atestat ioana

5/6/2018 atestat ioana - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-ioana 1/10

Scurt istoric al harpei

Harpa face parte din categoria instrumentelor

de coarde ciupite si este unul din cele mai vechi

instrumente muzicale. Apare inca din anul 3000

i.e.n. in desenele egiptene si babiloniene. In

Vechiul Testament apare sub denumirea de

“Kinnor” , fiind instrumentul preferat al regelui

David. Harpa are origine straveche, cunoscuta sub

diferite denumiri: magadis la greci, nablium la

romani, trigonon la sirieni, lebed la popoarele din

Asia centrala. Primele instrumente aveau forma

unui arc, forma prin care este redata si de

hieroglifele si bazoreliefurile egiptene.

Harpa “eoliana” populara in Elada, de forma patrata montata, laatingerea brizei emitea sunetele armonice ale fundamentelor

respectivelor coarde. In perioada imperiului sumerian, 2400-1800

i.e.n. , are forma triunghiulara asimetrica, cutia de rezonanta avand

forma de barca sau lingura,cuprinzand 3-7 corzi, avand rolul de a

acompania cantaretii. (fig.1.1 fig.1.2 fig.1.3)

In

decursul anilor,

1



numarul corzilor cresc ajungand la 24. In secolul I i.e.n. istoricul

roman Sicullus Diodorus pomeneste de harpa “gotica”. In secolul XIII

apare pentru o scurta perioada, un tip denumit “psalterion”(cuvant

latin), in italiana “arpanetta” si “arpa doppia”,in germana “Spitzharfe”“Rotta” avand cutia de rezonanta plata, asezata vertical, coardele fiind

intinse pe ambele parti ale acesteia.

In Evul Mediu mai apare si sub numele de “chitara angelica”, in

Europa fiind prezenta in Irlanda , pe teritoriul ocupat de Celti. Cu

aceste instrumente se puteau obtine doar sunete diatonice. Pentru a

corespunde mai bine cerintelor muzicale din ce in ce mai mari, inca

din secolul XVI s-au facut experiente, incercand obtinerea sunetelor

cromatice. In a doua jumatate a secolului XVII apare harpa tiroleza cu

carlige cu ajutorul carora se putea modifica inaltimea sunetelor,acest

instrument numindu-se Hackenharfe, era incomod deoarece o mana

era ocupata doar cu acordatul corzilor.

Sistemul pedalelor (cu ajutorul carora se modifica inaltimea

sunetelor)si care se afla la baza harpei a fost inventat de Hochbrucker in anul 1720 dar care se acorda doar in Mi bemol si se puteau

interpreta doar lucrari in tonalitati cu bemol. Acest tip de harpa se

numea “Tretharpfe”. Lui Hochbrucker i-a venit ideea ca functiile

carligelor sa le plaseze in partea de jos a harpei,sub forma de pedale (7

pedale). Fiecare pedala corespunde unui sunet din octava. In

momentul miscarii(apasarii)

unei pedale notele din cele 7octave corespunzatoare sunt

modificate cu un semiton. Acest

instrument nu avea decat un sir

de prag pentru pedale. In 1820

constructorul de piane

Sebastien Erard a ajuns la

constructia harpei actuale cu

2



dubla miscare, adica cu doua siruri de praguri astfel harpa putand fi

acordata in orice tonalitate.

In Franta s-au construit si harpe cromatice, cu 80 de coarde si un

tip mai mic de instrument denumit “harp-luth” care nu s-au impus. Pe

langa marca “Erard” mai sunt cunoscute si folosite harpele marca

“Salvi” (italienesti) “Lyons & Hill” (americane).Etimologia

cuvantului harpa, provine din limba greaca unde ph=f. de aceea este

corecta pronuntarea de harpa si harfa. Italienii, francezii,englezii

folosesc denumirea de harpa iar germanii ,rusii de harfa.

Descrierea

harpei3



Harpa de tip Erard consacrata azi in toate tarile este alcatuita dintr-

un cadru oarecum triunghiular, in care sunt fixate corzile. In partea de

sus se gaseste consola, construita din lemn de paltin si scorus de o

mare soliditate, cu gauri prin care trec pivotii mecanismului de

scurtare a coardelor si cuiele, in care prin insurubare se fixeaza si se

acordeaza coardele. La capatul de jos coardele sunt fixate in butoane

de abanos si trec prin gaurile respective ale cutiei de rezonanta

formata din 3 placaje puternice din lemn de fag, artar sau palisandru,

intarita inauntru printr-un schelet usor si inchisa cu o placa de

rezonanta, ca la pian, din lemn de brad.

Latura verticala a triunghiului,coloana , sustine si reuneste consola si

cutia de rezonanta. Facuta din lemn de paltin, ea este gaurita ca un tub,

prin care trec verigele de otel ce leaga pedalele de mecanism. Jos la

baza harpei se gaseste o cutie care adaposteste cele 7 pedale . Trei

4



pedale sunt situate in partea stanga si celelalte patru in partea dreapta.

Sunt trei “casute” in care pot fi asezate pedalele.(fig. 2.2)

1- Sus – toate notele sunt in bemol

2- Mijloc - toate notele sunt in becar

3- Jos -toate notele sunt in diez

Pedalele sunt manevrate cu piciorul ( piciorul stang misca pedalele

din stanga, piciorul drept pedalele din dreapta)

Executarea cromatismelor necesita o “gimnastica” exagerata a

picioarelor si este contra naturii instrumentului, nemaivorbind de

5



zgomotul neplacut provocat de mecanismul pedalelor, care are

caracter deranjant pentru auditori.

Inaltimea sunetului este modificata cu ajutorul pedalelor, care de

fapt pun in miscare “furculitele” care se afla pe consola si care au rolul

de a scurta lungimea coardei si astfel ea va emite un sunet mai inalt cu

un semiton (cand pedala este mutata in casuta din mijloc). Pedala pusa

in casuta de jos actioneaza a doua furculita care scurteaza inca odata

coarda si asftel se obtine un sunet mai inalt cu inca un semiton;

diferenta dintre primul sunet si al doilea fiind deja de un ton.

Harpa are 46-47-48 de corzi, in functie de marimea instrumentului,care corespund celor 6 octave, plus 4-5 corzi. Intinderea este cuprinsa

intre Do bemol contra octava si Sol diez octava a IV. (fig.2.4)

Ultimele 2 note grave, nu sunt supuse actiunii pedalelor, sunt

2 note izolate, cu inaltime variabila pe care le-o fixeaza

instrumentistul inainte de a incepe executarea unei lucrari, dar

registrul optim de cantat este cuprins intre: (fig.2.5)

6



In registrul acut sonoritatea devine treptat tot mai firava, mai putin

armonioasa. Ultima octava acuta are sunetul slab si nu dispunde de

posibilitati cantabile, este in schimb adecvata pentru pasaje suple si

decorative.

Materialul folosit pentru corzi este diferit: majoritatea sunt din

intestine de ovine dar fiind sensibile la schimbarile de temperatura se

uzeaza mai repede, de aceea sunt inlocuite cu cele de nylon care sunt

mai rezistente dar nu au aceasi calitate sonora. Pentru a diferentia

corzile, ele sunt colorate dupa cum urmeaza : Notele Do au culoarearosie iar cele Fa au culoarea albastra.

Sunetele pot fi obtinute si in alte feluri decat prin ciupirea coardelor

in pozitia obisnuita.

- Pres de la table – coardele se ciupesc in apropierea cutiei de

rezonanta, rezultand o sonoritate mai nazala ca aceea a chitarei.

- Etouffees – aceste sunete se obtin ciupind coardele cu degetul si

inabusind imediat sunetul cu palma. (fig2.6 fig.2.7)

Alte efecte

caracteristice harpei sunt:

7



- Armonicele – care se obtin ciupind coarda cu degetul mare, dar

concomitent dosul palmei apasa coarda, scurtand-o si obtinand astfel

sunetul la octava superioara , aceste sunete sunt aproape diafane.

A

r p

egiile – sunt specifice acestui instrument si sunt utilizate sub orice

forma, mai ales daca sunt impartite intre cele doua maini. Este de

preferabil ca fiecarei maini sa ii fie incredintate cate 4 note.

- Acordurile arpegiate si glissando-ul sunt cele mai specificeforme, care sunt folosite mai ales pentru culoare, pentru

atmosfera , foarte des folosite de compozitori romantici si

impresionisti. Acordul arpegiat se poate canta mai strans, sau

mai desfacut, dupa cum cere

partitura.

- Glissando – acest efect

caracteristic a fost mult folosit,

abuzandu-se chiar de el. Pentru

Glissando , acordajul harpei se

aranjeaza comform exigentelor

armonice. Folosirea sunetelor

enarmonice duce la repetarea

imediata a unora dintre sunete,

ceea ce este mai de efect decat

8



simplul glissando pe treptele gamei. Jocul pedalelor permite

realizarea unui numar foarte mare de combinatii. Poate fi

ascendent sau descendent, oricare din maini poate emite

glissando din note simple, duble sau triple cu conditia ca distantadintre degete sa nu depaseasca un interval de sexta.

- Portamento – poate fi obtinut apasand pedala in timp ce coarda

vibreaza. Trebuie in mod necesar sa se limiteze la un interval de

un semiton sau de un ton, adica la atat cu cat variaza inaltimea

sunetului prin apasarea pedalei.

- Trilul – repetarea notelor alaturate intr-un tempo rapid, se

executa doar cu o singura mana.

In ansamblul orchestral, rolul harpei este perfect conturat si

limitat, el este decorativ, de coloratura. In acest sens este

magistral tratata de Ravel, Debussy, Rinski-Korsakov, Liszt. Deobicei aparitia ei vine fie sa intareasca armonia, dand un impuls

ansamblului cu un val sonor plin de elan, fie singura cu rol de

acompaniament.

9



10

atestat ioana

Documents