bac 2016- capitorle economie

8/19/2019 Bac 2016- Capitorle Economie

1/71

Cap. 1 ACTIVITATEA ECONOMICA

STINTA ECONOMICAEconomia ca stiinta- studiaza alegerile si actiunile oamenilor care urmaresc realizarea intereselor lor

folosind resurse insuficiente

Economoa reala- ansamblul de institutii si activitati de productie –schimb –consum de bunuri-servicii-

informatii bazate pe eficienta,rationalitate,alegere

Principiile economiei -:

1. Indivizii se confrunta cu alegeri si renuntarti.

2. Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru la care se renunta pentru a-l obtine.

3. Indivizii decid rational pe baza analizei marginale.

4. Indivizii raspund la stimulente.

. In urrna schimbului voluntar, castiga fiecare parte implicata.

!. "iata asigura o alocare eficienta a r esurselor.

#. $neori guvernul poate imbunatati rezultatele pietei.

Caracterele comune ale ideilor si cunostintelor din stiinta economica% & caracterul stiintific - un anumit gra e concoranta cu realitatea care le era utilitate sicredibilitate'

& caracterul istoric - s-au format si s-au perfectionat in timp, selectionandu-se cele viabile'! caracterul util" pragmatic sau aplicati# - se folosesc in activitatea economica, acesta fiind sensul

ma(or al oricarei stiinte.

O$iecti#ele e $a%a ale economiei )ca stiinta* presupun+a* escrierea unor fapte si evolutii economice, pentru a intelege ce este" ce a fost in activitatea

economica si cum ar tre$ui sa fie' b* e&plicarea actelor economice, pentru a intelege e ce este asa" si nu altfel" e ce a f ost asa"si nu

altfel" ce schimbari ar trebui facute si cum sa se actioneze'c' progno%area unor stari si evolutii economice, pentru a putea intelege ce #a fi aca(.)

d* rationali%area actiunii economice, pentru a putea eplica cu ce mi(loace se atinge anumiteobiective, in cat timp si cu ce eficienta.

NEVOI SI *+N+,I

Ne#oile umane : cerinte sau conditii )dorinte,teluri, aspiratii* proprii oamenilor ca finite umanesi membri ai societatii, fara satisfacerea carora atat eistenta cat si progresul omului si alsocietatatii nu sunt posibile -semnalizeaza un dezechilibru fiziologic sau psihologic, o stare neplacuta. dezagreabila'

- determina initierea unor actiuni pentru refacerea echilibrului.pot fi – su$iecti#e prin purtatori )indivizi, familie intreprinderi, locuitorii unui

oras,institutii publice, administrative teritoriale, economia nationala*- o$iecti#e prin conditiile care le genereaza

Clasificarea ne#oilor: 1. /upa imensiunile principale ale fiintei umane: - primare-$iologice+ hrana, apa, aer, de odihna, de reproducere, de meninere a

temperaturii corpului constanta* -secunare-sociale- )de asociere la un grup, de comunicare, de securitate, de a participa la


2/71

viaa sociala*-educatie, transport -tertiare rationale" spiritual-psi0ologie: de stima /i respect, de afirmare, de cunoa/tere,de a fi instruit

./upa graul lor e comple&itate -ci#ili%atie" cultura" eucatie:-elementare -de baza, inferioare, biologice -comple&e - elevate, superioare, 0n special nevoi spirituale

2./upa ni#elul e manifestare - ini#iuale )personale* - e grup -se manifesta la nivelul unui grup de interese sau instituionalizat, de grup social - generale )se manifesta la nivelul 0ntregii umanitati sau societate

3./upa graul lor e necesitate:a* evoi de lu )blanuri, bi(uterii etc.* b* evoi vitale )de hrana, apa, aer, odihna, de comunicare, cunoa/tere*c* evoi de vicii )cafea, tutun, alcool, droguri etc.*

4./upa frec#enta+ -nevoi curente )zilnice*-nevoi periodice

-nevoi rare

5. /upa consum- bunuri - servicii -informatii

Ne#oile au urmatoarele trasaturi principale+

- inamice si nelimitate numeric )cresc si se diversifica in pas cu dezvoharea individului si a

societatii*

- limitate in capacitat e6#olum )satisfacerea lor presupune un consum limitat de bunuri*

- conitionate su$iecti

# )de nivelul dezvoltarii individului-- regenera$ile )se sting pe moment, prin consum de bunuri dar reapar ulterior*

- complementare )se influenteazaconditioneaza in satisfacere*

- sunt concurente si su$stiti$ile )satisfacerea nevoilor se face in functie de importanta si

intensitatea cu care se manifesta

tarile generate de nevoi presupun satisfacerea lor prin atingerea unei stari de multumire, deimplinire pe care oamenii o percep ca pe o normalitate ,urmarind sa o intretina permanent.

*unurile 7utilitatile* – tot ceea ce foloseste sau satisface nevoile vietii si activitatii

oamenilor)e- apa este o utilitate ce satisface setea )nevoie*atisfacerea nevoii trebuie sa se afle in concordanta cu bunulserviciul ca utilitate .

Clasificare bunuri+ 1- li$ere – oricine are acces in mod liber ,gratuit , fiind un dar al naturii, nelimitate)aer, lumina,caldura cosmica*

2. economice- provin din activitatea economica, sunt create de om, caracterizate prinfaptul ca dpdv al volumului si al structurii calitative, sunt insuficiente comparativ cu nevoile , fiind produse in cantitati limitate )deoarece provin din resurse economice limitate* si care presupun unanumit efort , un consum de resurse ) umane, banesti*

"rin actiunea omului bunul natural e transformat in bun economic


3/71

un economic 5 un obtinut cu un anumit efort, pot fi+

a* dupa forma sub care se prezinta -bunuri palpabile – produse materiale, tangibile )paime, masina, calculator* 'destinate fie satisfacerii directe a nevoilor oamenilor )bunuri de consum* fie destinate produceriialtor bunuri ) bunuri de productie*

-servicii )unitati nepalpabile* , nemateriale, netangibile )transport, comunicatii,invatamant ,posta, sanatate*, care satisfac nevoile de a produce alte bunuri )servicii de productie*sau pe cele directe ale oamenilor )servicii de consum personal si colectiv *

-informatii- utilitati create prin activitatea de cercetare stiintifica folosite pentrusatisfacerea nevoilor activitatilor economice, ale eistentei omului, mediului

b* scopul in care se folosesc+ -de consum personal -de consum colectiv

c* gradul de prelucrare+ -primare -intermediare -finale

d* dupa destinatia principala -prodfactori-bunuri pentru productie -satisfactori- bunuri pentru consum e* dupa modul in care circula intre agentii economici

-marfuri –isi schimba proprietarul prin vanzare -bunuri non-marfare f* dupa relatiile dintre ele in procesul utilizarii lor+ -bunuri substituibile )e.pi si creion* - bunuri complementare ) stilou si cerneala* –nu pot fi folosite unul fara altul -bunuri independente )e pantoful si cartea*

atisfacerea nevoilor se face + - folosind in acelasi timp sau succesiv la bunuri libere si economice , in proportiidiferite in functie de momentul la care este necesara satisfacerea unei nevoi. -irect )prin producerea cu mi(loace proprii a bunurilor necesare* – autoconsum -inirect , prin schimb, cumparare ,inchiriere, imprumut

,ES+,SE ECONOMICE - totalitatea elementelor )umane, naturale si create de om*atrase in economie ce pot fi utilizate sau sunt efectiv utilizate )e+factori de productie* pentru producerea de bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor individuale sau colective

-eistenta resurselor asigura dezvoltarea economiei si un nivel de trai inaltnumai in conditiile in care se utilizeaza rational

Caracteristicile resurselor economice:

-dinarnice numeric dar cr esc mai incet decat nevoile umane -6 tensiunea ne voilor umane -.

7esurse economice-6 necesitatea utilizarii eficiente a resurselor economice5 pro$lema funamentala a

economiei efinite prin raspunsurile la intre$arile ce" cat cum si pentru cine sa se prouca

- in suficient e / l imit at e in raport cu: nevoile umane, cu potentialul planetei pamant, cu dezvoltareastiintei si tehnicii

Clasificarea resurselor economice1. 8n functie de provenient9

a. primare – potentialul demographic si de resurse naturale b. derivate - rezultat al activitati umane )inovatia ,echipamentele si tehnologiile de productie*

2. :up9 natura lor+a. umane -primare -derivate )elevi, studenti*


4/71

b. materiale, naturale -primare- carbuni -derivate –benzina,petrolc. financiared.

inf or maional

3. :upa durata folosirii lor resursele naturale pot fi – neregenerabile –zacaminte de combustibil fosili, minereuri, benzina;

- regenerabile- )resursa umana,panant ,aer,apa*4.:upa volum - abundente - deficitare ) rare*.:upa modul de recuperare- nerecuperabile )resursele de energie* -partial recuperabile )resurse biologice* -recuperabile )materii prime*

CONC8+9IE- Ne#oile 7N' sunt nelimitate, dinamice si diversificate - ,esursele 7,' sunt limitate , in cantitati determinabile ' caracterul

limitat fiind interpretat in 3 sensuri+- in raport cu nevoile- cresc si se diversifica mai repede decat 7-in raport cu potentialul planetei- numai 7 de pe pamant pot fi utilizate, resaursele de pe

alte planete nu sunt accesibile- in raport cu dezvoltarea stiintei si tehnicii- rezultatele acestora determina descoperirea si

crearea de noi resurse prin valorificarea carora se satisfac mai multe


5/71

A#anta;ul a$solut este situatia in care, cu acelasi consum de r esurse, un agent economic )individ sau tara* produce ? cantitate mai mare dintr-un bun dedit un alt agent economic.

A#anta;ul comparati# este abilitatea unui agent economic )individ sau tara* de a produce un bun )sauser viciu* cu un cost de oportunitate mai mic dedit un alt agent economic.

:e eemplu, doua firme @ si , cu acelasi consum de resurse )diferit este doar timpul necesar pentru a pro-

duce un bun* pot produce covrigi sau colaci conform tabelului+ .

Firma B

covrigi Colaci

r Firma AI covrigi 1 ora 4 ore

r colaci3 ore 1 ora

Airma @ are avanta( absolut in producerea de covrigiiar firma are avanta( absolut si comparativ in producerea de colaci


6/71

P ?ilor e prouc?ie.

N

S

@

"unctele K /i situate pe curba posibilit9ilor de producie semnific9 o utilizare complet9 aresurselor disponibile' 0n K se produce mai mult B /i nai puin decJt 0n . "unctul reprezint9 alegereaunui combinaii de producie mai mic9 decJt cea tehnic posibil9 /i care determin9 o folosire incomplet9 aresurselor, iar punctul " corespunde unui nivel al produciei imposibil de obinut. :oar progresul tehniceste cel care poate determina o cre/tere a cantit9ilor realizate din toate produsele /i, deci, o deplasare spredreapta a 0ntregii curbe a posibilit9ilor de producie. L deplasare pe curb9, de eemplu de la K la ,ilustreaz9 costul de oportunitate, 0n sensul c9, pentru a realiza mai mult din , economia respectiv9 trebuies9 renune la a mai produce o anumit9 cantitate din B.

Principiul a#anta;ului a$solut.

@stfel, o ar9 )o regiune, o firm9, un individ* deine a#anta;ul a$solut al producerii unui bun atunci cJnd 0l

poate realiza utilizJnd mai puine resurse decJt alte 9ri )regiuni, firme, indivizi*. Aie de eemplu doi indivizi )@ /i *

care produc dou9 bunuri )B /i *. "roducia pe care o poate realiza fiecare 0ntr-o zi este prezentat9 0n tabelul urm9tor+

B @ ! 3 4 M

@ este mai priceput 0n a produce B, iar este mai bun 0n producia lui . e spune c9 fiecare deine avanta(ul

absolut 0n produsul pentru care cheltuie/te mai puine resurse )0n cazul nostru timp* pentru a-l realiza. Aiecare deine

avanta(ul absolut 0n produsul pentru a c9rui obinere are un cost mai mic /i, drept rezultat, se va specializa 0n

producerea acelui bun. :eci, A #a prouce = i * #a prouce @, dup9 care vor schimba 0ntre ei, prin comer,

anumite cantit9i din bunurile respective.

rimea costurilor e oportunitate.

9 analiz9m separat fiecare dintre produse. @stfel, pentru a realiza o bucat9 din , individul @ renun9 la a

mai produce 2 buc9i din B, 0n vreme ce individul renun9 la a produce 4 buc9i din B. :eci, 0n producia lui ,

persoana @ deine avanta(ul comparativ )renun9 la mai puin*.


7/71

8n concluzie, atunci cJnd un produc9tor )o ar9, un individ* deine avanta(ul absolut 0n ambele produse,

specializarea se va realiza 0n funcie de avanta(ul comparativ, adic9 0n acel produs 0n care are de suportat un cost de

oportunitate mai mic.

Costul de oportunitat e (cost r elativ , costul real al alegerii , cost alternativ etc. ) ar e t endinta g enerala decre stere ex primata d e l e g ea cr est er ii costurilor r elative.

8egea cresterli costurilor relati#e arata ca pe masura ce creste cantitatea produsa dintr-un bun, costul deoportunitate ar e tendinta de a creste )frontiera posibilitatilor de productie este convea*.$n agent economic se afla la un nivel optim de utilizare a resurselor atunci cand - in conditii date de productie - pentru a spor i cantitatea realizata dintr-un bun trebuie sa r enunte la o anumita cantitatea dintr-un alt bun.

Costul de oportunitat e: presupune al e ger e si r enuntare:e eemplu+ avem la dispozitie, pentru a a(unge din @ in , doua mi(loace de transport+ avionul siautobuzul. "entru avion durata calatoriei este 2 ore, iar biletul 4? u.m., in timp ce pentru autobuz biletuleste 2 u.m.,pentru ? calatorie de ore. o persoana care caNtiga 2 u.m.l ora va alege autobuzul cu un costreal de 3 u.m. )2 u.m. biletul plus 1? u.m. timpul calatoriei* fata de avion )cu un cost real de 44 u.m.*.L persoana care cistiga 1? u.m.O ora va alege avionul cu un cost real de !? u.m. )4? u.m. biletul plus 2?u.m. timpul calatoriei* fata de autobuz )C$ un cost real de 2P?5# u.m.*.Ce va alege o persoana care cistiga u.moraQ

Costul de oportunitate poate avea valori minime la alegerile optime si ar putea fi zero daca resursele eco-

nomice nu ar fi limitate numeric.

Matematic, costul de oportunitate reflecta cantitatea dintr-un bun economic sau resurse la care se renunta

(-Δx ) in schimbul unei unitdti dintr-un alt bun sau resursa economica ( Δ ).-! C .op 5 (-Δx / Δ ) sau

C.op " (-Δ x / Δ ) # $x

$nde+ " - pretul bunului la care se renuntata* In favoarea altuia )H*.

Pro$leme cost oportunitate:

In cazul unui student care se 0nscrie la un program de masterat de doi ani, pentru care pl9te/te echivalentul0n lei a ?? de Duro anual. 8n aparen9, costul pe care 0l are de suportat este de 1??? Duro. Rotu/i, 0nevaluarea costului real trebuie luat 0n considerare /i costul e oportunitate. @tunci cJnd a luat decizia de ase 0nscrie la acest program, studentul respectiv a renunat la alternativa de a-/i g9si un servici pentru care ar

fi primit un salariu – la nivelul actual al salariului minim pe economie – de cel puin 1??? de Duro anual. 8nconcluzie, costul real pe care 0l suport9 studentul respectiv este de 1??? Duro plus venitul la care a renunat)2??? Duro*, adic9 3??? Duro.

:e cele mai multe ori, costul de oportunitate este eprimat Bn preţuri relative, adic9 preul unei alternative0n termenii preului unei alte alternative.:e eemplu, preul unei cutii de lapte este 1 Duro, iar al unui pachet de biscuii este de ? de Duroceni. Cualte cuvinte, preul relativ al laptelui este de 2 pachete de biscuii. :ac9 cineva mai are un singur Duro 0n buzunar /i cump9r9 o cutie de lapte, atunci costul de oportunitate al laptelui este de 2 cutii de biscuii)presupunJnd c9 biscuiii reprezint9 cea mai bun9 alternativ9*.


8/71

CAP.III. CONS+MATO,+8 SI COMPO,TAMENT+8 S+

7atiunea si finalitatea activitatii economice- satisfacerea nevoilor care se realizeaza prin consumarea bunurilor.

+tilitatea i ntrinseca 7in sens general' reprezinta capacitatea unui bun economic de a satisface o nevoie.

Caracteristicile principale ale utilitatii intrinseci:- este proprie turor bunurilor economice, de calitate

- are o determinare obiectiva )deriva din propr ietatile inrinseci, proprii bunului respectiv*

-este aceeasi pentru toti oamenii )piul este produs ca sa satisfaca nevoia oamenilor de a scrie*

-desemneaza ceea ce este folositor, necesar individului

+tilitatea economica reprezinta satisfactia pe care crede ca o va obtine un consumator )in anumite conditii

de loc si timp* prin utilizarea unei cantitati determinate dintr-un bun economic. @precierea utilita(ii unui

bun sau serviciu este subiectiva.

Consumator- individul, entitatea economivaadministrativebugetara care efectueaza o optiune deconsumConsumul - poate fi - intermeiar6proucti#- combustibili,materii prime ,materiale necesare consumului bunurilor*

- final destinat satisfacerii nevoilor

PI,AMI/A 8+I M+S8OD

Ierarhia nevoilor, conform lui KasloS, are nivele. 1. evoi elementare biologice )fiziologice* + satisfacerea nevoilor de somn, respiraie, ap9, alimente,c9ldur9, ad9post, mi/care 'sunt cele mai puternice,dac9 sunt ameninate, vor fi primele ce vor fi c9utate pentru a fi satisf9cute. unt nevoi ce in chiar de supravieuire 2. evoi de securitate, protecie )cas9, haine, unelte, siguran9 0n caz de pericole*-le constientizamdoar cand viaa este ameninat9 sau 0n perioade de dezorganizare a vieii 3.evoi sociale, de apartenen9 la un grup + comuniune social9, comunicare, implicare 0n rezolvarea problemelor sociale, participare la viaa comunit9ii , participarea la evenimentele sociale,


9/71

4.evoi de individualizare, de stim9 /i recunoa/tere + stima de sine, stima pe care o prime/ti de la alii,nevoia de a fi ascultat /i 0neles, aprobarea /i recunoa/terea competenelor, meritelor /i valorii din parteaaltora ' nevoia de a fi important, de putere, control, prestigiu, faima.evoi satisf9cute-persoana 0ncrezatoare0n sine /i valoroas9. evoi nesatisfacute-persoana se simte inferioar9, neputincioas9, lipsit9 de valoare. .evoia de auto-realizare + 0mplinirea visurilor /i scopurilor propuse, reu/it9 0n via9, hobbH,activitatea de creaie, con/tientizarea rolului /i rostului 0n lume, relaare, meditaie, realizarea potenialuluimaim, crearea /i 0mplinirea destinului s9u 0nalt. Dist9 o rela?ie e epenen?> Bntre aceste 4 trepte:cat timp nu sunt satisf9cute nevoile inferioare

ierarhic de pe treptele unu /i doi, nu se poate accede la sistemul motivaional dat de treptele superioare trei, patru /i cinci. "erceperea /i satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare /i de auto-realizare suntcondiionate de satisfacerea mai 0ntJi a nevoilor de baz9 biologice /i de siguran9. atisfacerea treptei 3, 4sau sunt trecute pe plan secund, pJn9 se satisfac nevoile treptelor inferioare,aceste trebuine superioarenefiind percepute sau con/tientizate suficient.

Consumatorul este persoana care utilizeazd bunuri %i servicii &n scopul satisfacerii trebuintelor sale.Consumatorul se define/te prin+ - trebuinele /i preferinele sale - veniturile de care dispune. "referineleconsumatorilor se eprima 0n utilitatea bunurilor /i serviciilor."in punct de vedere economic, utilitatea este satisfacia sau placerea resimita de o persoana 0n urma

consumarii unui anumit bun sau serviciu. @precierea utilita(ii unui bun sau serviciu este subiectiva. Al.

Caract eristicile principale ale utilitalii economice:

- .nu toare bunurile economice au utilitate economica cid oar cele care indeplinesc simultan urmatoarele

conditi+.

1. eistenta unei relatii intr e proprietatile bunului si o anumita nevoie umana

2. sa nu fie detinut, initial, de consumator dar sa doresca a-l cum para

T

3. convingerea consumatorului ca folosirea bunului ii aduce o

satisfactie4. dorinta si posibilitatea f inanciara de a achizitiona bunul

. capacitatea consumatorului de a utiliza efectiv bunul respectiv.

- are o determinare subiectiva )depinde de raportul dintre intensitatea nevoii si cantitatea in care bunul

este consumat, in anumite conditii de timp si spatiu*

- este diferita de la un consumator la altul )fiecare dispune de anumite preferinte, gusturi, intensitate a

nevoilor, nivel de cultura, situatie economica etc.*

- reflecta preferintele consumatorului si relatia de nonposesie initiala a bunului dorit de catre consuma-

tor.

Formele utilitatii economi ce:

1.+tilitatea ini#iuala 7+i' este satisfactia resimtita in urma consumarii fiecarei unitati doze

dintr-un bun dintr-o serie de bunuri omogene.

.+tilitatea marginala 7+mg' este sporul de utilitate )satisfactie* obtinut in urma cresterii cu o

unitate a cantitatii consumate dintr-o serie de bunuri omogene sau satisfactia adus1i de ultima unitate

consumatii dintr-o serie de bunuri omogene' reprezinta satisfacia suplimentara resimita de un consumator

0n urma consumarii unei unitati suplimentare dintr-un bun, ceilali factori ramJnJnd constant.

omboane

consumate$tilitatea

totala )$,*

$tilitate marginala

) $m,*


10/71

nici una

prima a

doua a

treia a

patra a

? 1?------------------------

1? - ? 5 1?

------------- 1M - 1? 5 M

------------- 23 - 1M 5

------------ 2 - 23 5 2

23-----------------------

25_______________ ______________________

2----------------------------------

2-------------------

2 - 2 5 ?

Aormula dupa care se calculeaza utilitatea marginala este +

$nde : U mg = F +T = (UT 1 -UT 0 ) -+T G"1"(..-utilitatea ini#iuala 7o $ucata'ΔQ (Q1-Q0 ) F +T +T1-+TG variatia utilitatii

-H G"1"(..-cantitate consumata FH Q1-Q0 #ariatia cantitatii consumate.

2.+tilitatea totala 7+T* este satisfactia totala obtinuta de un consummator in urma consumarii uneiserii de bunuri omogene, unui numar oarecare de bucati dintr-un bun, suma utilitatilor individuale

)marginale* ale seriei de bunuri omogene consumate. otam+

$i1 5 utilitatea primei bucati care se consuma'

$i2 5 utilitatea celei de-a doua bucati care se consuma'

$i3 5 utilitatea celei de-a treia bucati care se consuma'

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU

$in 5 utilitatea celei de-a n-a bucati care se consuma'

+T +i1 +i +i2 ... +in unde i 5 l,2,...,n

+T +mg1 +mg +mg2((+mgn"rin definiie, utilitatea totala este suma utilitatilor individual 0n condiiile asumarii unei cantita

oarecare dintr-un bun."rin definiie, utilitatea marginala reprezinta variaia utilitatii totale 0n condiiile 0n care cantitate

consumata dintr-un bun se modifica cu o unitate.$tilitatea marginala descre/te pe masura ce cre/te consumul. @cesta atinge valoarea zero atunci cJn

nevoia este integral satisfacuta iar o doza peste acest nivel aduce insatisfactie. $tilitatea totala 0ncepe sscada, capata valori negative.

Dvoluia utilitatii marginale, 0n funcie de cantitatea consumata, este definita de legea escreterutilitatii marginale 8egea lui Jrossenlegea utilitatii marginale esrescane . Conform acestei legutilitatea marginala se iminuea%a pe masura ce crete cantitatea Bn care este consumat un $unrnar imea int en sitatii unei placeri' de scr e ste pand la saturatie , daca respectiva placere e st e satisf acuta

mod continuu si neintrerupt ,

:e eemplu, in cazul bunului B, $R3 5 P 3 P 1 5 , $mg, 5 ) - M*)3 - 2* 5 1.- $R este pozitiva si crescatoare cu o ratie descrescatoare pana Ia pragul de saturatie )punctele @, , C, :de pe gr afic eprima $R pentru bunul B*.- $mg este pozitiva si descrescatoare )punctele @, A, F, G reprezinta $mg* pana la pragul de saturatie.


11/71


12/71

$ 5 utilitatea sau satisfactia resimita' D 5 eficiena' " 5 preul.

8n termeni de utilitate, eficiena unui act de consum se masoara prin utilitatea pe unitatea monetara cheltuita, iaun consumator raional obine maimum de utilitate cumparJnd, cu venitul limitat de care dispune, diferite bunuri saservicii oferite spre vJnzare.

Criterii de alegere ale consumatorului in satisfacerea trebuintelor sale+-multitudinea de trebuinte oblicga consumatorul sa stabileasca o prioritate +sa decida care sunt satisfacute,in c

ordine si in ce proportie-intrebuintarile alternative ale bunurilor, caracterul complementar sau nu al acestora si substituibilitatea lo

determina consumatorul sa decida pe care il prefera si in ce cantitati

P,OJ,AM+8 /E CONS+M moul e consum a iferitelor cantitati e $unuri &"K"%((preferate consummator pentru a o$tine satisfactia orita.

- pentru realizarea pWrogramului, fiecare consummator isi cheltuieste venitul pcare il poseda,astfel incat , in functie de preturi sa achizitioneze cantitati mai mari sau mai mici dein bunurile ,H,zUU pe care le-a preferat.

@legerea consumatorului rational trebuie guvernata de principiul eficienteicompara de fiecare data satisfactiaobtinuta prin achzitionareaconsumul cantitatilor diferite dintr-un buncu efortul pe care il face ) venitul banesc cheltuit*

Esenta consumatorului rational gasirea programului de achizitii si consum care sa-i asigure satisfactia cea mamare )utilitatea economica totala sau agreata* posibila prin chetuirea venitului sau limitat.

5criteriul esential in alegerea $unurilor – maimizarea satisfactiei pentru o

unitate monetara cheltuita pentru procurarea bunurilor de care are nevoie

Consumatorul rational optea%a pentru $unul al carui raport calculat intre +mg6P are #aloarea cea maimare sau eficienta cea mai riicata

,egula e ma&imi%are a utilitatii:

*tilitatea maxima se obtine atunci cand utilitatea marginala obtinuta cu ultima unitate monetara cheltuit pentru achiziponarea unui bun este aceea%i cu utilitatea margi nala pe ultima unitate monetara cheltuita pentru oricalt

bun

+ mg$ U mg%-------------- # $ # %

7egula de maimizare a utilitatii ne spune de fapt, ca un consumator va obine satisfacie maima daca isi vcheltui venitul disponibil astfel 0ncJt ultima unitate monetara cheltuita pentru un bun sa 0i procure o satisfacisuplimentara (* mg ), egala cu satisfacia suplimentara procurata de ultima unitate monetara cheltuita pentru a cumparoricare alt bun.

@leger ea rationala, in cazul consumar ii a doua bunuri ) si H* sau mai multe, presupune ca+

+mg7&'6P&: +mg7K'6PK sau +mg7&'6 +mg7K' : P&'6PKsi V/ : H7&' . P& H7K' . PK +T ma&

)in care V:-venitul dis poni bil al consumatorului, X)* sau X)H* - cantitatile din cele doua bunur i, ")* si ")H*- pretur ile bunur ilor*.

Aplicatie: "r esupunem un consumator cu un venit de 2? u.m. car e poate alege bunuri B si cu " 5 2 u.m.

si "H 5 4 u.m. si $mg date in tab elele urmatoare.

*un = 1 2 3 4+T7&' 4 L

+mg7&' 4 2 1 G - +mg7&'6P& "4 1"4 G"4


13/71

"rogramul de achizitii este 2B P 4 iar $R este MP3!544

CE,E,EA /E *+N+,I /E CONS+M.8EJEA CE,E,II

Cererea reprezint9 cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care consumatorii pot /i sunt dispu/i s9 o cumper0ntr-o anumit9 perioad9 de timp, la un anumit pre.Cererea eprim9 atJt trebuinele /i preferinele consumatorilor, cJt /i posibilitatile lor de cump9rare. Rrebuine

sau preferinele nu reprezint9 o cerere efectiv9. $nei persoane poate s9-i plac9 foarte mult un anumit produs, dar nu il vcump9ra dac9 nu poate pl9ti preul cerut. 8n acest caz preferinele nu se vor eprima pe piata sub form9 de cerere.

Cererea sol#a$il> reprezint9 cererea de bunuri /i servicii pentru care cump9r9torii dispun de mi(loace de plat9 Cererea-r elatia dintr e cant itatea d orit a si care poate f i cumparat a , intr -o perioada de timp, de catre

consumator si factor ii car e influenteaza aceasta cantitate ) pr etul bunului sau venitul cumparat or ului, intensitatea

nevoii,numarul de cumparatori si preferintele lor, pretul altor bunuri ) ).

7eprezentar ea graf ica a cer erii este o curba descendenta in raport cu pretul.

8egea cererii arata ca atunci can pretul unui $un creste" cantitatea ceruta in acel $un se reuce" iar

cin pretul se reuce" cantitatea ceruta creste" daca toate celelalte impre(urari raman nesc himbate.E&emplu:$n consumator oarecare cump9r9 C:-uri. Cererea se prezint9 ca in tabelul de mai (os+

"retul unui C:)u.m* 4 3 2 1Cantitatea cerut9)nr C:-uri* 0ntr-o lun9 0 2 4 6 8

Consumatorul va cump9ra o cantitate mai mare dintr-un anumit produs dac9 preul acestuia scade si invers.:in tabel nu reiese care este preul pieei la care se vJnd C:-urile. @cesta nu depinde numai de cerere ci si d

ofert9.Curba )diagrama* cererii.

Curba cererii este descresc9toare la pre,elatia negati#a+ - celelalte conditii sunt constante C se diminueaza daca " creste si C se etinde cand " scade.

-Contractia 7iminuarea cererii' – tentinta cumparatorului de a diminua achizitia unui bun al carui pret a crescut si inlocuirea lui cu alte bunuri substituibile al caror " nu a crescut sau a avut o crestere mai mica

*un@ 1 2 3 4 5 6

+T7K' 1 2G 25 3G 3

+mg7K' 1 1G L 5 3 +mg7K'6PK 2 "4

1"4 1 G"4

Lrdinea alegerii este+

= = =

@ @ @ @ @. @

3 1G 13 G 3 2G Suma necesara


14/71

-E&tinerea C cand P scae e&plicatie economica- tendinta Consumatorului de a mari consumulunui bun pentru o mai buna satisfacere a nevoii inclusive prin restrangerea sau renuntarea la consumul altor bunuri cu preturi ramase neschimbate sau care au scazut mai putin

Elasticitatea cererii

"roprietatea cererii de a se modifica sub aciunea factorilor care o influeneaz9 se nume/te elasticitate. :intracestia, cei mai importani sunt preul /i venitul consumatorului.

Dlasticitatea cererii in functie de pret

Coeficientul e elasticitate a cererii in functie de pret masoara modificarea procentuala a cantitatii cerute )C*determinata de o modificar e pr ocentuala a pr etului )"*

1. ec6p : - FC : - FC : F # C 1 - Co : P 1 Po -coeficient e elasticitate in

FP C o # G Co Po functie e pret

schimbarea preului cu un anumit procent determin9 o modificarea mai mic9 a cantitatii cerute, in seninvers.

-la ma(oritatea bunurilor de stricta necesitate pentru un consummator - la modificarea pretului unitar )crestere sau scadere* in sensa contrar se modifica )scadere sau crestere* cantitatea cerutaar mai lentaDemplu + daca preul hartiei creste, cantitatea hartiei ceruta de o editur9 nu se va scadea foarte mult, pt ca hartia este d

strict9 necesitate.ec6p R 1 FC' F #

c' unitar> , modificarea preului cu un anumit procent detrmrin9 modificarea cu aceeasi m9rime a cantitatii cerute.ec6p 1 FC= F #

d* perfect elastic> modificarea oricJt de mic9 a preului determin9 o variaie foarte mare a cantitatii cerute. Demplu+ piaa financiar9- aciuni.

e* perfect inelastic> atunci cJnd modificarea preului nu determin9 nicio modificare a cantitatii cerute.Demplu +oferte promoional Yin limita stocului disponibil%.

Cunoasterea tipului e elasticitate importanta pentru #an%ator:1.Cerere elastica- daca pretul scade – incasarile vanzatorilor se reduc si invers Van%atorul care urmareste cresterea Incasarilor " in situatia in care toti ceilalti factori care etermina cererea sunt

nesc0im$ati:-creste preturile can cererea e inelastica -reuce preturile can cererea este elastica

,EJ+8A JENE,A8A: aca celelalte impre;urari se mentin nesc0im$ate " moificarea cererii eterminamoificarea in sens contrar a pretului

Elacticitatea cererii Bn func?ie e #enit

Cererea este, de regula, 0ntr-un raport de determinare irecta" po%iti#a fata e moificarea marimii #enitului consumatorilor. @stfel+

- daca venitul consumatorilor cre/te, acesta determina cre/terea cererii'- daca venitul consumatorilor scade, acesta determina scaderea cererii


15/71

Indicatorul care ne arata marimea elasticitatii este coeficientul de elasticitate al crerii 0n funcie de venitulconsumatorilor+ ec 6 v

. ec6#: FC : - FC : FV C 1 - Co : V 1 Vo coeficient e elasticitate in

FV C o ) G Co Vo functie e #enit

@tunci cJnd venitul cre/te, cre/te /i cererea, dar nu 0n aceea/i masura pentru diferite bunuri marfuri+

- pentru $unurile o$inuite variaia veniturilor consumatorilor determina o variaie de acela/i sens a cererii

- $unuri inferioare- bunuri pentru care + ec/v ?, adica variaia veniturilor determina o variaie de sens contra

a cererii,

Tipuri e elasticitate a cererii in func?ie e #enituri:a' elastic> la care modificarea venitului determin9 modificarea mai intense a cererii

-specifica bunurilor usor substituibile )cu inlocuitori* care nu sunt de stricta necessitateec6# Q 1

$' inelastic> modificarea venitului determin9 o modificarea in acelasi sens a cererii, dar mai lentaGRec6# R 1

c' unitar> , modificarea venitului determin9 modificarea strict proportionala a ceerii .ec6# 1

Moificarea cantitatii cerute )trecerea de la un punct la altul pe o curba a cerer ii* este determinata de moi-

ficarea pretului

Moificarea cererii )deplasarea curbei cererii spre dreapta 5 crestere, sau spre stanga 5 r educere* este determinata def actoril conditii non-pret+

- modif icarea numarului de consumator i

- veniturile consumatorilor

- pretul bunur ilor substituibile

- pretul bunur ilor complementare

- anotimpul, tr aditii, pr ef erinte etc.

- previziuni privind evolutia pretului bunului respectiv

- previziuni privind evolutia veniturilor consumatorilor

Concluzie' Cerer ea unui bun cr este cand creste numarul de consumatori, creste venituI, creste pretul bunului substi

tuibiI, scade pretul bunului complementar , se previzioneaza o crestere a pretului bunului res pectiv sau o crestere a

venitului


16/71

CAP. . P,OP,IETATEA I 8I*E,A INIIATIV

Proprietatea e ste o r elatie intre oameni, un contract social, cu privire la bunuri materiale, spiritual e saud e alta natura e xistent e in societat e sau produse prin activitat ea umana sa/sau economica.

Atri$utele repturile proprietatii:

- reptuI e ispo%itie )proprietarul are puterea de a decide liber cu privire la soarta bunului sau

economic, la instrainarea totala sau partiala a atributelor proprietatii, la modul in care isi foloseste proprietatea*

- reptul e posesiune )proprietarul are dreptul de a sta pani in fa pt, direct, nemi(locit obiectul proprietatii*

- reptul e utili%are )posibilitatea de a folosi obiectul proprietatii in diferite activitati*

- reptul e u%ufruct )dreptul de a beneficia de roadele veniturile aduse de obiectul proprietatii*"roprietarul care isi utilizeaza singur proprietatea beneficiaza de toate atributele proprietatii' proprietarul

care nu isi utilizeaza singur proprietatea renunta la dreptul de utilizare si la o parte din uzufruct.

@tributele proprietatii pot fi instr ainate total prin donatie, vanzare sau mostenire si partial prin inchiriere,

arendare, concesionare.

O$iectul proprietatii il reprezintli bunurile si serviciile.Clasificarea bunurilor+

1. dupa forma lor materiala pot fi + obiecte stabile,servicii si informatii 2. dupa compleitatea proceselor economice la care au fost supuse+

-primare – desprinse direct din natura -intermediare- ) aflate in diferite faze successive de prelucrare* -finale ) nu mai sunt supuse niciunei transformari si urmeaza sa intre in utilizarea lor finala 3. dupa modul de utilizare

-pentru consum –satisfactori-destinate satisfacerii nemi(locite a necesitatilor umane-pentru productie-prodfactori-sunt folositoare omului indirect,la obtinerea celor pentru consum

4. :upa cum circula in economie+ -cu caracter de marfuri –circula prin vanzare-cumparare realizate in diferite variante

-fara caracter de marfuri –circula sub forma de cadouri, dote,mosteniri ,donatii

Su$iectul proprietatil,il reprezinta ag entii vietii economici , persoane fizice sil sau (uridice careinde plinesc functii distincte in viata economica si dispun de o anumita libertate decizionala.

Tipuri e agenti ai #ietii economici in raport cu functia principala eercitata+-ini#i%ii- subiecti ai " in oricare dintre formele acesteia

-daca sunt producatori beneficiaza de toate atributele dreptului de proprietate si utilizeaza directobiectul proprietatii - daca nu sunt producatori si folosesc munca salariala –utilizeaza bunurile lor prin intermediulsalariatilor , iar rezultatHele obtinute ) uzufructul* se imparte intre proprietarul neproducator si producatoriidirecti )salariatii *- mena;e" familii" gospoarii (in principal , consuma bunuri si servicii , iar intreprin zatorii particulari o f era

bunuri economice comercial e nefinanciar e )


17/71

- e&teriorul" restul lumii (nu are o f unctie speciala , inclu zand unitat il e ner ez ident e in ma sura in car eefectuea za operatii cu unitatile economice rezid ente)

-sociogrupurile- constituite prin asocierea mai multor indivizi ce au acelasi scop )cooperative-desfasoaraactiv.de productie prestarea de serviciisocietati comerciale* Cuprind+ - societati comerciale nefinanciar e ( produc bunuri economice nonfinanciar e destinate pietei*

- institutii financiare si de credit )presteaza servicii financiar e comer ciale celorlalti agenti economici*- administratii publice )presteaza servicii nemarfare colectivitatilor si ef ectueaza o peratii de redistribuir e a

veniturilor si a bogatiei*- administratii private )de regula, presteaza ser vicii nemarfar e pentru anumite categor ii de populatie

gospodar ii*

- societati de asigurare )r ealizeaza activitati de asigurare, tr ansformand r iscurile individuale in riscur icolective*-Organi%atiile constituite pe baza unor criterii prestabilite ,pot fi+ -nationale uniuni de intreprinderi, cooperative constituite pe criterii de ramura,zonal,territorialadministrativ, prin etensie si statul poate fi organizatie nationala' - internationala-asocierea agentilor economici sisau organizatiilor din doua sau mai multe tari.


18/71


19/71

umane. e intalneste astazi - in proportie din ce in ce mai mica - in toate comunitatile umane.

Economia e sc0im$ este ? forma evoluata de organi zare a activitatii caracterizata prin separarea celor doua

functii economice )producator si consumator*, accesul indirect la bunuri )prin operatiuni de schimb sau de

vanzare-cumparare*, caracterul marfar al bunurilor, diviziunea muncii, autonomia agentilor economici.

-se poate clasifica dupa mai multe criterii. in functie de forma de proprietate dominanta si

de modul de adoptare a deciziilor referitoare la activitatea economica se face distinctia dintre+

1.- economia planificata sau centrali%ata )eclude sau limiteaza concurenta, motivatie directa redusa a

producatorilor, preturi fiate de autoritatea centrals etc.*2. - economia e piata sau concurentiala -dominatia proprietatii private in conditiile pluralismului

formelor de proprietate, formarea libera a preturilor, libertatea de decizie si de actiune a agentilor

economici,relatii economice de plata concurentiale, pluralismul centre lor de decizie economica, realizarea

ma(oritatii tranzactiilor economice cu a(utorul unui sHstem bancar-financiar comple, interventia limitata a

statului democratic in economie

C*+#*,T$+.TU/ #,*UC$T*,U/U

Prouctia-asigura obiectul consumului )bunuri si servicii*Proucatorul- subiect al activitatii economice care initiaza, organizeaza, supravegheaza si

decide asupra desfasurarii activitatii sale


20/71

-este purtatorul ofertei-persoana care utilizeaz9 resurse )naturale, materiale, umane* pentru a produce

bunuri si servicii. Intreprinerile6firmele- unitati economice de baza la nivelul c9rora se desf9soar9 activiti de productie si de distributie a bunurilor si serviciilor.

-au diferite dimensiuni si se afla in diferite forme de proprietate.Scopul producatorului- ma&imi%area profitului fapt pentru care firma are character commercial

realizat prin actiuni concomitente in 2 sensuri+ -apro#i%ionare- asigurarea Aactorilor de productie ) a resurselor necesare* 5Intrari

-#an%area bunurilor obtinute din activitatea depusa pentru recuperarea cheltuielilor siobtinerea de profit – iesiriProprietatea - reprezint9 relaia dintre oameni )indivizi, grupuri, societate*, cu privire la

insu/irea bunurilor eistente sau produse de societate./repturi sau atri$ute ce revin dein9torilor proprietatii+

- $osesia - insu/irea de c9tre o persoana a bunurilor - ispozitia - dreptul de a dispune de acele bunuri- olosinta- utilizarea bunului aflat 0n posesie- *zufructul -insu/irea beneficiilor care apar in leg9tur9 cu cel bun@tributele pot fi cedate total sau partial+6 instr9inare sub toate aspectele )vanzare-cump9rare, donate, mostenire*

6 instr9inare partial )inchiriere, arendare, etc*


21/71

- pamant )dpdv economic include si apa, A" foarte restrictive,limitat si degradabil prin poluare sau eploatare nerationala' refacerea posibila cu tehnologii sophisticate insa lente siscumpe* , apa,resurse minerale si cosmice)lumina.caldura*, utilizati de om pentru a produce si caresunt influentati prin munca 7esurse+ - regenerabile

- neregenerabile Munca -considerata A" cel mai important -factor acti# si eterminant al acti#itatii economice

-ansamblul bunurilor economice produse prin munca si folosite pentru obtinerea altor

bunuri sisau servicii economice destinate vanzarii -activitate desfasurata de oameni )presupunand capacitatea fizica si intelectuala* cu o

finalitate )scop* de a produce bunuri si servicii. *Capitalul capital te0nic - factor de productie derivat+ - unurile de capital sunt bunuri rezultate din procesele economice

anterioare si sunt utilizate pentru a produce alte bunuri si servicii. -:upa modul in care se consuma si se inlocuiesc, in cadrul proceselor economice la

care participa, bunurile de capital sunt grupate in capital !i2 si capital circulant .-Capitalul !i2 7 f ' -cuprinde bunuri care se consum9 si se 0nlocuiesc dupa mai multi ani de

utilizare+ cl9diri, masini, utila(e, instalatii, drumurile etc.- particip9 la mai multe procese de productie in cadrul carora se consuma

treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare . +%ura- afecteaza 7 f ' " determinata de fenomene tehnico-economice si naturale -reprezinta deprecierea capitalului fi care,sub forma valorica)baneasca* imbraca forma de

AMO,TI9A,Erecuperarea treptata a valorii Z f prin vanzarea bunurilor produse cu a(utorul lui sau reflectaepresia valorica a uzurii Z f

se e&prima in marimi a$soluteA f 6T )R timpul de functionare*

se e&prima in marimi relati#e - rata anuala a amorti%arii , A,A 7A6 f ' & 1GG

-fonul e acumulare- constituit in elementele e f ce se amorti%ea%a

- se prezinta sub oua forme- u%ura fi %ica deprecierea treptata a caracteristicilor functionale ale Z f ca urmare a folosirii si actiunii agentilor naturali -u%ura morala involuntara,apare ca rezultat al progresului ethnic si conditiilor de piata ce asiguramasini,utila(e noi, mai ieftine decat cele in functiune sisau cu performante tehnico-economice superioare

Capitalul circulant 7c'- cuprinde bunuri care se inlocuiesc dupa fiecare proces de productie+materii prime, combustibil, energie, apa tehnologica etc.

- participa la un singur proces de productie, in cadrul caruia seconsuma complet. Zt5 intregul capital utilizat t = ! 3 c

Zcons5 capitalul consumat + cons A c

@tragerea resurselor de productie in activitatile economice depinde de tehnologia eistenta side costurile implicate.

Conitiile te0nice eistente la un moment dat ofera posibilitatea de a prelucra doar anumiteresurse. @cestea devin factori e prouctie efecti#i, spre deosebire de resursele care nu pot fi prelucrate cu tehnologia eistenta si care vor deveni factori e prouctie in #iitor.

Costul cu care pot fi prelucrate resursele este deosebit de important pentru producator. :aca, pentru a utiliza anumite resurse, el trebuie sa plateasca un cost mai mare decat cheltuielile pe care le poate recupera, rational este sa renunte, in caz contrar va fi obligat sa suporte pierderile.


22/71

sunt in functie de bunurile ce urmeaza a fi produse, de cantitatea acestora si de arti parametric, astfelincat eficienta lor sa fie maima

-reprezinta modul specific de unire a factorilor de productie in vederea produceriidiferitelor bunuri si servicii.

In functie de tipul de bun sau serviciu, producatorul selecteaza factorii specifici domeniului deactivitate respectiv, factori impusi de tehnologia de fabricate.

In functie de cantitatea de bunuri si servicii de care se estimeaza ca este nevoie, producatorulva achizitiona si combina cantitati mai mari sau mai mici de factori.

"roducatorul trebuie sa combine eficient A", pentru a obtine maim cantitate la minimconsum.

Combinarea optima este aleasa in urma substituirii unor A" cu altii si a calcularii unor indicatoride eficienta, precum proucti#itatea.

A$ilitatea intreprin%atorului-capacitatea de adaptare rapida si eficientala conditiile pietei caurmare a priceperii,pregatirii,iscusintei si dibaciei intreprinzatorului depasind momentele dificile pe carele impune concurenta

- sa gaseasca cele mai eficiente modalitati de combinare a A"un rol important su$stituirea


23/71

- nivelul costului A" )mediu sau marginal* + daca preturile de vanzare ramane constant,reducerea costurilor conduce la stimularea productiei, in timp ce cresterea lor, franeaza productia. Costurile sunt influentate de multi factori care devin factori indirecti ceinfluenteaza oferta+

- tehnicii si tehnologiei )cu cat e mai avansara duce la scaderea cantitatii deresurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri' cu cat tehnologiaeste mai performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare*- "retul factorilor de productie-) intrarile in sistem )imput-uri 5 materii prime,materiale, combustibil, energie etc.*. caderea pretului combustibilului, va aveainfluenta asupra costurilor in sensul micsorarii lor si rezultatul poate fi crestereaofertei de produse alimentare.

- "retul produselor substituibile )daca creste pentru un substituibil, oferta pentru ceilaltisubstituenti descreste pentru ca producatorii acestora vor migra in ramurile care producsubstituentul cu pretul cel mai ridicat. D+ fabrica de automobile in lucru mai multe modele sicererea pentru unul din ele creste, va creste si pretul acelui model. Aabrica decide sa realizezemodelul in cantitati mai mari, oferta pentru celelalte modele inregistrand o scadere.- nivelul taelor si im pozitele perce pute de guvern- su bventiile acor date de stat pentr u anumite pr oduse- numarul de producatori sau de ofer tanti- conditii de mediu impuse- starea tehnicii si tehnologiei )cu cat e mai avansara duce la scaderea cantitatii de resurse

folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri' cu cat tehnologia este mai performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare*

- politica economica a statului- conditii naturale )favorabile-L creste' nefavorabile L scade* -factor ii sociali, politici etc.


24/71

- eprima raspunsul producatorilor la stimulentele pietei.

Modelul ofertei de fulgi de porumb

Caz Pret $/cutie (P) Cantitate oferitamil cutii pe an

Q

A 5 18

B 4 16

C 3 12

2 7

! 1 0

Rabelul evidentiaza e&istenta unei relatii irectproportionale intre pret si cantitatea de fulgi de porumb pe care producatorii doresc sa o vanda.


25/71

Coeficientul e elasticitate al ofertei in functie e pret masoara modificarea procentuala acantitatii oferite )L* in functie de modificarea procentuala a pretului )"*.

O 1 -O G Zeop-coef de elasticitate a L fct de " eo6p : Δ%* :EE O G Δ . P G L-oferta modificata L? –oferta initiala Δ%P P 1 -P G ΔP OG "- pret modificat "? –pret initial

PG #$-modificare procentuala a cantitatii Lferite #$"-modificare procentuala a pretului unitar

Kodificarea cantitatii of er ite )trecerea de la un punct la altul pe curba of er tei* este determinate demodificarea pr etului,

Tipuri e oferte- o!erta elastica " la modificarea pretului )cresteresau scadere* ? se modifica in acelasi sens

dar mai intens eo6p Q 1- o! er ta i nel asti ca -modificar ea pretului deter mina o modificare in acelasi sens dar mai

mica a cantitatii oferite* G]eo6pR1- o!erta de elasticitate unitara 6 modificarea " determina modificarea in acelasi sens si cu

aceeasi intensitate a cantitatii oferite eo6p1

- o!erta per!ect inelastica )destul de improbabila in viata reala* - cand eo6p G -Kodificarea pretului nu este insotita de nici-o variatie a cantitatii oferite.

- o!erta per!ect elastica )destul de improbabila in viata reala* - cand eo6p -6 ∞ modificarea pretuluioricat demica esteinsotitade ovariatieinfinita acantitatiioferite.

Lf er ta unui bun creste cand+ creste numar ul de ofer tanti, se reduce costul de pr oductie, se a plicatehnologii per formante, se reduce pretul bunului su bstitui bil in procesul de productie oferta, sporeste pretul bunului com plementar in procesul de productie ofer ta, se acor da sau cr esc su bventiile, se reductaele si im pozitele, eista un climat natural, social si politic favor abil

Oferta in functie e timp- imediat dupa cresterea pretului, firmele nu isi pot spori in acelasi timpvolumul de munca, materiale si capital necesar pentru productie-6 L foarte inelastica in raport cu pretul.


26/71

"roducatorii au nevoie de timp pentru a organiza un nou ciclu de productie

Cur$a speciala a ofertei fortei e munca- Cand salariile sunt foarte mari )muncitorii pot castigasuficient pentru intretinerea familiilor chiar in perioade de lucru maiscurte* cresterea fenomenului absentarii, in special cand munca estegrea si neplacuta. In aceasta situatie chiar daca venitul creste, utilitatealui marginala )satisfactia pe care o procura muncitorului* scade, in timpce utilitatea marginala a odihnei, a timpului liber in general, creste.


27/71

efectul este productia obtinuta )X*, atunci al doilea raport este co stul unitar )CRK*, iar crestereaeficientei inseamna reducerea costului unitar mediu.

Inicatorii economici sunt e&presii numerice ce m>soar> acti#itatea economic>. Indicatoriide eficienta sunt+

& Proucti#itatea& Costul& Profitul

P,O/+CTIVITATEA repre%int> eficien?a" ranamentul sau ronicia cu care sunt com$ina?ii utili%afi factorii e prouctie Bn acti#itatea e o$tinere a $unurilor i ser#iciilor.

7andamentul factorilor de produce se apreciaz9 cu a(utorul ni#elului proucti#itatii. ivelul productivitii este+

D H6


28/71

In practica economic9 se folosesc dou7 !orme de determinare 8i anali97 a productivitatii +& productivitatea glo$al> 7total>*& productivitatea partial>

#roductivitatea global7 eprim9 eficiena agregat9 a tuturor factorilor de produce

implicai 0n obinerea unui rezultat-arata performantele de ansamblu ale A" din a caror combinare a rezultat efectul util

-se poate calcula ca+ - proucti#itate glo$al> meie: eprim9 eficien?a agregat> a factorilor e

prouctie utili%atil

Dg H se calculeaza ca medie intre rezultatul obtinut si totalul A" P8t utilizati )evaluati in epresie valorica*

- proucti#itate glo$al> marginal>: eprim9 eficien?a ultimei unitati in toti factorii eprouctie utili%ati in acti#itatea economica

DJmg F HFP F8 Ft

ivelul productivitatii partiale se eprim9 tot prin proucti#itate meie /iproucti#itate marginal>, appreciate pentru fiecare factor de producie pentru care vrem s9 o

calcul9m 0n parte.

Proucti#itatea meie eprim9 eficien?a meie o$tinut> prin utili%area fiec>rui factor eprouc?ie Bn parte.

``` Proucti#itatea muncii 7D8' arat9 eficien?a meie prin care este consumat factorul munca ```

D8 H68"unde H 5 producia totala ' 8 5 num9rul de lucr9tori sau timpul lucrat,cantitatea totala demunca utilizata eprimat 0n ore de munc9.

```

Proucti#itatea meie a p>mWntului 7DP* arat9 eficien?a meie cu care este utili%at factorulp>mWnt

- se calculeaz9 ca un raport intre rezultatele obinute )X* /i suprafaa total9 de teren )"* folosit9 pentru obinerea productie respective+ ```

DP H6P ```

Proucti#itatea meie a capitalului )D ' arat9 eficiena medie cu care este utilizat factorulcapital

-se calculeaz9 ca un raport intre rezultatele obinute )X* intr-o anumita perioada /i capitatultehnic utilizat )Zt*+ ```

D H6t

#roductivitatea marginal7 eprim9 eficiena obinut9 prin modificarea cu o unitate aunuia, mai multora sau a tuturor factorilor de produce.

-fundamenteaza decizia producatorului privind oportunitatea si viabilitatea modificarii)crestere sau scadere* cantitatii de A" utilizati

Proucti#itatea marginal> a muncii )D8mg* eprim9 eficiena ultimei unitati de munc9

implicate 0n activitatea economic9. - se determin9 ca un raport intre variaia absolut9 a produciei )FX* /i variaia cantitatii demunc9 )F


29/71


30/71

8egea ranamentelor neproportionale evidentiaza succesiunea stadiilor crescatoare si descrescatoarea ale ^ A")medie si marginala*, cu trei staii:

- st ad iul e2 t ensi v - Dmg Q Dm,iar X, ^mg si ^m cresc'- stad iul intensi v - ^mg 5 ^m, ^m este maima, X creste )cu o rata din ce in ce mai mica*- stadiu neeconomic ^mg este negative , ^m si X scade

Corelatia proucti#itatea meie si marginala" pe e o parte si costul meiu si marginal pe e alta parte

Cele doua rnarimi )^m si CRK* evolueaza in sensuri diferite .


31/71

Combinarea factorilor de produce are ou> laturi+ latura tehnic9 /i latura economic9. -latura tehnic are 0n vedere unirea A" specifici /i complementaritatea acestora.

- 3atura economic vizeaz9 maimizarea profitului.

Com$inarea factorilor e prouctie depinde de+& .atura activitatii - tipul de activitate+ agricultur9, industrie, turism, transport, etc.& .evoia de bunuri si ser#icii - cererea pentru anumite bunuri'& Condiţiile te"nice de productie - rolul esential 0n acest caz il are progresul tehnic'& $bilitatea ;ntreprin97torului - rolul determinant il are capacitatea de a conduce oafacere.

Costul de productie repre%int> in e&presie $aneasca "totalitatea c"eltuielilor !acute de producator pentru producerea< depo9itarea si van9area bunurilor economice (produse sauserviciu)produse de el5

- este epresia valoric9 a consumului de A" efectuat de producator in fiecare ciclu de productie- activitatea economic9 este eficient9 cJnd costurile de productie sunt mai mici decJtveniturile obtinute din vJnzarea bunurilor economice produse.

Cheltuielile cu A" utilizati si consumati trebuie sa se regaseasca in pretul e #an%are al bunurilor economice.

Costul de productie ] pret de vanzare pentru a se acoperi cheltuielile si a obtine profit.

Componentele 7 elemente e $a%a' costului e prouctie !. c0eltuielile materiale e prouctie 7C' include cheltuieli cu materiile prime, materialeauiliare,combustibil, piese de schimb, energie, iluminatul unitatii,amortizarea capitaluluifi,reparatiile,depozitarea'

Cmat c A )Zc-capital circulant, @-amortizare' . C0eltuielile salariale 7S' corespund factorului munca din unitatea respective si includ

salariile lucr9torilor direct productivi )salarii directe - d*, ale personalului administrativ )salariiindirecte - i*, contributii pentru a(utorul de /oma( /i asigur9rile sociale )C@*.

2. Alte c0eltuieli : amenzi,penalitati platite,cheltuieli de protocol,chirii

Cheltuielile efectuate de producator arata consumul de A".Aiecare A" se consuma in moddiferit ,participand diferit la formarea cosdturilor pentru o anumita productie.

Consumul


32/71

. Consumul factorului munc> poate fi eprimat +& mWnt' este evident si semnificativ insa greu , daca nu

imposibil de evidentiat su$ aspect fi%ic -este pus 0n evident numai #aloric )monetar*,prin ceea ce se plateste pentru a-l dobandi sau

utiliza )arend9*.

Costurile de productie sunt grupate pe categorii in !unctie de di!erite criterii:

I. :upa relatia dintre dinamica volumului productiei si dinamica cheltuielilor facute in acestscop+

-Cost fi& 7C


33/71

de care producerea)fabricarea* nu ar avea sens iar producatorul ar trebui sa stopeze activitatea III. /upa categorii e costuri folosite e proucator in efortul e a-si gestiona acti#itatea cat

mai $ine: 1.Costurile meii 7unitare' reprezint9 cheltuielile pe unitate de produs sau serviciu."ot fi+ Costul fi& meiu sau unitar 7C


34/71

Cai e reucere a costurilor fara a se afecta calitatea bunurilor economice produse+ 7educerea costurilor materiale unitare prin+- negocierea de preturi cat mai mici la achizitia A"- perfectionarea tehnologiilor de fabricatie- reducerea stocurilor si diminuarea consumului de materiale, eliminarea rebuturilor -normarea stiintifica a consumurilor specifice'--moderni si imbunatatirea folosirii utila(elor,instalatiilor si micsorarea cheltuielilor deeploatare a acestora porirea productivitatii muncii ̂ ce determina+-reducerea chetuielilor cu salariile pe unitatea de produs-micsorarea cheltuielilor materiale unitate de produs caderea cheltuielilor administrative, optimizarea cheltuielilor de aprovizionare-

desfacere si publicitate

Efectele reucerii costurilor fara a se afecta calitatea bunurilor economice produse+- Cresterea productiei, ofertei si profitului- Cresterea capacitatii firmei de a face fata concurentei- Cresterea capacitatii firmei de autofinantare, de extindere si modernizare a activitatii sale- 4caderea preturilor bunurilor economice- Cresterea cererii, a puterii de cumparare a populatieri si a gradului de satisfacere anevoilor sociale- *tilizarea si folosirea rationala a resurselor disponibile limitate(materiale,uname,financiare)- 5sigurarea protectiei mediului incon0urator, a echilibrului ecologic

mportanta costului:- undamenteaza decizia producatorului pentru alegerea A" si combinarii lor eficiente, a

pietelor de desfacere , stabilirea volumului si structurii optime a productiei )ofertei*- 6eflecta calitatea si eficienta activitatii economice (rentabilitatea act.ec*la nivel de

firma,prin intermediul profitului a carui marime e influentata invers proportional- 7nfluenteaza stabilirea nivelului preturilor de vanzare ( din care face parte si costul

necesar unui bun economic* – PCMT Pr6up ) "rup5 profit unitar )

In economia de piata , costul unitar este si limita inferioara pana la care poate co$orapretul e #an%are al unui $un economic fara sa puna in pericol acti#itatea agentului economic) pretul de vanzare sa acopere macar costul unitar )CA si CA * pentru realizarea bunului economic chiar la un profit 5?*

/inamica costului se eprima+-a$soluta FCC1-CG ) costiri in perioada curenta si initiala*-relati#a 7procentuala' FC Ic 1GG C 1 & 1GG-1GG FC & 1GG

Co CG

E&+ dinamica costului mediu fi :C


35/71

5plicatie'

- L firma foloseste un - capital de ?? min u.m-? -capital fi

-chelt sal. 1?? mil u.m. - X anuala 5 4?? mil um -@ Cf in 1? ani

CR5Q


36/71

Piata- BntWlnire a agentilor economici

Pia?a - r e prezinta s patiul economic in car e se intalne sc subiectii cererii si o f ert ei , locul unde se

intJlnesc cump9r9torii /i vJnz9torii diferitelor bunuri /i servicii )locul unde se realizeaz9schimburile* car e schimba intr e ei bunur i economice , . formandu- se pr et uril e si cant itatil e caretind spr e echilibru

- 7eflecta pulsul vietii economice si al mersului economiei unei tari -productia si consumul- componente fundamentale ale unei economii- se realizeaza in principal

prin piata, deoarece bunurile pe care le implica imbraca forma marfurilor -starea pietei la un moment dat+ data de modul in care a evoluat economia, putand fi interpretata in baza caracteristicilor sariabilelor sale.

- reflecta intalnirea directa sau intermediara a cererii cu oferta unuia sau mai multor bunuri

,olul"importanta si semnificatia+ "iata are un camp larg de manifestare in care pe baza corelatiei cerere-oferta -pret+- productia determina consumul , asigurandu-I bunurile necesare prin vanzare cumparare

-consumul se realizeaza prin cheltuirea veniturilor obtinute de agentii economici pentru a-si procura bunurile provenite din productie

-se asigura reproducerea bunurilor consummate prin cumpararea A" necesari de pe pietespecifice si utilizarea lor

-se realizeaza cresterea eficientei economicece determina cresterea productiei si prin asta aveniturilor munca dar si a consumului ca urmare a schimbului veniturilor pe bunuri produse in plus

-se formeaza structura productie si consumului prin selectarea bunurilor ce corespund nevoilorsi au success pe piata )au cerere in piata*

-se constituie modele de consum pe diferite categorii socioprofesionale, dfe varsta, de mediu deviata, de venituri in fucntie de care este reactia pietei la conditiile specifice fiecarei categorii de consumatorisi de adaptare a acestora la tendintele pietei

"iata este un fenomen economic comple& +• spatiu economic "real" geografic 7 -eterminare fi%ica printr-o o suprafata sau unpunct e pe glo$' sau unul #irtual" electronic in care se pozitioneaza toti agentii

economici care in actiunile lor se concureaza dar si coopereaza• locul e intalnire a agentilor economici- grupati in vanzatori si cumparatori ,undefiecare isi eprima cererea, ogerta si conditiile concrete de realizare a vanzarii cumpararii 'intalnirea poate fi fizica –fata in fata sau prin mi(loace moderne de comunicare)telefon,fa,corespondenta, internet, mostre, cataloage• locul une au loc" in principal" tran%actii e sc0im$• locul une se intalnesc oferta si cererea• locul une se manifesta concurenta • locul une se formea%a pretul la care se tranzactioneaza bunurile marfare si in fucntiede care producatorii se orienteaza spre ce si cat sa produca

Varia$ilele efinitorii ale pietei, in conditiile economiei de piata sunt+• cererea,

• oferta,

• pretul marfurii

• concurenta.

• obiectul tranzactiei

Functiile pietei:o reglarea acti#itatii economice prin #erificarea si confirmarea6infirmarea


37/71

comportamentului si eci%iilor agentilor economici . Confirmarea este realizata prinactul de vanzare cumparare . :aca vanzatorul sau comparatoru nu poate vinde cumparamarfa in cantitatea, la calitatea si pretul care sa asigure realizarea interesului obtinere profit* infirmarea orientarii ce poate fi totala sau partiala

o inf ormare a agentilor economici cu privire la ceea ce este nevoie si trebuie sa se produca, pretul la care s-ar putea vindecumpara o marfa' calitatea si cantitatile sale

o comunicare intre proucie si consumo orientare istri$uire resurselor pe acti#itati economice dupa importanta eistentei

si progresului societatii selectie a agentilor economici pe cr iterii de eficienta

Clasificarea formelor e piata:- /up> o$iectul tran%ac?iilor )piata bunurilor /i serviciilor, piata monetar9, piata financiar9, piata

valutar9, piaa muncii*- /upa imensiune )local9, regional9, national9, international9*- /upa tipul e concurenta +

Pretul si cantitatea e ec0ili$ru - reprezentare grafic9O

A.Clasificare a formelor e piafa:

- :up9 obiectul tranzaciilor )piaa bunurilor /i serviciilor, piaa monetar9, piaa financiar9, piaavaltar9, piaa muncii*

- :upa dimensiune )local9, regional9, national9, international9*- :upa tipul de concurenta )perfect9 si imperfect9*

s patiu real, geografic sau unul vir tual, electronicI unde se intalnesc vanzatorii si cumparatoriiI unde au loc, in principal, tranzactii de schimb- b+ul unde se intalnesc ofer ta si cerereaul unde se rnanifesta concur enta-Iocul unde se for meaza pretul etc.aria bilele definitorii ale pietei, in conditiile eco- ` miei de piatli sunt+ cererea , of er t a , pretul mar f uri-Ni concur ent a.

hnc pile pr inci pale ale pietei+- r eglarea activitatii economice- inf or mare a agentilor economici ` selectie a agentilor economici pe cr iterii de eficientaAorme ale pietei+

I. du pa natura tranzactiilor+- piata bunur ilor- piata muncii

- piata monetara

- piata valutara


38/71

- piata capitalurilor etc.2. dupa raportul cerere-oferta+- piata vanzatorilor )cererea este mai mare*- piata cumpar atorilor

3. dupa momentul finalizarii tranzactiilor +- piata la vedere- piata la termen4. dupa numarul Ni puter ea econornica a participantilor

la tr anzactii+- piata cu concur enta pura si perfects- piata cu concurenta imperfecta )monopolistica,de oligopol, ologopson etc.*- piata de monopol- piata de monopson- piata de tip monopol bilateral etc.

/ibera initiativ7 in economia de pia!a


39/71

P,O


40/71

-cadru legal descura(ant-mi(loace eficiente la dispozitia statului+ un sHstem de impozite sit ae care sa asigure redistribuirea

veniturilor in societate

"rofitul reprezint9 o sum9 global9, ale c9rui componente pot fi difereniate dup9 mai multe criterii+

5 7 n marimi absolute1. upa ni#elul e eterminare:

Profit total-Pr.T-profitul obtinut la nivelul intregii activitati a firmei, parte din veniturile totale ceramane dupa acoperirea costurilor de productie si desfacere a bunurilor si care e supus impozitarii

Pr.TVT-CT sauPr.TPr6up & H

Profit meiu sau pe unitate e prous 7Pr6up'-obtinut prin producerera si vanzarea unei unitade produs dintr-un bun economic

Pr6up P-CMT sauPr6up Pr.T

H Profit marginal 7Pr.mp'-obtinut de producerera si vanzarea ultimei unitati de produs sau profitsuplimentar incasat la cresterea cu o unitate a vanzarilor dintr-un bun economic

Pr.mgVmg-Cmg YVT - YCT YH YH

Pr.mg YPr.T YH

2. up> conitiile pe care a fost o$?inut+a. profit legitimlegal - obinut 0n condiiile respect9rii prevederilor legale privind calculul /i

impozitarea' -suma ce revine intreprinzatorului din activitatea economica desfasurata in conditii de legalitate

-format din +venituri insusite ca urmare a progreselor economice si tehnice realizate de firmafolosind mi(loace de munca mai perfectionate si mai ieftine' imbunatatirea produselor sale si producerera altornoi' organizarea superioara a activitatii economice

b.profit nelegitim6 nelegal - obinut f9r9 munc9, prin inc9lcarea legii )munca la negru%,practicarea

de preturi mai mari si ne(ustificate,avanta(e de pe urma inflatiei, sustragerea de la plata cheltuielilor de protectie mediului* 2. up> continutul profitului+

a. profit $rut 7Pr$' total sau re%iual - o binut prin diferenta dintre incas9ri )C@-cifra de afacer/i costurile totale

Pr.$7PrT' IT- CT CA CT 7P-C,M' HIR – incasari totale CR – cost total CRK- cost total mediuC@-cifra de afaceri "- pret unitar X- cantitate vanduta

b.profitul net6amis 7 Pr.n' - suma ce r9mJne intreprinz9torului dup plata impozitului pe profit(7pr)

Prn Pr.$ Ipr.$

-are ca estinatii: noi investitii,pentru marirea capitalului tehnic, constituirea de reservfinanciare,dividende )beneficii* pentru proprietarii capitalului )asociati, actionari*

2. up> po%itia in Cifra e afaceri+a. profit normal orinar sau o$inuit – )Pr.N'-suma minim9 pe care un intreprinz9tor trebuie s9

obin9 pentru a fi stimulat s9-/i continue activitateaPr.NPr.n 7net'-Pr.e 7economic'

-intreprinzatorul este proprietarul tuturor A" folositi in firma si nu-I inchiriaza de la alte firme-reflecta veniturile la care intreprinzatorul renunta prin neinchirierea A" de la altii si utilizarea in afacerea sa aresurselor proprii

Pr.N S,fC0i/

7S-salariul intreprinzatorului ca manager, ,f - renta funciara ce revine intreprinzatorului pentru pamantul pus la dispozitia


41/71

firmei'C0i- chiriile ce revin intreprinzatorului pentru folosirea cladirilor proprii, /- do banda la

capitalul im pr umutat de intreprinzator pr opriei firme si neinclusa in alte costuri*

b. supraprofitul Pr.s 7profit e monopol sau profit economic* - un castig suplimentar, peste celnormal, pe care il obin numai anumite firme ce dispun de unele avanta(e fata de concureni , dispun de anumitconditii naturale si economice ) pe care altii nu le au* avanta(e de cost, pe care le folosesc in conditii deconcurenta imperfecta pentru a obtine un profit mai mare –de monopol

Pr.s Pr.n-Pr.N Pr.M Vmg-Cmg )profit de monopol*

M>rimea profitului se eprim9 cu a(utorul a doi indicatori principali+- masa profitului )"r* Pr CA - CT- rata profitului )7pr* +

8 7 n marimi relative1. rata profitului Bn func?ie e cifra e afaceri eprim9 cantitatea de profit obinut9 la 1?? u.m. venit

,pr6CA Pr & 1GG CA

2. rata profitului fata e cost sau rata renta$ilitatii' eprim9 cantitatea de profit obinut9 la 1?? u.mcheltuite

,pr6CT Pr & 1GGCT3. rata profitului Bn functie e capitalul te0nic utili%at eprim9 cantitatea de profit obtinuta la 1?

u.m. de capital utilizat,pr6t Pr & 1GGt

Pragul e renta$ilitate reflecta nivelul productiei la care profitul total sau unitar este ?VTCT sau PCMT


42/71

7ata profitului este foarte importanta pentru orientarea structurii productiei pe produse,ramuri si subramuri, fiind cautate cele care ofera o rata cat mai inalta . In cautarea acesteirate, unii agenti economici isi restrang sau abandoneaza anumite activitati )cu profit mai mic* si dezvolta sauinitiaza altele )cu profit mai mare*, ceea ce imprima tuturor activitatilor o dezvoltare inegala in timp.

Eficienta economica reflectata e profit trebuie sa se manifeste la nivelul fiecarei societati fiindrezultatul+

-conditiilor de formare a ofertei concretizata in costuri de productie si in calitate-raportul cererii fata de oferta de piata –concretizat in nivelul si evolutia preturilor de vanzare si

veniturile consumatorilor .


43/71


44/71


45/71

- piata de tip monopol bilateral etc.

*. Pretul si cantitatea e ec0ili$ru - reprezentare grafic9O

Mecanismul concuren?ialConcuren?a 5%mana invizibila a pietei% competitia, confruntarea liber9, rivalitatea,relatiile dint

agentii economici )produc9tori sau consumatori* care actioneaz9 pe aceeasi piata, fiecare urmarind realizare propriilor interese, in conditii de libertate economica .

este si competitie si cooperare, in care fiecare actioneaza din interes propriu pe aceeapiata iar $unurile sunt su$stitui$ile

nu eista concurenta intre agenti economici de pe piete diferite sau pentru bunu

complementare


46/71

% relatiile intre agentii economic ice actioneaza pe piata pentru realizarea propriilointerese, astfel incat libertatea niciunuia dintre ei sa nu fie afectata

E&ista concurenta atunci cand si acolo unde+• Pretul se formea%a li$er in functie e cerere si oferta• Purtatorii cererii si ofertei sunt numerosi iar li$ertatea lor e actiune este aparat

si garantata e lege si e un sistem emocratic

Criterii e sta$ilire a tipului e concurenta 7diferentiate in timp si spatiu* in funatie de +-numarul agentilor economici implicate ca vanzatori si cumparatori in ramura )sector*

-gradul de diferentiere a ofertei si a preferintelor cumparatorilor eprimate prin cerere-capacitatea societatii de a stimula initiative,creativitatea si spiritual de competitie al agentil

economici-tipul produsului tranzactionat pe piata-posibilitatea altor firne de a intra pe piata

In acest fel se evidentiaza+• gradul de concentrare a ofertei )sau a cererii*• posibilitatea concurentei non-pre• interactiunea firmelor pentru a detennina pretul sau cantitatea oferita etc.

Kecanismul concurenial are e!ecte bene!ice atJt asupra produc9torilor cJt /i asupra consumatorilo:e eemplu+ asupra producatorilor+ - accelerarea cercet9rii- perfectionarea activitatii economice- diversificarea productiei- imbun9tatirea calitatii produselor - promovare progresului tehnic

asupra consumatorilor+- reducerea preurilor - diversificarea bunurilor - facilitati acordate de c9tre produc9tori

Comportamentul inadecvat sau abuziv al unor agenti econiomici sanctionat de carullegislati# adaptabil la realitati ce stabileste+ -regulile desfasurarii concurentei- organismele abilitate sa supravegheze concurenta-sanctiunile ce se aplica celor ce incalca concurenta

I 7omania –cadrul legislativ –


47/71


48/71

antitrust .Kono polul poate fi+ legal ino#ational natural monopol $ilateral )sindicat- patronat*.

)accentul-strategia efor tului concentratStrategiile sau politicile concurentiale cuprind masuriIe sau activitatile care urmaresc+

- depasirea concurentilor- obtinerea celei mai bune pozitii pe piata.

Cele mai cunoscute strategii:

I. strategia costurilor - depasirea concurentilor prin realizarea unor produse de aceeasi calitate cu a concur entilor dar cu preturi mult mai mici )datorita reducerii costurilor , introducerii tehnologiilor performante etc*5 numita si strategie (aponeza pentru ca in aceasta tara a fost aplicata pe scara larga, se pune pe reducerea costurilor , pr etur ilor , fara afectarea calitatii*

2. strategia elitei - depasirea concurentilor prin calitatea superioara a produselor )si pretulmult mai mare al acestora*'5 strategia Kercedes pentru ca aceasta firma a aplicat-o la toate produselerealizate' se pune pe o calitate deose bita a bunur ilor , cu per f ormante superioare -

3. strategia efortului concentrat -accentul se pune pe preferintele unei anumite clientele sizone geografice*' presupune obtinerea suprematiei in ceea ce priveste+

- o zona de desf acere

- o categorie de cumparatori- o categorie de produse.

In aplicarea strategiilor producatorul trebuie sa urmareasca+- reactia concurentilor sai ) pe care trebuie sa ii depaseasca*- reactia consumatorilor )car e trebuie sa cumpere produsul*.

ituatia obtinuta este Zconsumatorul rege deoarece decizia finala cu privir ea la eficienta uneistrategii concurentiale aplicate de producator vanzator este a consumatorului care achizitioneaza sau nu pr odusul r espectiv. .

"roducatorul nu poate a plica pentru un bunul sau serviciul pe care il' of era orice fel de strategic

pen tru orice fel de piata, ci tr e buie sa ia in calcul+ tipul de elasticitate al bunului, situatia bunurilorcomplementa r e sau substituibile, caracteristicile pietei, pozitia sa pe piata, factori noneconomici sauetraeconomici etc.


49/71

Tipuri e pia;a dup9 forma de concurenta+- piata cu concurenta perfect9

- piaa cu concurenta imperfect9+ - pia(a de monopol- piaa de oligopol- piaa de oligopson )monopson*

Pia?a cu concurenta perfect>

Pia?a cu concurenta perfect> presupune eisten(a unui num9r foarte mare de produc9tori careacioneaz9 independent. Caracteristici:- atomicitatea participant la pia(a sunt foarte numero/i- omogenitatea 5 produsele oferite de firme sunt relativ identice- li$ertatea e ac;iune pe pia;a - nu eist9 restrictii pt intrarea pe pia(a

- transparent perfect> - const9 0n perfecta informare a ag economici cu privire la cantitate, calitate, pret,structura cererii /i ofertei.


50/71

- mo$ilitatea perfect> a factorilor e prouctie - pot fi procurati oricJnd si in orice cantitate."iaa cu concurenta perfect9 se RntJlne/te rareori 0n realitate.

Pia?a cu concurenta imperfect>Dste cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect9 r9mJne doar ca un model ideal.

Caracteristici :- produsele sunt diferen(iate- eist9 restrictii 0n calea celor ce doresc s9 p9trund9 pe pia(a- informare deficitar9 privind situa(ia pie(ei- mobilitate redus9 a factorilor de producie"iaa cu concurenta imperfect9 se prezint9 sub urm9toarele forme: a. piaa cu concurentamonopolistic - nr mare de produc9tori care ofer9 produse diferite Demple+ pia(a produselor de Rmbr9c9minte, pia(a produselor cosmetice.


51/71

b. piaa cu concurenfa e monopol - pe pia(a domin9 un singur produc9tor care poate impunecalitatea,cantitatea si pretul

Demple+ CA7, D-L Dnergiec. piaa cu concurenfa e oligopol - pe pia(a eist9 cateva firme mari, puternice influentJnd preturile

produselor ce le fabrica

Demple+ pia(a telefoniei mobiled. piaa cu concurenta de oligopson 7monopson* - pia(a pe care eist9 putini cump9ratori )sau unulsingur*acestia impunJnd conditiile la care vor cump9ra produsele.

Demple monopson+ armata este singura care cump9ra armament /i alte bunuri utilizateeclusiv de cadrele militare.


52/71

2. Pia?a monetar>

II. *anii 5. ;eneza banilor + Sc0im$ul monetar 7inirect' e marfuri. chimbul imbraca doua forme+

I. irect sau trocul $arter )marfa - marfa H*, f ara intermediar'2. inirect sau mi;locit e $ani )marfa - bani - marfa H*. 8. efinitie+ 8anii reprezinta instrumentul social , general acceptat ca etalon al valorii , ca mi0loc de plata, de schimb si de rezerva intr-un spatiu economic dat .

C.


53/71

. mi;loc e sc0im$ uni#ersal )\, g, lira, enul etc.) -Q bani univer sali .

E. Valoarea . $anilor sau puterea lor e cumparare ref l ecta cantitatea d e bunur i economice car e poate fi cumpar at a cu o unit at e monetara (# C % ) sau cu o anumita suma de bani ($C M ) -!

PC* : 16Ip unde+ Ip )I"c sau IF"* 5 indicele preturilor ) bunur ilor de consum sau indicele

gener al al pr eturilor *'-6 PCM : M6Ip unde+ PCM : puterea e cumparare )valoarea r eala* a unei sume

nomi nale d e bani ( + ) 5


54/71


55/71

3. 5coperirea deficitului bugetar de stat prin 7nterventia 8ancii centrale la sesizarea trezoreriei

7C Q V' daca din diferite motive veniturile bugetului de stat sunt insuficiente fata decheltuielile prevazute trebuie completate cresterea masei monetare

3.


56/71

4. 4chimbul valutar )efectuat, in principal de catre banci* * a monedei straine convertibile 4. 4chimbul valutar efectuat )in principal, de catre banci

)cumparare* in moneda nationala )vanzare*. In ultima instanta, oferta de moneda strainaconvertibila este achizitionata de banca centrala ,care cedeaza moneda nationala la un pret )curs*convenit.

al monedei nationale )cumparare* pe alte monedeconvertibile )vanzare* ' In ultima instanta, bancacentrala vinde monede straine convertibile si cumparamoneda nationala , pe care o retrage din circulatie

$portul creditului la cresterea masei monetare 1 hotarator ' creditul odata acordat poate spori de maimulte ori masa monetara. eneficiarii de credite folosesc banii primiti pentru a-si achita datoriile, astfelincat sumele primate de la banci ca imprumut a(ung la alti agenti economici si daca acestora le prisosesca(ung fie la aceeasi banca fie la altele , banci care pot din nous a le foloseasca pentru acordarea de credite. Cresterea masei monetare prin acordarea de credite se realizeaza de banca centrala sau orice alta

banca. 6eglarea masei monetare se face de banci functie de starea economiei pentru a se stimula

afacerile , fara a genera inflatie sau deflatie.

5cordarea de credite de catre banca centrala statului si cdelorlalte banci si de catre celelalte banci firmelor,administratiilor si mena0elor este principala cale de crestere a masaei monetare

Caracteri%area generala a pietei monetare. Cererea si oferta e monea

Pia?a monetar> este piata cu concurenta imperfecta , locul unde se confrunt cererea %i oferta demoned2-agentii economici participanti la aceasta piata-sunt purtatorii cererii ,ai ofertei si intermediarii

iar tranzactiile se efectueaza prin intermediul unui pret specific, rata dobanzii

Caracteristicile funamentale definitorii ale pietet monetare privind+

7 . obiectul t r anz act iil or2 masa monetara 7 banii nationali* supusa operatiilor de cr editare, in principal, sau sub forma disponibilitatilor banesti plasate in depozite bancare etc.'

77. pretul tranzact iilor : rata o$in%ii 777.latur il e/ componentele pietei monet ar e:

a' cererea e monea - r eflecta nevoile de bani ale agentilor economici, eistente la un moment dat, invederea desf asurarii activitatii lor specifice )solicitarea de credite pentru+ consum, f inantar ea afacerilorsau a unor proiecte de dezvoltare, aco perirea deficitelor T bugetare, asigur ar ea de lichiditari f inanciar - bancare etc.*'

- provine de la agenti economici care cheltuie mai mult decJt resursele de care

dispun /i recurg la imprumuturi pentru asi realize interesele. b* oferta e monea- reprezinta cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor econornici cu deficitede disponibilitati banesti lichide )au cheltuieli mai mari decat veniturile* de catre sistemul bancar-financiar sub forma de numer ar si bani scr i ptur ali*, in principal, prin operatiuni de creditar e'

- provine de la agenti economici care au la un moment dat resurse monetareisponibile , alte institutii financiar-bancare cu atributii in acest sens Intalnirea cererii cu oferta este asigurata prin actiunea pe piata monetara a unor agentieconomici 7$anci"societati e asigurare"case e economii' care colectea%a isponi$ilitati$anesti in economie pentru a le fructifica" acoranu-le su$ forma e creite celor care aunevoie


57/71

7C. par t icipantii l a tran z actii:

a* e2 ponentii cer erii d e moneda )e$itorii*+ firme)pentru a-si realiza finantarea activitatiloreconomice*, populatia)pentru a-si realiza finantarea nevoilor de orice natura, diferite proiecte *,trezoreria statului )pentru finantarea deficitului bugatar* , bancile si alte institutii f inanciare etc.) care au,temporar , deficite de moneda*' b* e2 ponentii o!ertei d e moneda 7creitorii'+ in principal, sunt repr ezentati de sistemul fin anciar-bancar si de credit + banca nationala de emisiune/ centrala )pentru refinantarea bancilor ce au nevoie de credite si pentru acoperirea deficitului bugetar de stat * ,bancile comerciale, trezoreria statului )daca are ecedent*

car e ar e pe langa rolul traditional de mo bilizare a disponibilitatilor banesti din econom ie de la po pulatie,firme, casele bancile de economii, casele de pensii, societatile de asigurari, bugetul statului etc. )acestiadevenind astfel, si ei ofertanti de moneda* si rolul puterea de a crea monedii in scopul fin antariicredit elor.

c* int ermediarii : bancile, in principal, dar si caselebancile de economii, casele de pensii, societatile deasigurari etc.'

,olul pieFei monetare este de:

- a compensa deficitul cu ecedentul de moned9 eistent la diferii ageni economici) reglarea se realizeaza de catre banci ca si intermediar intre cerere si oferta * pe termen scurt '- a regla cantitatea de moned9 dintr-o economie intr-o perioada de timp

VI,.tipuri de operatii r eali9ate pe piat a monetara in functie d e:a* compleitate a relat iilor dintre de bitori si creditori+1. operatii de finantare )acordarea de credite de catre banci celor aflati in def icit banesc tempor ar*'2. operatii de refinantare )acordarea de credite bancilor comerciale aflate in deficit banesc tempo rar, decatre banca centrala.in principal*' b* natura lor+

1. operatii acti#e )acordarea de credite*'2. operatii pasi#e )colectarea si gestionarea economiilor agentilor economici sub forma depozitelor lavedere si la termen*.c* durata acordarii creditului+I. operatii pe termen foarte scurt )? zi*'2. operatii pe termen scurt )2-? zile*, cele mai numeroase --6 "iata monetara 5 "iata creditelor petermen scurt'3. operatii pe termen mediu )? zile-2 ani*.

Cererea si oferta e creite -sunt influentate de ni#elul si e#olutia ratei o$an%ii

-la un nivel ridicat si in crestere al ratei dobanzii ,cererea de credite sereduce sau stagneaza in timp ce posesorii de venituri sunt stimulate sa economiseasca fapt ce determinacresterea ofertei de credite -oferta de credite depaseste cererea la o rata data a dobanzii, apare tendintade reducerer a ratei dobanzii astfel incat piata tinde spre echilibru

Acorarea e creite- se face pe baza unor garantii si $onitati ale clientului privind situa

bac 2016- capitorle economie

Documents