8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

1/117

R E V I S T I S T O RAnul al Xl-lea, N-le 7-9. Iulie-Septembre 1925.

DARl DE SAMAD O C U M E N T E Şl

NOTIŢEPUBLICATE

DE

N. I O R G ACU CONCURSUL

MAI MULTOR SPECIALI ŞTI.

SUMARIUL :N. lor ga : O suferinţă de cărturar romîn între străini :

Dimitrie Căntemir în Rusia.Dr. Andrei Veress: Alte lucruri nouă despre lancu-

Vodă Sasul şi familia sa.N. lor ga : Ordinul lui Selim al II-lea către Alexandru

al Ţerii-Romăneşti,(1572)., „ Legături culturale romîno-polone — dupăo carte nouă.

„ ., Nouă izvoare despre campania munteanădin 1595.

„ ,, Din patimile apostolilor ardeleni.Constantin Găluşcă: Ştirile din Valvasor privitoare

la Cicii 'şi Uskocii din Kraina.Victor Motogna: Un document necunoscut privitor

la istoria Romînilor din Valea Rodnei.„ „ Urmaşii lui Dragoş (un document

necunoscut).Documente de N. Iorga, Anton Oprescu şi Alex.

C. Vasilescu.Dări de samă, Cronică şi Notiţe de N. Iorga,

1 9 2 5T I P O G R A F I A „ D AT I N A R O M A N E A S C Ă " , V Ă L E N I I - D E - M D N T E ( P R A H O VA )

P r e ţ u l 25 Lei.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

2/117

R E V I S T A I S T O R I C A— D ĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE Ş I NOTIŢE —PUBLICATĂ de rVIORGA, CU CONCURSUL MAI MULTOR SPECIAO suferinţă de cărturar romîn între străini

— Dimit r ie Cantemir în Rus ia —

D . Ştefan C ioban u a înde plmit o datorie de pieta te, dar ad us şi un m are serv iciu istoriografiei rom ane şti, ad un înd tipărind, cu o întinsă şi frumoasa introducere, actele privitoala petrecerea în Rusia a pribeagului D i m i i r i e Cantemir, menitsă-şi isprăvească zilele de harnice studii în străinătate.

Cantemir apare ca Domn în noteie unui Francés din oasteiui Pe tru -ce l-M are : un om «m inunat de bine făcu t, foartfrumos, grav şi cu cea mai fericită fisionomie, amabil şi pot icos, cu vorba prietenoasă şi l iberă» !.

O scrisoare al cari i original grecesc, „publicat", nul cunosad re sa tă de D imitrie-Vodă feldmareşaiului Şereraetiev, ca răpu ns la aceia ad us ă de brigadierul C rop oto v, cuprin de asigrări de credinţă fa á de Ţar şi anunţă trecerea Prutului penta-1 înt îm pin a pe Pe tru şi a-1 adu ce la I aş i; pe Şe rem etie v, cărui sosire o gră be şte , sp era să-1 vad ă la Ţ uţ or a. Prom ite pelul către tara, câruia-i sint trimese manifestele ruseşti şi pruncile de nevoie ca să se adune tot, supt pedeapsă, până 15 Iunie. Brîn cov ean u, căruia-i scrisese , prin C antem ir, comda ntu l ru sesc , apa re ca „prea-iubit frate" (4 Iunie) 2. O scrisoareru se as că , din 13 Iun ie, ara tă că Ţa rul ştia acu m greutăţile aprovisionare şi de călăuzire, cerînd prin Golovchin să scaute hrană oriunde şi oameni şt iutori ai drumului dunărean8.

D upă înfrîngerea nea ştep tata şi umili toarea retragere a M ucalilor Domnul Moldovei, ascuns în bagajeie aliatului sau, tovărăşeşte oastea care se îndreaptă spre Nipru. Nu şt im bicum , D oa m na , îng reu na tă în op t luni, cu şas e copii (afară

1 Moreau de Brézé, la Ciobanu, Dimitrie Ca ntemir în Rusia, în „An aleleAcademiei Române", 1923.

2 Anexa 1.3 Anexa 72,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

3/117

C on stan tin ş i An tioh , scri i torul , mai cu no sc uţ i , a l ţi d o i :

Şer ba n, cu nume can tacu zineşt i m unte ne, ş i do uă fete , an u m e au ace iaşi or igine : M ăria ş i Sm ar ag da ) se af lă î4.0 00 d e M ol do ve ni ar fi porn i t în bejenie cu dîn3ul 1.

întăia scr iso ar e a fugarului, din L a d o va , la 27 Iulie, e ş i um ilă, în lat in ea sca -i n eîn ţele s de inc or ectă . S e las ă «prea-eucernicului , prea-puternicului împărat», a «nesfîrşîndurări».

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

4/117

celar ie încă de la l - iu August . Cantemir devenia «cneaz rusesccu t it lul de tpre a-lu m ina t* ; pe l îngă a şeza rea din H ar cov spre ved eau case la M os co va şi sa te în vec ină ta tea C ap i ta le i ; aco rd a judeţul fostului D om n asup ra alor săi ş i che m are a înnain tea Ţ arului a pro cese lor pe rso na le . S e recu no ştea ş i drep tude liberă circu laţie , de studii în străin ăta te, la creştin i, pen trucopii . Nu se ui tau a c e 3 t e de spă gu bir i care nu erau să vie niciodată ».

Acolo era Cantemir la 26 Novembre, în «l inişte», dar la lopro st , cu ceta te d e le m n, fără şan t , s tr icată , incap abilă de a p ărare. La plîng erile şi pre tenţii le lui s e ră sp u n se printr 'un no uprivi legiu, din 9 Iunie 17i22 , ap oi prin che m area la M o sc o v a ,unde Dimitrie sosi, cu familia, Ia 18 Ianuar 1713 8. Aici aveao ca să d e piatră şt un a de lem n, iar în ve cin ăt at e m oşii şterani *.

Aici însă o mare nenorocire-1 aş tepta . Doamna Casandra moarla 12 M aiu 171 3 încă t înără , ş i răm ăşit i le- i s înt aş ez at e în mnăstirea grecească a Sf. Dimitr ie , văduvul fâcînd să se înnalacolo un paraclis, al Sf. Constantin şi Elena, potrivit cu tradţiile de artă ale terii sale 6.

Pe tru -ce l-M ar e ple că în curind către al te părţ i ale Sta telorsale . O as pe te le m old ov ea n fu încredinţa t gri je i Sen atulu i caave a adm inist ra ţ ia . Fu negl ija t însă , nep lă t indu - i -se p e n si a6. R elaţiile cu Ţ aru l în su şi fură reluate în toa m na lui 17 14 , cînd C atemir scrie Ţ arinei pen tru a o felicita la naş ter ea un ei fete carn'a trăit , M arg are ta 7. Stă tea la ţară l îngă M o sc o v a , cu că m ăraşu lAnt ioh şi sot ja lui , cu Gr ecu l An asta se C ond oidi , prec epto rucopii lor, care va ajunge Vlădică rusesc la Vologda, cu un meditot Grec, S e v a s t o 3 , cu alţi oameni de casă şi cu boierii pribegi,N e cu lc e în fruntea lor, pe ca ri i trata as p ru . întreţinea relaţiicu asoc ia tul său în rusofi lia neno roc i tă , T om a C an tacu zin oacu m gen eral -m aior rus , aşeza t pe a l te propr ie tă ţ i d ă ru i te8.

1 No. 70.1 P. 12.8 No. 10.* P. 12.5 P . 15 .6 No. J1.7 No. 12.8 No. 13.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

5/117

Scria pentru sin e,— atunci primi diplo m a de mem bru dem iei din Ber lin, da tată 11 Iulie 1 71 4 1 — ş i r edac ta ace le pa n egir ice , ale lui Petr u ca ş i al Sfîntulu i D um itr u, p e car e Ifiii, Şerban întăiu, Antioh pe urmă 2. înnălţase la satul creat dedînsu l , pe num ele lui, Di m itro vc a, o biserică ş i curţ i cdova, care ar trebui, cînd va fi cu putinţă, cercetate.

S e află însă la altă m o şi e, So lo m in a, cînd felicită pecărui ve de re î i fu refusa tâ do i ani între gi, pen tru na şte rfiu, î n Decembre 1 /153 . O da tă sen atori i îi pret inseră să dT esa ur ulu i îm pă ră te sc banii strînşi ue la ţerani *. C hiahotărîrea lui Petru în fa vo ar ea lui , gu ver na toru l C hie vsenatori i urmară să-i facă miseri i5.

Scîrbi t de o duş m ănie in vid ioa să, care nu se as cu ndpartea unei societăţ i pe care ş i Neculce o af lă inferioatemir p rinse oc as ia plecării în O cc id en t a lui Petr u (lan upentru a-i cere să-1 în to vă ră şe as că în O landa. „Am mrinţă să vă d ac ele teri", sp un e el, ad ău gi nd că „are cpropus ce se impune în vremile de azi 6" .

Căci idei polit ice răsăriseră din nou în capul celui oa se amesteca în viaţa poporului său. Cînd, în 1717 îmese un om în Ardeaî, se culeseră prin el informaţii ccomunica te min iş t r i lo r Ţaru lu i7.

Pribegii mu nteni în A rdea l , cari cer eau p e be iza de a Icumnatul lui Dimitrîe, ca Domn, sînt foarte nemulţămiţi lor ; generalul comandant al provinciei , Stainvil le , l i -a

B ra şo v lăzile şi l i-a luat av er ea pen tru ră zbo iul im pe rdachi e co ns ide ra t ca un sim plu su bo rd on at al gene raluca o prov incie oar eca re , ş i D om nu l in spe spunea pe faţăcă el şi boie rii nu p o t suferi altă a tîrnare d ec ît în D om niei de sine stă tătoa re, cum a fost ş i su pt T ur ci . GTige strînge în ţară bir şi dijmă ca pe vremea acestora.

1 No. 67.2

P p . 1/-18.3 No. 16.1 N- le 1 9 - 2 1 , 23. O cerere de confirmare a privilegiilor, fără dată, e

Cf. nl. 28.' No. 24.

No. 25 .7 Nn. 20.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

6/117

R evis ta Is tor ică • 1 41

se gătesc a lua bisericile şi a face colegii . Dacă cei patru strimeşi la Vi en a nu iz b în d es c în ch es tia neatîrnă rii , em igr- vor căuta a lt spr ij in , ne vo ind «s tăpini rea nem ţeasc ă>. M ol dode peste Sireliu e prădată l . Şi cei din ţară şi pribegii se plîngde R ac ov iţă ca şi de N em ţi şi dec lară că nu uită pă m întul d

; mai bine dec î t su pt N em ţi , t rec D ună rea la T urc i .în Ianuar al anului următor Cantemir scria lui Petru în străi

năta te — , de und e, d in D an zig ş i Am sterd am , Ţ arul poru nc

să se ierte dările şi , din Carlsbad, să i se deie „Domnului romîc as e la M o s c o v a2 — , vorb ind u-i de dureri ş i de sp er an ţe : laC on stan t inop ol A nt io h-V od ă e ca un în temni ţa t «de op t ani zile», săr ăci t , oprit de a ieşi mă ca r pentru a merg e la bi se ri cîn Ţara-Romănească l încezesc doi f i i a i Hatmanului Bogdan sor a C ante m ireşti lor ; pe toţi ar vrea să -i „fure" şi să- i ad ucla l ibertate , în R usia sau m ăcar în M ol do va s. A co lo , în M old o va , din ca us a revoltei pr ov oc ate de războiu l cu Imperialaus trieci, se iea u oam enii în ro bie , pan ă la 80 .0 00 într 'un aşi mă nă stire a M ira, cu oa se le bătrânului C antem ir, e nimicită praf de puş că , ar un cîn du -se oa sele dom neş t i *. Un par t id ruse s c s 'a form at din nou şi strigă c ătre Ţ ar prin e l: M itropo litua tr imes un arhimandri t de la Suceava, Vlădica de Roman e C hie v, un de g uv ern ato rul a reste ază pe M old ov en i , dar fii a i lSa nd u Stur za au so si t ş i e i în or to do xia m usc ăle asc ă, fugardin Poionia, din Ardeal cer ajutor, ş i contra oamenilor «Cesru lu i» nemţesc5. Sc ăp at din robia ru sea scă , N ec u lc e scrie dinPolo nia desp re nou l jaf d in M old ov a.

Scr isoarea lu i Neculce , „biv Hatman m o l d a v 3 C h i fgubernatorsu ce av sch ii" , în rom ân eşte , e de cel mai m are interes. „F ăc ătorului de bine " care e co nte le Go lo vc hi n el îi sp un e, „ţiplicu insup licînd , îi arată . durere a M ol do ve i : «amarul ş i greul p ăcatelor noastre celor multe ci-au rămas în părnîntul nostru păla ace st cias , de nu să mai ră dică », «foc ul cel ne st in s la păg î

în care se af lă . î t ichinîndu-se odată «sudaruluî>, care e «monarh slav nic pe toţi creşt ini i pr av osla vn ici» , M old ov en ii a

1 Naliz e Neamţ (p. 132).* N-te 73, 74, 75.» No. 29.4 No. 30.s Jbid. şi no. 31,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

7/117

crez ut să sc ap e de ap ăsăr i le ş i pr ime jdi i le d e atu ncibîn da ex pe diţ iei de la Prut a răs pîn dit în străin ătat e tenii domniei creştineş'i , cari „sînt lipsiţi din pătnîntuat un ce , de la ace a vr em e, prin ţări străin e, cu m are fără nicio aş ez ar e" . C um însă „a ve au sfad ă pă gînii şmo narh i", s e mat trăgea nă de jd e. D ar pa cea s 'a făcut, şi„numai pentru păm întul no stru, M old ov ii , nimea nu s 'C eia ce văz înd T urci», „ni-a u c up rins de to ate părţ ile luat păm întul şi ni-a u încun giur at toa te gran iţi le ţări i",ce înse am nă oc up are a Ho tinului — şi în ce p a «bu surmace l olat) feme ile ş i cop i i i . Ţ ara s tă «cu su sp in la Dd e ca tă cu oc hi i în su s» : cei d e rînd fug la Po lon i şerbi , podani ; exe m plu l fugari lor din 17 11 îm pie de că pe d e a fugi" şi ei. S ol al du rer ilor patriei sale, N e cu lc e de o interv enţie a „p reasf întului sud ar" prin „p os ol" lca „să ne rădice Hotinul din spate", „să ne lasă în obivechi" printr 'un privilegiu, o „voină", iar ca loc de rese de a, su pt C antemir, pe ntru «v 'o d ou ă polcuri», lC h i e v l. O listă de refugiaţi cu pr in de p e M ihala chi şi BSturza , pe un C onstant in R aco vi ţă , pe un As lan , un un Beldiman şi încă un Zarul2.

C antem ir se cerea deci în Polo ni a pentru ca din ac eal iberă, făc înd u-s e a a v e a interese în Arde al unde -i e sşa pt ez ec i d e a ni, şi la îm păr atu l L eo po ld , d ator cu D oa m na Brîn cov ean ului , ş i a căuta m oa şte le Sf . Ioan ce av a, să mîn gîie şi să aţî ţe p e M itropo litul şi pe cîţ iAr putea ajuta ş i pe A nt ioh -V od a, şi e l cere scr isori cteaun euf , am ba sad or in O landa , pent ru a i se pu ne la dun vas de fugă*.

Acuma însă pacea de la Passarowitz încheiase aceasuferinţă m o ld o v en ea sc ă . D imitr ie , căreia i muria de feti ţa cea mai m ică , Sm ara gd a, era invita t stăruitor în or aPe tru, întor s , crea o viaţă n ou ă a pu sea nă , cu al te obic

haine strimte, de bărbi ra se , d e pe ruc i p ud rat e, de brepresiniaţ i i . Pentru ace astă mare prefacere crezu că arşi de învăţatul său musafir.

1 N o. 65 . (Şi în Iorga. Scrisori de Do mni şi de boieri, 1925 , pp. 298-300,)! N o. 32.! No. 64,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

8/117

El şi veni , dar nu singur. Fata crescută în Suedia, admirde cam erierul du celui de Ho ls te in , a cne azu lui T rub etco i ,

sonier al lui Carol al XH-lea în Stockholm, ispi t i cu cei şaze ce ani ai ei pe încă run ţitul D om n fără {ară. Prin ac ea stă moasă copi lă , cu educaţ ia occidenta lă , Rusia cea nouă cupe învăţa tul Orienta l . Nunia se făcu la 1719/ .

Pribe gii romîni răm ase ră d e ţara lor şi se mu lţăm iră, de vde ne vo ie , cu împă rţ irea de m oş ii făcută , pe ba sa celei Se pte m bre 1712 înc ă , la 31 O ctom br e 1718, dup ă cere readin 2 Iunie, de stă pîn ul cel ma re, î m pă rat ul. Astfel căp it

Braga, Ion ş i Toader Merescul , Slugerul Dinu Comisul ş i tanul Teodosie Cîr ţan(?) , vătaful Ion ş i porucicul Ant ioh aşezaţi în satul Colodejnîi , militarisat, în stăpînirea lui Canîns uşi , din con fiscar ea lui S zy d lo w sk i, pentru a s e evita certe între M o ld o v e n i; al ţ ii , N ico lae şi Va si le Zarul , av ea u în alte părţi ale acestui domeniu 2.

An un ţînd legătura înch eia tă cu mîndra od raslă a nobil im os co v ite , D imitr ie se dec lară g at a să iea viaţa din no u, înca s tudent în abia în temeiata şcoală de anatomie ' .

Dar doi ani nu se strecuraseră şi fostul s tăpîni tor descopcă n 'are mă car rangul lu i C anta cuzin o, d e - o sam ă, oda tă , cuierii Iui, că n'a primit, ca Brîncoveanu, ordinul Sf. Andrei4, că«viaţa-i în len ev ie şi ne tre bn icie e fără niciu n rost» , în cvis ite lor lui T om a C an tacu zino , duc elui de Ho ls te in , lu i Mcicov, miniştr i lor, a baluri lor ş i „mascaradelor" 5, aşa încî t preo-

cup aţii le po lit ice îl prinseră din n o u . în Feb ruar 1721 el sŢ arului , pl în gtn du -se că n 'are ca se de ţară l ingă Pe ter sbu rgface datori i , că s 'a luat co pii lor săi C on do idi , dasc ălul ad usM old ov a pentru gr ece şte , la t ineş te ş i i ta l ieneşte , aşa încî t buie să -i dea un alt înv ăţă tor , pr eo tul Liberiu C ole ti , ori t r imeată în ţer i le europene pentru învăţă tură6.

1 P. 23.1 No. 79. — Cantemir osindia la moarte şi bătaie, la muncă silnică pe

vinovaţi de crime; p. 11.s No. 34 (23 Novembre 1719).4 No. 51.5 N o. 80. O cupaţiile literare, cum e critica manualului pe dagog ic al lui P roco

şi cartea despre islamism, carc-1 puse in conflict cu Sinodul, ori ca Istoria neamului său, de-! mai mîngiiau.

6 N o. 35. Cf. n-le 3 6-7 . C eier e de moşii, lîngâ Dorpat, în M oscova , lingorod. n-le 39, 45, 47, 52. Cerere de un nou iaht, no. 44,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

9/117

A da ug e petiţia, red acta tă de el, a fratelui său , r u in a t1, carese ruga prin vechiul agent Policala2.

Puind data după vechiul sistem, «Antioh Constantinarată , la 13 Ian uar 72 27 , ce sufere pără sit în mîna «judrilor nedrepţi şi furioşilor oblăduitori», cari, pentru păcattelui îl şi osîn dise ră la m oa rte, răm un d să rac de tot, fărdejde de D omnie şi aco pe rit de d e s p r e ţ: i-ar pr ind e blui o pensie întărită prin diplomă împărătească s.

Din parte-i, la împărţirea de ranguri, devenit, în Februar sena tor şi consilier sec ret, ceia ce e tot un a cu gene ral-Dimitrie protestă : se crede vrednic de întâiul rang, măcado i leaB. Cum se vede, odată cu noua legătură de familie, mD omnu lui cu situaţie autono m ă în Imperiu d is p ăr u se : mruga, de hatîrul soţiei şi rudelor ruseşti, să i se dea o si

Ţ ar ul îi veni în ca să, da r, se zicea, pen tru frumoasa fiică Atunci, în 1722, Cantemir se gîndia să lege relaţii în Apus şpe trimesul frances de C am pr ed on , s m inteş te prin el fambasador regal Ia Constantinopol, aceluiaşi de Châteauneucînd dom nia „bătrînul C ons tantin C ante m ir", cînd el, D imAntioh se purtau prin Ţarigrad, cînd era tinereţă şi nororeco m an dă pe fiul C on stantin , care stă tea să fie trimes siune la Ludovic al XV-leaa.

în 1722 are loc participarea lui Cantemir la expediţia lui dincolo de Astrahan 7, ducînd cu el şi o tipogra fie orien talO bo sin du -se , boală grea prinse pe exilat încă acest an . m itrovca zăcea în primejd ie de moa rte şi cug eta la ce arsă lase copi i lor8. «Din mine>, spune el Ia 21 Maiu 1723; „ a r ămas numai sufletul , t rupul supt şi oasele". Vorbeşte decuri" , de „paroxisme dese şi puternice". La 23- Iulie 172 3, ch e-

1 No. 38.2 No. 49.8 N o. 71. Ţarul dădu de fapt ordin ambasadoruiui în Franţa să caut

printr'un vas frances, pe Antioh (p. ¿5). — Antioh moare la 1726.4 No. 76.s No. 48.* N o. 50. Adresa e franc esă ; sc risoa rea într'o latină corec tată po ate de nou

perceptor ai copiilor, Iliischi.7 P. 46.• N-le 52-6. Se gîndia şi ia M oldovenii lui ; n-le 55, 58. Se ocupa de

şul de văpsit lină şi de tipografie; n-le 53. 56-7,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

10/117

mat ne co nt en i t de Ţ ar, î ş i prezice chiar m oar tea ap rop ia tăpl îngîndu-se că n 'are nic i cu ce să f ie înmormînta tl.

T est am en tul lu i D imitr ie C antemir, red acta t pe ac ea stă vremse o cu p ă de înze strar ea cu pietre sc u m p e a f i icei M ăria, cafu se se cerută de Ivan D olg oru ch l , dar ea-1 re tu şase ca pe uncare «n 'a vea rang» ; Sm arag da, nă scută din a do ua căsă tor iva m oşten i d iam antele ş i t rusou l maicii sa le ; p l îng înd u-s e so cr ul n'a d at şerbii fă gă du iţi la nu nt ă, tatăl se roa gă ca ea sfie bine crescută şi măritată J. A vâ nd a decla ra un m oşte ni to rdintre f ii , e l înlătură pe cel mai m are, M a te i ; „mai bu n" so co ape C on stan t in , mai de ş tep t ş i învăţa t p e An t ioh, „dacă mape urmă nu se vo r schim ba în ră u ": neîn drăz nind a se oprînsu şi asu pra lui, lasă Ţ arulu i a le ge re a, tustrei cop ii i av îna fi cr es cu ţi cu grijă şi „trime şi in alte teri". M us tra re a lui dcuget î l face a se gîndi la frate, la rudenii , la nepotul GrigoBantăş; amintirea slujbelor, la Cămăraş. El însuşi se crede fecit că a scăpat de Turci supt un monarh de legea sa, că „fi

nu vor v ed ea furia m oh am m ed an ă" şi că are c ine- i în gr i j i3

.îngri ji ri le Iui Po lica la, ac um m ed ic al Ţ aru lui , nu folosiră vchiului său s tă pîn . Pa nă la urmă bo lna vu l păs t ră co nd uce rede fapt a ca sei sal e, luînd sam a să f ie , ac ol o, la D im itro vcun de zăc ea , ul i ţi le cura te, brazi sădiţ i înn ainte a case lor, să păs t reze r înduiala la c i rc iume4. La oa rele 7 şi 2 0 , în se ar a de 21A ug us t , e l se s t înge a. D up ă d or inţa lu i , t rupul fu dus la M o sc ode f iul M atei , ş i îng ro pa t l îngă soţ ia rom încă ,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

11/117

An astasia t rebui să se m îng îie într 'o no uă căs ăto rie cgravul de Hesa , la 1738l .

în du şm ăn ie cu m aş tih a, care mai trezi o iubire înna intei , în 1757, a lui Beţchi2, M ăria, pr es up us a prieten ă a Ţ aruace ia care ar fi fos t să ajun gă îm pă ră tea să , tră ieşte, de lM os co va , unde se oc up ă cu lec tur i d in l itera tura ap us eaci ind, pe l ingă Hora{iu, C orneliu N e p o s , Ap ian, Ar ian, Flaviu losef, pe Bo cca cc io , pe Ar ios to , pe Bem bo, pe Tra iancalini, pe un p. 69). o d-râd'Anglebert, Antioh avuse doi fii la Paris (p. 71'. V, şi Le Mo nde, slave pe}925, Februar.

http://daug/http://daug/

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

12/117

Lips ită, du pă moa rt ea fratelui, dis pă ru t la t reiz eci şi şa se deani, de or ice prie tenie şi urmărită de gînd ul mănă stir ii, ea -ş i

isprăveşte zilele în cea mai mare singurătate pe moşia Mariino,la 9 Septembre 1757 l . De şi doria să -i rămiie oa se le în bis ericuţa satului, i s'a făcut, de fratele Şerban, loc lingă părinţi şifraţi „la Moscova 2 .

Şer ban e l în su şi răm ase legat de tradiţia familiei, şi unadin fetel e aces tui ofiţer cu o roabă t urcoa ică , Ele na, s'a îngrijit să apa ră „Viaţa lui Con stantin Cantemir" de bunic ul e i s .în ne bun ia ultime lor lui zile, Dimitrie, fiul lui Constantin ( f 182 0),

se visa Domn în Scaunul părinteştii Moldove 4

. N. Iorga.

Alte lucruri nouă despre Iancu-Vodă Sasulşi familia sa

A m g ă s i t doi S a ş i c o n t i m p o r a n i , de la car i ş t im cum că l ancus a u l a n c u l a , p r e c u m îl n u m i a u de o b ş t e în A r d e a l— ş i s e m n a e însuş i l a t ineş t e —, p e t r e c î n d u - ş i c o p i l ă r i a în B r a ş o v, a fos t c re scu tde un c u r e l a r cu n u m e l e d e G e o r g W e i s s , al c ă ru i m e ş t e ş u g îlşi î n v ă ţ a s e . M e ş t e r u l sas îl so co t i ch i ar drept copi lu l său , z ic îndcă e născu t d in t r ' o r e l a ţ i e c e o a v u s e cu o R o m î n c ă . Insăm a m a b ă i a t u l u i , E c a t e r i n a , c î n d el se f ă c u m a r e , îi des t ă inu io r i g i n e a , p e c a r e o şi d o v e d i a cu n i ş t e s e m n e pe t rup , spu-nîndu-i că t a tă l său era un D o m n r om î n , la al c ă r u i S c a u n d o mnesc a s t f e l avea şi d rep t f ir e sc . T înă ru l , a ţ î ţ a t m er eu în aceas tăd i rec ţ i e de m a m a a m b i ţ io a s ă , s e d u s e pe u r m ă la C o n s t a n t i n o p o lş i , a ră t îndu-ş i aco lo semne le de n a ş t e r e , r e u ş i să c î ş t i g e p r o t e cţ i a c î to rva oameni pu te rn ic i , cu a ju to ru l că r o ra d even i , pe Iasf i rş i tul anului 1579, î n t r 'a d e v ă r D o m n al te ri i M o l d o v e i , în locullu i Pe t ru Şchiopul , mazi l i t 5 .

' P. 62.' P. 63.

P. 73.* Ibid. Şi Constantin, fiu lui Antioh, muri cu aceiavi bolnavă ilusie. Ştiri asupra Cantemireştilor la noi, ca pretendenţi şi năvălitori, am dat adesea (maiales se află in Genealogia Cantacuzinilor; v. şi Rev. Istorică, pe 1924, p. 78)-

3 Cronicarul Simon M as sa şi Iosif Teutsch, în Qucllen zur GescîiicMe derStadt Brassâ, IV, pp. 82 şi 101.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

13/117

Vestea acesiei schimbări ajunse în Ardeal , în Săcuime, pe

Sfîntul Nicolae 1

toc m ai cînd noul D om n pleca din Ţ ar ig ra d - , iala Curtea regală de la Varşovia în ziua de Crăciun.lancu , ajuns in. M oldo va, în pr im ăv ar ă, t r im ise un plocon

150 de cai lui Sinan-Paşa 3, pr in ca re ajun sese la de m nit ate a sa ,aşa că din partea Turcilor ar fi putut domni linişti t , însă i 'aţăboier i se ară tă rău ş i nemilos , urmărind ş i aruncînd în temoameni nevinovaţ i . Pe l îngă aceas ta , c înd t recu pr in tară in Poartă un sol al regelui Poloniei Ştefan Bathory, el dădu

runcă să f ie prins, ş i să i se ia scrisori le adresate către Stan. Regele auzi indignat de aceste ş t i r i nemai pomenite raport înd Sultanului , î l sfătui ca, depunînd pi acest „vecin ingrat" , să rest i tuie din nou ţara lui Petru-Vodă. iancu-Vodă, af lde pî ra regelu i , fugi de fr ică din M old ova cu gînd ul să m eaîn G erm an ia (poate la m oşia ce ş i-o cu m pă ra se în U nga r ia perioară) , dar fu prins în Polonia ş i — precum se şt ie omorî t din ordinul regelui în toamna anului 1582, în oraşul L1,

însemnarea cronicarului săsesc despre v ina lu i Iancu-Vodăconf i rmată de un avis d in Cur tea regală (de la Cracovia , 15 cembre 1582) privi tor la răspunsul oficial ce s 'a dat ceauşuluisi t acolo în af ac er ea lui. E l re lat ea ză că lan cu a fost om orî t ,oa re ce vro ia să t reac ă fără voie pr in Po lonia în G er m an ia5. însuşi regele Ştefan, î l socotise ca pe un scelerat care t rebuia f i e os înd i t6 .

P en tru controlul ş i ob se rv ar ea pu r ta ţ i i lu i Ianc u-Vo dă refugpentru pr inderea lu i , e t r imis în Rusia Mică nobi lu l Belzec7.A ces ta î l ş i pr ins e, pe cînd Ianc u-V odă , ieşise acu m din aşfl-nu

1 Din aşa numită Cro nică săcuiască, „T ortenelmi T ar", 1880, p. 645.2 Nunciul Caligari din Varşovia , 26 D ecem bre 1579 ; Monumenta Poloniae

Vaticana, voi. IV, C racov iae, 1915, p. 347.* Din raportul bailului Veneţ iei la C onstantinopol, de la 17 M art 158

marul raportului de Esarcu supt No. 99 în Revista pentru istoric, archeo logie şi filologie, III şi Hurmuzaki, Documente, IV3, p. 58.

1 După Massa, Quellen, l. c. p. 83. Cf. articolul d-lui I. Pfnaitcscu în„ Revista istorică" şi, tot acolo, povestirea latină a sfîrşitului lui.

5 Din raportul ambasadorului Veneţiei la Viena, 12 Ianuar 1583; HurmDocumente, II1S, p. 16.

6 în raportul bailului de la 9 Augus t 15 83 ; E sarcu, N o. 114 şi HurmIV, p. 59.

7 Zródlaldziejowe, IX, W arşov ia, 1881, pp. 86.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

14/117

cet ate mic ă din Lio v şi, du pă ce-i con fisca se toa tă ave re a, hainele, banii ş i argintăria ce ducea cu sine. Toate acestea, cum

lucruri le „G re cil or " ca ri for m au alaiul său, în ziua de 15 şi 21 tem br e 1582 -se t rec use ră în inv en tar e am ănu nţ i te . G reci i acee ra u : Be rn a rd in „ jupn ic" , F il ip Sp ă t a ru l A n to n1 , Iani Vistierul,M iha i Vis ti e ru l şi un a r m a ş2 , mai to ţ i rude de a le Doamnei , deor igine greacă , pe l îngă car i mai cunoaştem ş i pe un Parachiva , care cu Ungurul Tămaş cont inuă a apăra afacer i le Donului în faţa regelui; î.

O descr iere bună a împrejurăr i lor pei r i i lu i Iancu-Vodă ni

rămas ş i de la cont imporanul Heidenste in 4

, ia r despre soar ta famil ie i lu i găs im aiurea amănunte in teresante , culese de mine parhive străine ori publicaţ i i de documente nefolosi te încă de to r iogra f ia romanească .

Curtea imper ia lă de la Constant inopol , voind să se răsbune Iancu-Vodă, refugiat în Polonia, ceru de la regele Ştefan săsechest reze tesaurul , care i se cuvenia , în t ru c î t Iancu-Vod

rămăsese dator cu t r ibutul cuveni t , ş i pre t indea, în acelaş i t imtr imi terea Domnului la Poar tă ; iar, pentru ca să-1 îndup lece m aibine , diplomaţi i turci închiseră pe r ivalul de odinioară al famlie i Ba thory, Pave l M arkh az i r>, care apoi s 'a şi turcit . La facerea aces te i scr isor i Iancu-Vodă era de mul t mort , însă Turcdor i tor i să a ibă aver ea lu i, ex ped iară un nou ce au ş la reg e p enca să vază ce se făcuse cu banii Domnului decapitat ş i cse a lesese de famil ia sa . Báthory răspunse foar te d iplomat i

cum că bani nu s 'au găsi t după Voevod, căci ei fuseseră luaţ i 1 E identic cu „Philippus Antonii, M agnificae dom inae M ariae Iankuli

priore matrimonio filius", pomenit în Liov la 1586 şi 1593; Iorga, Studii şi documente, XXIII, pp. 385 şi 428.

* Dr. Andreas Veress, Rationes curiae Stephani Bathory regis Poloniaehistoriam Hunga riae et Tra nsylvaniae illustrantes, Bud apesta, 1918, p. 181.Volumul III al colecţiunii „Fon tes Rerum Hungaricarum". Inventarele în polonă, citate acolo, dar necopiate de mine, se află în Arhiva comisiunii

ciare din Varşovia, III, N-le. 517-518 şi 521.3 Zrodla dziejowe, IX, p. 92 şt Fontes de mai su s, p. 176.4 Sumarul în Şincai, Chro nica Rom înilor, II, pp. 37 1- 2.5 D upă raportul bailului Veneţiei la C onstantinopol, 22 D ece m bre 15 82

marul, Esarcu No. 109 şi Hurmuzaki, Documente, I V , p. 59, cu numele luiMărkhăzi publicat greşit ca Marchiz.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

15/117

r is ipi ţ i de că tre aceia cari îi pr in se se ră da r, în ce pr iv eşt esoţia şi fiul lui Ianeu-Vodă, el era gata a-i trimite unde-i va cea Su l tan ulu i- . A cest lucru îns ă nic i nu i-a t recu t pr in mregelui , care îngri j ise acuma bine de familia lui lancu, întruordonase să se achi te dator i i le ce rămăseseră în urma Domnpe la negustor i i d in Liov3, pl ătin d şi un co nt al t îrg uie lilo r ce făcuse Doamna văduvă în o raş4 , iar , pe n tr u ca s ă a ib ă din ce sătrăiască ea cu copii i ei , î i dăduse şi cî teva moşii . Acolo însă Dna înt împmă dif icul tă ţ i neaştepta te , de oare ce unul dint re propr ie tar i nu voia să- i cedeze moşia , aşa că văduva o duîn miserie mare şi astfel , cînd auzi în iarna anului 1583 că manul Ioan Zamoyski se află la Liov, se duse la dînsul cu oti ţ ie , în care rugă pe rege să dea ordin sever nobilului Lanicare nu voia s 'o pr imească în posesiunea ce- i fusese cedat5 .

In tervenţ ia marelui cancelar nu fu deşar tă , căci regele arafac erea ş i făcu vă du ve i o pen sie anu ală d e 600 de du caţ i . noscînd valoarea efect ivă a monedei , această pensie era conrabi lă ş i îndestulă toare , dacă însă Curtea Doamnei n 'ar f i aşa de mare şi gospodăria ei aşa de grea. Peti ţ ia f iului i ancu-Vodă — Bogdan— d in 15 D ecem bre 1588 ad r esa t ă cPapa Sixt a l V-lea spune însă că mamă-sa rămăsese cu ccopi i ş i anume cu patru fe te ş i un băia tG şi , de oare ce împreună cu cur teni i s în t în număr de t re izeci de persoaneduc foarte greu, cu toate că şi noul rege (Sigismund al IIIl i -a menţ inut pensia numită . Aceasta însă nef i ind destulă peîntre ţ inere ş i îmbrăcăminte , e l rugă pe Papa să a ibă milă mama lui ş i de copii i ei , recomandîndu-i regelui Poloniei ,

1 Din raportul citat al bailului din Constantinopol, 12 lapuar 1583.1 După raportul citat al bailului Veneţiei din C onstantinopo l, 9 Au gus

3 Datoria lui Iancu -Vodă se ridicase la sum a considerabilă de taleri 4.9făcea, cu câte 35 groşi, florini 5798/10; Zrodla dziejowe, l. c, p. III şi Fontes,l. c, p. 204.

* Această tîrguială a fost de 16/20 mărci; Fo ntes, l. c., p. 181.5 După scrisoarea lui Zamoyski din Liov, 6 Februar 1583; Archiwum Jana

Zamoyskiego III, Va rşavia, 1913, p. 136. T ipărită mai înnainte, după alt eplar, de d. Iorga, în Hurmuzaki, Documente, XI, p. 162.

c Aceas tă declaraţie proprie a lui Bog dan e importantă, de oa re ce pcum se credea că Iancu-Vodă ar mai fi avut şi un alt fiu, pe Alexandmenit la 24 August 1582 la C onstan tinopol; Hurmuzaki, Documente, XI, p,656, care însă este un alt pretendent, încă neidentificat.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

16/117

:-ă scr ie Sa lonul ui să -i numeas că Domn al Moldovei , Bog da n se

angaja, în cas că va ajunge la tron, să trimită 10.000 de

ducaţi pentru Sfinta Biserică de Ia Roma, unde s'ar fi dus elînsuşi bucuros, dacă regele nu l-ar fi împiedecat să părăsească

Polonia 1 .

Acestei petiţiuni îi este anexată o informaţie, din care mai cu

noaştem că averea lui Ia ncu-Vodă, cu care fugise în Polonia ,

av ea o va loare de 400.000 de scuzi ; că, după omorî rea lui, Bâ th ory

dăduse două sate văduvei, cu un venit anual de 1000 de flo

rini, dînd af ar ă de aceas ta alţi 3.000 de taler i ca zes tr e la două

din fetele ei, dintre care una s'a măritat cu un nobil polon. Iar

de ai urea mai ştim că regele, iuînd pe Doamna Mă r ia vă

duva în protecţia sa proprie, i-a concedat şi dreptul de exemp-

ţiune, in urma căruia nu avea voie — supt niciun pretext

sau titlu —nimeni să o tr agă î n judeca tă şi, ori cine ar avea vre-un

proces de ordin material cu dînsa, Doamna trebuia să apară nu

mai în faţa Scaunului regaî; mare privilegiu în acele timpuri,

care a fost reînnoit şi din partea regelui Sigtismund al III-lea

Petiţiunea de mai sus a lui Bogdan fu dusă la Roma în taină

de unchiul său Mihai (Cipriotul), care era bărbatul surorii mamei

lui, însoţi t de un di ac al lui, Gr ec vorbind i ta lieneşte, Miha i

Rodiote — adecă din insula Rodos — şi, sosind de-abia pe la înce

putul lunii Iunie 1589 Ia Cur tea V ati canului, nu ob ţ inură inter ven

ţia cerută şi nădă jd uită , politica de atunci a Curţii pa pa le urmă

rind, să nu pricinuiască neajunsuri adevăratului Domn al Mol

dovei (Petru Şchiopul), care se arăta atît de zelos faţă de reli

gia catolică propovăduită în ţara Iui de misionarii veniţi acolo,

lucru cunoscut din rapoartele nunciului din Polonia 3 .

Chiar şi această hotărire a Vaticanului fu luată în urma raportu

lui aces tui nuneiu, fă cut, dup ă ce primis e de Ia Roma peti ţ iunea

lui Bogdan care i se expediase de Sf. Scaun, spre a-şi da păre

rea în chesti unea această a tî t de del ica tă . Astfel aflăm din el că

1 Suplica lui Bogdan cu data „Da Polonia 1588, a di 15 Decembre", scrisăde diacul numit într'o italiană foarte stricată, în Archivele Vaticanului. Copiaîn colecţiunea mea.

* Privilegiul din 15 Februar 1585 şi 5 August 1588, publicat de d. lorga,Studii şi documente, XXIII, pp. 404-5.

* Secretarul de Stat al Vaticanului, Roma, 23 Septembre 1589. Copia în colecţiunea mea. stffiuh^

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

17/117

B og da n e ra un băia t ca m de paisp rez ece ani , car e , dorIo an Za m oy sk i să in t erv ină în fav oa rea lu i la P o ar tă , lu

rea foar te gre u, căci — du pă s pu sa nunciului — tocm ailarul fu a cela ca re sfă tuise pe reg ele Ş tefan să o m o ar e pepe de al tă parte Petru-Vodă se afla în prieteşug bun cu şi cu însuşi regele Sigismund, iar la acest lucru n 'ar f i ţ i t n ic i Senatul ter i iL .

A ces t re fus nep revă zut n ' a descu ra ja t însă pe D oa m nbeagă, care n 'ar f i avut a t î tea supărăr i cu fe l de fe l de car i ţ inură ani îndelungaţ i , f i ind mereu nevoi tă să aparăfe r i t e î n fă ţ i ş ă r i2 cu toată scut i rea regală de care se bucura . fel fu o a de vă ra tă uş ura re pe nt ru să rm an a femeie , c înd , du-ş i a facer i le , vă du va lu i Iancu-V odă , energ ic a D oa m nPaleo loga , în pr im ăv ar a anulu i 1593 pă răs i Po lon ia —trăise mai bine de zece ani în pribegie si l i tă — şi pleA p u s3 , hotărî tă să r idice pe unicul ei f iu, devenit un pmîndru, în Scaunul domnesc a l ta tă lui său pr igoni t deamară. La începutul luni i lu i Maiu găsim toată famil ia lcula" la Veneţ ia , unde a junsese pr in St i r ia , Car int ia ş icu gându l ca Bogdan să p l ece l a Cons tan t inopo l4, unde causalui era susţ inută şi de bailul Veneţiei . In toamna acestui nu se a junsese la n ic iun resu l ta t5 , d up ă cu m nu reu şi nici în vi alu i lun gă , zbu c ium ată , de m ai t î rz iu , ca re se s f î r ş i p eu rm ă tul , cunoscut , că s 'a turci t ş i s 'a retras supt ocrotireatanului ca re pe vr em ur i r id ic ase pe ta tă l lui la D om nia în tinereţă nici el nu gîndise.

Dr. Andre i Veress .

1 După raportul nunciului din Vilna, 6 August 1589 . C opia în mea.

1 Actele acestor procese au fost descoperite la Liov de d. Iorga în voi. XX1III din Stadii şi docum ente, 1913.

5 Articolul d-lui P. P. Pana itescu, despre sfîrşitul lui la ncu-V odă

Revista Istorică, 1924, p. 176.4 După raportul lui Kiihbach din Bozen , de la 12 M aiu 15 93 ; Documente, XI, p. 336.

5 Din raportul bailului M atteo Zâne de la 6 Sep tem bre 159 4; Documente, III', p. 457.

8 Viaţa-i e descrisă pe la^g de d. Iorga, în anul 1898, în Pretendenţi domneşti în secatul a! XVI -lea, pp. 59-67.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

18/117

Ordinul lui Selim al II-lea către Alexandru-Vodăal Teri i Romaneşti (1572).

Prin îngrijirea d-lui I. Bianu, ni-a venit fotogr afi a, însoţi tă d eo transcriere în general bună, de d. Şt. Bezdeehi, a scrisorii Sultanului Selim a l II-lea că tr e Alexa ndru, .Domnul Ţer ii -R omăneşt i ,

despre zdrobirea flotei otomane în lupta d e la Lepanto, contra flotei spaniole şi pontificale 1 .

După ce se spune că s'au cerut Muntenilor două sute de carăcu in , cînepă şi cîlţi, — pentr u funiile corăb ii lor de făcut dinnou —, plus 20.000 de vîslaşi, se începe, încă pe foaia p recedentă, scrisoarea pe care o putem d a astăzi întrea gă :

Hatâi U,OD, 6 ©eo'c e 6 o T j 8 r]aev xai âyyjxiaa xai YjTryjpct TTJV K/rjîrpo,TOUC â viotoDc âv6pw7t&uc 07:00 OOSSV p i S 7 r p o a x s v o o a a v. Kai xâu,e au-zou yjxpâ y_£ (ak~q sic trjv BXa) r]a xai l i Y j V j a e xat elţ tov TOÎTO aotitpoŢTJpo TO 7roc Kopoyouc. En-qza vâ atpats'jou,e ele TTJV ŢXYJXTJ Bsvetrja, âroo tâîroXXâ pou^a xai TOÎX; y.ap.oo)(âSec, s% TTJV Bevei/ja vâ a t p a t s D O u . eelej "PcbjATjv. "EtCrj OOD ipâ'şoi vâ itTjjiâCsoe xat ae opVjCo vâ %dp.Yj

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

19/117

„Dar ", ada uge Mitropolitul Timot eiu, care scrie Papei, „bucurie afost numai la înfăţ işare, iar în ascuns tulburări ş i lacrimi. Fă-cînd acele semne de bucurie şi nădăjduind să p lece cu oas teacum scriu mai sus, a dat Dumnezeu şi au învins creştinii şi auluai flota Turcului celui ticălos, a Turcului celui mar e ( t o 6 jasţA XoijTo'jpxou) încît a fost în frică mare că şi-a pierdut flota. Da r celd'intăiu sfetnic al lui i-a vorbit şi 1-a întărit; numele sfetnicului,ii z ic Mehmed-Paşa . Ş i sfetnicul a poruncit să facă noi corăbiişi, cînd le-au luat corăbiile creştinii, Turcul cel Mare era la A-drianopol ca să or înduiască vasele şi ca să g ă t ea scă şi oas te deuscat . Aşa e cu Turcii pană acum... Iar de acum s e sileşte luptamai mult decît înnainte pentru păţania (Iv-cpoîr/j ) ce a păţit, ş ia pierdut p e creştini, aducîndu-i la legea turcească xourjaiSovxâzţ o D c ) şi însărcinîndu-i ( l- f/ . apeoovTac ; ') să facă vasele . Şi a-nul acesta nu li va veni războiul, iar în anul viitor face [Turcul] alte trei sute de corăbii şi vor fi şase sute; noapte şi z.inu f ac alta, ci numai corăbii, toată noaptea nu lasă pe maiştr i ,ci slujesc cu luminarea . Aşa e eu Turcii şi cu creştinii cari s eaflă în Lev ant , pan ă ac um.

t S ă ştii , prea-fericite ş i prea-sfinţ i te st ăpîne, că mai bun prilej nu se află decît acum de a se pierde ticălosul de Turc, carea pîngărit neamul creştinilor şi zi şi noapte s e t rudeşte a facepe creştini Turci. Să se scoată f lota grea pe mare şi să treacăîn Moreia să distrugă castelele Moreii care sînt la ce ta tea Le -panto . Şi castelele sînt la Mare, la strîmtoarea Moreii, unul de

o parte, celalt de alta, ş i , castelele acelea nu sînt tari, nici n'aucine ştie ce ( ar .6y .-qc) artilerie, ş i răpede s'ar lua, şi înnainte"(ajrîvavu) ca să treacă Turci corsari (y.opasSovrac) şi Evrei , să seajungă la castelele care sînt chiar lingă Constantinopol; aceleasînt tari şi au şi multă artilerie, şi cu ace lea v o r avea ceva delucru şi le vor lua. Şi, cum vor lua cas te le le se vor duce dreptla Constantinopol. Constantinopolul a re ziduri sla be (a^a jivâ ); răpede s e ieau, numai să se păzească castelele. Cînd se va mişca

flota şi va merge , e tc ."Restul e analisat în ar t icolul mieu precedent: e vorba de cor

purile armatei cruciaţilor care v o r merge prin Germania şi Ungaria, apoi prin Durazzo, prin Zante şi în sfîrşit prin Mai narăzboinică.

' Neînţeles în fotografie. Dani cetirea d-lui Bezdechi.

http://ar.6y.-qc/http://ar.6y.-qc/http://ar.6y.-qc/http://ar.6y.-qc/

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

20/117

Tonul în t rebu in ţa t de Su l tanu l fa ţă de Domnul muntean e ca

rac ter is t ic . „F iulu i" i se com unic ă isp ra va din C ipru . E l t rebu isă facă - /apâ . ce ia ce în se am nă ob işn ui ta d i ra an m â, ca re pr ini luminaţ i i serbător ia evenimente le fer ic i te d in împărăţ ie în vremea Fanar ioţ i lor ş i chiar după aceia , cum se vede din rapoar teconsulare s t ră ine . De formă, i se cere lu i Alexandru a merge lCorfu , la „Veneţ ia cea dulce" , unde aş teaptă prada de broear tesi stofe or ien tal e şi Sa R om a îns ăşi , —• ve ch i exc es e de sti l alcance la r ie i o tomane .

Sti lul nu se deosebeşte, de al tfel , de acela pe care-1 cunoaştemdin ordinele păs t ra te în turceş te pe care le-am resumat în „Documentele f inanciare ş i economice" publ ica te în 1900.

Cum se vede, „robia" supt Turci nu era pe depar te aşa deumili toare cum erau aplecaţ i a o crede at î ţ ia .

N. Io rga .

Legături culturale romîno-polone — dupăo carte nouă1.

D . P. P . P a n a i t e s c u , m e m b r u a l Ş c o li i R o m î n e d i n F o n t e n a y -a u x - R o s e s , d ă a z i , a s u p r a v e c h i l o r r e la ţ ii î n t r e R o m î n i ş i P olon i , o luc ra r e fun da m en ta l ă ş i de ce l mai ma re in te res , pu t în dsă f ie p u s ă a lă tu r i de ce a p r o d u s mai~bu n i s to r iog ra f ia n oa s t rîn u l t imul t imp.

A u to ru l î nce pe cu in f luen ţa po lon ă a s up ra M ol do ve i în s eco lua l XV I- lea şi a l XV lI - lea . ' Se a r a t ă de os eb i r ea în t r e c ur en tul iber, da r re s t râ ns ( fă ră şco l i ) a l R en aş t e r i i , ş i ce l în că tu şa t , dalarg (c u C ole gi i ) a l Iesu i ţ i lor (p . 4) . Ş i m ed iul d e idei po l i t ice foar te b ine pr ins (p . 5 ) . Id e ia c r uc ia te i su p t S ob ies k i e b inede f ini tă ca r ea c ţ iu ne co n t r a dem ora l i s ă r i t în c r e ş t e r e (ibid.).Şi t r ep t e l e î n i s t o r iog ra f i e s e î n s ea m nă cu d i s ce rn ăm ân t ( ro lu

I n t e r m ed ia r a l lu i P i a sec k i , p . 6 , m em or i i l e d in a d o u a ju m ă t a ta secolului a l XVIl- lea ; p . 7) . E ş i o u t i lă b ibl iograf ie a ches t iuni i (p . / , nota 2) .

1 P . P. Panaitescu, Influenţa polonă In opera şi personalitatea cronicarilor Grigo re Ureche şi Miron Costin (din „Analele Academiei Romîne").Bucureşti 1923.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

21/117

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

22/117

Ştefan nu mi se pare nici acu m im po sibi lă (cf. p. 19, no ta 5.).După aces t p ro log boga t în indicaţ i i nouă după izvoare p o

l one , se pres intă izvoarele polone ale lui Gr igore U reche . Bi-elski cu „Cron ica a toată lumea" apare în tă iu , compila tor dupăCromer şi Wapowski . F iu l , Ioachi ra , îl cont inuă pană la 1587 prin«Cronica Polonie i» ( în t rebuinţ înd şi pe Lasicki , Go reck i , P a -procki — d e s p re P o t c o a v ă ; v. p. 22 şi no ta 1) . Ac esta s ingure „letopiseţul lat inesc" sau „ l e şesc" al M o l d o v ea n u l u i, şi por t rete le Domni lor la U reche s în t un împrumut de stil.

Un „ le topiseţ" indigen scr is la t ineş te — păre rea Iui C. Giu-rescu — n'a exis ta t deci (pp. 24-28) .

Al doi lea izvor e Gu agnini (amic al lui Alber t Lask i) -Stry-kowski (1578) , t radus de P a s z k o w s k i la i61 i şi compi la t , pentru ce ne p r iveş te , şi după loach im şi Mart in Bielski , după p oem a d espr e lupta contra lui M iha i Vi teazul a lui O t w i n o w s k i ,după versur i po lo ne anon ime desp re vechi D om ni moldo veN u m a i S i m i o n D a s c ă l u l iea de acolo is toria lui D e s p o t şi cevad e s p r e I o a n - Vo d ă cel Cumpli t .

„Cosmogra f i a" lui M u n s t e r (ed. latină 1550) a dat iui Urechedescr ipţ i i geograf ice şi e tnograf ice (p. 30 şi urm.) . Se re levă căşi unele izvoare ale lui Mi ins te r par în t rebuinţa te (pp. 31-32) ,însă ar t rebui vă zut e toa te ediţ i ile «C osm ogra fiei» (autorul î nsuş i o p r o p u n e ; p. 33).

«Letopise ţu l unguresc» a lui S imion ar avea şi el legăturipo lone ( ex i lu l Romani lo r ; p. 35 şi urm.) . Se ins i s tă în notă şiasupra or igini i ungureş t i a legen delor „d escălecăr i i" («L aslău»,de compara t cu Sf. I acob de C o m p o s t e l l a , şi D r a g o ş ) . Nu potv e d e a de ce „ le top ise ţu l" unguresc ar fi un izvor intern mo ld o v e n e s c , cum admi te d. Pana i t e scu (p. 37) . Să nu fie o c ronică ardeleană în r omâneş te ?

In ce pr iveş te redacţ ia cronicei moldoveneşt i se arată că Simion n'a v ă z u t pe Bielski (p. 38 şi urm.) . In sch imb U rechenu iea din el ceia ce, în chest ia vasal i tăţ i i , ar în jos i M oldo va(p . 39 şi urm.) . D. Pana i t e scu obse r vă cu d rep ta te că numaiacesta pu tea să înlăture şi ş ti r ile de fav or ab ile de sp re IeremiaG o l e şi Pe t ru Şchiopul (p. 4 0 ) . „Le topiseţul la t inesc" e c i tat cuforme polone, s e fac greşel i dup ă s t ju l po lon , se t raduce cu-vîntul polon cu ce de o r igine s lavă coresp un ză tor ( p p . 42 -43 ;v. şi confush : Kamieniecki -Cameni ţ i ) . Cuvântu l „ la t inesc" v in

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

23/117

deci din greşeli de copişti ( p . 45). Pa tru singure ştiri care nusunt la Bieiski n'ar îndreptăţ i admiterea „letopiseţului latinesc"(pp . 48-50 ; nota 1 la p. 49 e mai puţin concludentă) . «Cosmografia» ar putea să fi introdus termenul (pp. 50-51).

D . Panaitescu observă apoi că „dascăiui" amplifică foarte muitizv oarele sale (p. 51 şi urm.) , că-i lipsesc orice cunoştinţi(adaug :şi orice judecata) „Letopiseţul moli ovenesc" e de fapt celslavon : e imposibil să se admită părerea d-lui Minea că Luccariar fi avut pe l.i 1500 o cronică în româneşte (el are ştiri de la

rudele şi bancheri i lui M:hnea Turcul) ori a lui C. Qiurescu ,spri jinit pe Miron Costin, că Eustratie Logofătul ar fi sc r i s-o.Nu văd nimic „concludent" în ce pres inlă asupra acestui punctautorul (v. pp. 53-54) l . începerea acestui izvor de la Dragoşnu e de admis (p. 55): aici trebuie să fie tradiţie orală. Dar eevident că basa e cronica de ţa ră . Tot aşa de evident e căUreche, nu Simion a s:ris cronica: e părerea mea statornică, şipoate, în iocul compilaţi ilor mai nouă, destul de grosolane, ea

putea fi pomenită.E sigur că unele ştiri interne măcar au fost adause de Simion

după un alt tt x t chiar al analelor indigene (pp . 61 -6^) ? „Semnele" acestea să fie totdeauna o interpolare ? E caşul pentrucele de la Domnia lui Petru Rareş (p . 62) ? înlă turînd cu puternice argumente o teorie greşită , d. Pa nai tescu se Iasă totuşi,în amănunte, influenţat de dânsa. Cu dreptate i se refusă lui Simionpasagiile de laudă pentru Petru Şchiopul, sprijinite pe me

moriile lui Nistor Ureche (pp. 63-4 ). Autorul observ ă însă căpană la 1587 sînt însemnări cronologice, care lipsesc după aceia.N u se poate vorbi însă de „tradiţ ie", adecă amintiri nescrisepentru bogata şi plina de coloare expunere a Domniei lui Aron-Vodă. Năvălirea lui Petru Lăpuşneanu e singura luată din noteanalis tice (p. 65). S'ar putea face şi observaţii de limbă.

Se cercetează a p o i influenţa polonă asupra lui Grigore Urecherestabilit in drepturile sale. Se relevă rolul de apărători ai glo

riei trecutului luat de boierii moldoveni unul după altul (p. 67).

1 Eustratie nu putea fi un simplu traducător; contemporan cu Ureche, el nuputea fi tratat de acesta ca un vechiu anonim; în sfîrşit specialitatea lui eratraducerea din greceşte. Dacă Eustratie a scris ceva, nu poate fi decît urmareaanalelor terii pană la Vasile Lupu.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

24/117

E şi o defensivă fa tă de is toriografia s trăină. Raportul cu Po

lonia apare numai ca o « p a c e » , un cpr ie teşug» (p . 69 ); nexulde vasal i ta te e presintat ipolet ic , ca o mărturie a celorlalţi (ibid.).Pasagi i le c i ta te şi pentru alte prilejuri sînt absolut lămuritoare(p . 70 şi urm.) : se răs pin ge făţ iş părerea că Ş tefan-cel -Mara„au fost supus Leşi lor* (ibid.); actul de orragifi de la Co lomeiae prefăcut într 'o simplă visită (ibid). „Ş te fan-ce l -Mare e figurafavori tă a lui U r e c h e " ; p . 71; el „nic iodată nu s'au p lecat" . Unîn t reg paragraf ara tă con cep ţ ia M onarh ie i şi a Ter i i la Ureche

în tocmai ca în i deo log ia po lonă con tem porană (p. 74 şi urm.).Şi tmatca fără ac» e din st i lul po lo n (p. 75). De ace ia şi expunerea vie ţ i i const i tu ţ ionale din Po lon ia (p . 75) . Da , e „o cartede doctr ină , a unui om care judeca" (p. 76). D. P a n a i t e s c u arfi aşteptat de ia U r e c h e mai mult s imţ pentru unitate şi la t ini tate (pp . 81-82) . Scr i i torul semnalează şi păreri de rău pentrushisma Biserici lor (pp. 8 2 - 8 3 ) . EI are d rep ta te : s tud iu l său r ăbdă tor a complec ta t şi «perso nal isa t» cf igura vag ă» a c ron ica

ru lu i moldovean .

La Miron Cos t in nu era a t î ta de făcut.Fără in t roducere , se arată natura iz vo are lor . întă iu, pentru

Cronica propriu zisă, Piasecki , autorul unei povest ir i faimoamergînd cu lucrurile din toa tă Europa pană la 1638, în t rebuin ţează pe He idenste in pentru par tea în care nu e c o n t e mporan ; e şi ant i- iesuit (p. 84 şi urm.). Ştiri interne se a m e s t e c ă la

Miron cu celelal te din is toricul polon (p . 86 şi urm.) . „H rono -graful" despre lupta de la A rg e ş e p o e m u l lui O t w i n o w s k i (pp.88-90) . C eva v ine şi din Guagnin i (pp . 8 9 - 9 0 ) . Se d o v e d e ş t edin anume formule st i l is t ice că Mi ron a avu t la îndemînă şipoe m ul de sp re „ră zbo iul >civil" al lui S am u il T w a r d o w s k i (pp.91-2 ) , ceia ce, ca şi p receden ta , e o cons ta i a re cu totul no uS .Indicarea ipotet ică a a l tor izvoare poate avea numai un interesde curiosi tate. Poate că sc r i i to ru l moldovean a a v u t la î ndemânăscr i sor i , gaze te mmuscr i se . Urme de lecturi din C r o m e r , dinIoachim Bielsk ' , din S t r y k o w s k i , din Guagnin i s în t apoi semnalate în t r a t a t e l e lui Aliron ( p p . 97-8) .

Pentru a f ixa influenţa polonă asupra celui de al doilea marecronicar al M o l d o v e i se s tudiază din nou, d u p ă C. Giurescu ,c r o n o l o g i a o p e r e b r lui. Se a r a t ă pe b a s a carierei nobilului polon

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

25/117

că ru ia - i e ded icată care poa te fi data Cronicei p o l o n e : «intre1676 şi 1683» (pp. 9 9 ) . Se propune anul 1676 (eu vorbiam d„d up ă 1683" ), dar argu m entul (data unei scrisori a celui că ru iaMe de dic at ă lucra rea; cf. şi p p . 113 11 4 ) nu e h o t ă r î t o r (v. pp.9 9- 1 0 0 ) . C u ace st pri lej se rest i tuie lui C on sta nt in -V od ă Şo scr isoare din 1679, Wulka, publ icată în Hurmuzak i -Bogdan .In po em E ustrat ie t rece ca is toric înna inîe de U rec he prpen tru tra du cer ea lui H er od ot (v . rectificarea unei trad uclui Hasdeu la p . 101) . Pent ru „D e N eam ul M oldove ni lor"observă cu drepta te o remaniere de Nicolae Cosl in (cu alui Ba ro ni u şi Iui Bo nfin iu ; p. 102 no ta 1). D at a la cop reş te d . Pa na i tescu e „du pă în toarcerea din exi lu l ( i 6 8 6 ) " (p . 103) . D iscu tân d chest ia cu regreta tul C G iurajunsesem la acelaşi resultat . Ar fi şi o alusie la forma p o l o n ă(se ră sp in ge o da tare greşită a d-lui M ine a la p. 104, no 1 )-Pen tru a se de cid e da că f o rma lat ină a C ronicei M old ov ei ede Miron însuşi — autorul n' o c rede, c i de sco pe re urme de i nterp olaţ ii tra du se şi de înd reptări ne in tro du se — ar trebuiparaţia cu semnături latine ale lui Miron ( v . pp . 104-1 U 6 ) . Sc r isoa rea nu mi s' a părut a fi din se co lu l al XVlI I - lea . Dar corecta rea situaţiei lui C alv in din «M itropolit» în «ca no np . 130, nota 7) e un argument .

Ca şi d. Zotta, d. Panaitescu f ixează defini t iv p e lancu Cos t inca tată al lui Alexandru, Miron şi Potomir (acesta-m i pa re şim ie a fi Vel ic îco) , (pp. 1 0 5 - 1 0 7 ş i Zotta , în această Revistă, 1925p. 7 3 şi urm.). El e Hatmanul , cum credeam ş i eu. Pentru alt l a n c uCost in , d in 1668 ( v. p . 1 08 no ta 4), v. artic olu l citat, al d-lui Z ot tM iron e „nobil po lo n de la vrâsta de cinci ani" (p . 108te le Alexandru împl ineşte o sol ie în Polonia la 1649, asigurfnp e rege de concursu l am bi lor D om ni contra Ca zaci lor (p p. 1 08-9).D ar, locul d e învăţă tură al lui M iron, apare c a un de po si tde v i n u r i „va lahe" (p . 109) . D . Pan a i tescu zug răv eş te ş c o a l a ,în ca sa dată de Hatm anul Z ol ke iw sk i ş i presintă program

gramatică, umam'oare, ceva is torie şi

geografie, preoţi fi ind ceima i mulţi pro fesori (p p . 10 9-1 0). S e iăm ure şte prese nţa v re-u n patron, în lup ta P olo nilo r cu C azacii la B er es tec îco110-11; Iunie 163 1). Restul biogra fiei se ş t ia . Se sem naînsă, după Barwinsk' , sol ia lui Miron ia Poloni în Mart 1674 (pp.112-113): cerea ieş i rea garnîsoanelor d in Hotin, Iaşi şi N e a m ţ şi

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

26/117

res t i tu i rea arhivelor moldoveneşt i . Menţ iunea descr ier i i polo«mult mai în t inse», a sol iei lui Gninsk i , p. 114 no ta 4; a s ch imbului de scr isori a aces tu ia cu Miron (1677 , pp. 114-116) . Cronicarul dăduse şi not i ţe is tor ice de sp re ţara sa ambasadoru lu i(p . 115). Un amănunt despre pr inderea lui D u c a - Vo d ă , pp . 116-117. Inge nioa să expl ica ţ ia aşezăr i i Iui Mi ron la Focşan i ca sănu fie lângă Poloni ( op . 117-8) . Un manuscr i s dă şt iri desprenegocier i le lui sec re te cu I ab lonowsk i , în numele lui C o n s t a nt in -Vodă Cantemir (p . 118).

Raporturile l i terare ale iui M iron C os t in cu Po lon ia sînt ap oie lucidate . Caracterul de memor i i a Cronice i lui îl arătasemîntr 'o conferinţă la Lio v, publ ica tă în Choses d'Orient et deRoumanie, 1925. Imparţiali tatea lui, de altfel cam dub ioasă , i-arveni de la P iaseck i . Poem ul po lon e l ăuda t de c ri tici i co m p etenţi (p. 123). R itmul t rece în versur i le roman eşt i (p . 126). S esemnalează omis iun i în t raducerea lui Hasdeu (Romîni i de laHaţeg , de pe M u r ă ş , din B a d e a , O l â h sz e k de la B ă l g r a d - A l b a -Iu lîa , M old ov en ce le ca ze i ţe le din O i i m p (p. 124 no ta 3) ) . O interesantă notă biografică de sp re Iosif W ar ga lo w sk i iscăl it pez idur i le Dobrovă ţu lu i , p. 125, nota 4. Italia a fost re ve lată prinPo lon i Moldoveanu lu i (pp . 129-30). încercări le de a r eda id eologia polit ică a lui Mi ron ( p p . 131-2) nu i zbu tesc : omul nu erade sama lui Ureche .

U n înt ins A pe nd ice pu ne faţă în faţă împrumuturi le de laPoloni ale cronicarilor noştri şi păr ţi le n erep rod use de aceşt ia .

Ioachim Bielski crede că D omnii moldo ven i Ştefan şi Petru sînturmaşi i lui Basa rab (p . 135). Se dă şi folosi to are a traducerea poemulu i Iui O t w i n o w s k i (p. 214 şi urm.).

Unele observa ţ i i . «De qua tuor M onarch i i s» , în t rebuin ţa tă deNicolae Cos t in (p. 2, no ta 1; v. şi p. 96) , nu e o lucrare or ig inară grecească , ci cunoscuta operă a lui S l e idanus , con temporanul lui C arol Q uintul . Forma «Cal limah Bu ona cors i» nu eadmisibi lă ( p . 3) . Mauro t i Cp. 11 n o t a i ) e M avrodi . P i l ipovschi

nu e P o l o n ; v. p. 11, nota 4. Logofă tu l lui Va s i le -V odă care ieacărţile mănăstiri i ca tolic e din Siret iu e de sigur Ianoviei, caretrebuie pomenit între elevi i şcol i lor polone ( v . p. 17, nota 4).Memor i i l e lui N is tor U rec he le-am sem nalat e u întăiu (cf. p. 53,nota 4) . înrudirea lui Ieremia Gole cu Mov i l e ş tn s e v e d e şi dupănumele de Ieremia pe care-1 poar tă D om nul din 1595 (cf. pp.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

27/117

77-8) . Pentru cronologia operelor Iui Miron Costin ca şi pentrualte chestii , erau nişte capitole la sfîrşitul cărţii mele „Istoria

literaturii române în secolul al XVIII-lea". Pentru campania IuiAbaza e un întreg studiu al mieu în Noua Revistă Românâ,l9Q0(şi apa rte) (v. pp. 255-6) . A cui să fie cronica «atribuita dingreşeală lui Nicolae Costin» (p. I l 2 , nota 3, după C. Giurescu)?Erau mulţi în Moldova capabiii să scrie aşa ceva ? Nicolae numoştenise tendinţa tatălui său de a prelungi analele Moldovei ?

N. îorga

Nouă izvoare despre campania munteană din 1595.D . Andrei Veress, cunoscut la noi mai ales prin marile lui pu

blicaţii de documente, aminteşte lucrările anterioare asupra subiectului (foarte justă judecata as upra lucrării, atît de ser ioasă,dar aproape ilegibilă, a lui Ion Sî rbu): ştiri după inedite-i permitsă reia povestirea: ele pleacă de la descrierea ofiţerilor toscani,publi cată de mine în voi. XII din colecţia Hurmuzaki şi sint

scoase din Archivele Florenţei. Sînt pa tru rapoarte ale lui SilviuPiccolomini şi cinci ale călătorului şi scriitorului Filip Pigafetta.O scrisoare a lui Simone Genga, un raport din Constantinopolse adaugă la povesti rea întinsă a unui călugăr din Melfi, Gi u-seppe Piscullo. în introducere, data aceasta mai bine scrisă, seaflă analisa unei scrisori a lui Petru Pellerdi , dregă tor al lui Si -gismund Bâthory , şi a scrisorilor, publicate tot de d. Veress(in Mon. Hang. Hist. Diplomataria, XXXII şi în Mon. Vati-

cana Hangariae), ale Iesuitului Alfons Carrillo, duhovnicul luiSigismund.

în aceas tă prefaţă se înşiră, după aceas tă corespondenţă,pîrile contra lui Aron-Vojă, care continuă a da bir Turcilor(p. '8). Ar fi interesant de publicat raportul, capital, trimes dinTârgul-de-f oei, la 12 Ianuar 1595, de Minai Horvâth , căpeteniacontingentului ardelean în oas tea lui Mihai (v. p . 9, nota 4) .Cetatea era gamisonată de Romîni; în ajutor veniră alţi ostaşi

ai lui Mihai; fiul Hanului fusese bătut, Iuîndu-: -se steagul şi„toiagul"; „2.000" de Turci fuseseră goniţi (p. 9). Lupta de laŞerpăteşti , pomenită de cronica Buzeştilor şi a Logofătului* Te o -

1 Andrei Veress, Campania creştinilor in contra lui Sinan-Paşa din 1595din „Analele Academiei Romîne"), Bucureşti 1925.

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

28/117

dosie (5 Februar 15V6; v. p. 1 04 şi nota 1) e descrisă astfel deGenga, !a 18 ( p . 3 3 ş i u rm .) : 2 5 0 de căiări şi 1 5 0 de pe -

deştri află acolo 2 0 . 0 0 0 de Tătari cu Hanul. Atacul de noapte iface a lăsa o mie de robi din Ungaria, 1.500 de cai, cămile şibagaj , re t ră gân du-s e la R usoiuc, unde e pretend entul B ogd acu „6 .000 de Turci ş i un Paşă" (p . 98) . Bogdan oferă pentru afi aşezat cinzeci de pungi, dar Hmul îi lasă 4 00 0 din ai săişi tre ce, pe" la C ern av od a, spr e M ol d ov a. EI chia m ă pe R omla el: să se facă a-1 ataca şi să ucidă pe Unguri, scâpînd de eitara, iertată de Sultan. Tătari , veniţi pe la Nicopol, cu cinci

înnain te, t rec prin M ol do va . Gen ga cre de că şi M ihai t rădeîngăduindu-i, mutînd oastea la Floci şi tăind solii ce-i ofenrăscoala Bulgariei ; poporul ş i boieri i s 'au obosit de războD eci S igism un d, care răbda de oc am da tă , are de gînd să aruasupra terii cei 16 .000 de C azaci ce i ave a în M ol do va (p p.35-36 ' ) .

D . Veress recunoaşte că isprăvile dunărene ale lui Mihai îlăturară su sp iciu ne a. Po ve st ir ea urm ează cu atacul la Sil is t(1 6 Mart), la Brăila ( 1 0 Ap ril; datele fixate de d. V eres s). C uH orv âth şi Kirâly ar fi particip at la ac es te lu pte , şi cu no sc uFranc isc Gesz thy (p . 12) . Ştiri le sînt d up ă «g az ete », şi în inte rpreta rea lor d. V er ess sc o at e la iv ea lă , fireşte rolul apo rtulun gu re sc . în înjos itoru l tratat din M aiu 1595 d- sa ve de o lutară „confederaţ ie dunăreană" (p. 1 3 ) . O altă scrisoare a luiGenga, d in 2 8 iunie, e menţionată ( p . lt, nota 3 ) , ca şi cerereade ajuto r a lui M ihai prin P alatic i , Ban ul b ăn ăţ ea n, data tă Bcureşt i , 17 /27 Iunie (p. 1 5 , nota 1 ; şi o a doua, fără dată, ibid-,nota 2 , anu nţ ân d că trimete pe fiul P ătr aşc u la nu nta prinţuluardelea n şi dorin d altă m oş ie de refugiu de cât m ica L on

Raportul d in Constant inopol spune că , făcînd podul pe Dnăre , Sinan, noul Vizi r (Albanes , nu Genoves; p . 1 5 ) , se lăudacă iea Ar dealul şi m erg e la Vie na (od ată vor bia de R om a; 3 6 )8 . Socrul muntean al lui Fabiu Genga, logofătul (Ioan), aduvestea acestor lucruri în Ardeal ( p p . 1 6 - 1 7 ) .

1 Pentru Ştefan Surdul răm as viu v. p. 13 nota 4. Ştirile din Doglioniexplică prin presenţa lui Radu, fiul lui M ihnea (pp. 11). „Osya" e Ozu, Ocea-cov (ibid.).

' C um se poate ca Academ ia să tipărească T em esvâr pentru T imişoar„Uivar (Gherla)", „Feketehalom (Codlea)" (p, 16) ?

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

29/117

Pellerdi da şt irea luptei de la Că iugăren i . Se î n c e p e ladouă de d iminea ţă şi ţ ine pană sea ra ; se iea „s teagu l Profe

tului" şi S inan cade în mlaşt ină. Mihai , care nu s c o s e s e pe toţiai săi, se re t rage pe A rg e ş (p. 18). Se menţ ionează şi scr isoarealui Sigismund, 18 S e p t e m b r e , în M a k u s e v, Monuments, II, p. 7 ;patru Paşi şi ş ap te Sangeac i cad. Se înş iră co m pu ne rea oş ti ilu i Sigism un d (22 .000 de Secu i , 8 200 cu puşt i , 2 .000 de Unguri ai lui Bocska i , 2 .300 de pedeş t r i , 700 de călări , 22 de tunuri mari ale lui R ă z v a n ; 300 dd C a z a c i ai iui Weihe r, 1.500de călări s i lesien?, ce v a Sa şi , 3.0 00 gar da prinţulu ' , cu Sibrik ;

în total 30-40.000 de o a m e n i ; pp. 19-20. Şt ir i le ungureşt i dau,în schimb, abia 8 .000 de o a m e n i lui Miha i (p . 21).La Rucăr, in z iua de 12 O c t o m b r e , B o c s k a i , în aş teptarea

luptei , îşi face tes tamentul (p. 21 şi nota 4) . C eva a ju toare dela arhiducele Maximil ian se adaugă a ic i (pp. 22). Pel lerdi admiră privel iş tea fără păreche a T î rgo viş t i i în tre pădur i (p. 23,no ta 4 ) 1 . Asupra «luării cetăţii» se c i tează un raport al luiJos ika din 22 O c t o m b r e (p. 24, no ta 4).

La plecarea mai depa r t e se a t r ibu i t com an da lui B o c s k a i (?).( p . 25). M eritul luării Giu rgiulu i nu se recunoaşte I ta l ieni lor, cilui Kornis şi Kirâly (p. 28) . La p lecare , Sigismund încredinţează luiMihai misiuni mai u şoa re ibid). Ba el e a c u s a t că n'a dat pro-visi i le necesare, „încî t bieţ i i ostaşi au fost nevoiţ i să p lă teascăo pîne de 4 l ivre jumătate de taler" ( p . 29). Se p roduce o r ă scoală, tunurile aflate în c e t a t e se a runcă 'n D u n ă r e, „de oare ceofiţerii unguri n'au fos t d isp uşi să le iea şi să le tîrască cudînşii pe drumurile rele din Ţ a ra -R om ânsască , p line de glodurişi noroiu" ibid., Aiurea erau mai b u n e ?). P l eca rea lui P i c c o -lomini se presintă ca îndreptăţ i tă pentru că „nu se prea sim ţiabine între nobilii unguri cu moravur i şi Jegi străine de ale sale"(p . 30). De la un capă t pană la altul e vo rba de însuşir i le bietulu i S ig ismund, apoteosa t de Papa : Miha i «Va lahu l» mai nici nuexis tă (doar. ca î n ş e l ă t o r ; p. 31). E bine într 'un fel, că to leranţa Ac ad em iei face să iasă la ive ală un ele lucruri . . .

Să vedem însă ce zic Italienii din A n e x e .Pigafet ta î rece pe la Bran, un de , cum z icea şi Bongar s , se

1 Mihai cel ucis după „gazete" la Tlrgovişte e Mihnea, care nici el n'a fostucis (p. 25, nota 2).

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

30/117

coboară care le cu funia (p . 38 ) , Află aşezarea în M o l d o v a a luiIeremia contra «t iranului» Ş te fa n : Z am oy sk i scrie iui S ig i s -m u n d că n'a făcut decî t a opr i pe Tă ta r i (p. 39). P lecare aoşt i i la 15 O c t o m b r e . în pr imul r înd Mihai „cu 1.500 lante ungureş t i şi altele ale Romîni lor săi, aş a că păreau 2 .000 şi vre-om ie de a rch ebus ier i că lăr i, R omîni şi alţi ', călări, cu jumătatede suliţ i (picche) şi a rme cu vîrfuri de fier („in has ta con ferria guisa de 'dardi e de 'pal i ant ichi") , apoi Secui pe jos şi Saşi ;în lături cei 1.200 de Si lesieni , în coadă şa izeci de tunuri (ibid-).A poi colal t D om n romîn, cu „1 .500 de lanţe şi la dreapta toţiaventur ier i i ragusani şi vene ţ ien i şi de alte naţii şi su i ta nu nţiului şi I tal ieni i acelui prin cipe " (B âth or y), cu P iccolomini , ladreap ta Moldoveni lor, şi cei 150 de C a z a c i ai Iui S ig i smun d (d.Veress subl in iază că Italienii se pres intau r ă u ; p. 40). D u p ă2 0 0 de C azaci 2 .000 de lanţe ungureşt i , şi v ine S ig i sm und , cuariergarda ( sub l in iez eu), cu 5 .000 de oameni . In urmă, bagajele.

P igafe i ta vede a rz înd Tî rgoviş tea , «oraş mare şi plin de casef rumoase şi de biserici şi mai a les Mit ropol ia şi „Cur tea domnească" (palazzo reale) . Sinan, p lecînd, lăsase garnisonei de4.000 ves tea că vine numai Mihai «cu puţ ini Romîni». Dar el,cu patru tunuri , fuge „co n paura g ran de" , lăsînd cămile şi b agaje . N oa pt ea , apar T urci răz le ţ i. N unţ iul stă cu chiurasa peel , spe r ios . Sigism und se zb a te p rin o a s t e ; a d o u a zi , toţi ailu i se cuminecă .

Pentru luptă , a d o u a zi, el e între aripile romaneşti , cu Râz-van la dreapta şi la s t înga Mihai , la spate Ia lomiţa , la dreaptamunţ i i . Nunţ iul spune că s'a şi „jertfit Jui D um nezeu " . N ic iunTurc însă nu vine.

în noaptea de 18 ba t tunuri le a chemare , din ce ta te . Gar ni-sona fug ise ; ab ia o sută răm în. Sec uii dau foc apărării de vergiş i în t ră , „neapăr îndu-se Turci i de loc" : se omoară oameni i şise reia pradă (p . 42).

Din partea lui, la 19 O c tombre P icco lomini a rată că în lagăra aflat pe Ragusanul Sorgo (nu Lorga) , pe Sibrik, pe Palaticişi pe Ven eţianul G asp ar T urloni , «av enturier», cu alţi «opt orişap te» , pe S imon Genga . Se cere de la S ig i smund la M o l d o -doveni , cunde t r imetea pe toţi ceilalţi Italieni» (p. 46) . Pre t indecă el a r ecomanda t să nu se u rmărească în zădar Sinan, ci să

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

31/117

lui directe îi spun că Sinan a plecat la 6 A u g u s t şi a a juns laT î rg o v i ş t e în ziua de 29; se descriu foarte precis pălăncile lui

Sinan , adăugîndu-se la T î rg o v iş t e că m ănăs tirea D eal ulu i, «foartfrumoasă», fusese «ruinată» de Tu r c i Cp. 76). M inai cere grab nicvenirea lui S ig ismund, spuind că oas tea lui Sinan e nouă, fărăexperienţă şi puţină, neputînd lua e lemente din U ngaria, und ese asedia Granul. Si aici se mustra ai noştri că n'au dat p r o v i -siile făgăduite (pp. 76-7). De aceia însă campania n'a avut urmări . Tunuri le turceşt i de la T î rgoviş te e rau de fapt patruzecişi şase, dar num ai trei-patru mai bune . La 16 O c t o m b r e rîn-duiala oştii creştine o face „un U i g u r nu de neam mare, Hatman (luogotenente) al Dom nulu i M oldove i, dar cu mul tă jud ecata şi os taş vechiu" (p . 77 ) : e Miha i To lnay (şi Hurmuzaki,XII, p. b-7 şi a iurea) . La 17 se iea a l tă posi ţ ie , intreb uinţîn du- sca tranşee pivniţile caselor stricate de Tu f e i ; în faţă, aceştiaau o aparenţă de zid, dar, de fapt , vergi unse cu lut şi datecu var (v. şi pp. 7d-79) . Unguri i dau foc „bulevardelor" deaceiaş i a lcătuire ; Turci i cearcă a ieşi pe o portiţă sp re apăşi sînt prinşi. Tot aşa fug cei din Bucureşt i , lăs înd şaisprezectunuri. La Giurgiu breşa o fac Italienii, şi ei trec întâiu (şi Tur-loni p. 78). Turc i i nu putu seră aşe za tunuri şi deci se apără«cu pietre şi focuri», avînd şi o pal isadă pro aspă tă . De ci sepredau şi aici,

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

32/117

şî infanterie"; din Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă , a fa ră de ga rda D om nulu i ,cred că erau puţini (pochi, nu polche), dat fiind că sînt puţin

apţi la r ăzboiu şi nobi l imea e e, nu et) de va loa re nu mare(di non molto rilievo), şi, du pă părerea mea, oa s tea acea s tagreu s'ar ţ inea mult t imp în campanie , pen t ru că, afară de sim -briaşii Domnului, ceilalţ i sînt adunătură (soldatesca), nedepr insăla războiu şi fără disciplină. Şi-mi prea pare că în ţer i ie acelea"(dec i şi în Ardeal) „cam aşa e, pentru că în vremea noastră prinace le margeni n'au avut războaie . . . , şi c red că oas tea a rde lean ăce s'ar găs i în ora şele acelui pr incipat ar fi pu ţ in num eroa să

şi de puţ ină impo rtanţă . D intre v ag ab on zi , d int re cetă ţeni şfoameni din bres le nu mi se pare că ţeriie acelea pot face i spravă . Şi în t r 'un cuvînt socot că puterea mai mare a Domnie iacele ia st ă în ga rd a zisului prinţ, care e f ăcu tă din Bulgar i ,Unguri , Sî rbi şi alte ne am ur i, fi ind ţeranii (li paesani) proşti(idioţi), josnic i (vili), negli jaţ i su p t prinţ i barb ari ." D iscip l inas'a ţ inut în e x p e d i ţ i e cu s p î n z u r ă t o a r e ; la întors nu mai e„nicio regulă" (p. 80) . Ai lui Borbe ly, la L i p o v a , se ţin cu 3 .000de ostaşi plătiţ i şi 1.500 de ha iduc i (ibid.); căp itan ul arti lerieie Ioan Figiot ta din ţara Griso nilor, făcu t apo i şef al artilerieiîn Alba-Iulia (p. 81) .

E limpede din tot ce se spune că tesa d-lui Veress, a mariiarmate ungureşti, condusă de un prinţ extraordinar, care vinesă-şi ajute căpitanul romîn, vinovat că n'a strîns provisii, şipretutindeni are primul rol, în ciuda unor Italieni de nimic şidespreţuiţi, cade. Ardea lu l are garda şi se adună Secu i ne de -prinşi cu o exped i ţ i e în ordine . Pretut indeni la lucrările tehnice,la arm ele spe ci al e s înt n ece sa ri I tal ienii . La locuri le de pr imejdie sînt pretut indene Romînii .

în tre aceş t ia , M oldo ven i i adu c o mare tradiţie militară, carel ipseş t e M unten i lor. A ceş t ia pot aduna ce te , dar nu face şi oarmată.

Isprăvile s înt foarte modeste. Nimic care să a jungă C ă lugă -renii : ocu pa rea fără pierderi a trei cetă ţi , m ăce lul un or T ur ciabia înrolaţi în mare parte, cari se preda seră . In capa ci ta te dea m enţinea vre-un resultat . Cu Sinan nici nu s'a dat ochii .

Şi , atunci , cit meri t este, în afară de ace la al presenţei uneioşt i mai nu m ero ase , căre ia Sinan îşi î nch ipu ie că nu-i poa te re-

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

33/117

su l ta , cui îi revine ? Să a scu l tăm pe călugăr, care nu p o a t e fibănui t de nicio părtenire :

„Pentru victoria cîş t igată de pr in ţ (S igism un d) în Ţ a r a - R o -m ă n e a s c ă , în ce mă pr iveş te , eu c red că întâia causa a fostMinai Voevod, care , pentru in teresul lui particular, f i ind soldatin imos (animoso) şi îndrăzneţ pană la r isc (arrischiato) şi caunul ca re- şi înce rca se vi tej ia il suo valore) cu ai lui Sinan,după t recerea Turci lor în Ţa ra -Romănească , a t ac îndu- i la podulace la şi f ăc îudu- l i pag ubă (datigli danno), în torc îndu-se apoifără pierdere în ai săi (senza perdita de' suoi), ca să nu piardăacea ţară cîrmuită de d însul , a făcut tot ce se p o a t e (ogni diligente sollecitudine) ca prinţul să treacă munţii pentru a-1 a-păra" (p. 81) \

Acesta e adevărul is toric .N. Iorga.

Din patimile apostolilor ardeleni.

în Doi luceferi rătăcitori, Oheorghe Şincai şi Samoil MicuClain („An ale le Aca dem iei R om îne" , 1924) , păr in te le Iacobpubl ică şi ana l i sează în tă iu corespondenţa lui Samoi l Cla in cue p i s c o p u l de Orade , Moi se Dragoş . ll ve de m sem nal înd in tr ig ilepentru a a junge e p is co p la Blaj , în 1772, lesui tul ungu r M ihâlczy(p . 4, sc r i soarea e r o m a n e a s c ă , no 7). La 1782 C la in , din Viena,c rede că se va r e trage ep i sc op ul M aior, al cărui loc l-ar luaRemus Aaron . Dă lista cărţilor ce a pregăt i t «pentru ca şi p oporul nostru să se înve ţe" : D esp re reve la ţ ie , desp re T re ime, depre învăţătura pocăi tului , despre căsătorie , Dreptul natural ,Logica, Is toria shismei , Sf. loan D am asch in , Var laam şi Iosafat,de spr e or tod ox ie , Bel isar iu , Imi ta ţ ia lui Isus, Sf. Doro te iu , Ar i tmet ica «şi al te multe cărţi»): e ga ta a tipări una sau d o u ă dinlucrări , de di cîn du -le Vlădicăi (no . II).

La 1787, c înd cere su bscripţ i i pentru Bibl ia r om an ea sc ă luiSamuil Vulcan, a tunci v ice-rector la L iov, el mai n o t e a z ă :Istoria bisericească a lui F l e m y, T e o l o g i a m o r ală a lui Schanz ,

1 în restul scrisorii se spune că un Franciscan de la Tîrgovişte, CretanulFrancisc de Pastis , a înlocuit ca duhovnic pe Carrillo (p. 81). Josika e descrisca Romîn, crescut în Italia (ibid.). El mustră pe prinţ, îşi rîde de el şi „conduce tot" (ibid.). E singurul om de ispravă (ibid.).

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

34/117

A sc eti ca Sf. Va sile, Sf. Ioan Soărarul , A sce tic a Sf. D ia doSf. T e o d o r din E de sa (n o. III). La tineşte şi ro m ân eş te scr în

M art 178 8 ac elu iaş i , rugîndu-I a-i căuta cum pără tori ş i «ep isco pu l B uco vin ei» , care «bani i ş i- i va sc oa te cu do bşi-şi va face mare pomană»; e tot la B la j , dar ca «într 'o pustie», şi vr ea ştiri d es p re răzb oiul în cur s (no. IV) . E pis cop ulbucovinean fu şi el întrebat (no. V).

La 1 8 0 0 C orneli cere lui C lain să re va dă cate hism ul de Blaj pentru retipărire Ia Buda (no. VII). Răspunsul e din 2 8 F ebruar (ibid.): nu po at e lua as up ră şi o lucra re gr ea . S e tip ăriatu nc i la Sib iiu „D re pt ul Firii" şi se gătia o car te d e ru gă ccu li tere latine (ibid.). La 1 8 0 5 C orneli scrie în afacer ea ne po ţi lo rde la O rad e ai lui Sam uil , dintre cari M elet i e , şco lar la Sem iare talent la pictură (no. VIII). Clain e de părere ca tînăruîn ve ţe l iterele şi să se facă preot . E vorb a de t ipărirea « Cîiilor»: iar se caută abonaţi (ibid.). I se răsp und e că ep isco pu ln 'aude bucuros cînd i se vorbeşte de cheltuială (no. IX). LApri l Clain revine asupra aceste i propuner i . Se ocupă de ţ ionarul la t ino-romîno-ungaro-german, a juta t de Hal i tzki pegermană, de Virâg, pentru ungurească. cA scr ie acest d ic ţ ionm'a îndem nat num ai iubirea culturi i ş i a învăţătu ri i nea m ulSe va urma cu par tea r om ane ască ş i cu p ar tea un gu rea sS e vo rb eş te de pos ibi l i cl ienţi la C arei i-M ari ş i la B aia -M«Că, dacă eu nu voiu scoate un dicţ ionariu ca acesta, nu cînd îşi va lua cinev a asu pră -i o p e d ea p să ca ac eia d e a sun dicţ ionariu.» «N um ai noi şi Ţ igan ii n 'a vem un dicţ ionascrie el la 3 0 Iunie . După cererea di rectorului şcolar d in Timşo ar a, care ţine su pt adm inistr aţia Iui şa se su te d e şc ol i , seadăugi şi româneşte cu l i tere vechi . Se sperau cumpărători Bucovina, în Maramurăş , în Sătmar. Se pl înge că z i ln ic î i scaterile, ca unul care în Septembre va avea şaizeci de ani (no. X

Corespondenţa urmează . în Iu l ie 1 8 0 5 se t ipăria cale nd aru l rom an es c, acat is tul , o carte de sp re m edicin ă şi alta de sp re agr

tură (ibid., b). Corneli crede că pentru Dicţionariu să se facă clam ă în foile ge rm an e şi un gur eşti (no. XII). La 3 0 August se t r im et la Blaj C ale nd ar e; se pă stre ază pentr u con tinu are Istoria mînilor: la anul aşezarea romană în Dacia (no. XIII) . Calendse vi nd ea u la biiciuri sau cu şcola rii p lecaţi în vacanţe . Nu sevind gra m atici le lui Şin cai , «prea scurte» (no . X IV ).

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

35/117

La l - iu Novembre din aces t an Cornel i anunţă moar tea luba nt (no . X V ). înd ată i se anun ţă lui C lain că în tes tam en tu

cop ulu i ră po sa t nu i se pr ev ed e nimic pentru sc op ur i le luirale 1. C lain nu se pl îng e ; el dor eşte O răzii un n ou ep is c o p al cul turii , cu privire la care scrie ac es te m em or ab ile c u„N u se va înto arc e la m inte nici la în ţele ge re nea m ul pa nă nu v a cun oa şt e istoria Bisericii şi a sa şi alte învşi şti inţe de ne v oi e p entr u cu ltiv ar ea ei , — şi nu nu ma i învaţă latineşte, ci şi alţ i i , ca să-şi priceapă miseria şi Şi nu va fi niciodată aceia ca partea mai mare a Romîn

în ve ţe la t ineş te , aşa că par tea mai mare va răm înea tocultivată şi aceşti puţini Romîni culţi şi cu învăţătură nsă ad uc ă la înţele ger e pe cei ne vin ov aţi şi proşt i a l tfeldacă li luminează mintea cu cartea, ca să înţeleagă şi ebu n şi cu priinţă. D ar nici a ce şt i p uţini cărtura ri nu aj unînveţe din viu graiu atîta mulţime, iar prin cărţi mai uşpoate face aceasta, căci orice om care a învăţat a cet i , pe încetul începe a înţelege şi a cunoaşte" (no. XVIII) .

după aceasta, Clain caută a-şi t ipări cConţi i le» pe samaco pie i (no . XIX ). Sîn t «C aza niile» de care înc ă din 1805preotul din Zlatna, Gheorghe Anghel , spunînd că le vor lupre oţii din A rd eal, înv ăţa ţi şi ne în vă ţaţ i , uniţi şi neu niU ngu ri i , cu N em ţii , cu toţ i i», po m en in d şi «cartea de da sa proprie.

C or es po nd en ţa lui C orneli cu Şincai îl arată pe ace sta la 1796 un loc d e pr ofe so r la Să tm ar [în ac el m om en t

era la Orade (no. X X I ) ] . La 22 Q cto m br e din ac es t !jan istoricera la Po jon (n o . XX II). In 18 04 el era „d irec toru l arhis tor ico-diplomat ico- jur id ice" . Totuş i avea nevoie de darbani pentru haine, mulţămind umil. Dar lucra zilnic „dedim inea ţă la 12 şi de la 2 du pă amiazi la 7", cu legîn d mente, şi se gătia să facă şi călătorii pentru aceasta (şi bl io tec a S ze ch en yi) . Gă tise ră sp un su l lui E der, ş i E ng el îsă-1 pu blice . Fă cu se a se t radu ce M iron C ostin. A ve a „ c

cu t ipograful" . C erea locu l de cor ecto r, oc up at de «un shis m at ic anu m e O nişor, Ar delean de ia ţară , reco m an dM olnar », care n 'ar av ea alt meri t d ecî t edi tarea M inee

1 Un frate al iui Meletie Muiitiul-Clain se face toboşar la oaste (ibid.).

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

36/117

um blă să ajute astfel «shis m a lui». Şincai sc ris ese şi o pdespre Napoleon ş i voia s 'o t r imeată ambasadorului f rances

XXIII).Lo cul îl cerea şi G a in . E pi sco pu l de O rade fu înşt i iîntr 'un tim p cîn d Şin ca i (în va ră ) scr ia că a aflat prieten„mecenaţ i" puternic i (no. XXIV). încă de Ia 15 Maiu loan Oera în locu it cu Şin cai, şi totu şi ac es ta se plîn ge că tot ul e sc u m p , „în focul vînăt", cînd tocm ai el „se ap uc ă din nă deS e tem e să nu-i vie pe ca p un cen sor (erau pr op uş i „părinSam uil", V ite z şi C orn eli) . C ere a nu i se lua cor ectu ra, luînd două ceasuri pe zi, î i lasă restul t impului la disposîşi de sc rie a stfel v iaţ a: „în cvartirul mieu din ceta te Ia W iT ho r, mă t rez esc de s de dimineaţă ş i, du pă obişn ui ta-m igă ciu ne , la ce as ul patru mă aş ez la m as ă, îndr ept , scriu ce te sc pa nă la op t şi jum ăta te, apo i pl ec la Pe st a şi , întrînno uă în vre -o b ibl iot ec? , ce rc ete z m an usc rip te mai ales, lami s 'a dat cu m ultă gre uta te intra rea, ap oi mă înto rc penprînz în cetate; sfârşind prînzul pe la două, dau o jumătatece as od ihn ei sufletului , c on vo rb in d cu al ţi i. La do u ă şi jumiar m ă d uc la P es ta şi st au în bib liote că de Ia trei la ş aD up ă şa se în tor cînd u-m ă la B ud a, mă ap uc iarăş i d e lupană la opt . D ar nu to td ea un a; căci ad es ea cerc etez pe aun e ori mă ce rc ete az ă ei. Iar la o p t d e sar ă m ă d u c să mă pblu, m ănîn c şi bea u, da că am ce. A po i la ze ce m erg să cul c." A şa o bi şn ui se , apoi fu se se si l it a se lăsa, ş i la K ovt imp de şa pt e luni, re că pă ta se depr in derea (pa nă la 6 Iun

R elaţ ii le cu ace st erudit m agh iar le arată aş a: „N u lucpen tru fol os ul m ieu sa u al ne am ulu i, Ia care nu m ai pe fm un cia m , ci în al lui nu m ai, ca unu l care, pe lîngă prefece am treb uit să fac la toţi auto rii edit aţi de el, am fos t a com pila singu r «Ius tave rni cale art iculare com m une » şi „lo ca le" , num ai peu tru hrană şi cas ă, căci nu m i-a dat nialta, de şi a fă gă du it, şi nici eu nu i-a m cer ut , nici îi v oi u c

Sp er ă a da ga ta „A na lele da co- ro m an e" pa nă la sf îrşi tul anda că află un co pi st , căci , de şi să n ăt o s, s ing ur nu ră zb eSe g în d eş te şi la con diţii le de ti p ar : editurii t ipog rafiei prefera aceia a unui m ec en at e . I s 'a vorb i t de un vi ce - i nstor ce es te a se numi pen tru şc oli le unite ro m an eşt i Ia C

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

37/117

8/16/2019 BCUCLUJ_FP_279849_1925_011_007_009

38/117

La 22 Mart, Şincai anunţă lui Corneli că s 'a făcut rcom an da ţia lui ca directo r al şco li lor naţ io na le. Pentru csora t nu e încă de cisia , dar să nu pr im ea scă fără ca no nî ccăci al tfel va fa ce datori i ca „ră po satu l părintele C lain". Koa lua t la el şi D iction ariu l lui C lain pen tru a-1 pre gă t ' , căciŞincai , e gata a t ipăr i An ale le sa le , pe ca re , du pă pr op un elui Schedius, le va intituja, întocmai ca Strit ter pentru Biz«M emor iae D aco -R om ano rum , s ive Va lachorum, e t a ff in iumpuloru m », d înd t radu cere la t ină numai pentru par tea ro mne as că . Va t ipăr i cu M eciu ş i resumatul r om ân es c (no . X X X

La 31 Mart Cornel i se hotărăş te pentru vechea funcţ ie (X X X V ). Dar la 31 Iunie Ş incai î l înştiin ţa că el, C orneli , emit cen so r ş i tot od ată şi co rec tor , aşa încî t înc ete ază sarclui, primită mai mu lt „ca să aju te p e r ăp o sa tu l b ătrîne l C laiva ple ca de ci cu nde-1 vo r che m a zei i de su s, ba po at e şverzii D unăr i» (quo , m e supe r i , v i r id isqu e nefors D anub i i cabunt Dei) . Oricum, se încrede în