atragerea isd în moldova: fapte, potenŃial şi recomandări · investitorilor - sunt încă...
TRANSCRIPT
Echipa Economică Germană
Ciclul de Studii de Politici [PP/02/2012]
Atragerea ISD în Moldova: Fapte,
potenŃial şi recomandări
Ricardo Giucci, Jörg Radeke
Berlin/Chişinău, Apriie 2012
Despre Echipa Economică Germană Moldova
Echipa Economică Germană (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova şi alte
autorităţi publice din Moldova, cum ar fi Banca Naţională, asupra unei game largi de
probleme de politici economice. Cercetările noastre analitice sunt prezentate şi discutate
în timpul întâlnirilor periodice cu factorii de decizie la nivel înalt. GET Moldova este
finanţat de Ministerul Federal German al Economiei şi Tehnologiei prin programul
TRANSFORM şi succesorul acestiua. Publicaţiile noastre sunt disponibile publicului pe site-
ul nostru (www.get-moldova.de).
Echipa Economică Germană
c/o Berlin Economics
Schillerstr. 59
D-10627 Berlin
Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0
Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9
E-Mail: [email protected]
http:www.get-moldova.de
© 2012 German Economic Team Moldova
All rights reserved.
Atragerea ISD în Moldova: Fapte, potential şi recomandări
Sumar executiv
Concurenţa pentru investiţiile străine directe (ISD) este acerbă, deoarece multe locaţii
potenţiale pentru investiţii încearcă să atragă capitalul străin limitat şi cu origini tot mai
diverse. Datele privind fluxurile şi stocurile de ISD în Moldova arată că ţara a reuşit doar
parţial în ceea ce priveşte atragerea investitorilor straini. Nivelul de capital străin investit
pe cap de locuitor se situează în urma altor economii, iar structura ISD este axată în
mare parte pe servicii. Industriile de producere - care de obicei sunt mai intensive din
punct de vedere a capitalului şi astfel necesită un angajament mai mare din partea
investitorilor - sunt încă subreprezentate, iar sectorul agricol aproape că nu a reuşit deloc
să atragă investiţii străine directe.
Discuţiile cu investitorii, asociaţiile de afaceri şi alte părţi interesate arată că există o
serie de aspecte care majorează costurile şi/sau creşte riscul de a investi în Republica
Moldova. Astfel, eliminarea unor astfel de probleme este cheia creşterii investiţiilor
străine directe în Republica Moldova. Noi structurăm recomandările noastre în trei
categorii.
În primul rând, este necesară îmbunătăţirea legislaţiei. Deoarece acest aspect general a
fost pe larg discutat şi acoperit în Republica Moldova, ne vom concentra în această
lucrare pe anumite probleme legislative urgente. Una dintre aceste probleme este
interdicţia de procurare a terenurilor pentru investitorii străini. Deşi, există mai multe
soluţii pentru persoanele iniţiate şi investitorii bine stabiliţi, această interdicţie
descurajează potenţialii investitori noi şi majorează costurile şi riscul de a face afaceri
pentru cei existenţi. Într-adevăr, având în vedere mai multe moduri de a ocoli interdicţia,
alinierea legislaţiei la realitate ar fi un câştig rapid şi o recomandare cu costuri reduse
pentru îmbunătăţirea climatului pentru investiţiile străine directe. Mai complicată, însă,
totuşi importantă rămâne a fi legislaţia muncii. În ciuda cheltuielilor mari pentru
educaţie, investitorilor le este dificil să găsească şi să păstreze lucrătorii calificaţi. O
problemă majoră este decalajul de opţiuni pentru a păstra lucrătorii în cadrul companiei
şi astfel, să ofere stimulente pentru ca angajatorii să investească în formare şi educaţie.
Prin urmare, transferul de know-how, un aspect crucial al ISD este grav inhibat. În plus,
programele şi metodele de formare continuă sunt parţial depăşite.
În al doilea rând, relaţia problematică dintre guvern şi mediul de afaceri este un obstacol
major pentru ISD. Riscul de a investi în Republica Moldova este deosebit de mare din
cauza punerii în aplicare frecventă arbitrară a legislaţiei de către organele de stat. În
plus, schimbările bruşte şi dese în legislaţie, care nu sunt consultate cu părţile interesate,
majorează costul şi riscul de a opera o afacere.
În al treilea rând, actuala "abordare personalizată" de atragere a investiţiilor, în cazul în
care factorii de decizie la nivel înalt ar promova investitorii, nu este lipsită de probleme.
În timp ce factorii de decizie la nivel înalt trebuie să joace un rol în facilitarea investiţiilor
străine directe, o "abordare instituţională", centrată pe un MIEPO bine organizat ar
reduce riscul pentru potenţialii investitori.
Cele mai multe dintre recomandările noastre (a se vedea listă de mai jos) ar putea fi
puse în aplicare în termen scurt şi cu un cost foarte mic. Aceasta înseamnă că Moldova ar
putea, de fapt, îmbunătăţi semnificativ climatul de investiţii mai repede şi mai ieftin,
asigurând astfel intrări mai mari de ISD.
Prezentare generală a recomandărilor
Legislație
1. Există necesitatea stringentă de a reforma legislația muncii, în special în ceea ce
privește investițiile angajatorilor în instruirea și școlarizarea angajaților.
2. Sistemul educațional trebuie revizuit pentru a lua în calcul cerințele economiei
moderne bazate pe tehnologii. Deoarece o revizuire comprehensive poate dura mulți ani,
reformarea unor domenii ale sistemului educațional trebuie să înceapă cât de curând
posibil și ar putea fi pe picior de proiecte pilot pentru alte domenii.
3. Persoanele juridice cu capital străin trebuie sa beneficieze de dreptul de a cumpăra sau
de a arenda pe termen lung terenuri ca parte a planurilor de investiții. Este o măsură
crucială pentru atragerea investițiilor străine în agricultură și industrie, astfel creând o
temelie solidă pentru export.
Relația guvern - mediul de afaceri
4. Perfecționarea legislației trebuie însoțită de progrese la nivelul comportamentului
autorităților de stat față de mediul de afaceri, precum și de un accent pe implementarea
acesteia. Este o recomandare în special pentru legislația fiscală.
5. La elaborarea noii legislaţii, instituţiile de stat relevante ar trebui să desfăşoare
consultări cu diferite părţi interesate, inclusiv mediul de afaceri.
Abordări pentru atragerea ISD
6. Moldova are nevoie de o abordare instituțională pentru atragerea ISD. Responsabilii de
elaborarea politicilor au un rol important în susținerea MIEPO, cu toate acestea fără
preluarea atribuțiilor agenției. Pentru ca abordarea respectivă să funcţioneze, MIEPO
trebuie să fie organizată în conformitate cu cele mai bune practici internaționale.
7. Politicile care vizează atragerea investitorilor străini ar trebui să abordeze barierele
generale şi nu ar trebui să urmeze o abordare sectorială. Promovarea anumitei industrii
şi "alegerea câştigătorilor" nu este rolul statului.
Recomandări generale
8. Moldova trebuie să alinieze legislația depășită la realitate. În așa fel va avea o
contribuție enormă îmbunătățind climatul investițional practic fără costuri.
9. O atenție deosebită trebuie acordată eșecului de a atrage ISD în agricultură și
industria alimentare. După identificarea sistemică a motivelor acestui eșec, trebuie
elaborată și implementată o strategie pentru sporirea ISD în industria agro-alimentară.
Autori
Ricardo Giucci [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 0
Jörg Radeke [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 7
Mulțumiri: Autorii aduc mulțumiri Băncii Mondiale, Camerei de Comerț Americane,
Asociației Investitorilor Străini (AIS) precum și mai multor surse anonime pentru
asistența lor.
Cuprins
1 Introducere ............................................................................................... 1
2 ISD în Moldova: date ................................................................................. 1
2.1 Privire consolidată ..................................................................................... 1
2.2 Structura investițiilor străine directe în Moldova ............................................ 2
2.3 Evaluarea atragerii ISD: potențial semnificativ de creștere .............................. 5
3 Cum să majorăm ISD: recomandări ............................................................. 8
3.1 Bariere legislative selectate ......................................................................... 8
3.1.1 Resurse Umane ......................................................................................... 8
3.1.2 Dreptul de proprietate asupra pământului ..................................................... 9
3.2 Relația dintre guvern și mediul de afaceri .................................................... 11
3.2.1 Despotismul administrării de stat și corupția ................................................ 12
3.2.2 Lipsa consultărilor ex-ante cu reprezentanții mediului de afaceri ..................... 12
3.3 De la abordarea personalizată spre cea instituțională pentru atragerea ISD ..... 13
4 Concluzii .................................................................................................. 14
Referințe ........................................................................................................ 16
-1-
1 Introducere
Investițiile străine directe sunt importante din mai multe motive. În primul rând, acestea
constituie un import de capital – o resursă insuficientă pentru oricare țară, în special
pentru țările în tranziție și în curs de dezvoltare. În al doilea rând, investițiile străine
directe permit transferul cunoștințelor din țara sursă către destinația investițiilor. Într-
adevăr, deseori investitorii străini caută să transfere modelele de afaceri și produse care
au avut succes într-o țară către o altă țară, astfel, răspândind inovarea produselor și
proceselor. Este adevărat și pentru investitorii care manifestă un interes semnificativ
pentru companiile străine deoarece încearcă să influențeze managementul și practicile de
afaceri. Mai mult, investițiile străine directe permit accesul la piețe și rețele de afaceri.
Investițiile străine directe (ISD) de obicei caracterizează diferite tipuri de investiții
precum capital acționar (cotele de proprietate într-o afacere), reinvestirea veniturilor
unui investitor străin care deja a desfășurat operațiuni și investiții de portofoliu (de
exemplu obligațiuni și alte instrumente financiare) (World Bank 2012).
Ca și pentru oricare afacere, obiectivul principal al investitorilor străini este rentabilitatea
înaltă pentru investițiile plasate – cu alte cuvinte profitabilitatea sporită. Din acest
considerent, decizia dacă și în ce măsură trebuie de investit într-o țară, depinde într-o
mare măsură de modul în care investitorul evaluează profitabilitatea așteptată pentru
potențiale investiții. Respectiva profitabilitate așteptată este determinată de nivelul
riscului și costul efectiv al afacerii. Cu cât este mai mare riscul și costul, cu atât mai mare
va fi rentabilitatea cerută de investitor. Dacă o țară nu poate acorda această rentabilitate,
investitorii vor fi descurajați și vor investi în destinați alternative.
Acest argument este un jalon bun pentru evaluarea Moldovei ca destinație pentru
investiții. Vom începe această evaluare analizând direcția și structura investițiilor străine
directe în Moldova în secțiunea 2 a raportului. Aceasta ne oferă o primă impresie a
performanțelor Moldovei pentru atragerea capitalului străin și poate identifica unele
carențe. După care în secțiunea 3 urmează un studiu al barierelor potențiale pentru
atragerea ISD. Această secțiune include și recomandări pentru depășirea respectivelor
bariere. Secțiunea finală 4 a studiului prezintă concluziile noastre.
2 ISD în Moldova: date
Scopul principal al acestui capitol este să ilustreze direcția și natura fluxurilor și formelor
de investiții străine directe (de ex. stocul investițiilor străine directe) în Moldova. Această
evaluare constituie temelia pentru oricare studiu ulterior.
2.1 Privire consolidată
Revizuirea fluxului investițiilor străine directe în Moldova pe parcursul deceniilor trecute
ilustrează un tablou volatil. Investițiile străine directe pot fi divizate aproximativ în trei
etape (Figura 1). În primul rând, urmărind recesiunea cu o durată de circa un deceniu
după colapsul Uniuni Sovietice, economia Moldovei a atras doar intrări modeste de
-2-
investiții străine. Până în 2005, intrările anuale aproximau între USD 100 și 200 milioane.
Doar spre ultimele etape ale ciclului economic global – către 2006 – economia Moldovei a
început atragerea și majorarea intrărilor de resurse financiare din partea investitorilor
străini. Această a doua etapă s-a caracterizat prin creșteri modeste de investiții străine
directe în țară, intrările atingând USD 700 milioane în 2008 la punctul maxim al ciclului
economic global. Într-adevăr, stocul considerabil de investiții străine vine din această
perioadă.
Figura 1
Fluxul investițiilor străine directe nete
Sursă: United Nations Conference on Trade and Development (2012)
Totuși, criza financiară globală a curmat această perioadă de creștere rapidă a
investițiilor străine directe, intrările reducând-se la circa USD 130 milioane în 2009. Mai
mult ca atât, 2009 a fost un an de turbulențe politice şi tranziţie a puterii, fapt care a
cauzat creșterea incertitudinilor pentru investitori. Restabilirea a fost moderată, iar
intrările în 2010 au fost sub nivelul de până la recesiune.
2.2 Structura investițiilor străine directe în Moldova
Studiul structurii investițiilor străine directe sugerează faptul că de banii investitorilor
străini au beneficiat o gamă vastă de industrii (Figura 2). Serviciile financiare – au
beneficiat de 22% - a fost cel mai mare beneficiar al capitalului străin. Totuși industriile
producătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și sectorul imobiliar, toate au
constituit cote similare din volumul total al investițiilor străine directe de circa 20%. În
așa fel, investițiile străine directe s-au împărțit egal între industrii. Acesta este un aspect
important deoarece intrările masive în favoarea doar a unei industrii – spre exemplu
sectorul imobiliar – ar putea determina efecte nedorite secundare precum
supraîncălzirea.
-
100
200
300
400
500
600
700
800
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
USD m.
-3-
Cu toate acestea, agricultura a beneficiat doar de 1% din volumul investițiilor străine
directe, respectiv are un rol minor ca destinație pentru investițiile străine directe. Este un
fapt într-un fel surprinzător ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale acestui sector.
Într-adevăr, Banca Mondială a identificat sectorul ‘Agro-Alimentar” ca fiind una din
industriile în creștere a Moldovei (World Bank 2011). Mai mult decât atât, la moment
acest sector reprezintă circa 13% din produsul intern brut care ar trebui să fie reflectate
și în cota investițiilor străine directe.
Datele despre investițiile străine directe în Moldova sugerează o preferință a investitorilor
pentru sectorul serviciilor. Investițiile în servicii au reprezentat aproape 70% din ISD în
2010 deși contribuie cu doar 50% la PIB-ul Moldovei. Acest lucru indică faptul că
investitorii nu se simt suficient de confidenți pentru a investi în industriile producătoare
care tind să necesite mai mult capital comparativ cu serviciile, respectiv solicită un
angajament mai mare din partea investitorilor. Toate investițiile sunt valoroase, cu toate
acestea, serviciile tind a fi consumate în țară și respectiv contribuie puțin la creșterea
exportului – unele servicii precum comerțul cu amănuntul și cu ridicata pot determina
creșterea importurilor. La celalalt capăt, industriile producătoare pot susține balanța de
plăți deoarece bunurile produse în țară au o probabilitate mai mare să aibă destinația
finală piețele internaționale (German Advisory Group Ukraine 2007).
Totuși există și excepții în ceea ce privește această noțiune. Serviciile profesioniste
precum cele financiare și tehnologiile informaționale, și comunicațiile adesea sunt
exportate. Cea din urmă reprezintă un domeniu de remarcabil succes pentru Moldova.
Aceasta poate fi încă o explicație a dominării sectorului serviciilor în statisticile ISD.
Figura 2
Investițiile străine directe pe sector în 2010
Sursă: Moldovan Investment and Export Promotion Organisation (MIEPO) (2010)
Energie, gazeși apă8%
Industria de prelucrare
18%
Comerț cu amănuntul și cu ridicata
19%Finanțe22%
Imobiliare18%
Transport & comunicații
9%
Alte6%
-4-
Studiul nostru despre structura investițiilor străine directe în Moldova sugerează că Rusia
deține un sfert din volumul investițiilor străine directe – ceea ce o plasează drept țara de
origine cu cea mai mare cotă a investițiilor. Lukoil, unul dintre cei mai mari investitori din
Rusia, ar putea fi menționat ca un exemplu în acest context. Ținând cont de numărul
mare de moldoveni care lucrează și locuiesc în Rusia, este ușor de observat
interconexiunile strânse dintre cele două țări reflectate în investițiile străine directe.
Totuși, dacă ar fi însumați, investitorii din Uniunea Europeană depășesc cu ușurință
investitorii din Rusia cu circa 60% din investițiile străine directe originare din comunitatea
Europeană. A doua poziție în topul investițiilor este pentru investitorii Danezi care
constituie 14% din volumul investițiilor. Danube Logistics – o companie subsidiară a
Easeur Holding B.V. care gestionează un port și comercializează produse petroliere – este
unul dintre cei mai mari investitori de origine Daneză. Alte origini importante de investiții
sunt Franța – Orange fiind un prestator de telecomunicații vizibil –, România și Spania.
Cota sesizabilă a investițiilor din Cipru reflectă statului de paradis fiscal al insulei,
rezidenții căreia nu au obligații fiscale pentru câștigurile din capital, care este utilizat
pentru a redirecționa numerarul în Moldova.
Figura 3
Volumul investițiilor străine directe pe țară de origine, 2010
Sursă: IMF Data Warehouse (2012)
Studiul structurii investițiilor străine directe prezintă un tablou echilibrat din perspectiva
țărilor de origine și industriilor beneficiare de capital străin.
Concluzia 1: Structura sectorială a investițiilor străine directe indică o preferință a
investitorilor pentru sectorul serviciilor. Cu toate că fiecare categorie de investiții străine
Rusia24%
Olanda14%
Franța9%Cipru
8%
România7%
Spania7%
Italia5%
Germania5%
Marea Britanie
5%
SUA4%
Alte12%
-5-
directe este valoroasă, această constatare pune unele semne de întrebare vizavi de
motivul pentru care industria producătoare pare a fi subreprezentată. Într-adevăr, deși
industriile producătoare necesită investiții de capital mai mari, acestea sunt surse mai
bune de sporirea creșterii exportului comparativ cu serviciile care tind sa fie consumate în
interiorul țării. Serviciile profesioniste, fiind deseori exportate, reprezintă o excepție.
Concluzia 2: Agricultura a fost evitată în mare parte de către investitori. Ținând cont de
contribuția acestui sector pentru întreaga economie, precum și de potențialul industriei ca
promotor pentru viitoarele creșteri economice și pentru export, este importat de
identificat ce inhibă investițiile străine în acest domeniu.
2.3 Evaluarea atragerii ISD: potențial semnificativ de creștere
Pentru a caracteriza perspectivele investițiilor străine directe în Moldova are sens de făcut
o comparație internațională. Un indicator important care permite o astfel de comparație
este volumul investițiilor străine directe pe cap de locuitor. Către finele anului 2010
volumul investițiilor străine directe în țară era de circa USD 2,770 milioane. Acest volum
este echivalent cu USD 778 pe cap de locuitor.
După cum prezintă Figura 4, această valoare este infimă comparativ cu economiile din
țările vecine din regiune. România, de exemplu, a atras investiții străine directe în
valoare de USD 3,200 pe cap de locuitor. Alte foste economii comuniste, care au avut
puncte de pornire similare condițiilor din Moldova, la fel au evoluat mai bine. Polonia
indică un stoc de investiții străine directe de circa USD 5,300 pe cap de locuitor. În
Estonia, valoarea investițiilor din străinătate chiar depășea USD 11,000 la finele anului
2010, plasându-se în topul fostelor țări comuniste. Totuși, pe bună dreptate trebuie de
menționat că intrările mari de capital străin precum și retragerea bruscă a acestuia în
rezultatul crizei financiare, nu a rămas fără consecințe pentru economia Estoniană.
Figura 4
Volumul ISD pe cap de locuitor la finele 2010
Sursă: IMF Data Warehouse (2012), Eurostat (2012)
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
Mold
ova
Rom
ania
Ukr
aine
Pola
nd
Latv
ia
Est
onia
Bel
arus
Russ
ia
USD/persoană
-6-
Indiscutabil, performanțele Moldovei în atragerea investițiilor străine directe arată mai
bine comparând volumul investițiilor cu dimensiunea economiei. Datele sugerează că
volumul investițiilor străine directe în Moldova însumează circa 48% din produsul intern
brut – mai mult comparativ cu alte foste țări comuniste. Totuși, aceasta este mai mult un
indiciu a nivelului scăzut al activității economice din țară (sesizabil în produsul intern brut
scăzut) decât a activității sporite de investiții străine.
Astfel, comparațiile internaționale sugerează că Moldova a atras un volum mai mic de
investiții străine directe comparativ cu alte economii. Deși a avut un punct de pornire
similar cu alte foste țări comuniste, volumul investițiilor în Moldova este chiar mai mic
comparativ cu Belarus și Ucraina – două economii evitate de investitori din cauza
climatului politic neîncrezător.
Recordul Moldovei pentru atragerea investițiilor străine directe minime este într-un fel
surprinzător deoarece mai mulți factori sunt în favoarea Moldovei ca destinație a
investițiilor. Moldova are acces foarte bun atât la piețele Uniunii Europene cât și CSI.
Populația Moldovei este bine instruită, iar cota cheltuielilor pentru educație din volumul
veniturilor este destul de mare, deși veniturile sunt modeste. Realizările în domeniul
educației sunt vizibile și prin cunoașterea limbilor străine precum Rusa și Engleza care
sunt vorbite de un număr mare a populație. La cele de mai sus, trebuie de adăugat că
costurile salariale sunt cu mult sub cele din alte economii din regiune.
Concluzia 3: În timp ce atragerea ISD rămâne în urmă, Moldova are potențial pentru a
atrage un volum semnificativ mai mare de investiții. Comparând Moldova cu alte
destinații investiționale de succes din regiune, conchidem că există un potențial
semnificativ în țară. Cu toate acestea, întrebarea cheie este cum poate fi realizat acest
potențial.
-7-
Boxa 1. Cât de competitivă este Moldova?
Competitivitatea la nivel internațional depinde de un număr mare de factori. Importanța
factorilor individuali este diferită de la un investitor la altul și depinde de modelul
afacerilor. În acest context au fost făcute mai multe studii și încercări de a evalua și
compara competitivitatea la nivel internațional. Indicatorul Băncii Mondiale Doing
Business este unul de ele (World Bank 2012). În conformitate cu acesta, Moldova este
pe locul 81 dintre 183 țări în ceea ce privește condițiile de dezvoltare a afacerilor.
Forumul Economic Global oferă o altă comparație, ”Indicatorul Competitivității
Internaționale”, care se bazează pe indicatori economici precum și pe un chestionar
pentru a evalua competitivitatea unei țări la nivel internațional. În conformitate cu acest
indicator, Moldova ocupă locul 93 din 142 în ultimul studiu (World Economic Forum
2011). Astfel, ambele studii indică faptul că Moldova încă nu este percepută ca o locație
preferată pentru a dezvolta afaceri.
De fapt mai mulți factori vorbesc în favoarea Moldovei. În primul rând, salariile sunt mici
ceea ce o caracterizează ca o locație perfectă pentru industriile care solicită multă forță
de muncă. Totuși, salariile mici reflectă și productivitatea joasă (de exemplu calculată ca
volumul bunurilor produse per angajat). În așa fel, capitalul străin ar putea contribui la
îmbunătățirea productivității, respectiv a atractivității țării. La fel Moldova are o poziție
favorabilă comparând cheltuielile pentru educație, deși acesta este un indicator foarte
brut este valabil pentru a caracteriza instruirea forței de muncă.
Tabel 1
Indicatori ai competitivității Moldovei
Salariul lunar în domeniul productiv
(USD/angajat)
Productivitate (PIB/persoană
angajată)
Cheltuieli în educaţie
% din PIB
Moldova 249 11,807 9.1 România 470 11,019 4.3 Ucraina 237 9,564 5.3 Belarus 335 28,465 4.5 Polonia 899 25,873 5.1 Germania 3,008 43,050 4.6 Sursă: Analiză proprie în baza ILO (2012), Eurostat (2012), World Bank (2012)
Competitivitatea Moldovei la nivel internațional are mult loca pentru îmbunătățiri fiind
un proces de lungă durată. Într-adevăr criza euro subliniază faptul că economiile mai
avansate trebuie să monitorizeze permanent și să își păstreze competitivitatea la nivel
internațional.
-8-
3 Cum să majorăm ISD: recomandări
Întrebarea despre modalitate de majorare a intrărilor de ISD într-o țară a fost discutată
pe scară largă. Procedura obișnuită de soluționare a acestei întrebări este revizuirea
legislației în vigoare și identificarea elementelor critice din legislație care inhibă intrările
ISD. În baza unui astfel de studiu sunt formulate recomandări ținând cont de practicile
internaționale. Pentru cazul Moldovei acest exercițiu a fost desfășurat de o manieră
foarte profesionistă cel puțin de câteva ori. Asociația Investitorilor Străini (FIA 2009)
actualizează cu regularitate “Cartea Albă” iar UNCTAD este pe calea de a publica
revizuirea aprofundată a Moldovei în cadrul seriilor internaționale “Analizele Politicilor
Investiţionale”1. Prin urmare, nu există vreo necesitate reală de a produce alt studiu
aprofundat despre impedimentele legislative pentru ISD în Moldova. În plus, atragerea
ISD nu ține doar de legislație, dar și de alte aspecte importante.
Urmărind această logică am decis structurarea recomandărilor în felul următor. În primul
rând, analizăm problemele selectate care se referă la legislație și au importanță crucială.
În al doilea rând, sunt analizate raporturile dintre guvern și mediul de afaceri, un subiect
de cele mai multe ori neglijat în discuțiile despre atragerea ISD. În al treilea rând,
evaluăm ”abordarea personalizată” actuală pentru atragerea ISD comparativ cu o
”abordare instituțională”.
Conceptul acestor recomandări a fost construit în rezultatul mai multor interviuri și
discuții aprofundate cu antreprenorii, instituțiile financiare și cu alți participanți relevanți
din Moldova despre modul de desfășurare a afacerilor în țară. La fel am revizuit și
literatura internațională relevantă pentru acest subiect.
3.1 Bariere legislative selectate
Forța de muncă și pământul sunt doi factori de producție pentru oricare economie. În
Moldova, ambii factori se confruntă cu bariere legislative severe care inhiba
profitabilitatea efectivă sau cea așteptată de către investitori. Astfel este redusă
activitatea investițională.
3.1.1 Resurse Umane
Situația care vizează resursele umane este greu de înțeles. Pe de o parte, Moldova
consumă mulți bani pentru educație - 9.1% din venitul național, ceea ce reprezintă o
cotă mai mare comparativ cu multe alte țări. La fel populația Moldovei este foarte bine
instruită și are deprinderi avansate de cunoaștere a limbilor străine. Pe de altă parte,
deseori investitorii străini se plâng de dificultățile de a găsi angajați cu calificările
potrivite. După cum am fost informați de repetate ori, aceasta pare să fie una din
problemele majore ale investitorilor străini. Deci cum poate fi explicată această situație
1 UNCTAD (2012).
-9-
complicată? Doi factori sunt responsabili de această situație nesatisfăcătoare: sistemul
educațional existent și cadrul de reglementare al pieții muncii din țară.
Sistemul educațional este depășit. În special acesta nu este orientat spre necesitățile
economiei de piață bazate pe tehnologiile moderne. Studenții și ucenicii de multe ori
folosesc manuale depășite și aplică desprinderile în practică folosind tehnologii depășite.
În consecință, ei nu pot satisface cerințele locurilor de muncă moderne după cum sunt
solicitate de companiile străine și locale.
Deși este o problemă mare, există modalități de soluționare a acestor carențe. După cum
arată experiența internațională, investitorii străini deseori angajează deținători ai
diplomelor locale și investesc în instruirea de mai departe a acestora. De multe ori,
angajații locali sunt trimiși la studii în universități și colegii din străinătate sau petrec un
anumit timp în oficiile centrale ale companiei mamă. De fapt aceasta este o etapă
crucială a transferului pozitiv de know-how menționat atât de des în contextul ISD. Este
de prisos de menționat faptul că companiile vor investi în instruirea continuă a angajaților
lor locali numai dacă vor fi siguri că această investiție va avea un rezultat pozitiv. Din
această cauză sunt necesare contracte de muncă pe termen lung cu includerea clauzelor
despre rambursarea valorii investiției în instruirea continuă în cazul rezilierii contractului
de muncă înainte de termen. Mai mult ca atât, compania trebuie să aibă siguranța că
astfel de clauze din contractul de muncă pot fi aplicate în cazul în care angajatul nu-și
respectă obligațiile după ce a beneficiat de instruirea continuă.
Totuși, o astfel de abordare nu este aplicabilă în Moldova deoarece legislația muncii nu
permite astfel de scheme. Printr-o tentativă aparent pentru a proteja angajații, legislația
depășită a muncii de fapt împiedică tinerii angajați să obțină o instruire mai bună și să își
perfecționeze deprinderile. Pe lângă astea, legislația muncii reduce transferul
cunoștințelor (know-how) pentru proiectele existente de ISD și este un impediment
semnificativ pentru atragerea ISD noi în țară.
Recomandarea 1: Reformarea legislației muncii este o necesitate urgentă, în special în
ceea ce privește investițiile angajatorului în instruirea continuă și școlarizare angajaților.
Deoarece o astfel de reformă nu este costisitoare ca timp și bani, ea trebuie
implementată cât mai repede.
Recomandarea 2: Sistemul educațional trebuie revizuit pentru a lua în calcul cerințele
economiei moderne bazate pe tehnologii. Deoarece o revizuire comprehensivă poate dura
mulți ani, reformarea unor domenii ale sistemului educațional trebuie să înceapă cât de
curând posibil și ar putea fi pe picior de proiecte pilot pentru alte domenii. La elaborarea
și implementarea acestor reforme este fundamentală păstrarea unui dialog deschis cu
mediul de afaceri, inclusiv cu investitorii străini.
3.1.2 Dreptul de proprietate asupra pământului
Pământul este un factor de producție important. Astfel reglementarea dreptului de
proprietate asupra pământului este crucială pentru investiții și creșterea economică. Mai
mult ca atât, reglementarea pământului are o importanță specifică pentru companiile
-10-
care activează în domeniul agriculturii și industriei de producere, de exemplu pentru două
sectoare care ar putea contribui la creșterea exportului și substituirea importului. Ținând
cont de deficitul enrom al balanței comerciale a Moldovei de circa 40% din PIB (IMF
2011), acest aspect nu trebuie neglijat. Pentru a concluziona, reglementarea adecvata a
pământului este importantă pentru dezvoltarea economică și pentru îmbunătățirea
balanței de plăți a țării.
În Moldova investitorii străini nu au dreptul să cumpere pământ. Totuși, într-o anumită
măsură această interdicție poate fi evitată. De exemplu, dacă o companie dorește să
cumpere pământ de la o persoană juridică sau fizică2 atunci aceasta poate acorda un
împrumut ipotecar folosind pământul ca colateral. Din momentul în care persoana nu mai
achită dobânda pentru împrumut, după anumite proceduri juridice, compania în calitate
de creditor devine proprietarul legal al pământului. Existența unor astfel de scheme este
considerată un argument pentru lipsa importanței practice a interdicției de a cumpăra
pământ de către investitorii străini. Într-adevăr, unii observatori consideră subiectul
dreptului de proprietate asupra pământului ca fiind o problemă foarte modestă.
Ignorând posibilitatea utilizării schemelor de evitare a interdicției de cumpărare a
pământului, respectiva interdicție pentru investitorii străini trebuie privită ca o problemă
pentru atragerea ISD în Moldova din două considerente. În primul rând, schemele de
ocolire a interdicției măresc costurile ca timp și bani. Drept consecință, profitabilitatea
proiectelor de ISD în Moldova scade. La fel și probabilitatea investitorilor de a alege
Moldova ca destinație a investițiilor. Concurența regională și internațională pentru
atragerea ISD este acerbă, iar o reducere cât de mică a profitabilității are un efect
negativ pentru activitățile investiționale.
În al doilea rând, schemele de ocolire a interdicției de a vinde teren străinilor sporește
riscul ISD. Chiar dacă un investitor străin cunoaște că există ”metode” pentru obținerea
pământului, acesta își pune întrebarea dacă pământul obținut pe astfel de căi poate fi
păstrat în cazul unui potențial proces de judecată. Astfel, riscul ISD real și cel estimat
crește semnificativ. În consecință, investitorii trebuie să includă în planurile investiționale
o primă de risc considerabilă, care la rândul ei va reduce profitabilitatea așteptată sau
chiar descuraja în totalitate anumite investiții.
Un alt aspect al interdicției de a cumpăra pământ se referă la structura ISD. Deși
interdicția în cauză are un impact negativ practic asupra tuturor investitorilor străini,
impactul acesteia este în special puternic pentru investitorii mici și mijlocii și pentru
potențialii investitori noi. Cu referință la dimensiunea companiilor, întreprinderile mari pot
face față mai bine riscurilor asociate schemelor de ocolire pentru procurarea pământului.
Acestea dispun de o consiliere juridică mai bună, iar administrația locală este mai puțin
probabil să le înainteze pretenții nefondate. În cazul problemelor cu autoritățile locale,
întreprinderile în cauză se pot lansa în campanii mai eficiente de apărare a drepturilor lor.
2 Cetățenii moldoveni (persoane fizice) și companiile (persoanele juridice) fără cote de participare cu capital
străin au dreptul să cumpere pământ.
-11-
La fel și companiile deja stabilite sunt într-o poziție mai bună pentru a se confrunta cu
riscurile dreptului de proprietate asupra pământului comparativ cu potențialii investitori
noi. Companiile stabilite au acces la informație și au posibilitatea să evalueze mai corect
riscurile. Grație rețelelor dezvoltate, aceste companii ar putea fi capabile să se apere mai
eficient.
În consecință, Moldova poate descuraja două categorii importante de investitori –
companiile mici și mijlocii și companiile care încă nu au legături de afaceri cu țara. În
același timp, magnitudinea acestei poveri poate fi subestimată dacă discutăm doar cu
investitorii străini mari deja stabiliți,. Este necesar de comunicat cu potențialii investitori
noi și cu afacerile mici și mijlocii. Structura ISD în Moldova, cu o tendință semnificativă
spre investitori mari și deja stabiliți, pare să confirme teoria noastră vizavi de subiectul
dreptului de proprietate asupra pământului.
Recomandarea 3: Persoanele juridice cu capital străin trebuie să beneficieze de dreptul
de a cumpăra pământ ca parte componentă a planurilor investiționale. Această măsura
are o importanță crucială pentru atragerea investițiilor străine din partea companiilor noi
și companiilor mici și mijlocii, astfel echilibrând tendința spre ISD din partea companiilor
mari și a celor stabilite. Mai mult, dreptul de proprietate asupra pământului este
important pentru atragerea ISD în agricultură și industrie astfel creând o temelie solidă
pentru export. Reforma trebuie desfășurată în viitorul apropiat având în vedere costul de
implementare redus, atât ca timp cât și ca bani. Deși există multiple modalități de evitare
a interdicției, modificarea legislației ar reflecta în mare parte condițiile reale.
Rugăm să reţineţi că această recomandare se referă la vânzarea terenurilor pentru
scopuri industriale – teren pentru a iniţia producerea sau alte tipuri de afaceri.
Recunoaştem că vânzarea terenurilor agricole este mult mai sensibilă din punct de
vedere politic şi multe ţări aleg să restricţioneze vânzarea terenurilor pentru investitorii
străini.
3.2 Relația dintre guvern și mediul de afaceri
Conținutul cadrului legal are o importanțe mare pentru investitori, atât pentru cei din țară
cât și pentru cei străini. Dincolo de problemele referitoare la conținutul actelor normative,
stilul comportamentului autorităților statului este îngrijorător pentru investitori – după
cum a fost dezvăluit în timpul mai multor întâlniri organizate în Moldova. După părerea
noastră, discuțiile despre atragerea ISD a neglijat acest factor crucial a relației dintre
guvern și mediul de afaceri. În acest studiu prezentăm două probleme majore
• despotismul autorităților publice în relațiile cu mediul de afaceri și
• lipsa consultărilor ex-ante cu reprezentanții mediului de afaceri la elaborarea
proiectelor de acte normative.
-12-
3.2.1 Despotismul administrării de stat și corupția
După cum a fost dezvăluit de reprezentanții mediului de afaceri din Moldova, există o
discrepanță mare dintre legislația scrisă și implementarea acesteia. Deseori autoritățile
publice încearcă să sustragă fie penalități legale sau mită ilegală fără vreun motiv anumit
– în contradicție și desconsiderând legislația în vigoare.
Fără îndoială, acest stil de comportament are un impact negative asupra climatului
investițional. Nu este vorba doar despre o povară financiară suplimentară pentru afaceri,
acesta implică și o majorare semnificativă a riscurilor. În așa fel este afectată negativ
profitabilitatea investițiilor în două direcții. Mai mult ca atât, un investitor care se
confruntă cu un astfel de despotism nu poate avea siguranța că respectiva povară
suplimentară nu se va dubla a doua zi!
Această abordare arbitrară mai are și un impact negative asupra structurii ISD. Similar
problemelor dreptului de proprietate asupra pământului (secțiunea 3.1.2), abordarea
despotică tinde să fie o problemă mai mare pentru companiile mai mici și pentru
potențialii investitori noi deoarece investitorii mai mari și cei deja stabiliți ”au învățat”
cum să facă față acestei situații. Astfel, problema descrisă pare să justifice tendința ISD
de a fi orientate spre companiile mari și spre cele deja stabilite. Mai mult ca atât, unele
țări au reguli foarte dure pentru companiile locale care dau mită în străinătate.
Companiile din aceste țări au dificultăți în a se angaja în astfel de medii deoarece vor
avea probleme juridice în țara lor de origine.
Recomandarea 4: Perfecționarea legislație trebuie să fie însoțită de progrese la nivelul
atitudinii și comportamentul autoritățile publice față de mediul de afaceri cu un accent
mai mare pentru aspectele de implementare. Acest lucru este adevărat în special pentru
legislația fiscală (documentul de politici PP/01/2011 al GET Moldova).
3.2.2 Lipsa consultărilor ex-ante cu reprezentanții mediului de afaceri
O altă problemă de domeniul comportamentului autorităților se referă la procesul de
adoptare a actelor normative. Fără îndoială, guvernul trebuie să evite transformarea
intereselor anumitor cercuri de afaceri în acte normative dacă de acestea nu ar beneficia
societatea în întregime. Dar acest aspect nu exclude desfășurarea consultărilor ex-ante
cu toate părțile interesate inclusiv cu reprezentanții mediului de afaceri înainte de
adoptarea legislației noi.
După cum a fost raportat de către investitorii din Moldova, mediului de afaceri rareori
este consultat înainte de adoptarea deciziilor, în așa fel anumite aspecte importante pot fi
trecute cu vederea. Mai mult ca atât, perioada de timp pentru adoptarea legislației noi
deseori este foarte scurtă, în așa fel creând dificultăți serioase pentru companii. În unele
cazuri, reglementările noi par să fi fost introduse cu efect retroactiv.
Atât pentru investitorii străini cât și pentru cei autohtoni un astfel de stil al autorităților
publice trebuie identificat ca o sursă majoră de risc care are drept rezultat un impact
negativ asupra ISD. Chiar dacă o anumită afacere se descurcă bine astăzi, investitorii nu
-13-
pot exclude șocurile de reglementare neașteptate cu puțin timp la dispoziție pentru
adaptare. Prin urmare, investitorii vor fi reticenți să se implice în investiții pe termen lung
care nu ar putea fi retrase cu un preaviz rezonabil. Deseori această situație este specifică
pentru industriile care necesită mai multe cheltuieli capitale comparativ cu alte sectoare
orientate spre prestarea serviciilor. Astfel poate fi explicată preferința investitorilor străini
pentru sectorul serviciilor.
Recomandarea 5: La etapa de elaborare a legislației noi, instituțiile de stat relevante
trebuie să asigure consultări cu diferite părți interesate, inclusiv cu reprezentanții
domeniului de afaceri.3
3.3 De la abordarea personalizată spre cea instituțională pentru atragerea ISD
Investitorii străini, atât cei potențiali cât și cei existenți, au nevoie de sprijinul
autorităților publice din mai multe motive. Ei au nevoie de informații și date despre țară,
despre sectoarele și regiunile economiei, precum și despre cadrul legal. La fel companiile
au nevoie de ajutor pentru identificarea partenerilor la nivelul autorităților locale și a altor
autorități publice. Astfel de “servicii de înlesnire a investițiilor” de obicei sunt acordate de
către agențiile naționale și locale de promovare a investițiilor.
La moment, MIEPO activează în calitate de agenție de promovare a investițiilor în
Moldova. Totuși există multe probleme în acest domeniu. În primul rând agenția are un
spectru îngust de luare a deciziilor. În schimb, aceasta depinde în mare măsură de
autoritățile statului. Cele mai bune practici cer un anumit aranjament instituțional prin
care agenția ar fi plasată la nivelul superior al ierarhiei autorităților publice. În al doilea
rând, odată cu finalizarea proiectului sponsorizat de Uniunea Europeană, MIEPO se
confruntă cu insuficiență critică de resurse. În al treilea rând, ca rezultat al problemelor
menționate mai sus, agenția se confruntă cu dificultăți în atragerea și păstrarea
experților. Fluctuația personalului agenției este înaltă.
Pentru a ameliora situația în cadrul MIEPO, ar putea fi înaintate recomandări de domeniu
legislativ în privința autonomiei agenției, bugetului și personalul acesteia. Totuși, doar
adăugând în scris reguli noi, situația nu se va schimba. Problemele descrise sunt doar
simptomele unei probleme fundamentale: abordarea “personalizată” pentru atragerea
ISD aplicată de factorii decizionali de rang înalt. După cum se observa în Moldova și în
alte țări din regiune, autorii deciziilor politice de rang înalt preferă aranjamentele directe
cu investitorii străini în defavoarea delegării acestor sarcini agențiilor precum MIEPO.
Din perspectiva investitorilor străini, această abordare personalizată este mai degrabă
problematică. Beneficiind de susținerea unor funcționari de rang înalt este fără îndoială
un avantaj în circumstanțele actuale deoarece multe obstacole ar putea fi evitate datorita
unei astfel de susțineri. Cu toate acestea, investitorii au perspective pe termen lung și nu
3 Această recomandare generală se aplică reformei sistemului educațional, după cum este indicat în secțiunea
4.1.1.
-14-
sunt îngrijorați numai de ziua de astăzi. Totuși, în viitor, funcționarul sus-pus care a
facilitat procesul investițional respectiv ar putea să nu mai dețină funcții înalte în stat.
Chiar și mai rău, partidul politic din care acest funcționar face parte ar putea ieși în afara
procesului de guvernare sau ar putea deveni opoziție pentru noul factor de decizie.
Respectiv, potențialii investitori se vor întreba dacă investițiile lor vor mai fi în siguranță
după debarcarea “partenerului”. Și iarăși, din perspectivele pe termen lung ale
investițiilor, investitorii vor cere prime de risc înalte sau ar putea renunța la investițiile în
Moldova. Acesta este un caz tipic pentru investițiile pe termen lung care implică volume
mari de investiții.
Deci, factorii de decizie de rang înalt trebuie să delege împuternicirile corespunzătoare
către MIEPO. În așa fel, abordarea modernă instituțională de atragere a ISD va substitui
abordarea personalizată existentă și deja depășită. Pentru ca această schimbare să fie
rezultativă, totuși este important ca aranjamentele instituționale și financiare de
organizare a MIEPO să reflecte cele mai bune practici internaționale.
Trebuie de menționat faptul că în cadrul abordării instituționale există suficient spațiu
pentru susținerea din partea factorilor de decizie la nivel înalt, în special în cazul
proiectelor investiționale mari. Prin urmare, o abordare instituţională pentru atragerea
investitiilor straine directe nu pune la îndoială valoarea consilierilor politici interni – de
exemplu cei care consiliază Primul-ministeru pe subiectul atragerii ISD. Într-adevăr,
experții cu calificări înalte în cadrul aparatului Primului-ministru sunt esențiali pentru
promovarea politicilor bazate pe cele mai bune practici și pe probe. Cu toate acestea,
factorii de decizie la nivel înalt trebuie să complementeze și nu să substituie activitatea
MIEPO.
Recomandarea 6: Moldova are nevoie de o abordare instituțională pentru atragerea
ISD. Responsabilii de elaborarea politicilor au un rol important pentru susținerea MIEPO,
cu toate acestea fără preluarea atribuțiilor sale. Pentru ca aceasta să lucreze, MIEPO
trebuie să fie organizată în conformitate cu cele mai bune practici internaționale.
4 Concluzii
Există viziuni contradictorii în ceea ce privește atractivitatea Moldovei ca destinație
pentru investiții. Pe de o parte, investitorii străini existenți se pare că consideră Moldova
ca fiind o destinație satisfăcătoare pentru investiții. În timp ce există spațiu suficient
pentru îmbunătățirea climatului investițional, afacerile menționate își mențin în mare
parte prezența, iar în unele cazuri chiar își extind activitățile.
Totuși tabloul este cu totul diferit când discutăm cu potențialii investitori noi care au
vizitat țara. Aceștia deseori menționează probleme grave care în mod cert domină factorii
pozitivi precum acces bun la piețe străine, locuitori bine instruiți, cunoașterea limbilor
străine, salarii mici și pământ fertil pentru agricultură. Din punctul lor de vedere Moldova
nu este o destinație reușită pentru investițiile străine.
Să considerăm de exemplu legislația muncii. Potențialii investitori analizează legislația
muncii și în consecință evaluează climatul investițional ca fiind nesatisfăcător abținându-
-15-
se de la investiții. Deși investitorii existenți admit că există anumite obstrucționări
legislative, ei cunosc că există modalități de soluționare a acestora. Într-adevăr, există
căi legale (deși complicate și costisitoare) pentru a evita cel puțin unele din
regulamentele dure în domeniul legislației muncii. Același lucru este caracteristic și
pentru dreptul de proprietate asupra pământului. Investitorii potențiali află despre
interdicția de a cumpăra pământ și decid să evite investițiile în Moldova. Investitorii
existenți sunt la curent cu trucurile legale pentru evitarea acestei interdicții și respectiv
evaluează climatul investițional ca fiind unul favorabil.
Aceste viziuni divergente nu sunt pur și simplu interesante din punct de vedere analitic,
dar constituie temelia recomandărilor pentru îmbunătățire atragerii ISD în Moldova. Dacă
în unele cazuri legislația muncii este de jure, doar pe hârtie foarte dură, de de-facto
aproape fără semnificație: atunci de ce nu ar putea fi aliniată legislația la condițiile
reale?4 Iar dacă pe hârtie companiile străine nu au permisiunea de a cumpăra pământ pe
când în realitate pot ocoli această interdicție, de ce nu ar putea fi exclusă în totalitate
această limitare a dreptului de a cumpăra pământ?
Prin alinierea legislației depășite cu realitate, Moldova își poate îmbunătăți semnificativ
climatul investițional. Și mai important este faptul că potențialii investitori vor reevalua
Moldova ca o destinație pentru investiții și ca rezultat se vor vedea efectele asupra
activității lor investiționale. Aceste măsuri vor deschide perspectivele unor noi grupuri de
investitori în Moldova inclusiv ÎMM-urile.
De fapt, alinierea legislației cu realitatea poate fi un instrument de marketing ideal pentru
țară. Efectele acţiunilor de promovare și a conferințelor pentru investitori ar fi cu mult
mai mari decât astâzi, când factorii de decizie de rang înalt trebuie să dea răspunsuri
nesatisfăcătoare potențialilor investitori știind că de fapt realitatea este mai bună decât
legislația, nefiind însă capabili să spună aceste lucruri în public.
Recomandare finală: Moldova trebuie să alinieze legislația depășită la realitate. În așa
fel va avea o contribuție enormă îmbunătățind climatul investițional practic fără costuri.
În așa fel potențialii investitori noi vor fi interesați să investească în țară inclusiv ÎMM-
urile.
4 Referitor la subiectul abordat în secțiunea 3.1.1 (angajatorul dorește să investească în instruirea continuă a
angajaților) legislația și realitatea sunt pe aceeași pagină. Deci dacă este necesară modificarea legislației și a
politicilor; recomandarea de a alinia legislația la condițiile reale nu se aplică la acest subiect și multor altor
cazuri.
-16-
Referințe
Eurostat (2012). The European Statistics Office - Online Database.
FIA (2009). White Book - Proposals for improvement of the investment climate in Moldova. The Foreign Investors Association in Moldova. Chisinau, Republic of Moldova, FIA
German Advisory Group Ukraine (2007). The Structure of Foreign Direct Investment in Ukraine and its Macroeconomic Implications.
ILO (2012). Laborsta Internet.
IMF (2011). World Economic Outlook.
IMF Data Warehouse (2012). Coordinated Direct Investment Survey (CDIS).
Moldovan Investment and Export Promotion Organisation (MIEPO) (2010). Foreign Investment Guide - Foreign Direct Investment.
United Nations Conference on Trade and Development (2012). UNCTADStat.
World Bank (2011). Moldova after the Global Crisis: Promoting Competitiveness and shared growth. Poverty Reduction and Economic Management Unit - Europe and Central Asia Region.
World Bank (2012). "data.wordbank.org." from http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD.
World Bank (2012). "Doing business - measuring business regulations." from http://www.doingbusiness.org/.
World Economic Forum (2011). The Global Competitiveness Report 2011–2012.
-17-
Lista documentelor de politici recente
• Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al îmbunătăţirii eficienţei energetice: Opţiunile şi potenţialul Moldovei, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Ciclul de Studii de Politice 01, februarie 2012
• Creşterea creditului în Moldova: analiza empirică şi recomandări de politici, de Enzo Weber şi Robert Kirchner, Ciclul de Studii de Politice 03, iulie 2011
• Opţiuni pentru un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, de Matthias Luecke, Alex Oprunenco şi Valeriu Prohnitchi, Ciclul de Studii de Politice 02, mai 2011
• Propuneri pentru reducerea poverii administrative a reglementărilor fiscale în Moldova, de Ricardo Giucci, Alexander Knuth, Natalia Cotruta şi Ana Popa, Ciclul de Studii de Politice 01, martie 2011
• Cadrul regulatoriu a ÎMM în Moldova: Recomandări din Perspective Economice, de Alexander Knuth, Ciclul de Studii de Politice 02, noiembrie 2010
• Sectorul electroenergetic în Moldova: Evaluarea opţiunilor strategice, de Georg Zachmann şi Alex Oprunenco, Ciclul de Studii de Politice 01, septembrie 2010
Lista notelor de politici recente
• Situaţia creditelor de carbon ale Moldovei după anul 2012, de Georg Zachmann,
Ediția Politica de Informare 09, decembrie 2011
• Comentarii asupra Legii IMM-urilor din octombrie 2011 de Alexander Knuth, Ediția Politica de Informare 08, octombrie 2011
• Propuneri privind reforma documentaţiei primare în Moldova, de Alexander Knuth şi Natalia Cotruta, Ediția Politica de Informare 07, octombrie 2011
• Propuneri privind Reforma Standardelor de Contabilitate Pentru Micro Entităţi din Moldova – Prezentarea Proiectului Complet şi Discutarea Aspectelor Conexe, de Alexander Knuth, Natalia Cotruta, Alexander Nederita şi Natalia Tsiriulnikova, Ediția Politica de Informare 06, octombrie 2011
• Monitorizarea sectorului IMM în Germania, de Alexander Knuth, Ediția Politica de Informare 05, iulie 2011
• Documentație primară în Germania, de Alexander Knuth şi Ilona Kaiser, Ediția Politica de Informare 04, mai 2011
• Comentarii pe marginea Proiectului Legii Întreprinderilor Mici și Mijlocii la situația din Martie 2011, de Alexander Knuth, Ediția Politica de Informare 03, mai 2011
• Strateiga Energetică a UE şi consecinţele acestia pentru Moldova, de Georg Zachmann şi Alex Oprunenco, Ediția Politica de Informare 02, iulie 2011
• Costul economic al gazului ieftin din Rusia. Analiză şi recomandări de politici, de Ricardo Giucci şi Georg Zachmann, Ediția Politica de Informare 01, februarie 2011