-

BARBU B. BERCEANU

Monographie pr6c6de d'une 6tude du professeur Paul Alexandru Georgescu auxquelles s'ajoute un texte in6dit de Mircea Djuvara BARBU B. BERCEANU The Jurist Mircea Djuvara's World Monograph preceded by a study by Paul Alexandru Georgescu and completed by an original text by Mircea Djuvara _ISBN 973-27-0494-2

L'univers du juriste Mircea Djuvara

ITURA ACADEMIEI ROM| l IR76117, Calea 13 Septembrie nr. 13, Bucureti, sector V l

TABLA DE MATERII

Mircea Djuvara, valoare reprezentativ a creativitii romneti

(Paul Alexandru Georgescu)........................................................................ 9 * UNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA DJUVARA Cuvnt nainte...............................................................................................21 VIAA LUI MIRCEA DJUVARA..........................................................25 1. LOCUL LUI MIRCEA DJUVARA: 1.1. n istoria dreptului romnesc..................................................33 1.2. n dialectica gndirii..................................................................35 1.3. Kantianismul lui Mircea Djuvara...........................................36 2. FILOSOFIA I TIINELE 2.1. Actul de cunoatere...................................................................41 2.2. Valoarea experienei.................................................................43 2.3. Ierarhia ideilor i a tiinelor...................................................47 3. TIINELE DE CONSTATARE 3.1. tiinele exacte propriu-zise si tiinele despre natur........51 3.1.1. Logica formal si matematica, p. 51; 3.1.2. Fizica (n sensul larg), p. 52; 3.1.3. Biologia, p. 53; 3.1.4. Alte tiine de constatare, p. 53 3.2. Psihologia...................................................................................54 3.2.1. Generaliti, p. 54; 3.2.2. De la biologic la psihic, p.54; 3.2.3.Considerente psihologice, p. 56; 3.2.4. Psihologic si logic, p. 56 3.3. Sociologia....................................................................................57 l 3.3.1. Cmpul de activitate al sociologiei, p.57; 3.3.2. InI terdependena fenomenelor sociale, p. 58; 3.3.3. Cadrul % aciunilor sociale. Valorile sociale. Pozitivitate, p. 58; j 3.3.4. Individ si societate (I), p. 59; 3.3.5. Individ si J societate (II), p. 61; 3.3.6. Drumul cunoaterii sociologice. De la aciunea social la grupul social, p. 61; 3.3.7. Condiiile apriori, p.62; 3.3.8. Ramurile sociologiei. Sociologia juridic, p. 63; 3.3.9. Grupuri sociale, p. 66 (l, Naiunea, p. 66; 2, Clasele sociale, p. 67; 3, Psihologia mulimilor, p. 69) W 4. TIINELE NORMATIVE: ETICA 4.1. tiine de constatare i tiine normative...............................71 4.1.1. Generaliti, p. 71; 4.1.2. Libertatea, p.74 4.2. Etica...................'..........................................................................75 4.2.1. Generaliti, p. 75; 4.2.2. Morala si dreptul, p. 77 5. DREPTUL 5.1. tiina dreptului..........................................................................79 5.1.1. Sociologia si dreptul, p. 79; 5.1.2. Natura drepte tului, p. 82; 5.1.3. Experiena n drept, p. 84; 5.1.4. "*"!" Matematizarea dreptului, p. 89; 5.1.5. Categoriile juridice, p. 90 (l, Relaia juridic, p. 90; 2, Convenia, p. 90; 3, Dreptul (subiectiv) si obligaia, p. 91; 4, Voina liber, p.93; 5, Justiia, p. 94) ' '. 5.2. Dreptul pozitiv...........................................................................97

5.2.1. Drept raional si drept pozitiv, p. 97; 5.2.2. Izvoarele .... dreptului, p. 101; 5.2.3. Interpretarea textelor, p. 106; 5.2.4. Sanciunea ilegalitilor, p. 108; 5.2.5. Dreptul pozitiv nedrept, p. 110; 5.2.6. Corelri: tiina politic, p. 112; 5.2.7. Corelri: tiina economic, p. 117 . Ramurile dreptului...................................................................119 5.3.1. Generaliti, p. 119; 5.3.2. Dreptul privat, p. 121 (l, Dreptul civil, p. 121; 2, Procedura civil, p. 123; 3, Dreptul familiei, p. 124; 4, Dreptul comercial, maritim etc., p. 125; 5, Dreptul internaional privat, p. 125; 6, Dreptul privat general, p. 126). 5.3.3. Dreptul public, p. 127 (l, Dreptul constituional, p. 127; 2, Dreptul administrativ, p. 140; 3, Dreptul penal, p. 142; 4, Alte ramuri ale dreptului public intern, p. 143; 5, Dreptul internaional public, p. 144; 6, Dreptul public general, p. 157); 5.3.4. Ierarhia ramurilor de drept, p. 157; 5.3.5.un. ,&.

ii Discipline juridice generale: istoria dreptului si dreptul comparat. Teoria general dreptului, p. 158 6. TIINE NORMATIVE: ESTETICA. NCHIDEREA SISTEMULUI. MARGINALII. CONCLUZII % 6.1. Frumosul, Arta, Estetica ........................................................159 6.2. nchiderea sistemului...............................................................162 6.2.1. Adevrul. Logica material, p. 162; 6.2.2. Cultura, p. 164; 6.2.3. Educaia si instruciunea (nvmntul), p. 165 (1. nvmntul, p. 166) sfi 6.3. Marginalii..................................................................................169 w 6.3.1. Lingvistica i limba lui Mircea Djuvara, p. 169; 63.2. ;A Poziia fa de religie, p. 171 6.4. Concluzii....................................................................................173BIBLIOGRAFIA I LISTA CELORLALTE LUCRRI ALE LUI MIRCEA'DJUVARA.................................................................175 Indexurile de persoane ale bibliografiei..................................................227 Mircea Djuvara: Memoriu asupra studiilor, activitii ipublicai-unilor tiinifice (1920).................................................................................231 Table des matieres......................................................................................245

sociologice. De la aciunea social la grupul social, p. 61; 3.3.7. Condiiile apriori, p.62; 3.3.8. Ramurile sociologiei. Sociologia juridic, p. 63; 3.3.9. Grupuri sociale, p. 66 (l, Naiunea, p. 66; 2, Clasele sociale, p. 67; 3, Psihologia mulimilor, p, 69) 4. TIINELE NORMATIVE: ETICA 4.1. tiine de constatare i tiine normative...............................71 4.1.1. Generaliti, p. 71; 4.1.2. Libertatea, p.74 4.2. Etica...................'..........................................................................75 4.2.1. Generaliti, p. 75; 4.2.2. Morala si dreptul, p. 77 5. DREPTUL 5.1. tiina dreptului..........................................................................79 5.1.1. Sociologia i dreptul, p. 79; 5.1.2. Natura drepKM tului, p. 82; 5.1.3. Experiena n drept, p. 84; 5.1.4. "":' Matematizarea dreptului, p. 89; 5.1.5. Categoriile juridice, p. 90 (l, Relaia juridic, p. 90; 2, Convenia, p. 90; 3, Dreptul (subiectiv) i obligaia, p. 91; 4, Voina liber, p.93; 5, Justiia, p. 94) 5.2. Dreptul pozitiv...........................................................................97 5.2.1. Drept raional si drept pozitiv, p. 97; 5.2.2. Izvoarele dreptului, p. 101; 5.2.3. Interpretarea textelor, p. 106; 5.2.4. Sanciunea ilegalitilor, p. 108; 5.2.5. Dreptul pozitiv nedrept, p. 110; 5.2.6. Corelri: tiina politic,

p. 112; 5.2.7. Corelri: tiina economic, p. 117 5.3. Ramurile dreptului...................................................................119 5.3.1. Generaliti, p. 119; 5.3.2. Dreptul privat, p. 121 (l, Dreptul civil, p. 121; 2, Procedura civil, p. 123; 3, Dreptul familiei, p. 124; 4, Dreptul comercial, maritim etc., p. 125; 5, Dreptul internaional privat, p. 125; 6, Dreptul privat general, p. 126). 5.3.3. Dreptul public, p. 127 (l, Dreptul constituional, p. 127; 2, Dreptul administrativ, p. 140; 3, Dreptul penal, p. 142; 4, Alte ramuri ale dreptului public intern, p. 143; 5, Dreptul internaional public, p. 144; 6, Dreptul public general, p. 157); 5.3.4. Ierarhia ramurilor de drept, p. 157; 5.3.5.'ia. j/t-

Discipline juridice generale: istoria dreptului si dreptul comparat. Teoria general dreptului, p. 158 6. TIINE NORMATIVE: ESTETICA. NCHIDEREA SISTEMULUI. MARGINALII. CONCLUZII 6.1. Frumosul, Arta, Estetica.......................................................V159 6.2. nchiderea sistemului...............................................................162 6.2.1. Adevrul. Logica material, p. 162; 6.2.2. Cultura, p. 164; 6.2.3. Educaia si instruciunea (nvmntul), p. 165 (1. nvmntul,'p. 166) 6.3. Marginalii......!...........................................................................169 6.3.1. Lingvistica i limba lui Mircea Djuvara, p. 169; 63.2. Poziia fa de religie, p. 171 6.4. Concluzii'....................................................................................173 BIBLIOGRAFIA I LISTA CELORLALTE LUCRRI ALE LUI MIRCEA DJUVARA.................................................................175 Indexurile de persoane ale bibliografiei..................................................227 Mircea Djuvara: Memoriu asupra studiilor, activitii sipublicai-unilortiinifice (1920)......................................................'....'.......................231 Table des matieres......................................................................................245

tf

Pentru a nelege cu adevrat devenirea dramatic a culturii romneti n acest secol, este indicat s trecem dincolo de cauzalitatea imediat, mrunt, superficial, a faptelor care funcioneaz de obicei pe baza neltorului post hoc ergo propter hoc i, privind de sus, sofianic", ne-ar ndemna Blaga, s stabilim nexurile de ansamblu, semnificative, care au dominat avatarurile noastre culturale, sistemele n care s-au articulat mplinirile si nemplinirile noastre n domeniile artei, tiinei i filosofici, n acest cadru, se cuvine, mai departe, a reconstitui figurile exemplare ale creativitii romneti, pe de o parte situndu-se n funcie de o bine chibzuit tipologie spiritual a epocii, si pe de alta, asezndu-le n lumina cathartic de acum i n perspectiva pe care a numi-o, cu sintagm mprumutat de la Ernesto Sbato, dialectica speranei. Dup anii de plumb, att de lungi si de grei, ai tcerii totalitare, este ceea ce trebuie s se ntmple si cu personalitatea, gndirea si opera nvatului, demnitarului i omului de bine care a fost Mircea Djuvara. Rangul lui nalt n ierarhia valorilor romneti, sensul european si, mai mult, universal al strdaniilor si izbnzilor lui justific o astfel de restitutio in integram. Ea a si nceput prin cartea n care distinsul jurist Barbu Berceanu, fost discipol al profesorului, adun, ordoneaz i comenteaz cu competen i rigoare cursurile, studiile, comunicrile sau articolele,

MIRCEA DJUVARA VALOARE REPREZENTATIV A CREATIVITII ROMNETI

necristalizate ntr-un opus magnum din cauza morii premature, precum si prin aceste pagini introductive scrise de cel care i-a fost, timp de 15 ani, rnd pe rnd, student privilegiat, doctorand condus sever, ef de cabinet la Ministerul Justiiei, asistent la catedra de Filosofia Dreptului i cel dinti exeget al gndirii filosofico-juridice djuvariene, prestigios afirmat n luntrul i n afara hotarelor rii. Harta epocii. Cronologic si valoric, Mircea Djuvara aparine unui sistem de plenitudine: epocii dominante pe care a trit-o sau, mai exact, si-a creat-o Romnia ntre anii 1918 si 1938. Pentru prima dat n10

istoria ei, ara noastr s-a bucurat, n aceste dou decenii, de mplinirea nentinat i netirbit a visului de totdeauna - unirea tuturor romnilor - i tot pentru ntia oar si-a exercitat pe deplin suveranitatea: intern prin instaurarea unui regim modern, democratic, iar extern prin colaborarea leal i prestigioas la aprarea pcii si la nceputurile de construcie european. Cu inevitabili contratimpi, a fost un timp de libertate si exuberan creatoare. Lipsii de invazii, ameninri i npaste, aceti ani au constituit o sintez nentrecut de excelen romneasc si integrare european iradiant (e de ajuns s ne gndim la Brncusi si Titulescu). i era un zenit multiplu, bogat, vdit n toate cmpurile si modalitile creaiei. O vocaie ambiioas si o voin vehement defiat nova lux si excelsior operau vdit pretutindeni: n poezie prin ITudor Arghezi, Ion Barbu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga; n proz prin Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, Camil Petrescu; n critic prin Tudor Vianu si George Clinescu. m filosofic, cobort adesea n eseu i ziaristic, noutile uimitoare veneau de la Nae lonescu i discipolii si, n frunte cu cei care aveau s devin figuri paradigmatice, n ar sau n strintate (Mircea Vulcnescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, C. Noica). colile romneti de matematic, medicin, sociologie i istorie, pe cale de afirmare naional si internaional, includeau nume de referin: Gh. ieica, D. Pompei, dr. G.Marinescu, D. Guti, V. Prvan, N. lorga. Desigur, n perspectiva timpului, unele trsturi ale personalitilor menionate aici apar pilduitoare, purttoare de mndrie i ncredere, ca formidabila capacitate a lui Titulescu de a prevedea si asuma viitorul, pe cnd altele, precum pasionalitatea lui lorga, paradoxele lui Nae lonescu sau excesele de entuziasm ale triristilor", rmn n pitoresc sau, mai bine, intr n umbr, n ansamblu ns, sistemul era fcut din demnitate, cordialitate si rodnicie: toi aceti reprezentani de seam ai creativitii romneti au adus ceva n plus fa de standardele europene. n acest sistem plenar, Mircea Djuvara se integreaz cu drepturi depline, prin gnd i fapt, prin vocaie si destin. Relaiile lui cu epoca sunt lipsite de ovieli, deziceri sau cine. Problema este numai de a stabili unde si cum se nfptuiete contribuia lui, limpede i coerent, la creativitatea clocotitoare a epocii. Pentru aceast situare, vom porni de la tipologia spiritualitii elaborat de Mircea Vulcnescu si publicat n Criterion la l noiembrie 1934. Cu gustul si darul clasificrilor revelatoare pe care le cunoteam de la seminariile de etic, urmrite cu fervoare,Mircea Vulcnescu deosebea trei direcii de micare n spiritualitatea interbelic. Comentariile lui la fiecare din ele sunt sigure, precise, clar vztoare. Prima direcie sau categorie", cum o numete Mircea Vulcnescu, include pe Nichifor Crainic si pe Nae lonescu (acesta cu oarecare limite). Ea este aceea a spiritualitii cretine, n sens tradiionalist si ortodox, n care se nscrie nsui autorul eseului. Pentru aceast direcie de gndire si form duhovniceasc" de cuget, viaa interioar i cultura sunt trepte si instrumente spre transcedena divin. Desacralizate, ele devin relative, trectoare i chiar primejdioase. A doua categorie cuprindea patru varieti principale: a) marxismul, care se centreaz pe lupta de clas i aservete valorile spirituale determinismului economic si dictaturii politice (ntre adepi e menionat Petre Pandrea, iar dintre patronii:,. PREFA

UNIVERSUL JURISTULUI MIRCEADJUVARA

marxismului", M. Ralea i G. Clines-cu); b) naionalismul integral(A.C.Cuza, CCodreanu, O. Goga, M. Manoilescu, deci extrema dreapt), care nlocuiete grupul social absolutizat (nu clasa, ci neamul) i demersul fundamental (nu dialectica, ci trirea organic, exaltat) si c) al treilea grup al celor care cred n idealul umanist, universal, echilibrat si spiritualist (C. Noica, Dan Botta i, dintre naintai, Tudor Vianu i Camil Petrescu). Opui deopotriv marxismului ntemeiat pe clas i naionalismului ntemeiat pe neam, ntruct sfera lor de referin este omenirea ntreag, acetia se deosebesc n special de marxism prin spritualismul lor opus materialismului istoric, iar de naionalism n special se deosebesc prin idealismul lor, opus realismului acestora". Oarecum n afara acestei clasificri cu logic spaial - stnga, dreapta, centru), Mircea Vulcnescu situeaz al patrulea grup, promotor al unei spiritualiti agonice", oscilnd nemulumit att de dogmatismul ortodox, ct si de materialismul marxist sau de particularismul naionalist, n privina umanitilor clasici, senintatea si elegana acestora sunt bine neles incompatibile cu caracteristicele agonicilor", pigmentate iconoclast si anume: luciditatea, negaia i tragicul unei ndoieli care ar vrea s se depeasc spre un om nou ce ntrzie s apar (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen lonescu). Unde se situa Mircea Djuvara? Desigur, la mijloc, ntre idealitii umaniti, ca un bun adept al sintezei kantiene creia ncearc s i dea perspectiv i dinamism modern. Raiunea - pentru el, suveran,

neleapt i universal - l oprea de la supuneri mistice, absolutizri agresive de obiecte" sociale - fie clasa fie naiunea -, iar firea nu i era nclinat spre tririsme tulburi si gratuiti gidiene. Nu simea ispite duhovniceti ca cei din prima categorie, nici plcerea de a nega totul, inclusiv propriile-i negaii, precum cei din grupul agonicilor. Nu cultiva cearta facultilor", ci convergena lor creatoare de cultur, credea c violena si agresiunea sunt, n cele din urm, autodizolvate. Dintre oameni i plceau cei care refuz s primeasc avantaje i fac mai mult dect sunt obligai. De aici stima si prietenia pentru George Brtianu, care, respingnd dubla protecie a vrstei si a condiiei de fiu al atotputernicului prim-ministru, s-a angajat ca voluntar de dou ori, fcnd ambele rzboaie, n ambele sensuri: primul n 1916 contra nemilor i al doilea n 1941 contra bolevicilor. Cum credea Mircea Djuvara c se poate realiza acest idealism umanist de centru, care erau mijloacele folosite de aceast spiritualitate cumpnit raional? n trei feluri, potrivit ipostazelor personalitii sale. Rspunsul crturarului, eruditului si gnditorului filosof, consta n expansiunea idealismului kantian, n ntemeierea experienei i n genere a cunoaterii pe raiunea care le construiete pe amndou. Aceasta att n ordinea teoretic, raiunea fiind calea regal a adevrului, ct si n ordinea practic a binelui i a datoriei morale, n a doua ipostaz, ca om politic si demnitar al guvernului, Mircea Djuvara subordona tribulaiile puterii valorilor morale si idealului de justiie, ambele fiind elaborri raionale. Al doilea rspuns consta deci din eticizarea fenomenului politic, n sfrit ca om ntre oameni, atitudinile si mijloacele preferate de Mircea Djuvara erau si rmneau bunvoina elegant, simpatia discret si ajutorul rezonabil. A trece n druire frenetic, n eroism implacabil si n sfinenie sinucigae, nsemna pentru profesor a ceda unor mobiluri patologice de a face rul creznd c faci binele. Portret, ntr-o epoc efervescent i colorat cum a fost cea interbelic, o personalitate repetat raional si neobosit kantian a putut fi socotit drept uscat n lumea universitar i timid n cea politic, n realitate, vehemenii critici egotici nu-si ddeau seama c exist, c trebuie s existe, o cumptare n practica virtuilor si o ndeplinire controlat, nu dezlnuit, a binelui. Ct despre pasivitate, a nu crede ntr-un stat totalitar, providenial, mereu ofensiv si mobilizator se

,'12 UNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA DJUVARA

dovedete, acum, a fi fost un merit, iar maxima de a guverna ct mai puin,dar ct mai eficient si moral, este foarte compatibil att cu conservatorismul ct i cu liberalismul modern, derivate - mai ales ultimul - din concepia kantian. Dac la acest portret categorial" ar trebui s adaug cteva trsturi concretafective, revelatoare pentru chipul intim al lui Mircea Djuvara, a alege dou mrturisiri neateptate si tulburtoare pe care mi le-a fcut profesorul despre tinereea sa. Cea dinti se referea la o dragoste total, mprtit, si la pierderea tragic a fiinei iubite. Nu a gsit nici un antidot la disperare i la gndul sinuciderii dect s se supun unei mecanici a uitrii, s se scufunde ntr-un torent de vise continue, stupefiante: filme peste filme, de dimineaa pn seara, timp de mai multe sptmni. Ascultnd aceast confesiune, m gndeam la reete similare: la cea pascalian - le divertissement itourdissant - si la cea baudelairean -Iesparadis artificiels -, dar mai ales m gndeam ct de departe rmnea imaginea omeneasc a unui Kant iremediabil burlac, inventator al unei metode inderogabile de a se nveli noaptea i orator blocat de lipsa unui nasture la haina unui asculttor al cursurilor sale. A doua mrturisire m-a dus n faa unui volum de versuri juvenile pe care Mircea Djuvara l intitulase Bronz i care, cred c nu s-a publicat niciodat. Profesorul mi-a explicat: Era ceva simbolic i simbolist. Titlul mi-a fost sugerat de un aforism a lui Chamfort care spunea c, n faa cruzimilor vieii, le coeur humain se brise ou se bronze. Mie, probabil, mi-a revenit bronzul, dovad c am prsit poezia". Doctrina neokantian. Trecnd acum la opera lui Mircea Djuvara si privind-o potrivit metodologiei enunate la nceput, apare clar dubla ei importan, dup cum o raportm la epoc sau o asumm n perspectiva timpului romnesc si universal de acum. In cadrul celor dou decenii culminante, 1918-1938, meritul principal al profesorului Mircea Djuvara este de a fi extins efervescena creatoare a vremii din domeniul literar artistic la acela al disciplinelor morale, juridice si politice, n aceast mprejurare, Mircea Djuvara a lucrat ca un multiplicator de strlucire. El a lrgit sistemul plenar in-tegrndu-i o doctrin de filosofia dreptului elaborat pe baza concepiei kantiene, dar cu directe si fertile aplicaii la ara noastr. Despre aceast opiune filosofic sunt dator cu cteva explicaii att ca martor, ct si ca participant, n timpul studeniei i apoi n anii cnd conduceam seminarul de filosofic juridic, credeam c acel kanneleapt si universal - l oprea de la supuneri mistice, absolutizri agresive de obiecte" sociale - fie clasa fie naiunea -, iar firea nu i era nclinat spre tririsme tulburi i gratuiti gidiene. Nu simea ispite duhovniceti ca cei din prima categorie, nici plcerea de a nega totul, inclusiv propriile-i negaii, precum cei din grupul agonicilor. Nu cultiva cearta facultilor", ci convergena lor creatoare de cultur, credea c violena si agresiunea sunt, n cele din urm, autodizolvate. Dintre oameni i plceau cei care refuz s primeasc avantaje si fac mai mult dect sunt obligai. De aici stima si prietenia pentru George Brtianu, care, respingnd dubla protecie a vrstei i a condiiei de fiu al atotputernicului prim-ministru, s-a angajat ca voluntar de dou ori, fcnd ambele rzboaie, n ambele sensuri: primul n 1916 contra nemilor si al doilea n 1941 contra bolevicilor. Cum credea Mircea Djuvara c se poate realiza acest idealism umanist de centru, care erau mijloacele folosite de aceast spiritualitate cumpnit raional? n trei feluri, potrivit ipostazelor personalitii sale. Rspunsul crturarului, eruditului si gnditorului filosof, consta n expansiunea idealismului kantian, n ntemeierea experienei si n genere a cunoaterii pe raiunea care le construiete pe amndou. Aceasta att n ordinea teoretic, raiunea fiind calea regal a adevrului, ct si n ordinea practic a binelui i a datoriei morale, n a doua ipostaz, ca om politic si demnitar al guvernului, Mircea Djuvara subordona tribulaiile puterii valorilor morale si idealului de justiie, ambele fiind elaborri raionale. Al doilea rspuns consta deci din eticizarea fenomenului politic, n sfrit ca om ntre oameni, atitudinile i12 UNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA DJUVARA' -;- PREFA'-, M *-*V.V 13

mijloacele preferate de Mircea Djuvara erau i rmneau bunvoina elegant, simpatia discret i ajutorul rezonabil. A trece n druire frenetic, n eroism implacabil i n sfinenie sinucigae, nsemna pentru profesor a ceda unor mobiluri patologice de a face rul creznd c faci binele. Portret, ntr-o epoc efervescent si colorat cum a fost cea interbelic, o personalitate repetat raional si neobosit kantian a putut fi socotit drept uscat n lumea universitar si timid n cea politic, n realitate, vehemenii critici egotici nu-i ddeau seama c exist, c trebuie s existe, o cumptare n practica virtuilor i o ndeplinire controlat, nu dezlnuit, a binelui. Ct despre pasivitate, a nu crede ntrun stat totalitar, providenial, mereu ofensiv si mobilizator se dovedete, acum, a fi fost un merit, iar maxima de a guverna ct mai puin,

dar ct mai eficient si moral, este foarte compatibil att cu conservatorismul ct si cu liberalismul modern, derivate - mai ales ultimul - din concepia kantian. Dac la acest portret categorial" ar trebui s adaug cteva trsturi concret-afective, revelatoare pentru chipul intim al lui Mircea Djuvara, as alege dou mrturisiri neateptate si tulburtoare pe care mi le-a fcut profesorul despre tinereea sa. Cea dinti se referea la o dragoste total, mprtit, i la pierderea tragic a fiinei iubite. Nu a gsit nici un antidot la disperare si la gndul sinuciderii dect s se supun unei mecanici a uitrii, s se scufunde ntr-un torent de vise continue, stupefiante: filme peste filme, de dimineaa pn seara, timp de mai multe sptmni. Ascultnd aceast confesiune, m gndeam la reete similare: la cea pascalian - le divertissement etourdissant - si la cea baudelairean - Ies paradis artifidels -, dar mai ales m gndeam ct de departe rmnea imaginea omeneasc a unui Kant iremediabil burlac, inventator al unei metode inderogabile de a se nveli noaptea si orator blocat de lipsa unui nasture la haina unui asculttor al cursurilor sale. A doua mrturisire m-a dus n faa unui volum de versuri juvenile pe care Mircea Djuvara l intitulase Bronz si care, cred c nu s-a publicat niciodat. Profesorul mi-a explicat: Era ceva simbolic si simbolist. Titlul mi-a fost sugerat de un aforism a lui Chamfort care spunea c, n faa cruzimilor vieii, le coeur humain se brise ou se bronze. Mie, probabil, mi-a revenit bronzul, dovad c am prsit poezia". Doctrina neokantian. Trecnd acum la opera lui Mircea Djuvara si privind-o potrivit metodologiei enunate la nceput, apare clar dubla ei importan, dup cum o raportm la epoc sau o asumm n perspectiva timpului romnesc si universal de acum. In cadrul celor dou decenii culminante, 1918-1938, meritul principal al profesorului Mircea Djuvara este de a fi extins efervescena creatoare a vremii din domeniul literar artistic la acela al disciplinelor morale, juridice i politice, n aceast mprejurare, Mircea Djuvara a lucrat ca un multiplicator de strlucire. El a lrgit sistemul plenar in-tegrndu-i o doctrin de filosofia dreptului elaborat pe baza concepiei kantiene, dar cu directe si fertile aplicaii la ara noastr. Despre aceast opiune filosofic sunt dator cu cteva explicaii att ca martor, ct i ca participant, n timpul studeniei si apoi n anii cnd conduceam seminarul de filosofic juridic, credeam c acel kan-

/.*W;

-3

PREFAA ,11 ;;W.,"*V(V! '

crei sim nu poate fi dat dect numai prin studii temeinice de istorie universal a dreptului i de drept comparat" (p. 8-9; citatul, p. 9). Ordinea predrii materiilor e la noroc sau dup necesiti cu totul strine" (p. 6). Disciplinele nu se predau proporional cu importana lor. Iar ca rezultat, pentru student, puterea de gndire i se ntunec si el se resemneaz a deveni studentul care nva pe dinafar pentru examene. Abia dac puini dintre cei alei, mpini de propriul imbold al sufletului, avid de o ndrumare intelectual, ncearc s gseasc, ca ntrun refugiu, i la alte faculti, lumina si cldura pe care n zadar au asteptat-o de la facultatea de drept" (p. 5). Apoi, frecvena sesiunilor de examinare, uurina examenelor, lipsa de control a prezenei la cursuri, ignorarea aproape desvrit a nevoiei de a lua contact individual cu studentul, a-1 provoca si ndruma la lucru" i par c urmresc ca singur scop s decearn ct mai repede si uor diplome universitare" (p. 10). Considernd c facultatea de drept din timpul su e construit pe un tipar vechi, ce are n vedere numai dreptul privat, el s-a alturat propunerii lui Guti de a i se separa materiile pe trei secii: juridic (avnd profilul aproximativ al facultii de atunci), economic si administrativ (p. 10-11; 226, p. 331). (Cf. si 403, p. 30-32). Desigur, el a tratat distinct subiectul predrii filosofici dreptului n nvmntul juridic (456), fr de care nimic nu se poate nfptui pentru viitor" (p. 9). Aceast predare a practicat-o peste dou/eci de ani, iar cursul su tiprit de teoria general a dreptului (264), rmas fr egal n literatura juridic romneasc, ncnt nu numai prin orizont i claritate, nu numai prin acea neleas beatitudine pe care numai o concepie idealist i permite s-o ofere, ci si prin generozitatea cu care prezint fiecare tez a colilor juridice i a autorilor luai n cercetare, cutnd a le sublinia calitile, independent de tezele sale, pe care cnd le expune - nu si le declar ca aparinndu-i, lsnd astfel studentului n cea mai mare msur libertatea de a alege. Cu att mai mult ar trebui menionat si atitudinea sa fa de tezele de doctorat a cror susinere, n calitate de conductor tiinific, a prezidat-o, teze n care candidaii si-auputut pstra ntreaga lor personalitate5. i fr a-i uita drepturile si datoriile lui de 6 profesor . Mircea Djuvara e adeptul autonomiei universitare (325), favoriznd chiar nvmntul liber prin susinerea acordrii personalitii juridice Universitii libere" (.757). i nu putem uita preocuprile lui privind organizarea unui institut tiinific, a unui serviciu de documentare, a unei biblioteci (226, p. 330, i 253), cum i cele privind editarea normelor de drept pozitiv (385)1. 6.3.1. Lingvistica i limba lui Mircea Djuvara. n sistemul su Mircea Djuvara nu s-a referit la lingvistic1; desigur, o va fi legat cu logica (amintesc struina sa asupra importanei nvmntului clasic n formaia oamenilor de tiin -13,51, 73), si tot astfel cu sociologia, cu dreptul (dup cum voi relua) si evident, cu literatura. Dar el nu a fost indiferent fa de limb, fiind contient de dependena dreptului (pozitiv) de cuvinte, de regul nedefinite de lege (428, p. 44), n general de importana limbii, si fiind atent la iluziile generate de ea (396, p. 3)2. ntr-o suit de mici articole el ia atitudine n probleme aleAstfel: N. Steinhardt, Principiile clasice inouile tendine ale dreptului constituional - critica operei lui Lcon Duguit -, tez de doctorat, prefa de Julien Bonnecase, Bucureti, Edit. Curierul Judiciar", l 936,253 p. (n comparaie cu: 163, p. 230-233 i 247-313; 254, III, p. 132-147; 229; 384). 6 Astfel, a recenzat favorabil lucrarea lui G. Vlsan de sfaturi ctre studeni (501) i a obiectat ia critica fcut unor cursuri universitare de ctre nite studeni: Aceste cuvinte ne par stranii, fiind evident c un tnr trebuie [nti] s nvee de la profesorii lui tot ce poate5

ESTETICA. NCHIDEREA SISTEMULUI. MARGINALII. CONCLUZII

169

6.3. MARGINALII

nva i numai n urm, mult mai trziu, dup ce nvtura i s-a nchegat n suflet i dup o ampl experien, se poate rosti la rndul lui asupra tendinelor fundamentale ale doctrinei expuse de profesorii lui" (496, p. 263); regul de care, n tinereea lui, n-a inut seama ! 7 n Fapte" s-a ocupat i de o variant nou descoperit din mile de Rousseau (20). 1 In Fapte" a semnalat primele prelegeri de filologie romneasc inute la Paris (46) i descifrarea unei inscripii etrusce (19). 2 n textul urmtor s-a complcut chiar s o provoace: n drept, n special, forma devine ansamblul regulilor juridice de urmat, mai ales al celor de procedur, spre a putea obine anumite efecte juridice valabile. Formalitile sunt atunci actele caracteristice prin care reuim a obine n mod definitiv acest rezultat [...J Se poate ca formele s fie... totul" (427, p. 5 i 9) - afirmaie, evident, cu sens omagial, pentru revista Forme", la care a colaborai cu acest articol. -.170 UNIVERSUL JURISTULUI M1RCEA DJUVARA

limbii si ortografiei (489). n principiu, el s-a ridicat mpotriva sistemelor personale de scriere si vorbire oricum si fr control" (502; citatul, p. l); deci, am spune n terminologia noastr, a promovat dreptul lingvistic. Dar, spre deosebire de cum vedea dreptul propriu-zis, pe acesta 1-a dorit mult mai rigid: una e s tim cum se vorbete n fapt si aha e s tim cum trebuie s vorbim n lumea cult" (489, V). El a cerul o lege a tiparului, n vederea precizrii limbii (IV), a ndemnat autoritile s dea atenie scrisului care i se prezint (VIII) si a militat pentru un vocabular juridic, n favoarea cruia a evocat vocabularul juridic romnesc aprut la nceputul secolului trecut (448, p. 490). Aflm c Vlad epes pedepsea cu moartea pe cei care stricau graiul romnesc (489, II, p. 1) si c romnii macedoneni, a cror limb era ameninat, condamnau prsirea limbii: Care-si las limba lui / Arz-1 para focului" (p. 2). Vocabularul su cat a fi conservator: apreiere, a ceti, cokerent, contimporan, disensiune, fantazie, fie, filosofic, limbagiu, pluralele noui, f. nou, a obicinui, reprezenta, a tracta si tractat, vecinie si vecinicie; a pstrat formele n _en (tenden etc.), a struit asupra formelor n june (explicaiune etc.), a criticat - alturi de construciile personale ale unora, caposibiliteze sau de forme cafemee, ideie - forme care s-au impus (necesit etc.); a influenat redacia unei reviste de a schimba titlul rubricii Recenzii cu forma RecensiL i-a definit cu claritate conceptele, fcnd uneori analize se mantice ale unor termeni: form (422), idealism (8), libertate si voin (sup., 5.1.5.4) etc. intervenind n acest sens si n viaa parlamentar (238). Pentru el, limba omului de tiin, n special a juristului, trebuie s fie clar, logic, precis i concis (448, p. 490). Cunoate, din literatura juridic francez, fenomenul formulelor din alte timpuri, fr nici o utilitate juridic si fr nici un neles pentru pri, adevrate fosile juridice", dar totui cu efect juridic (186, p. 99). A apreciat n volumul Stilul judiciar (al lui Radu Dimiu), printre altele, exemplele de greeli de stil (448, p. 489) si a semnalat la rndu-i, din alte lucrri, pleonasme (ambiana mediului", necesitile stringente" - 496, p. 262). Odat, recenznd un articol, i s-a prul mai important critica formei dect a coninutului si, dup ce a dat cteva exemple de greeli (470, p. 393-394), a conchis: Oare aa sunt scrise toate articolele din Buletinul contabililor"? [...] Desigur, na Dar multi, foarte multi din funcionarii notri superiori, - si chiar din fostele sau viitoare excelene ministeriale, - nu scriu altfel Simptomul e cu att mai serios cu ct nimeni nu se sperie si el arat astfd un grad general de cultur. Ci dintre noi tiu s scrie nu bine, dar cel puin corect, chiar cnd au talent! / Noi su'am c lipsa de coeziune a scrisului arat haosul n gndire, c greelile de limb dovedesc insuficiena culturii, c oamenii (3r claritate n cuget si (ar cultur nu pot forma o adevrat elit si nu sunt potrivii a conduce interesele publice. E probabil ci noam nelat" (p. 394). 6.3.2. Poziia fa de religie. A spune, cum am citat, c nu exist nici un motiv valabil pentru a tia aripile avntului contiinei oprind-o n mod mecanic la o anumit treapt de nlare" (sup., 6.2.3) e suficient pentru a conchide c autorul lui nltur ipoteza religioas, sugerat cndva totui lui I. N. Lungulescu si - n urma unei lecturi greite - chiar lui Guti3 de motoul pus n fruntea Precisului (Nu tii oare c suntei templul lui Dumnezeu si c duhul Lui slluiete n voi ?'M ). E legea moralESTETICA. NCHIDEREA SISTEMULUI. MARGINALII. CONCLUZII 171

n mine" a lui Kant (//, p. 252), ale crui postulate - nemurirea sufletului si existena lui Dumnezeu - nu le-a reinut. Nici un rnd din Mircea Djuvara nu contrazice ideea c, prin acel citat, el n-a voit dect s afirme, ntr-o formulare literar, demnitatea i libertatea omului, valoare mrit tocmai de contrastul dintre fondul citatului si ambiana biblic din care a fosi scos si care, pe atunci, era oficial propagat5. De altfe!, Mircea Djuvara nu si-a interzis s foloseasc imagini literar "aloroase din izvor religios; astfel, recenznd un articol publicat ntr-un articol de Pati" al unei reviste juridice din provincie, menioneaz favorabil imaginea metaforic dreptatea va putea s se nale din mormntul legii" (469, p. 392). Dar ci din noi nu folosesc asemenea imagini, ca a vedea paiul din ochiul altuia fr a vedea brna din ochiul tu" fr vreo ataare de Bibliei Ci din noi nu evoc zeitile greco-romane ?3 Lungulescu, op.cit., p. 14; Guti, op.cit., p. 28 (care interpreteaz motoul ca exprimnd evlavia smerit a scrisului"). 4 Pavel, Cartea nti ctre Corinteni, 6, 19. Pentru certa divinitate a naturii noastre" (estDcus in nobil), ci. 376, p. 178. 5 n Convorbiri literare" a menionat, fr a-i exprima aderarea, o lucrare ce sublinia superioritatea religiei mozaice (4) i alta care sublinia tendina de solidaritate islamic - aspect relativizat prin adaosul c micarea turcilor de a se adapta formelor culturii europene schimb datele politice ale problemei Orientului" (25); apoi, a relatat explicaia unui psiholog dat semnelor ce, potrivit tradiiei, ar fi aprut pe corpul unoi credincioi pe timpul extazului religios, nesalisfcndu-1: Cum se lace trecerea de la o imagine curat sufleteasc la un fenomen curat fiziologic, ntins n spaiul din afar i perceptibil prin simurile externe ?" (5) - deci subnelegerea unei concepii dualiste, nlr-un cuvSiit. nuruai relativi/ari U",- i- -

207

UNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA DJUVARA

350.Intervenie (la comunicarea: Wilhelm Sauer, Le droit vivant - I.P.D.S.J., l oct. 1935), n: Annuaire de l'Inst., 2,1935/1936, p. 40. 351.Intervenie (la comunicarea: Arthur Goodhart, Le th6ories anglaises du droit - I.P.D.S.J., 2 oct. 1935), n: Annuaire de l'Inst., 2, 1935/1936, p. 101.

352.Intervenie (la comunicarea: Marc Reglade, Le caract^res essentiels du Droit en comparaison avec Ies autres regles de la conduite humaine et Ies lois de la re"alit6 - I.P.D.S.J., 3 oct. 1935), n: Annuaire de l'Inst., 2,1935/1936, p. 195. 353.Intervenie (la comunicarea: M. Laserson [sau Lazerson], La realit6 du Droit et la Politique juridique - I.P.D.S.J., 4 oct. 1935), n: Annuaire de l'Inst., 2,1935/1936, p. 251. 1936 B. 354 (92). Criza dreptului public internaional (Academia Romn, 26 iun. 1936), n: Analele Academiei Romne, Memoriile Seciunii istorice, seria III, t. XVIII, 1936/1937, p. 187-212 (aprecierea preedintelui i rspunsul de mulumire al autorului n: Academia Romn, Anale, 57, 1936/1937, p. 8); extras: mem. 6, 25 p. Versiunea francez: La crise du Droit internaional public, n: Profesorului G. Meitani j 25 ani de nvmnt l omagiul elevilor si, Bucureti, 1936, p. 11-38; extras: Bucarest, 1936, 30 p. Reeditare: Le droit internaional et Ies realites mtemationales (La crise du Droit internaional), n: Revue de Droit internaional [,] Sciences diplomatiques et politiques (The internaional Law Review) (Geneve), 20,1942 (nr. 1); extras: 20 p. 355 (87). Gndirea lui Giorgio del Vecchio, introducere, n: Giorgio del Vecchio, Justiia, traducere de Vladimir Boant, Bucureti, Cartea Romneasc, 1936, p. 5-29. Versiune francez revizuit (94): La pensee de Giorgio del Vecchio, n: Archives de Philosophie du Droit et de Sociologie juridique, 7, nr. 3-4, 1937, p. 186-225; extras: Paris, Recueil Sirey (cu pstrarea paginaiei). 356. Vmtil Brtianu, n: Viaa si opera lui Vmtil L C. Brtianu vzut de prietenii si colaboratorii si, Bucureti, Impr. Independena, 1936 (Asezmntul'cultural Ion C. Brtianu XXXII), p. 538-545. 357 (90). Drept si sociologie, m: Omagiu profesorului D. Guti/XXV de ani de nvmnt universitar (1910-1935) (=Arh. t. Ref. soc., 14,BIBLIOGRAFIA

1936), p- 783-798 i - pentru rezumatul n francez Droit ei Sociologie annexe (R6sumes des etudes), p. 10-11; extras: Bucureti, I.S.R., f.a., 20 p. reeditare n: Pand. rom., ; 16,1937, IV, p. 1-7. C.' 358 (68). Droit et Morale,n: Bulletin de la Soci6te de L6gislation compar6e roumaine (affili6e la Societd de Legislation compar6e de Paris), 6, 1936, p. 258-267; extras: Bucureti, Cartea Romneasc , f.a., 12 p. 359(88). Despre aa numita tutel administrativ i despre natura legilor formale[comentariu la Ca. dec. 1129/1934 (4 dec.)] (datat 15 II, iul. 1936), n: Pand. rom., 15,1936,1, p. 114-119. 360(89). La natura della personalit giuridica (trad. R. Orecchia) (Facolt di Giurisprudenza della R. Universit di Roma, 9 apr. 1935), n: Rivista internazionale di Filosofia del Diritto, 16,1936, p. 113-130 (fasc. 2, mar.-apr.); extras: Roma, 1936, 20 p.; rezumat n romn ; Natura personalit ii jur idice, n: Viitorul, 27, nr. 8182,23 apr. 1935, p. 1-2. 361(93). Libertatea, dreptul pozitiv i dreptul ra ional (I.S.R. din Basarabia, Chisin u, 6 dec. 1935), n: Revista cursurilor si conferin elor / Antologia cuget torilor romni, l, nr. l, l mar. 19369-27. (titlul din , p. 517: Libertatea n dreptul pozitiv i dreptul ra ional). 362.O nou lucrare a lui Wilhelm Sauer [Rechts- und Staatsphilosophie], Dreptul, 64,1936, p. 145-146 (nr. 22,20 sep.) A se n vedea i 509. 363. Apostolul justi iei G. Mrzescu], n: Viitorul, 28, nr. 8614, [G. 27 sep. 1936, p. 1-2. D. 364. Drept si na iune(Universitatea Liber , 17 febr. 1936), n: Viitorul, 28, nr. 8432,21 febr. 1936, p. 2 (nso it de prezentarea lui M. Constantinescu). G.

209

F. [ 365. Experien a juridic curs 1936/1937 (sursa: , 403). ] G. 366. Cuvntare (privind codificarea dreptului interna ional - Con ferin a interparlamentar , Budapesta, iul. 1936), n: Viitorul, 28, nr. 8547, 11 iul. 1936, p. 2. 367. Mesaj, n numele delega iei romne la Conferin a interpar lamentar (Radio Budapesta), n: Viitorul, 28, nr. 8550,15 iui. 1936, p.H. 368. Cuvntare, la instalarea 6. ca ministru al Justi iei, 2 sep. 1936, rezumat n: Viitorul, 28, nr. 8593,3 sep. 1936, p. 3. 369. Circulari c tre organele subordonate sau dependente ministrativ de Ministerul ad Justi iei, n: Viitorul, 28, nr. 8595, 5 sep. 1936, p. 5.

erorilor privitoaredec. 8604,15 sep.toreti - Ad. luate cu caracter financiar, economic si legate de Dep., 1936, judec 16 la nov. 1936), nr. Viitorul, 4377: Giurgiu),28, msurile materiale Desb.n: cute presei). 8621,6 oct. de p.critici administrativdintre (Organizarea t! 6 (Declara14 afAd. Ad. lDep., [76],PenalpreseiProcedur diferen 1936), nov. 1936, p. n: Desb. Dep., iuni Viitorul, [76], p. Dep., puteri 5. n: 1936,Desb. n delega p. 16. i[76], 8649,7 n:dec. 1936), CodurileAd. 261-292. / 203. oct. strecurateDep.,28, nr. iunea de 1936, p. si Penal si Expunere de motive11 (Ad. Dep., 18 dec. 1936), n: Desb. Ad. cu ocazia delegaiunea de alarm nentemeiate i o probleme etc. Dep., [76], 19 dec. votrii nejustificat). 1936), Desb. Ad. Dep., [76], p. 351-357 si lor i introducerea unor completri si Expunere de ~ Ad. Dep., motive - p. 303-307. Ad. 360-363. Dep., 14 dec. 1936, n: Desb. Ad. Dep., [76]', p. 204- 20610.

tl^VERSUL JURISTULUI proiectobieciuni ionarilor Dep.,din 378.R Prezentare diferite pentru palatuluiAd. 377.Prezentare 376.Explica (privindcasele Legede si corectarea 375. 374.R Declara(la14 sep. de defunc presei), n: regale 373.R spuns (privinddeproceduran: legiferare nr. 372.Declaraiiii (privindlege1936,joc Viitorul, 28,-iei 371.CuvntareProiectMIRCEA DJUVARAetc.probleme 370. spunsde(la deinaugurarea ratificarea-decretelorAd.23 ii, salariile organizarea pentru Justi

B. 1937 A se vedea 385. C. 379 (95). Dreptul i justiia n lumina 'curentelor contimporane de gndire (Facultatea de Drept din Bucureti, leciunea de deschidere a cursului de Teoria general a dreptului, 16 nov. 1936), n: Conferena /10 11

Nu s-au mai Irecut prezentrile de legi, n acelai fel, ctre Senat. Semnat mpreun cu preedintele Consiliului de Minitri. BIBLIOGRAFIA

380 (100). Le but du Droit: la Justice et lesfaits l La Justice, le Bien la Securile juridique (rapport, I.P.D.S.J., TYavaux de la troisieme Session (Le but du Droit: Bien commun, Justice, S6curit6), Roma, 2 apr. 1937), n: Annuaire de l'Inst., 3,1937-1938, Paris, Libr. du RecueiJ Sirey, 1938, p. 89-104; extras (cu pstrarea paginaiei), n paralel: Le but du Droit: La Justice, le Bien commun, la Securile juridique, n: Revue roumaine de Droit priv6, l, nr. 2-3, apr.-sep. 1937, p. 268-279. Versiune italian:// fino del Diritto: La Giustizia e i fatti / La Giustizia, H Bene commune, la Sicurezza giuridica (trad. P. M. Arcari), n: Rivista internazionale di Filosofia del Diritto, 17, 1937, p. 557-576 (fasc. 6, nov.-dec.); extras: Roma, 1937,22 p. Rezumat n romn: Scopul dreptului',n: Dreptul, 65, 1937, p. 101-102 (nr. 16,6 iun.). 381(96). Problema fundamental a dreptului, n: Conv. lit., 70, 1937, p. 99-102 (nr. 1-5, ian.-mai); extras: 4 p. (f.c.). 382(97). Sesiunea de la Roma a Institutului Internaional de

Filosofie Juridic, n: Rev. Dr. publ., 12,1937, p. 209-216 (nr. 3, iul.-sep.); extras: Inst. a.g. Marvan, f.a., 10 p. 383(98). Le premis[s]es philosophiques de la conception du Droit de Giorgio del Vecchio, n: Rev. Dr. publ., 12, 1937, p. 409-423 (nr. 4, oct.-dec.); extras: Bucureti, Inst. a.g. Marvan, 1937, 16 p. Versiune romneasc: Introducere, n: Giorgio del Vecchio, Leciuni de filosofic juridic, ed. a 4-a aprut pn acum numai n romnete, traducere de Constantin Drgan, Bucureti, Societatea Romn de Filosofie, 1943, p. VII-XXV F. [384. Istoria gndirii juridice, curs 1937/1938 (sursa: 403). ] H. 385. Un cuvnt nainte, n: Const. G. Rtescu s.a., Codul penal Carol al II-lea adnotat, cu un cuvnt nainte de Mircea Djuvara, Ministrul Justiiei [datat 14 nov. 1936] si cu o prefa de Valeriu Pop, fost ministru al Justiiei la data votrii i promulgrii codului, voi. I, Bucureti, Edit. Librriei Socec & Co., 1937, p. V-VI. 386.Rspuns (privind nfiinarea de judectorii si de instane - Ad. Dep., 28 ian. 1937), n: Desb. Ad. Dep., [76], p. 714. 387.Rspuns (privind abuzul de putere al presei - Ad. Dep., 28 ian. 1937), n: Desb. Ad. Dep., [76], p. 714-715. 388.Proiect de lege pentru modificarea Legii Curii de Casaie si Expunerea de motive (Ad. Dep., 26 febr. 1937), n: Desb. Ad. Dep.,'[76], P-1563-1568 i (explicaii) 1571 si 1573.212

389. Proiect de lege pentru modificarea unor articole din Legea pentru organizarea judec toreasc Expunerea de motive (Ad. Dep., 9 mar. si 1937), n: Desb. Ad. Dep., [76], p. 248-266. 390.P roiect deLege referitoare la magistra ii delega i la Curtea 12 Superioar Administrativ Expunerea de motive(Ad. Dep., 15 mar. si 1937), n: Desb. Ad. Dep., [76], p. 2755- 2756. 391.E xplica ie, la Proiect de lege pentru ap rarea patrimoniului public (Ad. Dep., 20 mar. 1937), n: Desb. Ad. Dep., [76], p. 3662,3664 si 3671. I. 392. Discu ie (n sprijinirea unui proiect de lege pentru acordarea unei rente viagere - Ad. Dep., 30 mar. 1937), n: Desb. Ad. Dep., [76], p. 3721. J. 393. Interven ii (la com unic rile pe tem atica sesiunii I.P.D.S.J., Roma, l si 2 apr. 1937), n: Annuaire de l'Inst., 3,1937-1938, p. 61-62 (la comunic rile lui J.-T.Delos si lui Gustav Radbruch, l apr.), 156 si 164-165 (la discu ia general , 2 apr.). 1938 A. 394 (99).Despre autonomia cunotin ei morale i juridice [pe mar ginea edin ei Institutului Romn de Filosofic Juridic din 6 nov. 1937], [Bucureti],' Tip. Micarea, [1938], 14 p. B. 395 (107).Quelques considerations sur la nature des sources et sur laformation du droit positif, Etudes de droit civil la memoire de Henri n: Cpitani, Paris, Libr. Dalloz, f.a., p. 219-233; extras (cu pstrarea paginaiei). C. 396 (101).Dialectique et experience juridique (Societatea Romn de Filosofic, 4 nov. 1937), n: Rev. Filos., 23, 1938, p. 97-123 (nr.2, apr.-iun.); extras: Bucarest, Tiparul Universitar, 1938,30 p. Reeditare n: Revue interna ionale de la th6orie du Droit = Zeitsch Theorie des rift fur Rechts (Brno (Brunn)), 12, 1938, p. 295-315 (nr. 4, oct.-dec.); extras: R udolfM . Rohrer,21p.*12

Semnat mpreun cu Ministrul de Interne.

f

>.

.. l

f'.

< ^ v BIBLIOGRAFI A '213

397. Dup dizolvarea Parlamentului / Cum se socotesc alegerile n calculul pentru declararea senatorilor de drept, n: Viitorul, 30, nr. 9023, 5 febr. 1938, p. 1. 398 (108). Stat i etic, n: Rev. Dr. publ., 13, 1938, p. 498- 506 (nr. 3-4, iul.-dec.) (punct de plecare: Claude Du Pasquier, Vue d'ensemble sur Ies conceptions de l'Etat). 399. Ilie N. Lungulescu, Drept si dreptate, din operele premiate ale scriitorilor tineri romni, {Bibi. } Fundaia pentru Literatur i Art Regele CarolII", n: Rev. Dr. publ., 13, 1938, p. 701- 704 (nr. 3-4, iul.-dec.). 400(105). Revizuirea tractatelor i pactul Societii Naiunilor, n: Semnalul, nr. 207, 7 oct. 1938; p. 1-2 (I); nr. 208, 8 oct/1938,'p. 1-2 (II); separat: Revizuirea tractatelor i principiilor dreptului internaional, Bucureti, Impr. Adeverul, 19 p. (cele dou p ri cptnd titlurile: Revizuirea tractatelor i pactul Societii Naiunilor (I) i Revizuirea trac tatelor i viaa juridic internaional (II)). 401(104). La politique exterieure de la Roumanie, n: Politique Strngere, 3, 1938, p. 537-550 (nr. 6, [nov]-dec.); extras: Paris, Centre d'Etude de Politique 6trangere, f.a., 19 p. 402(103). Contemplaiunea estetic n filosofia lui Schopenhauer (Universitatea liber, 28 nov. 1938) n: Revista cursurilor i conferinelor universitare / Antologia cugettorilor romni si strini, 3, nr. 9-10, nov.dec. 1938, p. 23-39; extras: Bucureti, Tip. si zincografia Satelit, f.a., 20 p. Versiune francez: De la contemplation esthetique dans la philosophie de Schopenhauer, n: Rev. Filos., 24, 1939, p. 19-37 (nr. l, ian.- mar.); extras: Bucureti, Tiparul Universitar, 1939, 21 p. 1939 A. 403. Lefondement de l'ordre juridique positifen droit internaional, n: Recueil des Cours (Acaddmie de Droit internaional de la Haye), extras: Paris, Libr. du Recueil Sirey, 1939, 163 p. Versiune dezvoltat a capitolului III: 433. B- 404 (106). Analiza ideii de convenie n drept (Academia Romn, 17 febr. 1939), n: Academia Romn, Memoriile Seciunii istorice, seria III, t. XXI, 1939, p. 499-567; extras: mem. 18, Bucureti, Monitorul Oficial i Impr. Statului, Impr. na ional , 1939, 69 p. + er.; reeditare (cu schimbri n cap. V i VI); Constana, Tip. Moderna, [1940], 79 p.; rezumat (cu pstrarea titlului) n: Dreptul, 67, 1939, p. 41-42 (nr. 7, 12 mar). 405 (112). Die neue rumnische Verfassung (Institut fur Politik und internationales Recht an der Universitt Kiel, sesiunea 29 mar.-l apr. 1939), n: Politische Wissenschaft / sechs Abdandldungen, die auf der Arbeitstagung des Kieler Instituts fur Politik und internationales RechtUNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA

vom 29. mrz bis 1. april 1939 vorgetragen wurden.-herausgegeben von Professor Dr. Paul Ritterbusch, Berlin-Leipzig-Wien, Deutsches Rechtsverlag, p. 147-172; extras: [1940], l f. + 29 p. (=p. 147-172) + 2 f. Versiune francez (111): La nouvelle Constitution roumaine etson esprit, n: Revue du Droit public et de la Science politique en France et l'Etranger, 1939, p. 277-308 (nr. 2, apr.-iun.); extras: Paris, Libr. g6n6rale de Droit et de Jurisprudence, 1939 (cu pstrarea paginaiei). C. 406 (114). Le nouvel essai de philosophie politique et juridique en Allemagne, n: Rev. Dr. publ., 14,1939, p. 97-156 (nr. 1-2, ian.-iun.); extras: Bucureti, Inst. a.g. Marvan (Bibliotheque de l'Institut des Sciences ad-ministratives de Roumanie n 69), 62 p. (punct de plecare: Congresul organizat pentru a 25-a aniversare a Institutului pentru Politic i Drept Internaional al Universitii din Kiel, apr. 1939). 407(102). Consideraiuni asupra caracterului raional al realitilor juridice (Facultatea de Drept din Bucureti, leciunea de deschidere a cursului, 15 nov, 1938), n: Analele Facultii de Drept din Bucureti (n continuare, prescurtat: An. Fac. Dr. Buc.), l, nr. l, ian.-mar. 1939, p. 89-104; extras: Bucureti, Tip-le Romne Unite, f.a., 18 p. Rezumate n limbi strine: Considerations sur le caractere rationnel de la realite juridi que, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. l, ian.-mar. 1939, p. 342; Relations on the raional [character ] ofthejuridicalreality: ibid., p. 343;Betrachtungen iiber

den rationellen Charakter der juridischen Wirklichke.it (Tatsschtlichkeit): ibid., p. 344-345; Considerazioni sul carattere razionale della realt giuridica, ibid., p. 345-346 (titlul din 511: Consideraiuni asupra carac terului raional al cunotinei juridice). 408(116). Georges Gurvitch, charge de cours de Sociologie la Faculte des Lettres de Strasbourg: Essais de Sociologie, 309 pages, Paris, Sirey, 1938, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. l, ian.- mar. 1939, p. 246-265 (Pe marginea crilor noui); extras: Le essais de Sociologie de Georges Gur vitch (compte rendu), Bucarest, Typ. Roumaines Rdunies, f.a., 22 p. 409. Eug. Sperania. Definiia dreptului. Cluj, 1939,53pagini, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. l, ian.-mar. 1939, p. 266-271 (Recenzii). 410(118). Cari Schmitt, Volkerrechtliche Grossraumordnung mit /nterventionsverbotfurraumfrem{e} de Mchte, Deutscher Rechtsverlag Berlin-Wien, 1939 / Karl Schmitt, Ober die drei Arten des rechtwissenschaftlichen Denkens, Hanseatische Verlaganstalt, Hamburg, 1934, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 2-3, apr.- sep. 1939, p. 378-389 (Pe marginea crilor noui); separat: f.c., 12 p. 411(117). R. Battino, Le doctrines juridiques contemporaines en Italie, Bibliotheque internaionale de Philosophie du Droit, publiee sous la direction de M. le Professour (! Professeur) Le Fur, Paris, Editions A. Pedone, 1939,192pagini, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 2-3, apr.-sep. 1939, p. 393-398 (Recenzii); separat, f.c., 6 p. 412. Cteva principii de drept n legtur cu Legea patrimoniului public", n: Dreptul, 67,1939, p. 93-95 (nr. 15,28 mai). 413(113). Despre educaia social a tineretului [Universitatea Liber, 17 nov. 1937], n: Revista Fundaiilor Regale, 6, 1939, [II], p. 583-599 (nr. 6, iun.); extras: Bucureti, Monitorul Oficial si Impr. Statului, Impr. naional, 1939,19 p.; rezumat, sub titlul Etica special a tineretului, n: Viitorul, 29, nr. 8961,19 nov. 1937, p. 2. 414(109). Ceva despre ideia de drept subiectiv i obligaie, n: Rev. Dr. publ., 14,1939, p. 360-382 (nr. 3-4, iul.-dec.); extras: Bucureti, Inst. a.g. Marvan (Biblioteca Institutului de Studii Administrative din Romnia nr. 73), 25 p. 415(125). Filosofia d-lui Gherea l Le Moi et le Monde" (essai d'[u]ne cosmologie anthropomorphique), Bucureti, Fundaia pentru Literatur i Art Regele Carol II", 1938, n: Rev.' Filos., 24, 1939, p. 344-371 (nr. 3-4, iul.-oct.); extras (cu titlul corectat): Bucureti, [S]ocietatea Romn de Filosofie, f.a., 30 p. 416. La notion de droit positif, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 68-90 (inclus n 418, p. 3-25). 417. Le grands problemes du Droit: le droit positif, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 283-298 (Pe marginea crilor noui) (punct de plecare: Louis le Fur, Le grands problemes du Droit i recenzia acestei lucrri de Henri Dupeyroux din Archives de Philosophie du Droit et de Sociologie juridique, 1938, nr. 1-2; inclus n 418, p. 27-42). u ,aUNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA DJUVARA BIBLIOGRAFIA "215

418(110). Le grands problemes du Droit: le droit positif, extras din An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, Bucarest, Typ. Roumaines R6unies, f.a., 42 p. (include 416 si 417). 419(l 15). Vieaa etic i valorile ideale, dup D. Parodi, n: An. Fac. Dr. Buc, l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 299-322 (Pe marginea crilor noui); extras: Viaa etic si valorile ideale dup D. Parodi, Bucureti, Tip. Romne Unite, f.a., 26 p. (punct de plecare: D. Parodi,Les basespsychologiques de la vie morale, Paris, Alean, 1928; id., La conduite humaine et Ies valeurs ideales, Paris, Alean, 1929).

420(119). Albert Lautmann, Nouvelles recherches sur la structure dialectique des mathematiques, Acualites scientifiques et industrieles, Hermann 1939,31 pag., n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 323-324 (Recenzii); extras, 10 p. (f.c.). 421(120). G. Madinier, Conscience et mouvement, etude sur la philosophie franqaise de Condillac Bergson, Bibi. de philos. contemp. Alean, 1938, 8, 483pag., n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 324-326 (Recenzii). 422(121). Maurice Riveline, Essai sur le probleme le plus general: Action et Logique, Alean, 1939, 420pag., n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 326-328 (Recenzii). 423(122). Cari Schmitt, Inter pacem et bellum nihil medium, Zeitschrift der Akademie filr Deutschen Recht, l Oktober 1939, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.-dec. 1939, p. 328-330 (Recenzii). 424(123). Jean Dabin, professeur la Faculte de Droit et l'Ecole de Sciences politiques et sociales de l'Universite de Louvain, Doctrine generale de l'Etat: Elements de philosophie polinque. - Bruxelles-Paris, 1939, 507pag., n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct-dec. 1939, p. 330-332 (Recenzii). 425. NecrologluliusBinder, n: An. Fac. Dr. Buc., l, nr. 4, oct.- dec. 1939, p. 422. 426 (131). lulius Binder, n: An. Fac. Dr. Buc., 2, nr. l, ian.- mar. 1940, p. 348-353 (Pe marginea crilor noui); extras: [Bucureti], Tip. ziarului Universul, f.a., 8 p. 427(124). Ceva despre... forme, n: Forme, l, 1939, p. 207-208 (nr. 9, oct.); extras: Bucureti, f.a., 9 p. 428(132). Drept si drept pozitiv (Academia de tiine Morale si Politice, 16 nov. 1939), n: Academia de tiine Morale i Politice, ComAA V ! BIBLIOGRAFIA 217

Comunicri, l, Buletinul 1939/1940, p. 33 - 56; paialel 195-214; extras: 22p. Dr 1940 : . - : ; : > . . . . \ j

IK

Buc., 2, nr. l, ian.-mar. 1940, p.

\. A se vedea 404. B. 429(134). Origines histoiiqites de la doctrinedulroitde la ^anatureetdes gens, n: Omagiu profesorului Constantin Stoicestu pentru '$m 30 ani de nvmnt, Bucureti, Bucovina" LE. Torouh, ]?40, p. 68-1^8-100; extras: 35 p. C. 430. Din metodologia codificrii: Cortsidemuni asupr^P structurii dreptului pozitiv, n: An. Fac. Dr. Cluj, 2,1940-194!, p. 1-11; J-1'' rezumat francez : Quelques elements methodologiqtgs de cocf!^ o ^fl cat ^ on: Considerations sur la structure du droit positif. ibii P- 467-4J-C7-468. Extras: Sibiu, Tip. Cartea romneasc" din Cluj, 1 < . : '

227

Indexurile de persoane ale bibliografiei

I. Subieci lucrrilor lui Mircea DjuvaraAndr6, Pierre 111 _ Angell, Norman Itt Arrhenius 29 Babes, dr. 67 Brbat, Virgil 1.707, Battino, R. 411 Bergson, Henri 16, 54, 64, 132,141,142, 306, 421, 440' ; Berneker, E. 484 Binder, lulius 425,426 Boil, Romul 446 Botez, Corneliu 101 Bougl, C. 435 Brtianu, Ion C. 450 ''' Brtianu, Ion L C. 797,206,228 Brtianu, Vintil 264, 356 Bumbesti, Gheorghe 485 Cantacuzino, dr. 313 Carnelutti 441 Chateaubriand 27 Cicala, F. B. 475 Cioclteu, Mihail 499 Cohen, Herman(n) 47 Comte, Auguste 59 Condillac 421 Conrad, H. 484 Constantinescu, Mihail N. 467 Conta, Vasile 507 Costin, Al. 115 Dabin, J. 424 DelVechio, Giorgio 302,316,355, 383,510 ''-'" Delos, J.-T. 393 ';"" ' Descartes 70 Dimitriu, Paul 486 Dimiu, Radu 448 Drghicesco, D. 91 Du Pasquier, Claude 398 Dubois, dr. 109 Duca, I. G. 264, 308, 313 Duguit, L6on 229 Dumitriu, Anton 481 Einstein 139 Elisabeta, regina 90 Eminescu, M. 74 Rente 743 Fouill637 Georgescu, Valentin 499 Georgescu, Vasile 482 Gherea, J. 415 Girard, Paul-Frederic 45 Glogoveanu, 1.114 '" ' Goodhart, Arthur 327, 357 Goruneanu, Mircea 449 Giirke, N. 477 Gurvitch, Georges 408, 434 Haeckel 77 Herseni, Traian 466

228 UNIVERSUL JURISTULUI MIRCEA DJUVARA

Hippel E. von 484 Hohn, Reinhard 449 Horvath, Brna 329 ; lonescu, Octavian 483 Jahrreiss, Hermann 463 Kant, Immanuel 62,63,160,200, 216,439, 443, 451, 460, 471 Koellreutter, 0.477, 478 Koulicher, A. M. 331 Lazerson (sau Laserson), M. 353 Lautmann, Albert 420 Le Fur, Lovris 417,497 , LeRoy,Edouard54 Lematre, J. 27 Leon, Xavier 143 Lorentz 139 Lorenz, Jarl 472 Lungulescu, Ilie N. 399 Lupu, N. 168 Madinier, G. 421 Maggiore, G. 473 Maiorescu, Titu 437, 490, 508 Manoilescu, Mihail 488 Mrzescu, G. G. 363 Mironescu, Al. 481 Moisil, Gr. 481 Moldovan, Sabin 453 Monroe 17,708 Morin, Gaston 328 Nvrlie, C. 1.86 Neculcea, M. 481 Negulescu, Dimitrie D. 493 Noica, C. 481 Oteteleanu, Al. 479 Orestano, Francesco 474 Prianu, N. 447 Parodi, D. 419 Poincare,H.37 Posescu, Al. 452 Radbruch, Gustav 393 Rdulescu-Motru, C. 442 Rdulescu-Pogoneanu, Ion A 507 Rtescu, Const. G. 385 R6gbde,Marc352 Reinhard, Rudolf 484 Richet, Charles 68 Riveline, Maurice 422 Ross,Alf330 Rousseau,J.-J.20 Sander,Fritz436 Sappho14 t Sauer,Wilhelm350, 362 Schtzel, W. 484 Schmitt (sau Schmidt), Cari (sau Karl) 410, 423,463,476,48^ Schopenhauer 402 86, Second, J. 54 Sforza, Widar Cesarini 472 Sophocle 30 Sperania, Eugen 409, 464 Steriad,' Alice 63 Stock, U. 484 Tardieu 288, 296 Teodorescu, Anibal 100, 465 Toma, 1.495 Vlsan, G. 501 Verdros, Alfred von 462 Vermeulen, Jean H. 494 Walz, prof. dr. 461 Zimmern, L. 484 Zugrvescu, 1.487BIBLIOGRAFIA 229

II. Autorii avnd ca subiect pe Mircea DjuvaraAlexianu, G. 227 Grecchia, R. 360 Arcari, P. M. 380 Negulescu, Paul 227 Botez, Corneliu 103,117,119,120 Sand, A. 167 Boutroux, Emile 93 Sandri, L. 336 Constantinescu, M. G. 364 tefnescu, Mimi 155

III. Autori care au colaborat cu Mircea DjuvaraAnonescu, Emanuel 309 Dimitrescu, Victor 116 Djuvara, R(adu) 508 Florian, Mircea 513 lonescu,

Tudor 510 Pop, Valeriu 385 Tita, tefan 444 Rinea, Mihai 349 Voinescu, Alice 513 Capitant, Henri 395 G6ny, Franois 312 Guti, D. 357 Maiorescu, Titu 8 Meitani, G. 354 Negulescu, Paul 332 Rdulescu-Motru, C. 286 Stoicescu, Constantin 429 Wegr (! Weyr), Frantisek 431 Agrbiceanu, I. 176 Boant, Vladimir 355 Djuvara, Marcel 508 Djuvara, Mircea 508 Djuvara, Traian 57-