bilanț pentru viitor
TRANSCRIPT
Bilanț pentru viitor:20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2Creșterea economică, ocuparea forței de muncă și criza
Notă: în cifrele din grafice, punctul „.” este utilizat ca separator zecimal.
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2.1 Ani de creștere economică întreruptă
• PIB-ul a crescut destul de constant în UE până în 2007
• După crash-ul din 2008 economia a început să se contracte, pierzând 4,6% în 2009
• Statele baltice au fost cel mai grav afectate de criză
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec100)
PIB-ul real pe cap de locuitor, UE-27Euro (la prețuri curente)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2.2 UE este cea mai mare economie a lumii
• PIB-ul UE pe cap de locuitor a crescut cu 25% între 1995 și 2011
• PIB-ul mondial pe cap de locuitor a crescut cu 40 % între 1992 și 2010
• Creșterea economică a fost cea mai rapidă în țările cu venituri medii, precum Brazilia, Rusia și China
Sursă: Banca Mondială
UE în comparație cu alte economii din lume, 2010PIB (miliarde USD)
= dimensiunea populației
India
China
Indonezia
Mexic
Brazilia
Rusia
Coreea de Sud
Africa de Sud
Australia
Japonia
SUAUE
Canada
PIB pe cap de locuitor (USD)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2.3 Ratele de ocupare a forței de muncă tind să urmeze creșterea PIB
• Din 1997, ocuparea forței de muncă în UE a crescut semnificativ
• Creșterea a fost mai rapidă pentru femei decât pentru bărbați
• Creșterea ocupării forței de muncă feminine reflectă creșterea din sectorul serviciilor
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec410)
Rata totală de ocupare a forței de muncă, UE-27% din categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2.4 Scăderea ratei sinuciderilor pe termen lung
• Rata sinuciderilor variază foarte mult între bărbați și femei și în funcție de vârstă
• Există mai multe sinucideri în rândul bărbaților decât al femeilor
• Rata sinuciderilor este cea mai ridicată în rândul persoanelor în vârstă de 85 de ani sau mai mult
• Creșterea observată în 2008 și 2009 este legată de criza economică?
Sursă: Eurostat (codul datelor online: hlth_cd_asdr)
Rata mortalității prin sinucidere, UE-27Sinucideri la 100 000 de persoane
Bărbați
Femei
Total
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2.5 Datoria țărilor din UE a tins să crească în ultimii 10 ani
Nivel de referință prevăzut de Tratatul de la Maastricht
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde410)
UE
-27
Est
onia
Bul
garia
Luxe
mbu
rg
Rom
ânia
Rep
ublic
a C
ehă
Litu
ania
Slo
veni
a
Sue
dia
Slo
vaci
a
Dan
emar
ca
Leto
nia
Finl
anda
Pol
onia
Spa
nia
Cip
ru
Țăril
e de
Jos
Mal
ta
Aus
tria
Reg
atul
Uni
tU
ngar
ia
Fran
țaG
erm
ania
Irlan
da
Por
tuga
liaB
elgi
a
Italia
Gre
cia
Nor
vegi
a
Isla
nda
UE-272000
UE-272010
Datoria publică, pe țări% din PIB (în prețuri curente)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
2.6 Datoria publică pe persoană a crescut de asemenea
• Datoria publică pe persoană (în prețuri curente) aproape s-a dublat în ultimii 15 ani, în timp ce inflația a crescut cu numai 30% în cursul acestei perioade
• Creșterea puternică din 2007 reflectă efectele crizei economice
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde410, demo_gind)
Datoria publică, UE-27EUR pe persoană (în prețuri curente)
3Energie: consum în creștere, dependență crescândă
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.1 Dependența energetică față de alte țări
• Dependența UE de importuri de energie a crescut în mod constant în ultimul deceniu
• Începând din 2004, peste 50% din energia utilizată în UE a fost importată
• Dependența este mai ridicată în cazul produselor petroliere cum ar fi țițeiul
• Aproximativ o treime din importurile de țiței și gaze naturale provin din Rusia
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc310)
Dependența energetică, UE-27
Derivați din huilă Gaz natural
Toate produsele petroliere Total
Notă: „totalul” nu indică media celorlalte trei categorii de combustibili prezentate. Acesta include, de asemenea, și alte surse de energie, cum ar fi energiile regenerabile sau energia nucleară, care sunt considerate ca surse interne
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.2 De unde își importă UE energia?
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_122a, nrg_123a, nrg_124a)
Importul de energie în UE-27, 2010
America de Nord
Zona Caraibilor
America Centrală șide Sud
Africa
Orientul Mijlociu
Restul Europei, fără UERusia
Asia
Oceania
Nespecificat
GazeÎn terajouli
PetrolÎn milioane tone
Combustibili soliziÎn milioane tone
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.3 Creșterea consumului de energie
• Consumul de energie în UE a crescut cu 6% începând din 1990
• Configurația energetică a UE s-a schimbat din 1990
• Utilizarea combustibililor solizi a scăzut, în timp ce utilizarea de gaze naturale a crescut cu aproape 50%
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc320)
Consum brut de energie la nivel intern, pe tip de carburant, UE-27În mii de tone echivalent petrol
Energie din surse regenerabile+143.4 %
Energie termică nucleară+15.3 %
Gaz natural+49.8 %
Total produse petroliere-2.5 %
Combustibili solizi-38.3 %
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.4 Energiile regenerabile joacă un rol mai important
• Utilizarea energiilor regenerabile în ansamblul consumului energetic al UE a crescut cu 140% începând din 1990
• Ponderea energiilor regenerabile a crescut la aproape 10% din 2002
• Creșterea utilizării biomasei și a deșeurilor a condus la acest salt
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc320)
Ponderea energiilor regenerabile în consumul de energie brut la nivel intern, UE-27%
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.5 Consumul de energie regenerabilă
• Biomasa și deșeurile regenerabile sunt cele mai importante surse de energie regenerabile
• Lemnul și deșeurile din lemn reprezintă aproape jumătate din utilizarea energiei regenerabile în UE
• Energia produsă din surse eoliene și solare a crescut de nouă ori din 1999
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_1071a, nrg_1072a)
Consumul de energie regenerabilă, UE-27, 2010
Energie solară2 %
Energie eoliană8 %
Energie hidroelectrică18 %
Energie geotermală3 %
Biomasă și deșeuri regenerabile 69 %
Lemne și deșeuri din lemn 49 %
Alte tipuri de biomasă și deșeuri 20 %
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.6 Unde este utilizată energia?
• Trei sectoare - industria, transporturile și gospodăriile – utilizează aproximativ 85% din aprovizionarea totală cu energie
• Utilizarea energiei în industrie a scăzut cu 20% față de anul 1990, în timp ce consumul de energie în transporturi a crescut cu 30%
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc320)
Consumul de energie final, UE-27
Altele1 %
Servicii10 %
Agricultură și silvicultură
3 %
Gospodării26 %
Transporturi26 %
Gospodării27 %
Transporturi32 %
Industrie25 %
Altele1 %
Servicii13 %
Agricultură și silvicultură2 %
Industrie34 %
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.7 Gospodăriile consumă din ce în ce mai multă electricitate
• Consumul de energie electrică de către gospodării a crescut destul de constant în UE
• Consumul a crescut cu aproximativ 40% în ultimii 20 ani
• Efectul de recul a atenuat îmbunătățirile tehnologice
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc310)
Consumul de energie electrică al gospodăriilorÎn milioane de tone echivalent petrol
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
3.8 O viziune de ansamblu a consumului de energie electrică al gospodăriilor din UE
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc310, lfst_hhnhtych)
UE
-27
Est
onia
Bul
garia
Luxe
mbu
rg
Rom
ânia
Rep
ublic
a C
ehă
Litu
ania
Slo
veni
a
Sue
dia
Slo
vaci
a
Dan
emar
ca
Leto
nia
Finl
anda
Pol
onia
Spa
nia
Cip
ru
Țăril
e de
Jos
Mal
ta
Aus
tria
Reg
atul
Uni
t
Ung
aria
Fran
ța
Ger
man
ia
Irlan
da
Por
tuga
lia
Bel
gia
Italia
Gre
cia
Cro
ația
FRI a
Mac
edon
iei
Consumul de energie electrică pe gospodărie, pe țăriÎn kilograme de echivalent petrol pe gospodărie
4Rolul transporturilor în economie
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
4.1 Din ce în ce mai multe vehicule în circulație
• Numărul de autoturisme la 1 000 de locuitori a crescut cu 40% începând cu 1991
• Între statele membre există diferențe uriașe
• În nouă state membre există cel puțin un automobil pentru fiecare a doua persoană
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc340)
Numărul de autoturisme, UE-27Numărul de autoturisme la 1 000 de persoane
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
4.2 Transportul de mărfuri și pasageri în UE
• Transportul rutier reprezintă metoda de transport cel mai des întâlnită în UE
• Transportul public reprezintă mai puțin de 20% din deplasări
• Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut, din anul 2000, în detrimentul transportului feroviar
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr210, tsdtr220)
Repartizare moduri de transport pt. pasageri și mărfuri, UE-27Procentul total de pasageri-kilometru și de tone-kilometru de marfă
Pasageri2008
Marfă2009
Tren7 %
Autobuz și autocar10 %
Autovehicul83 %
Transport feroviar16 %
Căi navigabileinterioare6 %
Cale rutieră78 %
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
4.3 Transportul de marfă în Europa
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr220)
Repartizarea modurilor de transport de marfă pe țări, 2009Procentaj total de tone-kilometri de marfă în rețeaua internă
UE-27Cale rutieră77 %
UE-27Cale ferată17 %
UE-27Căi navigabile interioare6 %
UE
-27
Rep
ublic
a C
ehă
Ung
aria
Por
tuga
lia
Leto
nia
Bul
garia
Est
onia
Pol
onia
Cip
ru
Rom
ânia
Dan
emar
ca
Litu
ania
Mal
ta
Aus
tria
Italia
Irlan
da
Ger
man
ia
Bel
gia
Luxe
mbu
rg
Reg
atul
Uni
t
Țăril
e de
Jos
Gre
cia
Finl
anda
Spa
nia
Slo
vaci
a
Slo
veni
a
Sue
dia
Fran
ța
Nor
vegi
a
Isla
nda
Cro
ația
FRI a
Mac
edon
iei
Turc
ia
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
4.4 Volumul mărfurilor transportate comparat cu creșterea economică
• Transportul de mărfuri și creșterea economică sunt strâns legate
• Nu se prevede niciun decuplaj între creșterea economică și nevoia de transport
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr230, nama_gdp_k)
Volumul transportului de mărfuri în raport cu PIB, UE-27*Indice 2000 = 100
*Estimările Eurostat; întrerupere de serie în 2004
Tonă-kilometrupe reșeaua internă
PIB (la prețuri curente)Tonă-kilometru/PIB
5Efectele nedorite ale transporturilor
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
5.1 Mai puține victime ale accidentelor rutiere
• Decesele cauzate de accidentele rutiere au scăzut cu 2 300 de decese în medie pe an din 1991
• Mai mult de 60% dintre decese au loc pe drumuri rurale și 30% în zone construite
• Autovehiculele reprezintă 60% din decesele înregistrate pe drumurile rurale și pe autostrăzi
Sursă: Comisia Europeană (Baza de date CARE), Eurostat (codul datelor online: tsdtr420)
Numărul de persoane decedate în accidente rutiere, UE-27Numărul de persoane decedate
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
5.2 Noi autovehicule care emit mai puțin dioxid de carbon
• Emisiile de CO2 pe kilometru ale noilor autoturisme s-au diminuat din 1995
• Trecerea de la benzină la motorină și tehnologiile care permit reducerea consumului de combustibilul au fost principalii factori ai acestei reduceri
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr450)
Media emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noiGrame de CO2 pe kilometru
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
5.3 Mai multe emisii de gaze cu efect de seră generate de transport
• Creșterea numărului de autovehicule și volumului mărfurilor transportate a condus la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi
• Transportul este singurul sector din UE care emite în prezent mai multe gaze cu efect de seră decât în 1990
• Emisiile generate de transportul aerian și maritim internațional au crescut cel mai rapid
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdtr410)
Emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport, UE-27În milioane de tone de echivalent CO2
Transp. maritim internațional
Transp. aerian internațional
Transport (rutier, cale ferată, căi de navigație interioare, transport aerian intern)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
5.4 Emisiile de NOx și de compuși organici volatili nemetanici scad
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdpc270, tsdtr430, tsdpc280)
Emisii din transporturi de oxizi de azot și de compuși organici volatili nemetanici, UE-27
EMISII GENERATE DE TRANSPORTUL RUTIER SURSELE EMISIILOR, 2009
Oxizi de azot (NOxx), în milioane de tone
Oxizi de azot (NOx)
Altele51 %
Altele81 %
Compuși organici volatili nemetanici
Transport rutier17 %
Transport nerutier2 %
Transport nerutier7 %
Transport rutier42 %
Compuși organici volatili nemetanici, în milioane de tone
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
5.5 Expunerea la poluarea aerului prin ozon fluctuează în mediul urban
• Nivelul de ozon troposferic provoacă probleme respiratorii la oameni și la animale
• În ciuda reducerii emisiilor de NOx și a COV nemetanici, poluarea aerului cu ozon nu s-a redus
• Valurile de căldură pot crește expunerea la ozon
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdph380)
Expunerea la poluarea atmosferică urbană cu ozon, UE-27În micrograme pe metru cub pe zi
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
5.6 Expunerea la poluarea atmosferică prin particule în mediul urban
• Sectorul transporturilor constituie o sursă majoră de emisii de particule (PM10)
• Din nou, o tendință de scădere a emisiilor de PM10 nu a condus la o îmbunătățire similară a expunerii la acest poluant atmosferic
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdph370)
Exp. la poluarea atmosferică prin particule în mediul urban, UE-27În micrograme pe metru cub pe zi
6Disparități regionale
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
6.1 Concentrarea bogăției
• Decalajele regionale în UE s-au diminuat
• Dispersia este mai puțin pronunțată în statele membre vechi
• Recuperarea economică din Europa de Est a dus la mărirea decalajelor
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e0digdp)
Dispersia PIB-ului regional pe cap de locuitor în SPC*Procentaj din PIB-ul național pe persoană
* Pe baza regiunilor statistice de nivel NUTS 2. Dispersia regională nu este aplicabilă pentru țările constituite dintr-o singură regiune de nivel NUTS 2 (Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta)
UE
-27
Fran
ța
Gre
cia
Ung
aria
Țăril
e de
Jos
Sue
dia
Aus
tria
Bel
gia
Ger
man
ia
Slo
vaci
a
Finl
anda
Dan
emar
ca
Bul
garia
Slo
veni
a
Pol
onia
Cro
ația
Rom
ânia
Spa
nia
Italia
Por
tuga
lia
Rep
ublic
a C
ehă
Irlan
da
Reg
atul
Uni
t
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
6.2 PIB pe persoană pe regiuni
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e2gdp)
PIB pe locuitor, în SPC, peregiuni statistice de nivel NUTS 2, 2008Indice UE-27 = 100
Guadelupa Martinica Guyana Franceză
Réunion Azore Madeira
Insulele Canare Malta Liechtenstein
<=50
50-70
75-100
100-125
>125
Nu există date disponibile
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
6.3 Evoluția PIB-ului pe locuitor pe regiuni
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e2gdp)
Evoluția PIB-ului pe locuitor, în SPC, pe regiuni statistice de nivel NUTS 2, 2000-2008 În puncte procentuale în raport cu media UE-27
<= -10
-10 la -3
-3 la +3
+3 la +10
> +10
Nu există date disponibile
Guadelupa Martinica Guyana Franceză
Réunion Azore Madeira
Insulele Canare Malta Liechtenstein
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
6.4 Diferențe în ratele regionale de ocupare a forței de muncă
• Disparitățile regionale de ocupare a forței de muncă s-au diminuat în UE
• Ratele de dispersie sunt mai ridicate în cazul femeilor decât în cel al bărbaților
• Dar femeile se apropie de valorile înregistrate în cazul bărbaților din cauza unei reduceri mai puternice a ratelor de dispersie
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec440)
Dispersia ratelor regionale de ocupare, UE-27 nivel NUTS 2Coeficient de variație a ratelor de ocupare (din categoria de vârstă 15-64) Femei
Total
Bărbați
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
6.5 Rata ocupării forței de muncă pe regiuni
Sursă: Eurostat (codul datelor online: lfst_r_lfe2emprt)
Rata de ocupare a forței de muncă pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, pe regiuni NUTS 2, 2009%
Guadelupa Martinica Guyana Franceză
Réunion Azore Madeira
Insulele Canare Malta Liechtenstein
<= 60
60-65
65-70
70-75
> 75
Nu există date disponibile
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
6.6 Veniturile nu sunt distribuite în mod uniform
• Inegalitățile în materie de venituri nu s-au diminuat în UE
• Cei mai bogați 20% din populație câștigă aproximativ de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%
• Distribuția veniturilor diferă foarte mult între statele membre ale UE
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc260, ilc_di01)
Inegalitatea repartizării veniturilorUE-27 Suedia Lituania
Cei mai bogați20 %
Cei mai săraci20 %
câștigă
câștigă
UE-27 Republica Cehă Spania
7Sărăcia și excluziunea socială în Europa
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.1 Aspectele sărăciei
• Sărăcia monetară, lipsurile materiale și lipsa accesului la locurile de muncă constituie aspectele principale ale sărăciei în UE
• Aproximativ 81 de milioane de cetățeni ai UE trăiesc în sărăcie monetară
• Aproximativ 40 de milioane trăiesc într-o stare materială extrem de precară. Aproximativ 38 milioane trăiesc în gospodării în care adulții muncesc mult mai puțin decât ar putea
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc100, tsdsc270, tscsc280, tsdsc310, tsdsc350, ilc_pees01)
Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010Numărul persoanelor
81 milioanesunt expuse riscului
sărăciei după transferuri sociale
40 milioanetrăiesc într-o stare
materială extrem de precară
38 milioane
trăiesc în gospodării cu
intensitate de lucru foarte scăzută
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.2 Aspectele sărăciei
• 116 milioane de persoane din UE erau amenințate de sărăcie sau de excluziune socială în 2010
• Aceste persoane pot fi afectate de mai multe aspecte ale sărăciei în același timp
• Aproximativ 80 de milioane de persoane au fost afectate de un aspect al sărăciei, 28 de milioane de două aspecte și aproape 8 milioane de toate cele trei aspecte în același timp
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc100, tsdsc270, tscsc280, tsdsc310, tsdsc350, ilc_pees01)
Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010Numărul persoanelor
48 milioanesunt expuse riscului
sărăciei după transferuri sociale
19 milioanetrăiesc într-o stare materială extrem de precară
14 milioanetrăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută
3 milioane7,5 milioane
11 milioane
14 milioane
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.3 Sărăcia monetară este cea mai comună formă de sărăcie
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc280, tsdsc350)
Persoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale% din populație
UE
-27
Bel
gia
Ger
man
ia
Italia
Rep
ublic
a C
ehă
Dan
emar
ca
Țăril
e de
Jos
Est
onia
Rom
ânia
Ung
aria
Pol
onia
Aus
tria
Leto
nia
Slo
vaci
a
Por
tuga
lia
Bul
garia
Finl
anda
Fran
ța
Gre
cia
Reg
atul
Uni
t
Sue
dia
Spa
nia
Luxe
mbu
rg
Litu
ania
Mal
ta
Cip
ru
Slo
veni
a
Irlan
da
Isla
nda
Nor
vegi
aE
lveț
ia
Cro
ația
UE-272005
UE-272010
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.4 Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precară
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc270)
Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precară % din populație
UE
-27
Bel
gia
Rep
ublic
a C
ehă
Luxe
mbu
rg
Reg
atul
Uni
t
Sue
dia
Italia
Finl
anda
Pol
onia
Dan
emar
ca
Țăril
e de
Jos
Litu
ania
Ger
man
ia
Mal
ta
Leto
nia
Gre
cia
Aus
tria
Bul
garia
Fran
ța
Rom
ânia
Slo
veni
a
Slo
vaci
a
Spa
nia
Irlan
da
Elv
eția
Isla
nda
Nor
vegi
a
Cro
ația
Est
onia
Por
tuga
liaC
ipru
UE-272005
UE-272010
Ung
aria
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.5 Intensitate de lucru scăzută
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc310)
Persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută% din populația între 0 și 59 ani
UE
-27
Țăril
e de
Jos
Por
tuga
lia
Leto
nia
Cip
ru
Aus
tria
Luxe
mbu
rg
Est
onia
Rom
ânia
Ger
man
ia
Rep
ublic
a C
ehă
Sue
dia
Ung
aria
Gre
cia
Bul
garia
Bel
gia
Dan
emar
ca
Pol
onia
Irlan
da
Slo
vaci
a
Reg
atul
Uni
t
Mal
ta
Italia
Slo
veni
a
Finl
anda
Elv
eția
Isla
nda
Nor
vegi
a
Cro
ația
Litu
ania
Fran
ța
Spa
nia
UE-272005
UE-272010
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.6 Sărăcia și excluziunea socială diferă în Europa
Fran
ța
Slo
veni
a
Dan
ema
rca
Irlan
da
Cip
ru
Mal
ta
Isla
nd a
Por
tuga
l ia
Persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010% din populație
UE
-27
Bul
garia
Pol
oni a
Ung
aria
Ger
man
i a
Rom
ânia
Leto
n ia
Ț. d
e Jo
s
R. C
ehă
Est
onia
Spa
ni a
Finl
and a
Litu
ania
Luxe
mbu
rg
Bel
gia
Sue
dia
Gre
cia
Slo
vaci
a
R. U
nit
Elv
eția
Aus
tria
Itali a
Persoanele expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale ȘI într-o stare materială extrem de precară ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane într-o stare materială extrem de precară ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută
Persoane expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută
Persoane exp. riscului după transferurile sociale ȘI într-o stare materială extrem de precară Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precarăPersoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale
Sursă: Eurostat (codul datelor online: ilc_pees01)
Nor
veg ia
Cro
ația
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.7 Tendințele șomajului de lungă durată
• Persoanele aflate în șomaj timp de mai mult de un an sunt considerate șomeri de lungă durată
• Din 1994 până în 2008 rata șomajului de lungă durată a arătat o tendință de scădere în UE
• Persoanele care și-au pierdut locul de muncă la începutul declanșării crizei vor spori din ce în ce mai mult rândurile șomerilor de lungă durată
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc330)
Rata totală a șomajului de lungă durată%
UE-27UE-15
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
7.8 Mai multe persoane și-au prelungit durata studiilor
• Rata abandonului școlar în UE a scăzut în mod destul de constant
• Există o legătură clară între educație și riscul de sărăcie
• Persoanele cu un nivel scăzut de educație se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc410) Notă: întrerupere de serie în 2003
Tineri care renunță timpuriu la studii și cursuri de formare% din populația între 18 și 24 ani
8Problema deșeurilor (și modul în care poate fi rezolvată)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
8.1 Se produc din ce în ce mai multe deșeuri
• Generarea de deșeuri a crescut între 1995 și 2002 dar de atunci a rămas stabilă
• Tratarea deșeurilor prin incinerare, reciclare și compostare a crescut în mod remarcabil
• Prin urmare, mai puține deșeuri trebuie să fie îngropate în depozitele de deșeuri
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc240)
Generarea și tratarea deșeurilor urbane, UE-27În kilograme de persoană
Nespecificat
Recicl. materialelor
Altă reciclare (incl. compostarea
Incinerare (incl. valorif. energetică
Depozit. în sau pe sol
(variație)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
8.2 Tratarea deșeurilor pe țări
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc240)
Est
onia
Leto
nia
Litu
ania
Bul
garia
Rom
ânia
Ung
aria
Slo
vaci
a
Pol
onia
Rep
ublic
a C
ehă
Reg
atul
Uni
t
Ger
man
ia
Sue
dia
Bel
gia
Dan
emar
caLu
xem
burg
Fran
ța
Finl
anda
Țăril
e de
Jos
Italia
Slo
veni
a
Aus
tria
Irlan
da
Por
tuga
liaS
pani
a
Mal
ta
Cip
ru
UE
-27
Gre
cia
Elv
eția
Nor
vegi
aIs
land
a
Cro
ația
Turc
ia
Fost
a R
epub
lică
Iugo
slav
ă a
Mac
edon
iei
UE-27depozitarea
în/pe sol
UE-27incinerare
UE-27Reciclarea materialelor
UE-27
Alte tipuri de reciclare
* Inclusiv valorificarea energetică
Tratarea deșeurilor urbane, pe țări, 2010%
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
8.3 Generarea de deșeuri periculoase este în creștere
• Aproape jumătate din deșeurile periculoase provin din producție (26%) și construcții (21%)
• Creșterea observată din 2004 până în 2008 a fost cauzată de o creștere a deșeurilor periculoase produse de sectorul construcțiilor
• 2% din deșeurile periculoase provin din gospodării
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc250)
Generarea de deșeuri periculoase, UE-27În kilograme de persoană
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
8.4 Producție combinată de energie termică și electrică
• Generarea combinată de căldură și electricitate („cogenerare”) produce energie electrică și termică în același timp
• Cota-parte de energie electrică provenind din instalațiile de cogenerare a crescut ușor din anul 2004
• Instalațiile de cogenerare pot fi alimentate de o varietate de combustibili, precum gazele naturale, biocarburanții, biomasa sau deșeurile
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc350)
Producție combinată de energie termică și electrică, UE-27% din producția brută de electricitate
COMBUSTIBIL
INSTALAȚIEDE COGENERARE
ENERGIE ELECTRICĂ
ENERGIE TERMICĂ LOCUINȚE
9Impactul activităților noastre asupra naturii
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.1 Acoperirea terenurilor în Europa
Sursă: Agenția Europeană de Mediu
Tipuri de acoperire a terenurilor conform bazei de date Corine Land-cover, 2006
Zone artificiale
Cursuri de apă
Pășuni și mozaicuri de vegetație
Terenuri forestiere
Vegetație semi-naturală
Spații deschise/sol sterp
Zone umede
Terenuri arabile și culturi permanente
Necomunicate
Date fără acoperire
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.2 Ponderea tipurilor de acoperire a terenurilor în Europa
• Terenurile agricole (teren arabil, culturi permanente, pășuni și mozaicuri de vegetație) acoperă mai mult de 40% din teritoriul european
• Pe al doilea loc se situează terenurile forestiere cu 36%
• Zonele artificiale acoperă doar 4 %, dar adăpostesc cea mai mare parte a populației Europei și cea mai mare parte a activităților sale economice
Sursă: Agenția Europeană de Mediu
Ponderea tipurilor de acoperire a terenurilor în Europa, 2006% Suprafața totală Suprafețe
artificiale
Zone artificiale
Terenuri arabile și culturi permanentePășuni și mozaicuri de vegetațieTerenuri forestiere
Vegetație semi-naturalăSpații deschise/sol sterp
Zone umede
Cursuri de apă
Cazare, servicii, activități recreative
Spații industriale, unități comerciale, construcțiiRețele de transport, infrastructuri
Mine, cariere, amplasamente de depozitare a deșeurilor
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.3 Evoluția acoperirii terenurilor
• 630 000 de hectare de terenuri au fost transformate în suprafețe artificiale între 2000 și 2006
• Extinderea șantierelor de construcții și a rețelelor feroviare și rutiere a constituit forța motrice a acestei schimbări
• Terenurile agricole se reduc, în timp ce pădurile se extind în permanență
Sursă: Agenția Europeană de Mediu
Evoluția netă a acoperirii terenurilor între 2000 și 2006 în Europa
Zone artificiale
Terenuri arabile și culturi permanentePășuni și mozaicuri de vegetație
Terenuri forestiere
Vegetație semi-naturală
Spații deschise/sol sterp
Zone umede
Cursuri de apă
Suprafața totală în mii de ha Evoluție în termeni relativi,%
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.4 Evoluția numărului de păsări
• Populațiile de păsări variază de la an la an, în mod natural
• Dar tendința pe termen lung arată un declin al biodiversității
• Acest declin a fost deosebit de puternic pentru speciile de păsări din mediul rural ca urmare a intensificării agriculturii
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdnr100)
Indicele păsărilor comune, UEIndice 1990 = 100
Toate păsările comunePăsări comune din mediul ruralPăsări comune din specii forestiere
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.5 Supraexploatarea stocurilor de pești amenințate
• Din 1994 a existat o continuă supraexploatare a apelor gestionate de UE
• Speciile demersale (care trăiesc în apropierea sau pe fundul mării) sunt cele mai afectate de supraexploatare
• Pescuitul excesiv prezintă, de asemenea, riscuri economice pentru sectorul pescuitului
Sursă: Serviciile Comisiei Europene, ICES (codul datelor online: tsdnr100)
Capturi de pește din stocuri în afara limitelor de siguranță biologică:Statutul stocurilor de pește, gestionat de UE în zona de nord-est a Oceanului Atlantic, 2010
Capturile totale de
pește
Specii demersale(specii care trăiesc aproape de fundul mării, de exemplu
cod, eglefin, merlan)
Specii pelagice(specii care
trăiesc în largul mării, de
exemplu, hering, hamsie, sardine)
Specii bentonice(specii care trăiesc pe fundul mării, de exemplu, homar,
creveți, pești plați)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.6 O gestionare mai durabilă a pădurilor
• Defrișările totale din țările europene au rămas cu mult în urma regenerării anuale a pădurilor
• Aceasta arată că ele sunt gestionate în mod durabil
• Pădurile stochează carbon, ceea ce le face importante „rezervoare” pentru emisiile de gaze cu efect de seră
Sursă: Conferința ministerială privind protecția pădurilor în Europa (CMPPE) (codul datelor online: tsdnr520)
Rata de exploatare a pădurilorProcentajul defrișărilor în raport cu creșterea
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
9.7 Mai multe gaze cu efect de seră absorbite de păduri
• Plantarea de arbori și îmbunătățirea gestionării pădurilor contribuie la eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă
• Din 1990 până în prezent peste 300 de milioane de tone de gaze cu efect de seră din atmosferă au fost eliminate în fiecare an prin exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură
Sursă: Agenția Europeană de Mediu
Emisii de gaze cu efect de seră provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură,UE-27În milioane tone echivalent CO2
10Schimbările climatice la nivel global
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.1 O planetă care se încălzește
• Încălzirea globală este de netăgăduit
• Deceniul 2001-2010 a fost cea mai caldă perioadă de zece ani înregistrată vreodată
• Încălzirea este mai importantă în emisfera nordică, unde se află cea mai mare parte a uscatului Pământului
Sursă: Unitatea de cercetare climatică, University of East Anglia și UK Met Office Hadley Centre
Variația temperaturii medii anuale a planeteiVariația de temperatură în°C, în raport cu media 1961-90
Rată de incertitudine de 95% din efectele combinate ale tuturor incertitudinilor
Serii anuale ajustate
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.2 Emisiile globale de CO2 continuă să crească
• Emisiile globale de CO2 au crescut cu aproape 40 % din 1990
• În 2007 China a devenit prima țară emițătoare, în locul Statelor Unite
• Generarea energiei electrice și termice este responsabilă pentru cea mai mare parte a emisiilor globale de CO2
Sursă: Agenția Internațională a Energiei
Emisiile globale de CO2 generate de arderea combustibililorÎn milioane de tone CO2
În lumeStatele UniteUE-27ChinaIndia
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.3 Evoluția proporției emisiilor mondiale de CO2
• Emisiile de CO2 din China au crescut de peste două ori în ultimii 20 de ani
• Emisiile din restul Asiei (inclusiv India) au crescut și ele
• In schimb, emisiile de CO2 din UE și Rusia au scăzut
Sursă: Agenția Internațională a Energiei
Proporția din emisiile mondiale de CO2 din arderea combustibiluluiProcent din totalul emisiilor mondiale
21 000milioane tone
29 000milioane tone
Statele Unite -22 %
UE-27 -37 %
China +118 %
Rusia -50 %Asia +83 %Japonia -20 %America Latină +33 %
Africa 0 %
Restul lumii -18 %
Orientul Mijlociu +66 %
Modificarea cotei de emisii
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.4 Emisiile de CO2 pe persoană
• Emisiile de CO2 pe cap de locuitor au scăzut în SUA, Rusia și UE
• Emisiile pe cap de locuitor au crescut în China și India, dar nivelurile lor sunt încă cu mult mai mici decât cele ale țărilor industrializate
• Din 2007, emisiile de CO2 din China depășesc media mondială de 4,3 tone pe cap de locuitor
Sursă: Agenția Internațională a Energiei
Emisii mondiale de CO2 pe persoană din arderea combustibiluluiÎn tone pe persoană
Statele Unite
Rusia
Japonia
UE-27
China
India
În lume
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.5 Emisiile generate de transporturi sunt în creștere, în timp ce altele sunt în scădere
• Emisiile de gaze cu efect de seră în UE au scăzut cu mai mult de 17% din 1990
• S-a înregistrat o scădere puternică în 2009, din cauza crizei economice
• Motivele pentru scăderea pe termen lung includ o utilizare mai eficientă a energiei și trecerea la combustibili cu emisii scăzute de carbon
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc210)
Emisiile de gaze cu efect de seră după sector, UE-27În milioane de tone echivalent CO2
Alte sectoare(legate de energie)
Deșeuri
Agricultură
Proceseindustriale
Transporturi
Fabricație și construcții
Industrii prod.
de energie
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.6 Activitățile cu impact energetic constituie sursa majoră a emisiilor
• Mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE provin de la producerea de energie prin ardere
• Din 1990, au avut loc reduceri majore de emisii în industria de prelucrare și construcții
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc210)
Emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sector, 2009%
Sectoare cu impact energetic
Sectoare fără impact energetic
Procese industriale
Agricultură
Deșeuri
Alte sectoare (legate de energie)
Ind. prod. de energie
Industria de prelucrare și construcții
Transporturi
UE-272009
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
10.7 S-au realizat unele reduceri importante de emisii
• Europa de Est a înregistrat o scădere dramatică a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând din 1990
• Restructurarea economică a dus la reducerea emisiilor în multe „noi” state membre în perioada anilor '90
• Începând din 2000, din ce în ce mai multe politici climatice și energetice vizează direct reducerea emisiilor
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc100)
Emisiile de gaze cu efect de seră în 2009 față de anul de referință din Protocolul de la Kyoto, pe țări%
Evoluție în raport cu anul de referință Kyoto
UE
-27
UE
-15
Est
onia
Leto
nia
Litu
ania
Bul
garia
Rom
ânia
Ung
aria
Slo
vaci
aP
olon
iaR
epub
lica
Ceh
ăR
egat
ul U
nit
Ger
man
iaS
uedi
aB
elgi
a
Dan
emar
caLu
xem
burg
Fran
țaFi
nlan
da
Țăril
e de
Jos
Italia
Slo
veni
aA
ustri
a
Irlan
daG
reci
aP
ortu
galia
Spa
nia
Mal
taC
ipru
Obiectiv (2008-2012)
11Europa într-o lume globalizată
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.1 Europa are cea mai mare cotă-parte din comerțul mondial
• UE este cel mai mare importator și exportator de mărfuri din lume
• Împreună, UE, SUA, China și Japonia au reprezentat aproximativ jumătate din comerțul mondial în 2010
• China a devenit un partener major al comerțului mondial în ultimii ani, preluând de la SUA poziția de al doilea cel mai mare exportator în 2007
Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_introle)
Procentul din importurile și exporturile mondiale, 2010%
UE-27 Statele Unite China (fără Hong Kong) Japonia
Altele
Importuri Exporturi
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.2 China devine un partener comercial major
• Importanța relativă a SUA ca partener comercial al UE a scăzut în ultimii ani
• Comerțul dintre UE și China a crescut de peste patru ori începând din 1999
• Majoritatea importurilor în UE provin din Asia, în timp ce procentele pentru Africa și America Latină rămân scăzute
Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_maineu)
Importurile din afara UE, pe țări partenere%
din importuri provin din
Asia
China (cu excepția Hong Kong)
Asia (cu excepția Chinei și Japoniei)
Japonia
Statele Unite
Rusia
Europa, fără UE-27
Africa
America Latină
Restul lumii
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.3 Importurile de energie către UE cresc
• 63% din importurile în UE sunt produse prelucrate (mașini și vehicule, produse chimice și alte produse prelucrate)
• Cu toate acestea, importurile de produse de bază sunt în creștere
• În 2010 importurile de produse energetice erau de patru ori mai mari decât în 1999
Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_intratrd)
Importurile din afara UE, pe tipuri de produse%
din importuri sunt produse
prelucrate
Produse chimice
Mașini și vehicule
Alte produse prelucrate
Energie
Alimente și băuturi
Materii prime
Produse n.c.a.
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.4 Importurile din țările în curs de dezvoltare sunt în creștere
• Importurile din țările în curs de dezvoltare în UE aproape că s-au triplat din 1999
• În comparație, importurile totale în UE „doar” s-au dublat
• Aproape jumătate din importurile totale în UE în 2010 au provenit din țările în curs de dezvoltare (inclusiv China)
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp210, tet00038)
Importurile în UE din țările în curs de dezvoltare, UE-27
Venituri medii - tranșa superioară
După categoria de venituri, în miliarde de euro (la prețurile curente)
Alte țări cu venituri reduse
Venituri medii – tranșa inferioară
Țările cel mai puțin dezvoltate
China (inclusiv Hong Kong)
Țările CADȚările beneficiare CAD (cu excepția Chinei)
Importurile totale în UE
Ponderea importurilor totale din afara UE (%)
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.5 Importurile din țările cel mai puțin dezvoltate sunt încă reduse
• Țările cel mai puțin dezvoltate găzduiesc aproximativ 12% din populația mondială, însă reprezintă mai puțin de 2% din PIB-ul mondial și aproximativ 1% din comerțul mondial cu mărfuri
• În 2010, din importurile totale în UE, în valoare de 1 500 miliarde euro, doar 22 miliarde de euro au provenit din țările cel mai puțin dezvoltate (LDC)
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp210, tet00038)
Cota importurilor din țările cel mai puțin dezvoltate, din totalul importurilor din afara UE, UE-27%
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.6 Importurile de produse energetice provenind din regiunile cel mai puțin dezvoltate sunt în creștere
• Jumătate din importurile din LDC în 2010 erau produse prelucrate, cealaltă jumătate produse primare
• Regulamentul UE „Totul, în afara armelor” acordă accesul fără taxe vamale la importurile tuturor produselor din LDC, cu excepția armelor și munițiilor
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp230)
Importurile din LDC pe categorii de produse, UE-27În miliarde de euro (la prețuri curente)
produse prelucratecombustibili minerali, lubrifianți și produse conexeproduse alimentare, băuturi și tutun
materii prime
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
11.7 Subvențiile agricole ale UE sunt în scădere
• Barierele comerciale îngreunează accesul țărilor în curs de dezvoltare la piețele UE
• UE a redus treptat subvențiile agricole care denaturează comerțul, din 1995
• Distanța dintre plafonul stabilit în cadrul Acordului privind agricultura al OMC și sprijinul UE pentru agricultură crește
Sursă: Serviciile Comisiei Europene, Organizația Mondială a Comerțului, Eurostat (codul datelor online: tsdgp240)
Măsuri agregate de sprijin (MAS) pentru agricultură, UE-27În miliarde de euro
Plafonul MAS
12Este Europa la înălțimea angajamentelor sale internaționale?
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.1 De unde provine ajutorul financiar al UE?
• Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) și fluxurile private sunt cele mai importante fluxuri financiare către țările în curs de dezvoltare
• Fluxurile financiare din UE către țările în curs de dezvoltare au crescut de patru ori în ultimii 20 de ani
• Deși fluxurile AOD au crescut constant, fluxurile private au fluctuat de la an la an
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp310)
Finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, după tip, UE-15În miliarde de euro (la prețuri curente)
Ajutoare ale ONG-urilor
Alte fluxuri oficiale
Fluxuri private
Ajutorul oficial pentru dezvoltare
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.2 UE este cel mai important furnizor de asistență financiară al lumii...
• UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară în favoarea țărilor în curs de dezvoltare
• Din 1990, toți furnizorii de asistență financiară și-au sporit finanțările destinate țărilor în curs de dezvoltare
• În 2009 finanțarea totală pentru țările în curs de dezvoltare a fost de 4,5 ori mai mare decât în 1990
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp310)
Finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, după furnizorÎn miliarde de euro (la prețuri curente)
Alți furnizori
Canada
Japonia
Statele Unite
UE-15
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.3 ... dar sunt încă necesare progrese
• UE s-a angajat să atingă obiectivul ONU de cheltuire a 0,7% din VNB-ul său pentru AOD până în 2015, cu un obiectiv intermediar de 0,56% pentru 2010
• Cu toate acestea, obiectivul pentru 2010 nu a fost îndeplinit
• Cinci țări europene au depășit obiectivul ONU privind cheltuirea a 0,7% din VNB în 2010
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp100)
Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), UE-27% din venitul național brut (la prețuri curente)
UE-27 Obiectiv UE-27 Obiectiv ONU
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.4 Diferențe considerabile privind sprijinul din partea statelor membre
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp100)
Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), pe țări% din venitul național brut (la prețuri curente)
Est
onia
Leto
nia
Litu
ania
Bul
garia
Rom
ânia
Ung
aria
Slo
vaci
a
Pol
onia
Rep
ublic
a C
ehă
Reg
atul
Uni
t
Ger
man
ia
Sue
dia
Bel
gia
Dan
emar
ca
Luxe
mbu
rg
Fran
ța
Finl
anda
Țăril
e de
Jos
Italia
Slo
veni
a
Aus
tria
Irlan
da
Por
tuga
lia
Spa
nia
Mal
ta
Cip
ru
UE
-27
Gre
cia
Elv
eția
Nor
vegi
a
Isla
nda
Turc
ia
UE
-15
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.5 Asistența oficială pentru dezvoltare s-a dublat din 1990
• Fluxurile de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial s-au dublat în ultimii 20 ani
• UE, SUA și agențiile multilaterale (inclusiv agențiile ONU) fac parte dintre cei mai importanți furnizori de asistență din lume
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp100)
Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), pe furnizoriÎn miliarde de euro (la prețuri curente)
Alți furnizori
Instituții UE
Agenții multilaterale
Japonia
Statele Unite
UE-15
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.6 Canalele oficiale constituie o sursă fiabilă de asistență
• Proporția fluxurilor financiare către țările cu venituri mici este mai mare pentru AOD decât pentru ISD
• Mai mult de jumătate din AOD acordată de UE este dedicată țărilor cu venituri mici
• În 2009 fluxurile AOD către țările cu venituri mici s-au ridicat la aproximativ 11 miliarde de euro, în timp ce fluxurile ISD au fost de „numai”1,7 miliarde euro
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp320, tsdgp330)
Ponderea alocărilor financiare destinate țărilor cu venituri miciÎn procentaj AOD alocat
Proporția asistenței oficiale pentru dezvoltare, UE-15
Proporția investițiilor străine directe, statele UE membre ale CAD
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
12.7 Decalajul între furnizori și beneficiari
• AOD acordată de UE s-a ridicat la 107 euro pe cetățean UE
• Cu toate acestea, din cauza populației mai mari, țările beneficiare au primit numai aproximativ nouă euro pe persoană
• Creșterea contribuției UE la AOD pe persoană începând din 2005 nu se reflectă printr-o creștere a sumelor primite per locuitor în țările în curs de dezvoltare
Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp520)
Asistența oficială pentru dezvoltare pe cap de locuitor în țările donatoare și în țările beneficiareEuro pe persoană (la prețuri curente)
UE-272010
Țările CAD
13Din ce în ce mai puțini copii în societatea noastră în curs de îmbătrânire
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.1 Populația mondială continuă să crească
• Se estimează că populația mondială totală se va cvadrupla până în 2100 în comparație cu 1950, depășind 10 miliarde de persoane până în 2080
• Cea mai mare parte a acestei creșteri demografice a avut loc sau se așteaptă să aibă loc în Asia și Africa
• Populația Europei în 2100 va fi cu aproximativ 20% mai numeroasă decât în 1950
Sursă: Secția Populație a Departamentului pentru afaceri economice și sociale din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, World Population Prospects: Revizia 2010
Creșterea populației la nivel mondial și previziunileÎn miliarde de oameni
OceaniaAmerica de NordEuropaAmerica Latină și Caraibe
AsiaAfrica
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.2 Proporția Europei din populația mondială se reduce
• Se estimează că alcătuirea populației mondiale va fi foarte diferită în 2100 în comparație cu 1950
• Populația Africii ar trebui să „explodeze” la 3,6 miliarde, reprezentând 35% din populația lumii în 2100
• Europenii vor reprezenta mai puțin de 10% din populația mondială la sfârșitul secolului
Sursă: Secția Populație a Departamentului pentru afaceri economice și sociale din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, World Population Prospects: Revizia 2010
Proporția contintentelor în populația mondială%
OceaniaAmerica de NordAmerica Latină și CaraibeEuropa
AfricaAsia
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.3 Rata nașterilor este prea scăzută pentru a susține creșterea demografică
• Este necesară o rată a fertilității de 2,1 copii/femeie pentru a menține populația UE la nivelul existent
• Rata fertilității UE a crescut ușor dar continuă să fie inferioară pragului de înlocuire a generațiilor
• În Europa doar Islanda prezintă o rată a fertilității superioară pragului de înlocuire a generațiilor
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde220)
Rata totală a fertilității, UE-27Numărul de copii/femeie
Prag de înlocuire
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.4 Europenii trăiesc mai mult
• O fată născută în 2009 în UE ar trebui să atingă vârsta de 83 ani în medie; un băiat, aproximativ 77 ani
• Speranța de viață în UE este în creștere, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc din ce în ce mai mult
• Ca urmare, UE înregistrează în continuare o creștere naturală a populației sale – dar acest lucru este de așteptat să se schimbe în curând
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdph100)
Speranța de viață la naștere, în funcție de sex, UE-27În ani
FemeiBărbați
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.5 Mai multe persoane vin în UE decât cele care pleacă
• Migrația netă reprezintă diferența între rata imigrației și rata emigrației
• UE s-a confruntat cu imigrația continuă din exterior în ultimii 20 ani
• Începând cu 2015 se estimează că migrația netă pozitivă va fi singurul factor de creștere a populației în UE
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde230); Notă: întrerupere de serie în 1998
Rata brută a migrației nete plus ajustare, UE-27Pentru 1 000 de persoane
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.6 Evoluția populației europene
• Până în 2060, populația UE ar trebui să crească cu aproximativ 15 milioane de persoane, sau 3%
• Aproximativ jumătate din statele membre –cel mai mult în Europa de Est – s-ar putea confrunta cu o scădere a populației
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps00002)
Evoluție preconizată a populației 2010-2060, pe țări%
Est
onia
Leto
nia
Litu
ania
Bul
garia
Rom
ânia
Ung
aria
Slo
vaci
a
Pol
onia
Rep
ublic
a C
ehă
Reg
atul
Uni
t
Ger
man
ia
Sue
dia
Bel
gia
Dan
emar
ca
Luxe
mbu
rg
Fran
ța
Finl
anda
Țăril
e de
Jos
Italia
Slo
veni
a
Aus
tria
Irlan
da
Por
tuga
lia
Spa
nia
Mal
ta
Cip
ru
UE
-27
Gre
cia
Elv
eția
Nor
vegi
aIs
land
a
Liec
hten
stei
n
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.7 Se estimează că populația UE va atinge nivelul maxim în 2040
• Creșterea demografică în UE nu va fi continuă
• Se estimează că populația europeană va crește până în 2040 și apoi va scădea treptat la 517 milioane în 2060
• Acest lucru se datorează faptului că migrația netă din 2035 nu va mai echilibra declinul natural preconizat să înceapă în 2015
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps00002)
Evoluție preconizată a populației, UE-27În milioane de persoane
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
13.8 Îmbătrânirea populației
• Populația UE va îmbătrâni deoarece oamenii trăiesc mai mult și nașterile sunt în declin
• Se estimează că vârsta mediană a populației UE va crește de la 41 ani în 2010 la 48 de ani în 2060
• Până în 2060, populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va reprezenta aproximativ 30% din populația UE
Sursă: Eurostat (codul datelor online: demo_pjangroup, proj_10c2150p)
Structura populației, în funcție de vârstă și sex, UE-27În procent din populația totală
Bărbați (2010) Femei (2010) Bărbați (2060) Femei (2060)
85 ani sau mai multÎntre 80 și 84 aniÎntre 75 și 79 aniÎntre 70 și 74 aniÎntre 65 și 69 aniÎntre 60 și 64 aniÎntre 55 și 59 aniÎntre 50 și 54 aniÎntre 45 și 49 aniÎntre 40 și 44 aniÎntre 35 și 39 aniÎntre 30 și 34 aniÎntre 25 și 29 aniÎntre 20 și 24 aniÎntre 15 și 19 ani
Sub 5 aniÎntre 5 și 9 ani
Între 10 și 14 ani
14Este creșterea ecologică o soluție?
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.1 Utilizarea resurselor naturale în UE
• Jumătate din materiile consumate în UE sunt minerale
• Utilizarea materiilor are tendința să urmărească îndeaproape ciclul economic
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc230)
Consumul intern de materii, după tipul acestora, UE-27În milioanе tone
Materiale/purtători de energie fosili
Minerale nemetalice
Minereuri metalifere (min. brute)Biomasă
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.2 Importurile sunt necesare pentru a satisface cererea de materii prime a UE
• Majoritatea materiilor prime utilizate în UE sunt extrase aici
• Cu toate acestea, importurile devin din ce în ce mai importante
• Importurile, exporturile și extracția internă au scăzut în timpul crizei
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc220)
Componentele consumului intern de materii, UE-27În milioanе tone
Consumul intern de materii
Extracție internă utilizată
Importuri
Exporturi
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.3 Consumul de materii pe locuitor a scăzut puternic pe parcursul crizei
• În 2007, fiecare cetățean al UE consuma teoretic aproximativ 17 tone de materii pe an sau 45 de kilograme de materii pe zi
• Ca urmare a crizei economice, utilizarea materiilor prime a scăzut sub 15 tone per persoană în 2009
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc220, demo_gind)
Consumul intern de materii pe persoană, UE-27În tone pe locuitor
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.4 Utilizarea resurselor este diferită pe teritoriul UE
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc220, demo_gind)
Consumul intern de materii pe persoanăÎn tone pe locuitor
Est
onia
Leto
nia
Litu
ania
Bul
garia
Rom
ânia
Ung
aria
Slo
vaci
a
Pol
onia
Rep
ublic
a C
ehă
Reg
atul
Uni
t
Ger
man
ia
Sue
dia
Bel
gia
Dan
emar
ca
Luxe
mbu
rg
Fran
ța
Finl
anda
Țăril
e de
Jos
Italia
Slo
veni
a
Aus
tria
Irlan
da
Por
tuga
lia
Spa
nia
Cip
ru
UE
-27
Gre
cia
Elv
eția
Nor
vegi
a
Mal
ta
Turc
ia
Cro
ația
UE-27
2000
UE-27
2009
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.5 Productivitatea și eficiența par să se îmbunătățească...
• Productivitatea resurselor a crescut din 2000. Aceasta înseamnă că aceeași cantitate de materii generează mai mulți euro
• În același timp, cantitatea de energie necesară pentru activități economice s-a redus. Mai puține gaze cu efect de seră au fost emise per euro
• Totuși, aceste proportții simplificate nu spun totul
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc100, tsdec360, tsdtr250, tsdcc210, nama_gdp_k)
Evoluția producției de resurse și a intensității energetice, UE-27Productivitatea resurselor
În euro pe kilogramIntensitatea energetică a economieiÎn kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR
Intensitatea energetică a transporturilorÎn kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR
Intensitatea emisiilor de GES a economieiÎn kg echivalent CO2 pentru 1 000 euro
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.6 ... dar nu atât de promițător în comparație cu PIB-ul
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc100, tsdpc230, nama_gdp_k, tsdec360, tsdcc320, tsdtr100, tsdtr250, sdcc210)
Productivitatea resurselor și randamentul energeticIndice 2000 = 100
Productivitatea resurselor
PIB (în prețuri constante)Consumul intern de materii
Productivitatea resurselor
PIB (în prețuri constante)Consumul intern brutde energie
Intensitatea energetică
PIB (în prețuri constante)Emisii de GES
Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră
PIB (în prețuri constante)
Consumul energetic al transporturilor/PIB
Consumul energetic al transporturilor
Intensitatea energetică
Intensitatea emisiilor de GES
Eficiența energetică a transporturilor
Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?
14.7 Investițiile în cercetare și dezvoltare nu au crescut suficient
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec320)
Cheltuieli totale în domeniul cercetării și dezvoltării% din PIB
Est
onia
Leto
nia
Litu
ania
Bul
garia
Rom
ânia
Ung
aria
Slo
vaci
a
Pol
onia
Rep
ublic
a C
ehă
Reg
atul
Uni
t
Ger
man
ia
Sue
dia
Bel
gia
Dan
emar
ca
Luxe
mbu
rg
Fran
ța
Finl
anda
Țăril
e de
Jos
Italia
Slo
veni
a
Aus
tria
Irlan
da
Por
tuga
lia
Spa
nia
Mal
ta
Cip
ru
UE
-27
Gre
cia
Nor
vegi
a
Elv
eția
Isla
nda
Turc
ia
Cro
ația