în 1952); Institutul Naţional de Cercetări Electronice (ICE); Institut de Cercetări Electrotehnice, ICPE (www.icpe.ro); Institutul de Cercetări Electrotehnice ICPE ACTEL (www.icpe-actel.ro); Institutul de Cercetări şi Proiectări în Automatica, IPA (www.ipa.ro); Institutul de cercetări – maşini electrice, ICME (www.icpe-me.ro); Institutul ICPE-CA (www.icpe-ca.ro). Transferul tehnologic în domeniile electronică şi electrotehnică în Regiunea Bucureşti-Ilfov este asigurat de către MINATECH-RO şi CTT-Băneasa. Parcul ştiinţific şi tehnologic pentru micro şi nanotehnologii, MINATECH-RO Bucureşti, a fost înfiinţat prin iniţiativa unui consorţiu naţional coordonat de către Institutul IMT Bucureşti şi incluzând Universitatea Politehnica Bucureşti (PUB) şi societatea SC ROMES S.A. Parcul a fost creat şi finanţat în 2004-2005 prin programul naţional INFRATECH, gestionat de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. Domeniul de activitate specific al parcului este sprijinirea activităţilor din domeniul microtehnologiilor, nanotehnologiilor şi microinginerie, precum şi dezvoltarea de materiale noi (www.minatech.ro). CTT – Băneasa este un compartiment distinct, cu autonomie financiară, al Institutului pentru microtehnologie (IMT-Bucureşti). Centrul a fost înfiinţat în 2003 şi acreditat în februarie 2006. Centrul are misiunea de a contribui la dezvoltarea domeniului micro- şi nanotehnologiilor prin stimularea transferului tehnologic şi a inovării pe plan regional, naţional şi european (www.imt.ro/ctt). 11 http://www.fiec.org/Content/Default.asp?PageID=5.

http://www.ici.ro/http://www.imt.ro/http://www.cnscc.ro/http://www.telerom.ro/http://www.icpe.ro/http://www.icpe-actel.ro/http://www.ipa.ro/http://www.icpe-me.ro/http://www.icpe-me.ro/http://www.icpe-ca.ro/http://www.minatech.ro/http://www.imt.ro/http://www.imt.ro/ctt

14

2.1.3 Capitala serviciilor

O economie diversificată şi bazată pe servicii. Economia regională are o structură diversificată: în sectorul serviciilor sunt angajate 68,22 procente din populaţia ocupată civilă (2006), în industrie 19,16%, în sectorul construcţiilor 11,33% şi în agricultură 1% (reprezentând, în principal, nivelul de ocupare în agricultură în cadrul Judeţului Ilfov, unde circa 25% din populaţia este ocupată în acest sector). De asemenea, structura economică a regiunii reflectă funcţiile legate de economia bazată pe servicii ale capitalei, serviciile contribuind cu peste 69% la valoare adăugată regională. În acelaşi timp, regiunea Bucureşti-Ilfov deţine un sector industrial puternic, care contribuie cu aproape 20% la valoare adăugată regională, iar sectorul construcţiilor a crescut, în perioada 2001-2005, de patru ori, şi în anul 2005 a ajuns să contribuie cu peste 10% la valoarea adăugată regională (5,68% în 2001) şi să angajeze peste 11% din populaţia activă civilă din regiune. De asemenea, un sector important în economia regională este sectorul „tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor”, care produce peste 19% din valoarea adăugată şi ocupă peste 13% din populaţia ocupată civilă.

Aşadar, primele cinci sectoare din economia regională, atât în ceea ce priveşte contribuţia la valoare adăugată regională cât şi volumul de persoane ocupate, sunt: industria, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor, comerţ, transport, depozitare şi comunicaţii şi construcţii. Aceste cinci sectoare concentrează 71,38% din populaţia ocupată civilă şi 78,49% din valoarea adăugată regională.

Tab. 6: Populaţia ocupată civilă - Ponderea primelor 5 sectoare pe totalul economiei (2006)

%

1. Industrie 19,16 2. Comerţ 18,67 3. Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 13,43 4. Construcţii 11,33 5. Transport, depozitare şi comunicaţii 8,78 Total 71,37

Sursa: Calculele noastre din Anuarul Statistic al României 2007, INS Tab. 7: Contribuţia la valoare adăugată regională - Ponderea primelor 5 sectoare pe totalul economiei

(2006)

1. Industrie 19,75 2. Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 19,17 3. Comerţ 15,41 4. Transport, depozitare şi comunicaţii 13,89 5. Construcţii 10,27 Total 78,49

Sursa: Calculele noastre din Anuarul Statistic al României 2007, INS

Tab. 8: Valoare Adăugată Regională pe domenii economice, în Regiunea Bucureşti-Ilfov (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005 Sectoare economice CAEN

Rev.1 Milioane Lei %

Milioane Lei %

Milioane Lei %

Milioane Lei %

Milioane Lei %

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 207,90 0,93 215,40 0,76 266,70 0,78 487,10 1,15 369,80 0,67

15

2001 2002 2003 2004 2005 Sectoare economice CAEN Rev.1 Milioane

Lei % Milioane

Lei % Milioane

Lei % Milioane

Lei % Milioane

Lei %

Pescuit şi piscicultură 0,50 0,00 - … 1,00 0,00 0,20 0,00 0,20 0,00 Industrie 1) 5.131,20 23,02 7.010,70 24,60 7.908,30 23,01 8.929,80 21,01 10.851,00 19,75 Construcţii 1.265,20 5,68 2.032,90 7,13 2.468,20 7,18 3.447,70 8,11 5.641,50 10,27 Comerţ 3.336,60 14,97 3.687,40 12,94 4.682,70 13,62 6.096,50 14,34 8.466,80 15,41 Hoteluri şi restaurante 624,90 2,80 974,10 3,42 939,10 2,73 1.143,10 2,69 1.541,90 2,81 Transport, depozitare şi comunicaţii 2.987,00 13,40 3.527,00 12,38 4.733,00 13,77 6.402,00 15,06 7.634,40 13,89

Intermedieri financiare 1.013,30 4,55 1.612,30 5,66 1.741,90 5,07 2.681,40 6,31 2.784,60 5,07 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

6.328,80 28,39 7.341,50 25,77 6.823,30 19,85 7.938,40 18,68 10.534,20 19,17

Administraţie publică şi apărare 1.117,60 5,01 1.465,50 5,14 3.285,30 9,56 3.131,40 7,37 4.384,80 7,98

Învăţământ 406,00 1,82 541,20 1,90 828,80 2,41 1.272,00 2,99 1.458,50 2,65 Sănătate şi asistentă socială 254,70 1,14 439,10 1,54 690,80 2,01 978,00 2,30 1.278,60 2,33 Servicii de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM) 2)

-384,40 -1,72 -353,20 -1,24 - … - … - …

Valoarea adaugată brută regională (VABR) 22.289,30 100,00 28.493,90 100,00 34.369,10 100,00 42.507,60 100,00 54.946,30 100,00

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, INS Educatia, o industrie importantă în cadrul regiunii. Municipiul Bucureşti oferă cea mai dezvoltată infrastructură universitară din România şi care concentrează cel mai mare număr de studenţi: 302.248 dintr-un total de 785.506, reprezentând 38,4% din numărul total de studenţi.

Infrastructură de afaceri relativ bună. În Regiunea Bucureşti-Ilfov există 11 parcuri industriale nou construite, cu o suprafaţă totală de peste 250 ha. Infrastructura de afaceri include şi două incubatoare de afaceri high-tech. Spaţiul industrial din zona urbană încă reprezintă 13% din suprafaţa totală a municipiului Bucureşti. Recent, în Bucureşti-Ilfov au fost dezvoltate facilităţi de depozitare, pentru a servi la creşterea segmentului comercial al supermarketurilor, hypermarketurilor şi operatorilor de cash&carry. În 2005, au fost finalizate 10 proiecte mari, reprezentând peste 120.000 m2.

2.1.4 Singura zonă metropolitană cu peste 2 milioane de locuitori din România Zona Metropolitană, o sursă de oportunităţi cu potenţial de creştere a competitivităţii teritoriale. Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a determinat, printre altele, creşterea nevoii de spaţiu pentru cartiere rezidenţiale, activităţi economice şi servicii publice, astfel încât graniţele geografice şi administrative ale oraşului au devenit insuficiente. Reglementarea zonei metropolitane (deja existentă din punct de vedere funcţional) ar răspunde nevoilor şi oportunităţilor determinate de evoluţia istorică, economică, socială şi teritorială a relaţiilor economice şi sociale dintre Bucureşti şi teritoriul înconjurător. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare şi cooperare în cadrul regiunii vor spori potenţialul său competitiv. Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita planificarea spaţială a teritoriului regional, având ca scop diminuarea disparităţilor dintre zonele peri-urbane şi rurale din Bucureşti şi Ilfov. Zona Metropolitană Europeană de Creştere. Reţeaua Europeană de Observare a Planificării Spaţiale înfiinţată de Uniunea Europeană (ESPON, www.espon.lu) a realizat clasificarea

http://www.espon.lu/

16

Metropolitan European Growth Area/ Zonelor Metropolitane Europene de Creştere (MEGA/ZMEC) (la nivel NUTS 3) după cum urmează:

2 noduri globale (Paris şi Londra) 8 motoare europene 17 MEGA puternice 25 MEGA potenţiale 24 MEGA slabe.

Bucureşti şi Timişoara sunt clasificate ca fiind singurele (totuşi slabe) MEGA din România (a se vedea căsuţa 1 de mai jos). Clasificarea MEGA (ZMEC) se bazează pe următorii factori:

• Masă • Competitivitate • Accesibilitate • Baza de cunoştinţe

Masa se referă la structura spaţială în termeni de dimensiune a populaţiei. Conform ESPON, integrarea policentrică a oraşelor învecinate cu regiunea Bucureşti-Ilfov nu ar putea creşte suficient masa populaţiei pentru a crea o nouă zonă globală de integrare. Totuşi, o împărţire complementară a funcţiilor urbane între oraşul-capitală şi oraşele învecinate (ex. servicii faţă de funcţii industriale) ar putea influenţa ponderea demografică şi spaţială prin beneficii comune şi economice considerabile. Indicatorul de competitivitate se bazează pe PIB, PIB pe locuitor şi localizarea celor 500 firme de vârf. PIB/locuitor al regiunii Bucureşti-Ilfov este considerabil mai mic decât PIB/locuitor al celor mai buni performeri din MEGA/ZMEC; nici una din cele 500 firme de vârf avute în vedere în clasificare nu este localizată în regiune. Indicatorul accesibilitate ia în considerare numărul pasagerilor care utilizează aeroportul şi indicatorul de accesibilitate multimodală. Regiunea Bucureşti-Ilfov este afectată de localizarea periferică a aeroporturilor, al căror număr de pasageri, în 2005, a ajuns la 2.500.000, jumătate din numărul pasagerilor înregistraţi la Budapesta şi Varşovia, o treime din cei de la Praga şi sub volumul înregistrat la Sofia. Baza de cunoştinţe este evaluată pe baza nivelurilor de educaţie şi a proporţiei din forţa de muncă ocupată în C&D – acest al doilea indicator penalizând în special regiunea.

Căsuţa 1: Zonele Metropolitane Europene de Creştere (MEGA/ZMEC) Noduri globale PARIS LONDRA Motoare europene HELSINKI OSLO ATHINAI MANCHESTER DUBLIN GOETEBORG TORINO GENEVA

ZMEC potenţiale LYON ANTWERPEN LISABONA ROTTERDAM MALMOE MARSEILLE - AIX-EN-PR LILLE NISA NAPOLI BERNA PRAGA GLASGOW BREMEN

17

ZMEC puternice MUENCHEN FRANKFURT AM MAIN MADRID BRUXELLES MILANO ROMA HAMBURG KOEBENHAVN ZUERICH AMSTERDAM BERLIN STOCKHOLM STUTTGART BARCELONA DUESSELDORF VIENA KOELN

TOULOUSE VARŞOVIA BUDAPESTA AARHUS EDINBURGH BERGEN BIRMINGHAM BILBAO VALENCIA LUXEMBURG BOLOGNA PALMA DE MALLORCA ZMEC slabe BRATISLAVA TURKU CORK BORDEAUX HAGA GENOVA BUCURESTI TALLINN SOFIA SOUTHAMPTON/EASTL SEVILLA PORTO KRAKOW VILNIUS LJUBLJANA RIGA KATOWICE (Upper Silesi...) GDANSK-GDYNIA-SOPO POZNAN WROCLAW LODZ VALLETTA SZCZECIN TIMISOARA

Sursa: www.espon.lu

http://www.espon.lu/

18

2.2 Poziţia Regiunii Bucureşti-Ilfov faţă de ţintele de la Lisabona şi Goteborg

Tab. 9: Progres faţă de ţintele Lisabona şi Goteborg în Regiunea Bucureşti-Ilfov

ŢINTELE LISABONA Date pentru România Date pentru Bucureşti-Ilfov Ani de referinţă pentru

date PIB: Obiectivul Lisabona în termeni de ţinte PIB este păstrarea unei creşteri anuale medii a PIB în jurul valorii de 3%.

PIB per capita: între 2003 şi 2005, PIB in România in PPS a crescut cu o rata mai mare faţă de rata PIB UE27 cu +13,81%

PIB per capita: intre 2003 si 2005, PIB in regiunea Bucureşti-Ilfov in PPS a crescut cu o rata mai mare faţă de rata PIB UE27 cu +25,34%

2003-2005

Ţinte de ocupare: O rată globală de ocupare de 70% în 2010 (67% în 2005).

In 2006 rata de ocupare a crescut de la 50,8% in 2003 la 51,0% (+0,2%)

Rata de ocupare a crescut in Regiunea Bucureşti-Ilfov de la 47,3% in 2003, la 52,7% in 2006 (+5,4%).

2003-2006

O rată de ocupare a femeilor de 60% în 2010 (57% în 2005).

Rata de ocupare a femeilor crescut uşor in România de la 44,6% in 2003, la 44,9% in 2006 (+0,3%)

Rata de ocupare a femeilor crescut de la 40,9% in 2003, la 46,3% in 2006 (+5,4%)

2003-2006

O rată de ocupare a lucrătorilor mai vârstnici (cu vârste între 55-64 ani) în 2010 de 50%.

Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între 55-64 ani a crescut in România cu +3,6%, de la 38,1% in 2003 la 41,7% in 2006.

Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între 55-64 ani a crescut cu +12,4%, de la 19,7% in 2003 la 32,1% in 2006

2003-2006

O creştere până în 2010 de cinci ani a vârstei medii la care persoanele părăsesc piaţa muncii (pensionare efectivă medie pentru a asigura media UE de 65 ani până în 2010).

In România rata activităţii economice a crescut de la 54,7% in 2003 la 55% in 2006 (+0,3%). Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta intre 55-64 de ani a crescut de la 38,1% la 41,7% (+3,6%), in timp ce rata de ocupare a persoanelor de peste 65 de ani a scăzut de la 17,9% la 14,2% (-3,7%)

In regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat o creştere a ratei activităţii economice de +3,5% intre 2003-2006, de la 51,8% la 55,3%. Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta intre 55-64 de ani a crescut de la 19,7% la 32,1% (+12,4%), in timp ce rata de ocupare a persoanelor de peste 65 de ani a crescut de la 1,2% la 1,5% (+0,3%)

2003-2006

Disponibilitatea îngrijirii copilului până în 2010 pentru 90% dintre copiii cu vârste între 3 ani şi vârsta obligatorie de şcolarizare, şi 33% of din copiii cu vârsta sub 3 ani (ţintă stabilită de Consiliul European de la Barcelona, 2002).

Statisticile româneşti nu disting între îngrijirea copilului între vârsta de 3 ani şi vârsta obligatorie de şcolarizare şi copiii cu vârsta sub 3 ani. În anul 2005, numărul copiilor din învăţământul pre-şcolar a crescut faţă de 2003 cu +2,4%.

In anul 2005, numărul copiilor din învăţământul pre-şcolar a crescut faţă de 2003 cu +1,9%.

2003-2005

Ţinte educaţionale (stabilite la Barcelona în martie 2002)

19

ŢINTELE LISABONA Date pentru România Date pentru Bucureşti-Ilfov Ani de referinţă pentru

date Reducerea numărului de persoane care abandonează şcoala12 cu 50 procente (până în 2010, din 2000).

La nivel naţional, cea mai mare rată de abandon şcolar a fost observat la nivel post-liceal, cu 8,1%.

O rată de 2% de abandon şcolar în şcoala primară în regiunea Bucureşti-Ilfov, cea mai mare din România în anul de referinţă.

2003-2004

Cel puţin 85% din tinerii între 20 şi 24 si 80% of 25-64 de ani in Uniunea Europeană ar trebui să aibă cel puţin studii secundare superioare finalizate

Numărul total al populaţiei cu studii secundare superioare reprezintă 51,55%, si a crescut in 2006 cu 0,4% faţă de 2003, in timp ce media UE27 a crescut cu 5%. Media populaţiei cu vârsta intre 25-64 de ani cu studii secundare superioare a crescut in 2006 cu 0,4% (atingând 62,46%) faţă de 2003.

Numărul populaţiei cu studii secundare superioare reprezintă 53%, si a crescut in 2006 cu 1,7% fata de 2003, in timp ce media UE27 a crescut cu 5%. Media populaţiei cu vârsta intre 25-64 de ani cu studii secundare superioare a atins 58,98%, crescând in 2006 cu 0,2% fata de 2003.

2003-2006

Nivelul mediu de participare la învăţarea continuă în Uniunea Europeană trebuie să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă cu vârstă de muncă (grupul de vârstă 25-64).

In 2006, rata de participare a adulţilor la formarea continua (ca % din populaţia cu vârstă între 25-64 ani) era de 1,3%.

In 2006, in regiunea Bucureşti-Ilfov rata de participare a adulţilor la formarea continua (ca % din populaţia cu vârstă între 25-64 ani) era de 1,97%.

2006

O rată media UE de nu mai mult de 10% abandon şcolar.

Vedeţi secţiunea de mai sus

Creşterea numărului de absolvenţi MSTI (tehnologie şi inginerie) cu cel puţin 15% până în 2010.

16,7% din absolvenţii MSTI (18,2%, la nivel naţional).

2001-2002

Ţinte Sociale şi de C&D şi Informare

Cheltuielile globale de C&D vor atinge 3 procente din PIB până în 2010 (1 procent cheltuieli guvernamentale şi 2 procente cheltuieli ale întreprinderilor, adică cheltuielile de afaceri pentru C&D să se ridice la 67 procente din total până în 2010).

În 2006, EU27 a cheltuit 1,84% din PIB pentru Cercetare & Dezvoltare, în timp ce în România cheltuielile de cercetare-dezvoltare reprezentau mai puţin de 0,5% din PIB (0.46%). Nivelul cheltuielilor de inovare este încă foarte redus, reprezentând cca. 3% din cifra de afaceri a întreprinderilor inovative în anul 2002 si 3,6% in anul 2004 (sau 1,5% din cifra totala de afaceri). In structura cheltuielilor de inovare, ponderea cea mai mare o reprezintă achiziţiile de maşini, echipamente, software (53% in 2002, respectiv 60% in 2004), comparativ cu

În 2002, cheltuielile din Bucureşti-Ilfov pentru C&D, ca procent din PIB-ul regional s-au ridicat la 0,95%. Investiţiile întreprinderilor se ridică la 30% din cifra de mai sus.

2002-2006

12 Procentul de populaţie cu vârsta între 18-24 ani, cu educaţie secundară superioară, cel mult, şi care nu urmează o altă formă de educaţie sau instruire

20

ŢINTELE LISABONA Date pentru România Date pentru Bucureşti-Ilfov Ani de referinţă pentru

date ponderea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare (25% in 2002, respectiv 24% in 2004). Ponderea cheltuielilor C&D interne este de cca. doua ori mai mare decât a cheltuielilor C&D externe.

Conectarea gospodăriilor la Internet să ajungă la 30 procente.

La nivel naţional, conectarea gospodăriilor la Internet este de 22%.

Nu se găsesc date la nivel regional. 2007

Guvernele vor furniza 100 procente de servicii de bază online până în 2010.

www.e-licitatie.ro: 200 formulare administrative disponibile on line; 1000 instituţii le folosesc, se ridică la 300.000 tranzacţii.

2002-2004

Ţinte de mediu Abordarea problemelor legate de volumul în creştere al traficului şi aglomerarea, zgomotul şi poluarea.

155,5 autoturisme / 1000 locuitori (2005)

387 autoturisme / 1000 locuitori. Nivelul mediu anual de pulberi în suspensie în Bucureşti = 57,5 µg/m3; Nivelul mediu anual de NO2 înregistrat în Bucureşti = 47,5 µ/m3.

2004

Decuplarea utilizării resurselor şi generării de deşeuri din creştere13.

În România depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 98% sunt depozitate în fiecare an. În fiecare localitate există cel puţin un depozit pentru deşeurile urbane. La sfârşitul anului 2006, erau în funcţiune 243 depozite pentru deşeuri municipale, dintre care, la nivelul anului 2005 - 18 depozite urbane ecologice. Potrivit datelor statistice privind generarea şi gestionarea deşeurilor în 2005, au fost depozitate 6,88 milioane tone de deşeuri, din care circa 2 milioane tone în depozite conforme. În anul 2006, producţia de deşeuri municipale în România a fost în medie de 385 kg pe locuitor.

Cantitatea totală de deşeuri colectată la nivel regional şi depozitată în cele trei gropi de depozitare din Ilfov (Systema Ecologic” Vidra, “Ecorec” Glina şi “Iridex Group” Rudeni-Chitila) a crescut de 3 ori, în ultimii patru ani, de la 420.385 t/an (2000) la 1.389.466 t/an (2004).

2000-2004

Răspunderea la îngrijorările cetăţenilor în legătură cu siguranţa şi calitatea alimentelor, utilizarea substanţelor chimice, bolile infecţioase, rezistenţa la antibiotice

N/A N/A N/A

Progresul spre o ţintă N/A N/A N/A

13 Decuplarea în sensul că dacă PIB-ul creşte, generarea de deşeuri nu trebuie să crească cu aceeaşi rată.

http://www.e-licitatie.ro/

21

ŢINTELE LISABONA Date pentru România Date pentru Bucureşti-Ilfov Ani de referinţă pentru

date indicativă pentru 2010 de 22% pentru electricitatea generată din surse regenerabile Reducerea emisiilor de gaze de seră (ţintele de la Kyoto). Obiectivul pentru 2008-2012 este reducerea emisiilor cu efect de seră cu 8%, în comparaţie cu nivelul din 1989 şi cu 5% în comparaţie cu cel din 1990.

Conform Protocolul de la Kyoto, România s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989. Emisiile totale de gaze cu efect de seră (fără absorbţia pădurilor) a scăzut cu 45,6% în perioada 1989-2005. Scăderea emisiilor de dioxidul de carbon (de la 193,926 Gg în 1989, la 110,532 Gg în 2005) Nivelurile emisiilor de metan (CH4) scad în perioada 1989-2005 cu 49,86% comparativ cu anul 1989. Nivelul emisiilor de N2O înregistrează cea mai semnificativă scădere (50,36% comparativ cu anul de referinţă).

N/A 2005

Oprirea pierderii biodiversităţii până în 2010 (statele membre au ţinte individuale pentru producţii regenerabile de electricitate).

La nivel european, România deţine cel mai diversificat şi valoros patrimoniu natural, însă suprafaţa totală a ariilor protejate este încă mult sub media Uniunii Europene – 7%, faţă de 15%. indicele suprafaţă spaţii verzi pe locuitor variază între 9 - 13m² pentru oraşele mici (până la 20000 locuitori), 12 - 20m² pentru oraşele mijlocii (între 20.000 - 100.000 locuitori) şi 17 - 26 m² pentru oraşele mari (peste 100.000 locuitori). Se constată că, în perioada 1980 -1990, suprafaţa spaţiilor verzi a crescut de la 169,6km2 la 220,8km2. Începând cu anul 2000, creşterea suprafeţei spaţiilor verzi este nesemnificativă, ajungând în anul 2005 la 200,98km2.

Spaţiile verzi din Bucureşti au scăzut de la 34.712.237 m2 în 1989 la 17.082.024 m2 în 2004, reprezentând 7,1% din suprafaţa totală a municipiului. Zona urbană Bucureşti nu are zone protejate, dar găzduieşte 117 specii de arbori protejaţi. În judeţul Ilfov, 10 ha din Pădurea Snagov şi 100 ha din Lacul Snagov au fost declarate zone naturală protejate, în baza Legii române nr. 5/2000, referitoare la managementul teritoriului, secţiunea cu privire la zone protejate. Nici o locaţie Natura 2000 nu se identifică în regiune.

2004

Decuplarea PIB-ului şi creşterea transporturilor, în special prin trecerea de la transportul rutier la alte moduri de transport şi acordarea priorităţii pentru investirea în infrastructura prietenoasă faţă de mediu

La sfârşitul anului 2004, potrivit I.N.S. reţeaua de drumuri publice a României însuma 78.454 km. Din acestea, 15.712 km erau drumuri naţionale, 35.215 km erau drumuri judeţene şi 28.491 km drumuri comunale. Densitatea rutieră în România calculată în kilometri de drum la o mie de km pătraţi este de 33,1, cea mai scăzută comparativ cu ţările Uniunii Europene.

În cadrul Municipiului Bucureşti, reţeaua de tramvai reprezintă 22,5%, reţeaua de troleibuz reprezintă 11,3 % iar reţeaua de autobuz reprezintă 66,2 % din totalul reţelei de transport de suprafaţă, iar metroul 15%.

2004

22

2.3 Analiza socio-economică – Profilul regiunii Bucureşti-Ilfov

2.3.1 Teritoriu şi Populaţie Localizare la răscruce de drumuri. Suprafaţa regiunii este de 1821 km2 , reprezentând 0,008% din suprafaţa totală a României, fiind regiunea cu cea mai mică întindere. Regiunea Bucureşti-Ilfov este localizată în partea de sud-est a României, în Câmpia Vlăsiei şi se suprapune în întregime unor subunităţi ale acesteia: Câmpia Snagov, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Câmpia Câlnicului şi lunca Argeş - Sabar, la aproximativ 100 km sud de Munţii Carpaţi, 200 km de Marea Neagră şi 60 km de Fluviul Dunărea. Regiunea Bucureşti este formată din numai două unităţi administrative teritoriale: Municipiul Bucureşti (capitala ţării) şi judeţul Ilfov care înconjoară municipiul Bucureşti ca un cordon. Resursele naturale din adâncime sunt puţine, descoperindu-se câteva zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale la Periş, Moara Vlăsiei, Pasărea, Bragadiru şi Jilava. Exploatări de nisip şi balast se efectuează în albiile râurilor mari (la Bragadiru şi Jilava). Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă o legătură importantă între Asia şi Europa, pe direcţia est-vest şi între Europa de Nord şi de Sud, pe direcţia nord-sud. Totuşi, locaţia regiunii, la marginea sud-estică a Europei, prezintă şi un nivel redus de accesibilitate şi un grad ridicat de izolare faţă de principalele rute stradale şi feroviare europene. Două Coridoare Pan-Europene multimodale vor traversa regiunea Bucureşti-Ilfov (vezi http://www.cemt.org/topics/paneurop/corridors.htm):

- Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucureşti – Constanţa – Salonic – Istanbul (Legătură EU-Drumul Sud-Est European; calea ferată; legătură la Dunăre prin feribot; aeroporturi; porturi; transport combinat. Lungime totală: 3.258 km);

- Coridorul IX: Helsinki – S. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (Străzi; cale ferată ; ieşire la port; Lungime totală: 6 500 km).

Rutele coridoarelor IV şi IX prin România sunt:

Coridorul IV: Nădlac – Bucureşti – Constanţa şi Lugoj – Calafat (în partea de sud); Coridorul IX: Albita – Focşani – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu.

Harta 1: Harta geografică a Europei de Sud-Est

23

Conform clasificării Eurostat pentru accesibilitatea din capitalele europene, indicii de accesibilitate multimodală şi aeriană a Bucureştiului ating punctajele de 102 şi respectiv 109. Totuşi, indicii de accesibilitate rutieră şi feroviară ating doar 55 şi respectiv 48 de puncte, evidenţiind faptul că infrastructura străzilor şi a căilor ferate din Bucureşti este necorespunzătoare în comparaţie cu celelalte capitale europene. Într-adevăr Bucureştiul este situat la doar 900 km de Budapesta dar inexistenţa unei autostrăzi moderne pe această rută face ca transportul rutier şi transportul de bunuri să fie dificile şi să necesite prea mult timp. Populaţia şi teritoriul – Densitate extrem de ridicată a populaţiei . La 1 iulie 2006 populaţia totală a regiuni era de 2.219.532 persoane (+0,59% faţă de anul 2003), reprezentând 10,28% din populaţia totală a ţării; se remarcă cea mai mare concentrare a populaţiei, înregistrând o densitate de 1218,9 locuitori/km2. Din totalul populaţiei 92,5% trăiesc în mediul urban iar restul de 7,5% în comunele şi satele din judeţul Ilfov. În tabelul 10 de mai jos sunt prezentate câteva date de bază privind populaţia şi teritoriul regiunii Bucureşti-Ilfov.

Tab.10: Privire de ansamblu asupra teritoriului regiunii Bucureşti-Ilfov şi a populaţiei (1.7.2006) Bucureşti Ilfov Bucureşti-Ilfov Suprafaţa (km2) 238 1.583 1.821Populaţia 1.931.236 288.296 2.219.532Densitatea populaţiei 8.114,4 182,1 1218,9Populaţie, evoluţii 2006 faţă de 2003 +0,08% +4,12% +0,59%% din populaţia care locuieşte în zonele urbane 100% 41,9% 92,5%% din populaţia care locuieşte în zonele rurale 0% 58,1% 7,5%

Sursa: Calculele noastre pornind de la www.insse.ro; www.bucuresti.insse.ro; www.ilfov.insse.ro

Bucureşti, cel mai populat oraş din România (cu o populaţie de şase ori mai mare decât cel de-al doilea oraş ca dimensiune din ţară) este urmat de cinci oraşe cu peste 300.000 de locuitori (Iaşi, Constanţa, Timişoara, Craiova, Galaţi) şi alte cinci oraşe cu peste 200.000 de locuitori (Cluj-Napoca, Braşov, Ploieşti, Brăila, Oradea). Densitatea mare a populaţiei din regiunea Bucureşti-Ilfov – 1.218,9 locuitori pe km2 (la 1 iulie 2006), se datorează aglomeraţiei urbane a capitalei. Pe de altă parte, municipiul Bucureşti este mai dens populat decât multe alte capitale europene. Cu o densitate de 8.114,4 locuitori/m2 (1 iulie 2006), Bucureşti este cea de-a treia cea mai dens populată capitală a Europei, după Atena (20.287 locuitori/m2) şi Paris (20.248 locuitori/m2). Densitatea populaţiei este chiar mai mare în unele cartiere din Bucureşti: în sectorul 2 sunt 12.724 locuitori/km2; în sectorul 3, 12.273 locuitori/m2; în sectorul 6, 10.874 locuitori/m2. Densitatea populaţiei este comparativ mai mică în sectorul 1, care, cu 3.446 locuitori/m2, se poate compara cu densitatea Budapestei (3.674), a Vienei (3.850) şi a Berlinului (3.905). Pe de altă parte, densitatea populaţiei din judeţul Ilfov de 182,1 locuitori/km2 (la 1 iulie 2006) ilustrează componenta predominant rurală a acestui teritoriu. Organizare administrativă şi problemele mediului urban. În 2006, organizarea administrativă a Regiunii Bucureşti-Ilfov includea o reţea de localităţi formată din 9 oraşe (dintre care doar Bucureşti este municipiu), 32 de comune şi 91 de sate. În ceea ce priveşte numărul de locuitori, tot la nivelul anului 2006, capitala Bucureşti se detaşa cu 1.931.236 de locuitori, urmată de Voluntari (29.910), Buftea (20.564) şi

http://www.insse.ro/http://www.bucuresti.insse.ro/http://www.ilfov.insse.ro/

24

Pantelimon (17.084). În 2006, populaţia urbană din Bucureşti-Ilfov a atins 2.052.138 de locuitori (92,5% din total), iar 58,1% din populaţia Judeţului Ilfov locuia în zone rurale (faţă de 88% în anul 2003). Celelalte cinci oraşe din cadrul Judeţului Ilfov deţin o populaţie sub 15.000 de locuitori, după cum urmează: Popeşti-Leordeni, 14.712 locuitori; Chitila, 12.242 locuitori; Otopeni, 10.272 locuitori; Bragadiriu, 8.326 locuitori; Măgurele, 7.792 locuitori. Bucureşti cuprinde şase sectoare administrative, cu disparităţi semnificative în termeni de structură a populaţiei, ocupare, acces la educaţie, număr total de întreprinderi operaţionale în cadrul graniţelor lor şi performanţe economice. Cele mai marginalizate zone sunt: districtele periferice, în special în zonele de sud ale capitalei; centrul istoric (aşa cum este identificat prin Hotărârea de Guvern 77/2001) cu o suprafaţă de 57 hectare şi cu o populaţie de 30.000 locuitori; zonele industriale – din care unele parţial abandonate, acoperind aprox. 13% din suprafaţa totală a capitalei. Peste 170.000 muncitori de pe platformele industriale din Bucureşti, care au locuit în apropierea locului de muncă, au fost concediaţi între 1990 şi 1995, ca o consecinţă a restructurării industriale, care a generat degradare fizică, de mediu şi socială. Zonele urbane poluate, unde au fost operaţionale până în anii 90 marile întreprinderi din industriile mecanică, metalurgică şi chimică, sunt, în prezent, doar parţial reconvertite în facilităţi de depozitare sau în unităţi mici de producţie, cu suprafeţe mari neutilizate. Nivelul înalt de poluare este agravat şi de traficul în creştere. În zonele urbanizate din Ilfov din jurul Bucureştiului, serviciile precare de infrastructură la nivel de vecinătate/cartier, barierele de mobilitate şi lipsa de servicii sociale, spaţii verzi şi facilităţi de sport la nivel local, conduc la degradare urbană în afara limitelor municipiului. Reducerea dramatică a zonelor verzi, împreună cu degradarea patrimoniului cultural, contribuie la un grad înalt de degradare urbană. Evoluţia demografică În perioada cuprinsă între cele două recensăminte ale populaţiei (1992-2002), populaţia municipiului Bucureşti a avut o evoluţie descrescătoare, în timp ce populaţia din Ilfov a crescut uşor. Totuşi, în perioada 2002-2006, populaţia Municipiului Bucureşti a înregistrat o uşoară creştere (+0,25%) în timp ce populaţia Judeţului Ilfov a scăzut cu 3,94%. În anul 2006, Regiunea Bucureşti-Ilfov este singura regiune din România care a înregistrat un sold pozitiv al migraţiei internaţionale (concentrând 66% din totalul sosirilor internaţionale), precum şi una din cele trei regiuni care au înregistrat un sold pozitiv semnificativ al migraţiei interne (peste 10.000 de persoane).14 Totuşi, ponderea grupei de vârstă 0-20, reprezentând 18,59% din total populaţie, deşi comparabilă cu ponderea tinerilor din alte regiuni europene, este considerabil mai mică decât ponderea naţională (25,37%). Mai mult, structura populaţiei se schimbă, iar ponderea grupei de vârstă 0-14 ani este în continuă scădere: în anul 2006, această grupă de vârstă reprezenta doar 11,35% din populaţia totală a Bucureştiului (12,12% în anul 2003), în timp ce în Ilfov, acelaşi indicator reprezenta 14,7% din totalul populaţiei judeţului (16,48% în anul 2003).

2.3.2 Resurse umane

Educaţia universitară şi formarea profesională 14 Celelalte două regiuni sunt: Regiunea Vest (+ 4.196 de persoane) şi Regiunea Nord Vest (+ 730 de persoane).

25

Centrul universitar cel mai important din România. Bucureştiul găzduieşte 32,6% din universităţile din România şi 38,4% din studenţii români. Aşadar, datorită prezenţei capitalei ţării, Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă în mod absolut cel mai important pol de atracţie pentru tineri din toată ţara care intenţionează să urmeze studii universitare, iar numărul studenţilor înscrişi la universităţile din cadrul acestei regiunii a crescut cu 58,6% (+ 111.698) în anul academic 2006/2007 faţă de anul academic 2003/2004.

Grafic 2: Evoluţia numărului studenţilor înscrişi la universităţi din regiunea Bucureşti-Ilfov în perioada 2003-2007

190.550210.139

253.247

302.248

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

a.a. 2003/2004 a.a. 2004/2005 a.a. 2005/2006 a.a. 2006/2007

Numărul studenţilor înscrişi la universităţi din regiunea Bucureşti-Ilfov

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2007; www.bucuresti.insse.ro Conform bazei de date ESPON, în 2002 proporţia populaţiei cu educaţie superioară din total a fost de 23,1% absolvenţi facultate în Bucureşti-Ilfov faţă de 10,3% media naţională (din care, 21,85% absolvenţi de ştiinţe - matematică - calculatoare şi inginerie - prelucrare - construcţii). Cu toate acestea, interpretarea datelor statistice referitoare la situaţia educaţională globală, arată că aceasta este problematică în unele cazuri, de exemplu, deoarece numărul de studenţi din Bucureşti-Ilfov include, de asemenea, şi studenţii din alte regiuni. Un aspect principal de preocupare îl constituie capacităţile de cazare pentru studenţi, deja insuficiente, care ar trebui să fie adaptate la cererea crescândă a studenţilor din afara perimetrului Bucureştiului. În anul şcolar 2005/2006, în Bucureşti, facilităţile de cazare pentru studenţi acopereau doar 68,8% din cererea rezidenţială a acestora. Perspective pentru formarea profesională În România, rata participării adulţilor la educaţie şi instruire (ca procent din populaţia din grupa de vârstă 25-64 ani) a fost de 1,6% în 2005, faţă de 10,8% în UE în aceeaşi perioadă15. Nu s-au găsit date pentru Bucureşti-Ilfov. O gamă largă de furnizori autorizaţi de instruire profesională pentru adulţi sunt localizaţi în regiunea Bucureşti-Ilfov: în octombrie 2005, în regiune erau localizaţi 676 furnizori autorizaţi în instruire profesională pentru adulţi, dintr-un total de 3255 furnizori din România. Totuşi, un studiu16 elaborat de către Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a arătat că 40,88% din personalul întreprinderilor mici şi mijlocii operaţionale în Bucureşti-Ilfov nu

15 http://edu.presidency.ro/edu/cv/raport.pdf. 16 Carta Albă a IMM-urilor din România, 2004, Consiliul Naţional al IMM-urilor private din România, Editura Olimp Bucureşti

http://www.bucuresti.insse.ro/

26

beneficiază de nici un fel de instruire, 33,53% participă 1 - 5 zile pe an la instruire, 16,76% beneficiază de peste 6 zile de instruire pe an.

Forţa de muncă şi şomaj În perioada 2002-2006, numărul de persoane ocupate în regiunea Bucureşti-Ilfov a cunoscut o creştere continuă, populaţia ocupată în anul 2006 reprezentând circa 12% în plus faţă de anul 2002 şi populaţia ocupată civilă circa 20% în plus faţă de anul 2003, în timp ce la nivel naţional populaţia ocupată a scăzut, în aceeaşi perioadă, cu 10,8%. Aşadar, rata de ocupare în cadrul Regiunii Bucureşti-Ilfov a trecut de la 56,9% în anul 2002 (mai mică decât nivelul naţional de 58%) la 62,9% în anul 2006, depăşind nivelul naţional de 58,8% şi devenind regiunea cu cea mai mare rată de ocupare din cele opt regiuni ale României. De asemenea, rata de activitate a trecut de la 62,4% în anul 2002 (63,6% la nivel naţional) la 66% în anul 2006 (63,7% la nivel naţional). În acest context, rata şomajului BIM a scăzut de la 8,8% în anul 2002 la 4,7% în anul 2006 (7,3% la nivelul naţional), iar rata şomajului înregistrat a fost, în anul 2006 de 2,2% sugerând, practic, o situaţie de plină ocupare în cadrul Regiunii Bucureşti-Ilfov. Această diferenţă între rata şomajului BIM şi rata şomajului înregistrat poate să derive din faptul că persoanele în căutarea unui loc de muncă preferă să se angajeze informal în economia subterană şi să renunţe la ajutorul de şomaj, în condiţiile unei retribuţii monetare mai convenabile, în timp ce la nivelul celorlalte regiuni persoanele în căutarea unui loc de muncă preferă să se înscrie la Agenţiile pentru Şomaj şi să beneficieze de ajutorul de şomaj, decât să găsească un loc de muncă slab retribuit, atât în economia formală cât şi în economia informală. 65,45% din populaţia ocupată civilă în Regiunea Bucureşti-Ilfov este angajată în sectorul serviciilor, 30,48% în sectoarele industriei şi construcţiilor şi 4% în sectorul agricol (în principal, în Judeţul Ilfov, unde agricultura ocupă circa 25% din totalul populaţiei ocupate). În perioada 2003-2006, populaţia ocupată în sectorul serviciilor a crescut cu 26,9%, cea ocupată în sectoarele industriei şi construcţiilor a crescut cu 10%, iar sectorul agricol a pierdut 2.300 persoane ocupate, reprezentând o scădere de peste 4%.

2.3.3 Infrastructura telecomunicaţiilor Creşterea pieţei telecomunicaţiilor. Liberalizarea pieţei comunicaţiilor în 2003 a permis intrarea pe piaţă a noilor furnizori de servicii de comunicaţii, în afară de compania de stat Romtelecom, şi anume RDS, Astral Telecom, Atlas Telecom, ceea ce a adus şi dublarea pieţei de telefonie fixă. În privinţa dezvoltării afacerilor în domeniul comunicaţiilor, 29 din cele mai importante 50 de întreprinderi active în acest domeniu sunt amplasate în regiunea Bucureşti-Ilfov (86,5% din numărul total), care produc peste 95% din profitul total al acestei categorii de întreprinderi. Disparităţi infra-regionale în dotarea cu infrastructura telecomunicaţiilor. În 2003, proporţia penetrării telefoniei fixe a fost foarte dezechilibrată în regiunea Bucureşti-Ilfov şi a variat între cea din Judeţul Ilfov, 9.02%, şi cea din Municipiul Bucureşti, 41.03%, reprezentând cea mai scăzută şi, respectiv, cea mai ridicată valoare faţă de nivelul naţional, în timp ce regiunea ca întreg are cea mai ridicată valoare (25,02). Media UE 15 este de 57 linii telefonice fixe/100 populaţie. Regiunea Bucureşti-Ilfov are 19 localităţi (inclusiv comune şi sate) fără acces la telefonie fixă, în timp ce toate localităţile sunt în reţeaua telefonică mobilă. În privinţa sistemelor TV, regiunea Bucureşti-Ilfov are 52 localităţi fără acces la conectarea prin cablu TV (2003). Datorită creşterii extraordinare a sectorului telecomunicaţiilor din ultimii ani, la sfârşitul anului 2007, rata de penetrare a telefoniei mobile a atins 96% (faţă de 68,8% în anul 2006), media UE fiind de 112%, în timp ce rata de penetrare a benzii largi a atins, în aceeaşi perioadă, 9,8% (faţă de 6,6% cu un an înainte), media UE fiind de 20%. Considerând că Regiunea Bucureşti-Ilfov este centrul naţional al activităţilor de

27

telecomunicaţii, chiar dacă nu există date la nivel regional, cu siguranţă putem afirma că rata de penetrare a telefoniei mobile şi a benzii largii a crescut în mod susţinut în ultimii ani. Întreprinderile şi tehnologia informaţiei. Accesul întreprinderilor româneşti la societatea informaţională este încă limitat în comparaţie cu media UE. Acesta este şi cazul întreprinderilor din Bucureşti-Ilfov care, deşi se situează pe o poziţie mai bună decât cele din celelalte regiuni din România, tot reprezintă un număr mic de PC-uri şi conexiuni internet, după cum urmează:17 Municipiul Bucureşti: 21,1 unităţi de echipamente de informare şi comunicare/100 de angajaţi (2004) (24,7 în 2003); 22,1/100 angajaţi folosesc conexiunea la internet (2004) (14,7 în 2003). Judeţul Ilfov: 24,5 unităţi de echipamente de informare şi comunicare/100 de angajaţi (2004) (15,6 în 2003); 17,8/100 angajaţi folosesc conexiunea la internet (2004) (8,6 în 2003). România, total: 15,6 unităţi de echipamente de informare şi comunicare/100 de angajaţi (2004) (10,9 în 2003); 11,2/100 angajaţi folosesc conexiunea la internet (2004) (5,2 în 2003). La sfârşitul lui 2001 exista un număr total de 835.000 de PC-uri în România, cu o rată de creştere anuală de 31% în perioada 1999-2001, comparabil cu noile state membre ale UE (34%). Deşi numărul de 4 PC-uri la 100 de locuitori este scăzut, în comparaţie cu media de 13 în noile state membre, se aşteaptă o creştere semnificativă a acestui indicator, atât datorită programelor naţionale de tehnologie a informaţiilor în desfăşurare, cât şi datorită eforturilor personale ale populaţiei, care devine din ce în ce mai conştientă de importanţa PC-urilor în noul mediu economic şi social. O analiză a distribuţiei PC-urilor arată că 69% sunt folosite în administraţie, bănci, companii de asigurare, servicii financiare, industrie, unde se înregistrează o creştere economică vizibilă. Restul sunt proprietate personală, utilizate pentru educaţia studenţilor, administraţia afacerilor şi acces la internet. Numărul de PC-uri şi servere din întreprinderile cu peste 50 de angajaţi a crescut cu 70% în 2001 în comparaţie cu 1998, acestea fiind structurate pe domenii de activitate după cum urmează: 49% în industrie şi construcţii, 10% în comerţ, 24% în servicii şi 17% în sectorul bancar şi al asigurărilor. Un număr de 400 de furnizori de servicii de internet (ISP) operează pe piaţă, din care peste 50 furnizează servicii la nivel naţional. La sfârşitul lui 2001, numărul înregistrat de calculatoare gazdă a fost de 700.000, pe aproximativ 30.000 domenii înregistrate (6% din site-urile web din CEE). Cel mai răspândit acces era conexiunea prin dial-up, dar liniile închiriate, conexiunile prin radio şi cablu TV, sunt folosite de asemenea. Un număr semnificativ de ISP au acces internaţional prin satelit (VSAT) sau acces prin fibră optică printr-un furnizor internaţional de servicii de internet. Potrivit sondajului menţionat mai sus al Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri, 83,58% din IMM-urile din Bucureşti-Ilfov intervievate au folosit calculatoare, 70,8% email-ul şi 77,61% internetul, în timp ce 48,51% deţin un site web propriu, acestea reprezentând procentele cele mai ridicate din regiunile româneşti. Totuşi, e-commerce nu este încă foarte dezvoltat, cu numai 11,19% din întreprinderi care îşi realizează tranzacţiile on line. Peste 12% din întreprinderi nu sunt familiare cu instrumentele informatice de mai sus. 17 Sursa: INS, Informaţii Statistice – Seria – Statistica Întreprinderi, Parcuri Industriale, 2006.

28

Tab. 11: Repartizarea principalilor indicatori IT pe regiuni de dezvoltare, in anul 2004

Regiune

Ponderea nr. De întreprinderi cu conexiune internet %

Număr de PC la 100 de salariaţi din regiune

Ponderea nr de PC conectate la internet din totalul PC din regiune %

Ponderea nr de specialişti TIC la 100 de salariaţi din regiune %

România 18,3 10,9 40,5 1,5 Nord-Est 14,4 12,5 33,5 1,1 Sud-Est 24,6 11,8 41,6 1,6 Sud Muntenia 19,5 10,9 41,8 1,5 Sud-Vest Oltenia 19,0 11,4 40,7 1,9 Vest 18,6 13,8 39,5 2,6 Nord-Vest 14,4 10,7 34,8 1,5 Centru 32,3 17,1 52,5 2,3 Bucureşti-Ilfov 21,4 13,3 44,0 1,8

Sursa: Buletin statistic INS 2006

2.3.4 Dezvoltarea mediului de afaceri Populaţia şi dinamica întreprinderilor Sistemul economic al regiunii capitalei României este caracterizat de un sector comercial foarte dinamic. În perioada 2003-2006, numărul întreprinderilor active din industrie, construcţii şi servicii a crescut cu 40,3%, în principal datorită dezvoltării rapide a micro-întreprinderilor, care reprezintă 88,48% din numărul total de unităţi active şi 92,26% din unităţile nou create în perioada de referinţă. Totuşi, se remarcă şi creşterea numărului firmelor mari, care a trecut de la 388 în 2003 la 442 în 2006, însemnând o creştere de peste 30%. Deşi Regiunea Bucureşti – Ilfov concentrează o densitate mare de întreprinderi în comparaţie cu media naţională, aceasta se situează încă sub nivelul altor capitale europene: clasificarea capitalelor europene după densitatea societăţilor comerciale (baza de date Eurostat) demonstrează faptul că Budapesta, Varşovia şi Luxemburg deţin cele mai mari nivele de densitate, maximul este înregistrat la Budapesta (204,59 întreprinderi/1000 locuitori); Municipiul Bucureşti face parte dintre oraşele cu cel mai scăzut nivel al densităţii (49,98 întreprinderi/1000 locuitori). Structura întreprinderilor pe mărime arată faptul că IMM-urile reprezintă 99,60% (Europa-19, 99,8%) din numărul total de întrepr