Between the Silence and the Light Intre Liniste si Lumina

IntroducereArhitectura este locul de intalnire dintre elementele masurabile si cele nemasurabile. Designul ca si arta nu are radacinile numai in forma estetca cat in sufletul lucrarii. Fara indoiala, ma refer la Silence and Light (Linistea si Lumina), un concept creat si sustinut de Louis I. Kahn, si unul ce i-a domninat a doua jumatate a operei sale. Potrivit lui Kahn, nemasurabilul este fort ace propulseaza spiritual creative spre masurabil. Cand inspiratia a atins cea ce este, ce va devein, atunci el ar fi ajuns la Lumina.Incercand sa isi exprime elocvent pasiunea pentru proiectare, Kahn a scris Inspiratia este sentimental de la care pornesti cand linistea se contopeste cu lumina. Linistea, nemasurabilul, dorinta de a fi. Din dorinta de exprimare, sursa de noi nevoi, intalneste Lumina, masurabilul, responsabil cu prezenta a toate, din testament, din lege, masurabilul este lucrul deja facut, la un prag care este inspiratia, sanctuarul artei, comoara de umbre. Kahn credea ca pentru teoria de arhitectura sa fie credibila, ea trebuie sa fie construita. Acum 30 de ani, Kahn a inceput cea mai de success exemple a teoriei Liniste si Lumina proiectand Biblioteca Academiei Phillips Exeter.Aceast reper din New Hampshire intruchipeaza fizic si ideologic multe concept a lui Kahn si le sintetizeaza intr-un corp mic cu incarcatura enorma. Cu cea mai mare suptilitate, materialitatea sa cuplat cu jocul luminii intruchipand cu adevarat filosofia lui Kahn. Stephen Holl spune concis Arhitectura i-a nastere cand fenomenele reale si ideea se intersecreaza intelesuri ies la iveala prin aceasta intersectie intre concept si experiente. Este exact amestecul de ideei si design a lui Kahn care face aceata cladire sa fie un model de executie theoretic in design.In continuare voi vorbi aprofunda multiplele implementari arhitecturale ale teoriei lui Kahn, de la material, la forma, la functiune si Linistea si Lumina.

Institutiile si EducatiaKahn a crezut ca inspiratia provine de la inspiratia de a trai. Aceasta inspiratie ramane exprimatausor in institutiile noaste de astazi. Cele trei inspiratii mari sunt inspiratia de a invata, inspiratia de a intalni s inspiratia pentru bunastare. Arhitectura Bibliotecii Exeter surprinde esenta acestor 3 inspiratii, oferind oportunitatea fiecareia sa manifeste. Kahn a continuat Toate acestea servesc in realitate, dorintei de a fi, sa se exprime. Asta este, putem spune, dorinta de a trai. Aceasta inspiratie care imbogateste spiritele elevilor, ii motiveaza sa studieze sis a invete. S-ar putea sugera apoi ca scopul acestei institutii se afla in Liniste, si este materializat de Lumina.Daca presupunem ca dorinta de a cauta adevarul si cunoasterii universal este inradacinata in Liniste, atunci putem accepta cladirea scolii ca fiind Lumina. Kahn credea ca promele scoli au aparut din pricina linistii, din dorinta de a invata Scolile au inceput cu un barbat sub un copac care nu stia ca era professor, discutand realizarile lui cu cativa care nu stiau ca erau elevi. Acestia au ca si fiii lor sa asculte de un astfel de om, spatii s-au creat si primele scoli au aparut. Deoarece Kahn a crezut in aceasta esenta istitutiilor de invatare, el a concluzionat ca aceasta cladire ar trebui sa o promoveaza. Kahn considera ca studentii au la fel de mult de predate ca si profesorii, ca studentii inspira profesorii prin apetitul pentru cunoastere. Desi Kahn a fost pasionat de a invata, el a avut mereu dispret fata de sistemul educational. Sustinea ca dorinta de a invata este una din cele mai mari inspiratii. Nu sunt impresionat de educatie, de a invata da prin urmare, caracterul esential de a invata, este o dorinta personalam nu o curicula dictata de un program scolar . Kahn a teoretizat ca pentru sudenti, a fi fortati sa invete date, fapte si formule doar pentru a fi uitate imediat dupa, nu serveste nici un scop in domeniul adevaratei invataturi.In proiectarea Bibliotecii Exeter, Kahn a organizat o serie de sub-elemente, ideeile intrun design bogat cu semnificatie si plin de lumina. Numai dupa sudierea independenta a fiecarui subelement poti avea ocazia sa intelegi intreg sistemul.

De la Liniste la LuminaIn timpul sedintei cu comisia universitii, Kahn a fost intrebat cum ar trebui sa fie biblioteca. Pentru ghida procesul saude proiectare, primul sau obiectiv a fost de a stabili semnificatia elementara a unei biblioteci, Este bine pentru minte sa se intoarca la inceput, pentru ca la inceputul oricarei activitati stabilite, este momentul cel mai minunat . El nu a investigat antecedentele, precedentele, nici nu a speculat potentiali utilizatori, el a tratat aceasta biblioteca ca si in cazul in care nici o alta nu a mai existat inainte. Design-ul lui Kahn a inceput cu declaratia, eu vad o biblioteca ca un loc unde un bibliotecar poate expune cartile, deschise in special la paginile selecte oentru a seduce cititorii. Ar trebui sa existe un loc cu mese mari unde cititorii sa poata lua cartile si sa se duca spre lumina. Aceasta declaratie concisa rezuma calitatea esentiala a proiectarii bibliotecii. Nu numai aceasta declaratie promoveaza filosofia sa despre invatare, dar si descrie de asemenea si actiunea, circlualtia si modul de gestionare si navigare a utilizatorilor . Kahn defineste o idee din care vor creste 3 spatii diferite : unul in care elevii vor veni in prezenta cartilor, unul al cartilor si unul al cititului in lumina.Rasarind din mijlocul pajistii campusului, Biblioteca Academiei Phillips Exeter flancat pe 3 parti de cladirile existente din caramida impodobine de curentul neo-georgian englez. Aceast abundenta de caramida l-a influientat pe Kahn in alegerea materialului pentru anvelopa exterioara. El spune ca Caramida este cel mai prietenos material din mediul inconjurator. Nu vrea ca si cladirea sa fie socant de diferita de ce este in jur. Nu am pierdut niciodata dragostea pentru cladirile vechi. La prima vedere, fatadele par sa fie la fel, pana cand te apropii si devine evident ca exista mici manipulari de lemn si geamuri. Cand ajungi langa fatada, descoperi de asemenea variatii intre latimea pilonilor de zidarie dintre ferestre. Kahn a considerat ca este important sa exprimi adevarata intentie a materialului, este important sa onoram materialele pe care le folosim. Trebuie sa onoram si omagiem caramida in loc sa ii o alterezi cu dispuneri nefiresti si sa ii oferi o intrebuintare inferioara care i-ar pata caracterul. Prin urmare, caramida ar trebui tratata ca un material portant, nu un furnir atasat la un cadru de beton armat. El sa sustinut in continuare ca forta de gravitatie si greutatea zidarie trebuie sa fie evidenta in constructie. Zidul a facut bine omului. Grosimea si puterea lui protejeaza omul de dezastre. Dupa aceea, dorinat omului de a privi in exterior la impins pe om sa creeze o gaura. Zidul a fost ranit si i-a zis Ce imi faci? Eu te protejez, te-am facut sa te simti sigur si tu ai facut o gaura in mine!. Omul i-a raspuns Dar sunt lucruri atat de fumoase afara, vreau sa le privesc si zidul sa simtit rau dupa asta. Mai tarziu omul nu a facut o gaura pur si simplu ci a facut un gol, bordat piatra fumoasa si a pus buiandrug deasura dechiderii si in curand zidul a sa simtit mai bine.Am observat cum arcada ca forma de structura a fost lasata in umbra, iar intrarea nu a fost evidenta imediat. Datorita limbajului arhitectural modern, aceasta lipsa de ierarhie nu m-ar suprinde in mod normal. Cu toate ascestea, deoarece Kahn a fist unul din putinii modernisti care credea in ierarhie. Numai prin aprofundare am descoperit intentia adebarata a lui Kahn, Din toate partile (ale campusului) exista cate o intrare. Daca cumva esti prins intr-o ploaie, poti veni din orice parte si sa gasesti cu usurinta intrarea. Este o intrare continua in tot campusul. Abia intrand inauntru esti luat prin surpindere de lumina si umbra arcadei si ai un sentiment placut stiind ca inauntru e asteapta ceva special. Pe intreg parcurul arcadei se poate observa cum Kahn in continuare onoreaza caramida creand arcade plate la intrare asa cum a facut cu fatada si cum materialul a fost folosit exact cu dicteaza.

Seductia interioara Trecand la interior esti intampinat de scara curbata de o marime zdrobitoare, facuta din marmura intareste stautul monumentalitatii, te ademeneste la un zbor cate nivelul principal. Ca un proces aproape ceremonial, invitatia de a explora mai mult este coplesitoare. Cum am spus si mai devreme , a fost intentia lui Kahn sa creeze 3 spatii diferite: unul in care studentii intra in contact cu cartile, unul cu cartile si unul in care pot citi la lumina.La capatul acestor scari in nivelul principal, in holul central este locul care invita, locul de contact cu cartile. In acest spatiu asezate pe mese sau in vitrine pentru a instiga curiozitatea cititorilor. Prezenta de asemenea elementelor de inventar si ale carucioarelor cu carti, ca parte importanta a meseriei de bibliotecar sunt pastrate la vedere. La un nivel mult mai important, insa designul cladirii in sine participa la seductia utilizatorului. Urcand la etaj, la zona holului, utilizatorii pot privi prin uriasele goluri circulare spre zona de rafturi ale bibliotecii. Aceste cercuri uriase ale holului central sunt ferestre de unde sirenele din rafturi seduc studentii sa se aventureze in al doilea spatiu, zona cartilor. De asemenea este si oportunitatea ca aceste carti sa comunice intre ele, fie dintr-o parte in alta sau pe etaje, formand un fel de interactiune sociala intre spatii. Cand Kahn a vorbit despre plan, el a dorit sa creeze interactiunea de la spatiu la spatiu, de la lumina la lumina. eu cred ca o plan este o societate de camere. Un plan real este acela in care camerele comunica intre ele. Cand vezi un plan, poti spune ca aceasta este structura spatiilor in lumina lor. De-a lungul perimetrului holului, Kahn a introdus rafturi pentru a prezenta cartile. O data ce utilizatorul a ajuns la aceasta destinatie, va putea sa intre in spatiul cartilor. Randurile de carti sunt asezate intro atmosfera utilitara cu iluminat in stil industrial. Betonul expus vine in contrast cu caldura caramizii din zona de citire. Prima zona de lectura, formeaza un inel perimetral in spatele peretelui exterior. In plus, Kahn a facut si o zona privata de lectura pentru profesori, si un spatiu de activitati. Acest loc de intalnire este amplasat pe acoperis, in prezenta adevaratei forme de lumina, soarele.

Omagiul luminii Cand cineva exploreaza Biblioteca Academiei Phillips Exeter, el sau ea nu poate sa nu observe schimbarea constanta de Liniste si Lumina. Este aproape un dans intre lumina si umbra, unul care afecteaza spiritul si atmosfera oricarui spatiu si utilizatorii sai. Jocul incepe de la baza, unde pilonii creaza un ritm de lumina si intuneric ce urca pe intreaga fatada. De la culoarea in continua schimbare a caramizii la adancimea ferestrelor, lumina aluneca in joc pana in interiorul cladirii. In timp ce lumina patrunde spre inima cladirii, Kahn cu pricepere ii controleaza orice miscare in spatiile interioare.Utilizarea cu adevarat indemanare a luminii de catre Kahn in toate cele 3 spatii este remarcabila. Cum a sustinut Planul unei cladiri trebuie sa se citeasca ca o armonie a spatiilor in lumina. Chiar si un spatiu gandit sa fie intunecat trebuie sa aiba suficienta lumina de la o sursa ascunsa ca sa arate cat de intunecat este. In spatiul scarilor de serviciu, sursa de lumina vine din reflexia sticlei si al peretilor.Intelegand importanta pentru diverse surse, tipuri si intensitati de lumina, Kahn creaza biblioteca sa profite de multiplele proprietati ale luminii. El introduce 3 tipuri distincte de lumina pentru fiecare dintre cele 3 spati principale. Zinele de citit primesc lumina naturala care a fost precis controlata sa sporeasca fara sa inhibe cititul, Stralucirea este nociva unei biblioteci; un peretele e important. Spatiile mici unde te poti refugia sunt importante a spus Kahn. El crede ca potentialul de a invata la fel de mare doar uitandu-te pe fereastra ca si atunci cand citesti din carti, de asemenea este la fel de important sa limitam distragerile exterioare, atat a oamenilor cat si a luminii. Pe extremitatile cladirii, a permis luminii sa anime zona de lectura, dar a limitat razele la zona de carti prin folosirea unor obloane. In zona unde se studiaza mai intens, s-a limitat la o sursa de lumina de la o lucarna.Pentru ca razele directe de lumina pot degrada cartile, Kahn foloseste lumina fluorescenta slaba pentru zona de carti, oferind suficent doar pentru ai permite utilizatorului sa gaseasca cartile. Aceasta actiune insa, contraziceoarecum declaratiile sale referitoare la lumina artificiala Spatiul nu isi va atinge statutul de loc fara lumina naturala, Lumina artificiala este lumina nocturna facuta pentru candelabre, nu a fi comparata cu jocul imprevizibil al luminii naturale.

Kahn intelege cum materialele raspund la contactul cu lumina. In Exeter, sensul luminii este demonstratia celei mai profunde ideologii filosofice ale lui Kahn. Ca urmare a continuei schimbari ale conditiilor externe, spatiile interioare capata viata de la un flux constant de lumina si umbra. Camera exista in taramul umbrelor, care este, intre linistea ideilor si lumina realitatii materiale. Destul de probabil, una din cele mai importante inovatii ale lui Kahn este in tavanul holului principal. De la turnul de lumina al Universitatii de Arta din Yale, suntem familiari cu principiul lui Kahn de lame de lumina ce reflecta lumina in jos si simultant are functie structurala. In plus, forma de crucesubliniaza centralitatea spatiului. ConcluziaBiblioteca Academiei Phillips Exeter este Lumina, manifestarea fizica a teoriei lui Kahn. Acest proiect este mai mult despre acumularea de experienta sau intentia de a crea un loc in care se pot pune carti. Se merge dincolo de sfera cunoasterii, dincolo de mortar si caramida. Acesta este pragul dintre Liniste si Lumina.Daca impresia despre cladire este definita de cunoasterile noastre despre spatiu, de ceea ce vedem la un moment dat sau pentru cateva secunde inainte, atunci este si ceea ce vrem sa vedem. Cu toate acestea, daca incercam sa vedem o lume mai larga, una ce include ceea ce nu este inca alaturi de ceea ce este, cum un artist creator, savant sau un arhitect trebuie, atunci o disciplina mult mai puternica este necesara, una folosita de poeti.In lucrarea sa depre Arhitectura, Kahn spune trebuie sa respeti legile naturii si sa folosesti o cantitate de caramida, metode de constructii si inginerii. Dar la final, cand cladirea debine o parte a realitatii, ea evoca calitati nemasurabile si spiritul ei preia totul. Astfel, spatiul poate vazut si ca posibilitate.. prezenta in imaginatia noastra. Problema existentei fizice nu exista. Mai corespunzator, ar trebui sa intrebam pentru ce este un concept arhitectural daca nu pentru expresia materiala si spatiale a intentiilor spirituale?. Stud: Danaila Adrian-IonutGr: 44 A 2