bolile sis respirator

8/16/2019 Bolile Sis Respirator

1/31

Bolile sis. respiratorTurcan AlexandrAstmul bronhic

Se manifestă prin crize de dispnee intensă datorită:- hipersecreţiei bronşice,- bronhospasmului,- bronhoreei şi- edemului bronhial.

T!"#AT"$%&A

Apare datorită unei reacţii imunoaler'ice la diferiţi aler'eni inhalaţireprezentaţi de:

- fri',

- unele sortimente de alimente,- 'azele iritante, fumul de ţi'ară polenul,

- acarienii sau- unele medicamente.

(e asemenea mai pot inter)eni şi unele bacterii: - Bordetella,

- Pseudomonas,

- Pasteurella,- Mycoplasma,- Moraxella

Sau după infestarea parazitară cu- Toxocara cati sau- Toxocara leonina

#AT"$%&ASe suspectează o reacţie aler'ică de hipersensibilitate de tip !, care determină:

- inflamaţie parietală,

- hipersecreţie de mucus şi- *n special bronhospasm +bronhoconstricţie.

Acestea determină obstrucţia endoluminală a bronhiilor şi a bronhiolelor.

Se produce aşa zisul efect de trapă, deoarece reducerea canalului bronşic *mpiedică ieşirea aerului *n timpul expiraţiei, rezultnd astfel o destindere

al)eolară ma/oră, care poate duce *n final la emfizem al)eolar.


2/31

" altă complicaţie secundară de mare importanţă este cordul pulmonar+datorită atelectaziei unuia sau mai multor lobi, *n special lobul median drept şi

cranial stn' .S!0#T"0AT"1"$!A

Astmul se manifestă sub formă de crize, care apar brusc fără alte semneprodromale şi care se pot repeta la inter)ale mai mici sau mai mari de timp.se constată:

- apariţia dispneei tradusă prin:- inspiraţie forţată, de tip obstructi), prelun'ită, suflantă şi cu

tira/ intercostal, şi- expiraţie scurtă,

- apoi apare tusea de intensitate mică, stenozantă,- /eta/ul spumos, alb-cenuşiu şi bo'at *n eozinofile.

- *n timpul crizei apare cianoza mucoaselor.

1a ascultaţia toracelui se percep- raluri bronhice uscate +sibilante, sau

- raluri bronşice umede cu bule mici +subcrepitante

2riza poate dura perioade )aribile de la cte)a minute, la cte)a ore.#3"4!1A5!A

- constă *n e)itarea factorilor predispozanţi şi ocazionali şi- *n tratarea bolilor respiratorii pentru a *mpiedica cronicizarea acestora.

Tratamentul crizei acute

- asocierea oxi'enoterapiei cu corticoterapia- dexametazon 6,7 8 9 m';' i.). sau i.m.

m'anim., sau- deri)aţi xantinici 8 teofilină ? m';', *n administrări repetate

la =6 minute sau din oră *n orăSe mai poate utiliza

- atropina 6,69 8 6,6? m';' s.c. sau i.m. datorită efectelor saleparasimpaticolitice,- efedrina,- procaina,

- adrenalina,- miofilina *n doză de 9-7 ' la A0, 6,@-6,7 ' la cine.


3/31

- antiinflamatoare timp de mai multe luni- teofilină 7 m';' de 9 8 = orizi

- amiofilină ? m';' de 9 8 = orizi- prednison 6,7 m';' o administrare la ?> ore

0ai trebuie menţionat că iniţial sau *n cazul tusei umede se recomandă:

- antibioterapia timp de @ 8 9 săptămni deoarece suprainfecţiabacteriană poate constitui factorul principal de declanşare al crizelor.- ampicilina,- amoxicilina,- doxicclina,- ;lacidul, sau

- amoxicilina potenţată cu acid cla)ulanic.

B"1!1 #10"%1! 2"%$ST!A #10"%A3C

2on'estia pulmonară reprezintă *ncărcarea ma/oră a capilarelor

pulmonare cu sn'e- fie prin intensificarea circulaţiei +con'estia acti)ă,- fie prin sta'narea acestuia *n )ase +con'estia pasi)ă.

T!"#AT"$%&C

2on'estia pulmonară apare sub acţiunea a numeroşi factori, deosebindu-seforme primare şi secundare.

CONGESTIA ACTI! P"IMA"! este determinară de:- )ariaţiile bruşte de temperatură,

- fri', sau căldură excesi)ă,- şoc termic,- insolaţie,

- eforturile mari pe timp călduros,- supraa'lomerarea *n timpul transporturilor fără posibilitatea de

adăpare. etc.- inhalării unor substanţe iritante +bioxid de sulf, clor, iod sau

- administrării 'reşite, pe cale traheală, a unor substanţeCONGESTIA ACTI! SEC#N$A"! se datorează:- supra*ncărcării micii circulaţii cu s'e *n e)oluţia unor boli catimanismului acut, hepato- şi splenome'aliile, sau

- *n supra*ncărcarea )iscerelor di'esti)e.


4/31

Bronhopneumoniile, pneumoniile, intxicaţiile cu A.%.T.. cu crucifere, cutoxine bacteriene şi aler'ozele pot declanşa con'estia pulmonară.

CONGESTIA P#%MONA"! PASI! este determinată de insuficienţa cardiacăcronică con'esti)ă produsă de diferite afecţiuni care reduc forţa de contracţie a

inimii, cu deosebire a părţii stn'i.

CONGESTIA &IPOSTATIC! apare *n urma decubitului prelun'it pe o sin'urăparte care *nsoţeşte unele boli ale membrelor sau ale sistemului ner)os, stări

dismetabolice, carenţiale sau toxice.

0"(!4!2C3!1 0"34"#AT"1"$!2


5/31

1a ascultaţie 8 murmur )ezicular *năsprit pe o zonă *ntinsă, #e măsura instituiriiedemului apar raluri al)eolare umede.

1a percuţie - hipersonoritate. #e măsura instituirii edemului - submatitate.CONGESTIA PASI! 'C"ONIC!(

- simptomatolo'ia se declanşează la efort- apariţia dispneei,- tuse chintoasă umedă,

- /eta/- *n cantitate redusă- cu aspect albicios,

- spumos,- foarte rar conţinnd striuri de sn'e.

Semnele fizice - asemănătoare cu cele din con'estia acută dar circumscrisepe zonele decli)e ale pulmonului.

Se asociază semnele insuficienţei cardiace şi staza )enoasă +tur'escenţa /u'ularelor.


6/31

- antiinfecţioase pentru pre)enirea infecţiilor de asociţie.


7/31

- urmată de un /eta/ ambundent,- ocupă *n *ntre'ine ca)ităţile nazale,

- spumos,- alb +apare ca nişte GfuioareG la nări

- conţinnd uneori striuri de sn'e.

2nd edemul pulmonar continuă con'estia pulmonară acti)ă, /eta/ul este deculoare roz.

1a percuţie - submatitate,


8/31

- preparatele pe bază de siliconi administrate sub formă de aerosoli.


9/31

- după natura exsudatului,- după e)oluţie şi aspect clinic, etc.

(upă clasificarea propusă de (ahme +@IJ> br-pn pot fi:!. Bronhopneumonii *n focare

@. Bronhopneumonia fibrinoasă.

9. Bronhopneumonia catarală-purulentă.!!. #neumonia interstiţială.!!!. Alte forme:

@. #neumonia embolico-metastatică.9. #neumonia prin aspiraţie.

!D. #neumonia 'ranulomatoasă.B3"%K"#%0"%!A 2ATA3A1C

ste cea mai frec)entă br-pn

T!"#AT"$%&C.n rol mai important le re)ine factorilor ocazionali respecti):

- or'anismelor debilitate,- carenţate,

- deficienţe de microclimat etc.4actorii predispozanţi sunt:

- )rsta tnără sau prea *naintată şi- bolile cronice ale altor or'ane.

(eterminant inter)in:

- bacterii- Streptoccocus pneumoniae, Pasteurella spp), Actinomyces pyo*enes, Mycoplasma spp)

- parazitozeleSecundar boala apare după e)oluţia altor efecţiuni:

- ale căilor traheo bronhice,- afecţiuni ombilicale,

- podale,- 'enitale,

- hepatopatii,

- nefropatii etc.Simptomatic apare *n numeroase boli infecţioase

- )irale sau- bacteriene.

#AT"$%&C A'enţii pato'eni pătrund *n or'anism pe cale:

- aero'enă,


10/31

- hemato'enă sau- limfatică.

#orţiunea afectată a pulmonului apare L pătată L :- cu lobuli *n di)erse faze de e)oluţie

- con'estie,

- catar,- rezoluţie,- *n alternanţă cu lobuli normali.

2nd infecţia se propa'ă *n lun'ul bronhiilor, apare- peribronşita şi- peribronşiolita.


11/31

- absent *n forme reduse,- *n celelalte cazuri este redus, continuu, mucopurulent

1a percuţie- sunet hipersonor *n cazul focarelor mici şi

- submat spre mat *n cazul confluării acestora.1a ascultaţie,- murmurul )ezicular este *năsprit,

- apar raluri bronhice uscate sau umede şi- raluri al)eolare umede.

#entru focarele mari- suflu tubar sau nedefinit,

- iar *n /ur, murmur )ezicular *năsprit, datorită con'estiei acti)e sauemfizemului )icariant.

xamenul radiolo'ic e)idenţiază:- desenul lobular şi

- focarele de opacifiere circumscrise sau difuze.

D"1E!A- este )ariabilă.

- la tineret se complică cu br-pn purulentă sau 'an'renoasă. (!A$%"ST!21 2linic se bazează pe

- febra remitentă şi

- semnele fizice pulmonare. (!43%E!3A se face faţă de

- larin'otraheite +*n care lipsesc semnele pulmonare,- pneumonia lobară +febră *n platou,

- pleurită +care e)oluează cu pleurodinie, inspiraţie *ntreruptă, frecăturăpleurală.

#3"$%"ST!21- este rezer)at.

T3ATA0%T1Se recomandă medicaţie stimulantă nespecifică:- polidin,

- )itamine,- aplicare de re)ulsi)e pe torace +pensulaţii cu tinctură de iod

concentrată,- sulfamide şi antibiotice *n funcţie de antibio'ramă, cardiotonice.


12/31


13/31

Abcesele sunt *ncon/urate de zone de:- con'estie,

- atelectazie sau- emfizem )icariant.

1a ni)elul altor or'ane apar:

- leziuni de'enerati)e sau- abcese metastatice.S!0#T"0AT"1"$!A

Starea 'enerală este profund alterată,- cu oscilaţii mari ale curbei termice,

- abatere,- anorexie şi- tahicardie.

3espiraţia de)ine dipneică şi frec)entă,- *n cazurile 'ra)e, cnd inter)in 'ermeni cu toxicitate mare, apar dispnei

periodice.Neta/ul

- lipseşte dacă focarele sunt *nchistate sau- apare cu aspect de )omică, uneori hemora'ică, cnd abcesele se deschid

1a percuţie- hipersonoritate *n cazul focarelor mici

- submatitate sau matitate pentru abcesele mari.1a ascultatie

- murmurul )ezicular *năsprit pentru focarele mici

- suflu nedefinit sau tubar pentru cele mari.

(upă )idarea abceselor- la percuţie - sunetul hipersonor, timpanic sau de oală spartă

- la ascultaţie - raluri ca)ernoase sau amforice

xamenul s*n'elui:- leucocitoză cu neutrofilie. D"1E!A

- supraacută,- acută sau- subacută,

*n funcţie de mărimea focarelor şi rezistenţa or'anismului. (!A$%"ST!21 se pune pe baza.

- modificărilor de ordin 'eneral,- a semnelor fizice şi funcţionale,

- pe e)idenţierea /eta/ului purulent şi


14/31

- examenul hematolo'ic. xamenul radiolo'ic este edificator.

(!A$%"ST!21 (!43%E!A1 se face faţă de:- br-pn cataral-purulentă, *n care se *ntlnesc raluri bronhice şi sufluri

pulmonare şi faţă de

- sinuzită, bronşectazie sau empiemul pun'ilor 'uturale *n care lipsescsemnele pulmonare. #3"$%"ST!21 )ital şi economic sunt 'ra)e.

#3"4!1A5!A. #re)enirea constă *n tratarea corespunzătoare a pneumopatiilor

precursoare şi a afecţiunilor supurati)e, indiferent de locul şi cauza carele 'enerează.

Tratamentul- antitoxice 'enerale şi de

- stimulare a or'anismului,- antiinfecţios, - pe baza antibio'ramei.

- se poate *ncerca )idarea abcesului pulmonar, după identificarea lui prinexamen radiolo'ic şi percuţie, sau prin puncţie eco'hidată, urmată de

introducera de antibiotice şi chimioterapice *n ca)itatea abcesului, dar şi *n ca)itatea pleurală pentru pre)enirea pleureziei.

Sunt recomandate antibioticele liposolubile +rifampicină, eritromicinăcare pătrund *n interiorul abceselor.

B3"%K"#%0"%!A $A%$3%"ASC+ab in'estis

2unoscută şi sub denumirea de +ronopneumonie prin corpi străini, a+

in*estisG, prin aspiraie sau *an*ren. pulmanar., boala fiind *ntlnită frec)ent laanimalele de companie.

T!"#AT"$%&C.2auzele principale sunt:

- administrarea forţată de lapte, alimente sau medicamente

- consumul de lichide după anestezie 'eneralăP- aspirarea conţinutului 'astric )omitat,- aspirarea lichidului amniotic de către nou născuţi,P

Boala este fa)orizată de:- disfa'ii farin'o-esofa'ieneP

- farin'ite,- esofa'ite,


15/31

- paralizia farin'elui,- /abou, me'aesofa',

- miodistrofii nutriţionale,- corpi străini esofa'ieniP

- paralizii centrale +botulism, intoxicaţii cu plumb, turbare, boala lui

Au/esz; etc.. 1a animalele debilitate, br-pn 'an'renoasă poate fi o complicaţie a celei

catarale, fibrinoase sau a inflamaţiei căilor respiratorii.#AT"$%&C

$ermenii anaerobi sunt )ehiculaţi de corpii străini.

1a aceştia se asociază flora proprie pulmonului a şi căilor respiratorii.

!niţial, iritaţia determină tuse şi eliminarea materialului străin.

Apoi cnd materialul este *n cantitate relati) mare, determină :- con'estie,

- inflamaţie 'an'renoasă cu expulzarea materialului lizat şi- formarea de ca)erne sau difuzarea infecţiei +metastaze şi

- autointoxicaţie.

0"(!4!2C3!1 0"34"#AT"1"$!2.

1eziunile se *ntlnesc pe zonele decli)e, *n funcţie de poziţia animalului *n timpuladministrării forţate.

&ona 'an'renată este de culoare roşie8)iolacee, albăstruie sau cenuşie8 ne'ricioasă.

2onţinutul este ihoros,

Se pot asocia leziuni de pleurezie putridă şi piopneumotorax.S!0#T"0AT"1"$!.

!mediat după aspirarea forţată se constată o tuse 'ra)ă, puternică chintoasă şisufocantă.

(upă un timp oarecare tusea se calmează.(upă @Q9 zile tusea se reia concomitent cu

- *nrăutăţirea rapidă a stării 'enerale,- abatere,- astenie,

- inapetenţă şi


16/31

- febră cu oscilaţii mari ale curbei termice.- mucoasele sunt in/ectate,

- pulsul este frec)ent cu tendinţă spre filiform,- respiraţia este dispneică pln'ătoare M discordantă.

- apare /eta/ul ihoros, cenuşiu-)erzui putnd să conţină fra'mente de ţesut

pulmonar necrozat.1a percuţie

- sunet submat sau mat, iar- pentru ca)erne, z'omot de oală spartă.

1a ascultaţie- murmur )ezicular *nnăsprit *n /urul focarului,

- raluri bronhice umede,- suflu nedefinit, ca)ernos sau amforic.

Aerul expirat exală un pronunţat miros de 'an'renă,


17/31

#3"4!1A5!A - presupune un tratament corect şi sustinut al tuturorafecţiunilor farin'iene şi esofa'iene T3ATA0%T1 constă *n:

#e cale 'enerală,- administrarea de antibiotice sau chimiorterapice

- stimulente 'enerale,- antitoxice,- tonice cardiace,

1ocal, pe cale intratraheală- penicilina sau streptomicină *n soluţie 6,7,

- sulfatiazol @Q= după o administrare prealabilă de procaină pentrudimuarea reflexelor de expectoraţie. Aerosolizarea dă rezultate bune.

#13!T1

Sunt definite ca inflamaţiile pleurei şi pot fi *ntlnite, cu frec)enţă mai mare latineret.

4rec)ent ele e)oluează *n paralel cu br-pn.

Se numesc :- pleurezii cnd au caracter exsudati) şi

- pleurite, cnd sunt uscate.

T!"1"$!.


18/31

- pneumopatiile inflamatorii.- leziunile pleurale din stările endotoxice +retenţia azotată sau

- leziunile pleurale consecuti)e parazitismului eratic +ascarizi,, miceţilorsau neoplasmelor.#AT"$%&C.

!nfecţia pleurei se poate realiza:- direct, datorită F*nsămnţăriiG acesteia +*n urma traumatismelortranstoracice, tra)ersarea corpilor străini din esofa',, sau

- pe cale limfatică sau- pe cale san'uină.

2on'estia pleurală iniţială se datorează factorilor ocazionali şi determinanţi,iar ulterior are loc o or'anizare con/uncti)ă şi re)ărsarea de lichid

inflamator. 1ichidul acumulat determină:

- colabarea pulmonului +atelectazia prin compresiune şi

- produce compresiune asupra cordului, M insuficienţa cardiorespiratorie. Toxinele microbiene şi resorbţia lichidului pleural au un efect toxic ma/or

care determină tulburări de'enerati)e la ni)elul cordului, rinichiului şificatului.

A'enţii pato'eni se pot 'refa şi *nmulţi:- pe suprafaţa pleurei M pleurezii septice sau

- *n 'rosimea pleurei, iniţial apărnd un exsudat FsterilG.

0"(!4!2C3!1 0"34"#AT"1"$!2


19/31

2a aspect particular trebuie menţionată pleurita tuberculoasă, *n careformaţiunile producti)e sunt nodulare de la mărimea unui bob de cnepă pnă

la mărimea unui bob de mazăre +pleurită perlată.S!0#T"0AT"1"$!A.

#leurita acută exsudati)ă +pleurezia se manifestă diferit, *n funcţie de faza de

e)oluţie.Astfel, *n faza con'esti)ă tulburările 'enerale constau *n- hipertermie, +peste ?6 U2

- mucoase con'estionate,- frisoane,

- puls frec)ent şi slab şi- inapetenţă.

- respiraţia este tahipneică +R6Q@66 respmin, superficială, de tipabdominal.

- !nspiraţia este ezitantă, sacadată, iar

- expiraţia se face brusc şi este *nsotită de un 'eamăt.- Tusea este frec)entă dureroasă, uscată şi slabă.

1a palpaţie- sensibilitatete dureroasă accentuată +pleurodinie,- uneori reacţii de apărare sau chiar 'emete intense.

1a percuţie

- sunetul şi aria de percuţie sunt nemodificate. 1a ascultaţie

- diminuarea murmurului )ezicular şi- z'omotul de frecătură pleurală.

(urata absolută a acestui z'omot este relati) scurtă: pnă *n momentul cndapare exsudatul.

1a apariţia exsudatului apare:- o reducere a hipertermiei şi

- reducerea sensibilităţii toracice şi- reducerea tusei.


20/31

M *n partea inferioară a toracelui - matitate netă cu rezistenţăFlemnoasăG,

M la limita de separare a lichidului - submatitate, iarM *n partea superioară, a toracelui - hipersonoritate.

1a ascultaţia

M părţii inferioare, nu se *nre'istrează z'omote respiratorii +Frespiraţionulla,M *n re'iunea corespunzătoare submatităţii - suflu pleuretic,

M *n partea superioară a toracelui - murmur )ezicular *năsprit.


21/31

- examenul radiolo'ie.(!A$%"ST!21 (!43%E!A1 - faţă de:

- bronhopneumonii +care e)oluează cu /eta/, raluri al)eolare şibronhice, şi sufluri pulmonare,

- pneumonii +care pot e)olua cu prindere pleurală,

- colecţii neinflamatorii pleurale +hidrotorax, hemotorax caree)oluează cu lipsa febrei şi a sensibilităţii dureroase, matitatea nu este pe linieorizontală.

Tot *n )ederea unui dia'nostic diferenţial se recomandă efectuarea unor examenesuplimentare respecti) :

- tuberculinarea şi e)idenţierea bacilului tuberculozei la cine- un examen citolo'ic pentru precizarea e)entualelor neoplasme,

- efectuarea examenelor hematolo'ice şi urinare pentru retenţia azotată,- a examenelor coproparazitolo'ice şi micotoxicolo'ice,

- efectuarea unui examen radiolo'ic.

D"1E!A.neori pleurita se opreşte *n starea de con'estie, iar animalele se )indecă.Alteori pleureziile e)oluează cu re)ărsările mari de lichid, M moartea prin

asfixie.

#3"$%"ST!21este rezer)at sau 'ra), *ntruct chiar dacă animalele sunt sal)ate, ele rămn

tarate toată )iaţaT3ATA0%T1


22/31

Stimularea rezistenţei 'enerale se efectuează prin:- hemoterapie,

- proteinoterapie, sau- )itaminoterapie.


23/31

#neumotoraxul pro)ocat- este mai des *ntlnit *n clinică.

- el apare *n urma traumatismelor toracice.


24/31

- *nsotită de leziuni toracale sau pulmonare.


25/31

Se recomandă calmarea animalului şi e)itarea efortului.


26/31

M sau ca urmare a afecţiunilor cahectizante *n care se produce hipoproteinemia.

Transsudatul apare frec)ent *n urma creşterii presiunii hidrostatice şi scăderiipresiunii oncotice.

2antitatea de lichid care se acumulează determină:- colabarea pulmonului şi- apariţia semnelor de insuficienţă respiratorie.

0"(!4!2C3!1 0"34"#AT"1"$!2M constau *n prezenţa lichidului *n cantităţi )ariabile.

M culoarea lichidului )ariază de la:- incolor, clar Fca apa de stncăG,

- 'ălbui,- roşcat sau

- cu aspect lactescent +chilotorax, *n cazul rupturii )aselor limfatice,

M pulmonul are aspect:- palid,

- lucios şi- mai mult sau mai puţin atelectaziat.S!0#T"0AT"1"$!.


27/31

M *năsprirea murmurului )ezicular, iar- *n zona corespunzătoare sunetului submat

M suflul pleuretic.


28/31

Kemotoraxul apare frec)ent- *n urma unor traumatisme puternice la ni)elul cutiei toracice *n

urma cărora s-au produs fracturi ale coastelor şi rupturi ale )aselorsan'uine,

- *n urma unor manopere medicale 'reşite +puncţii toracice

exploratoare sau terapeutice.(intre alte cauze trebuiesc menţionate- diatezele hemora'ipare sau

- inflamaţiile cu un pronunţat caracter hemora'ic. Acumularea pleurală determină reducerea mişcărilor pulmonare *n

timpul respiraţiei datorită atelectaziei prin colabare.


29/31

Se caracterizează prin hernierea or'anelor din ca)itatea abdominală *n ca)itateatoracică, printr-un orificiu con'enital sau dobndit.

tiopato'eneză!nelul hernial con'enital este o malformaţie frec)ent *ntlnită la carni)ore.

(atorită creşterii presiunii intraabdominale

M ruptura diafra'mei şiM posibilitatea trecerii )iscerelor abdominale prin inelul creat.Kernia diafra'matică se poate produce *n timpul F/oculuiG la carni)ore sau *n

cursul distociilor la femele.(e obicei herniază or'anele FdeplasabileG:

- la cine şi pisică, stomacul, ficatul şi intestinele.Astfel, se produce frec)ent hemo şi hidrotorax, care accentuează dispneea +ca

rezultat al reducerii suprafeţei respiratorii de către )iscerele menţionate.!nter)in, de asemenea:

- 'ra)e tulburări respiratorii şi cardiace,

- staze ale conţinutului )iscerelor di'esti)e şi- stran'ulări ale acestora.

0"(!4!2C3!1 0"34"#AT"1"$!2. !nelul hernial con'enital

- apare fără reacţie )asculară şi inflamatorie, *n timp ce

inelul Fcşti'atG se caracterizează prin- prezenţa hemora'iilor, a aderenţelor şi a altor modificări

inflamatorii.

"r'anele herniate sunt:- dilatate,

- prezintă aderenţe,- modificări de stază *n cazul stran'ulaţiei,

- hemora'ii şi necroze.- pulmonii pot fi colabaţi.

S!0#T"0AT"1"$!A1a carni)ore, simptomatolo'ia )ariază *n funcţie:

- de caracterul inelului hernial +con'enital sau cşti'at,- de localizarea lui şi

- de )iscerele herniate.


30/31


31/31

doar cu *n cazul anesteziei prin intubaţie datorită riscurilor operatorii.

DA 01E0S2 VVVVV

bolile sis respirator

Documents