ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

Master Managementul Marketingului

STRATEGII PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN REGIUNEA BUCOVINA ?????

Bojă Carmen Elena

Dicu Angela Mirela

Dinu Cristina Florina

Dragu Oana Emanuela

Drăghici Valentina-Ioana

Iftemi Oana

Radu Mirela Mădălina

grupa 1, an I

BUCUREȘTI

2014

Cuprins

Introducere … p.

Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor turistice în Bucovina … p.

1.1. Analiza PEST … p.

1.2. Analiza SWOT … p.

Capitolul 2. Strategii de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina … p.

2.1 Misiunea … p.

2.2 Obiective … p.

2.3 Program de acţiuni … p.

2.3.1 Termene … p.

2.3.2 Resurse … p.

2.3.3 Programare PERT … p.

Concluzii … p.

Bibliografie … p.

Contribuții proiect

Bojă Carmen –

Dicu Angela -

Dinu Cristina -

Dragu Oana -

Drăghici Valentina –

Iftemi Oana -

Radu Mirela -

2

Introducere

Proiectul de față a fost realizat cu scopul de a dezvolta turismul în regiunea Bucovina.

În această regiune, sunt practicate mai multe tipuri de turism: cultural, religios; balnear;

rural; de tranzit; de vânătoare şi pescuit; de sporturi de iarnă sau sporturi extreme; de congrese

şi reuniuni; de recreere, odihnă şi agrement; ecoturism; ştiinţific. Cele mai importante şi mai

bine valorificate tipuri de turism sunt cel cultural şi agroturismul.

Regiunea Bucovina, are şapte monumente istorice, incluse în patrimoniul international

UNESCO, mânăstirile Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava,

Voroneţ precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore. Am analizat în acest proiect modurile prin

care ar putea fi valorificate mai bine aceste obiective turistice internaţionale. Infrastructura de

transport şi de utilităţi publice, trebuie adusă la un nivel European pentru a influenţa pozitiv

fluxul turistic din zona.

În primul capitol, am realizat analiza PEST, pentru a observa mai bine mediul

economico-social din care face parte judeţul Suceava şi analiza SWOT pentru a observa

punctele tari şi slabe, ameninţările şi oportunităţile sectorului turistic în această zonă.

În cel de al doilea capitol, au fost stabilite obiectivele şi planul de acţiune pe următorii

ani şi s-a realizat analiza PERT pentru a stabili termenele de implementare a acestor acţiuni.

3

Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor de turism în Bucovina

1. Bucovina-prezentare generală

Marketingul cultural urmărește asigurarea reușitei la public și sporirea interesului

populației față de ceea ce reprezintă cultură (Constantin și Mâlcomete, Pop, 2003, p. 435):

spectacole (teatru, film, muzica, dans etc.);

arte plastice (galerii și expoziții de artă populară, colecții particulare);

creație culurală (carte, fotografie artistică, disc, casetă audio-video etc);

instituții (bibliotecă, muzeu, teatru, filarmonică, opera/opereta, casă de cultură).

Marketingul în domeniul culturii presupune: asimilarea, la nivelul teoriei și acțiunii

culturale, a conceptelor semnificative din domeniul marketingului; crearea de concepte noi și

îmbogățirea celor existente cu alte accepțiuni sugerate de practica culturală; generalizarea

teoretică și reflecția continuă asupra ideilor generate de practică; experimentarea unor metode

noi de investigare a consumului cultural și a comportamentului consumatorilor; elaborarea

unor instrumente eficace de previzionare a fenomenelor pieței culturale (Moldoveanu și Ioan-

Franc, 1997, pp. 21-22).

Bucovina este o regiune istorică din nord estul României, teritoriu căreia i se suprapune

azi judeţul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei (regiunea Cernăuti). În

sec. XII-XIII, Bucovina a făcut parte din Cenzatul Halaci-Volanea, iar incepând cu al sec.

XIV-lea din statul feudal Moldova. În prima jumătate a secolului a sec. al XVI-lea, Bucovina

a căzut, împreună cu întreaga Moldova sub dominaţie otomană. În 1775, a fost ocupată de

Imperiul Habsburgic, care a stăpânit-o pana in 1918. La 15 noiembrie 1918, Bucovina s-a unit

cu România. În 1940, partea de nord a Bucovinei, s-a alipit la Ucraina (U.R.S.S.), iar partea

sudică a rămas în componenţa României.

Teritoriul Bucovinei cuprinde: în vest şi sud Obcinele Bucovinei Feredeului, Mestecăniş

şi Mare, cu înălţimi de până la 1400 m şi culmea Rarău-Giumalău. În est: Podişul Sucevei, cu

dealuri înalte de 500-600 m, străbătute de valea râului Suceava. Aceste forme de relief sunt

completate de câteva depresiuni: Depresiunea Dorna, Depresiunea Câmpulung. În centru se

află oraşul Vatra Dornei – renumită staţiune balneo-climaterică şi de agrement. În subsolul

Bucovinei se găsesc: minereuri, sare, ape minerale, roci de construcţii.

Bucovina cuprinde un teritoriu care acoperă zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava,

Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret şi Vicovu de Sus din

România, precum şi Cernăuți, Zastavna, Văşcăuţi pe Ceremuş, Vijniţa, Sadagura.

Aşezarea geografică a județului este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului:

4

relief foarte variat (zonă de munte 53%; zonă de podiș 30%, zonș de luncș 17%);

acces facil

din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85

(DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;

din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj-Napoca -

Suceava şi pe calea ferată Cluj Napoca- Suceava;

din nord-vestul țării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe

drumul național DN18 Baia Mare – Sighetul Marmației - Iacobeni;

judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 -

Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Siret şi E576 - Suceava - Dej – Cluj Napoca.

în jurul mânăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic

aeroport pentru avioane de capacitate redusă.

Potenţialul turistic al Bucovinei

Ţinuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii și obiceiuri străvechi,

monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanență

spirituală şi istorică a locuitorilor.

Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici şi mânăstiri renumite pentru

picturile exteriore şi interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de

Aur” acordate de Uniunea Internaţionala a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism).

Formele de turism practicate în Bucovina sunt următoarele: cultural, religios; balnear;

rural; de tranzit; pentru vânătoare şi pescuit; pentru echitaţie; pentru sporturi de iarnă; pentru

sporturi extreme; de congrese şi reuniuni; de recreere, odihnă şi agrement; ecoturism;

ştiinţific.

Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, turiștii fiind atraşi

de frumuseţea şi de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici,

muzee, etc.). Această formă de turism comportă o latură informaţională, turiştii fiind motivaţti

de ideea de a învăţa şi de a cunoaşte lucruri noi despre aceste locuri.

Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase

alte mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca zona sa fie

extrem de atractivă pentru turişti:

patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan

cel Nou din Suceava, Voroneţ precum şi bisericile Pătrăuți şi Arbore;

alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Risca, Slatina, Putna, Slătioara;

5

muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”

Falticeni, Muzeul „Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava,

Muzeul Tehnicii Populare Radauti, Muzeul „Apelor” Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean

Suceava etc.;

arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor.

Cetatea de Scaun a domnitorului Ștefan cel Mare este un monument emblematic al

Sucevei. Partea centrala, „Fortul Mușatin”, aparține domniei lui Petru Mușat I, care renunțase

la folosirea cetății Scheia. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. Ștefan cel Mare, este cel

care îi va da o invincibilitate puternică (Turism Bucovina, 2014).

Curtea Domnească din Suceava este construită între secolele al XIV-lea și al XVII-lea.

Arsă într-un incendiu, ea a fost reconstruită de Ștefan cel Mare (1457-1504) și refăcută în

timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). Curtea Domnească din Suceava a fost abandonată la

sfârșitul secolului al XVII-lea iar în prezent, ea se află în stare de ruine.

Muzeul Național al Bucovinei, oferă vizitarea expozițiilor din secțiile de istorie și

arheologie, remarcându-se ca o realizare de excepție la nivel național, atât prin bogăția și

valoarea patrimoniului expus cât și prin modalitățile de expunere. O realizare unică în cadrul

muzeului este „Sala Tronului”, care cu ajutorul reprezentării unor personaje istorice în

mărime naturală ( Ștefan cel Mare și Sfânt, familia sa, boierii din sfatul domnesc, razeși), a

benzii magnetice și a jocului de lumini, reconstituie o scenă solemnă de la curtea domnitorului

de la Suceava.

Muzeul Etnografic al Bucovinei este adăpostit în Hanul Domnesc, monument de

arhitectură laică din sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentate peste șase microzone etnografice

ale județului (Suceava, Humor, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți și Fălticeni).

Sunt evidențiate o serie de costume populare, colecții de măști, ouă încondeiate sau piese

sculptate în lemn.

Muzeul și Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. Muzeul este adăpostit de o casă

veche boierească din sec. XVIII, este un monument de arhitectură ce ilustrează cele mai

importante momente din viața și activitatea marelui nostru compozitor (1853-1883). Casa

memorială este amenajată în una dintre construcțiile gospodăriei parohului Ieraclie

Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, expoziția memorială adăpostind numeroase

obiecte de epocă, inclusiv mobilierul original.

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” cuprinde numeroase documente, fotografii, cărți

și obiecte ale marelui scriitor, mai ales din perioada în care a trăit la Fălticeni.

6

Muzeul de artă „Ion Irimescu” este un important obiectiv turistic prin marele număr de

lucrări de sculptură donate în 1975 de către renumitul artist. Sunt expuse peste 300 de

sculpturi și peste 1000 de lucrări de grafică.

Galeria Oamenilor de Seamă este un obiectiv important care vine să demonstreze

contribuția deosebită a fălticenilor în dezvoltarea culturii naționale. Creată în 1972, în casa în

care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu, prezintă documente referitoare la peste 40 de

personalități. Este vorba despre informații referitoare la: Ion Creangă, Mihail Sadoveanu,

Nicolae Labiș etc.

Existenţa unor bogăţii generate de o moştenire naturală şi culturală autentică: Pietrele

Doamnei din Masivul Rarău; Defileul Bistriţei, de la Zugreni; Pasul Mestecaniş; Salina

Cacica; Meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului, nobleţea vestimentaţiei populare,

transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevarate capodopere realizate din lemn,

metal, os, piei, lut etc.

Oferta gastronomică este deosebită, prin bucătăria „bucovineană”, de un specific aparte:

plăcinte „poale în brâu”, ciorbă „rădăuţeană”, „ochiuri în smântână”, ciupercuţe (hribi) cu

smântână, cobză de păstrăv, balmos etc.

Satele apărute din timpuri străvechi, au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şi

manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente valoroase de etnofolclor etc., în

care se desfăşoară activităţi specifice turismului rural şi turismului ecologic: Calendar bogat

de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului; în perioada 10 -12

august, la Cetatea de Scaun a Sucevei, se organizează cea de-a doua ediţie a Festivalului de

Artă Medievală “Ștefan cel Mare”; conservarea elementelor vechi de civilizaţie rurală şi

transpunerea lor în viaţa de zi cu zi.

Festivaluri în cadrul Bucovinei

Printre cele mai importante festivaluri desfășurate în cadrul Bucovinei amintim:

(Festivaluri șisarbatori, 2014)

Festivalul internațional de film, diaporamă și artă fotografică “Toamnă la Voroneț”, în

perioada 24 – 26 octombrie, se desfăşuară la Gura Humorului, fiind la ediţia a XXXIV-a a”

organizat de Primăria oraşului Gura Humorului, Consiliul Judeţean Suceava , Centrul Cultural

Bucovina, Suceava şi Centrul Cultural Local. Evenimentele conexe, desfăşurate pe lângă

competiţia oficială, atractive atât pentru publicul avizat cât şi pentru profani, sunt: proiecţii de

filme de valoare din cinematografia românească, lansare de carte, expoziţie de artă

fotografică, concerte, work-shopurile organizate în perioada Festivalului, conferinţe.

7

„Tradiţii şi legende bucovinene” se desfășoară în perioada 20-21 septembrie 2014,

Consiliul Judeţean Suceava, alături de GAL Suceviţa-Putna şi GAL Ţinutul Bucovinei

organizează evenimentul. Festivalul urmărește promovarea și valorificarea resurselor turistice

naturale și antropice ale zonei Rădăuți, în cadrul cărora o importanță deosebită se acordă

elementelor de cultură materială și spirituală, îndeosebi tradițiilor și obiceiurilor locuitorilor

acestei zone, precum și legendelor bucovinene, care contribuie în mare măsură la creșterea

atractivității destinației turistice Bucovina. Evenimentul se desfășoară în aer liber, pe

parcursul a două zile.

Festivalul de Artă Medievală “Ştefan cel Mare” ediţia a VIII-a 2014, are loc în

perioada 14 – 17 august 2014, la Cetatea de Scaun şi Muzeul Satului Bucovinean, unde,

cavaleri, domniţe, păpuşari şi cascadori oferă publicului turniruri , spectacole cu foc, dansuri,

cântece medievale şi şcoli de lupte, comedia dell’arte, teatru pentru copii, muzică medievală,

tir cu arcul şi acrobaţii cu cai.

Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate. Se desfășoară în perioada 4 – 6 martie se

la Ciocăneşti În deschiderea manifestării sunt programate la Muzeul Naţional al Ouălor

Încondeiate un simpozion dedicat oului încondeiat, tradiţiei plutăritului pe Valea Bistriţei

Aurii, precum şi originalităţii instrumentelor muzicale vechi. Pe parcursul festivalului are loc

și întâlnirea cu genericul „Cartea bucovineană, moştenire pentru urmaşi” în cadrul căruia sunt

invitate personalităţi ale vieţii culturale româneşti.

2. Misiunea

Misiunea regiunii Bucovina, în ceea ce privește activitatea sa turistică este aceea de a

veni în întâmpinarea nevoilor și dorințelor turiștilor, prin îmbunătățirea condițiilor generale

privind oferta turistică a acestei destinații. De asemenea, se propune atragerea turiștilor străini,

cât și români în Bucovina, prin intermediul bogăției culturale de care acesasta dispune și prin

oferirea de servicii de calitate la standarde internaționale. Principalul scop este acela de a

exploata potențialul uriaș al piețelor externe, prin creșterea nivelului competițional și de

atractivitate al Bucovinei ca destinație turistică externă.

3.Obiective

Obiectivele sunt :

o Creşterea numărului de turişti străini și români care să viziteze Bucovina, cu obținerea

unei cote de piață de 15% pe piața românească și de 10% pe piața internațională;

8

o Orientarea turiștilor străini și români spre Bucovina în spiritul valorificării maxime a

potențialului turistic natural și cultural;

o Creșterea profitului brut obținut din vânzarea pachetelor turistice pentru obiectivele

culturale din Bucovina cu 5% în fiecare sezon din perioada planificării de marketing;

o Îmbunătățirea imaginii Bucovinei în rândul turiștilor străini și români prin creșterea

calității serviciilor oferite;

o Obținerea unei poziții de lider pe piața românească în ceea ce privește potențialul

cultural de care dispune Bucovina;

4. Analiza mediului de marketing

Regiunea Bucovina cuprinde teritoriul aflat în vecinătarea orașelor Suceava, Câmpulung

Moldovenesc, Rădăuți, Siret, Vicovu de Sus din România și Cernăuți, Storojinet din Ucraina.

Teritoriul mai este cunoscut drept Țara de Sus a Moldovei.

Turismul a fost și ar putea deveni o resursă în dezvoltarea economico-socială a

României, având în vedere potențialul turistic vast, plin de obiective turistice și zone

necunoscute, care nu au fost valorificate eficient până în prezent. Bucovina, denumită "colț de

Rai", este una dintre destinațiile turistice importante din prisma obiectivelor turistice regăsite

în regiune, situându-se în rândul primelor destinații vizitate la nivel național.

Tabelul nr.1. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009Total judeţ: din care 17483 17747 14435Hoteluri 11180 11767 9661Moteluri 253 233 218Vile turistice 1454 1368 990Cabane turistice 244 356 143

Pensiuni turistice urbane 1609 1577 1183Pensiuni turistice rurale 2446 2183 1877

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do

Tabelul nr.2. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009Total judeţ: din care 40497 44134 31383

Hoteluri 22688 27159 18549Moteluri 392 414 311

9

Vile turistice 4591 4372 3731Cabane turistice 603 867 406

Pensiuni turistice urbane 4647 3775 2851Pensiuni turistice rurale 6155 6508 4639

Sursa: www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do

Din punct de vedere al capacității de cazare turistică, regiunea Nord-Est, unde este

inclusă și Bucovina, reprezenta, în 2011, 9,39% din totalul țării, situându-se la coada

clasamentului înaintea regiunilor Vest și Sud-Vest Oltenia. Cea mai dezvoltată regiune era

Sud-Est deținând 20,95% din totalul capacităților de primire turistică din țară.

Figura nr. 1. Structura pe tipuri de unități a capacității de cazare existente în județul Suceava

Sursa: Anuarul Statistic al României, Turism, 2012, disponibil la: www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/20/20%20Turism_ro.pdf

În figura nr.1 este prezentat procentul deținut de fiecare tip de structură de primire

turistică din regiune. Astfel, pensiunile agroturistice reprezintă 40,22% din totalul structurilor

de cazare, pensiunile turistice - 24,72%, iar hotelurile și motelurile – 15,13%.

Tabelul nr.3 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Judeţul SuceavaCapacitate de cazare

Sosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţiiîn funcţiune (%)

Existentă (locuri)

În funcţiune(mii locuri-zile)

2008 7029 2101.8 229.1 530.1 25.2

2009 7554 2176.4 209.7 479.4 22.0

2010 8033 2263.6 194.4 460.6 20.3

2011 8835 2439.6 229.5 556.2 22.8

2012 9447 2594.1 238.6 586.2 22.6

Sursa: www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=519

Analizând capacitatea de primire turistică se poate observa că numărul structurilor

existente a crescut cu 612 locuri în 2012 față de 2011, sosirile turiștilor înregistrate fiind în

2012 de 238.6 mii de persoane, iar înnoptările de 586.2 mii de persoane, indicele de utilizare

netă a capacității de funcțiune fiind raportat la 22,6%.

10

În continuare va fi prezentată analiza PEST, ce include informații legate de mediul

politic, economic, social și tehnologic al Bucovinei, medii ce pot încuraja sau stopa prestarea

și dezvoltarea turismului în județul Suceava.

Mediul politic din România produce într-o oarecare măsură un dezechilibru la nivelul

sectoarelor economiei, criza economică mondială fiind principala cauza pentru schimbările ce

au loc în anumite ramuri. Prin urmare, România trebuie să își creeze o identitate pentru a-și

consolida poziția la nivel european și internațional, pentru a atrage investitorii străini să

investească în dezvoltarea turismului, trebuie realizată promovarea unor destinații și a unor

obiective turistice cu potențial pentru a atrage turiștii străini și nu în cele din urmă este

necesară crearea unor oferte pentru a-l stimula chiar și pe turistul român să aleagă destinații

interne în detrimentul celor externe.

Prin urmare, mediul politic poate influența activitățile din domeniul turismului prin

ansamblul reglementărilor de natură juridică care vizează în mod direct sau indirect activitatea

întreprinderii de turism. Aceste reglementări se referă la legile legate de activitatea de turism.

Mediul economic. Județul Suceava se încadrează în regiunea Nord-Est a României și

este regiunea cea mai slab dezvoltată a țării. Județul ocupă locul al treilea, după județele Iași

și Botoșani ca număr de întreprinderi mici și mijlocii, având 18,8% din totalul regiunii. În

ceea ce privesc activitățiile industriale de pe teritoriului judeţul, în 2011 acestea au cunoscut o

creştere de 2,5% faţă de anul 2010, indicele producţiei industriale fiind de 102,75%. Indicele

cifrei de afaceri realizat de întreprinderile din judeţ cu activitate principală în industrie, faţă de

aceeaşi perioada a anului 2010, a fost de 110, 8%, înregistrând o creştere de 10, 8%.

Economia județului curpinde următoarele domenii de activitate: industria extractivă, cu

importante resurse naturale; industria sticlei, dezvoltată în zona Sucevei; industria

prelucrătoare de metal (Suceava, Rădăuţi şi Vatra Dornei); industria maselor plastice şi

produselor chimice; industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, în zona montană;

industria celulozei şi hârtiei; construcţiile şi instalaţiile; industria uşoară (tricotaje tip lână şi

bumbac, confecţii, tapiserii, artizanat, încălţăminte, confecţii din blănuri şi altele); dar și

industria alimentară.

Tabelul nr.4 Populația ocupată (mii persoane)

Populația ocupată 2009 2010 2011 2012Total judeţ 234,0 238,4 232,7 237,9Agricultură, Silvicultură şi Pescuit 106,3 113,0 107,2 110,1

Industrie şi construcţii 36,0 35,2 37,0 36,7

11

Servicii 33,1 32,1 30,5 30,4Sursa: www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=708

În anul 2012, populația ocupată era de 237,9 mii peroane în creștere față de anul 2011

când existau 232,7 mii de persoane ocupate. Agricultura, silvicultura și piscicultura sunt

domenii importante populații ocupată în acestea fiind în 2012 de 110,1 mii de persoane. Se

poate observa că și în domeniul serviciilor există un număr mare din populația ocupată, ceea

ce înseamnă că turismul are un rol important în acest judeţ.

Tabelul nr.5. Câştigul salarial mediu brut

Câştigul salarial mediu brut-lei/pers. 2009 2010 2011Total judeţ 1436 1506 1547Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură

2138 1548 1608

Industrie şi construcţii 1297 1456 1637Servicii 1471 1050 1047

Sursa: www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

Tabelul nr.6. Câştigul salarial mediu net

Câştigul salarial mediu net –lei/pers. 2009 2010 2011Total judeţ 1062 1109 1136Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură 1573 1136 1180Industrie şi construcţii 969 1075 1201Servicii 1083 791 774

Sursa: www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

Câştigul salarial mediu brut a crescut în perioada 2009-2012, domeniul industrie și

construcții având o creștere considerabilă de 181 lei în 2011 față de anul 2010.

Tabelul nr.7. Numărul şomerilor

Numarul somerilor inregistraţi 2009 2010 2011Total judeţ 20101 18856 11908Bărbaţi 11759 11104 6466Femei 8342 7752 5442

Sursa: www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

Tabelul nr.8. Rata şomajului

Rata şomajului înregistrat 2009 2010 2011 2012Total judeţ 7,9 7,3 4,9 5,5Bărbaţi 8,8 8,0 5,2 5,4Femei 6,9 6,6 4,5 4,7

Sursa: www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=476

Analizând numărul șomerilor se observă o creștere cu 1973 persoane în 2012 față de

2011, cei mari mulți dintre aceștia fiind bărbați, cu 2303 față de femei. Rata șomajului a fost

în 2012 de 5,5%, în 2011 de 4,9%, iar în 2010 de 7,3%.

12

Mediul economic este în concluzie un factor semnificativ, care influențează industria

turismului din orice țară atât din punct de vedere al cererii, cât și al ofertei. Factorii ce pot

influența comportamentul de consum sunt: cursul de schimb, creșterea și stabilitatea

economică, rata inflației, precum și structura economică a industriilor relevante turismului și

profitabilitatea lor (costul capacității de cazare, costul călătoriilor, etc.). Prețurile, adică

costurile pentru consumatori, au cea mai mare influență asupra puterii de cumpărare a

acestora. Prețurile pot avea și un efect negativ, în sensul că acestea pot fi influențate de cursul

de schimb între țara de origine și țara de destinație, precum și de nivelul de inflație.

Mediul social poate influența activitatea în turism la nivelul județului. Prin urmare, un

procent mai mare a populației tinere, dar și a celei mai în vârstă poate determina o dezvoltare

de noi strategii vitale pentru acest sector.

Populaţia stabilă a judeţului Suceava înregistrată la data de 1 Ianuarie 2011 a fost de

709.452 locuitori, din care în mediul urban – 303.508 locuitori (42%) şi în mediul rural –

405.944 locuitori (58 %).

Tabelul nr.9. Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor

2009 2010 2011Numărul mediu al

pensionarilor - persoane145465 145440 143801

Pensia medie – lei 659 658 685Sursa: www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

Se poate observa în tabelul nr. 9. o scădere a numărului pensionarilor în anul 2011 faţă

de 2009, raportat la o scădere a copiilor născuţi în același an (tabelul nr. 10).

Tabelul nr.10. Mişcarea naturală a populaţiei (date absolute)

Mişcarea naturală a populaţiei 2010 2011 2012Născuţi-vii 8001 7876 8189

Decese 7579 7493 7638Spor natural -422 -383 -551

Căsătorii 4585 4308 4225Divorţuri 1173 1076 1272

Decese la o vârstă sub 1 an 90 70 63Sursa: www.suceava.insse.ro/main.php?id=472

În 2012, numărul copiilor născuți era în creștere față de anul precedent cu 313 persoane,

același lucru înregistrându-se și în cazul deceselor.

Mediul social se referă la populația din zona analizată; populație ce reprezintă totodată

forța de muncă ce poate fi angajată în domeniul turismului, dar poate reprezenta și partea din

13

populație ce transmite tradițiile și obiceiurile locului pentru ca acestea să rămână și

generațiilor viitoare.

Mediul tehnologic poate de asemenea influența prestarea serviciilor turistice.

Exigențele turiștilor actuali impun dotarea corespunzătoare a localităților vizitate, dar și a

unităților de cazare. Astfel, tariful afișat clienților trebuie să includă și o serie de facilități. O

dată cu avansul tehnologic și cu apariția celor mai noi echipamente, cerințele turiștilor cresc,

iar aceștia se așteaptă ca unitățile de cazare în care înnoptează să fie echipate corespunzător.

Trăim în era vitezei, de aceea trebuie să se țină cont permanent de evoluția tehnologiei.

Institutul Național de Statistică prezintă date în scădere în privința activităților de

telefonie fixă. Acest lucru este valabil pentru ultima perioadă având în vedere apariția

numeroaselor companii de telefonie fixă și mobilă, care recurg la oferte din ce în ce mai

avantajoase făcându-i pe unii abonați să renunțe la serviciile unui companii în detrimentul

alteia. În 2011, numărul de conexiuni la telefonie era de 81,9 mii în creștere față de anul

precedent când s-au înregistrat 76,7 mii de conexiuni.

Telefonul a devenit indispensabil, fiind folosit de oricine în comunicare. Structurile de

primire turistică oferă turiștilor posibilitatea de a accesa un telefon sau un fax, pentru ca

aceștia să poată rezolva problemele apărute chiar dacă sunt în concediu sau în deplasare în

interes de afaceri.

Internetul este și un mijloc de comunicare relativ ieftin și util, utilizat din ce în ce mai

mult în perioada actuală. Un avantaj competitiv îl au acele structuri de primire turistică ce pun

la dispoziția clienților rețele wireless, ce oferă avantajul de a putea accesa Internetul indiferent

de poziție persoanei în încăpere, dar chiar și de mai multe persoane în același loc.

Tabelul nr. 11. Activitățile de poștă (mii bucăți)

2010 2011Corespondență și imprimate 4700 3441Colete poștale 35 41Trimiteri recomandate 922 1003Trimiteri cu valoare declarată 21 22Sursa: www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

Activitățile de poștă au înregistrat scăderi în ceea ce privește numărul coletelor poștale

și a corespendenței, dar și o creștere a recomandatelor acestea ajungând de la 922 mii bucăți

în 2010 la 1003 mii bucăți în 2011.

Mediul tehnologic influențează activitatea din domeniul turismului ținând cont de faptul

că dezvoltările tehnologice pot determina creșteri ale vânzărilor în industrie. Astfel, factorii

14

tehnologici cu influență majoră asupra cererii turistice includ: activitățile promoționale prin

intermediul Internetului, prin site-urile agențiilor de turism, incluzând și vânzarea online;

dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing; dar și

marketing relațional.

5. Analiza SWOT

În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată analiza

Swot, rezultatele fiind prezentate în cele ce urmează:

15

Puncte tari:

- Bucovina este percepută ca o destinaţie sigură de către turiștii străini cât și români în raport cu celelalte destinații turistice, precum Dobrogea sau Muntenia; - În ceea ce privește potenţialul natural, Bucovina beneficiază de un mediu intact, favorabil dezvoltării unui turism ecologic şi în natură spre deosebire de alte destinații turistice externe, cât și din România; -Bucovina dispune de un cadru natural deosebit; -De asemenea Bucovina se remarcă printr-un bogat potenţial cultural ;- Din punct de vedere al serviciilor de cazare, acestea sunt acceptabile, fiind foarte variate; - Calitatea personalului din Bucovina se distinge prin amabilitate;-Ospitalitatea este principala trăsătură care caracterizează Bucovina;

Puncte slabe:

-Infrastructura slab dezvoltată ceea ce îngreunează accesul la anumite obiective turistice culturale;- Neconcordanțe între componentele prezentate în oferte, ce de multe ori nu se regăsesc şi la faţa locului; -Ignoranță în ceea ce privește starea unor monumente culturale din partea autorităților ; -Prezența unei insuficiente oferte de agrement;-Numărul redus al centrelor de informare turistică în Bucovina pune turiști în situația de a nu avea acces la informații complete și corecte referitoare la toate obiectivele turistice; - În ceea ce priveste potenţialul natural, acesta trebuie imbunatatit prin aspectul spaţiilor verzi ; -Trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turistic, de exemplu râurile Oituz, Milcov;- Din punct de vedere al cazării nu toate hotelurile și pensiunile respecta condițiile standard igenico-sanitare; -Sistemul lanțurilor hoteliere în Bucovina este slab dezvoltat atât din perspectivă numerică cât și calitativă ; -Mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale; -Interes scazut pentru investitii financiare în Bucovina din partea autorităților locale, cât și naționale.

Oportunităţi:

-În perioada realizării programului s-a constatat că există o tendință pentru desvoltare prin intermediul organizaţiilor şi fondurilor pentru ariile protejate şi preocupări pentru valorificarea biodiversităţii; -În ultima perioadă de timp tour operatorii străini devin tot mai interesați să introducă noi destinații în programele lor turistice printre care se include și Bucovina;- În perioada actuală, tour operatorii străini sunt interesaţi de info-toururi (dintre toţi tour-operatorii intervievaţi cei mai mulţi sunt

Ameninţări:

-Intensificarea concurenței, ce oferă produse similare, cum sunt destinațiile Bulgaria și Ungaria;-Schimbarea preferințelor turiștilor români în sensul petrecererii timpului liber în străinătate; -privatizarea în exces;- În ultimii ani s-a înregistrată tot mai mult lipsa unor fonduri financiare pentru promovarea turismului în Bucovina; - S-a constatat faptul că există din ce în ce mai mulți sceptici în cadrul turiştilor străini, cât și români în privinţa turismului din cadrul României.

16

interesaţi de Delta Dunării, de Maramureş si Bucovina, de Porţile de Fier şi Banat, de zonele de drumeţie, de turism cultural şi de turism activ) -S-a constatat în ultima perioadă de timp, faptul că opinia turiştilor care au vizitat Bucovina este mai bună decât imaginea pe care o are România în exterior, ce se apreciază în mod special sunt ospitalitatea, natura, peisajele, traseele propice drumeţiilor montane, ospitalitatea;

6. Mixul de marketing

Cetatea de Scaun

Curtea Domnească din Suceava

Muzeul și Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”

Strategia de produs ca avea în vedere crearea unor oferte turistice, compuse din produse și

trasee turistice, destinate atât pieței locale, cât și celei internaționale.

Strategia de promovare vizează utilizarea unor tehnici de promovare (publicitate, relații

publice, participarea la târguri de turism) corespunzătoare tuturor categoriilor de turiști vizați.

Cetatea de Scaun

Strategia de produs

- Vor fi organizate circuite turistice care să includă Cetatea de Scaun, dar care să

prezinte turiștilor și alte obiective asemănatoare ( de exemplu Curtea Domnească din

Suceava)

17

- Vor fi organizate festivaluri tematice la care turiștii vor fi invitați să participe, chiar să

și închirieze haine de epocă

Strategia de preț

- Vom apela la o strategie a prețului de penetrare, deoarece dorim facilitarea participării

la circuite/festivaluri a unui număr mare de turiști

Strategia de distribuție

- Pentru a putea facilita de programele turistice desfășurate (circuite turistice,

festivaluri) se vor pune la dispoziție autocare și ghid turistic, acest personal o să fie din

interiorul agenției de turism, putând să se desfășoare un control total asupra deciziilor

din interior

Strategia de promovare

- Pentru promovarea produsului creat va fi întocmită harta traseului, pliant publicitar cu

text și elemente fotografice reprezentative, care vor fi difuzate în cadrul centrelor de

informare turistică și al agențiilor de turism care vor comercializa produsul.

- Pentru a promova internațional produsul turistic creat se va participa la târguri de

turism internaționale

18

Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina

2.3 Program de acţiuni

În urma analizei SWOT şi a analizei PEST a turismului din judeţul Suceava, a

posibilităţilor de turism şi oportunităţilor de investiţii, precum şi din oferta turistică, a fost

întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava, astfel

încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite.

1. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului.

Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului;

Identificarea / amenajarea, modernizarea/ extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor

de recreere din cadrul localităţilor rurale;

Reabilitarea / modernizarea parcurilor şi a zonelor de agrement din localităţile urbane;

Semnalizarea rutieră corespunzătoare a obiectivelor turistice şi unităţilor de cazare;

Realizarea / modernizarea / extinderea reţelelor şi a instalaţiilor de alimentare cu apă

potabilă în mediul rural;

Execuţia / reabilitarea infrastructurii de utilităţi şi de mediu în zonele cu potenţial

turistic;

Realizarea/ modernizarea reţelelor de utilităţi în cadrul taberelor şcolare.

2. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno –

culturale

Educaţia ecologică a comunităţilor locale;

Popularizarea legislaţiei de mediu şi creşterea nivelului educaţional;

Crearea unor reţele de expoziţii cu vânzare a artizanatului bucovinean.

3. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor

Organizarea de cursuri de perfecţionare şi pregătire în : marketing, gastronomie,

comportament, ghizi specializaţi, legislaţie etc.;

Pregătirea personalului cu o calificare medie, adaptat cerinţelor turismului, prin

clasele din cadrul liceelor, cursuri postliceale şi de recalificare prin Agenţia

judeţeană de Formarea Forţei de Muncă;

19

Perfecţionarea pregătirii personalului muzeistic în vederea efectuării unei activităţi

moderne, adaptate cerinţelor turiştilor;

Impunerea unor standarde superioare de calitate a ofertei şi serviciilor turistice,

prin asistarea şi stimularea ofertanţilor de servicii turistice.

4. Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la nivel naţional şi internaţional

Realizarea / actualizarea ofertei turistice a judeţului Suceava;

Realizarea unor produse turistice complexe, cu promovarea de oferte combinate

din alte zone;

Realizarea unor ” excursii de ospitalitate” , cu participarea reprezentanţilor mass

– media din ţară şi străinătate;

Participarea la târguri de turism internaţionale, cu organizarea unor seri

bucovinene;

Elaborarea unor pliante, hărţi turistice, CD-uri, materiale promoţionale a

turismului în Bucovina;

Promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervaţiilor

naturale;

Realizarea unui punct electronic stradal de informare turistică pe baza unei

aplicaţii soft de promovare turistică.

2.3.1 Termene de implementare a strategiei

Acest program de acţiuni are putea fi implementat până în 2014, având în vedere că

acesta cuprinde puncte care necesită finanţare şi timp de realizare. Judeţul Suceava poate

aplica la foarte multe programe de finanţare, fie de la Uniunea Europeană fie de la Ministerul

Turismul şi Dezvoltării Regionale. Este important ca începând de anul acesta Bucovina să

găsească surse de finanţare şi să înceapă o promovare mai agresivă a zonei pentru a atrage un

număr mai mare de turişti, în special străini.

În urma realizării acestui plan, am stabilit faptul că acţiunea de la punctul cinci,

trebuie desfăşurată pe termen nelimitat, pentru o promovare continuă şi actualizată. Aşadar

termenul final de finalizare al acţiunilor de dezvoltare este de doi ani si jumatate, iar acest

lucru ar fi posibil cu bunăvoinţa autorităţilor locale şi naţionale.

20

2.3.2 Resurse

1. Pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi pentru dezvoltarea

localităţilor rurale judeţul Suceava poate beneficia de următoarele surse de finanţare:

POR – Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport local şi regional;

PNDR

Măsura 3.2.2 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de

bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii

rurale;

Obiectivele măsurii 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

Măsura 322 se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea

economiei rurale” şi are ca obiective:

a. Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;

b. Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;

c. Creşterea numărului de sate renovate;

d. Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Contribuţia publică aferentă Măsurii 322 este de:

- 1.546.087.425 euro (1,54 miliarde de euro) din care: contribuţia Guvernului României de la

bugetul central de stat – 20%, contribuţia Uniunii Europene – 80%

PNDR – Măsura 1.2.5 ; Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Programul Operaţional Sectorial de Transport

Axa prioritară 2 : Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de

transport în afara Axelor prioritare TEN-T

o Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere

o Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată

o Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale

o Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Axa prioritară 4 : Dezvoltarea durabilă a sectorului Transport

o Promovarea transportului inter-modal

o Îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport,

21

o Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului).

o Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea

agriculturii şi siviculturii.

2. Judeţul Suceava poate apela la Programul Operaţional Regional (REGIO), care este

este unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea Europeana şi un

instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de

dezvoltare regională.

Acesta este finanţat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene -

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

1. Programul Operational Regional

Axa 1 - Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale

• Reabilitarea / modernizarea/ reţelei judeţene şi locale de drumuri

• Reabilitarea/modernizarea / dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate, sociale

şi de siguranţă publică

• Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale

Axa 2 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

• Dezvoltarea structurilor de sprijinire a mediului de afaceri

• Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale: start-up-uri şi microîntreprinderi, inclusiv

servicii de sprijinire a afacerilor

Axa 3 - Dezvoltarea turismului regional şi local

• Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural

• Valorificarea resurselor turistice naturale

• Creşterea calităţii serviciilor turistice de cazare şi agrement

Axa 4 - Dezvoltarea urbană durabilă

• Sprijinirea regenerării urbane

Axa 5 - Asistenţă tehnică

• Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional

Regional

• Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare

2.Programul National de dezvoltare Rurala - PNDR

3. Formarea resurselor umane poate avea ca surse de finanţare programele POS

DRU

Obiectivul general: dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii,

prin asigurarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea unei

22

pieţe de muncăbmoderne, flexibile şiincluzive, care să conducă, până în 2013, la o ocupare

durabilă a 900.000 de persoane. Obiectivele specifice identificate:

Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman;

Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie

Promovarea culturii antreprenoriale

Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii

Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă;

Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele

rurale;

Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare;

Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

o Educaţie şi formare profesională iniţială de calitate în sprijinul creşterii economice şi

ocupării

o Educaţia universitară în sprijinul societăţii bazate pe cunoaştere

o Capital uman competitiv în educaţie şi cercetare

o Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)

Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

o Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;

o Părăsirea timpurie a şcolii şi educaţia de tip „a doua şansă”;

o Creşterea accesului şi participării la formarea profesională continuă (FPC)

Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor

o Promovarea culturii antreprenoriale;

o Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii;

o Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali.

Axa Prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare

o Întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;

o Formarea personalului propriu.

Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

o Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de ocupare activă;

o Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ce priveşte resursele

umane şi ocuparea.

23

Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

o Dezvoltarea economiei sociale;

o Dezvoltarea unei reţele de servicii sociale integrate;

o Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile la sistemul de educaţie şi

pe piaţa muncii;

o Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii;

o Iniţiativele transnaţionale pe piaţa incluzivă a muncii.

4. Pentru promovarea turismului şi investiţiile necesare în acest domeniu

Bucovina are la dispoziţie surse de finanţare precum

POR

Axa 3 – Dezvoltarea turismului regional şi local;

o Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural

o Valorificarea resurselor turistice naturale

o Creşterea calităţii serviciilor turistice de cazare şi agrement

Axa 4 - Dezvoltarea urbană durabilă,

PNDR - Axa 3 – îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea

economiei rurale; Programul de Cooperare ENPI CBC Ungaria -Slovacia – Romania-

Ucraina.

24

2.3.3 Programare PERT

Actiunea Resurse Termen Responsabili

1.Îmbunătăţirea

infrastructurii rutiere

necesare în zonele

turistice ale judeţului.

POR – Axa prioritară 2

PNDR – Măsura 3.2.2

PNDR – Măsura 1.2.5

Programul Operaţional

Sectorial de Transport – axa

prioritara 2

Programul Operaţional

Sectorial de Transport - Axa

prioritară 4: Dezvoltarea

durabilă a sectorului

Transport

2013-

2014

Consiliul Judeţean

Suceava ; Consiliile

locale din Judeţul

Suceava; Ministerul

Transporturilor

2. Asigurarea utilizării

durabile a resurselor

naturale

şi valorificarea

tradiţiilor etno –

culturale.

POR -Axa 5

PNDR - Axa 3

Programul de Cooperare

ENPI CBC

2013-

2014

Directia judeteana

de comert, turism si

servicii; Agentia

pentru protectia

mediului- directia

judeteana Suceava.

3. Creşterea calităţii

serviciilor oferite

turiştilor

POS DRU

Axa prioritară 2

Axa prioritară 3

Axa prioritară 5

2013-

2014

Consiliul Judeţean

Suceava; Consiliile

locale din Judeţul

Suceava; Facultatea

de turism;

4, Promovarea

judeţului din punct de

vedere turistic la nivel

naţional şi

internaţional.

Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Turismului;

nelimitat Consiliul Judeţean

Suceava; Consiliile

locale din Judeţul

Suceava; ONG-uri;

Companii private.

25

Nr.

crt.

Etapa Simbol Durata

(zile)

Activitati

precedente

1. Formularea misiunii:

- Imbunatatirea serviciilor de turism din

judetul Suceava

FM 2 -

2. Formularea obiectivelor:

a) Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere

necesare în zonele turistice ale judeţului

b) Asigurarea utilizării durabile a resurselor

naturale şi valorificarea tradiţiilor etno –

culturale

c) Creşterea calităţii serviciilor oferite

turiştilor

d) Promovarea judeţului din punct de

vedere turistic la nivel naţional şi

internaţional.

FO 12 -

3. Analiza mediului extern PESTE 2 FM, FO

4. Analiza mediului intern SWOT 4 FM, FO

5. Alegerea strategiei AS 8 PESTE, SWOT

6. Implementarea strategiei IS 20 AS

Concluzii

Bucovina, așa cum spunea Nicolae Iorga, este un ținut relativ mic care cuprinde “atâta

frumusețe, atâta bogăție de astăzi și amintiri din trecut așa de îmbelsugate, de îndepartate și

sfinte“. Bucovina păstrează mărturii ale prezenței omului din cele mai îndepărtate vremuri și

în acestă zonă încă mai sunt păstrate tradiții meșteșugărești cum ar fi olăritul, prelucrarea

lemnului și încondeiatul ouălor de Paști, s.a.

Așadar această zonă prezintă o cultură bogată, o istorie frumoasă, peisaje

extraordinare și locuri cu tradiții și oameni frumoși. Cu toate acestea este necesară o investiție

în calitatea servicilor turistice existente aici, astfel încât, să fie satifăcute la un nivel înalt

26

dorințele turistului. Este necesară îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din zonele turistice ale

judeţului, de asemenea reabilitarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a

spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale, este mare nevoie de pregătirea și formarea

resurselor umane, se dorește implementarea și promovarea unor proiecte în domeniul turistic,

având la bază o finantare nerambursabilă. Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la

nivel naţional şi internaţional se dorește a fi realizată, iar pentru ca peisajele din această zonă

să mai existe pe termen lung, se dorește implementarea unor programe de educare a populației

în ceea ce privește mentinerea și protejarea mediul natural.

Urmărind punctele tari și slabe ale zonei, se observă, la momentul actual, că punctele

slabe sunt mai multe decât punctele tari, iar această zonă încă nu este pusă în valore așa cum

trebuie și dorim a schimba acest lucru prin programul nostru.

Bibliografie

1. Stăncioiu, A.F., 2004. Strategii de marketing în turism, București: Economică.

2. portal.radioiasi.ro/publicitatea-pentru-paste-pelerin-si-hora-in-bucovina-sustinuta- financiar-de-ministerul-dezvoltarii-a30275.html

3. www.prefecturasuceava.ro/prog_dezv/2010/Actiuni_2010.pdf

4. mdrt.ro/turism/promovare-turistica

5. www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina

6. www.bucovinaturism.ro

7. www.manastiri-bucovina.go.ro/

8. www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=105&Itemid=64

9. statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103B

10. www.ropenet.ro/regiuni/bucovina/atractii_bucovina.html

11. www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala %202013.pdf

27

12. orasulsuceava.ro/articole/2012/03/sinteza-raportului-privind-starea-economica-si- sociala-a-judetului-suceava-in-anul-2011/

13. Moldoveanu, M., Ioan, F.V., 1997. Marketing şi cultură. București: Expert.

14. Turism Bucovina, 2014. „Atracții Turistice în Bucovina” [online], <http://www.turismbucovina.3x.ro/atractii%20turistice.html> [accesat 17 noiembrie 2014]

15. Festivaluri și sărbători, 2014, http://www.inbucovina.ro/evenimente/festivaluri-sarbatori/

28