athanasie de limassol omilie partea 1

8/18/2019 Athanasie de Limassol Omilie Partea 1

1/4

Cum să câştigăm Dumnezeiescul Har(tâlcuire a unor fragmente din Viaţa Sf. Siluan Athonitul)

Omilie a IPS Athanasie de Limassol- Ciru

Vom face rug!ciunea"#m!rate ceresc$

%e g!sim la agina &' a studiului c!rţii Vieţii Sfântului Siluan. Am !ut data trecut! marealut! e care a f!cut-o Cuiosul r!*dând toate aceste schim*!ri ale harului lui +umneeu cu scoulde a reg!ti ,n chi edagogic sufletul lui ,n cunoaterea aceasta a e/erienţei +uhului Sfânt ado*ândirii +uhului Sfânt ,n mi0locul unei uriae r!*d!ri care desigur are leg!tur! ,ntotdeauna cucredinţa ,n +umneeu i cu marea smerenie. Sfâream acel stih care este aici la agina &' un stihde salm care sune" Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, de ce m-ai părăsit?...Aadar ,l g!sim e Sfânt ,n mi0locul acestui chin al r!*oiului gândurilor al schim*!rilor cercet!riiharului ,n chiul ,nde!rt!rii i !r!sirii 1arului lui +umneeu. Cum ar sune +aid Psalmistulcuântul acela c! uneori are c! +umneeu !r!sete e om. 2i este cea cumlit ,nfrico!tor lucru s! ne gândim c! oamenii cei mai mulţi tr!iesc asta cu ade!rat. #ns! ,n esenţ! mai recis

adic! +umneeu niciodat! nu !r!sete e om niciodat! nu !r!sete e om. 1arul r!mâne,ntotdeauna ,nl!untrul ,ns! r!mâne ascuns aa cum sun Sfinţii P!rinţi se ascunde harul nu mailucrea! ci ,l las! e om s! cread! c! lucrea! singur. +ar ,n chi tainic se doedete c! haruldumneeiesc este ,ntodeauna ,nl!untrul fiec!rui om ,ndemnându-l s! doreasc! s! lute entru1ristos.

#naint!m i continu!m unde am r!mas data trecut!. 3 Marea şi neasemuita experienţă a părinţilor noştri din neam în neam a arătat că destul de mulţi s-au învrednicit de cercertareaharului la începutul întoarcerii lor la Dumnezeu. Însă puţini monahi au stăruit în această luptă,care este neapărat trebuincioasă în cele ce urmează, pentru ca după părăsire să dobndească dinnou, cu înţele!ere, harul ce cunoscuseră4.

Sune aici 5heronda Sofronie un lucru care este ala*il entru e/erienţa oamenilor care seneoiesc e calea duhului c! mulţi se ,nrednicesc s! ai*! o cercetare a harului la ,nceutul,ntoarcerii la +umneeu ,ns! ,n continuare uţini oameni st!ruie ,n aceast! neoinţ! care este denea!rat! tre*uinţ! entru a aea cea mai mult anume o cunoatere o aeare statornic! ,n harullui +umneeu. 6ste cea care ni se ,ntâml! ,n general tuturor. #ntr-un stadiu al ieţii noastre ,ntr-un ceas al ieţii noastre +umneeu ne cercetea! i ne c!l!uete ne trage c!tre cele de sus ecalea Sa mai recis se ,ntâml! aa cum o sune aici 5heronda. 7oate sunt de o*icei la ,nceutuoare. 6 uor când aem harul lui +umneeu" Aem tânguire ,n rug!ciunea noastr! aem lacrimi,n rug!ciunea noastr! iu*im s! alerg!m la *iseric! nu ne o*osesc slu0*ele lungi ci ne ,nc!lesc ne

*ucur! ostirile rug!ciunea soedania studiul cuântului lui +umneeu. 7oate acestea se fac cuodihn! f!r! osteneal!. 2i nu numai aceasta dar i atimile se retrag ,n aceast! erioad! nu se ar!t!

rea multe atimi nici rea multe gânduri se micorea! r!*oiul duhonicesc i sufletul tr!iete ostare de *ucurie o stare ,n care este umlut de *un!oinţ! i *ucurie indiferent de ce se ,ntâml! ,n 0urul lui c!ci le ede e toate rin lumina aceasta a reenţei lui +umneeu. Aceasta rima stareeste lucrarea 1arului deoarece nu este osi*il ca oamenii s! se ,ntoarc! la +umneeu f!r! s! nu-icercetee 1arul. Aa cum sune 1ristos ,n 6anghelie" 3%imeni nu oate eni la 8ine dac! nu ,la trage 7at!l 8eu4. Adic! a ne ,ntoarce la 1ristos este lucrarea atragerea harului 7!t!lui Cerescdesigur ne,nl!turând li*ertatea i disoiţia noastr!. Sau cum sune Aostolul" 3%imeni nu oatechema numele +omnului Iisus decât ,n +uhul Sfânt4. Pentru a-L chema corect e +umneeu i

entru a-L cunoate e 1ristos ca 8ântuitor din adâncul inimii noastre aceasta se face numai rinharul Sfântului +uh. 6ste cea ce se reet! cu toate generaţiile de cretini. #ns! etrecem ,n9iseric! or*im desre cei etrecem ,n mi0locul celor duhoniceti i de multe ori f!r! moti trece

o distanţ! de tim i +umneeu tie i ronia Lui i atunci ,ncee ,ncet-,ncet s! ni se arate c! ne-am ierdut râna c! ne-am ierdut *un!oinţa e care am aut-o la ,nceut am ierdut ofta derug!ciune e care am aut-o la ,nceut i toate celelalte. %e !r!sete harul i ne ,ncon0oar! ,ncet-

'


2/4

,ncet un ,ntuneric un ,ntuneric duhonicesc. Iar dac! omul nu cunoate aceast! stare atunci este cumult mai lesnicios s! se afunde ,n den!de0de ,n diserare. +eoarece ,n acelai tim cu ridicareaharului ,nce din nou atimile echi s! se ridice de o*icei s! ne lute cu mai mare furie s! neuml! mintea noastr! cu gânduri necurate cu gânduri *lasfemiatoare i de necredinţ!. 2i ,ndeo*tedesigur este foarte greu. 2i atunci oamenii cred c! au f!cut reun !cat i c! mai mult din caua

!catului i-a !r!sit harul c! este !catos c! nu mai este nimic de f!cut c! nu mai e/ist! mântuire.

2i aa mai dearte tot felul de gânduri e aceast! tem!. 7re*uie s! tim ,ns! cu nu e nimicnelinititor c! este cea ce ţine de c!l!toria noastr! duhoniceasc! aceasta erioad! a !r!siriiharului.

8i-am amintit c! odat! a fost ,ntre*at un 5heronda din Sf. 8unte. :n monah oarecare a,ntre*at" "heronda cnd am venit în #$. Munte să mă $ac monah, aveam multă rvnă, aler!am la

prive!heri, la toate slu%bele, aveam rvnă pentru postiri, aveam mult zel, multă ru!ăciune, aveamlacrimi. &cum nimic din toate acestea. 'i nu numai aceasta, dar mulţime de lupte, de !nduri şi oîncremenire, cum s-ar spune, încon%oară su$letul meu. 2i desigur 5heronda i-a e/licat c! toateacestea nu sunt nimic. +umneeu seam!n! cu un cofetar detet care atunci când merg oamenii lacofet!rie el reg!tete câtea mici r!0iturile e care le d! ,n dar. Iar oamenii le m!nânc! se,ndulcesc cu ele i du! ce se ,ndulcesc ,i sun" Ce r!0ituri *une; 2i aoi merg la cofet!rie i le

cum!r! cu *ani de data asta. Aa face i 9unul +umneeu. Adic! ,i ,ndulcete e oameni la,nceut ,ntr-un chi ca s!-i atrag! lâng! 6l le d! un gust ca s! se ,ndulceasc! de reenţa Lui ungust al harului i aoi Se ascunde nu ca s!-l edeseasc! e om ci aa tre*uie s! fie ca s! oat!omul sa se neoiasc! i s! do*ândeasc! mai mult acest har cu sudoarea lui cu *anii lui cum ar enicu osteneala lui. +eoarece +umneeiescul 1ar este cea foarte-foarte scum cea nereţuit i nu

ot oamenii s!-l ţin! dac! nu au l!untric condiţii otriite. 2i rima condiţie entru enirea ,n sufleta harului este cugetul smerit. Cugetul smerit nu ,nseamn! a aea feluritele gânduri" adic! s! m!gândesc c! eu sunt un om neutincios c! sunt !c!tos sunt de nimic fac !cate fac asta i asta$7oate acestea smeresc mintea noastr! ,ns! inima noastr! adâncul inimii noastre nu se smerete cugânduri smerite nu ot acestea s! co*oare ,n adânc. Inima este smerit! rin isite ,ncerc!ri rin

!r!siri acestea !trund ân! ,n adâncul inimii i un temelia smereniei. Adic! smerenia estecunoaterea c! +umneeu le lucrea! e toate iar noi numai ne d!m sinele lui +umneeu iar +umneeu le face e toate. %u utem noi face nimic adic! ceea ce edem ,nl!untrul nu estelucrarea noastr! ci a 1arului. A noastr! este numai râna disoiţia oinţa. Celelalte sunt lucrarea1arului. 2i multe alte taine duhoniceti se ,mlinesc e temelia smereniei. Pentru acest moti inasura sufletului omului multe st!ri grele ca s! oat! cu ade!rat s!-i smereasc! adâncul i s!do*ândeasc! ceea ce sune Prorocul +aid inima în$rntă şi smerită pe care Dumnezeu nu o vaur!isi. Aceast! noim! o au multele isitele e care le au cretinii oamenii care care se afierosesc ede-a ,ntregul lutei duhoniceti cum este aici Sf. Siluan.

#n aceast! stare ,n aceast! erioad! grea ,ntunecat! erioad! du! ce L-am cunoscut e+umneeu L-am gustat uţin ,nainte i acum ne afl!m ,n aceast! suferinţ! ,n care nu tim dac! ne

a cerceta din nou harul ,n reun fel reodat! e neoie de mult! r!*dare i de mult! credinţ! ,n+umneeu n!de0de ,n mila lui +umneeu. #ns! este toate e neoie mai ales de un lucru denea!rat! tre*uinţ! anume s! cunoatem c! +umneeu du! marea mila Lui ne miluiete e noi c!numai mila Lui ne oate re,nsufleţi ,nia c! noi singuri nu utem face nici o lucrare. S! nu credemc! dac! ,n aceast! erioad! om m!ri neoinţele noastre om sori ostenelile trueti om utea s!aducem ,naoi harul mai reede. %u; 1arul a eni ,n ceasul ,n ora ,n care tie ,n care ede c! am

us ,n!luntru nostru temelia smereniei. +e multe ori oamenii care in la soedanie ,ntrea*!" (ărinte, spune-mi ce să $ac ca să $iu ca atunci cnd m-am întors la Dumnezeu? )e să $ac ca să simt *itur!hia, ru!ăciunea, toate cu bucurie şi rvnă? %u e/ist! reţete ca s! sunem" f! asta i asta i sea ,ntoarce harul. Pentru c! nu se ,ntoarce +umneeiescul 1ar entru fatele noastre. Oamenii ots! se toeasc! ,n neoinţe i s! nu ai*! reultat. 2i ot s! fac! o mic! neoinţ! dar s! g!seasc!

m!rg!ritarul acesta al cugetului smerit i al inimii dro*ite i aceti oameni cu uţin! neoinţ! i cuadânc! smerenie s! soreasc! duhonicete s! do*ândeasc! harul lui +umneeu. Pentru c! harul nu oate fi mituit. Sfinţii P!rinţi au scris multe lucr!ri e aceast! tem! c! niciodat! omul nu se


3/4

,ndretea! rin fatele lui ci numai rin harul lui +umneeu ,ndretarea este *iruinţa 1aruluidoada li*ert!ţii i ,mreunii lucr!rii li*ere cu +umneeu. Acesta este un stadiu al ,ncerc!rilor unstadiu foarte greu ,n iaţa duhoniceasc! aa cum am citit din Viaţa Sf. Siluan care oate duramulţi mulţi ani i se cere mult! credinţ! i mult! r!*dare ân! se ,ntoarce ,n suflet simţirea milei lui+umneeu.

8ergem mai dearte i citim"

3)uvintele sunt neputincioase a în$ăţişa su$erinţele chiar şi ale unei sin!ure nopţi de luptăîn care el a petrecut mulţi ani. Îmi amintesc că #tareţul, căruia îndeobşte nu-i plăcea să vorbeascămult despre sinele lui, spunea+ Dacă Domnul nu mi-ar $i dat la început să cunosc ct de mult iubeşte omul, nu aş $i răbdat nici măcar una din acele nopţi, iar ele au $ost nenumărate.

Vedeţi c! ,nd!r!tul fiec!rui sfânt ,nd!r!tul fiec!rui om care se neoiete se ascunde o uria!lut! un colosal r!*oi iar e acestea le cunoate numai +umneeu... 2i de aceea sunem de multeori le sun oamenilor care iitea! m!n!stirea noastr! i ne cer s! le icem istoria m!n!stirii. 2isunem" Da, mănăstirea e din secolul - , ridicată de cutare ctitori, a trecut prin turcocraţie,apoi prin autocraţia lui "ri!orie &vxentiul, biserica a $ost restaurată de cinci ori/ i tot felul deastfel de cronologii. #ns! istoria unei m!n!stiri istoria unui om care se neoiete entru +umneeuistoria 9isericii nu oate fi descris! rin aceste lucruri. Acestea sunt nite simle cronologii

e/terioare dar ade!rata istorie o cunoate numai +umneeu c!ci 6l este Cel ce ede adânculinimii omului i +umneeu tie intensitatea lutei e care o face fiecare om entru des!ârireadragostei i cu rec!dere monahul care !r!sete lumea i se afierosete ,n ,ntregime lui+umneeu. +e aceea ,nd!r!tul fiec!rei m!n!stiri se ascund nenum!rate astfel de noţi mii de noţimii de ile mii de ceasuri = aa cum le descrie Sf. Siluan. +esigur +umneeu nu-L !r!sete e omci numai ,l las! s! cread! s! i se ar! c! lut! singur.

8ai dearte sune" Dacă Domnul nu mi-ar $i dat la început să cunosc ct de mult iubeşteomul/ Vedeţi c! fundamentul neoinţei duhoniceti este e/erienţa iu*irii lui +umneeu entruom. Când omul gust! cât de mult ne iu*ete +umneeu i c! toate toate e câte le-a f!cut+umneeu le-a f!cut numai i numai entru a ne mica ca s!-L iu*im entru a ne atrage lâng! 6latunci do*ândete fundamentul neoinţei duhoniceti. +ac! omul ,ncee s! se neoiasc! du!celelalte dou! ,nţelegeri (ca ro* sau entru lat!) este *ine i aa dar nu este un fundament s!n!tos.Sfinţii P!rinţii ne-au descris trei st!ri ale ieţii duhoniceti. 6ste starea de ro* ,n care omul selut! duhonicete dar simte fric! ca nu cuma s! a0ung! ,n Iad ca nu cuma s! !timeasc! cear!u s! ,l !r!seasc! +umneeu #l simte e +umneeu ca e un asru st!ân ca e un asrucârmuitor care ateat! de la el s! fac! una i alta. Omul se numete ro* deoarece nu are li*ertatea+uhului. 6ste un stadiu entru runci al neoinţei duhoniceti rimul i este *un c!ci omul,ncee s! se neoiasc! ractic ,ns! tre*uie s! ,l de!easc!. Pentru c! oate s! in! o cli! ,n carelucrurile nu or s! se etreac! cum rea i s! se sminteasc! entru aceasta o s! ai*! isite i o s!ic!" oare +umneeu nu ede e toate câte le-am f!cut c! m-am neoit s! fac oia Lui>;...

Al doilea chi de neoinţ! un ic mai *un decât cel de ,nainte este cel de sim*ria adic!

este acela care se neoiete entru a a0unge ,n ?ai. 6ste a crede c! f!când lucr!ri duhoniceti omcum!ra ?aiul #m!r!ţia lui +umneeu harismele +uhului Sfânt. 6ste starea sim*riaului asalariatului sau funcţionarului e lim*a noastr!. Adic! a simţi c! om lua o slu0*! de la +umneeuom munci i om lua *ani$.. Vom face oruncile lui +umneeu om ,mlini oruncile ca s!lu!m dret r!slat! harismele lui +umneeu i ?aiul. +esigur nici aceast! disoiţie nu estes!n!toas! deoarece nu se ia harul lui +umneeu nici ca sim*rie nici ca r!slat! ci se d! ,n dar deaceea se numete har.

A treia disoiţie este cea a fiului lui +umneeu a coilului lui +umneeu i aceastadisoiţie este starea s!n!toas! sre care tre*uie s! tindem. #n aceast! disoiţie se ,ntruchiea!starea unui ade!rat cretin ,n care omul se neoiete entru +umneeu entru c! #l iu*ete nu

entru c! #l ede ca e un st!ân ,nfrico!tor nici ca e un *un l!titor ci #l ede e +umneeu ca

e P!rintele s!u Ceresc. 2i nu doar atât ci ca e centrul iu*irii sale al e/istenţei sale adic! toat!e/istenţa omului se mic! ,n +umneeu nu mai este osi*il entru om s! gândeasc! s! tr!iasc! saus! fac! cea care s! nu-i lac! lui +umneeu. Acest om care gândete astfel ca un ade!rat coil al

@


4/4

lui +umneeu se mic! ,n li*ertatea +uhului i rimete harul lui +umneeu ,n ade!r ca mil! cad!ruire de la +umneeu.

#ntrea*! Sfinţii P!rinţi de ce +omnul a tre*uit s! treac! rin atât de multe chinuri ,nainteamorţii> %u utea 1ristos s! fac! ,n aa fel ,ncât s! moar! ,ntr-o or! r!stignit f!r! s! se chinuie f!r!s! fie ironit f!r! s! fie *iciuit f!r! s! fie ,n0osit f!r! toate am!r!ciunile s! fie o r!stignire f!r!atâta chin> +e ce ,nc! a f!cut stelele de ce atâta diersitate ,n idire ,n fire edeţi mii milioane de

milioane de !s!ri de insecte de ce toate acestea din idire> +e ce le-a f!cut +umneeu e toateacestea> %u utea s! le fac! mai simlu> 6 neoie de toate miile astea de secii de !s!ri nu eraudestule trei secii de !s!ri...>; 6i toate acestea le-a f!cut de fat entru a-i da omului ricini entrua-L iu*i e +umneeu i le-a dat entru a-l mica e om entru a-l ,nduioa e om cu *og!ţia iu*iriiSale rin mi0locirea ariet!ţii din idire din creaţie ,nc! i rin Patimile Sale. +eoarece tre*uie s!tiţi c! atunci când omul ,ncee s! c!l!toreasc! c!tre +umneeu ,n chi corect i s! se mite ,nsfera rug!ciunii una din rimele e/erienţe e care o rimete este cea care se numete cunoatereafiinţelor = a raţiunii firii adic! adic! are e/erienţa celor ,ncon0ur!toare cunoaterea raţiunii celor ce e/ist! ,n 0urul lui. Atunci omul a ,nţelege foarte *ine ce ,nseamn! idirea ce ,nseamn! crearealumii ce ,nseamn! lumea uniersul. +eoarece toate acestea s-au f!cut cu un singur ţel entru a-la0uta e om s! in! la +umneeu la +umneeire. +e aceea de fat scoul - raţiunea idirii este

cunoaterea iditorului. Aadar toat! aceast! slendoare cu care ne ,mre0muiete +umneeu imultele este m!sur! de multele *un!t!ţi ale lui +umneeu sunt numai i numai entru a ne

rooca entru a ne mica i a ne contientia de m!reţia iu*irii Lui. +ac! omul are aceast!cunoatere a iu*irii dumneeieti gustul acestei cunoateri atunci cu ade!rat oate s! se neoiasc!i s! etreac! mii de astfel de noţi aa cum sune Sf. Siluan Athonitul $ără să deznădă%duiască.

+e multe ori fenomenul cu care ne ,ntâlnim ,n iaţa noastr! este acela c! oamenii cu rimaisit! se lâng ,motria lui +umneeu cârtesc i se clatin! de colo-colo. Asta nu se etrece entruc! +umneeu ar schim*a tactica. %u; Sfinţii ,ntotdeauna au !timit mulţime de suferinţe +omnul#nsui a trecut rin Cruce i moarte. %oi suntem oameni *olnai i nu aem o leg!tur! corect! nu

riceem c! suntem fiii lui +umneeu coiii lui +umneeu i +umneeu ca P!rinte Se oart! astfelfaţ! de noi. 2i Aostolul sune 3ce !rinte nu-i mustr! fiul4 sau 3care este fiul e care tat!l lui nu-l

edesete4 3numai dac! suntem coii nelegitimi4. (6rei '

athanasie de limassol omilie partea 1

Documents