artterapia n tulburî ările emoŢionale ale copilului Şi...

121Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3

STUDIU CLINIC elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului

ARTTERAPIA îN TULBURăRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

THE USE OF ART THERAPy IN THE EMOTIONAL DISORDERS OF THE CHILD

Emilia Chirilă1, Daniela Laura Câmpean2, Elena Mureşanu3, Flaviu Câmpean4

REzUMAT

Procesul art-terapeutic presupune din partea artistului aplicarea unor mijloace artistice în vederea facilitării exprimării non-ver-bale a emoţiilor. Pornind de la această premisă, 50 de copii şi adolescenţi, grup heterogen din punct de vedere al sexului, vârstei şi provenienţei sociale, au beneficiat în cadrul CSM Copii Cluj de avantajele artterapiei. S-a putut stabili astfel un diagnostic clinic de o mai mare acurateţe şi s-a intervenit terapeutic multiaxial prin psihofarmacologie, psihoterapie, art-terapie şi asistenţă socială. Prinart-terapies-aufacilitat:•Relaţionareainterpersonală•Comunicareanon-verbală•Deprinderile•Catharsis-ulîn concluzie, art-terapia alături de celelalte intervenţii (medicaţie specifică, psihoterapie, asistenţă socială), contribuie la ameliorarea până la dispariţie a simptomatologiei şi are influenţe pozitive asupra imaginii de sine a copiilor şi adolescenţilor.Cuvinte-cheie: art-terapie, tulburări emoţionale, imaginea de sine.

ABSTRACT

The art therapy process involves the application of certain artistical means by the artist, in order to facilitate the non-verbal deliverance of emotions. In this respect, a number of 50 children and teenagers (an eterogeneous group in matters of sex, age and social background) have profited by the benefits of Art therapy at CSM Copii şi Adolescenţi Cluj-Napoca (The Centre for Child and Adolescent Mental Health Cluj-Napoca). A more accurate clinical diagnosis has thus been established, as therapeutic inter-ventions were undertaken in the multidirectional ways of psychopharmacology, psychotherapy, art therapy and social assistance.Thetherapyimprovedthefollowingaspects:•Theinterpersonalrelationships•Thenon-verbalcommunication•Thepersonalskills•TheCatharsis.Consequently, art therapy, alongside some other interventions (particular medication, classical psychotherapy, social assistance), contributes to the amelioration (and sometimes even to the disappearance) of the symptomatology and engenders several posi-tive results regarding the self-portrayal of children and teenagers.Key words: art therapy, emotional disorders, self-portrayal.

1 Artterapeut, terapeut terapie ocupațională, artist plastic, Doctor în Arte Plastice, Cluj-Napoca

2 Medic primar Psihiatrie Pediatrică, Medic specialist Neurologie Pediatrică, Doctor în Medicină, Cluj-Napoca

3 Asistent social, Cluj-Napoca4 Doctorand în Filosofie, UBB Cluj-Napoca

Adresa de corespondeță:1 Centrul de Sănătate Mintalăstr. Gheorghe Bilaşcu nr. 57, Cluj-NapocaTel.: 0264 599 001

1 Arttherapist, occupational therapist, artist, Doctor in Fine Arts, Cluj-Napoca2 MD, PhD, Pediatric Psychiatry, Pediatric Neurology, Cluj-Napoca3 Social worker, Cluj-Napoca4 PhD in Philosophy, UBB Cluj-Napoca

Adresa de corespondeță:1 Mental Health Center57 Gheorghe Bilascu street, Cluj-Napoca

STUDIU CLINIC

122 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3

elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului STUDIU CLINIC

INTRODUCERE

Tulburările emoţionale în vârsta copilăriei şi ado-lescenţei precum şi abordarea multiaxială a acestora din punct de vedere terapeutic presupune o experienţă îndelungată şi o circumstanţă temeinică a aspectelor neurobiologice, a tablourilor neuroclinice, a modalită-ţilor de exprimare verbală şi non verbală, precum şi a microgrupului familial şi social în care trăieşte copilul.

în tulburările dispoziţiei mergând până la riscul suicidar sunt cunoscute cercetările în domeniul ne-uromediatorilor- serotonină, noradrenalină, dopami-nă precum şi a axului hoptalamo-hipofizar. în cazul serotoninei este vorba despre o hipoactivitate, iar în cazul axului hipotalamo-hipofizar este vorba despre o hiperactivitate. Importante sunt şi cercetările recente de neuroimagistică.

Din punct de vedere anamnestic sunt importante următoarele aspecte:

– antecedentele heredo-colaterale semnificative (tulburări psihice, abuz de substanţă, dizarmonii de personalitate- la genitori);

– tabloul clinic identificat uneori indirect prin observaţie şi exprimare nonverbală poate identifica: tulburări ale dispoziţiei, instabilitate, iritabilitate, im-pulsivitate, agresivitate, tulburări de concentrare, se-reotipii şi bizarerii, anxietate de separare, ticuri.

Anamneza oferă informaţii valoroase referitoare şi la funcţionarea familiei, performanţa academică, tul-burările de identitate cu impact asupra stimei de sine generatoare de distres.

MOTIVAREA ALEGERII LUCRăRII

Art-terapia reprezintă o metodă valoroasă în di-agnosticul tulburărilor emoţionale ale copilului. Prin gestul grafic copilul comunică o multitudine de as-pecte corelate cu trăirile sale, cu căutarea identităţii, cu anxietăţile generate, cu mediul familiar şi profesi-onal cu situaţiile de neglijare şi abuz. Este exprimată agresivitatea, frustrarea, tendinţa de dominare, stima de sine scăzută, rivalitatea în fratrie, absenţa speranţei, tristeţea, mecanismele de compensare şi de apărare a eului, aspecte psihotraumatice semnificative, soluţii de rezolvare a situaţiilor traumatice.

Ca metodă terapeutică art-terapia are valenţe te-rapeutice în:

1. Realizarea unei terapii prin: – detensionarea copilului şi familiei – condiţionări pozitive repetate

– posibilitătatea exprimării nonverbale a unor situaţii traumatizante prin anihilarea a sentimentului de ruşine şi a criticii din partea celorlalţi

– relaţionara interpersonală şi comunicare cu ceilalţi membrii ai grupului.

– developarea unor aptitudini şi motivaţii – creşterea stimei de sine şi găsirea unor me-

canisme adecvate de rezolvare a situaţiilor trauma-tizante

– adecvarea comportamentului la solicitările gru-pului şi înţelegerea nevoilor celorlalţi

MATERIAL ŞI METODă

în studiu au fost cuprinşi 50 de copii şi adolescenşi cu vârste cuprinse între 5- 18 ani de ambele sexe, cu provenienţe sociale diferite, din punct de vedere loca-tiv, instructiv şi cultural.

S-au evidenţiat problemele funcţionale ale micro-grupului familial şi problemele legate de adaptabilita-te în colectivităţile de copii şi tineri frecventate de pa-cienţi. Diagnosticele au fost stabilite prin colaborare a echipei multidisciplinare conduse de medicul specia-list. Diagnosticul principal a fost: tulburări emoţiona-le cu debut în copilărie; diagnosticele asociate au fost:

1.tulburări de limbaj- prezente la 7 copii, repere-zentând un procent de 18% ,

2.ticuri – prezente la 3 copii, reprezentând un pro-cent de 6%,

3.tulburări anxioase prezente la 8 copii, reprezen-tând 16%,

4.tulburări de eliminare prezente la 6 copii, repre-zentând 12%,

5. ADHD prezente la 13 copii reprezentând 26%,6. Retardare mentală uşoară prezentă la 11 copii

reprezentând 22%.Fiecare copil a fost evaluat de către echipa multi-

disciplinară.în sala de art-terapie au fost examinaţi şi supuşi

terapiei atât individual cât şi în grupuri de câte 4 be-neficiari urmărindu-se :

- comportamentul copilului- capacitatea de relaţionare cu terapeutul şi cu cei-

lalţi copii- coordonarea, motricitatea fină şi grosieră- capacitatea de comprehensiune a cerinţelor te-

rapeutului- precizia gestului grafic- mimica şi pantomimica,- structurarea spaţială



- inteligenţa emoţională.- gândirea vizuală - depistarea de abilităţi speciale în domeniul artis-

tic şi orientarea profesionalăProcesul terapeutic din art-terapie se bazează pe

creativitatea artistului, care împreună cu cea a be-neficiarului se contopesc într-un flux creativ ce este adaptat abilităţilor şi nevoilor beneficiarului. în acest proces, artistul art-terapeut recurge la mijloace prelu-ate din educaţia artistică generală pentru a forma de-prinderi psihomotorii, în vederea facilitării expimării nonverbale, astfel meşteşugurile artelor transformân-du-se în metode terapeutice.(1)

Artistul plastic cu abilităţi de comunicare non-verbală, prin înţelegerea orientărilor de expresivitate formală pe care artele le adoptă în dinamica evoluţiei lor, are, în art-terapia clinică, un rol unic şi de o im-portanţă fundamentală în cea ce priveşte: amenajarea spaţiului de terapie (individuală şi de grup), asigurarea unui mediu facilitator intervenţiilor terapeutice prin utilizarea volumelor şi a spaţiului exterior în canali-zarea tensiunilor psihice în exterior; organizarea unei activităţi psihomotrice mai încordate şi mai susţinute (în cazul nostru olăritul) cu importanţă în decontrac-tarea psihomotorie - fenomen de bază în tehnicile de relaxare; ajustarea unor materiale din mediu şi trans-formarea lor în obiecte de artă, utilitare şi artizanat, pentru a pune în evidenţă anumite tensiuni interioare şi totodată pentru a asigura descărcarea tensiunilor psihice prin fenomenul de catharsis, ce contribuie la

creşterea stimei de sine şi la reabilitarea dimensiunii socio-afective. Subliniez că, prin antrenare psihomo-trică, art-terapeutul contribuie la depistarea prin vi-zualizare a traumelor, abuzurilor şi a cauzelor acestora - în situaţii de criză-, şi la relaxare, dezinhibare- în situaţii de postcriză. Prin folosirea limbajului non-verbal în depistarea aptitudinilor practice, de autocu-noaştere, art-terapia contribuie la orientarea şcolară şi profesională, la dezvoltarea abilităţilor manuale, a calităţilor perceptive, a bunei orientări în spaţiu, ca trăsături ale personalităţii.

Referindu-se la implicarea directă a artistului vi-zual în procesul experimental, ca subiect de cercetat, şi la relaţia acestuia cu educaţia şi art-terapia creativă, Shaun McNiff consideră că aceasta „este o extensie a practicii sale...implică transfer şi contratransfer şi alte nuanţe subtile aflate în continuă schimbare, provenite din procesul experimentat...știinţele recunosc rolul obsevaţiei în cercetare. Se poate concluziona, referitor la participarea personală a artistului la experiment în cercetarea din art-terapia creativă, ca fiind necesară şi condiţionată de practică”. In cazul practicării art-te-rapiei, artistul şi beneficiarul nu pun problema dacă „sunt suficient de bun”; se elimină judecăţile de valoa-re, importantă fiind plenitudinea exprimării spontane Este vorba despre o abordare adaptativă - toţi artiştii care practică art-terapia se bazează pe activitatea lor artistică şi au o trăsătură caracteristică comună: sunt în concordanţă cu “pragmatismul esenţial”.

Prezentăm spre exemplificare câteva cazuri clinice.

1..M.A. SEx M, 6 ANI DG. MUTISM ELECTIV



1. M.A. sex M, 6 ani Dg. Mutism electivLa începutul şedinţelor de art-terapie beneficiarul nu

comunica cu nici unul din membrii echipei. Comunicarea a început prin modelaj. Se creează prin modelaj figurine cu ajutorul cărora art-terapeutul relaţionează cu benefi-ciarul, se joacă pe un teren de luptă creat împreună în care desfăăară diferite activităţi. Copilul este stimulat să descrie verbal ce se întâmplă în lumea imaginată, mate-rializtă în imagini bi sau tridimensională împreună cu artistul art-terapeut. Prin motivaţie, dorinţa de a realiza acele lumi imaginare, copilul a ajuns la dorinţa de a arăta de ce performanţe este în stare atât în comunicarea non verbală cât şi în cea verbală.

Rezultate: – descoperirea propriilor abilităţi prin artă şi

coştientizarea propriilor emoţii şi trăiri deschid noi căi de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal, iar bucuria de a crea, succesele apreciate de părinţi şi de cei din jur, atenuează efectele mediului conflictual în care trăieşte- rivalitate în fratrie

– imaginea de sine restructurată şi stima de sine pozitivă ajută la rezolvarea tulburărilor emoţionale datorate mediului social

– lucrează separat şi cu logopedul, participă la ter-apii de grup fiind integrat în echipe de 2-3 persoane, merge la grădiniţa de masă, unde comunică şi verbal. Cu ajutorul art-terapiei prin succesele repetate am atins obiectivele care au ameliorat comportamentul.

2. FPC, sex M, 5 ani Diagnostic:1. Tulburări emoţionale cu debut în copilărie2. Mediu familial conflictualCopilul este asistat în dezvoltarea sa în ceea ce pri-

veşte conceptele despre sine, mediu şi modul de funcţionare al acestuia.

Exerciţiile de art-terapie se încep pe roata de di-mensiuni mici, unde exerciţiile de încălzire şi concen-trare sunt stimulate de culorile concentrice (asemenea mandalelor), apoi se trece la interpretarea petelor de culoare şi spaţializare, prin stimularea concomitentă a simţului tactil şi vizual.

Prin art-terapie se încurajează formarea strategiilor de rezolvare a problemelor şi luarea decizilor în vederea diversificărilor formale; se descoperă abilităţi noi, necu-noscute până atunci, ceea ce duce la structurarea imaginii de sine pozitive

2. FPC, Sex M, 5 AnI



Se încurajează formarea strategiilor de rezolvare a problemelor şi luarea decizilor în vederea diversifi-cărilor formale; se descoperă abilităţi noi, necunoscute până atunci, ceea ce duce la structurarea imaginii de sine pozitive

Rezultate: – Descoperirea propriilor abilităţi prin artă şi

coştientizarea propriilor emoţii şi trăiri deschid noi căi de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal, iar bucuria de a crea, succesele apreciate de părinţi şi de cei din jur, atenuează efectele mediului conflictual în care trăieşte;

– imaginea de sine restructurată şi stima de sine pozitivă ajută la rezolvarea tulburărilor emoţionale datorate mediului familiar.

3. BG, sex M, 8 ani - provine din centru de plasa-ment

Diagnostic:1. Episod depresiv mediu2. Retardare mentală uşoară3. Tulburare specifică a vorbirii articulate4. Adaptabilitate scăzutăSe începe stimularea prin art-terapie cu activităţi

simple, sarcini mult sub nivelul vârstei cronologice pen-tru a asigura succesul, care are rol dezinhibator. Lucră-rile simpliste, anonime, nepersonalizate, se diversifică, doreşte să exploreze noi medii artistice, îşi stimulează singur creativitatea; a devenit curajos în explorare (probabil a fost substimulat în copilărie sau folosit pen-tru a-şi îngriji fraţii, fiind cel mai mare, poate chiar abuzat afectiv);

Rezultate: – Emoţional inhibat, relaţionare deficitară; prin

cîştigarea încrederii în sine este dezinhibat, se sparg blocajele emoţionale, se formează abilităţile de co-municare şi înteracţionare cu alţii;

– optimizarea capacităţilor de autocunoaştere şi autoacceptare se obţine prin creşterea graduală a gradelor de dificultate, ceea ce-i conferă satisfacţii în urma succeselor vizibile;

– dezvoltarea capacităţilor cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gândire etc.) se realizează prin analo-giile cu elementele din mediu şi lucrările executate;

– înlăturarea frustrărilor acumulate şi a sentimen-talor negative provocate de dezinteresul părinţilor (mai ales al mamei care nu-şi vizitează copiii la cen-tru nici de sărbători) se realizează prin câştigarea competenţelor şi a autorităţii asupra mediului, prin perfecţionarea unor abilităţi şi deprinderi deja for-mate prin activităţile artistice;

– dezvoltarea competenţelor, restructurarea imagi-nii de sine, stima de sine pozitivă duc la dezvoltarea competenţelor sociale;

– anxietatea de a fi pe placul cuiva a dispărut, este

3. BG, Sex M, 8 AnI - PrOvIne DIn CenTru De PLASAMenT



mândru de realizări, îşi scrie numele pe lucrări vizibil (foto), să se ştie că sunt ale lui şi doreşte să-şi aducă fraţii la CSM, unde se simte în siguranţă.

4. AD, sex F, 6 aniDiagnostic:1.Tulburări anxioase2. ADHD 3. Tulburare specifică a vorbirii articulateDesenul şi pictura sunt considerate forme de comuni-

care, cu implicare in dezvoltarea conştientizării senzori-ale a mediului, la această categorie de vârstă cronologică ( 4-7 ani); copilul relaţionează din ce în ce mai mult cu mediul, şi mai puţin cu propriile mişcări ale corpului. Imaginile evidenţiază acest lucru .

Printr-un mediul facilitator care oferă şi siguranţă pentru exprimarea stărilor emoţionale, dar şi a modali-tăţilor de a regla stările conflictuale, generatoare de anxi-etate şi frustrare, copilul este stimulat să lucreze jucându-se, identificând şi creând un spaţiu potenţial.

Rezultate: – Câştigarea autorităţii asupra mediului scade

anxietatea, facilitează trăirea sentimentului reuşitei prin implicarea într-un proces de creaţie, comunicare, şi exprimare. Provocarea cu ajutorul mediului duce la dezvoltarea stimei de sine; stima de sine ridicată şi în-

crederea în autoexprimare, prin perceperea propriilor abilităţi, reprezintă un factor important în procesul de adaptare socială.

– Spaţiul potenţial reprezintă o zonă intermediară între fantezie şi realitate, între subiectivitate şi obi-ectivitate, prin utilizarea obiectului, obiectul fiind înţeles ca produsul activităţii (de exemplu o foaie de hârtie umlpută cu linii), obiect care reprezintă obiectul treanziţional, care satisface prin fantezie, dar reflectă în acelaşi timp şi detaşarea de sine;

– în cazul copiilor cu ADHD, cum este şi în acest caz, folosim această metodă pentru a stimula copii să se concentreze asupra activităţii.

5.K r, sex M, 7 ani Diagnostic: 1. Tulburare reactivă de

ataşament a copilăriei2. Tulburare specifică a

vorbirii articulate3. Carenţe de mediu4. Adaptabilitate scă-

zutăExecută pictură pe dife-

rite dimensiuni şi cu diferi-te tehnici, modelaj pe roata 4. AD, Sex F, 6 AnI



olarului, colaje pe coli de hârtie colorată, exerciţii de fa-miliarizare cu diferite forme si culori în camera de joacă ( unde se asociază cu tehnica jocului de rol).

Rezultate: – Spargerea blocajelor emoţionale; – înlăturarea frustrărilor acumulate; – stimularea creativităţii crearea de stări afective

tonice; – inducerea unei stări de linişte şi acceptare de sine; – reducerea tensiunii şi anxietăţii; – capacitatea de a învinge obstacolele de natură

psihică ( barierele “nu pot, nu sunt în stare”, invin-gerea “amînării”.

6. M. P., sex F, 14 aniDiagnostic:

1. Tulburări de învăţare

2. Intelect liminar3.Tulburări de

adaptare şcolarăSe identifică

“punctele tari“ale in-dividului; în cazul acesta există o încli-naţie pentru expri-marea vizual-plas-tică, se dezvoltă unele abilităţi de execuţie şi exprimare cu ajutorul limbajului vizual, eventual se urmăreşte o orientare profesio-

nală către domenii unde este nevoie de asemenea abilităţi (arte decorative, artizanat, etc.);

Prin art-terapie se oferă pacientului o privire asupra emoţiilor, gândurilor şi sentimentelor.

Rezultate: – Dezvoltarea inteligenţei emoţionale; – Stimularea tuturor canalelor senzoriale; – Dezvoltarea capaciţăţii de a se exprima mai re-

pede şi mai uşor; – Modelarea personalităţii prin valori estetice şi

orientarea spre încorporarea frumosului în viaţă şi ac-tivitate;

– Dezvoltarea percepţiilor şi reprezentărilor vi-zuale, a imaginaţiei creatoare;

– Facilitarea comunicării interpersonale, creşterea sociabilităţii, creşterea adaptării în societate;

– Rezolvarea eficientă a conflictelor; – Crearea de stări afective comice; – Inducerea unei stări de linişte, acceptare de sine; – Reducerea tensiunii şi anxietăţii; – Capacitatea de a învinge obstacole de natură

psihică (nu pot , nu sunt în stare, învingerea “amânării Se foloseşte ca metodă art-terapia, prin calitatea ar-telor vizuale, care permite practicantului să se exprime prin mijloace specifice artelor.

7. M.M., sex f , 13 ani Diagnostic:1. Ticuri cronice complexe2. Fobie socială3. Balbism tonico clonic4. P. cu anxietate constituţională

5.K r, Sex M, 7 AnI



5. Adaptabilitate scăzutăStimularea canalelor senzoriale prin culoare şi modelajRealizări: – Dezvoltarea capacităţii de a se exprima mai re-

pede şi mai uşor; – declanşarea proceselor complexe de asimilare şi

fixare afectivă la nivel individual a valorilor estetice; – crearea de stări afective comice – inducerea unei stări de linişte şi acceptare de sine; – reducerea tensiunii şi anxietăţii; – capacitatea de a învinge obstacolele de natură

psihică (“nu pot, nu sunt în stare”, învingerea “amânării”).

REzULTATE GENERALE

Mulţi terapeuţi consideră că terapia prin artă, din punct de vedere analitic, poate fi luată ca şi o proiecţie a gândurilor, sentimentelor, produsul artistic fiind o proiecţie; ei accentuează importanţa dialogului sau a povestirii clientului despre produsul elaborat, în tim-pul sau/şi după realizarea acestuia.

în cazul persoanelor care nu au o stimă de sine pozitivă, care sunt nemulţumite de ele însele, prin in-termediul terapiei individuale sau de grup, printre fac-torii care asigura eficienţa terapiei se numără: trezirea speranţei, universalitatea, împărtăşirea informaţiilor, altruismul, recapitulerea cunoştinţelor, dezvoltarea tehnicilor de socializare, comportamentul imitativ, în-văţarea interpersonală, coeziunea grupului; membrii grupului pot învăţa din feed-back-ul altora.

în cazul terapiei de grup se pot experimenta noi roluri prin observarea reacţiilor altora şi beneficiarii pot fi susţinuţi sau reinformaţi.

Grupurile pot fi catalizate prin dezvoltarea lentă a resurselor şi abilităţilor.

în cazul educaţiei/art-terapiei creative, procesul te-rapeutic favorizează apariţia a trei reţele de comunicare:

1) între terapeut şi beneficiar2) între beneficiar şi artefact; 3) între terapeut şi artefact. Procesul creativ şi comunicarea creşte stima de

sine, curajul, asumarea riscului, experimentul învaţă noi deprinderi, îmbogăţeşte viaţa, acestea având ca-lităţi terapeutice incontestabile. Apar idei noi, noi căi de comunicare, noi căi de autoexprimare şi noi mo-duri de a vedea lucrurile.

Educaţia/art-terapia creativă este eficientă şi dez-voltă abilitaţile de adaptare atunci când participa-rea beneficiarului este voluntară. Prin abilităţile de adaptare dobândite în cadrul şedinţelor de art-terapie beneficiarul dobândeşte autoritate asupra mediului înconjurator, fapt ce contribuie la setimentul de com-petenţa. Prin competenţă creşte capacitatea individu-

6. M. P., Sex F, 14 AnI

7. M.M., Sex F , 13 AnI

CLINICAL STUDy elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child

129Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3

lui de a face faţă problemelor existenţiale, de a-şi în-deplini rolul social prin contactul cu factorul uman şi de mediu. Antrenarea empatiei în relaţiile interperso-nale, dezvoltarea unor strategii intrapersonale şi inter-personale de rezolvare a problemelor şi a conflictelor, spargerea blocajelor emoţionale, optimizarea capaci-tăţilor de autocunoştere şi dezvoltarea capacităţilor cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gândire etc), eli-berarea de tensiuni, anxietate, înlăturarea frustrărilor

acumulate şi a sentimentelor negative, perfecţionarea unor abilităţi deja formate (colaj, pictură, modelaj etc) şi dezvoltarea competenţei sociale, se numără printre beneficiile educaţiei/art-terapiei creative, practicată de noi cu metode ce au la bază domeniul ceramicii cu artele conexate acestei (sculptura, pictura, grafica), ceea ce sintetic exprimat este o educaţie/art-terapie multimodală centrată pe ceramică.

INTRODUCTION

The approach of the emotional disorders in child-hood and adolescence through a multidirectional therapy involves a long experience and a thorough circumstance of the neurobiological aspects, of the neuroclinical pictures, of the means of verbal and nonverbal communication, as well as of the family and social group of the child.

In respect of mood disorders, especially regar-ding the risk of suicide, the researches in the field of the neuromediators are well known - serotonin, no-radrenalin, dopamine, the hypothalamic-pituitary axis. In the case of the serotonin, a hypoactivity can be inferred, while in the case of the hypothalamic-pituitary axis, it’s a hyperactivity that can be conclu-ded upon. The recent neuroimaging researches are also important.

From the anamnestic perspective, the following aspects are very important:

– the relevant family background (mental disor-ders, substance abuse, disharmonies of personality – concerning the genitors).

– the clinical picture, often identified indirectly through observation and nonverbal communication, suggests: mood disorders, instability, irritability, im-pulsivity, aggressiveness, concentration disorders, ste-reotypes and oddities, anxiety of separation, tics.

The anamnesis offers valuable information regar-ding family life, academic performance and the iden-tity disorders that undermine the self esteem and ge-nerate distress.

MOTIVATION OF THE CHOICE OF THE THEME

Art therapy represents a valuable method in the diagnosis of the emotional disorders of the child.

Through the graphic gesture, the child expresses va-rious issues related to his feelings, like the search of his identity, the generated anxieties, the family and professional environment, the situations of neglect and abuse. Accordingly, the following reactions can be identified: aggressiveness, frustration, tendency to dominate, lower self-esteem, brotherhood rivalry, lack of hope, sadness, compensation mechanisms and self defense, other significant psychotraumatic aspects, solutions for traumatic situations.

Consequently, the art therapy method proves itself useful in the achievement of a therapy through:

– stress relief of the child and his family – repeated positive conditionings – the possibility of a nonverbal manifestation of

the traumatic situations by the annihilation of the sense of shame and criticism from others.

– interpersonal relationships and communication with other members of the group.

– the development of attitudes and motivations – the increase of self esteem and the finding of ap-

propriate mechanisms in order to solve the traumatic situations.

– the adequacy of behavior at the requests of the group and understanding the needs of others.

MATERIAL AND METHOD

The study included 50 children and teenagers aged 5 to 18 years of both sexes, different social backgro-unds in terms of housing, culture and education.

The results pointed out the functional pro-blems of micro-clustered families, as well as the issues concerning the adaptability to the collec-tivities frequented by the respective children and young patients. The diagnoses were established by the collaboration of a multidisciplinary team

** *

elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child CLINICAL STUDy

130 Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3

which assessed each child, led by the specialist phy-sician. The basic diagnosis was: emotional disor-ders with onset in childhood; the complemen-tary diagnoses were, as it follows:

1. language disorders, in 7 children, a rate of 18 % 2. tics, in 3 children, a rate of 6%3. anxiety disorders in 8 children, a rate of 16%4. elimination disorders in 6 children, a rate of 12%5. ADHD in 13 children, a rate of 26%6. mild mental retardation in 11 children, a

rate of 22%The patients were examined and subjected to the-

rapy both individually and in groups of four, accor-ding to the following guidelines:

– the child’s behavior – the ability to interact with the therapist and with

the other patients – the coordination, the fine and coarse motricity – the ability to comprehend the therapist’s demands – the precision of the graphic gesture – the mimic and the pantomime – the spatial structuring – the emotional intelligence – the visual thinking – the discovery of special artistic abilities and the

professional orientation The art therapeutic process is based on the artist’s

creativity which, alongside that of the patient, merges into a creative flux adapted to the latter’s necessities. Throughout the process, the art therapist (and artist as well) makes use of specific means that belong to

artistic education, in order to form psychomotor skills and with the final purpose of facilitating nonverbal expression. Thus, the artistic crafts are being reinven-ted as therapeutic methods.

The plastic artist particularly skilled in nonverbal expression has, by virtue of understanding the direc-tions of formal expressivity that fine arts embrace in their evolving dynamic, a unique and fundamentally essential function regarding: the laying out of a space for therapy (both individual and group therapy), the assurance of an appropriate environment for thera-peutic interventions through the use of open spaces in order to vent the psychic tensions, the framing of a more involved and continuous psychomotor acti-vity (for example pottery, in our case) which plays an important part in psychomotor alleviation – a fun-damental phenomenon in relaxation techniques, the adjustment of plain elements in the context by trans-forming them into art and handicraft objects, all of them with the final purpose of highlighting various inner tensions and to insure the alleviating catharsis of the rehabilitation of self esteem and, implicitly, of the socio-affective dimension. We need to emphasi-ze here the contribution of the art therapist, by way of the psychomotor training aforementioned, to the measurement through visualization of trauma, abuse and their causes and to the relief and disinhibition in the posttraumatic situations. Through the use of non-verbal language to identify the practical self-knowing aptitudes, art therapy facilitates school and professi-onal orientation, the development of several perso-nality features, like manual skills, perceptive abilities,

1..M.A. Sex M, 6 yeArS DG. SeLeCTIve MuTISM



and space orientation.Sean McNiff, speaking about the direct involve-

ment of the artist in the experimental process and about his relationship with education and creative art therapy, states that the latter is an “extension of his practice…implies the transfer and the counter-transfer and other subtle nuances in perpetual fluc-tuation, which rise out of the experimental process…The sciences acknowledge the role of observation in research. It may be concluded then that the personal participation of the artist to the experimental research is mandatory and conditioned by the artistic practice.” Moreover, in the context of art therapy, neither the artist, nor the patient asks himself “Am I good enou-gh”, the judgments of value being therefore excluded in favor of spontaneous expression. The approach is an adjustable one – all artists who practice art therapy rely on their own artistic activity and present a recur-rent common feature: they are always in accordance with the “essential pragmatism”.

To exemplify, we present several clinical cases.1. M.A. sex M, 6 years Dg. Selective mutism At the beginning of the art therapy sessions the pati-

ent didn’t interact with any of the members of the team. The communication started by way of modeling. Various figurines were crafted, by means of which the therapist could interact with the patient, for example by staging a battlefield. Thus, the child is verbally stimulated in order to describe what happens in the imaginary bi or tridi-mensional world. Being motivated in this manner by the wish to make the world come true, he manifests considera-ble progresses both verbally and non-verbally.

Relevant Results: – The discovery of one’s skills through art pro-

duction and the consciousness of one’s emotions and feelings pave the way for an effective communication, especially a non-verbal one. Moreover, the joy of cre-ating and the success related to it, properly appreci-ated by the parents and by all people in the child’s vicinity, have, in this case, mitigated the conflictive environment of the brotherhood rivalry. Consequent-ly, once the self image and the self esteem having been improved, the emotional disorders due to the social environment can be surpassed. We also mention in this respect that our patient is currently working in-dividually with the speech therapist while taking part on the other hand in group therapies, alongside other two or three patients. Due to the favorable results, the patient is attending a normal kindergarten, after hav-ing begun to communicate verbally. Our objectives in improving his behavior were thus achieved with the aid of art therapy.

2. FPC, sex M, 5 years Diagnosis:1. Emotional disorders that started in childhood2. A conflictive family environmentThe child is assisted in his development concerning his

self conception, the environment and its functioning.The art therapy exercises are initiated on the small

wheel, where the warm up and the focusing labor is stimulated by the concentric colors (similar to man-dalas). The next stage consists in interpreting the co-lorful stains and in the spatialization through the si-

2. FPC, Sex M, 5 AnI



multaneous stimulation of the tactile and of the sight.In art therapy, the development of problem sol-

ving strategies and the decision making with an eye to formal diversification are encouraged; new skills, unknown up until then, are always discovered, rende-ring a positive structuring of the self image.

Results: – The discovery of one’s skills through art pro-

duction and the consciousness of one’s emotions and feelings pave the way for an effective communication, especially a non-verbal one. Moreover, the joy of creat-ing and the success related to it, properly appreciated by the parents and by all people in the child’s vicinity, have, in this case, mitigated the conflictive environ-ment Consequently, once the self image and the self esteem having been improved, the emotional disorders due to the family environment can be surpassed.

3. B.G. sex M, 8 years – comes from an orphanageDiagnosis:1. Medium transient depression2. Mild Mental retardation3. Specific disorder of articulated speech4. Low adaptabilityWe began the therapeutic stimulation with simple ac-

tivities, tasks way below the skill and intelligence level of the chronological age, to insure the primary objective of disinhibition. Throughout the process, the patient star-ted to develop his first simplistic and impersonal works, to explore new artistic spheres and to stimulate himself in his creativity, stating his courage to explore. (He may have been poorly stimulated during childhood or put to take care of his brothers as the eldest child, maybe even affectively abused once in awhile).

Results:The overcoming of the emotional blockings, the

disinhibition and the forming of the communicati-on and interaction abilities. The optimization of self-knowing and self-acceptance capabilities through the gradual increase of the difficulty levels and, implicitly, a growing satisfaction following his successes. The de-velopment of cognitive skills (memory, attention, lan-guage, thinking) accomplished by virtue of analogy between the real objects and the artistic products. The disappearance of the frustrations and of all the negative feelings due to the parent’s disinterest (particularly the mother’s, who doesn’t visit her children, not even at ho-lidays) was achieved through the gain of authority over the environment and through the improvement of the pre-existent skills. The restructuring of the self image and the positive self esteem led to the development of social competences. The anxiety to please has vanished, while the patient is now proud of his accomplishments, since he now signs his works so that everyone knows they are his own and, moreover, he wishes to bring his brothers to CSM, where he feels safe.

4. A.D., sex F, 6 years Diagnosis:1. Anxious disorders



2. ADHD3. Specific disorder of articulated speechDrawing and painting are universally known as

means of communication with a direct implication into the development of the sensorial consciousness of the en-vironment between 4 and 7 years; the patient interacts with the environment increasingly more, while using the self-referent gestures increasingly less, as the images above prove it. The child is thus stimulated to work by playing, by creating a potential space in the frame of an appropri-ate environment which inspires safety and self-assurance in respect of emotional expression.

Results: – The gain of authority over the environment leads

to the decrease of anxiety facilitates the expression of

satisfaction regarding success through the involve-ment in the creative interactive process. The stimu-lation by the environment increases the self esteem, which alongside the ac-quired self-confidence throughout the accurate perception of one’s skills, builds up a steady social adaptation. The potential space represents an inter-mediate zone, between re-ality and fantasy, between subjectivity and objectiv-ity, and also a medium for

3. B.G. Sex M, 8 yeArS – COMeS FrOM An OrPhAnAGe

4. AD, Sex F, 6 yeArS



perpetually using the object – the object being de-fined as the product of artistic activity (for example even a piece of paper with drawn on it), as a transi-tional object that satisfies through fantasy and, at the same time, reflects a self-detachment. In the cases of ADHD patients like this one, the method aims to stimulate the focusing on a particular activity.

5.K r, sex M, 7 yearsDiagnosis: 1. Reactive disorders of childhood attachment2. Specific disorder of articulated speech3. Environment deficiencies4. Low adaptabilityThe patient executed several paintings of different di-

mensions and using various techniques: modeling on the potter’s wheel, collage on colored paper, exercises of acqu-aintance with forms and colors in the play room (associa-ted with the technique of role playing).

Results: – The overcome of emotional blockage, the disap-

pearance of frustrations, the stimulation of creativity

and of tonic affective atmosphere, the inculcation of a peaceful state of mind and of self acceptance, the reduction of tension and of anxiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like “I can’t do this or that”, I’m not able to..”), the giving up of postponing.

6. M. P., sex F, 14 yearsDiagnosis:1. Learning di-

sorders2. Liminar in-

tellect3. School adap-

tation disordersThe “strong

points” of the pati-ents were identified. In this case we are dealing with a par-ticular inclination to visual and plastic expression, that ena-

5.K r, Sex M, 7 yeArS

6. M. P., Sex F, 14 yeArS



bled us to further develop- the execution skills and the visual language. We also aimed an eventual professional orientation of the patient towards areas that exploit such skills (decorative arts, craftsmanship etc). By way of art therapy, the patient consequently formed a perspective of his own emotions, thoughts and feelings.

Results:The development of emotional intelligence, the

stimulation of all sensorial channels, the development of an easy free-floating expression, the outlining of the patient’s personality in accordance to the aesthetic values and the incorporation of the concept “beauti-ful” in everyday life, the development of visual percep-tion and representation, the facilitation of interperso-nal communication, sociability and social adaptation, the efficient solving of conflicts, the staging of comic affective states, the inculcation of a peaceful, self-ac-ceptance atmosphere, the decrease of tension and an-xiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like “I can’t do this or that”, I’m not able to..”), the giving up of postponing.

7. M.M., sex F, 13 yearsDiagnosis:1. Complex chronic tics 2. Social phobia3. Clonic and tonic balbism4. Constitutional anxiety5. Low adaptability6. The stimulation of the sensorial channels by

way of color and modellingResults: The development of easy free-floating expression,

the triggering of the complex processes of assimila-tion and affective fixation of the aesthetic values, the staging of comic affective states, the inculcation of a peaceful, self-acceptance atmosphere, the decrease of

tension and anxiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like “I can’t do this or that”, I’m not able to..”), the giving up of postponing.

GENERAL RESULTS

Many therapists consider art therapy, form an analytical point of view, a projection of thoughts and feelings, the artistic product being itself the projec-tion as well. They also emphasize the importance of the conversation and debate on the artistic product, during or after its accomplishment.

In the cases of low self esteem patients, the fun-damental characters that insure a successful thera-py (both individually and group therapy) are, as it follows: the stimulation of hope, the universality, the exchange of information, the altruism, the regular restatement of the acquired knowledge, the develop-ment of socializing techniques, the mimetic behavior, the interpersonal learning, the group’s cohesion, the feedback learning process within the group.

The groups can be sustained by the gradual deve-lopment of their members’ skills and resources.

In the sphere of the educational creative art the-rapy, the therapeutic process favors the building up of three axis of communications:

1) therapist-patient2) patient-artifact3) therapist-artifactThe creative process and the interaction increases

self esteem, courage, taking of risks; the experimental aspect favors the learning of new skills, enriching the patient’s life according with the therapeutic purpo-ses. New ideas, conceptions and ways of expression emerge.

In conclusion, when the patient’s engagement is

7. M.M., Sex F, 13 yeArS



voluntary, the creative art therapy proves very effici-ent in developing the adaptation abilities by which a thorough authority over the environment and, impli-citly, a general feeling of ableness is gained. Thus, the individual becomes more prone to voluntarily facing his existential problems and to assume a social role appropriate for him in the interaction with the envi-ronment and with the others. Finally, it’s worth noting and revising some of the manifold advantages of cre-ative art therapy, particularly in connection with the craft of ceramics and its associated techniques from

sculpture painting or graphic arts used by us: enact-ment of empathy, development of interpersonal and intrapersonal problem and conflict solving strategies, overcome of emotional blockages, optimization of self knowledge capabilities and of cognitive ones (memo-ry, attention, language, thinking etc), tension and an-xiety release, removal of frustrations and of negative states of mind, the improvement of pre-existent skills (in painting, collage, modeling etc), development of social competence.

BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHy

1. AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIASION, Man-ual de Diagnostic şi Statistică a tulburărilor Mentale DSM-IV-TR- 2000- Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România 2003, p 39-133.

2. MENTAL HEALTH, PSICHIATRY AND THE ARTS- a teaching hanbook- Reacliffe Publishing, Oxford- New Zork, Victoria Tishler.

3. EINON Dorothy, Creative Child- Recognize and Stimulate your Child’s Natural Telent, Barron’s, 2010

4. KAPLAN & SADOK, Manual de buzunar de psihiatrie clinică, Editura medicală 2001, p. 175 - 221

5. KAPLAN & SADOK Study Guide and Self-Examination Reviev in Pschiatry Wolter Kluver –Lippicott Wiliams /Wilkis , p 310-317, 364-367

6. MALCHIODI, Cathy A, Handbook of Art Therapy, The Guilford Press, New York and London, 2003, p. 157

7. MALCHIODI, Cathy A, Understanding Childrens Draw-ings, The Guildford Press, New York, 1998

8. McNIFF, Shaun, Trust the process: an artist’s guide to letting go. Creative ability. Psyhological aspects. Self-actualization (Psychology). Artist-Psychology, Shambbala Publication, Boston, 1998, p. 78

9. DENNIS OUGRIN, TOBIAS ZUNDEL, AUDREY V.Ng, Self-Harm in Young People- A Therapeutic Assessement Manual ,Hodder Arnold, an Hachette UK Company , 2010 p 49-59

artterapia n tulburî ările emoŢionale ale copilului Şi...

Documents