BIBLIOGRAFIE

AMERICAN THORACIC SOCIETY: Guidelines for the evaluation of impairment/disability in

patients with asthma. Am Rev Respir Dis 147:1056, 1993

AMERICAN THORACIC SOCIETY: Progress of the interface of inflammation and asthma. Am J

Respir Crit Care Med 152:385, 1995

BURR ML: Epidemiology of asthma. Monogr Allergy 31:80, 1993

MCFADDEN ER JR: Evolving concepts in the pathogenesis and management of asthma. Adv

Intern Med 39:357, 1994

MCFADDEN ER JR, GILBERT IA: Exercise-induced asthma. N Engl J Med 330:1362, 1994

MCFADDEN ER JR, HEJAL R: Asthma. Lancet 345:1215, 1995

MCFADDEN ER JR et al: Protocol therapy for acute asthma: Therapeutic benefits and cost

savings. Am J Med 99:651, 1995

SHEFFER AL, TAGGART VS: The National Asthma Education Program. Expert panel report

guidelines for the diagnosis and management of asthma. Med Care 31:MS20, 1993

SKORODIN MS: Pharmacotherapy for asthma and chronic obstructive pulmonary disease.

Current thinking, practices, and controversies. Arch Intern Med 153:814, 1993

WARDLAW AJ: The role of air pollution in asthma. Clin Exp Allergy 23:81, 1993

ANEXA NR. 1.

CLASIFICAREA IN TREPTE A ASTMULUI BRONSIC٭ ANTERIOR

TRATAMENTULUI:

SIMPTOME٭٭ SIMPTOME

NOCTURNE

FUNCTIA

PULMONARA

Treapta I

Astm

intermitent

usor

Crize mai putin de 2 ori pe

saptamana.

Asimptomatic si cu PEF normal

intre crize.

Agravari scurte(de la ore la zile)

de intensitate variabila.

Crize mai

putin de 2 ori

pe luna.

VEMS sau PEF ٭٭٭mai

mari de 80% din

valoarea predictiva.

PEF cu variabilitate mai

mica de 20%

Treapta II

Astm

persistent usor

Simptomele de peste 2

ori/saptamana, dar mai putin de

o data /zi.

Crize mai dese

de 2 ori pe

saptamana

VEMS sau PEF peste

80% din valoarea

predictiva. PEF cu o

variabilitate intre 2-1

Exacerbarea crizelor poate

afecta activitatea.

30%.

Treapta III

Astm

persistent

moderat

Simptome zilnice.

Exacerbarile afecteaza

activitatea.

Agravarile sunt mai dese sau

egale cu 2 ori/saptamnana;pot

dura zile.

Mai frecvente

de o data pe

saptamana.

VEMS sau PEF peste

60% , dar mai mic sau

egal cu 80% din

valoarea predictiva.

Treapta IV

Astm

persistent sever

Simptome continue.

Activitatea fizica este limitata.

Agravari frecvente.

Frecvente VEMS sau PEF mai

mic sau egal cu 60%

din valoarea predictiva.

PEF cu variabilitati de

peste 30%

-Prezenta uneia din trasaturile de severitate este suficienta pentru incadrarea pacientului intr ٭

una din trepte. Pacientul trebuie incadrat in treapta cea mai severa a trasaturilor bolii sale.

Caracteristicile sunt generate si se pot suprapune, deoarece astmul este foarte variabil; in plus

clasificarea unui pacient se poate modifica in timp.

Bolnavii din orice treapta de severitate pot avea agravari usoare , moderate sau severe. Unii٭٭

bolnavi cu astm intermittent pot prezenta crize severe si chiar risc vital, separate.

.VEMS-volum expirator maxim pe secunda٭٭٭

PEF- debit expirator maxim de varf.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU

CRIZĂ DE ASTM BRONȘIC:

III.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE:

III.2. ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR CU ROL PROPRIU2

III.2.a) Asigurarea condiţiilor de spitalizare

III.2.b) Asigurarea igienei corporale și vestimentare

III.2.c) Rolul asistentei medicale în examenarea clinică

III.2.d) Supravegherea pacientului

III.2.e) Rolul asistentei medicale în alimentaţia pacientului

III.2.f) Rolul asistentei medicale pentru educaţia sanitară

III.3. ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR CU ROL DELEGAT

III.3.a) Rolul asistentei medicale în examinarea paraclinică a pacientului

III.3.b) Rolul asistentei medicale în administrarea medicaţiei

III.4. DESCRIEREA A DOUĂ TEHNICI DE ÎNGRIJIRIRE

III.3.1. AMINISTRAREA INTRAVENOASĂ

III.3.2. AEROSOLOTERAPIA

CAPITOLUL IV: STUDIURILE DE CAZ

STUDIUL DE CAZ nr I

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Explorarea functiei respiratorii

Se folosesc metode clinice, radiologice, spirometrice si chimice.

Metode clinice

- urmarirea ritmului respirator. Accelerarea sa de durata sugereaza si o insuficienta

respiratorie;

- amplitudinea respiratorie. Indicele Hirtz (diferenta dintre perimetrul toracic in

respiratie si expiratia profunda) este normal de cel putin 7 cm. Micsorarea acestui indice

sugereaza o tulburare a functiei respiratorii;

- timp de apnee. La individul normal oprirea respiratiei (apneea) poate fi de 30 secunde

in expiratie si de 40 secunde in expiratie.O durata mai scurta poate fi datorata unei

insuficiente respiratorii;

- cianoza, uneori tot o tulburare a functiei respiratorii si se traduce prin coloratie

violacee a pielii si mucoaselor datorita prezentei in capilarele sanguine a unei mari cantitati de

Hb redusa ( peste 5 g%). Hb redusa creste pe seama sangelui arterial in : oxigenarea

pulmonara insuficienta (fibroza pulmonara, emfizem pulmonar, astm bronsic ) si in

malformatii cardiace congenitale. Cianoza care apare in aceste tulburari se numeste cianoza

3

centrala, cianoza care apare ca urmare a cresterii Hb redusa in sangele venos, poarta

denumirea de periferica, pentru ca aici procesul se petrece la periferie, sangele cedand o

cantitate mare de oxigen tesuturilor.

Asistenta medicala are obligatia sa urmareasca bolnavii, sa aprecieze si sa

semnalizeze aparitia cianozei.Aceasta poate fi discreta, cand se evidentiaza la lobii urechilor

si la extremitatea degetelor, sau marcata , cand apare la nas, buze si in jurul ochilor si intensa,

cand acopera toata fata, inclusiv limba.

Metode radiologice

La examenul radiologic, in inspiratie profunda, diafragmul trebuie sa coboare cu cel putin

8-10 cm. Reducerea acesti valori arata o reducere a valorii functionale a plamanilor.

Metode de explorari functionale

Aceste metode trebuie sa :

- Obiectiveze insuficienta respiratorie neomogena.

- Aprecieze atat tipul si gradul insuficientei, cat si mecanismul perturbat, inclusiv cauza

generatoare.

- Usureze stabilirea unei conduite terapeutice si sa anticipeze un prognostic.

Obiectivitatea insuficientei respiratorii se face prin :

- determinarea Sa HbO2 (saturatie Hb cu O2 ) sau a PaO2 (presiunea partiala a O2) din

sangele arterial. Valoarea normala a SaHbO2 este mai mare sau egala cu 95% si se realizeaza

prin metoda oximetriei directe, pe sangele prelevat din artera, la adapost de aer. Valoarea

normala a Pa O2 este de 91 mm Hg. Scaderea sub 95% a SaHbO2 si sub 91 mm Hg a Pa O2

exprima hipoxemie si obiectiveaza insuficienta respiratorie;

- determinarea PaCO2 (presiunea partiala a CO2 in sangele arterial) a carei valoare

normala este de 40 plus ± 2 mm Hg ;

- determinarea pH prin metoda electrometrica cu ajutorul unor aparate numite pH-

metre ; o scadere a pH sub 7,35-limita inferioara a normalului – obiectiveaza acidoza

respiratorie.

Tipul si gradul insuficientei si mecanismului perturbat se apreciaza prin numeroase

metode cum sunt : spirometria, spirografia, analize de gaze. Dintre mecanismele alterate cel

mai frecvent explorat este ventilatia.

Ventilatia este apreciata prin numeroase teste : volumele si capacitatile pulmonare,

debitele ventilatorii de repaus si de varf.

Metodele curente, spirografia si spirometria, utilizeaza ca aparatura spirografele si

spirometrele.

4

Spirometrul este alcatuit dintr-un cilindru gradat comunicand cu exteriorul printr-un tub

de cauciuc prin care sufla pacientul. Cilindru gradat este cufundat intr-un cilindru mai mare

plin cu apa. Aerul expirat face ca cilindru sa se ridice deasupra apei, putandu-se citi pe el

volumul de aer.

Spirograful foloseste acelasi principiu, dar permite inregistrarea miscarilor respiratorii.

Volumele si capacitatile pulmonare care formeaza valorile respiratorii sunt :

- volumul curent (VC=500ml);

- volumul inspirator de rezerve, numit si aer complementar(VIR=in medie 2000 ml);

- volumul expirator de rezerva (VER=1500 ml);

- capacitatea vitala (CV=3600-4000 ml).

Pe langa acestea mai exista volumul rezidual (VR=cca.1500 ml); capacitatea

totala(CT);adica suma CV si a VR(CV+VR); capacitatea inspiratorie (CI), adica suma

VC+VIR; capacitatea reziduala functionala (CRF), care reprezinta cantitatea de aer care

ramane in plaman in timpul respiratiei normale, constand in VER si VR. Aceste constante

exprima limitele intre care se desfasoara procesul ventilator; scaderea lor, in special a CV

confirma restrictia pulmonara.

Capacitatea vitala . Scaderea cu 20% a valorii ideale este patologica, la scaderea cu

40% apare dispneea. In compozitia sa intra VC,VER,VIR. Desi este un test statistic, cand

valoarea ei scade sub 1500 ml, arata o disfunctie ventilatorie restrictiva. Scaderea apare in

afectiuni care micsoreaza mobilitatea cutiei toracice ( toracoplastii)si in reducerea directa

sau indirecta a parenchimului pulmonar (lobectomii, astm bronsic).

Dintre celelalte volume si capacitati, volumul rezidual este extrem de important pentru

diagnostic: cresterea in obstructii (stenoze) bronsice , mai ales cand obstacolul intereseaza

branhiile. Este crescut si in emfizemul pulmonar.

Debitele ventilatorii si testele de dinamica ventilatorie exploreaza modalitatea in care

sunt utilizate volumele si capacitatile pulmonare in timp. Astfel :

- volumul respirator sau debitul ventilator de repaus (DVR) reprezinta cantitatea de aer

ventilat de plaman intr-un minut in conditie de respiratie linistita. DVR este de 6-8 l /minut

(16x500) rezultand din inmultirea numarului respiratiilor pe minut cu CV ;

- debitul respirator maxim (DRM) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi

respirat intr-un minut. Este foarte important pentru aprecierea functiei respiratorii. Se

calculeaza dupa formula VEMS x 30.

- Volumul respirator maxim pe secunda (VEMS) reprezinta testul de baza al ventilatiei

si arata gradul de permeabilitate bronsica si elasticitatea alveolara, deci disfunctiile

obstructive, spastice sau organice.

5

Debitul respirator maxim DRM este una dintre cele mai valoroase probe ale functiei

pulmonare. Normal, variaza intre 100-140 l/minut, la barbati 80-100 l/minut la femei.

Marcheaza limita superioara a posibilitatilor vebntilatorii si este functie de frecventa si

amplitudine. Frecventa optima este de 80-90 l/minut. Reducerea DRM poate fi determinata fie

de reducerea CV, fie de scaderea VEMS-ului.

VEMS are valoarea normala de peste 70% din CV. Scaderea sub aceasta limita exprima o

disfunctie distructiva, provocata fie de o permeabilitate bronsica alterata, fie de o elasticitatea

pulmonara reduse.

In vederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea unui prognostic,

explorarea functionala furnizeaza prin probele farmacodinamice bronhomotorii (dilatare si

contrictoare) si printre alte examene de specialitate cum sunt : bronhospirografic(explorarea

ventilatorie unilaterala a plamanilor ), pneumoangiografia.

Probele farmacodinamice urmaresc depistarea unor tulburari in motricitatea peretilor

arborelui bronsic. Sunt folosite, in special, pentru diagnosticarea formelor latente de astm

bronsic. Materialele necesare sunt : spirograf, substanta bronhoconstrictoare sau

bronhodilatatoare, trusa de urgente in caz de crize de dispnee.

Testul bronhoconstrictor se efectueaza cu acetilcolina 1%, histamina 1% administrata sub

forma de aerosoli. Se administreaza bolnavului acetilcolina 1% timp de 30 secunde (dupa unii

3 minute), se face foarte prudent, bolnavul trebuie urmarit cu atentie pentru ca poate face criza

dispneica, ceea ce impune a se administra imediat aerosoli cu Alendrina sau alt derivat

similar.

Testul bronhodilatator este cel mai des intrebuintat. Dupa terminarea VEMS-ului, se

administreaza bolnavului Alendrina 1%( sau una din substantele amintite mai sus , prin

aerosoli, timp de 3 minute , sau sub forma de spray, 2 pulverizari). Se determina din nou

VEMS-ul , fie imediat, fie dupa o pauza, in functie de timpul de eficienta maxima a

preparatului bronhodilatator intrebuintat.

Interpretare :

- in cazul testului bronhiconstrictor testul este pozitiv daca VEMS-ul scade cu mai mult

de 10-15 fata de valoarea initiala (raspuns farmacodinamic bun) bolnavii astmatici raspund

pozitiv acestei probe.La acestia VEMS-ul scade cu peste 20%(raspuns farmacodinamic foarte

bun);

- in cazul testului bronhodilatator, testul este pozitiv daca VEMS-ul creste cu peste

20%(raspuns farmacodinamic bun) la astmatici si bronsici creste cu peste 20% (raspuns

farmacodinamic foarte bun).

11. Examene complementare

6

Examenul de sputa

Macroscopic arata o sputa caracteristica-mucoasa, opaca, uneori galbuie (suprainfectie

bacteriana cu eozinofilie excesiva).

Examenul microscopic poate pune in evidenta existenta elementelor celulare, a fibrelor

elastice , a cristalelor , a parazitilor si a germenilor patogeni. In cazuri de astm bronsic poate

pune in evidenta cristalele Charcot – Layden (proteine eozinofile cristalizate) si spiralele

Curshmann (precipitari de mucina ) si corpi Creola. In sange se constata adesea o leucocitoza

cu eozinofilie (mai mare 5%). Aceste teste sunt considerate patognomonice in astmul bronsic.

Bronhoscopia este o metoda cu ajutorul careia se exploreaza vizual interiorul conductelor

traheobronsice. Metoda permite pe de o parte examinarea mucoasei, a traheii si a branhiilor

mari, iar pe de alta parte recoltarea materialului pentru studiul citologic si bacteriologic.

Aparatul folosit se numeste bronhoscop si este alcatuit dintr-un tub metalic, prevazut cu

un sistem optic, care se introduce in trahee si bronhii. Prin acest tub se pot introduce tuburi

mai inguste care patrund pana in bronhiile mici. Se adauga un dispozitiv luminos care permite

vizualizarea zonei respective. Premedicatia se face cu Atropina, pentru a scadea secretia

bronsica si cu Morfina pentru sedarea bolnavului.

Examenul radiologic este indispensabil, relevand uneori leziuni care nu au fost depistate,

el precizand totdeauna topografia, intinderea si tipul acestora.

- Examenul radiologic toracic poate prezenta o conformatie normala in formele usoare

sau sa arate semne de hiperinflamatie pulmonara (diafragm aplatizat si cu miscari reduse,

hipertransparenta campurilor pulmonare si largirea spatiului retrosternal) in astmul acut si pur,

ca si in astmul cronic. In unele cazuri poate pune in evidenta complicatii ale bolii

(pneumotorax, pneumomediastin) sau modificari pulmonare asociate (infiltrative sau

condensari segmentare).

- Radioscopia este un examen rapid si simplu, care permite studierea diferitelor

componente ale toracelui in dinamica, in miscare. Deoarece radioscopiile repetate expun atat

bolnavul cat si medicul la unele iradieri importante se prefera radiografia.

- Radiografia consta in imprimarea pe un film fotografic a imaginii toracopulmonare

din fata si din profil, bolnavul fiind in inspiratie fortata. Imaginea obtinuta este precisa,

evidentiaza toate detaliile, serveste si ca element de comparatie in viitor si comporta mult mai

putin riscul iradierii.

- Tomografia este o metoda radiografica prin care se inregistreaza pe placa imaginea

plamanilor la diferite adancimi. Mai poate evidentia si existenta unor leziuni de hil si

mediastin care nu apar pe o radiografie obisnuita.

- Bronhografia este examenul radiologic prin care se pune in evidenta arborele bronsic

7

injectat cu un lichid opac la razele Rőentgen. Se utilizeaza Lipiodolul, care are avantajul de a

se ilumina prin expectoratie si rezorbtie. Metoda permite sa se precizeze existenta si sediul

dilatatiei bronsice al stenozelor bronsice, al unor leziuni tuberculoase sau cancere bronsice.

Este contraindicat in bolile acut pulmonare si in cazul hipersensibilitatii crescute la iod.

STUDIU DE CAZ

CULEGEREA DATELOR:

DATELE STABILE ALE COPILULUI:

NUME: L.

PRENUME: C.

VÂRSTĂ: 5 ani,

SEX: masculin,

RELIGIE: ortodoxă,

RASĂ: albă,

DOMICILIU: jud. Braşov,

MEDIU: rural,

GRUP SANGUIN: 0 - (0 negativ).

AHC - nesemnificative,

APP - primul copil,

- sarcină cu evoluţie afirmativ fiziologică,

- APGAR 9.

ALERGII: la fumul de țigară și polen.

DATELE MAMEI:

NUME: L.

PRENUME: V.

VÂRSTĂ: 35ani,

STARE CIVILĂ: căsătorită,

8

GRUP SANGUIN: 0 - (0 negativ),

AHC - nesemnificative,

APP – neagă avorturi sau chiuretaje,

CONDIŢII DE MUNCĂ: lucrează ca și vânzătoare la un butic din Zărneşti, 8 ore/zi.

CONDIŢII DE LOCUIT: 3 persoane/un apartament cu 2 camere.

CONDIŢIILE NAŞTERII: naştere la termen - distocică.

DATE VARIABILE (LA INTERNARE) ALE COPILULUI:

PULS: 126/minut,

TA: 91/47mmHg,

TEMPERATURĂ: 39,2oC,

RESPIRAŢIE: 40-44/minut, de tip abdominal,

GREUTATE: 19,400 Kg,

TALIE: 127 cm,

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: CRIZĂ DE ASTM BRONȘIC. PNEUMONIE

INTERSTIȚIALĂ.

DATA INTERNĂRII: 15.05.2012, ora 115,

MOTIVELE INTERNĂRII ÎN SPITALUL CLINIC DE COPII BRAŞOV:

- tuse incontrolabilă,

- respirație dificilă,

- febra,

- transpiraţiile,

- agitație.

ISTORICUL BOLII:

Mama aduce copilul de urgență la Spitalul Clinic de Copii pentru că acesta (în urmă cu

1 oră) s-a trezit speriat, tușind continuu și respirând foarte greu. Mama relatează faptul că l-a

auzit tușind uscat de două-trei ori în cursul zilei trecute.

9

GRILA DE DEPENDENŢĂ

NEVOIA

FUNDAMENTAL

Ă

MANIFESTĂR

I DE

DEPENDENŢ

Ă

SURSE DE

DIFICULTAT

E

PROBLEMA

DE

DEPENDENŢ

Ă

GRAD DE

DEPENDENŢ

Ă

1.

A RESPIRA ȘI

A AVEA O BUNĂ

CIRCULAŢIE

2.

A MÂNCA ŞI A

BEA

3.

A ELIMINA

4.

A SE MIŞCA ŞI

A AVEA O BUNĂ

POSTURĂ

5.

A DORMI ŞI

A SE ODIHNI

6.

A SE ÎMBRĂCA

ŞI DEZBRĂCA

7.

A MENŢINE

TEMPERATURA

CORPULUI ÎN

LIMITE

NORMALE

8.

A FI CURAT,

ÎNGRIJIT ŞI A

10

PROTEJA

TEGUMENTELE

ŞI MUCOASELE

9.

A EVITA

PERICOLELE

10.

A COMUNICA

11.

A ACŢIONA

CONFORM

PROPRIILOR

CONVINGERI

12.

A FI

PREOCUPAT ÎN

VEDEREA

REALIZĂRII

13.

A SE RECREEA

14.

A ÎNVĂȚA CUM

SĂ-ŞI

PĂSTREZE

SĂNĂTATEA

EXAMINĂRILE CLINICE ȘI PARACLINICE:

a) PROBE DE LABORATOR:

EXPLORAREA VALORI

DETERMINATE

VALORI NORMALE

11

ASTRUP/HEMOGAZ

PaO2

SaO2

PaCO2

pH sg. Arterial

Rezerva alcalina

Bicarbonat standard

Exces baze

Baze tampon

40 mmHg

71%

60 mmHg

7,10

47 mEq/l HCO3

18

+ 4,2 mEq/l

60 mEq/l

75- 100 mmHg

90- 100 %

35- 45 mmHg

7,35- 7,45

24- 27 mEq/l HCO3

22- 28

0 +/- 2 mEq/l

46- 52 mEq/l

Leucocite

Formula leucocitară

(raportul procentual

al leucocitelor):

 Neutrofile (PMN):

 Eozinofile (EO):

Bazofile (BASO):

 Limfocite (LYMPH):

 Monocite (MONO):

15700/uL

Valori determinate

58 %

8 %

5 %

29 %

10 %

5000 – 12000/uL

Valori normale

55-70 %

1-6 %

0-1%

20-45 %

2-8 %

Trombocite 386000/uL 100000 - 300000/uL

Hemoglobină 10200/uL 12000 - 15500/uL

Hematocrit 32,4% 35,0 - 49,0%

Glicemie 79 mg% 70 - 105 mg%

VSH 27 mm/1h 1 - 17 mm/1h

CRP 24 mg/dL 0 – 1mg/dL

Fibrinogen 451 mg% 180 – 380 mg%

Uree 37,4 mg% 15,0 - 40,0 mg%

Creatinină 0,51 mg% 0,50 - 1.30 mg%

TGO 27 ui 0 – 34 ui

TGP 22 ui 0 – 31 ui

Calcemie 8,9 mg/dl 8,60 – 10,30 mg/dl

Proteine totale 6,4 gr/dl 6,2 – 8,0 gr/dl

12

Ionogramă serică

Na+

K+

Cl-

Ca++

139 mEq/L

4,1 mEq/L

94 mEq/L

1,10 mEq/L

136 – 145 mEq/L

3,5 – 5,1 mEq/L

90,0 – 106,0 mEq/L

1,16 – 1,32 mEq/L

Ex. Faringian negativ negativ

Ex. Sumar de urină normal normal

b) EXPLORĂRI PARACLINICE:

- Radiografie pulmonară față și profil: opacități interstițiale pulmonare pe conjunctivul de

legătură al pulmonului, rezultând pneumonia cu afectare interstițială.

Investigaţii complementare: examen ORL indică: starea de normalitate otică și

prezența secrețiilor nazale albicioase și aderente, EKG – care indică tahicardia.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (semne şi simptome) - LA INTERNARE:

- stare generală alterată,

- acces de tuse incontrolabilă,

- polipnee și dispnee cu efort de respiraţie crescut,

- bătaia aripilor nazale

- utilizarea muşchilor inspiratori accesori

- wheezing inspirator şi expirator,

- prezența „setei de aer”

- respirație pe gură,

- secreții albicioase și aderente,

- hipertermie,

- cianoză ce cuprinde fanerele și gura,

- tahicardie,

- durere abdominală generată de tuse,

- semne de deshidratare,

- astenie,

- anxietate.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:

DIAGNOSTICELE DE ÎNGRIJIRE:

1. Alterarea funcţiei respiratorii datorită insuficienței respiratorii severă ca și urmare a agresiunii

inflamatorii bacteriane, a bronhospasmului și a schimbului deficitar de gaze de la nivelul 13

plămânului, manifestată prin: tuse incontrolabilă, polipnee („setei de aer” - respirație pe gură),

dispnee cu efort de respiraţie crescut ce antrenează muşchii inspiratori accesori și bătaia

aripilor nazale, wheezing inspirator şi expirator, cianoză periorală și secreții albicioase și

aderente.

2. Alterarea activităţii cardiace datorită hipertermiei și hipoxiei, manifestată prin tahicardie.

3. Dezechilibru nutrițional și hidroelectrolitic datorită accesului de tuse incontrolabil,

hipertermiei, transpirațiilor, hiperventilației și aportului deficitar de lichide, manifestat prin

inapetență, deshidratare, vărsături și stare generală alterată.

4. Alterarea temperaturii corporale datorită infecției bacteriene, manifestată prin hipertermie și

transpirați.

5. Anxietate datorită hipoxiei, asteniei și condiției de spitalizat, manifestată prin plâns,

nemulțumire și agitație.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PROBLEME

DE

DEPENDENŢĂ

OBIECTIVE INTERVENŢII

AUTONOME

INTERVENŢII

DELEGATE

EVALUA

RE

1.

Alterarea funcţiei

respiratorii.

Copilul să

prezinte căi

respiratorii

permeabile

din momentul

internării și

pe toată

perioada de

spitalizare.

- cazez copilul

într-o cameră

curată, liniștită și-i

asigur siguranța de

care are nevoie,

- asigur condiții de

microclimate:

salon încălzit la

20-22 oC, bine

- recoltez sânge

pentru: HLG,

VSH, fibrinogen si

coagulograma,

glicemie, uree,

creatinina,

TGO/TGP,

ionograma,

calcemie, CRP,

Copilul la

internare

prezintă : tuse

incontrolabilă,

polipnee

(„setei de aer”

- respirație pe

gură), dispnee

cu efort de

14

Copilul să-și

reia funcția

ventilatorie

eficientă în

decurs de 3

zile.

Copilul să

respire

corespunzator

în cel mult 3

zile.

Copilul să nu

mai prezinte

bronhospasm

în decurs de 3

zile.

Copilul să fie

liniştit.

Copilul să nu

devină sursă

de infecţie.

aerisit și evit

schimbările bruște

de temperatură,

- umidific aerul

din încăpere

pentru a uşura

lichefierea

secreţiilor şi

pentru a reduce

edemul mucoasei.

- asigur pat

confortabil

multifuncțional și

ridicând patul,

așez copilul în

poziție șezândă

pentru a permite

expansiunea

pulmonară

maximă,

- asigur lenjerie de

pat curată din

bumbac

permeabilă și

asigur protecția

acestuia cu

mușama și aleză,

- verific

funcționalitatea

sistemului de

alarmă și sursele

de oxigen și

aspirație,

- aduc la patul

- evaluez gazele

sangvine prin

recoltarea

ASTRUP-ului

(PaCO2 poate fi

crescută prin

acidoză

respiratorie),

- recoltez urina

pentru examenul

sumar de urina

- recoltez culturi

precum:

hemocultură în

puseu febril și

exudat faringian,

- însoțesc și susțin

copilul în timpul

investigațiilor

paraclinice:

radiografie

pulmonară și

examen ORL,

- montez branulă

heparini-zată,

- administrez:

1. oxigen umidifiat

4 l/min,

2.asigur repausul

digestiv 3 ore,

3. asigur volemia

cu solutii

perfuzabile de: ser

fiziolo-gic,

respiraţie

crescut ce

antrenează

muşchii

inspiratori

accesori și

bătaia aripilor

nazale,

wheezing

inspirator şi

expirator,

cianoză

periorală și

secreții

albicioase și

aderente.

În prima zi de

la internare

copilul

prezintă o

curbă

descendentă a

simptomelor

funcționale

respiratorii

perturbate și

tușește mai rar.

În a treia zi de

la internare

copilul este

ameliorat

bronhospasmul

și prezintă o

ventilație

15

copilului o masă

pe care pregătesc:

monitorul,

electrozi, laringo-

scop, balon

Ruben, sonde

sterile de aspirație,

leucoplast, pipă

Guedel,

- ajut medicul la

examinarea clinică

și notez în foaia de

îngrijire

problemele și

manifestările de

dependenta -

stabilind

prioritățiile,

- în timpul

interviului ajut

mama și copilul să

înțeleagă

întrebările

medicului și

redirecționez

răspunsurile atunci

când acestea se

abat de la subiect,

- îndepărtez

secrețiile din căile

respiratorii

superioare prin

aspirarea activă cu

sonda Nelaton,

glucoza 5% si

10%,

4. combat

dezechilibrul

electolitic prin

introducerea in

flacon a

electrolitilor si a

calciului gluconic

10%,

5 administrez

aerolsoli pen-tru

fluidizarea

secretiilor și

bronhodilatatoare,

6. Miofilin

2ml+glucoza 5%

8ml la 6 ore, iv

lent,

7. Solu-Medrol

50mg la 6 ore, iv,

8. Ceftriaxona

950mg la 12 ore,

iv,

9. Gentamicina

50mg la 12 ore, iv,

pulmonară

satisfăcătoare.

La externare

(5zile de

spitalizare):

Copilul

prezintă

funcția

respiratorie

inte-gră.

16

- îl supraveghez

îndeaproape,

- îi monitorizez

funcțiile vitale cu

ajutorul

monitorului (Sa

O2, TA, puls,

respirație) și

observ culoarea

tegumentelor,

- în toate acțiunile

și conversațiile pe

care le inițiez

folosesc un ton

scăzut și calm,

- efectuez cu

blândețe

pregătirea psihică

a copilului pentru

fiecare tehnică

invazivă și explic

mamei importanța

efectuării ei,

- permit părinților

să rămână cu

copilul pe

parcursul

investigatiilor și le

comunic

progresele

terapeutice, astfel

le micșorez

îngrijorarea,

- liniștesc copilul

17

și-l las să se

adapteze cu

echipamentele și

aparatele (pentru

oxige-noterapie și

aerosoloterapie),

- încurajez copilul

să consume lichide

pentru a suplini

pierderile și-i

explic de ce este

important să bea

pe gură,

- îl învăț să

folosească

batistele de unică

folosință pentru

ștergerea

secrețiilor nazale

și să le arunce în

coșul cu materiale

contaminate,

- îl învăț să pună

un șervețel/mâna

la gură atunci când

tușește să nu

îmbolnăvească și

pe alte persoane,

- îi explic

necesitatea spălării

pe mâini pentru

combaterea și

prevenirea

infecțiilor,

18

- în timpul

somnului nu-l

deranjez decât

dacă este absolută

nevoie,

- reduc anxietatea

prin meloterapie,

lecturoterapie și-l

antrenez în jocuri

relaxante (mima,

Fazan, Țomanap

etc),

- încurajez copilul

şi familia să

utilizeze măsuri

care să ajute la

menţinerea unei

sănătăţi optime și

prevenirea crizelor

de astm, precum: o

dietă bine

echilibrată şi un

aport oral de

lichide (crescut),

asigurarea

somnului, odihnei

şi efectuarea unor

eforturi fizice

rezonabile,

evitarea iritanţilor

cunoscuţi,

menţinerea

calmului

emoţional şi

19

confortului

copilului,

adoptarea unei

atitudini optimiste.

- învăț copilul să

respire corect și

antrenez părinții în

procesul de

învățare,

- îl învăț câteva

exerciții și-l

îndrum să mențină

un program

regulat de

exerciții:

Exerciţiul 1 -

respiraţia

abdominală

Copilul va

sta în decubit

dorsal cu

genunchii flectaţi,

corpul relaxat şi

mâinile plasate pe

zona superioară a

abdomenului.

Expiraţia

va fi lentă, pe

gură, deprimând

încet pieptul şi

apoi zona

superioară

abdominală, până

când la sfârşitul

20

expiraţiei apare

retracţia.

În

continuare

pacientul va relaxa

abdomenul

(împingându-l

înainte), inspirând

în acelaşi timp

scurt, pe nas

(pieptul nu va fi

ridicat).

Exerciţiul

va fi repetat de 8-

16 ori, după care

se va face o pauză

de 1 minut, apoi

ciclul se reia.

Exerciţiul 2 -

respiraţia de

expansiune a

părţilor laterale ale

toracelui

Copilul va

fi aşezat pe un

scaun, relaxat, cu

palmele plasate la

nivelul coastelor

inferioare.

Expiraţia

se va face lent,

prin gură,

contractând

21

porţiunea

superioară a

toracelui, apoi

zona inferioară şi

în final

comprimând

coastele cu

mâinile (manevră

care determină

expulzarea aerului

de la nivelul

bazelor

pulmonare).

Inspiraţia

va împinge

coastele împotriva

unei uşoare

presiuni exercitate

de mâini.

Numărul şi

ritmul repetărilor

vor fi identice cu

cele de la

exerciţiul anterior.

Exerciţiul 3-

aplecarea înainte

Poziţia:

şezând, cu

picioarele

depărtate şi braţele

relaxate de o parte

şi de alta a

corpului.

22

Expiraţie

lentă, însoţită de

aplecarea capului

înainte şi

coborârea acestuia

spre genunchi, în

timp ce se retractă

muşchii

abdominali.

Ridicarea

lentă a trunchiului

concomitent cu

inspiraţia şi

expandarea

porţiunii

superioare a

abdomenului.

Expir

rapid, complet,

efectuat din

poziţia dreaptă.

Inspir, cu

expandarea

porţiunii

superioare a

abdomenului.

Exerciţiul 4-

arcuirea umărului

(Acest

exerciţiu va fi

efectuat între

exerciţiile de

respiraţie)

23

Poziţia :

uşor aplecat în

faţă, cu spatele

drept, degetele

fiind plasate pe

umeri.

Se fac

mişcări circulare

ale umerilor în

sus, în jos, în

spate, în jos.

Se

recomandă 4-8

repetări,

intercalând pauze.

- comunic

medicului starea

generala a

copilului si

modificarile

patologice aparute

în repaus și

exercițiu fizic.

24

2.

Alterarea

activităţii

cardiace.

Copilul să

prezinte o

activitate car-

diacă norma-

lă în primele

6 ore de la

internare.

- monitorizez

semnele de

activitate cardiacă:

puls, ritmicitatea

pulsului, tensiunea

arterială, culoarea

tegumentelor,

temperatură,

respiraţie,

- supraveghez cu

ajutorul

monitorului,

- administrez

cantităţi de lichide

adecvate stării de

sănătate,

- efectuez

pregătirea psihică

pentru fiecare

investigație,

- observ starea de

sănătate la efort,

repaus şi durere,

- asigur condiţii de

mediu: aerisirea

salonului,

umezirea aerului

din încapere,

temperatură

adecvată de 20-22 0C,

- evit schimbările

bruşte de

temperatură,

- anunţ medicul la

- pregătesc fizic

copilul pentru

radiografia de cord

pulmon și-l susțin,

- îi efectuez EKG-

ul,

- însoţesc copilul

la investigaţiile

paraclinice:

examen ORL.

La internare

copilul

prezintă

tahicardie,

stare ce se

normalizea-ză

(în cel mult 6

ore) la

scăderea

temperaturii și

dispariției

anxietății.

La externare

copilul

prezintă o

activitate

cardiacă

normală.

25

fiecare modificare

ce apare,

- monitorizez

prierderile

suferite,

- pregătesc

materialele

necesare intubaţiei

oro-traheale în caz

de agravarea stării

generale,

- colaborez cu

echipa de

reanimare,

3.

Dezechilibru

nutrițional și

alterarea

echilibrului

hidro-electrolitic.

Copilul să fie

echilibrat

nutritiv în

decurs de o

zi.

- evaluez starea de

nutriție și apreciez

aportul alimentar

necesar,

- îi elaborez

meniul în funcție

de preferințele

exprimate,

- colaborez cu

dieteticianul

spitalului,

- asigur un regim

hiposodat,

- monitorizez

aportul alimentar,

- realizez planul

de alimentaţie,

- administrez

lichide cu valoare

calorică mare,

- întrerup

- administrez:

10.

Metoclopramid

5mg/

2ml, 1/2 de fiolă -

la nevoie, im.

- supraveghez

hidratarea

parenterală,

La internare

- copilul

prezintă:

inapetență și

vărsături după

accesele de

tuse

incontrolabile.

Din a II -a zi

Copilul este

alimentat

corespunzător

vârstei și

prezintă un

apetit normal.

26

alimentaţia pănă

încetează greața

și/sau tusea,

- aşez copilul în

poziţie

corespunzătoare

alimentării.

- supraveghez

apetitul,

- monitorizez

diureza,

- monitorizez

raportul

INGESTA-

EXCRETA,

- observ starea

generală şi anunţ

medicul atunci

când apar

modificări.

4.

Alterarea

echilibrului

termic.

Copilul să fie

echilibrat

termic în

primele două

ore de la

internare și să

nu mai

prezinte febră

din a III-a zi.

Să nu mai

prezinte

tegumente

transpirate.

Să prezinte

mucoase și

- monitorizez

temperatura,

- monitorizez

semnele vitale ce

sunt modificate de

temperatură,

- menţin

temperatura

constantă în

cameră,

- verific

integritatea

tegumentelor și

mucoaselor,

- aplic metode

- administrez

antipiretice:

11. Nurofen 100

mg de 3 ori/zi,

12. Paracetamol

190mg cu 100 ml

glucoză 5%, iv

lent la 6 ore.

La internare

copilul

prezintă

hipertermie și

tegumente

transpirate.

Copilul

prezintă o stare

de

normotermie

trei zile mai

târziu.

27

tegumente

integre.

fizice pentru

scăderea

temperaturii (baie

cu apă la

temperatura

camerei, gheață

inghinal și axial),

- administrez

alimentaţie

adecvate şi

hidratare în

cantitate

suplimentară în

funcţie de pierderi,

- pregătesc

materialele

necesare pentru

baia generală

(prosoape curate

din bumbac,

săpun, apă caldă),

- asigur o

temperatură în

salon de 22-24 oC

- îmbăiez copilul,

- evit prelungirea

perioadei de baie

și surmenajul,

- ung tegumentele

cu loțiune de corp

hidratantă,

- asigur lenjerie de

corp din bumbac,

curată și lejeră,

- schimb lenjeria

28

de corp şi de pat

de câte ori este

nevoie,

Anunţ medicului

asupra

temperaturii nou-

născutului.

5.

Anxietate

Să înțeleagă

motivul

internării și

problema de

sănătate.

- calmez copilul

și-i ofer sprijin

moral pentru

depășirea condiției

sale de spitalizat,

-îi acord

înțelegerea și

empatia necesare

condiției de

acomodare și-i

distrag atenția.

- colaborez cu

psihologul

spitalului.

Înțelege

motivul

internării și

devine calm și

cooperant „ca

să

plec acasă!”

EVALUARE FINALĂ:

Copilul în vârstă de _____este adus de mamă la serviciul UPU din cadrul Spitalul

Clinic de Copii din Braşov PENTRU:

- tuse incontrolabilă,

- respirație dificilă,

- febra,

- transpiraţiile,

- agitație.

. În urma examinării se hotărăşte internarea acestuia de urgenţă pe Terapie Acută pentru

tratament de specialitate.

Conform examenelor clinice şi paraclinice de specialitate se stabileşte diagnosticul de:

CRIZĂ DE ASTM BRONȘIC ȘI PNEUMONIE INTERSTIȚIALĂ. 29

.

Evoluţia este BENEFICĂ, IAR DUPĂ 5 ZILE DE SPITALIZARE ESTE

EXTERNAT CU O STARE GENERALA BUNĂ ȘI CU URMĂTOARELE

RECOMANDARI:

………………ed pt sanatate

……………….medrol pe gură la nevoie

Vitamine

Singulaire

+++++++++++++++

30

31