| | f i tînar c!e 22 anî s-â

^runeat în faţa trenului

La* mijlocul săptăm înii trecute, tinăru l M .L ,d e 22 de ani, din Valea Lungă, s-a aruncat în fa ţa trenului accelerat 352. M oartea sa a fost instantanee Ia impactul cu trenu l care circula cu peste 100 km. lă oră. —

Tragedia s-a petrecut.în miezul zilei, la ora 12,09, fn momentul în care gara era aproape pustie. Mecanicul de locomotivă a 'r e ­la ta t u lterio r organelor de politie că a sesizat prezenţa tînărului lîngă calea ferată, dar că nu şi-a dat seama de in tenţia , lui şi nu a putut evita accidentul. în astfel de cazuri,_ aflăm de la poliţia TF, mecanicii de locomotivă nu sîn t socotiţi răspunzăto ri.' Este al cincilea caz de accident tragic pe calea ferată în decurs de doar trei zile ale săptămînii trecute, una d in tre cele mai negre seriipentru Poliţia T.F. Cluj. !n numerele Viitoare ale ziarului vom reveni cu noi amănunte. (M. HOSSU)

w Agenda /2 , '9 Roza v în turilor /3 r Viaţa politică /4 ' '» A rtă — c u îtu ră /5 w Omul şi societatea / w Economie /7 p-Sport /8 p Femeia /9 ':9 Eveniment / 10 p Publicitate" / t l —14 ► Varietăţi */l5 1 »7 Diverse /I6

o lB— 1s a s »rai;

, ; Vreme caldă,- cu cer tem ­porar noros. Pe alocuri vor cădea precipitaţii mixte. Vînt slab la moderat din V. M ini­mele: -3 şi -1, maximele în tre 3-5 grade. Ieri, la ora 12, e- rau 3 grade pe Cetăţuie şi 1 grad la Aeroport, presiunea m ăsura 725 mm Hg. Diminea­ţa condiţii de ceaţă şi produ­cere a poleiului^ (Ioan Giurgiu).

arâtive pentru ieşirea .D.M.R. din Convenţie

Voier CHIOREANU

jîn ă ^ la sfîrşitnl săptămînii trecute, toate form aţiunile, politice din România şi-au exprim at dezaprobarea faţă de declaraţiile recente ale ; UDMR privind obţinerea

'au tonom iei în Secuime — de aici decurgînd o serie; de prerogative-ale partidului m inorităţii maghiare şi, în fond, crearea unei regiuni unde legile să fie cele adoptate de UDMR, nu de Parlam entul României. Foarte dure au fost

-. unele partide din coaliţia guvernam entală, iar PUNR şi t PDAR_ au ceru t interzicerea prin lege a activităţii UDMR.

Dar şi partide din Opoziţie, form al aliate cu UDM R,'s-au dovedit intransigente în aprecierile făcute asupra p ro g ra - .

. muliii. de autoguvernare al UDMR. Doar PNŢCD a păstrat O anum e rezervă, printre altele pentru că, în lupta pen­tru în tiie ta te c a re se duce în Convenţia Democratică, ţă ră ­n iştii nu au un â lia t-m ai credincios decît p a rtid u r m ino­rită ţii m aghiarei ■ . ;

Iată însă că lâ sfîrşitul săptăm înii trecuţe, PNŢCD a ieşit d in m uţenie şl a îndrăznit să-şi atenţioneze aliatul.

‘ Purtă toru l-de cuvînt al ţărăniştilor, senatorul Radu Vasile, a exprim at lia Iaşi rezerve faţă d e h o tă r î rea UDMR de a

r ct-ea regiuni autonome cu statut special în Secuime. Puţin înainte de această ieşire la rampă, fruntaşii UDMR Marko Bela şi Ţakacs Csaba s-au întîln it cu Corneliu Coposu şi Emil Constantinescu, întîlnire în urm a căreia s-ă anunţat intenţia liderilor maghiari de a cere clarificarea lucrurilor în Convenţia Democratică, dornici să afle cp gîndesc şefii acesteia şi mai aîes ce vor întreprinde în viitorul apropiat.

Dincolo .de aceste declaraţii se află adevărul 'că întîlni- rea cu dom nii Coposu şi Constantinescu' a fost determ i­nantă pentru evoluţia lucrurilor. Liderii ţărănişti şi-au dat seamă că n u ,p o t „tolera" la nesfîrşit acţiunile UDMR fără a ris'ca pierderea credibilităţii unei m ari părţi a electora­tului. Asta, pe de o parte. Pe de a ltă parte, UDMR nu pare dispusă să renunţe la nici unul d in tre punctele înscrise în grogramul său privitoare la autoguvernare.' Şi astfel s-a ajuns la un compromis tacit. PNŢCD va condamna atitu ­dinea UDMR, ia r aceasta va ieşi din Convenţie. Care Con-

, venţie nu are nevoie de sprijinul UDMR la alegerile le­gislative, partidul m aghiarilor prezentîndu-se cu candidaţi proprii. In schimb, sprijinul UDMR este binevenit la ale­gerile prezidenţiale. Din acest aranjam ent au de cîştigat

' ambele părţi.Dar, pentru a nu-1 supăra prea m ult pe maghiari,' Emil

Constantinescu, nu trebuie să facă declaraţii despre u lti­mele acţiuni ale-UDMR, prin accastă atitudine el încer­când să-şi păstreze sprijinul m arii mase a alegătorilor maghiari. - Qă aşa s-a întîm plat la ţntîlnirea cu pricina o dovedeşte şi ultima declaraţie a d-lui Coposu, care a subli­niat im portanţa organizării u n e i . coaliţii a Opoziţiei — în care preşedintele PNŢCD vede un p an d an t' la Protocolul

'■ partidelor care sprijină guvernul. O coaliţie care există de • fapt, prin forţa lucrurilor

DE LĂ MICA UNiRE LA MAREA UNIRE A NEAMULUI ROMÂNESCAniversarea Unirii Principa­

telor Române s-a desfăşurat, ie­ri, la Cluj-Napoca, sub generi­cul „De la Mica Unire’ la Ma­rea Unire a< Neamului Româ­nesc11. în acest context gene­ros, Sala M are de şedinţe â Prim ăriei a găzduit simpozionul intitulat: „ D e la Mica Unire la

Marca Unire a Neamului Ro­mânesc, în contextul unităţii naţionale", m anifestare organi­zată de P rim ăria municipiului Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie â Transilvaniei şi In­stitutul de Istorie. In prezen­ţă unor'-'distinse /personalităţi ale - adm inistraţiei - locale, au

a avut loc. un spectacol folclo­ric organizat de Prefectura ju ­deţului. Cluj şi Consiliul Jude­ţe a n , ' . P rim ăria '; municipiului

. Cluj-Napoca, Inspectoratul pen­tru Cultură, Inspectoratul Şco­lar, Cercul .M ilitar şi Centrul de Valorificare a Creaţiei Popu­lare 'al judeţului. Cluj. S tră lu­cirea torţelor — purtate pe tra ­

seul ’P -ţa Păcii — B-dul Eroi- ior, cu oprire, la monumentul. / „Mişcarea M emorandistă" — - P -ţa Avram I a n c u ş i a ar­

tificiilor a lum inat cerul serii de 24 Ianuarie,. P ia ţa Avram Iancu reverberînd sărbătoresc acordurile Horei . Unirii,

M. BOCU

SĂRBĂTORIREA UNIRII LA CERCUL MILITARIn prezenţa unor cadre mili-

tare şi a familiilor acestora,'s-ă desfăşurat o manifestare cultu­ra lă dedicată aniversării Uni­rii Principatelor Române., Cu

lă a tuturor rom ânilor. A lexan­dru Ioan Cuza — organizator şi reform ator al structurilor or­ganismului m ilitar românesc", după care ansam blul folcloric,

susţinut -'comunicări ştiinţifice . acest prilej a avut loc simpozio- , a l Cercului . M ilitar ^ prezentatlÂniVfirSă't'; intStlllnJ TTnîrci<-« do1 la 1SW-Ei' Glodarlu —

rea 'U nirii; P rincipatelor ' — prilej de afirm are a conştiin­ţei unităţii naţionale"; N .'C or- doş — „Dacoromania în pro­gramele politice ale românilor transilvăneni"; dr. G. Ncamţu: „Ecouri ale M arii Uniri in pre­sa ■ am ericană11; acad, ‘ Ştefan Pascu; col. (r) Vasile Ţibrea — „Reforme m ilitare ale domnito­rului A lexandru Ioan Cuza11. ; , Au mai luat cuvîntul 'veteranii

de război Al. Băieţan şi rar. (r) ybicu.- precum şi irig.. Răuca, din Braşov, originar din Mărgău.

.în după-am iaza de ieri, la Casa de cultură Studenţească

> n u l ; in titu la t „Unirea de la 1S53 (şi locul ei în unificarea stata-T l.W'Ş "

un frumos program " de cintece şi dansuri populare româneşti..

T*" * ’î v

REVENIM LA PARASTASUL LEGIONAR”Am prim it din partea Biroului de presă al A r­

hiepiscopiei- Vadului, Feleacului şi Clujului un co­municat îri legătură cu relatările din ziarul nos­tru despre „parastasul legionar11 oficiat în 13 ia­nuarie la catedrala ortodoxă din Cluj-Napoca în m e­moria legionarilor Ion Moţa şi Vasile Marin. „Sluj­ba a avut loc cu încuviinţarea I.P.S. - arhiepiscop Bartolomeu, care însă a precizat că actul religios nu trebuie să dev in ă . pretext pentru o dem onstra­ţie politică11. . 1

Aşa o fi fost, numai că „actul religios" a fost, cu cîteva’ zile înainte, bine „pregătit11, implicînd şi numele lui D um itru Stăniloaie. Nu se poate ca I.P.S. Bartolomeu să nu fi bănuit că există un tîlc ascuns în această „slujbă de pomenire",, ,,Slujba nu poate fi calificată drept parastas legionar" -J- ni. se spune. Or, chiar aşa i .s-a zis în catedrală.; Desigur, Moţa şi M a rin 'a u luptat împotriva co-

. muniştilor în Spania, dar legionarismul tot o miş­care fascistă răm îne şi nu poate. fi introdus pe uşa din dos în rîndul mişcărilor politice progresiste. Preotul pensionar Brânzăş,- care „a făcut elogiul

; ce lo f pomeniţi11,- este ş i , autorul unui articol, apă­r u t 'i n n r. 12/1994 a publicaţiei sibiene „Puncte

, cardinale", în care îl roagă pe Prea Fericitul P ă- ; rinte P atria rh Teoctist să pronunţe „actul de c o n - ' damnare totală a comunismului". Ne asociem aces­tui punct de vedere, cu sugestia ca un astfel de act de condamnare să se facă ş f faţă de fascism.

în privinţa informaţiei din ziar, cum că la sluj­bă a r fi fost prezent protopopul greco-catolic Re- breanu, ea este, într-adevăr, greşită. Numai că nu a fost inventată de ziarişti, ci le-a fost strecurată , intenţionat, pentru a se sugera solidarizarea bise­ricii greco-catolice la parastas. Cerem scuze preo-

' tţilui- Rebreanu şi îl asigurăm că n u a fost in in­tenţia noastră nimic altceva decît. să informăm corect. Din păcate, pizma şi intrigile unora, deloo creştineşti, ne-au adus în situaţia de a-i vehicula numele în mod com prom iţător. (C.I.)

ş%-

% JA PO N |A .B iIanţul oficial al seismului a depăşit, l 'Jn i, 5000 dc morţi făcînd din recentul cutrem ur de pă* ; ?* tn t cel mal groaznic seism înregistrat în Japonia d u p ă . i ^ l din Tokio şi regiunea sa în 1923. Potrivit poliţiei,» «lanţul încă provizoriu este acum de 5060 de morţi şi

persoane date dispărute. Există peste 26000 de ră- , s Mi in acest seism de o magnitudine de 7,2 grade po

l'. ţîîira Richter, care a provocat g rav e . pagube m aterialo j** cel de al doilea port al Japoniei. Preşedintele Came* ^ J 'd e Comerţ şi Industrie din Japonia a estim at luni j p u b e le provocate do cutremurul de păm înt înregistrat , jP Urmă cu o săptăm înă la Kobe (vest) la peste 400 m l- ■ J 'J rd e dolari ceea ce înseamnă peste 10 la sută din PNB

ţării.^ ® ISRAEL. Prim ul ministru Y itzhak 'R abin a promis jJ^lemn să păstreze în procesul do pace ca .obiectiv rea- *%area unei separări totalo între israelienl şl palestini- ,

enl. „Noi vom continua pe calea păcii, întrucît nu exis­tă a ltă alternativă", o declarat el îptr*un mesaj adre­sat naţiunii, după atentatu l săvîrşit de Integrişti palesti­nieni care a costat viaţa a , 19 israelicni. ’

O CANADA. M inistrul apărării, David Colleneţte. a dizolvat luni regimentul aeropurta t canadian, un itate de elită specializată în operaţiunile dc menţinere a păcii, care a fost obiectul unor severe critici după difuzarea

.d e către, televiziune de benzi video arătînd unii d in tre m em brii săi dedîndu-so Ia incitări rasiste. Prim ul m i­nistru al Qucbecului, Jacques Parlzeau, â sosit luni la P aris pentru o vizită oficială de patru zile m enită să explice oficialităţilor f r a n c e z e p r o ie c tu l „suveranist" pentru Quebec. -‘

O UN1UNEÂ EUROPEANA. Fostul preşedinte al CA- misiei Europene, francezul J a c q u e s l u a t adio luni de la .miiiisterele p e n t r ţ y 'a ^ g r ^ ^ c ^ n ^ .d in

CENTRALĂ MMV. GLtlj-WLAPOSA

ţările membre ale Uniunii Europene, şl a transm is pre­rogativele sale succesorului său, luxemburghezul Jacques

. Sau te r . ' *' O FOSTA IUGOSLAVIE. Consiliul de Securitate al ONU a decis luni să m enţină în vigoare regimul în tărit a l sancţiunilor-îm potriva sîrbilor din Bosnia, adoptat în. septembrie, anul trecut, în momentul în care generalul britanic Michael Rose părăsea Saraievo după un an pe­trecu t în fruntea căştilor albastre ale ONU în Bosnia şl Ilerţegovina.

9 FRANŢA. A cunoscut luni intemperii care au afec­ta t în special vestul ţării. Aceste intem perii deosebite au provoca! pînă în prezent m oartea unei persoane. în» vrem e ce alte două sînt date dispărute. Ploile diluviene, însoţite de vînt uri violente şl de creşterea nivelului a- pelor a numeroaselor riurl, a atins Hretanla, ca şi su« «Iul Normandiel şi anum ite zone din nord-estul ţăriL

ADEVĂRUL DE CLUJ MIERCURI, 25 IANUARIE, FAG. 2 L * *

--------------------7 , t : ~ ---------- l i r\ " ’ Ai J l r ; v '* *> ' ^ f>vi ' .. .:... A t o z r i P A -------------- „ ---------------------------------------------- i

COMUNICATConsiliul Parohial . Catolic ,S|- , i e n t i s ţ . de. >ziui|-' a.:.'7-a---;|i.;>«JPtor'

plnţa, Judeţul Maramureş, :...«■>■ V.aP* '-!» •'.!%'.' % • ?*“$& •nunţă că, începînd cu d a ta .d e * d ra g o s te ac ij .ţ3?e . Be*şy ,6 ianuarie 1995, s-a i r e a c t i ^ ! g i t , după 47 de flnl .de ; pţU, parohia Română 'U nită Greco- ioană. 'Catolică Săpînţa din cadrul •; / .. . *IVotppopiatulul v '.S igh^r:.' adu- CONSILIUL PAROHIAL ' cînd m ulţum iri la to ţi cel care. - • î eparţin celorlalte culte — 'sd-,. CATOLIC SAPlNŢA

1 .6.O. "DACIA-SERVICE" CIuj-Feleac ■ ' '. CaleaTurzitf.n., tel. 124924 • -

2. Sapvlcs "VICTORIA" . ; • '■ v.* str. Dorobanţilor 18-20. tel. 116416/271

3. "AW A-SERVICE" B • GO.km. 8,'tel 194400

4 .,,ARÎCA450DICĂ,,B.R.L. - '* . '‘ str. AJesB 205. AUTOSERVISE, .

str. Dorobanţilor-120, - . » tel. 1S202S6. JIUTgR'AUTQ (Mercode»},

;:-: -str; C rnetai 1-5.;' :- 'j : ^ : tel/123773

Cum e drumul pe care vraţi aă-l parcurgaţi ? Un telafon _ la %t obţineţi informaţiile

[ nacasaro. Deci: 8«n3ţS la 1 3 4 9 7 5 . /,

« m r K n v , w . o i ^ s s i s u i j u d e c a m

114446;♦ PiuÂiAfUA CLUj-NAPOCAi 1Î-6C-Î3;;. « PRIMĂRIA DFjiZf * 1 M 3 .• fHlSJAmîl«UÎ.V-îN31-fi5 v* ÎTUMÂfl! A CÎMF! A TURZIÎ; 3 6-S£-î t

« fW siX R ÎA 6 » E 8 U i2 1 4 !* ?6 « k>LiTIAClOJ-riAPOCS!?SSi5 5M5-1S♦ fOUŢJA fEKOVlAP.ACLUl-ti.VOC,V

13-49-76• POLIŢIA D£J: 21-2101* POLIŢIA TURDA:31-2I-21

» POLniACiMPlATUR2IIi’'6-S2-2’vfO U STIA H U ED 1N iÎŞ : 15-38 /; ’* ppî.mAGiniu;A:24-H-{4 - « l’O î.îTtEîlIsîSl* A?ĂRAUEA CIVILA Cl.U)-îîĂrOCA;

* 11-24-71 V v , V":« SAtVAREAiSCt,;t SALVAREA C-F.iU 1 i-f&ic'! ; ;* INTERNaTIONAIi ?”! ' : ■ '*; UvrERURDÂNi Ş?I ; : v• iwoRhuŢUtSîr* bERANJAMENTE:52l ,'j• C®AEXACTAi95»• HŞGIA AOTONOMX DE ; .-•DJSrECEKATi 1 Î-S7-43

• R E G IA A U TO N O M A d e

. A ^^A N Ă L«X )JSPECtR.\'f>l 143-02 »' $ . t . rSALTREST*,^)».. DU?ECERAT!

19-55 *Î2 .v« CO M E N Z I S rE C ÎA L r TENTAU

T R A N S P b R t RE7TfttrtrKTi *1-10-12. JNTCW O H I’2

■ •: CURSE INTERNATIONALE;

din Autegsr* 1Iî ş. .

« Cl»j-îijfcn • cu flrurc <!?«! ClBÎ-îiifoti Tb :ikk (?< fum, (oî jîvineri,

t i e « 7 ,CC j! 1iMjv>iiT«i tîiit S w h f n n i.-

‘ *îlf1f & mirt5, vtflorî v tîmliîi î . ' ' ■ I W -

IWrORMAŢlK* A irtflgiuhl4-24-2(>* 1^*44-8S

O PLU W JL C U R S E L O R T / i S O M

lN C E i* Î N D D I N 3 I A N . 1 9 9 5

~ FLECAR! D IN BUCVRtSTJ f-ţ ' 7 , I S ; 1 6 ,1 5> g!.EC\RI BIN CÎ-W-NAPOCAi

\ j ‘ ;S ,4 S ţ 1 7 ,4 5 SlmbKa: : . ‘

Plecare iin Huciirtţli: .1S Rtcare din Ciuj-Nupnca: 8t4S;

Oumlhica nil circuli.• - Tnrtful: 2S.000 kl .

i jTcltfonTAROM: 19-4 !>S7

CURSEJW^RJ^iDtJEÎVi::

V ' Ji • (Kn Aatojjitfn Ji. !» .jOui-tj^Ki • Sibiui^S,, ” ,;. ,* Cl»5-Î.’ jţwtJ • TîrtJ q; 4 C; .* C tn y th p c c ) • E.tT* ' l J ‘-

yvmui.‘c») _ '*■■ 1

» -hi

' (fia/lutoQ&ra II:* . /yruJ. i,(,0• isliiH ijtl■ iî\nnniit*)

♦ CixJ-; bjvtt • ţîmJnl 5;i»< tit: Î.3 Ol

P U cX rI DIN d u J NAPOCAl j ; jirisclpolels direcţi^ * .'.I,•■■.. • trenuriascelsrct#»! ’

:BAlAMMlE,SA7UM\RE (prlnO j H.4? , BISTRIŢA NASĂUD; 15.45

BRAŞOV:<rr!nD<J);Ui. ; £HfCUK£ŞT]:(rVmSij1iIio*' 1

22,0 4 ^ -

' - O/i) î - S™ P t t r u f a : l î - C « | j \ a ) i V I - ' '

^ BUpAP^‘TA;0,J^îî1M, r.;î* {prîii 14.

i lAţl: 12,-45; J J,W; 8 ;;• O R A D M i W » ; i , 4 ft 15*23; ; 10 ,4

» SATU M A K i-14 .45; 3 ,4 5 ' :

t * «CllCTt/AlARJUpE:.5,i(f,• TOU.ŞOARA: (priit ABm 5 ,5 ^ 02:

14.-15 : j• Tl RGU MURE î 2

!« INFOHM AfllGARA ; 932 : fiCEWIU DE VOIAJ C.F.R.:.• O irO SîIA T lfc l i - 22-12 f w » ) ’

f î - 2 4 -7 5 întfrnaţîflm^'

;© A*l: Sf. Grigorie. Teologul ' de Nazlanz, c arfiiep.; Sf. Bre-:

tânlan, episcbptil Tomlsului. }“ g Mîine: Cuv. Xcnofont, so­ţia sa M aria şi fiii lor Arcadie ţi Ioan.

Ii felicităm pe toţi- -cei care, Îm părtăşind ta ina ' Botezului, poartă ; unul din numele sacre, pomenite mai sus.

M m â i

BMazenl Naţional de ArtS (Piaţa Unirii 30). Orar zi inie. 10 * I 7;tetii şi marţi: închis

* Muzeul Najloii») de Artă, Scc|ia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22), Orar: miercuri * duminică 10 ♦ J 7; luai şi marţi: închis ......

M Muzeul ZoQÎogtc{strâda Clinicilor 5 * 7}> Zilnic 9 * 15; sîmbătă ţi duminică: 10-14 ; - .

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (sîradaC. Daicoviciu 2).Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.

* M uzeul r in o g r a f ie a i Transilvaniei (strada Memoran­dumului 2Î>. Matţi - duminică: 9 - 17; luni: ■ închis , .*

*• Galeriile "Bastion" (Piaţaîjitefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbăă şi duminică: înghiş ,

it<bU

rtuwn oM

S B.CU. "Lucian Bîsga” (strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45; 14.30 - 21.45; sîmbătă: 8 - 12.45; 13.30- 19.45; duminică: 8 -13.30

BBlbUotcc»Judcţearii"OCTAVlAN COGA" (Piaţa. Ştefan cel Marc 1). Orarfluni -joi 9 - 19;'vineri: 9-17; sîmbătă şi duminică: închis.

B Biblioteca Academiei (strada Kogălnicsanu 12 - 14)., Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 • 18.45; duminică:; închis v: '

Ş Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: Juni, marţi, miercuri, joi: 10-18;. vineri: 10-16; sîinbătă şi duminică: închis.

B Biblioteca Germană (iîrada Kogălniccanu 7 - 9) Orar hini 10 - 14; marţi 12-16; miercuri 13- J6;joi 12,- 16;! vineri 1Q - 17; sîmbătS şi duminică:inclus ■ V'

^ jB ^ te te ^ X m tr ic a T s â .^ s ţ r ^ . Kogălinicean^ 7 • % Orar: luni vineri 12 • 16 ' j

^'■^Bfblioteca ■ B ritanică Avram lancu! l).Orar.fun(,nuerci;ri: 14 * 19; majţi, jot, vineri: 9 -.14; tîmbălSţi duminică: inchia

» ; BlbUpţccJk M n c l t i r (strada Citnicilor 18). Otan zilnic 10 - 18; sîmbăti: 9 -1 3 ; duminică: îacîtis- -

BDiWîote<:aClttbul-iISttt<îcuţesc «Cref ti» («bnd» Kogilnfceasu 7 ♦ 9). 0 n R :$w ti:’ f8.w-l9;joi 19-20. T.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, 25 Ianuarie 199509.00 —• Program e pentru

tineri .; i0 ,30 — Seriale —, BETE 4

13.30 — Teletext -14,40 — Serial — CANALE 616.00 Seriale — RETE 410.15 .— Iartă-m ă — show

... — RETE 419.00 — Actualităţi19.30 — Studioul deschis

— STV '20.00 — Teletext '20,10 ^ Explosiv magazin

— RTL21.15 - - M altratarea — RTL'23.15 — Reporterii Jn âcţiuna ' .— reportaje — SAT 1 „

23,55 -— Anchetatorul — J PRO T

r -^ P O P iT S R L

PROGRAMUL CANAtUtUr PROPRIU

M iercuri, 25 Ianuarie 1995 8,30 Cârtooff NetWork 0,45. — Program Aiitena 1 5 . — . R eporta je ,;! filme, ştiri

10,00 ţ— Cartoon NetWork 18,15 — P rogram . A ntena 1

— Observator, 19,15 — Program Antena 1■ ; -- . 'film. .21,45 — .Şeful ţ i boboculV —; ITALIA 1'23,45 -r- Brigada specială

— ITALTA î '

I« î | |

; PROGRAMUL ' CANALULUI PROPRIU

M iercurii: 25 Ianuarie 1095 11,30 — Văduvă -vesâă dar nu

prca (r) — RETE -1 13,15 F ilm ; (r) ■— RETB 416.00 Dinastia i - PRO17.00 — Femeia misterului

— RETB 418.00 —4 Cartoon Network j : 20,10 -r- E-vpîosiv .magazin■ — RTL

,21,30 Soţia, mea c vrăjitoare . — RETK 4 23,30 '-- f ilm — RETE 4

-î Farmacii c i i , serviciu permn nent:“ Kaimacia .^COUAFARM"' str. . Ion Me^ţer nr. 4, telefnii 17-51-05; li ‘St 'S ' ^SĂLVTA, FARM ACI E“ Sil L sl r .M ă n .^ tu r Grădini nr. 03, Bloc E-O- jp. Şi. paiWi, în, staţia d>* transport !n comun

Garda d*> nf«ir>le- Farmacia ir. {5 „SPERANŢA".:•str.- I. Mn

. ţiu rn‘. 42, telefon 11-64-56, n- rar 20-11. , ,

Programul 1: 7,00 TVM. f. lem atinal; 8,30 La prima ort9,15 Film serial:: Santa Babara; 10,00 Actualităţi; ;.; io;

; Videocaseta muzicală; 10,20 Dt sene anim ate; 10,50 iVideofo Con; 11,50 Moda pa meridia& 12,20 Film serial: Mala muje 13,10 — 1001 audiţii;: 14,00 A' tualităţi; 14.10 TVR laţi; 15,!! TVR Cluj-Napoca; 16,00 Act: alităţi;. 16,10 Anul -sportiv 1&17.00 Festivalul concurs-de mi z ic i folk „Om bun"; 17,15 Aii şi Omega; 18,00 Ansambluri fo' dorice: 18,30 Desene animali19.00 ' Sensul.. schimbării; 19; Film serial:' Fata şi băieţii; 20.; Actualităţi; .20,45 Film serii Dr. Q uinn; 21,45 - SIDA de m are a pericolul!; 22,’

. S ^nx; .23,00' Confluenţe; . 23," A ctualităţi; 23,50 .Intîlnirea la- miezul nopţii; ,0,30 • Jazz-fan,

Program ul 2: . 7,00 La; prirr. oră; 9,‘15 Ora de muzică; 10.C T e le ju rn a l. W orldnet; . 10,30 -Jt nerar german; 11,30 Desene i nimater- 12.0ţ);Gong!;:,12,30_ Cos cursul naţional de creaţie . cc raîă; 13.00 Magazin sate’ii14.00 Actualităţi-; 14.10 Mozai:15.00 De lingua.. latina; ; 15/ Atotştiutorii; 16,00 Desene

! 1

a n

i i srţ ^ c u * irestnV edn .i[re-

ş rc^vili

i o>st~

Lr 'i x f > e îiar f î . .a} ™ \-V C i r i 3 r it e ir i i i uai-jd :a t’G- îf îin : aj ţa r e t i a ic r is ' c P a r c fes.--j.ct

mate;.: 16.30 Film .serial: Y M -'ffi' ~j doctorului; 17,00; Zţxlia balar. ţe i; 17,40 Film V serial:. Aur. ; nm-oi; 18,30 'E m isiu n e 'în liifil maghiară; 20,00r ,, Âetualitât.20,40 Ritmuri- , m uzicale;.' 21/TVM. Mesager: "21,30 Pro ra moria; ;22,00 T V 5 Europe; 22.;Film serial: '. j.Sşhta'i.-;.; lîarbar- 23,15 .Cafeneaua v liţerâră ;., ' OJ Videoclipuri. ’

TVR CLUJ-NAPOCA: 15; Panoramic. 15.15 Onor la fe color: Em5c»tm«; realizaţii £ Studioul /.r-;->itei: a IV-a Tra silvan*».' 1F.30 Cîntec., transi! van: Med.-slipn-: .Aurel, , TSn»15,45 Camera de gai-dS: Bo’. vasculare.

RocMetift nu îşi asum* r<" ponsabilitatea în lefiătnră eventuale modificări in^erven !n programul an>mtnt

■ *i a £ ^ a r o z e i o n e i r . A orx ic i n a r i f ir - r r ic tu a a r e r n □ ţa u

> U F

 U

V POLICLINICA MI N T E R S E R V I S A >

Str Pascaiy tw.5. cart GhebrgT-

.1 1 ( l i n ei Z a ţ

)S. X fez "bî o n s i i h r t r i i n t i a l - c

c ă F

f e ia !SŞt*m

• INTERNE-CARDIOLOGIE - NEUROLOGIE -PSIHIATR

- ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE

ECOGRÂFIE - ĂLERGOlOî- DEOMATOLOGiE

> CHfRURGSg -ORTOPEDii• Q .R .L - OFTALMOLOGIE

G IN EC O LO G !^- ONCOLOî• PEOIATRIE r-UROLOGit

• ACUPUNCTURA -LABORATOR

(8ioeh»ml#-B8Cţer{otog!« tmuaologi® • Paraznolog

T esta SIOA)ZILNIC, in c lu s iv OUMINIC

orele 7-21 8i at Meutc deugafd&: orăi® 21 Ij

Rezervare consulUJ" ^ U ata -i»i. 19-39*39. I ^ i

... r PROGRAMUL RADU» CLUJ. 25 — 27 1ANUAKIK •

MlIÎRCt/Itr, 25 lahuaile: 16,00 Meridiane literare. 10,3(>' Supcrsoo^. 17,00’'' Sâdio!» fax. Actualităţi vţ|:'. Vnuzică. 20,00 Du-te' tWftile depa^

;.'XiqşJ^arţypwar&^'ierere,.-,--- ,*, -M î n, JTOi; ■ 26 -laiywrie-: ;C,(W; Bun A dimineaţa'..' ActiiaHtăţijşCjiiuzică. If **• i\'fle |^zo])ro0 '^crfc .> ^0^’-i^dnBl.\arteîpr.:' Arlecîdn:,;prefâţă Ia ^

C bns§ ^ i ul.*?aţ? o n

c^ P^ • i c i«■fel

c

ui.ir.'i. iiriev. r . own:uriiţ'/i U ţ Ţ Z>-t ^ ^şi îhfluenţaT, lor ' âsupra ;cnstafilbr,; ,'-îfi.t)0;rllistori» s

, U nirea Principatelor Roni3ne.'; 16,34, Eseu )ozz, ,,17,00.: ItaHi'* . j b j ^ e Actualităţi şi muzică. 20,00 Du;te dimii©"departe.. Muzică pop®1, < la ' rererea ascultătorilor.' •, ' < --Hr-k*VLVI-JRI, 2; Ianuarie: 6.00 Bun.1 dimineaţa., Actualităţi şi HM® Suflet şi cîntec romanesc. 10,30 La dispoziţia rlurnt>eavf> -

'"ll,pO..0»ntas M'undi. .11.30 Din îumea largă'. 12,00 Diar.ig penti'^ , 'portret. 12,30 Telex sportiv.12.40 Concert de prlna. lt>,0il lin ' lion d e prieteni. în trebări la care; nu răspund părinţii. 1.7,00 *'

fax. Actualităţi şi 'm ujică;*20,00 Top 9090. ’ * " - '

ISRCURI, 25 IANUARIE, PAG; 3 u* U UJ

UNIUNEA EUROPEANA TREBUIE SĂ SE RESTRUCTUREZE -"-■; ÎNAINTE DE A SE EXTINDE SPRE EUROPA DE EST ' j (REUTER) > -

| Uniunea Europeană trebuie să-şi facă. ordine- în propria casă jî^ in te de a se lărgi la Europa de est, pentru a include fostele

\ s ~ i comuniste, a afirrriat' premierul belgian Jean-Luc Dehaene.Tf* lunca Europeană''-intenţionează'", să abordeze problema lărgirii •* i spre Esţ cu ocazia , conferinţei din 1996 de analiză a 'ac tiv ită ţii f e t i t e , d a r nu a stabilit încă nici un program ferm privind ader 9 j r ea noilor, membri: Ea a asirniîat recent A ustrii, - Finlanda - şi

i 'e d ia , num ărul membrilor; săi .'actuali ridieîndu-se la 15. . —j Dehrjene nu a făcut nici o precizare asupra modului în care-

r &t>uie .să se restructureze UE. Dar Leon Brittan,. comisarul UE ; ieşjr»tru .afacerile " economice externe, în răspunderea căruia se. află -] regiunile din Europa de ; est, a declarat la . Praga, la .sfîrşitul yii-Uui; trecut, că Politica Agricolă Comună a UE şi Politica Regio-r 's i J â nu vor putea fi aplicate la blocul ex tins.care include ţările : loj®t-comuniste.' Unii, experţii independenţi a f irm ă c ă aplicarea sis- • s finu lu i prezent de ferme şi subvenţii pentru dezVoltarea regionali

arunca pe u m e riiU E o imensă povară^ financiară suplim entară.'> e î» c n e a afirm at că,' îri; condiţiile în care. procesul integrării în y f î . . a 'ţărilor- din fostul Bloc de Est este ireversibil, este necesar, a f ^nai întîi Uniunea însăşi să şe pregătească pentru o nouă Europă.' .

Conferinţă UE din 1996 va reexamina Tratatul de la M aăstrichtiiK- 19a2 pentru relaţii politice şi economice mai strînsfe'si totodată " . . - - . . , ■ » - TT„. i - ____ . , . *„,,•» •^ -ite riile - p riv ind’ lărgirea spre . Est.:. Dehaerie a a f irm a t:că du^--ce-0.''';-SaP^-''.H?n.1.™ Austriei în NATO, Unu experţi, ca--de^udă.^ - - ,h rt- •-fîw.arte < ' ' Erich -'.-Reitcr, înalt - fu n c ţio n a r 'la M inisterul A părării,__ demască-

cu care au s triec iis-au hrănit timp ■ de patru decenii-,, crezînd neutralitatea i-ar pune la adăpost de un conflict. „Austria. nU

■a sa să devină, membru îh -UE pînăda^ sfîrşitul* anului -1999/.' < ;in vedere, slăbiciunea., ei militară,, upică in E u ro p a ,, ea ar *i fostim

Ş t Ş ' - i * - • * v “ s° -ic rn b r i , d a r a afirm at că. candidaţii ă r trebui:consideraţi în 'fu n c ţie L Vla •» scna-R eite ţ m tr-un articol recen t.,.o propriul rttriv „Aceasta estejo."Europă cu ' mâi .multe viteze,* în a r c nit toţi p o t' merge? în aceiaşi ritm,, dar toţi pot participa Ia

*«ss>ces“; a afirm at e l . ,Bulgaria şi Româi-/

care stabilesc acorduri’«ş asistenţă şi_. comerciale, dar numai; V arşovia1 şi Budâpestia au * 'Şeful securităţii personale a l u i ; Boris ESţîn, considerat , dir o z e n ta t ; cereri oficiale de aderare. Slovacia a declarat- că. in te ri- ; . mass-media ru să ' â rep t un personaj obscur, avînd o influenţă toiiq n e a z ă să înainteze cererea de aderare la sfîrşitul acestui an, mai mare .asupra preşedintelui,, şi-a asum at la 18 ianuarie un rol i r . Vacl.-A’ K laus a promis că; cererea cehă să fie înajriţaţă-' d u p ă :-.:vi»n ltfa l.''în •' 'lupta'’"'naţională; împotriva , corupţiei, In tr-un , interviu'o r ife r in ţa UE de anul viitor. Prem ierul ceh, un economist în acordat- z iaM u i ;,Argument! î Faktî"' gcnerâl-m aiorul ; Aleksanderiii-an ţe ,: c a re -a criticat adesea 'UE ca fiind „statul bunăstării" ,'a - Korjakov; a dezm inţit relatările din presă po triv it cărora ar fif ir -m a t că condiţiile de .aderare care au fo st; discutate de membru deveriit un • personaj; puternic la K rem lin, exercitînd chiar o in*

■ f f “&>’onia, Ungaria, Uepub’ica Cehă, Slovacia; r- i a . au sem nat acorduri de asociere-cu UE, car

fcrtuali- ai _ UE corespund propriilor sale aşteptării. „în măsura în a r ţ ! există O 'şansa de a reexamina lista UE ă criteriilor propuse; r n sentimentul că-acestea sînt ş i ' criteriile '' noastre", a • declarat Zta.us.; ' ' --

>tlPĂ 40 DE ANI DE NEUTRALITATE

■ ti

„EMINENTA CENUŞIE" A LUI ELTÎN SE MANIFESTAV '.y .:." .; DIN NOU - ~

(REUTER)

AUSTRIA EXAMINEAZĂ POSIBILITATEA AOCRÂR’i ' A U.E.O. SI N.A.T.O.

; (ÂFP)

fluentă în domeniul politic. D ar amplttl interviu, care ocupă b p a­gină fntreagă de ziar în care Korjakov a lansat avertismentul "’-.că şefi 'ai c rim ei, organizate încearcă să penetreze eşaloanele supe­rioare ale puterii şi să facă o politică din um bră" a fost un in­diciu clar al interesului său puternic fa ţă de politică. Se pare că acest- interviu a alim entat îri mod sigur zvonurile publice potrivit cărora Korjakov, un bărbat masiv şi voluminos, este ascultat de preşedinte, de care este foarte-apropiat încă de. Cînd Elţîn era şeful organizaţiei partidului comunist din Moscova; cu aproape'zece an în^urrhă. ■' . -

„O simbioză; criminală' între corupţie şi crim a organizată; care După 40 de ani de sacrosanctă neutralitate, Austria îşi reexr e luptă să pătrundă în organele superioare ale conducerii statului,

i i r je a z ă . politica de securitate în perspectiva unei aderări la orga capătă trăsături calitativ noi, pe care le putem identifica prin for­m a ţi i le de apărare occidentale, UEO şi NATO. „Intrarea Austrii i mula 6 politică d in , umbră", a spus; Korjakov. El a afirmat, tot- rfi Uniunea • Europeană incepînd de la 1 ianuarie a declanşat o odată, că are un rol central în această luptă, icare depăşeşte şar- fcz lia tere privind securitatea în cadrul coaliţiei guvernamentale’', , cina de 'a-1 proteja pur şi simplu pe preşedinte. „Măsurile de’ Ş ş^sta tă ziarul conservator „Die PreVse", relevînd că divergenţele , garantare' a securităţii şefului statului trebuie văzute Ca ;cea mâi i r t t r e ; cele două partide la putere referitoare la această, problemă im portantă componentă a unui sistem general de măsuri care ga- U rs t profunde. Cancelarul Franz V ranitzky,-liderul partidului s o - .. rantează securitatea naţională. De aceea "noi sîntem serviciul de •ftl-d em o /ra t, a subliniat că Austria „intră în UE ca ţară neutră11 securitate, şr nu serviciul de pază de corp-personală. Are loc.o;

c ă ; „neutralitatea nu trebuie aruncata peste bord" în mod pripit, .lup tă împotriva corupţiei, inclusiv. în eşaloanele superioare ale pu- . , Partidul Populist (conservator), aflat în ,guvern împreună cu terii, .şi noi luăm parte la ea“ — a afirm at Korjakov. ^ ia l-d e m o c ra ţii , în ceea ce-I priveşte apreciază că neutralitatea - Comentariile sale dure privind Cecenia, însoţite de o_ diatribă gţ*m anentă impusă de: URSS în 1955, ca o condiţie la semnarea la adresa criticiilor liberali ai lui Elţîn, au venit în sprijinul opi- S^^-tatUlui d e ' s ta t câie restabilea suveranitatea Austriei, nu mai ni'ei comentatorilor -ruşi şi occidentali în sensul că el a fost unul FTe^nici o ra ţiune-de a fi. Ministrul apărării, W erner Fasslabend dintre puţinii oameni de la care preşedintele a prim it sfaturi îriv ^ n se rv a to r) , do reşte : ca Austria'" să devină membră a UEO cel mai tim pul crizei. • : •'F ^ i u în i995, la conferinţa interguvem am entală a .acestei orga- Korjakov a evitat, să răspundă la o întrebare referitoare la

fii,, care intenţionează să devină „braţul înarm at1* al UE; şi -re la tările din mass-media ruse, potrivit cărora el a r aparţine unui iuli european al NATO. UEO, creată în 1940,' num ără deja. zece-K t'asa.num jt „partid al războiului’*, răspunzător pentru a-1 fi împins cele cincisprezece ţari membre ale Uniunii Europene,;:;,Austria pe Elţîn să trim ită tancuri şi trupe -in Cecenia, dar a 'rea firm a t

5 ă t - separatişti, ^ a r t i d - , 1 râ2.^ ţ - e le c ■■ '■ _

rării.

------ .....------- -------^..... — ______ ____ _— aluzie la fron-^ f 'e l e comune cu ţările Europei de est —, apreciază, m inistrul boiului? Război cu cine? Dacă este un război .împotriva crimei,

a corupţiei, a form aţiunilor înarm ate ilegale, atunci da, sînt un2 Guvernul austriac a acceptat deja principiul aderării, la -P arte^ ' susţinător al acestui partid şi voi lupta fără-com prom is împotţ'iva. r iT Î? lul. Pentr4 p ace, O formulă de cooperare m ilitară propusă. d&; - acestui rău”, a spus Korjakov. i - ? • —

în urm ă cu un an în principal ţărilor Europene centrale şi 24 de ţă r i 'a u aderat deja la acesta.. Potrivit cotidianu-

^ „Standard", ministrul afacerilor externe, Ăiois Mock, ar . dori accelereze acest proces de aderare la -P arteneriatu l pentru Pace

^ r fi gata să semneze un."acord .la 'B ruxelles In săptăm îna 23—27 - niei. „Dacă apar sciziuni, acestea sînt p rin tre acei liberali insta- P ^X iarie. ■ - - - - .■ ; 1 "

în trebat dacă se teme că a r putea apărea sciziuni în ţară, el a întors ; întrebarea împotriva liberalilor, ca fostul şef al reformei economice Egot* G aidar,'care l-au-părăsit pe E lţîn-din .cauzn Cece-

bili, care avansează în mod unilateral şl fals ideea apărării drep-m , ---------* . .a m a , ţ ă m Partidului - turilor omului şi: care -şi^au demonstrat incapacitatea de>a înţelege:► ^ r a l (dreapta naţionalistă) merge şi m ai departe, făcînd cam- necesitatea unei acţiuni decisive în . situaţii critice". — : a spus ,’el

l id e ru l opoziţiei, carismaticul Joerg Haider, şeful

Bagdadul.propune® R e lu a re a d ia lo q u lu f cu ;

o p o z e n jii ku rz i O- (AFP) . :

Regimul .preşedintelui' irakian . Saddani Hussein a propus re- ’ luarea, dialogului cu partidele kurde ' din opoziţie pentru solu­ţionarea diferentelor lor, înceta­rea, luptelor îri curs diri.nordul , .ţării şi , reînnodarea, contactelor cu puterea. : !— - .„ ' Această ofertă — prim a de- la întreruperea negocierilor Hintre ,

‘ cele două părţi, la începutul a- nului' 1992 — a fost făcută de . către Consiliul de Miniştri,- reu­nit sub preşedinţia lui Saddam Hussein, -n indicat p o stu l. de Hadio Bagdad.

Potrivit postului de radio Bag- ' dad, cabinetul ‘ a lansat facţiu­nilor ku rd e1 apelul de „ă trage c.-ncluziile din experienţa ultim i­lor ani şi de a face opţiuni care să servească unitatea naţională a Irakului".

Luptele: d intre facţiunile rivale - kurde din nordul Irakului au fă c u t,, d in ' luna decembrie, în -, ţre 100 şi '500 de morţi, pptrir vit surselor kurde. " . "■ - - Nordul Irakului, .controlat de

către . Uniunea • Patrio tică- & ' Kurdistariului (UPK) a -lui î Jalâl T ă lab an i! ş i!' de Partidul Demo­cratic al K urdistănului (PDK), condus de Massoud Barzani, a ; iscăpat controlului Bagdadului de l i insurecţia kurdă din. martio 1991, care a urm at înfrîngerti irakiene îri războiul diri Golf.';">• M. Barzani şi J . Talabani • au iniţiat, în : mai 1991,; negocieri • cil puterea centrală irakiană a-; supra unei autonomii a K urdis-' tanului şi au v izitat' Bagdadul. Convorbirile s-au pierdut în de­talii, fă ră să se ajungă lă re­zultate concrete. Bagdadul i-a a» cuzat după" aceea că sînt „înfeu­daţi străinătăţii".

Principalele două ,' form aţiuni kurde au creat, în m ai 1992, în nordul Irakului Un ;;guvern“, care nu a fost recunoscut nici de Bagdad , şi nici de.-comuni­tatea. internaţională.

Guvernul irakian a afirm at î n ; m ai multe rînduri că „nu va accepta nici o form ulare care merge dincolo de autonom ia", a- cordată kurzilor în 1970 în trei provincii din nordul ţării. El ă acuzat adeseori o p o z iţia k u rd ă că se află „sub influenţa W a-‘ shingtonului". -

Această ofertă irakiană inter­vine la patru zile după prelun­girea, cu două luni, a sancţiuni­lor -internaţionale impuse Bag­dadului după invadarea - Kuwei­tului, în. 1990. •

La sfîrşitul lunii ’ decembrie, larkul. a criticat vehement par­lam entul turc pentru faptul că a admis prelungirea, pe o pe­rioadă de ‘ şase luni, - a prezenţei . în ^Turcia a forţei m u ltin a ţio -. nale de protecţie a kurzilor din Irak. > ■ ' ‘

„De la venirea forţelor aliate, nordul Irakului* nu a .cunoscut calmul şi stabilitatea. Dimpotri­vă, el este ţin ta unor atacuri m ilitare turce şi iraniene repe­tate, ' în ' tim p ce partidele , care controlează cu forţa această re­giune, cu sprijinul S tatelor U- :nite, se ucid reciproc", a decla-

rvrat',:recent' viceprerriieriil.. irakian “‘fTarik Aziz.âî* ‘ ^

fi d e . acord cu fa p tu l; că Crimeea reprezintă o parte jndiviziblă a Ucrainei. Cu toate acestea,' relaţiile cu.

^ a in a : Rolojiife cu federaţia rusă du fost şi vor fi întotdeauna prioritare (ITAR-TASS)momentul de faţă, Tratatul de bază d e ’i

iţ^ o la b o ra re d intre Ucraina şi Rusia este deja „ . ... .ţ j . ţîorţie de 90 .1 sută; a declarai D m itri. Tabăcinik, . gheni Marciuk, care.'conduce delegaţia .ucraineană ia ;

Administraţiei preşedintelui ucrainean, subliniind' negocierile consacrate pregătirii tratatu lu i de, bază cu l i s t a t u l ucrainean este în primul rînd iriteresat d e - “ Rusia, După părerea lui Tabacinik, partea ucraineană

tratat. Potrivit afirm aţiilor lui Tabacinik, tratatu l ' trebuie' să depună toate eforturile pentru a consolida ^ « p o r i prestigiul .Ucrainei în ochii coiriuhităţii mon- - . perm anent prietenia ucraineano-rusă, a adinei şi lărgi

va un factor stabilizator nu num ai în reia- colaborarea pe bază reciproc avantajoasă. Nici un sta t

ruse, dar desigiir -nu in detrim entul intereselor naţio­nale ale Ucrainei.; In .ceea ’te ; o p riv eşte ,: Rus ia doreşte

«Oj? dintre cele două ţări, ci. şi îri Europa In ansamblu". “ opinia sa; tratatul va consfinţi integritatea terl-- . . 0 ^cra'nci> Inviolabilitatea graniţelor ei şi va

* inde şl alte prevederi Importante. ■ ■■ .: •j l^ x ls tâ In mod Incontestabil forţe politici diferite, •

‘ injerpretează In mod diferit acest document. In

din lume nu a acordat Ucrainei un sprijin atît de sub­stanţial ca Federaţia Rusă, in primul rînd in sfera

•/economică.’- ; ■ > .. . ,' Dacă Ucraina nu-ţi va dezvolta legăturii* directe

cu partenerii săi ruşi, va , intra.tn; impas. Experţii surit

toare la datoria externă a "fostei URŞS.. Acceptînd tSemv 'n a r e a iei, Ucraina poate că va pierde ceva, dar..pierztnd,

ea va cîştiga, apreejază cunoscuţi finanţişti ucraineni. Deoarece Ucraina scapă de o datorie .de 10 miliard» de dolari. Astfel; de ;ambele părţi există, toate prem i­sele pentru o în tă rire ’ a relaţiilor. Activitatea de ela*. borare a T ratatului de bază de prietenie şi colaborara d intre Ucraina şl Rusia se desfăşoară In spirit construc­tiv. Totodată, sunt pregătite pentru sem nare peste 20 de acorduri'referitoare; Intre a l te le , 'la colaborarea In-, tre regiunile de graniţă, regimul de trecere; dubla im-

^ v . ™ » m uiuu uum i ara i UU.U111CIU, in de părere că Ucraina trebuie să Coopereze cu Federaţia punere, rdgimul liber de comerţ, combustibilul nuclear, pen- »f>. de exemplu, există unii care nici- astăz^ nu pot . Rusă pe baza noi, acceptîndi regulile, ds.Joo ala ipărtll . . . . . - -•truccntraMe atomodeclrlco ucralnlene şl la alte domenii,

h

ADEVĂRUL DE CLUJ MIERCURI,. 25 IANUARIE, m \

cere m reintre înIn prima p a r te a conferinţei dc presă de Iun!/pu i lito ra l de cu- UBMil va proceda *apid Ia desfiinţarea, acestei structuri, care esţo

Vtnt al Preşedinţiei, Traian Chebeleu, a confirmat participarea pre» „Ilegală şl în contradicţie cu prevederile constituţionale", a adăugatsedintelui României, Ion Ilieseti, la m arcarea- n 50 de aixf de l£» domnia sa. P urtă toru l de cuvxnt al Preşedinţiei n n 'a conflrftmt în -desfilnţarea lagărelor de exterminsre- de Ia Auschwitz — Polonia. eeperea procedurilorprivindinterzicerea, p rin lege, a BD M BşlacaB*fn această deplasare, car<2 va dura două zile,' şeful sfainlal rom ân ficat drept neţealfetă propunerea PUNR privind yn. eventual schimbva fi însoţit de ministrul afacerilor externe, «Teodor Mcleşcanu, ş i de populaţii în tre România şl Ungaria. ,de preşedintele Federaţier Comunităţii Evreieşti d |n ; RomăniaJl Ni* Eeferitor ia actdala" vizită a secretarului general al Gnvcniulal ,colae Cajal. ; Y V V - * y Rom âniei,‘ Viorel Hrebericiue, i ’raiai* Chebeleu « precizat că acesta

In cadiTJl dialogului cu ziariştii, ‘Traian Chebeleu a reafirm at este purtătorul unui..m esaj verbal din partea preşedintelui Ionpoziţia Preşedinţiei ca p r iv ir e la unele acţiuni ale UDMR» in con* lîiescu, p rin Care se exprim ă dorinţa Rom âniei dc 'norm alizare 0tex t fiind vorba despre înfiinţarea C o n s i l iu lu i primarilor aparţinînd relaţiilor pe toate p lanurile cu ţa ra vecină. - ~acestei formaţiuni p o litic e . Puriatorul de cuvînt n subliniat faptul .La solicitarea isnQr ziarişti, purtătorul de cuvînt s-'a referit, deCă ^preşedintele sprijină, în cehtinume, solicitările rezonabile e le asemenea, la recenta semnare a Protocolului d in tre PDSR, PUNR,UDMR privind asigurarea protecţiei identităţii maghiare, dar sîn t PRM şj PSM, po care ir calificat-o drept binevenit! pentru asigu-nnele acţiuni şi revendicări ce nu pat fi sprijinite". Cu privire la ră rea stabilităţii acţiunilor Guvefnuhii, consacrate consolidării in-Consiliul p r im a r i lo r şi cxinsilierilor UDMR — a precizat am basa- stitu ţiilor democratice ţi reform ei în general. Domnia sa afirm ă îndorul Traian Chebeleu — preşedintele împărtăşeşte poziţia expri* context,-<ă „prevederile de fond ale acestui protocol, sin i In ntSsuriHuită in C o m u n ic a tu l Guvernului Românie, şi nutreşte speranţa c^ sâ ofere stabilltafe vieţii noastre politico”. tROMFRES)

RADU CÎMPEANU AfiE INTENTIA SĂ CANDIDEI? LA PREŞEDINŢIA 7ARI!

* *• \

*■

3Ld5 ^ fr e**lt ,» îc

a i « d

t t - c » I3i r .

Republicaîiii clujeni c o n d am n ă ■

,,ră tăc irea m in ta lă91 a l iderilor-. U.D.M.R.: Lulnd cucoştiflţă despre no­na csealadaie a -manifestărilor separatiste ale conducerii UD- !MR, concretizate In planuri şi proj^ame dirijate in . direcţia

ş i ; pro'voc.ttoai'fi ia!â do-, popo­rul ş l statul nostru. '■ ..' 2. Susţinerea■'vehementă ■_ .şt punerea Sn aplicare a sccstorplanuri demonstrează ca şi

•r.ul dezbinai ii ţ l &L duşroăalei — io ciuda ctitor tragedii ‘.care iac yîhîie victirr.c umane în alte zone nu vor sau. nu pot să înţeleagă şi să evalueze rea­list situaţia, - provoeindu-ne, ast- •feî să-l■-■suspectăm Be de lim i­te -de Înţelepciune, fie de. rea-

Apreciem, -de asemenea, . fer­mitatea «nor partide politice, din Homânia şi tactul, ,'preşedin- (lei ţitrli şi ş i guvernului, :. in •formularea şl' difuzarea- Aver­tismentelor adresate UDMI4, in- legătură eu aceste acţiuni şt

- Condamnăm, concomitent, pe cei cîţiva lideri ; politici ro­mâni, care, prin poziţia ;ţi in­tervenţiile lor . la msss-isedis, dau apă ia morile răului, puse in mişcare'< de «induc oi £ti UD- M .R.

Pri j i foruriiv...” coe»p2».: tente t a — in,' aiceitc ra /u ri -tv si-.ajl. f.rm şi neintimat pret

. autonomiei.' -teitoiiale total. . In alte ocazii .-r cel puţin - b nelegitime, rSecfiunea judeţeană rătăcire .mintală, o pierdere' ' a C LU J şi filia la , municipală ~ poziţiei autentic — responsabila Cluj-Nspoca a Partidului Jte- a . liderilor - iniţiatori, ■deosebit.pitfclican, dă puhlicUăţy urmă-1, de. dăunătoare. pentru ei înşişi, grave -deficienţe,, care pot ge-.torul protest; .,’.■■. . , dar îndeosebi pentru cetăţenii_ nera eveniment^ deosebit ' de : 1; Acţiusile politice şi prac- :.de naţionalitate .maghiară “ din ..: nocive pentru - toate părţile, tice a le , UDM R,. intrepriase in România. , ' . '■ T^pentru. oameni nevinovaţi, înrepetate .rinduri: ţ i intensifica- 3.:JD iiî .'conţinutul Programu- primul rînd. . ... :-.te recent; in seopsl instaurării -. mului de autonomie al ’ U D M R: 4. în consecinţă, republicaniicu de ia sine putere a unei au-r rsu ss' pot desprind;; argumente- clujeni dezaprobă şi resping torl de conflict şi destabilizare,tonomii \'ierîtoriale jn : - zona raţionale- .şi pertinente care să.' câ netondate ţ i periculoase ac- • n m m , « r r ’, „COVASNA .— HARG IiiTÂ , in- : legitimeze îendinţclij separatis- ţlunile antiromâneşti ale .UD- ' 4clusiv.' înfiinţarea* anor .. orga-r. te; exclusiv pentru etnia ma- M R. Ne- solidarizăm raţional,nisme 'administrative : !neautorl-' fihiaîă. Uste b constatare eare omeneşte, dar , ferm cu toatezate, ele fiind jiceocstutiţiona-' probează-. convingător, ca iniţia- forţele, ''politice «i guvernamen-le, se adaugă, şirului de mani- lorii ' acestor demersuri intre- tale româneşti - caro condamnă"festăn Dritiromincşti, jignitoare. prinse şi escaladate sub; sem- aceste , acţimii. : ; ’

■voinţa, iie de amîndouă dceste vederile' Constituţiei ţi lrgilcar-. ........... ’ ....- ‘ ţării şi să--întreprindă o in i­

ţiativă legislativă' adecvată in vederea ti-aducerii -.In fapt : a interzicerii partidelor • Apolitice

;xonstiţuie pe- criterii etnicei da­că acestea .se . maiîi festă cu ,-lacr

A î;PARTIDULUI HEPliBLICAN

CO N SILIU L M U N IC IPA L: v CLUJ-NAPOCA AL

PA RT ID U LU I REPUBLICA N

Social-^em dcfaţîîlfprom pv.^azăm o d e r a ţ i a '

A fost acceptată oficial in UDMR Gruparea Social-De-mo- crată, prim a platform ă politică din Uniune care nu . cere cu necesitate autonomie " teritoria­lă peatr.u m inoritatea magliiară din Romfinia.

îndeosebi datorită poziţiei r adoptate -în problemă autono- miei, cererea «ocial — . demo­craţilor de a fi p rim iţi în UD-, MR a {ost respinsă aproape cu «n an de zile. Instalarea tn Ungaria . a guvernului socialist al Ju l Gyula Horn. a inspus Insă liderilor Uniunii să-şi re-

* considere poziţia. Social —- De­mocraţii din UDMR promovea­

ză in Transilvania ; politica mo­derată a colegilor mai mari de îa Budapesta. 1 :

Preşedintele grupării," Dane Tibor, afirm ă că , soeiai-demb- craţli cer pentru m inoritatea m aghiară autonomie cu ltu rală şi nu neapărat teritorială. „Noi cerem pen tru m inorităţi şanse egale cu m ajoritatea to învă-

m ine'V spune Dane Tibor, Li-; de -Partidul; Tlomocrat al lu idertsi maghiar consideră : ; că :. Petre ; Roman.; Liderul. social-prdblema autoiiomiel nici .. mi -democraţilor..din UDîvîR apre-este atît de importantă. „Ne . cia2ă. că atacurile'la adresa e-pierdern timpul cu chestiuni de piscopului Laszlo ■ Tokes. repre-s-angul doi sau: trei," in loc; să zintă o -provocare ordinară,, case concentrăm pentru integra- şl în cazul d-lui Coposu". Ti-rea ţării în structurile • demo-, craii ce europene, lucru pe care cu toţii il dorim". V. ^

.Potrivit aprecierilor ,lu i Da- ne Tibor, social — democraţii maghiari sînt dispuşi să iasă din UDlvIR şl să se integreze unui -partid afiliat la Interna­ţionala Socialistă care are un program propriu despre naţio-

Baca vh candida din nra preşedinţie» Iîarfu ■ ’■ '. CâmpcatJ n-o va patea' face subp n l . ■ , v :

, PKIL — .Ginipţartu a . dai. p blicitaiii «n coicunlcat ;in cî îşi reafirmă- s p r ijin u l/ pai candidatura lu i ilada .Cârap nu la preşedinţia Româri „Preşedintele Radu Câffipeat şl-a arătat disponibilitatea • atunci cind se va declanşa cai

’pania electorală su-şi candidatura",. se afirBîă In ( iâunicat. ,PN!L Otops considcră' că declaraţiile Mircea Ionescu — <3uifllus p vind susţinerea, de căţro B

, a. candidaturii M Emil Cor. tantinescu „nu fac decit să . p ducă' conCuzii1' şl ‘sint,lipsite > sens., mai ales' dacă se. ţinc si n a . dc faptu l. că: grilpul; E la ic ii. — Quintus — , ,'Catarar nu. are drept do vot in CDP.,

în altă ordine de idei, Rî■ Câmpcanu s-a dec-larat sw, "în privinţa fuziunii, partidt■ -din A lianţa. Civic , — -' .Liber: „ti -cunosc foarte , bine pe p tagonişti. Tot ce : pot realiza ( te o mini —.. Convenţie' liber; care ar funcţiona mai prost t cit CDR“ , a afirmat iidertiî fceral. Câmpeanu a declarai, unificarea liberărilor «bupoate face sub umbrela R1 CD şi â d-lui Coposu".' Feij

. vicepreşedinte a l ■ Senatului-ctjsideră nesinccre- declaraţiile j răniştilor - privind necesiţi existenţei unui partid unit, / cum afirmă că' <!oresc-1» s gur PN L, după ce' au-: .-«H

.totul ca să-l dezbine'1, a 6 mentat Radu; Cârr.ţvjahu.

_ (M ED îAKAX)

ţăm înt, In economie. In d o m e -. nalităţl. „Din ' păcate, în mo- nlul Juridic, ca şi folosirea lim - m entul de fa ţă ,’in . România nubli m aterne în adm inistraţia lo­cală. Autonomia teritorială nu poate fi obţinută decît prin Tnodificarea actualci Constituţii a statului ţ î aceasta . te face doar cu acordul populaţiei ro-

există nici- un .partid care să aibă un program pentru m i­norităţile naţionale", afirm ă ' dl. Dane. Dînsul vede posibilă o apropiere de PSDR, partidul lui Serglu Cunescu, sau, eventual.'

şis iM lio P i

* < Cluj condamnă prdţocoîu!' cvafripartitAlianţa , Civio — Liberală

Cluj, considera recentul pro­tocol de colaborare «I partid - guvernare a baterii politice ao- pare comună la guvernare tuale, care a -a v u t nevoie de vel** , P I ,sn i PUNR, acest sprijin penibil pentru a PSM şl PRM, ca un act poli- ee menţine la putere. Este e~î!?, n?.fas,e * act «Prljinul p rin Intermediul

i . . democratic nl H o căruia. realizat fclocfirea J-mflnicî şl Integrarea reali în structurile europene. '

în primul rînd, celo 4 pap* tide recunoso prîn acest pro­tocol oficial, o colaborare strto* na, dntlnd de mal bine do 3 oni. colaborare bine. esconsi Tină acum sub masca unor eor» “turi, disensiuni ţi neînţelegeri flmnlate, , destinate doar In- Jiceril Jn eroare ă electoralii-fUt

este cea jr.aî Selocvertta dovadă . ' Imaginii României, po care le iB-slăbiciunii j l incapacităţii do cîştigâ Puţcrea prin aceste

inevitabile stigmate, se fac responsabili, actualii guver­nanţi. .

Protocolul are şt o la tu iâ ; pozitivă: ţtim ocum- fn mod e- Xfict cine sîn t adevăraţii v ino­vaţi de situaţia socială şl eco-; nomlcă In caro ne aflăm, de nivelul sărăciei, al corupţiei, al -şomajului şl al Inflaţiei. Ştim po cine să tragem la răspunde­re , cînd va veni, momentul ca ®ceaat* oligarhie oportunişti, sfi dea socoteală i n faţa Topo­rului. •

nlţiath’elor democratice In Par* lam ent ţi prin cere s-o ajuns Im situaţia economici dezas- . truoasâ a ţSrlL

în al treilea rînd, PDSR lşî «sumă In mod deliberat,, p rin acest protocol, calificativele de: naţional — ţov ln , ex trem ist yl neo — -comunist, care decurg din factura- noilor tă i aliaţi.D e consecinţele, profund n >

. . . . , , gatlve, Interne, dar m ai ele*-01 doilea rînd, atest act astţpra tţpinic-i internaţionale ţî

Consiliul Judeţeni» al ALIANŢEI OV1C-LIBERALE

bor Dane . acuză explicit Ser- ; viciul Român ,'de. Iniorm alii eă

foloseşte în scopuri necinstite arhiva fostei .'Securităţi.' „Toţi am : fost obligaţi in acea Vre­m e,,să dăm declaraţii l a Secu­ritate", spune dl. Dane,, care este de părere c ă . asta nu iîi- seamnă colaborare. „Tmi ' pare regretabil faptul că preşedinţia Uniunii nu a . luat poziţie pu­blică In apărarea d-iui Tokes.

Calus CIHOREAN

i n luna aceasta Parlam entul nostru se afla {cu excepţia a sau-două comisii) In vacanţă. Ceea ce nu-mi pare a fi pe d^a i tregul valabil, şi .-pentru parlam entari. Odihna îi e necesară, «'if şi personal fac parte dintre aceia (mulţi sau pu ţin i) care sunt1 părere că ambele camere legislative au lucrat zdravăn din vâri pînă acum — şi n u la eficienţă, în sine, mă refer (aici ar fi wi. de discutat) ci la oboseala efectivă acumulată. Trecute fiind ^ cele două săptămînî de sărbători (şi sărbătoriri) no-am aştepta- n u m a i'la o vie (şi reală) activitate la nivelul r.şa-numitelor bir*-'1 parlam entare din teritoriu, ci şl la întilniri cu cetăţenii, In Cărora să se dezbată cu pertinenţă problemele comimităţilor ( circumscripţia electorală clujeană, sâ se afle adică p a r l ^ r * noştri faţă în faţă cu alegătorii acum, la jum ătate (şl ceva) de ir» dat, să le mai spună acestora şl altele decît cele văzuta la vizor, auzite l a , radio sau citite în ziare la cele aflate prin *nl mediul unor căi mal m ult sau m ai.puţin oculte. A m ’aştepta şi <■'

, ferinţe de presă ale parlam entarilor noştri — căci "-ziariştii stat - portanţi pentru domniile lor nu numni p rin 'ceea cei'scriu,' ci ş l1 cunoaşterea realităţilor şi a doleanţelor cetăţenilor judeţului.

Ne referim, bbcînţcîcs, la interesul general, la probleVne clpiu şj la obiectlw majore — fără o se neglija to tuşi‘datele cs- tia le ale vieţii de zi cu zi, .alo vieţii personale, a cetăţenilor.

No pcnTJitcm să Ilm do părere că ncest interes general m unităţilor de olcgătorî se află undeva deasupra oricăror reşe ale coaliţiilor, partidelor'sau parlam entarilcr. Credem câ cf cai de a se ajunge la puncte de vedere .comune la înţe!eţcr‘ n ef&le beneficff, dacă nu de altceva, m ăcar ca să stle şl el, torul, pentru ce este chemat la vot. P înă îa deschiderea sesif parlam entare este timp suficient pem ru aceste consultări f< torntwl, pentru r a gla$u| acestuia t i njungă -în înaltele aule P' tneniare. ... v

Radu n ' uî

A Î m C U m , 25 lANUARiS, PAG. 5

-■; *1 *v^'i - ' :i:x ,5 '■.4''' ' ’■ ' \

'. A u c » A « JL 0 6 C lU j

ANIVERSARELa'-data' dc 20 -Ianuarie, prozatorul G rijore tanc aniversează

de ani. Romanele salo Cădere liberă, Conul dc umbră şi Ca­p iu l de fugă şi-au cîştigat !a apariţie un; meritat succes de pu-- j,je c şi de. critică. Scriitor inspirat, cadru didactic universitar şl 0 gii PoSitlc, autorul lor împlineşte o ; carieră complexă.' şi. ranais c xîtbilă.. In numele Filialei Uniunii Scriitorilor şi al Asociaţiei c ;i «dicalc .a Scriiiorilor Cluj, La Jnuîţi ani, (îrigore-Zanc*.

r £-anjm tcşie raetnbrilor.săî c ă 'în 28 ianuarie, orele 12, la liibîio- IcjC'-i- Centrată Univeriitar.1?, va avea! Ioc ad u n a rea , generală mc- J3ii£ ' săi delege rcpa^onfanU i'filia lei iii consiliul Uniunii.

• ' . Mircea OPK1ŢA

un nou centriiZ Z L l f î s trecute, î j S v ( îu : t o o n - j l a îB ă rc c ii Internaţionala ii l ig i l lo r âu °&vţxt loc -lucrările,.'.;

; |s i unii, - ştiinţifice ,'inttţulale..- v r« ion iaf — lin nou ‘ concept t ,r ia l“. trv cuvîntul; d e desţhs-

’a lucrărilor. Ion Popescu, . i-o c to ru l general al Controlului ‘ t f rn a ţ io t ia l Ecomenic de la ;,j

• jc u re ş t i , a .re levat rolul fun- i r o e n tâ t a l arm oniei ce sc im- i« r e cu -stringentă acuitate în

. a g u l m ileniului' 3^-armonia în-

tc oameni^ intre om şi • mtrea- a^ fire , Intre .om şi: Dumnezeu. V c ln a i 'despart doar. cinci ani

a n a l. 2000, cinci ani_,.care se dropie de: un prag umanitar1, ■

ifmîxrtie,: a l Istoriei' oTnonirii. c-coîtsl următor trebuie să de-- n& un secol „ a l, rc-~ulegerii; a! jin ţe t amâne de regăsire' du- . i chipul şi asemănarea lu» ur7inezca,"tia; secol dominat dc îcs l/ noii. \cbneepţ\ al armonici.. t-monia ImBracâ, ideea;-cjc uni-':.

şi. ds solidaritate tittiană- ca- afcwlă să-^iaviagă ţ haosul,/ din

Ih îrie şt din, sufletul oamenilor" eondasfonaţ directorul ...: ge-

•ral a l ’C IS r In expunerea sa rtită ia tă >Arnionie — cîteva

Observaţii: despre -poţivalenţa prkceptu*ni“, ' -prof. univ. , -dr— jîiîa a iî Diaconescu a evidenţiat, p ^ îu l cff 'arm onia Implică o ^ordare din perspective , ex- •Gm • Idej-warfate.". Gel; mai. im-

ian t sens. al euvîntului . „Ar-. onie-** ; este . die, ordin spiritual, sn /aceaîtă perspectivă, arma- tas - reprezintă relaţia* - 'dintre U «mezea ţ i . lume, ca oper<i; 3

iub:ri» [«iU\ Sensul spiritual co- exîbt.i tu ccl filosofic. ,’Xa- aces­tea două se adaugă1 abordarea conceptului' din 'perspectivă es­tetică, armonia ; . reprezentînd

•astfel coeziunea, concordanţa părţilor urmi întreg, a linei re­alităţi percepute ca ''frumuseţe-.. Făcînd- referire Sa: cea dintîi definire a conceptului de ' ai,~ monie socială şi naţională - îay români, prof. univ'. d iv Valeriu Rupea nu a relevat - faptul că a- ccasta aparţine marelui istoric Nicolae ■ lorga. Lecţia introduc­tivă „Moralitatea şl armonia istoriei" prezentată de < N. Iorga în -1900 cu ocazia deschiderii cursurilor Universităţii din Bu­cureşti, reprezintă prima sa ma­nifestare pe .acest tăitfm al ar­moniei socialo. corespunzi nd articolelor sale -şi prefaţînd doc­trina sa esenţială-—- şămănăta- rism iij.. Comunicări interesante,, dc nfvel academie, pe tenia, con* ceptjilui de armonie au mai pre­zentat. criticul ş i istoricul lite­rar Nicolae Georgcscu ţi^ prof. utslv. ' dr.- Ilic- • Bădescu. Prezent la’ lucrările sesiunii ştiinţifice, poetul. -Uadu Cârneci a ci.tit

jjoem ur „Eminescu — .0 defini- îre,‘, se' arată Intr-un , material 'difuzat- de Agenţia :de presă-,,MediafaK“.. -'•. : .

1 Cel care Vine.de undeva di« nordul sufletului transilvan, Călin Pojar,- nu e nid -mistic, , nici ' bisericos, deci ţ aproape a pierit, sprs liniştea sa şi a olc- turii- sale, din ' hioda. Totuşi neliniştea şî „ncîmplmirea” c i- , dlultii de poem e'— pictural; prezentate la ‘Galeria „Paul . Sima** no Îndeamnă la o mşdi-f/. taţie mai aproape' de conştiinţa unul artist ce nu merge decît după propriul;. său instinct. $1 care e acesta? Simpla -: găsire

, a O P JG îN A L U tU I' la£r-o lume- dcliusolată, chemarea ascultată- 1 cu interes, ce schânbă faţa dai-

, nu. şî făptura, ; sînt jKntru ar-; , tist tot atîtca îm pliniri în o- peră.1 - - "':

Cele jx^te 20 de tablouri sînt înfăţişarea ' unui efort- de ! ' n compune ua: lăcaş &fînt, -o ; bi- serică sau ’ o mănăstire. - Toate repetările- acestui ' drum sînt prezente şi au: asprimea lor tocmai - în îndulcirea - etapelor

-pe care a căutat să o destâinu-, iască, - pur şi , fără împodobiri, artistul. Călin .. Pojar nu este a ic i'«n u l nou isaiî vechi, struc­turile"- \-echilor sioiboluii"-'-.. des- ; cinse- din: -deScifrai'ea^ unui spa--\ ţiu" mitic ce <f-a 'fost. foarte per­sonal întotdeauna.' rtumal că el nu mai caută O B lEC TU A U Z A- REA. simfonică a morţii sau a vieţii, ci se opt-eşte undeva la .mijloc. "E aici un spaţiu „al nimănui1' şi tocmaî cîe .actva ; pictorul -so află acolo. . ;

Scopul1 pictorului- este ele- a realiza un locaş cîe trecere „dinspre — . îr.t.p"e lume“ , aici unde lucrurile par. orînduite, dar nu sînt ş l'a tu aci el încearcă o explicare a acestei căi numai aparent cunoscute. Pentru câ ec-ea ce vedem nu .este una cu ceea. ce ni se* pare a vedea,, e-

, xistă întotdeuna ceva vechi, to nu' se poate s;in>». . şi îşi Să­seşte măreţia tocmai în noi. De aceea orice judecata p rea; 1- proape de „sînt1* şt „este** po­sedă o doză de înstrăinare. D-? aceea trebuie < să^ . privim . pe ' Călin Pojar iium ai fii viitorul mereu-prezent pe race-1 ţ're- ' zintă prin lucrări 1<j sale.- E.t, sc.

PCGIÎRilA DIN HAR

desfăşoară, ca ua . artist între spectici şi Intre prea grăbiţi» închinători la icoane, necredin­cioşi şi unii şi alţii. E l aduce lasă la lumină „pogorfrea - din har3, acel neştiut. — ştiut şi acel neterminat început. Nici unul- dintre tablourile sale nu exprimă liniştea ui ici biserici intrate în „neutralitate** pe ca-' re ne-o dau numai „imfamele1* lucruri încheiate. De aici şi senzaţia de aşteptare. înlătin- trul sau îisafară ursei SFERE, ce va întregi lotul intrînd Sn TOXAlilTATE.' Pentru că pcs&i sfintele sf«re şi neMnaitele* lo­curi- ' uncle-ş| rfu, .împlinirea dau

starea de poem nespus, . neclin­tit, - mereu aflat locuitor al 11-.

,--:nei alte forme de, mişcare, ds parcă lumea s-ar afla ■ într-o necontenită implozie, vibraţie ce rămîne tăcută, un timp. pînă cînd ea nu s-ă rostit pe sine!

Pictorul îşi arogă menirea do a spune că toţi, sîntem in* .trupare:. nostalgică a Meşteru­lui Mar.ole, ne lipseşte numai sacrificiul . penk-u ' a împlini Îm p l in ir e a , neavînd , însăambiţia de a se risipi în ajun­gere, E prea, o ' fi foarte sas această maiestuoasă atingere? Nu, nu în măsura . în. care fie-

. care luci-u e pentru noi o gă­selniţă. o formă de stil: adusă._ cu picioarele ţie pamînt. Aici lucrurile stau astl'el: nu„ e po­sibilii întrupare decît dupa săvîrşirea unui ritual al . aştep­tării. Ş i pictorul aşteaptă ca propriul său sine să-, meargă , mai departe' în căutarea unui. buiv „lemnlV de construcţie, a-

. dică o idee menită să-l -aducă mai aproape de ceea ce în­seamnă'a închega'tm loc sfinţ . |i de Închinăciune. .

Numai că pictorului St este străină dorinţa de împlinire de aceea şi suspendă timpul ta-

■ blourilor sale în timpul eru- cii necoborîte tocă.. în puzderia

v tle icoane cer constituie trupul lăcâşului. Chiar şi culoarea ■ şi l'ineţca; desenului ÎI ajută: to­tul este fillgrasv.. clar nimic nu: are amănuntul, acel CE, înte­meietor. între flacără: şi ră­ceală cumplită, Călin Po jar stă să mediteze la adevăratul drum, poate: cel luminat, peste care va coborî adevărata cruce. -

Expoziţia de faţâ este - o con­tinuă întrebare^ una infinită însă "‘şi asta numai din .cauza faptuiuî că pictor ul îşi desfă­şoară .rostirea sa interioară ţâ­ră a da sorţi de izbîndă privi­torului. Once tablou va alege, acesta <iin urmă. va pleca cu un fragment dintr-o imposibilă catedrală. Sufletul artistului, a

' -irrăit prea singur^ refugiat Intra ; sau In sferele salo coboritoara' dintr-im har - nenumit.

• Dorin-: SER C U IE

ilnteîigenţă, -''multă imaginaţie, deosebit . profesionalism, iatri cîteva din coordonatele unei' noi întreprinderi ce, vine să com­pleteze imaginea : despre fru­mos şi conservarea lu i SO C IE­TA TEA ' COLECTION AR1LOU DE ARTA ■ DIN . TRA N SILV A ­N IA va face parte din ansan*- blul acelor iniţiative menite sâ ne amintim mereu clc atn-i

•CEVA' care - merită protejat _ şi este -în preajma noastră ; nu­mai că este neglijai -şi consi­derat, - ele mtiHe ori fără- te­mei, in siguranţă. O BIECTUL D E ARTA indiferent'-de înfăţi­şarea pe care o posedă viests necesar să fie ‘protejat -şi acest; lacru îl pot face numai - spe­cialiştii. Un astfel de specialist este şi domnul V A S ILE RADU,- critic 'de; artă iniţiatorul aces-

. tei' societăţi ,.care-: r.e a „declarat:. ,^Qcietatca; îşi propune . ş ^ j pul de a promova - activitatea, dc activitate artistică ..'şi de .cor. lecţionare a creaţiei prin inter­

mediul unor instrumente sp'e- ceptarea unor . cote de valori,; cifice cum ar. f}: -organizările de. Deci vom intn ducc aceste coteexpoziţii, tîrguri de * artă, con­ferinţei 'simpozioane pe i„ teme artistice etc. Printre -alte. sco­puri de natură'economică şo--

de valori, aşa cun cKistă şi în străinătate, pen'iu a stab ili'va ­loarea "creaţiei Tti.tice. . - “C ^ î Că perspectivele societăţii slnt bune- chiar -daca condiţiile , eeo-.

Colecţionarii de frumoscictatea urmăreşte educaţia ar~

- tistică la n ive lu l. întregii colec- ; tivităţi umane. Se ya edita un buletin al colecţionarilor de, ar­tă care intenţionăm să fîe o oglindă a activităţii colecţiona­rilor şi al creaţiei- artistice.- Es~ •.

- te primul pas spre ceea ce pu- ; tem,, numi. o 'piaţă i reală de ar-

. tă, prin care întreaga populaţie, să poată .ajunge ia achiziţii de

artă, .priri; stabilirea sau • -ao-

nomice hu sînt dintre cele mai fericite. -Există - însă. . intenţia multor oameni de . a începe a- ceasta opeiă '; de organizare â

• unei colecţiL de aită“. . . ; i;: SCAT- are mai multe oblecli-

l ve -pe care le vor pune în via­ţă . - membri, aderanţi, .. asociaţi: sau .'specialişti care pot . faco

-. parte. din societate.- La prima şedinţă S'-a discutat şi proble-

- ma organelor; de conducere, ca­

re v a ' fi formată din adunarea .generală, consiliu} de conda- . cere - -şi preşedintele -• execuţiy. Fondurile SCAT » provin dia

.cotizaţiile'' de înscriere, donaţii şi legate, beneficii. rezultate dio

; oi-fiani zarea de fsstivaluri,\K>ziţu, - simpozioane, / licitaţii, exfwf tize precum şi :din;;valori-

. ficareă lucrărilor donate. Pon-■ durlle: se vor depune ' . într-oa’-

cont la . bancă, futicţia mem* briîoi- -Consiliului de conducere.

■fiind onorifică, cu excepţia .de­plasărilor - făcute în. ' interesul

> SCAT,Societatea- i.eSte!1 noul®*> crativă şi îşi rezerva dreptul- . : ca prin votul adunării- -genera­

le de a adera sau nu la Socie*.- tatea Colecţionariîoi* de Artă ! dîn-România siu îa alto as»--■ citiţii -similare - care funcţionea- :y ză •}>}-'plan mondial. Nu are

cafacter- politîe: şi nici nu pro- inovează ideile’ umil sau altuia

-. dintre'partidele tiolitice.

" Dorin SE ItO ItlE

C in e m a

g a drag ost eaîUn film care va merge la inima mai 'multor spec­

tatori, este „Un,. bacşiş de 2.000.000 de dolari“v care' este o frumoasă plecloarie pentru păstrarea valorilor5 sufleteşti, a ceea"¥t avem mai'bun şi. mai .’piir în npi,;f a dragostei'tărcia, puţin îi pasă de bani. Nu maiJ că fn film ţn'ai .^ntilnim şi iubitori dc bani, care-şi vor strica viaţa'Jfjlh- cauza lor. Dar, întimplările sînt...în-, tunputoare, ■ ăjrătînd însă că ş i ; providenţa are un

* * / 1®are «>I d.e" jucat, în destinul uman. Avem în ;faţăo povesta adevărată (cel puţin; aşa! susţine povestito-, rul, uri negru. pe nume Angel, ce sg va dovedi cu

, aJ^ eva cIocît ’am crede «o») în care se află poli­ţistul Cnarlle Lang (Nlcolas Gage>, soţia sa caprici­oasă ş[ avidă de bani.şi de o alta viaţă, Muriel Lange' (Uosie Pcrez) ş l Yvonne Biasi o cholnefiţft căreia i s-au întîmplaţ destule lucruri neplăcute dac are o

purita ie ţ i frumuseţe înnăscute. (Bridgct Fonda).1 f i lm u l;; este o dovadă cum banii pot schimba viaţa oamenilor,, clacă sînt lăsaţi să domine. Pe scurt poliţistul cîştigă 4 milioăhe la loterie şi confornj unei,.promisiuni,;<Cab^. ,surde.’ )."va' ceda, jum ăiaţe d ţn '; cîştig .iiineVi chelâeţ'iţef pş c a r e 'a în tîln it-o . exact în 2iua, .cea "niai^ proastă ai,; vieţii e i,'z iu a cînd a fost-'declarată falimentară.1 Ceea.; ce ,a tîrnă foarte greu în acest film este; caractcruI.a-i,

.'proape .„fantezist" a l u i ' Charlie,. care nu-ş,i doreşte : ;decît s ă ‘ fife ."un;■■poliţist b u h r Un soţ' bun; un A;ecin,- .bun, Sntr-un : cuvînt bunăta tea- 'ş i loialîtatda' îi; curg ,îh şînge făcînd din e l.u n oni^ neobişnuit- p r in . . .■•••ol?işr> nu itu l de care dă dovadă. A promis, că- i '-va_da jum ă-

. tate d in . cîştigul de la loterie, îşi va ţine promisiunea peplru că vrea să; se poată privi în faţă şi să nu se mustre singur. Tot ceea- ce face el 4rădează onestita­tea şi frumuseţea interioară a acestui-om: căruia . li plao bucuriile- simple şl de- aceea va face. mulţi oa-, meni fericiţi cu hanii lui, împotriva nevestei care-)-’- va alunga din casă. in-cele d lai unnă.; Yvonne sţ , nlla şl ea In faţa unor situaţii care vor dovedi ce in- semană să ai .un suflet şi să iubeşti nu banii, ci r; uiv:

.' alt orV i enttu că este- om şi-ţi dă acea căldură fără de care viaţa ar f l cu adevărat săracă, SirA citeva

1 adevăruri pe care scenarista Jane Anderson ştie să. le * ,-jSCQ tărJa.-; iveafejidinţv^aptg.. aparent întîmplă^oare.- La. -■ -; fe l face;; şi j-regizorul, Andre.w ■ipei-gnjftP;. c a re ţi,1 pune la.; r; bătaie «Ijitreg. ar.senalyl săuv-.«te^.înfqles^va:....Raţurii> u- Vî<mane.-ca ;în:•roma-nele,■ sale şi, jn- toate; peliculele pe ,• care: le-a, turnat., Şi dacă critica spune: ,,Î3ridget Fonda;

şi; ,NicoIăs Cage ,ăînt-Jlepbui'n. şi Tracx, ai, .generaţiei ,v.noastre" pcest, lucru,,l-fşe. datoreşzăfîn lyiareîparte, re- .-.-gizorului,. car.e a ,ştiufc,isă conducă .,1111..Ulm < ce....'rputea

uşor să 'd ev in ă dificil,§i edulcorat. S ă nu-î, .uităm .pe, un a lt W av.'om- al acestui film despria ,şi. pentry o a ­m enii buni,7Calib De^chanel, caro prin im a g in e a , sa face o m inunată -educaţie .ochiultii: ,şi crează .clipe <?d

;reală satisfacţie;- Şi să nu.;-.uităm muzica - Iui_ C arter ... B urw ellj'care, apropie jcroii sub ochii noştri .şi ne face . .să trăim c ite v a m o m e n te ;de, fericire, ui'.înd ele, , ale,. noastre. . • -

Beocaihdată. filmul rulează la-cincnvitograful „V ic­toria," şj-merită să-l vedeţi.,

,. : ................ r. Dorin ŞEKGlUi:

ADEVĂRUL Dl CLUJ MIERCURI, 25 IANUARIE, pag

X &.... j *. .•s^S. ,..?2JSr\ /..>

wmţmzg®.

//IER

Continuăm relatările d-lui procuror,.N icolae Jlusu dc la Parche­tul de pe lingă Tribunalul judeţcaîi Cluj. ^

Inculpatul. Terec Sorin Ma­rius, fiind patron al firm ei SG „Polux11 SRL Aghireş-Fabrici, cunoştea contul furnizorului SG „Laniur“SA Tg. Mureş .p recu m şi procedeul de plată anticipată a produselqr în tre agenţi econo­mici, în sensul că-livrarea m ăr­furilor se face pe bază de dis­poziţie de plată emisă de bene*

- ficiar, furnizorul nelivrînd mar­fa decît după intrarea în ' con­tul său a contravalorii acesteia.

Avînd asupra sa o dispoziţie de plată, pe care era aplicată ştampila „ beneficiarului SG-- „Proscim" SRL, inculpatul Terec Sorin Marius a solicitat ajutorul lui Tcekirlan Artour Mihai ş i - Bouria Svetlana pentru falsifica- rea în continuare a unor docu­mente. Astfel, Terec Sorin Ma­rius, avînd negativul a două ştampile ale Băncii Comerciale v Române, sucursala judeţeană Cluj, care erauN prevâlate ' pe o hîrtie fotografică, din care - una dreptunghiulară şi alta rotundă, ajutat, de ceilalţi doi inculpaţi, au umezit uşor dispoziţia de pla­tă, iar pe aceasta au aplicat hîr- tiile fotografice cu cele două ştampile, după care au uscat dis­poziţia, de plată cu un fier de călcat, uşor încălzit. în acelaşi mod; inculpaţii au procedat şi -

rîn ce priveşte adresa de conf ir- * r mare a . Băncii Comerciale Ro- .

mâne, sucursala judeţeană Cluj;

prin care se atestă virarea sifc mei de- 13.574.100 lei din contul SC „Proscim" SRL în contul SG „Lamur" SA Tg. Mureş. Este. demn de menţionat faptul că in adresa de confirmare a fost spe­cificat că firma SC „Proscim" SRI, aparţine numitului. Turcu Marius. Din verificările efectuare rezultă că nu există o persoană înregistrată în evidenţă cu a* ceste dafe. •, /

Pe dispoziţia de plată şf pe a-

cele două documente m enţionate mai sus, respectiv dispoziţia de plată şi „confirmare*1 Băncii Co* tnerciale Române sucursala ju ­deţului Cluj, subliniem fap tu l că această firm ă nu există în fapt; fiind creată fictiv prin imagina* ţia.inculpatulu i Terec Sorin M a-; rius, înlăturînd din ştam pilă li­terele j.D.O." din denum irea de „PRODOXIM11. Aspectul este vi­zibil, Vezultînd din exam inarea ştampilei • aplicată pe dispoziţia de plată din 1 iunie 1994 şi pe celelalte documente.

Cu actele astfel întocm:V.s, res-

în jungla interlopă (II)dresa de „confirmare11 susmenţio­nată, semnăturile în-num ele pa­tronului firmei, SC „Proscim11 SRL cît şi în numele „contabi­lului11 şi „directorului11. Băncii Comerciale Române sucursala ju ­deţului Cluj, au fost contrafăcu­te de către -inculpata Bouria Svetlana, după prealabile încer­cări făcute pe o coală de hîrtie pentru a găsi forma cea mai elevată a acestora, aşa după cum relatează şi recunoaşte inculpata în declaraţiile date l a ' organele de urm ărire penală.

Cu privire la SC „Proscim" ■SRL Cluj, firm ă în numele că­reia au fost întocmite !n fals

pectiv- dispoziţia de p la tă şi a- dresa de „confirmare11 întocmite In fals, la c a re : a, fost anexatăo notă de comandă şi un ordin de deplasare — delegaţie, întoc­mite şi semnate în fals de in­culpatul Terec Sorin M arius şi Bouria Svetlana, aceştia s-au de- • plasat la Societatea ..comercială de transport -„Transcom" SA Ciuj-Napoca în scopul de a an ­gaja un autocamion în vederea transportării zahărului de la fir­m a 'S C „Lamur11 SA Tg. Mureş.

Iijeulpatul _T erec Sorin Ma­rius, după ce a instru it-o pe in- culpnl’î Bouria Svetlana în sen­sul ' a declara că firm a SC

„Proscim11 SRL aparţine num i­tu lu i Turcu Marius, iar telefo­nul firm ei este defect, a con­dus-o r pe aceasta cu autoturis­m ul proprietate personală pînă la sediul firm ei SC „Transcom" SA Ciuj-Napoca.

Inculpata Bouria Svetlana, ne- pvf’;înd rezolva operativ proble­m a transportului, cu firm a sus­menţionată, a in tra t în legătură cu num itul Eop Ambrozie, pro­prietar al. autocam ionului nr. 15 Cj 932 şi patron al firm ei SG „Ozam.-Impex11 SRL care Sntim- plător se afla la sediul firmei SC „Transcom11 SA Ciuj-Napoca, solieitîndu-i acestuia sâ efectue­ze cu autocamionul propriu un transport de zahăr de la Tg. Mu­reş la Ciuj-Napoca. După efec­tuarea înţelegerii, inculpata Bou­ria Svetlana i-a înm înat cărău­şului Pop Ambrozie actele în-- tocmite în fals pentru comanda şi p la ta zahărului la SC „Lamur" SA Tg. Mureş, spunîndu-i aces­tu ia să se deplaseze la . Tg. Mu­reş, să r id ic e ; zahărul, după ca­re va lua legătura cu aceşti dpi reprezentanţi a i firm ei SC „Pros­cim 11, SRL care îi vor transm ite noi ind icaţii.-P entru p la ta trans­portului inculpata Bouria Svctia-

.na i-a înm înat num itului Pop ' Ambrozie cu titlu de avans su­

m a de 120.000; lei. De m enţionat că num itul Pop Ambrozie - jiu cunoştea faptul că documentele

; ce i-au , fost înm înate de incul­pata Bouria Svetlana sînt false.

CINE II AJUTA PE PENSIONARII GlIEULRNl

: ' In ultima 'perioadă, am scris■ de mai multe ori despre fruc­

tuoasa viaţă organizatorică a f i - , lialei din Gherla a. Uniuni|: ju»

' deţene a' pensionarilor, şi asta : ^ datorită activităţii neobosite a

^ preşedintelui ei, domnul,'inginer Macarie ,Nedeşiu. Filiala gher-

, leană :a obţinut şi în cursul a- nului .1994 rezultate foarte bune pe linia ocrotirii jsociale a oa­menilor de vîrstă a _ treia din

' , orăşelul de pe Someş.Cei peste 1300 de pensionari

. — cit numără filiala locală —• p o t; fi pe deplin mulţumiţi' de activitatea depusă; Celor săracili se asigură, în continuare,; m în- care gratuită la Carotina de . a ju ­tor social din localitate, De ase­menea, cei care’ pu au nici uii venit beneficiază ,de sprij inui u- nor societăţi comerciale din oraş, care periodio donează im portan­te; - sume de bani pensionarilor, d in ' care se cum pără îmbrăcă-

~ minte şi diferite obiecte celor ' nevoiaşi.' La fel, d in - ajutoarele

sosite din străinătate se distri- . buie alimente'1 şi haine pensiona­

rilo r' cu venituri mici, ia r celor , bolnavi li se facilitează procu­

rarea de medicamente. 1 La începutul , acestui an, In

sfîrşit, s-a găsit şi un local co-* , respunzător, în vecinătatea Gării

CFR, pentru sediul filialei loca­le a pensionarilor. Numai m u­tatul i-a costat pe oamenii de vîrstă ă treia peste 100 000 lei.

' ' ' Cu această ocazie, domnul Ma­la r ie Hedeşiu face, Un apel că i duros către toţi acei agenţi eco- nomici -cu capital de stat sau privat, din oraş care doreso să ajute pensionarii gherleni, să contribuie cu noi şume de bani pentru dotarea birourilor. Dacă

. pînă acum s-âu găsit sponsori generoşi — cum sînt SC „Agri­cola" SA, Cooperativa de con bum sau SOCOM „Meseriaşul" —. probabil şi în acest an vor sări In ajutorul, bătrînilor noi şi noi firme. Se aşteaptă m ult mm mult dc la societăţile co­merciale private, care au Cam neglijat pensionarii. ,

Credem că se vor găsi oameni înrv; să şi recepţioneze apelul preşedintelui filialei din Gherla ••'i Uniunii pensionarilor, dom

- tvti Macnrie Hcdeşlu.SZEKELY Csaba

Pagina realizata de Ion RUS

Oricum este bine, str. Junglei sau Jungla străzii. Dar să vedem despre ce este vorba? In Clujul acesta m inunat există Piaţa Uni- , rii încărcată d e ' glorie prin mul­te ; evenimente istorice "din tre- , cu t şi d in . prezent. Numeroase personalităţi ■ ilustre de ştiinţă şt cu ltu ră ,; artă, au trecut şi s-âu oprit privind această piaţă cu respect şi cu legitimă nostalgie. Realmente ..această piaţă repre-' zintă centrul unei cetăţi cu un trecut şi o glorie bine meri- - tată. T rist este însă că pe una» din laturile pieţii, şi anume pe traseul de la Continental la bi­roul tle voiaj şi pînă la capăt m işună o faună polimorfă de oameni care la tot pasul oferă şi cum pără valută, devize, cer­tificate de proprietate, aur, ori­ce a r putea aduce un cîştig ra ­pid şi uneori prejudicios.’ Circu­lă şi sînt prezenţi aceşti „şacali" de dim ineaţă şi pînă seara, .dar . ce este dureros şi de netolerat, e jargonul şi expresiile triviale, scandaloase, scabroase exprima­te în gura mare şi mai ales cînd trec- femei, adolescente, ma­

m e' cu copii, oameni cu plete cărunte, oameni ce au nevoie de respect, linişte şi decenţă. Tri­vialitatea care începe cu litera p . sfîrşeşte tot cu ea, eta- lindu-se o! serie de ■ in jurii şi imagini în cuvinte dc care a r roşi pînă şi cel. mai aberant şi

STRADAJUNGLEI

inveterat apologet al tuturor ma­nifestărilor porno. Indivizi cu o m utră cruntă, alţii cu Un gaba­rit ponderal de peste 100 kg, nu puţini in costume şi haine des­tul de scum pe,: căci traficul de valută aduce ş i . profituri, fao prezenţă zi de zi în această junglă a lor. Da, aşa este, căci la tot pasul auzi: injurii, nume

de organe shu: „am valută, nu

vii eu-'m ine:11 ■ cînd trece o ado­lescentă, sau aluzii' la sexul fe-- miniiV cu cele mai dezgustătoare -oferte. Această agresiune verba­lă nu face însă parte d in demo­craţie -ş i ' nici nu va face nici­odată. Este o profanare, a unei pieţe unde a r trebui să se cir­cule cu respect. Zecile de mii de cetăţeni c e ,t re c p e-a ic i nu pot să răm înă indiferenţi 1?» ast­fel - de , m anifestări calificate -drept huliganice. S-au -scris, s-au spus- m ulte despre această fau­nă, dar nim eni j i u face nimic, sperîndu-se că îri timp toate se vor asana. Niciodată nu se vor elim ina p înă eînd factorii, res-, ponsabili nu iau-m ăsuri reale şi democratice • de vînătoare a a- cestor inşi care - nu fao cinste omului, C lujului şi unei pieţe în care, la 22 decembrie 1989, au căzut oameni, cu gîndul că după je rtfa lor va fi ‘frumos, curat şi luminos. Cred sincer că aşa va fi, dar asta depinde de noi! Cine are urechi de auzit să audă, ochi de văzut să vadă! , :

Dr. Nicolae OPREAN

O PISICĂ A MUSCAT UN DOCTORDupă cum informează iME-

DlAFAX", medicii veterinari sint convinşi că in Bucureşti există mai multe animale tu r­bate. Aceştia au confirmat e- xistenţa virusului turbării în capitală. Ei sînt convinşi că pisica bolnavă descoperită în

curtea spitalului Christiana, după ce a muşcat un cadru medical, nu este un caz singu­la r pe raza municipiului Bu­cureşti. Pericolul persistă.

Direcţia sanitar-veterinară a municipiului Bucureşti a hotă- r ît menţinerea carantinei de

gradul al Ill-iea pînă la era­dicarea bolii.;

In judeţul nostru,.din ferici- . re, nu avem probleme deose­bite. Dhr, ar .fi bine să se veri­fice dacă toţi posesorii' de a-' nimaîe de casă au efectuat vac­cinările animalelor pe care le deţin. .

C red ite pentru şomeriO Interlocutor: d-1 cc. Aiigustin Coroian, directorul .pentru muncă şi protecţia socială. O

Direcţici

~ Ce no puteţi sptine despre creditele cc se vor acorda socie­tă ţilor comerciale în vederea re­ducerii numărului şomerilor?

— In scopul creării - de noi locuri de muncă, In anul 1994 a fost adoptată Legea nr. 57 care modifică Legea nr. 1/1991, astfel o parte din fondul de şomaj se . constituie in depozit la o so­cietate bancară, in vederea a- cordării de credite avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii cu o dobindă de 50 la sută din cea utilizată de bănci.

P entru a putea beneficia de creditare conform art. 24 din Legea nr. 1/1991, Întreprinderile trebuie Îndeplinească urmă* toarele condiţii: cifra de afaceri anuală să fie cuprinsă Intre 500 milioane şl 10 miliarde lei; so­

cietăţile comerciale să fie con­stituite potrivit Legii nr. 31/1090,

'numărul persoanelor angajate să fie pînă ia.'20, pentru întreprin­derile, mici, iar pentru întreprin­derile ’ mijlocii num ărul angaja­ţilor,să fie cuprins in tre 21—200 de persoane; prin contractul de creditare să angajeze .minim 50 Ja sută din salariaţi, din rîndul persoanelor care beneficiază de ajutor de şomaj, aju tor de inte­grare profesională sau alocaţie de sprijin; să realizeze activităţi de bază cu caracter productiv, sau sâ presteze servicii.' Nu vor fi creditaţi agenţi economici ca­re realizează din to ta l 20 la sută venituri din activitatea de co­merţ; să aibă întocmit un pro­iect de fezabilitate avizat in pre­alabil dc un com itet

— In cazul în care societăţile comerciale disponibilizează per­sonal sau nu ' se încadrează în procentul stabilit .prin lege ce s<? întîrtiplă?

— Dacă societatea comcrcială care a * bcneficiQt de ■ credit, re­duce personalii] înaintea împli­nirii a 2 ani de la încadrare, ea este obligată, să încadreze 'perso­nal din rîndul categoriilor enu­merate.

In cadrul ncrespectării pro­centului minim de angajare, a- gentul economic pierde dreptul de creditare şi plăteşte cu titlu

- de penalizare o sumă egală cu mărimea creditului acordat.- Durata de creditare este de maximum un an, exclusiv peri­oada de garanţie care este de maxim 6 luni. Aceste credite se vor acorda după stabilirea de către societăţile bancare finan­ţatoare (DRD) a Instrucţiunilor privind descrierea garanţiilor, modul de constituire şi evaluare ţl documentele ce se stabileso.

DESPRE PENSIONAREA ANTICIPATĂ

Legea privind pensionarea anticipată se poate aplica. In data de 13 ianuarie 1995, a fost publicată în Monitorul Oficia!Legea nr. 2/1995, privind pen­sionarea. anticipată. - ' ;

Deci, cu această‘dată se pot pensiona persoanele eare sint în vîrstă, ■ dar 1 integrarea lot profesională este mai dificilă.

Cine se poate pensiona anti­cipat?. Pot solicita pensionarea anticipată persoanele câre ta deplinesc următoarele condiţii: au beneficiat 9 lun i, de ajutor de şomaj şi 18 luni de alocaţie d e r sprijin şi nu realizează ve­nitu ri din activitate, ',salariaU sau alte venituri cu caracter perm anent; au o vechime in muncă minimă de 25 de ani femeile şi 30 de ani bărbaţii şi o vîrstă ' de cel puţin 50 arii femeile şi 55 de .ani băr­baţii. -- P ensia ' diferă pentru persoa­nele ce se vor pensiona Sn con­diţiile acestei legi de cele pen­sionate în condiţiile Legii nr,3/1977.. ' - V.'

Persoanele pensionate; în con­diţiile Legii nr. 2/1995 vor a- vea o pensie dim inuată propor- ţional cu 0.33 p en tru : fiecare Ş T j .-' lună cu care s-a redus vîrstă; ele -pensionare. Deci, pensia ar putea fi redusă cu pînă la 18: la sută, iar Ia împlinirea" virs-j tei do 60 ani bărbaţii şi 55 ani ferne-i’e pensia se va acorda in-,

■ teg ra l.' ' .Persoaiicle care au realizat

0 rvcchime în muncă -ip.'grupa!1 sau a 11-a beneficiază de a- num ite avantaje.■ Şi pentru cei care au lucrat în grupa I sau a Il-a de mun-|Că vîrstă de pensionare nu poa­te fi mai mică de 55, ani pen­tru bărbaţi şi 50 de arii pentru | fe m e i/ia r vechimea în muncă nu* poate fi mai mică ’de 23; ani pentru, femei: şi .30 ani pen­tru bărbaţi.

Persoanele pensionate în con­diţiile Legii nr. 2/1995 pot s3 cumuleze pensia c u " salariul.

' Cît timp desfăşoară activitate salarizată sau sînt membre ale unei cooperative meşteşugăreşti sau realizează venituri cu ca­racter permanent din activităţi profesionale, pensia se suspen­dă,' pensionarii avînd obligaţia de a comunica acest lucru Ofi­ciului de pensii.

Această lege nu are un ter­m en' limită do , aplicare.' Pen­sionarea s<? aplică -în'multeţări din Europa, fiind o formă de protecţie socială ” a unor cate­gorii de persoane pentru care integrarea .profesională este foarte dificilă. Persoanele care solicită pensionarea în baza Le­gii nr. 2/1995, pe lîngă dosarul de pensie obişnuit trebuie să prezinte o adeverinţă emisă de Oficiul forţei de muncă din ca­drul Direcţiei de Muncă şi Pro­tecţie Socială din care să re­zulte că au beneficiat atit de ajutor de şomaj, cît şi de alo­caţie de sprijin pe durata rna- ximri prevăzută ,de lege. D* asemenea, se va prezenta o de- claraţio pe propria răspundere diri care să rezulte că nu rea­lizează venituri -din activitate salarială sau alte venituri ca caracter permanent din naivi­tăţi profesionale

u

ÎN ATENŢI V VETERANILORVeteranii dc război decoraţi

care nu adeverinţe pentru a U îm proprietăriţi au obligaţia i t a depune la registratura î’f'- măriei o declaraţie pe propn» răspundere că în perioada 19I-* I —1995 nu au fost im propria: tăriţi de Stat conform Leg» nr. 18/1091, sau sub orico alw formă. ,

Termen do depunerea decla­raţiilor: 3^.01.1995.Preşedintele Filialei ANV»

; Cluj G-ral mr. (r\ I. StăiH'iilci'W ^

/MIERCURI, 25 IANUÂS5E, PAG.? A0EVARU1 Df H 'U

«ECHILIBRU RELATIV CARE POÂTE FI DEPĂŞIT

X v S'*. s\y.S'i <0" >.î- ; x \ <' ♦• Vv s % ^

: . - ■'

, ^.iueuiiea -.GornerŞiâ’a r-,TRANSlLVA“. Sw*ţ (tos--. ;ta întreprindere forestiera) traversează o perioa-,• dă diîigilă,-^ .precum>-aproape; întreaga industrie- românească,' :datorită. haosului creat după decem-

: brje 1989ţ, a lipsei unor mecanisme , ecortcmico-f i- nanciar© eâpa.bile'.să înlocuiască eficient ;pîrghiile folsite ăntefipr, .'dFactorL' exteriori u n i t ă ţ i i m a ­jorările pesţe .limitele. normale ale - preţurilor ia,' : carburanţi,' uleiuri^, piese de schimb .:,şi>■■'calitatea deplorabilă a marii majorităţi a acestora, a <scunv;; pil imens preţurile. produselor proprii, in :; spe­cial al cherestelei. Îngustarea cererii .interne daţe-

; rită :-„căderii*. producţiei de mobilă.:(pentru .ace­leaşi motive, al pieţii .'interne şi parţial. at celei

; externe), a acli\'ităţri .'de. ■investiţii, (inclusiv j r : construcţiilor, de locuinţe),, ca şi a politicii dis- ; criminatorii In acordarea licenţelor : de .export au ; blocat ‘ activitatea. societăţii.., Gindiţi-vă ,că . nu­mai la Fabrica de ..cherestea Poieni sint^stive u-. riaşe de cherestea şi alte produse- similare. care

; aşteaptă de luni. de zile să primească „tindă ver-.';; de“ pentni export. rLa ; această dată, • după in­formaţiile pe care le avem,de-la conducerea sor detăţii, 2a amintita fabrică, stocul este dc apro-

, xirnativ„jŞ,59p -inetţi cubi. Care înseamnă bâni, .irhoblliiaţijr^^Vr.; -

- Sigur că: pe lîngă aceşti factori -ide ordin „o- biectivî!,.:^dicâ';,'iftdependenţl' de conducerea fir­mei,'au existat In aceşti ultimi 5 ani.,şi; continuă si existe-suficienţi factori „interni" care • frtnează bunul mers.. Se poate vorbi de o anumită criză, de autoritate, ş i competenţă- la: anuiiîite nivele,’ la deteriorarea:disciplinei, fenomene caracteristi­ce, de altfel; perioadei postdecembrisţe.

’ Blocajeîe "financîa re, care nu att dispărut nio|. o zi din economie, stocul mare de material lem­nos, politicV; de' export' pe : care âm' menţionat-o • au tensionat echilibrul ecoriomico-financiar al firmei. într^'o astfel de situaţie, pentru a se putea continua .activitatea, ai plăti salariile, chiar cu ur''le înlîrzieri, ‘ societatea a fost nevoită — ca atiica altele'— să apele/e la credite bancâre..Nu­mai dobihzile pe 1994 se ridică la 330 milioane lei, pluş creditul care la sfJrşit de septembrie era de 608, milioane, .iar acum cu cîteva zeci de milioane mai puţin. - ,'Y , ' '

.V ' VV" ) . - ■ \ ■-S' ' ' "■ -D-I < Io.an'»Sabău, directorul jsâeistăţu^ţeae. ca

situaţia firmei se :po4te; îmbunătăţi substanţial., Sînt posibilităţi de şic creşte exportul de ia 28 la. 50 ia sută din volumul producţiei .{se . speră , in export fără intermediari), să se mărească pînă la 50 la sutâ din; producţie, Iivrăriîe: de- semifabri- r catej care..înseamnă o mai bună folosire a perso­nalului şi capacităţilor de producţie, a materiei prime şi înc!asâri mult mai. — mari.- firm a’ : este:

„curtată" de parteneri >de peste hotare . pentru, cooperare de mare perspectivă. D-1 director zice

fsĂ-sQU discutam prea mult despre; viitor, -deoa­rece e treaba celui (sau echipei}; car? va fi -.joşaf-!

, nager“. . -..■ . :' ,Perfect -adevărat!,Intr-o situaţie;de:relativ pro-

vjzorat problemele_ curente sint de primă impor­tanţă, deoarece de’ele-depinde yiaţa^de fiecare zi. a salariaţilor. trebuie nefelijctfe, 7 chiar.întivo;.astfeV,de.. situaţie, perspectiva, huT,prih lan-;sar&l;-m9?r;pr6gram£i!«^. ’ânveţgiim^jci tonareă posibilităţifor pentru b Viitoare, 'poiiţiC5: economico-financiari a s o c i e t ă ţ i i ; . V » V V ■ ■■ii Sperăm; să se - aşeze . lucrurile Intr-o,; deplină norjiiaiitate' prin conjugarea; viîinţei. ,ş i ' 0f6rţuriie; de gîndire a .fiecărui .salariat B bjne deŢ ştiut că o .fabrică de gumă de mestecat .poate să dispară, dar exploatările forestiere nlcicîndV. Asta nu ‘ în­seamnă că,fiecare tei poate face de câţi,-să juimi- lească firmă; ?!, In acelaşi timp,-să aştepte mană, cerească. '■■■ '•.■ -CK'-

Cunosc bftiej ;aş îndrăzni să spun,^; chiar': foarte bine: activitatea celor-care lucrează -In exploată­rile forestiere,,!n.fabfibile de’ cherestea şi irt sec­

atorul de: transport. Am dormit, adesea, «u ei*: am mîncat co au avut —’ şl conserve, slănină, brîn- ză-sau mămăligă. Sînt oameni de o calitate deo­sebită, c â lp ’ de greutatea-;,ţi condiţiile vitrege ale muncii 16ri: Cu;- ei pb ţi' „fugi; după;-: tren”; ş i ; să. cîştigi dacăr^tiivcuniîsă-i lei,- adică să-i înţelegi,': să. te apropii, de necazurile şl bucuriile lor. Mă gîndesc^ în primul rînd, la cei ce stau, sus in munte, pe ploaie sau ninsoare, în depozite şi fa-

. brişi de cherestea, la cel ce se chinuie’cu trac­toarele şi mijloacele de_transport de mare capa­citate pentru ă duce lemnul acolo unde trebuie.

aon i..qpiA ;;-r;,

Protîsisîiîni guvsrnamanja'e pentru 1995

ACCELERAREA PROCESULUI DE PRîVATlZARAvînd în vedere modul de de- •

rulare a pi'ocesului de privatizară - f)înă în prezent, precum şi actua- ’jul cadru socio-economic, una din direcţiile de acţiune a guvernului îri cursul anului 1995 o va con­stitui punerea în aplicare, îm’i preună ■ eu -FPS, a programului

Jîe.privatizare în masă. Prin imţ glementarea acestui' program se

Vum&reţte atragerea'în sfera'pri­vatizării, a unui număr măre da societăţi .comerciale, într-uh in- , terval de tiirip scurt; sprijinire^ ' financiară a acestora, imediat du­pă privatizare, precum şi îmbună­tăţirea actului conducerii prin implicarea acţiorSriătultti-'pnvaŞ

..In- paralel cu âeinararea, deş^;> |îirarea şi finalizarea acestui pro* ■ giram, pe baza” normelor elaboraţ ţe în scopul aplicării legii, pro*

; cesul de privatizare va continua S prin utilizarea celorlalte prof cedurl prevăzute de; legislaţia îh âomeniu. Astfel, Programul d l'

’ (Sfertă publică," demarat în lQ- _ ga noiembrie 1994, prin privaţi- ’ zărea a.. 3 societăţi, comerciale^ va fi continuat cu noi loturi de societăţi din ; rîndul celor selecta-- ţg. In 'paralel va continua priva? 'jizarea societăţilor în conformi-- ţaţe cu prevederile Legii nr. 77/^.

- J994. Un accenţ deosebit va f i • pus pe privatizarea, societăţilor comerciale1 <Jin comerţul, interior^

■ şi turism, rezolvindu-se în acelaşi . timp problemele legate de con- tractele dc locaţie de gestiune ca-* re . grevează, în prezent, marea parte a acestoţ societăţi comer­ciale. Totodată, prin măsurile, le­gislative luate, vor. , îl . intensifi­cate eforturile de privatizare ‘ a societăţilor comerciale prin atra- gereâ investitorilor străini, în spe­cial; spre acele domenii a căror, restructurare, necesită resurse „fi­nanciare însemnate. :. AMPL1F1CABEA PROCESULUI l i DP BESTBUCTtJRAHE ,

Această acţiune este preconi- -■zată. atît. ca. iriăsură de consoli­dare a stabilizării mediului eco­nomic intern, cît si ca o contiŢ HUare a acţiunilor iniţiate în ca-

; drul Programului de restructura- ,re in primii doi ani de guverna­re. După parcurgerea etapei,.pre- pOndercint corective, de identifi- - care, po lare financiar-bancară şi restructurare a agenţilor ■ econO- -fjiici;6u capital majoritar de stat n^VitfSil'i .to etapa următoare ac-

, centul se \-a pune pe' componen­ta activă, de stimulare, a, dez^oi-

"■ tării domeniilor, şi agenţilor eco­nomici competitivi ş i. profitabili.,

-‘Această! corn pphentâ.. urmează; şă , se realizeze piHh-âcţiupi concrete,

' menite să accelereze procesul. de /dezvoltare a sectorului privat nou înfiinţat, precum şi a celui de- - zetatisait prin privatizare,1 să sti- • muleze exportul şi- să asigure . funcţionalitatea"’ deplină - a meea- / nismelor :şfc instituţiei pieţii.j t:' , r-.tf Principalele .măsuri specifica? a-

Vute în vedere pentru anul 1995 Vizează: 1 actualizarea stfătegiilor

^sectoriale pentru vprihcipaleie;îra- , murj şi subramuri ale economiei;: sprijinirea eforturilor de restruc- turavO;şi redresare a societăţilor-

: -: conierciaJe de importanţă strate­gică „pentru ecQn°mia naţională,

; CU siţuaţie^economico-financiară .'h’ecor6s^un2ăt6are; restructurarea

i.ţilor.. de ..transport «entru

' continuarea procesului de restruc- , turare ‘a regiilor autonome; con­tinuarea acţiunilor de restructu- ■ < rare a comerţului de gros, prin i crearea sistemului naţional de pieţe de gros pentru produse a- groaîimentare. ,

ACŢIUNI ÎN DOMENIUL , INVESTIŢIILOR PUBLICE

Ţinînd- seama de insuficienţa în continuare, a .fondurilor de investiţii se va proceda la selec­tarea şi- reeşalonarea obiectivelor începute, în funcţie de stadiul de - execuţie şi resursele prevăzute de la buget. în acelaşi timp vor fi prevăzute acţiuni de cooperarie, to special în domeniul infrastruc­turilor: . ;V;

Avînd ca scop oprirea procesu-'Jtii de degradare a infrastructurii economice existente,. reabilitarea •. şi modernizarea- graduală a aces­teia, acţiunile prioritare vor vi­za investiţiile. în sectoarele de ba- , ză ale economiei (industria ener­getică, transporturi, comunicaţii, gospodărirea -apelor şi a. fondu- lui forestier, protecţia mediului).'O atenţie specială se va acorda sectorului energetic în scopul a- , ţeraiării scăderii producţiei in­terne. de *; resurse primâre, • redu- terii dependenţei de importuri şl âlimerea la standardele europiene:

' de distribuţie. • ; :. -----: .,D altă. direcţie de acţiune o va

reprezenta- punerea în ; eM.'cuţie a; ■proiectelor de investiţii cuprinse în programul de, autostrăzi, dru-; muri naţionale, modernizarea in-

: frastructurii.feroviare, a porturi-' lor şi aeroporturilor, de realizare a zonelor libere şi de modernizare

: a tehnologiilor de 'transport.'; •'. . în agricultură - vor' continua t■ biectivelQ^de investiţii pentru.În­

treţinerea amenajărilor complexe- existente pe suprafeţeie irigabile, concomitent cu lucrări de desecâ- ri-drenaje : i i combatere ra r ero- „ ziunii solului. ;

în scopul-asigurării necesarului■ de apă pentru:nevoile populaţiei, ‘

procesul inyestiţional va fi orien­tat către- amenajareabazinelor hidrografice In .sistem unitar;şi fi­nalizarea; acumulărilor, a^con- ' strucţiilor . Wdrografice fţi;'reţele-. lor.,de-conducte aferente. ; ,-'■.

sesa

In. cursul ahului trecut şi la' Început de 1995 ajipîkuit uri nou subiect lii..ordij3eâ :zilei:1.ţriza hîirt;;: tici pentru ziar ş l .preţul ridicat' ’ al acesteia. >!Nâ'aflăm, cu'adcyă- •. rat, Înt^o aştfgr.dSjCfîiă dar ca'-/ re nu cred c^Mşte::feuitatul, aşa ‘ cum adesea yb -iriveŞcă, ri‘ faptului ;

- “ fabrica dl^teSea — $âcău ar ;deţine nionojjblui producerii;; hlf- ;. tiei de zlar.'^Preţul, dă ăcestă este cauza monopolului, nu şi

> entitatea şi ritmicitatea livrări- ;- lor. Soluţia ;propusă de executiv

Pîntnj „spargerea ’ monopolului"

Pfin 'pornirea; itnei; linii ;lâ fa- ■■

jşsşşş^jg^şEgşss

M- HIRTM5Bric»; tftji' hîrtie flirt*; Buş tGrtf * :nti 'rezoWă problema.''cvm - -’Daf ’ atunci;- -careţi! soluţia pen­tru:; câ;>-ziarele • şă nu'-tirăiqscă de pe o zi peaaltă-’Şl să ■Îie'"n'ev6ite

sâ' majoreze •preţui1’--publicaţii­lor la intervale diii ce În ce mai scurte? . ■' .

O echipă formată din reprezen­tanţi-ai . principalelor cotidiene centrale s^a deplasat la ; amintita fabrică şi a dat jpUblioiMtii.s.fci 191 ianuarie, a.c. u n ^ C o n i m

ir j—ÎS senili, ttihqm ‘ up^iHfcihUiSoltlli'n care se impuri ■ pentru depăşirea-'crizei hîrtidi-'dfe . îiâr.’Soluţiiie prepuse’sînt Iri'nu- ■măr ’ de- atrti; Esenţială î şl > mâl realistă1 mi se pare cea finală (câ- ;re prevede' Organizarea -(unui - sîŞ-’tetri^ihternV'eficient' şi stitriulatiV da colcctare a Inaculaturli, îri ve­derea reciclării- at»steia,L -•* ^< 'Cîteamj < undeva;,-5 ou* ®i‘a i,srfiulti ani1 în! iarmăVeâ în ?Belgîa ;apro^ -ximatlv iso-i.iâ’isutfi .din materia ■primă:.v ptotra ifhi^fcarca; Mrtiei

■v’î . î; ■ "i dr.

o reprezintă-; maculatura, Miareiev Revistele' chiar îşi! cărţile de care jnuimai aveau’ ticvoiej Ca facem noii cii toata, acestea?; Lfc taruriir căiicşi îajtinig in haldele .de -gUr noaic ale oraşelor;:; n:‘; <v v- Spargerea - monopolului -: - Le tea esteabsoiut 'hecesară/pentru^a puteanegocia'preţul. Pînă‘ la' fe- zolvarea problemei hţrtieî -de ziar, W-preţului 'hirtieî5îri;general, portul fără'ifaxe1'-vamale-Sau'^cU taxe rezonabile'' eite singura so­luţie.- SSă - ■impo:irtărti; Jna'culatu^ă 'dift- fc'af ; ââ sfatiricâm hîrtie «A deveni Sâraghioşi^lri cbndiţiilfe îft ieăre ^e‘*R ft§kstră,? o' prăpMlm.:''!. -iţ-S iixssii wj hs for^cia

Ţ^BILE EURbPEÎ DE ÎEâT "U J-: PE CALEA CEA BUNA

După o perioadă . destui da ' lungă de timp, ţările foste co­

muniste din esţuj;,Europei în ­registrează o uşpar^ redresare,

. relevă un raport, al .Comisiei Economice a Naţiunilor Unite.

1 SC apreciaiâ ca pozitivă nu nu­mai creşteroa.economică, dar şl

.;,stabiiizareâ iinahciarâ' îft aces-» te ţqxi, în' timp ce îh republi­cile' din GŞr.declinul' continuă. Principaîa;;caracteristîcă.pentru

; Europa de Est .li> 1994 este o . rată de creştere a .produsului “.inţern brtit .cuprinsă intre 2

şi.i5 la sută, .factorul decisiv, al ' acestei evoluţii ’ fiind rnajorarea k exporturilor, către statele occi-

dentale, în special spre.’ Germa-; ” nia,/ care ;â inlOcuit ca princi-

pal partener economic al sta­telor Europei.; de Est,: fosta

;, llRSS ,1 încurajatoare pentru creşterea producţiei s-a dovedit

. a fi şi; cererea internă. în ’;; ş^lmb.'rfătă Jpfîaţiei rămîne la *5 .ţttt1 ' niVeîJ-'''Siati1 - ridicat, '..cu--

-'$0 şi®.30 ;ia sUtă a- •tiUal, ^âmajWl ‘este Tricâ îngri-

ţ, .joî^fbr-^’p tîw ţlŞ ^ l^ 'l^epH fi-- de’riîor; de; s ta t' 'evoluează, în

J* ansămblu, :'c;u-: 1 greutate.-; Pentru j î}f(»fy^-!Vr e i^ l i ţ î r-lJo\|eţicp. „in- “^^tabiîiţaiea^jrfacroeconpmidâ, o

polîtic& ' conomicâ cantradicto- ■' ri6 ^î lip’sa jde încredere a. oa­

menilor de • ăfac^rî. în evoluţia “ şituaţiei*,' -« constituie' principala

exjiiicaţie ■Vpenţru continuarea 1 declinului economici Tn Rusia,

PÎB s-a--redus' itjt'!l994--cu 15rl6 la . sută, ia’r-îri'-celelalte state din. CSI -s-a*u -înregistrat scăderi

‘ chiar mai mari. O uşoară re- dresare- se eonstatăsln.ţările- bal-

tlce- Mi- M tvÂW '■

AD EV ARUL DE CLUJ MIERCURI, 25 IANUARIE, PAo. 1 j/llERC

SPORT

Dialog cu; Vasile Dobrău

— •.L a Sovata — şmotru greu, ca Ia galere • Trei talentaţi juniori în lot ® O noutate pro­vizorie y- Bucur Dumitrescu, fratele- tricoloru­lui Ilie Dumitrescu o -Şandru — trei zile «mo­tivat", cu program redus la pregătire • Sîmbătă _ din nou acasă,, apoi plecarea spre Egipt •

tras ca la galere. / , ,

__ Ce prevede, în continuare programul de la

Sovata?

, — Concomitent cu antrenamentele patru jocuri de verificare a pregătirilor: marţi (adică ieri) cu' Dacia Piteşti, miercuri (adică azi) cu Şoimii IPA Sibiu, joi (adică mîine) cu Metalurgistul Cugir iar vineri cu Unirea Alba Iulia. Patru zile, patru jocuri, cil adversari de diferite calibre. Nu ne interesează rezultatele ci modul cum echipa răs­punde comandamentelor care .converg şpre un ţel de bază: o comportare superioară în retur.

— Cînd se încheie „capitolul" Sovata?

— Vineri seara, cînd ne vom reîntoarce acasă.- Şi sperăm cu o încărcătură serioasă în privinţa condiţiei' fizice, una care să reziste returului. '

—•Deci, de sîmbătă 28 Ianuarie, din nou acasă.. Ce prevede programul; pregătirilor în continuare?

, -- Antrenamente asidui acasă şi alte jocuri de verificare, unul cu Olimpia Gherla în 31 ianuarie^ şi un altul in 2 februarie cu un adversar care încă n-a fost stabilit. Apoi plecarea în Egipt, unde între 4 şi 14 februarie vom continua pro­gramul de pregătire, plus susţinerea a trei jocuri amicale. Partenerii. din Egipt, echipa Tersana Cairo, încă nu ne-a comunicat programul parti­delor de verificare pe care urmează să le susţi­nem. După .Egipt,: reîntorşi acasă intrăm „pe ul­tima sută de metri" cu pregătirile, urmînd ca pe 26 sau 28 februarie să susţinem în „16-“-mile Cupei - României, - partidă. în deplasare cu echipa din TurnU Severin. A p o i... startul în retur cu

. _ patru Gloria Bistriţa. Un program, foarte încărcat peJuniori talentaţi. Să-i nominalizez: Lăzăreanu (por- care dorim să-l ducem lâ bun sfirşit, ast'fel ca

O iarnă cam şugubeaţă — cind cu frig de crapă pietrele, cînd cu zile de moină, din greu ., resimţite de reumatici. Iri ciuda anotimpului albi -- cu ciudatele sale oscilaţii, fotbalul este în plină actualitate. Acum are loc, la cea mai înaltă ten­siune, şmotrul pregătirilor pentru retur. Zi de zi se adaugă o nouă cărămidă, atît la pregătirea fi­zică generală cit şi-din punct de vedere tehnico- tactic. In acest context l-am căutat, .ieri* la Clu­bul de fotbal „U“, pe Vasile Dobrău, direcţor' sportiv. , ' - .

— Ce veşti de :la Sovata poţi să oferi cititori­lor ziarului nostru?

— Una de bază: întregul lot, plus „întăriturile", trag în vrăşmăşîe la galeră pregătirilor.

s- >- Ce înţelegi prin „întărituri"?

• -— In afară de titulari, adică din lotul cu care am încheiat turul — minus Cristinel Pojar intrat Ia operaţie la pregătiri au - fost cooptaţi patru

tar, fiul fostului purtător al tricourilor alb-negre Marcel Lăzăreanu sau, dacă vrei, cr adeverire a zicalei româneşti: ,',ce naşte din pisică şoareci măriîncă"), Litfiu Mihai (mijlocaş, fiul lu i . . . Liviu Mihai, fostul fundaş-atacant al lui ,,U“) şi Ovidiu ' Miron (atacant), toţi trei din pepiniera clubului nostru, la care se adaugă Nicolae Mihu (fundaş

- lateral, talentat junior, din Sibiu). Mai trebuie. să adaug un nume la .lotul aflat la pregătire la • Sovata: Bogdan Dumitrescu (mijlocaş, fratele tri­colorului Ilie", Dumitrescu), venit la noi de îa Steaua pentru probă, urmînd ca apoi să perfectăm transferul în cazul că vâ trece cu bine examer nul exigentului Ion Andone.

— La Sovata care a fost programul?

— Săptămîna trecută, deci din 16 ianuarie în-- cepînd, antrenamente tari, fără rabat la efort şi

disciplină, cîte trei pe zi: două afară şi unul în sală: Deci trei antrenamente zilnic. Nimeni n-a 'crîcnit. Un singur caz, motivat, soldat cu trei zile de pregătire specială şi efort redus, pentru Şandru, accidentat uşor în pregătire'. In rest, repet, s-a

la startul returului să ne prezentăm bine puşi la punct, iar „uvertura", partida de cupă, să o cîş- tigăm. ; .

• In ziua cînd s-a dat startul pregătirilor dis­cutam cu Ion Andone şi l-am întrebat dacă nu :i-ar surîde ca după întoarcerea de Ia Sovata să se organizeze un turneu de minifotbal în Sala Sporturilor „Horia Demian“. Mi-a spus că l-ar surîde un astfel de turneu cu participarea a trei patru echipe. Se prevede aşa ceva?

— La'toţi ne-âr fi surîs ca sîmbătă; şi dumi­nică, de exemplu, ‘să organizăm un astfel de turneu. Din păcate nu este posibil. Pentru sim­plul motiv că orarul sălii este foarte încărcat —: ni s-a replicat. De ce n-am prea înţeles. In fond era vorba de sîmbătă după-amiază şi duminică toată ziua. De fapt, acum dacă e s-o luăm „la bani bărunţi" este prea tîrziu să organizăm un astfel de turneu. Poate că la anul şi dacă vom găsi înţelegerea cuvenită..

■ , A consemnat Victor MOREA

CALEIDOSCOP FOTBALISTIC INT£RHÂ|!3 Âl|

• ANGLIA. ,V-am rămas da­tori cu cîteva rezultate din eta­p a . . . incompletă de sîmbătă si duminică, în care a plouat cil găleata, cinci partide fiind amî-

fiind marcaţ de compatiotul nos- L tru, Ion Timofte, în min. 82] B Telefi Salgueiros — Chaves 3—1, îirlH ^j-tărl ( sense — Gil Vicente 3—1, Se-B j j j e « rS tubal — Maritimo 0—0, Unian B j * * 0

nate (Tottenham Hotspur — Man- Madeira *— Uniao ' Leiria M ■ Jieazăchester City, Leicester — Leeds Beira Mar — Benfica 1—2 (go!if <r»iţînd-United, Queen’s R angers- Nor- lurile campionilor au fost in-lWx'intreWich, Wimbledori — Liverpool scrise după pauză de Stanici şiliir»vitat£şi Southampton — West Harjv • Isaias, pentru gazde înscriindUnited). Deci rezultatele lipsă: Carlos Costa în finalul primeiEverton — Crystal Palace 3—1 reprize), Braga — Porto 1—4- (anşi Ipswich Town — Chelsea Londra 2—2.'Clasamentul „la zi“ (în parantezee, după numărul de puncte acumulate, totalul jocurilor susţinute): Blackburn 55 (24), Manchester United 53 (25), Liverpool 45 (24), New- castle 42 (24), Nottingham 42 (25), Tottenham 39 (24), Wim­bledon 35 (24), Leeds 34 (23), Sheffield Wednesday 33 (25), Norwich 33 (24), Arsenal 32 (25), Chelsea 31 (24), Manchester City 31 (24),- Aston Villa 28 (25), Southampton 28 (24), Queen’s 27 (23), Crytal 26 (25), Everton 26 (24), Coventry 26 (25), West Ham 25 (24), Ipswich 20 (25) şi

marcat * Barroso, respectiv Do- mingos de două ori,- Ze Carlos şi Iuran). In -Clasament pe pri­mele trei locuri Porto .32,'Spor- ting 31 şi Benfica 28 puncte, după care urmează grosul pluto­nului, încheietoare fiind Stetu-1 bal cu numai 8 puncte.

• FRANŢA. Numai opt par­tide; din etapa cu numărul .23, una, fiind disputată -în devans (Paris St. Germain -— Nanteş 0—3) iar alta amînatâ din cauza timpului nefavorabil (Rennes- Sochaux).’ Rezultatele'înregistra­te: , Martiques — I-ens .0—0, Montpellier — Le Havre 2—1, St. Etienne — Bordeaux 2—1,

jj-»vitat£ ţ&zi es *â-şi a] ş i t : do;

Leicester 15 (24) puncte. La ega- Nisa — Strasbourg 3—4, Lille — lltate de puncte a „cîntărit" go- - Monaco 1—0, Caen — Bastia laverajul. •' ' . . 2—1; Auxerre — -Metz 1—1,.. • PORTUGALIA. Primă etapă Lyon — Cannes 3—1. In clasa- a returului (fără nici o pauză

— C£Jjr^nţiel | | B L v •fx3 cîte liz ă r i i

, “jjrxfiinţiţ i jum

jactivitf publici

ticole înfiinţa

>an Ol tre i as< iglaş, B

Inişte „i

între prima şi a doua parte a campionatului). Deci etapa cu numărul 18,. completă. înainte de vă prezenta rezultatele o supriză, Sporting Lisabona în­cheind ^.remiză" partida susţi­nută &casă în timp ce Porto a terminat învingătoare în depla­sare şi drept urmare Porto a luat lin avans de un puct faţă de Sporting. Se apropie în forţă campioana Benefica Lisabona, victorioasă în deplasare. Rezul­tatele:- Amadora — Belenenses 2—3, Sportinf — Farense 1—1 (oaspeţii au deschis scorul prin Djukîci în m in ." 43, golul ega­lizator fiind marcat de Capucho în min. 63), Boavisţa-Ţ- Guima- res 1—1 (Tanta' a deschis sco­rul în min. 4, goliri, egalizator

FOTBAL-TENIS: CLUJENII TN „CUPA ZIRIDAVA1' ARADAradul a găzduit în perioada 21— 22 ianuarie, „Cupa Ziridava",

cu o parţicipare. numeroasă, onorată şi de echipe din Liga Pro­fesionistă în frunte c u ... Miron Cosma.- ,

.Vom începe cu proba de dublu. Printr-o coincidenţă, echi­pele clujene Carbochim, Dictrans şi Trinomus, au căzut în urma tragerii la sorţi în aceeaşi grupă. Primele două, Carbocim şi Dictrans, s-au Calificat în sferturi. A doua Coincidenţă, aceste două echipe s-au întîlnit şi in ..." sferturi, meci cîştigat la mare luptă de cei de la Carbochim, Dictrans fiind lipsită de aportul irtternationalului Florin Purice. In finala mare, Carbochim (Că­tălin Onuţu, Dan Pop şi -Iuliu Ciucă) a pierdut în faţa celor de la West Petrom Pecica.

' Iri proba de triplu. din®nou coincidenţă. Distrans (Daniel Să- sărman,Dorel Horea;' Dnn - Hălăştăoan) şi Carbpcim au . „intrat" în aceeaşi grupă. Carbochim a ajuns pînă în semifinală, pe care a ; pierdut-o din : nou in faţa celor de Ia West Petrom Pecica (ei hipa campioană). In finala mică, locurile 3/4, Carbochim a în­vins a doua echipă arădeană, West Petrom Arad, obţinînd- In fina) un merituos >400 3 la triplii şi un loc 2,1a dublu, într-un turneu• de . vnloTie, care a adunat la start cele mai valoroase erhipe din ţa ră .'A treia echipă clujeană, Trinomus (Traian lMVConu,',' Corin Greblă, Ioan Oloşutean) se află în faza de armonizare; de sudare. -

Dem. ŞOFRON

ADNOTÂRJ LA UN SONDAJAvantajaţi de faptul că i-a avut la dispoziţie-pe toţi 18 con­

ducătorii protagonistelor Diviziei Naţionale de fotbal, colegii de la G.S. au organizat un sondaj de dpinie, legat de intenţia F.R.F. şi Ligii profesioniste a cluburilor'de a modifica siste­mul competiţional, prin restrîrigerea numărului de echipe în Divizia Naţională, şi Divizia A. S-a purces, deci, la a adresa celor 18 conducători următoarea întrebare: „Ce părere aveţi despre intenţia F.R.F. şL Ligii profesioniste de a reduce numă­rul echipelor din D.N. şi D.A.?“, la care s-a adăugat o a doua întrebare: „Puteţi asigura financiar sezonul de primăvară?"

( La prima întrebare 12 din cei solicitaţi aU fost împotriva reducerii numărului protagonistelor în;D.N. şi.D.A. doar 6 soco­tind binevenită o astfel de măsură, aceştia fiind reprezentanţii cluburilor Steaua, Dinamo, Rapid, F.C. Braşov^ F.C. Farul, şi Electroputere. Restul, au motivat, pe rscurt, inutilitatea unei astfel de măsuri.

La cea de a doua întrebare, cu excepţia clubului F.C. Mara­mureş, care traee prin foarte grele momente de ordin, financiar, 17 conducători de echipe âu spus DA. ‘ ? ,

La prima întrebare, poziţia celor 12 care au fost împotriva modificării sistemului, competiţional actual prin reducerea nu­mărului de echipe la D.N. şi D-A. va avea un cuvînt greu de spus la viitoarea adunare federală şi cînd se va pune Ia vot propunerea. Rămîne de văzut cum se vă solda, în final, pro­punerea. (v.r.)-

ment conduce - detaşat,. cu 51

puncte Nantes. Urmează cu cîte 41 de puncte Lyon şi Paris St.Germain (departajate de gola­veraj); echipa campioană P.S.G. are un joc mai puţin). Pe ulti­mul loc cu 18 puncte Sochaux

. (dar* şi cu două jocuri mai pu­ţin). „

.• „GOLUL DE AUR". Joseph S. Blatter; secretarul general ai FIFA, a avut o întîlnire eu Co­mitetul de .organizare a ediţiei 1998 a Campionatului Mondial de Fotbal, ce . va avea loc in Franţa. El a declarat: .‘„Am a- juns la un acord de principiu

-cu reprezentanţii comitetului ffrancez (Fernand Sastre, Michel Platini, . Jacques Lambert ş.a.) în' ce priveşte introducerea a- cestei noutăţi în regulament. De­cizia va fi luată, oficial, în ziua de 30 mai, în caidrul primei reu­niuni a Comisiei de Organizare a Campionatului Mondial din 1998". Despre ce noutate- este vorba? Despre introducerea, în­cepînd. din optimile de finală, a sistemului de tranşare a victoriei prin „golul de aur" (după ve- chea denumire „moşrtea subi- Jjy ^ di

/In na j J}fOţţ||

I ~ B| vedere ţbaţi, n ^<3e alt ş muncii ^Q-u-mi. *iticz“. : in im ic implic;

ş i fări

A IZIŢl

P; CR11Intr-

riţelor i ncy (i l a i 11-1 jînţelef j catolic jcum |tat a si Icipal firiateri

„Trt se

tă“). Concret, dacă două forma­ţii termină la egalitate partida | egalăla sfîrşitul celor 90 de minute regulamentare se trece la pre­lungiri. In momentul cînd una dintre echipe reuşeşte să în­scrie, prelungirile se opresc.' A- bia'clacă şi după prelungiri ega­litatea va persista se va' trece la executarea loviturilor de de­partajare (11 metri) Cu prilejul întilnirii a fost discutat şi pla­nul de activităţi pe 1995, care va . cuprinde, printre altele, o nouă inspecţie vîn primăvară a stadioanelor ce jzor găzdui par­tidele turneului final.

Romeo V. CIRŢAN*

P î p f M .

VOIOŞIE PE PATINOARIată că semnalul tras de noi cu privire la starea

.La-u'ui din centrul parcului din Gherla a avut un efp'l pozitiv. Erlilii lorali, aşă cum îi cunoaştem ca

■ -burii cnspnrlari.'s'-nu apucat de trează şi^în doar cîteva zile nu ren meri.i int .lacul din mijlocul parcului, s;jro satisfacţia ?i, bucuria sutelor de copii şi tineri, care zi de 7.i au luat în primire această veche bază sportivă a iitlipi do pe Someş

l’ iin grija personalului muncitor de la Regia Auto-• nnmă a Domeniului Public, Străzi şi Spaţii Verzi din

lo'-:iiil.-il(‘, suprafaţa gheţii este curăţată in fiecare di-, mineaţă. fiind puse la punct şl celelalte anexe. Toată v.iu-t este asigurat sonorul muzical,, iar seara, sute de beniK'ţe mu'tk’olore creazâ o atmosferă plăcută şl

nătatea iacului oferă, un , sortiment-bogat de băuturi calde.Urmează, ca în. zilele, următoare — dacă şi condi­

ţiile-meteo ne vor permite, — lă iniţiativa şcolilor din oriş, să se organizeze şi primele concursuri de patinaj, cîndva competiţii tradiţionale pe agenda întrecerilor In­ter şcolare. Poate că se vor reînoii şi tradiţiile privind echipa de hochei pe gheată a urbei, someşene, care ar

'da o cu'nare aparte sezonului .'competiţional- de1 iarnă.- Desigur,vnu este Uşor îri condiţiile crizei financiare ac­tuale să înfiinţezi o astfel de formaţie, dar cunoseînd pasiunea gherlenilor pentru acest sport de iarnă spe-

spme.şene. Cei peste douăzeci de membri ai tinerei sec­ţii de performanţă au'declanşat preparativele în vede­rea întrecerilor din această primăvară cu pregătirea fizică obişnuită din perioada iernii. Sub conducerea tinerilor ânlrenori Marius Marian şi Alin Mihuţ se munceşte cu • multă pasiune şi profesional,isrn. .

După cîteva zile de readaptare la efort, membrii Asociaţiei sportive de karate din Gherla continuă an­trenamentele tehniro-tactice în mica sală de sport a Şcolii generale nr. 2 din localitate, care oferă şi in acest ân condiţii destul de bune de 'pregătire'şi antre-

răm să informăm cititorii noştri in curînd şi despre „ namente. Sâplăniînal au ioc cîte cinci şedinţe de, pre-primele meciuri de hocei .pe ’ frumoasa bază sportivă -----s :------------------ ---- .ic: ^din parcul oraşului.. :

a deci a

Este i leagă în soi Irnie !

1 cxprii *nai ! Indire

| tolice Bisi

| Meile

Fonicianticcele

KARATELE - UN SPORT TOT MAI POPULARrT n,M ,„ ,5. n„.Hr veş.hr.'ie ilp ^ V p r if y w j a y r lrr : a ■»?-*“ ? ; • ! » » * * w m -Ti S . ^ ® ^ S î ; JSoko;w n- .

cet decor Hibernal. In rest, restaurantul din veci- J)ojo“, cunoscuţi de to^tă ''lurinea -*el^t''-kâraU|ţii urbei

gătire în vederea celor mai importante competiţii ce se vor desfăşura în curînd. Dintre ele se renvircă în­trecerile zonei transilvane a Campionatelor naţionale, unde anul trecut, tînărul component al Asociaţiei spor­

tive „Kyokushin-Dojo", Cristian. Striblea, în cadrul ca­tegoriei plus 80 kg, a ocupat locul I. Un frum os succes al sportului cu karate din oraşul Gherla, care dâ spe­ranţe, pentru o eomportare'la fel de bună şi în acest aa

Csaba SZEKELY

SătOT

care, ţie i călit le d; tea soţii

j AIERCURI, 25 IANUARIE, PAG. 9 ADEVARUL DE CLUJ

fCM OA

O FEM EII C M FACE CE-I PLACE

Telefoane, care zbîrnîie, soli­c ită r i din toate părţile,' proble- j ja e urgente de rezolvat . . . No-

e t ă toate astea nu se mar- c Jiează . intr-un , interviu, neper- j^aiţînd-o în primul rînd spaţiul, pj-intre ele însă, şi dincolo de ele, jjr»vitata paginii noastre de as- ^ ^ 2i este o femeie care â ştiut

aleagă profesia şi n-a gre­ş i t : doamna MIHAELA RUS,

— Ca director general al A- jj^ n tie i de publicitate ■; „Vitrina" ^ J IL _ v-aş jug a să ne prezentaţi, £ n cîteva cuvinte, ultimele rea­l iz ă r i ale femei.

— „Vitrina" este o societate jrxfiinţată -în .urmă - cu doi ani ş i jumătate şi are ca obiect de j activitate prestarea de servicii [publicitare; ş i ; producţia de ar- Iticole promoţionale.. Ea a’ fost în fiin ţa tă la iniţiativa colegului jE>an Olteanu care a atras ceilalţi [trei asociaţi, respectiv Sorin. Ţe- [glas, Radu Gruiţă şi cu.

~ Aşadar,'singura femeie aso­ciat. Această, calitate vă creează nişte „avantaje speciale"?

— Bineînţeles . V . 1 Avînd în vedere că ceilalţi trei sînt băr­baţi, măcar din politeţe, dacă nu d e altceva. au acceptat să facă muncile - „cele mai de jos“,. din­ari-mi mie timp să mă „eviden­ţie z " . Lăsînd gluma lş o parte:. }nim ic nu se realizează fără o limplicare deplină, fără sacrificii

Îşi,-fără profesionalism. In orice

v*w»»w un&r&w'-xt

VnZITlND AUSTRALIA,

PAPA COMENTEAZĂ CRITÎG1LE FEMINIŞTILORIntr-un mesaj adresat călugă­

riţelor, la o catedrală din Syd- r»ey (Australia), papa Ioan Paul a l II-lea a reclarat că societatea înţelege greşit poziţia bisericii catolice faţă de femei şi, după

Icum transmite Reuter, a insis­ta t asupra faptului fă rolul prin­cipal al femeii îl reprezintă maternitatea şi nu preoţia.

„Trebuie să fie clar că biseri­ca se opune ferm oricărei forme i fe. discriminare care ar eoni-

} Jîromite în -orice fel demnitatea | egaiă 'dintre femei şi bărbaţi" — [a declarat papa în cea de-a doua [*i a vizitei sale în Australia. Este necesar ca oamenii sâ înţe­leagă că rolnl femeii în familie, în societate şi în biserică „tre-

! Iniie să fio credincios adevărului | exprimat d e ' Evanghelie" — a t *nai spus el, reafirmînd astfel | Indirect interdicţia bisericii că* î tolice de hirotonisiră a femeilor, j Biserica argumentează că fe- j ffleile şi bărbaţii ar trebui să

SI ASTA SE VEDE ©

caz, trebuie specificat că noi am reuşit să devenim o echipă în care unul fără celălalt nu am fi realizat acelaşi lucru. Şi să re­vin la „avântajele speciale" ale femeii: ie-am transformat în ele- merit de echilibru la nivelul e- chipei noastre.

* Aţi fost, cum s-ar zice, „ba­lanţa" . . .

— Ghiar sînt în zodia Balan- - ţei. Medierea, cîntărirea lucruri­lor sînt laturi dominante ale'ca­racterului meu. Revenind la în­trebarea -de la care am pornit, „Vitrina — Publicitate" a deve­nit în acest răstimp un NUME pe piaţa Clujului în domeniul publicităţii. Avînd la bază uh colectiv tînăr şi energic (media de vîrstă — 29 de ani), plin de' ambiţii şi creativitate, s-a re­marcat şi se remarcă prin pro­duse promoţionale proprii şi ser­vicii publicitare de.. o.„ înakă ţi­nută. Acestea au deschis porţile pieţei, vorbind de lâ sine, şi au adus agenţiei noastre un număr de peste 350 de clienţi — socie­tăţi comerciale de stat şi parti­culare -răspîndite pe întreg te­ritoriul ţării. Şi daţi-mi voie să vă dezvălui, înf premieră, o reu­şită de ultimă oră: pornind de. la ideea că singur răzbeşti mai greu în viaţă, „Vitrina" SRL s-a

transformat în ' societate: pe ac­

ţiuni prin mărire de ‘capital ’ şi

atragerea de noi acţionari. Noul

nostru nume este „Vitrina Felix

Media" SA.

fie egali în demnitate, deţinînd- însă roluri diferite, complemen­tare în societate, mai; ales în ca­drul familiei. Remeile nu pot fi hirotonisite , deoarece. Christos şi-a ales de bunăvoie apostoli,, numai printre' bărbaţi, declară

mmMM:1ÎNlUmd

— Noii acţionari fiind T. .?

' — Cea mai dinamică societate privată din domeniul asigurări­lor — ARDAF Cluj, Banca Da­cia Felix/— care nu mai are nevoie de nici o prezentare, şi Societatea. „George Bariţiu“;

— Este un mare pas, înţeleg. Bărbaţii, bîrfind femeile au sus­ţinut- nu o dată că acestea au Umerii „prea fragili" pentru a duce greul unor firme de atarî dimensiuni.

— Ba deloc, mal -ales atunci .cînd femeia face ceea ce-i place să facă. Iar eu am marea şansă să fac exact ceea ce-mi. place şi ce mi se potriveşte, ■ '

— In acest context mai rămî­ne loc şi pentru alte mici pasi­uni? Ştiu că 'la un moment dat aţi activat în Ansamblul folclo­ric „Mărţişorul" . . . f

— Am. dansat cu foarte mult; drag timp de 15 ani şi-mi pare rău că nu- am suficient timp să particip măcar ocazional la' ac­ţiunile acestui formidabil an­samblu. Timpul unei femei, de afaceri este foarte greu de dră­muit, cu- atît mai mult cu cît ea este în acelaşi timp mamă şi soţie'.--

— Aveţi, o fetiţă . . . '

— Fiica mea, Alexandra, are 8 ani., şi este elevă în clasa ,a îl-a la .Liceul Teoretic Nr. 4 (â- colo unde şi eu am trăit emoţiile tezelor şi extemporalelor timp de 12 ani). Alexandra este o fetiţă

extraordinară şi totodată o foarte bună prietenă. îm i pare rău că

, nu am mai mult timp pentru noi două. . . . - .

— Şi . . . în ceea ce priveşte soţul? A învăţat să gătească, să stea la coadă . . . ?.

- — Şi el ere un program în­cărcat şi multe , responsabilităţi profesionale, fiind director la Salto Grând Casino Cluj. Cu toate acestea este foarte înţele­gător şi pot să spun că ştie deja gustul tuturor sortimentelor de conserve existente pe piaţă!

—■ O ultimă întrebare, cît se poate de serioasă; Ce NU tre­buie să facă femeia pentru a

reuşi în viaţă? :

— Să nu considere^ niciodată

faptul că este femeie uri handi­

cap.,

Monica TEIPON

((HOROJJflCOPUlD O A M N E L O R

© săptămîna 25—31 ianuarie f) Berbec (21.03 — 20.04): Ospă­

ţul şi dezmăţul1 or i. îţi scot. vor* "be multe, ori-îşi sparg buzuna­rul. Luaţi aminte!

Taur (21.04 — 21.05): Asigura* ţi-vă coada măturii; e prea sub­ţire pentru scopul în care o fo­losiţi.

Gemeni (22.05 — 21.06): Scri­soarea . amantului n-o, comentaţi cit prietena soţului. ‘ Scrisoarea soţului însă, cu cit e mai „dră­găstoasă", povestiţi-i-o cu lux de amănunte.

Rac (2206 — 22.07): O pradă uşoară nu este îhtotdeauna şi de calitate . . .

Leu (23.07 — 23.08): Palma prietenească poate lăsa 'urme mal adinei. decît' rănile provocate de judecata duşmanului".. .

Fecioară (24.08 — 22.09): Celor care vă sărută mîna nu le în*- tindeţi şi piciorul; s-ar putea să vă lase . . . desculţă!

Balanţă 23.09 — 23,10): Păzi- ţi-vă banii de ochiul cîrcotaşu- lui şi sufletul de gura bogatului.

Scorpion (24.10 — 22.11): Poli­tica lăsaţi-o în seama bărbaţilor, dacă vreţi să vă rămînă timp de iubire. ,,, Săgetător ,(23.11 — 22.12): Ba­livernele moşnegilor, nu le luaţi drept destăinuiri de suflet. 7

Capricorn (23.12 — 20.01): Hai­na soţului n-o daţi vecinei s-o calce! .

Vărsător (21.01 — 10.02): Din cînd în cînd lăsaţi în seama soacrei plăcerea gătitului. Dacă

Jo i e o „plăcere" . . . ■Peşti (20.02 — 20.03): N u 'jin ­

duiţi Ia hunul al(eia. S-ar putea să fie mai puţin „bun" decît al dumneavoastră , . .

i f Fe*nesa <3Foarte probabil, deşi nu avem

nici o relatare de la vreun autor antic, şi femeile dace, ca toate cele din neamul tracilor, se că-

biserica catolică, respingînd ar­gumentele fominiştiJor/ că aceas-- ta reflectă doar obiceiurile pre­dominante ale vremii. .

Momentul de vîrf al -vizitei papei Joan Paul al II-Iea îri Aus­tralia l-a reprezentat beatificarea călugăriţei australiene MacKil- lop, care a trăit în secolul X IX .

MAREA DOAMNA A BALETULUI GERMAN

Pentru Marcia Haydee balţtul înseamnă „ultimul refugiu pen­tru poezie, fantezie şi -vise". Şi

trăiau în casa soţilor şi erau „păzite cu' străşnicie", adulterul fiind considerat păcat de moar­te. In cadrul familiei obligaţiile lor erau multiple: să macine ce-, reale cu rîşiniţa de mînă, să care

ulcioarele cu apă, „să lucreze pă-

mînîul, să pască vacile şi oile,

Statut social, portret moral

sâtoreau fn schimbul unul preţ care, cu siguranţă, varia tn func­ţie de frumuseţe, cinste şi nl<te calităţi. Dar această, „zestre" nu Je dădea nici o putere, nu le pu-

transforma în stăpîne ale *oţ'lor. Odată căsătorite, ele

să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi". îşi spă­lau şi serveau-soţii ş i,, bineînţe­les, în grija lor era şl creşterea şi îngrijirea copitlor.-

La moartea soţului, dacă n u 1 era înjunghiată deasupra cada-

totuşi, Marea Doamnă a baletu­lui german reflectează acum, la 57 de ^ni, la sfîrşitul carierei sale. Brazilianca venită încă în 1961 la YVurttembergisches Sta-,

.■ atstheater din Ştuttgart a deve­nii' doar cu un an mai tîrziu prim-balerină, apoi în 1976 şefă de balet, reuşind prin întreaga ei activitate să aducă ansamblu­lui de balet din Ştuttgart o fai­mă internaţională. Lucrind cu coregrafi renumiţi ca. John Cran- : ke, Maurice Bejart şi John Neu- raeier, - balerina a repurtat suc­cese răsunătoare pe plan mon-.

dial şi s-a afirmat şi în calitate

de coregraf. Doreşte sâ rămînă

în continuare credincioasă Tea­

trului din Ştuttgart care a lan­

sat-o, dar n u .. mai. doreşte . să-

danseze. „Atunci cînd iubeşti ce- ;;

va nu-ţi vine greu să faci totul.

Dar‘ pentru mine iubirea pentru

balet s-a stins,' de aceea voi în­

ceta treptat să dansez. Nu_ pen­

tru că, eventual, aş fi dezamă-,

gită, ci pur şi simplu pentru că

a trecut timpul", .(IVI. U.)

vrultii • acestuia, era moştenită ca şi celdalte lucruri. în cazul în care , defunctul avea mai multe soţii, se'dădea o adevărată'.luptă „ între acestea' pentru & obţine cinstea de a fi sacrificată. Cind însă murea soţia, cea de-a doua care venea în casă era „blinrlă şi lua spama de copiii mici din., casă care erau lipsiţi de mamă“.

în alcătuirea acestui destnl.de sumar „portret" ol femeilor dace pe care am încercat să-l reali­zăm. comMerăm că nu trebuie uitate vitejia’ şi curajul de care- au dat dovadă în timpul războa­ielor cu romanii, fapt ilustrat de scenele de pe Columna lui Tra­ian. . .

Gabriela GIIEORGIIIU

în ce relaţii sînloli cu... soţul?

Răspunzînd întrebărilor unui 'chestionar - elaborat - de dr. Emil Floreă, din 50 de femei — cursante ale Universităţii pentru părinţi — 32- la sută au aprcciat ca „foarte bune“ relaţiile cu so­ţul, 42 Ia sută — „bune", 12 la sută : — „satisfăcătoare", „nici bune nici role" — 6 la sută, 4 la sută — „rele", iar. alte 4 la sută nu şi-au exprimat opinia.

în privinţa relaţiilor lor cu copiii, 74 Ia sută jc-au apreciat ca fiind „foarte bune", 18 la sută

— „bune" 4 Ia sută — „satisfă­cătoare"-. 2 la sută — „nici bune, nici rele", iar 2 la sută nu şi-au exprimat"opinia. In schimb re* laţii le tată-copii au fost apreciate ca „foarte hune" doar de 52 Ia- sută, „burie" de 24 la sută, „sa­tisfăcătoare" — de 4 Ia sută, „nici bune, nici rele" — de 8 Ia siită, „rele" de 2 Ia sută^ 10 Ia sută neeXprimîndu-şi opinia. A-

şadar, tot mamele rămîn mai

bune

Pagina rcalaalâ. de ‘• Monica TRIPON' ;:ft

a* pentru dumneavoastră

Moda anului 3995 prezintă, după spusele .doamnei Monica Po- pOvici, creatoare de modă, şase tendinţe, diferite, atît prin sur­sele de inspiraţie cît şi prin materialele şi croiul folosit.

O primă, tendinţă “ar fi cea spaţială, inspirată din 'costumul. cosmonauţilor, roboţi . . . Materialele folosite sînt mătasea, bum­bacul, lina, ţesăturile metalice, catifele, crepuri. colorate în to-„ nuri reci de gri, verde, violet, albastru, negru,' auriu, argintiu în contrast cu culori calde — rbşu şi galben. Accesoriile'reprezintă un important e lem ent de vestimentaţie, în acest sens folosin- du-se coloranţi, mănuşi, caschete, ochelari, manşoane, ciorapi, ghete, geriti niatlasate, accesorii şi curele mctalice.

Ca’ altă sursă de inspiraţie- se poate considera-echipamentul-, de scenă, cu elemente şi ţesături din fibră de sticlă şi cuarţ. Piesa vestimentară de bază. este mantoul, fie în stilul elegant al liniei ‘ de clepsidră a anilor ’20, fie a anilor ’60. cu umeri drepţi, talia subliniată prin cordoane şi lungimea pînă la pulpă. •'Pantalonul' este îtrîmt cu buzunare închise,cu fermoare sau pste gen combinezon de schi. Fusta este scurtă — dreaptă sau conică.

'Pentru, ţinuta de iarnă-sursa de inspiraţie este costumul na­ţional iriâfîgol. Silueta este. voluminoasă.;uşor evar.ată sau dreaptă. Se poartă mantouri, jachete din ţesături cu dungi simple, ja-

. carturi orientale, desene tip’ cravată. Croiul folosit este gen-.chl- mono cu niineci iarni, . ? ,

Tunica lungă, mnntour scurt, cordoane fixate de bust. pălării . înalte de 60 cm sint elemente de vestimentaţie, inspirate din colstimul secolelor X IV—XVI Rochiile pot fi suprapuse, cu.talie îrâltă, linie tfape/ă sau. cu bust înşirerat lateral şi talie legată cu eşarfe Aplicaţiile cu litere gotice sau imitaţiile de blazoane cavalereşti demonstrează influenţa gotică.

'Ultimă tendinţă ar fi t-ea inspirală din epoca de aur a cinema­tografiei, anii ’3.0—'40. Se folosesc pas tel orile în contrast eu nu­anţe de gri, alb, negru. Silueta ieste în „X“ alungit, cu umerj foarte măriţi şi talie marcantă. Fustele sint scurte, de formă conică, sau lungi, cu croiala in bie, iar, pantalonii sînt largi şi uşor evazaţi. ..... , ....

Sperăm că tpţite aceste elemente vă vor ajuta într-o alegere mai u^parâ a vestimentaţiei dumneavoastră,, ' ‘ •

Dan .ROŞCA |

ADEVAoUl Os CLUJ MIERCURI, 25 IANUARIE, PA&. V

'CONFEMOTA■-■OS-• PHSSAA MINISTRULUI

APÂEA8H NAŢIONALE

De In Direcţia de informare şi Kelaţii Pufcl'ce a Armatei am aflat că îri cartul zilei dc joi, 26,ianuarie a.c., cu prilejul par­ticipării la ,«ude activităţi des­făşurate de crmaiidaraontul Aro­matei a- 4-a „Transilvania".', mi­nistrul . apîrării naţionaie,. dl. Gheorghe Tinca, : va susţine, o conferinţă de presă, întrejorele 12.30—ia.3». .- .

Sunt'invitaţi ziariştii din pre­sa, scrisă şi audiovizuală, de pe pînu local, precara, şi’ corespon­denţii \ resei Centrale. Accesul gazetarilor se/va face pe baza

: legitimaţiei de presă’ şi a bule­tinului de identitate. ' ' 1

Pentru rezolvarea probleme­lor organizatorice, cei interf Sjţi sunt rugaţi să-şi anunţe parti­

ciparea azi, 25 ianuarie, între

orele 2-14, fie direct la Cercul

Militar Cluj-Napoca, fie ia; tele­

fonul acestuia: ,117421.

Pe scurt, dîn Turda..Damnai li: coL Glieorglie-Bob, comandantul Poliţiei din Turda

ne-a îa'credihţât spre tipar cîteva fapte -antisociale «omise, îi» u lti- mu) timp, <se sfîneni de-ni nsştr;. ' ; -

NîCÎi. plapuma nu !o*a «nat ţinut de cqidi

' Creţu Vasile, la cei 24 ani, ai săi nu . şi-a găsit încă timp pen­tru .a se încadra .într-o mur>că n- tilă societăţii. De - trăit îhsă ii place £ă trăiască bine. Pe. banii, altora, se înţelege]• Ei ştie. cum a • racoiat-Q! pc./îns-, nora Giurca Vandana. din comu­na Luna, la Juriile • planificate pe la, casele ■ gospodarilor. Cart. este că. afilndu-se -cu /buzunarele.™., goale, împreună cu Vandana, a golit casa lui B.I. de bunuri-în valoare de 1,5 milioane lei, Fină şi. plapuma, de po pat i-a luat-o. omului.

Numai eă poliţia le-au dat-de. urmă" mai repede de cît se aş-, toptau hoţii.; ■ : .

Cînd e chef, e chof, cînd tf muncă,'e fttuncâ 7

De acest adevăr n-a ţinut sea­ma Cristea Constantin, . electri­cian la SC „Cimentul11 SA Turda; Motiv pentru care, fiind'găsit în timpul serviciului sub influenţa

' ; alcoolului: ' i . s-a încheiat dos^r,■ potrivit Decrelului 400/84, artico-■ lui 18. ■ :> ?:: - ' ;. ;, în acelaşi păcat 4 căzut şi' Lu--

• . ca -Petru, gardian public care de pază fiind la .-aeeeaşi unitate, pe timp da ..noapte, .şi-a ,dus cu el

... băutură. După ,ce .a-consumat-o, ■'i-şi-â" părăsit pbstUl. Doar, legea val /■;' şti'peii irit cit timp, fiindcă'şi lu i :: i-a. :. fost . întocmit dosar potrivit

Decretuiui 400'84, ' ' ' ’ T Uz- da fals inîeîectual Patroană ,SC „Snek-bar Ile'a-.

na“, fkamtia Jiizea Ileana. din- Turda ;.aî vrut să .eludeze legile ţării, încercînd'să se sustragă de la plata impozitului pe profit. Nu

. a înregistrat facturi pe ţigările intrate - în valoare de mii: lei.

Pînă la urmă (Ulciorul nu mer­ge de muite ori-la fîntînă!). Gar-

- da financiară şi poliţia* .în urma* unui control, i-au dat în vileag

- matraplazicul. Urinarea? Patroa­na a fost' obligată să plătească statului suma de 2,3 milioane lei,

şi,s-a; întocmit dosar,'-perial, ...., .. Ion Cordoş '.i

‘ Fie si tn guid, 'oricare dintre noi'şi-a făcut autobiografia: Dacă nu a - fost nevoie la vreo anga- ■. jare,; măcar a^a, reînnodînd a- fnintiri şi/tot ’ ne-âtn spus sau scris lUecutUL Cînd " toate aces­tea capăţâ o cronologie',, are o

Şi domnul Radu Tâutu are o ' biografie. ’ ; : .

INlai în tinereţea dofnniei sale s-au găsit alţii să-i scrie acolo ce şi cum. Adică, ce convenea u- nur regim tiranic vis-a-vis de un copil de chiabur. Acolo, din fes-

formâ scrisă şi este „ceruta , un- ?»tul judeţ Roman s-au perindatdeva”, se numeşte că autobiogra­fia ar fi prima ‘filă la un do­sar,: Putem şă-i-'spunem v.curri-’; culum vitae“, 1 datele; le putem in- ; trcduce intr-un calculator sau în­tre copetţile cartonate ‘şî/gălbur ale înspfiimîntfitoareler dosare cu- şine”‘ale' celor- vizaţi".- Cînd’ ci-" neva ajunge aici, se cheamă că

prip- închisorile ţării mulţi ro­mâni, riemaigăslrid vad spre lo­curile -natale. Aiei, în Huedin, durerile de altădată vin să se alinieze, depăninu o poveste zgu­duitoare. : ■ • - ' : ,

— Tatăl meu a fost' proprietar dfe teren. Am intrat ia Agrono- ^ î i ' cu greu pentru câj ştiţi clum--.

j^s^'-'$i>^tnfii.tiiuţ;'«Urg'^)eViipeie' ifevoaştră, era; greul Copiii demizeriei uriffln£nCU' asanenea nu erau la inima- mâlsare s-au dlkru»' marilor, acelor zile. Am reuşit şf. “ î f S*«B în*, anj stat la facultate pînă în 1900,tocmit falsuri, s-au făcut ;nele->. cîrid am'fost'arestat,gitun, sa ucis. - — în anul in ..., '

Da. .Eram tinăr. . D ar. n-aş putea să spun că ri-ain ştiut ce-i rău lu i" c^-i 'ibihele. ErarrirSritr-o organizaţie —.'subversivă îi spu­nea .atunci — . VLAD., Ţ.EPEŞ ,11. Eram, noi, f i i i . Vrîncecaiei,. aco­lo, în Moldova noastră. .

— Care- era;'misiuncn durhnear. voastră? . '■ ’■ * V ;

— Misiune? Cam mult. spus. Da, în orice caz, trebuia, să re­dactez şi să pun afişe, îiiipotri- va regimului. Era ..părerea noas­tră,’ca lucrurile nu evoluau spro bipe. Dar atunci nu era. Voie să ai opinii. .. anticomuniste. ;r '

— Şi a venit doamna,1.lui.-50. /.• — M-am dus -să- cumpăr niştecame, la lîăceşti gestionarul r‘de lâ ; carmangerie . n-avea‘ .hirtie să împacheteze şi' i-ain spus: rupe,

- şl tu nişte 'afişe de pe gai*du lu Froki (un evreu) *fukerr Numai că urjul: din „afişe era tot • mani- fest anti... ‘ ' '• ' ■■ ■'■ ' .. ,— Unde v-au dus ; ;

•— La SecurititP I a , Roman. Unsprezece luni n am recunoscut că eu am fost.. s-a maiputut suporta...: " T

Furt prin violenţăFurtul şi tllhăria au devenit

fenomene obişnuite in zilele - de astăzi. Tot mai, mulţi semeni de­al noştri şi-au ales aceastâ „ocu- paţie“, care nu le aduce cîtuşl de puţin, noroc.; Dimpotrivă, îi" du­ce la necar. Şi totuşi, inulţi oa- meni parcâ caută cu luminarea...

puşcăria, v ' *Cum este şi cazul tinărulurde

19 ani din Cluj-Napoca, Barbu" Adrian, care. după ce a termi­nat la şcoală 10 clase, s-a: spe­cializat într-un alt domeniu, mult

■ mai „rentabil”, caro nu necesită stadii superioare. Dacă nu con-;

- slderăm timpul petrecut în închi­soare ea o... şcoală a vieţii. ;

' ’ -Tînărul nostru aici a ajuns,- pl* nă la sfîrşit. Cauza: într-o scară de bloc, cu doi prieteni, prin vio-'

I ; EVENIMENT!

rO pagină pe care o dorim rea-- lizată cu sprijinul'cititorllor noş­tri. Nimic mai simplu; xlacă'sîn- teţl de acord să ne daţi b niină

deţ ajutor. Scrieţi-nc pe adresa diu'

sir. Napoca 16, cod. 3100, Cluj-

Napoca, sau teieîonaţi-ne cînd^

credeţi că aveţi; ceva interesant la lli7!.90l Vâ tişleptăm!

lenţă au sustras bunuri din po­sesia părţilor vătămate Lotrean Simion şi Zegrcan Paul. Şi, fiind- ■ţă ,ţ>uhurile furate au fost de o valoare raai ir.are, ii s-a întocmit

. dosar penal şi a fost trimis pertr1 tru.„. continuarea studiilor la pe­nitenciar. Acolo va sta departe de' zgomotul • străzilor ş i . al- blo­curilor. ' '

Aşa păţesc cei care au apucat pe drumuri greşite. •- : - -

. "■ SZ. Cs.

HOŢUL DIN STOIANA- După .o acţiune spectaculoasă,

în;‘ numai cîteva zile, poliţia ■ a

reuşit să'pună mina pe hoţul ca­

re. a spart magazinul! din Sto-,

iaria'. Este vorba despre Şipcş Ă-

lexaridrU'-SS^de^anif^;loca^nlc;-,:T'T'

‘ ', (C.H.)

La clinica cîe ortopedie ş, traumatologie Cluj

SE LUCREAZĂ PESTE CAPACITATE

La ora ,vizitei noastre, 20, c. minică 22 ianuarie, în garda _co:!

'pusă" dih- conf. dr.‘ Nlcu Gherfi^ ‘'lescu, şeful;Cliriicii,: dr; R adu B;

gojan, asistentă ; Ileana Golbr,' radiologie Kodica Abraham, tuaţia se prezenta în felul ur: tor: 855 de urgenţe de. la 1 id nuarie 1993, 4-ţl controale,

100 de intervenţii chirurgi

140 de internaţi, peste posibilii ţile Clinicii, multe saloane avînî_

deja paturi suplimentare, 800 dr|

aparate gipsate, 1146 examina:

radiologice. Luni,. 23 ianuarie;, S- fost efectuate opt intervenţii S:

mare anvergură* - (proteze total; ;de.-'şoid,» articulaţii fde -şold_..).

Dem. ŞOFKO?

I

I

1

Oelincvcnţa- fărâ frontierei"

Dragostea; feat-o vina...Pensionarul ' Iulian Ion, îf\

vîrstă de 68 de ani, a fost je-, • ' fult de două prostituate pe ca-', re le racolase' de pe stradă, pen- -

tru’ a-1'oferi-o-noapte de neui­tat. Profesioniste, Luminiţa Con- stantine»cu.j(34 do ani) si Co- lumbiţfi Rotaru - (32 de - ani),, dui ; p i ce t-au pronils băţrlnulul o mulţime de. senzaţii .tar!,, l-au

: oferit q cafea, , tn Qjire. aultur- ■ ^ t ^nijiifer. După ce acfsta a ;i acioiŢiiit, cele' două. au uşurat ; nyuiol, lui. Iulian .Ion, subtili- ’ zln.au-1 suma de' 170.000’lci, C20

; CrAme...'de; aur' îşi: 2-eăciOli de ' blană. .. Valoarea\ totală a* ago- rtiseliii 2n.000.000-lei. Furtul a fost anunţat a doiia zi, cînd*- Iulian Ton, = buimăcit încă de

' somnlWr şl-n văzut 'locuinţa .pustiită.'. Mediata*; anunţă că .-

’ pentru prinderea celor două in-.

■ tractoare poliţia a depus. efor- • turi deosebite; reuşind în-20 ,ia ­nuarie, să le aresteze. Prostitua­tele au reuşit în acest răstimp

/„să,cheltuiască,o- ţna|-e,,parte Uin 4cbanii furaţij cît ,şt;,d.ift cei. oB-

. sTţinuţigdin vinzarea >, biţnjy'rijiir ' - s u s t r a s e . v ÎN IACAŞLL DO.AINULUI ’

f Trej jefuitori de .biserici, Ţra- ian Lipan, Teodor,'Carxjbuleâ,şi

„Ion .Nicc>lae, aii fost' trimişi'‘în ^iudecată'. DupS in!formAţii Me-

aiafax, cei trei au pătruns în noaptea de 12/13 ianuarie a.c. îh biserica Sf. Gheorghe Nou, de unde au sustras obiecte de

■cult-bisericesc, aparţinînd ,Pa- trimoniuiui Cultural Naţional. Epitaful lucrat de Maria .Brîn-

. coveanu in anii 1-714^172}, 1- coana : rejirezentlnd ' pe' Maica

. .,>Pomnului,: cu;(Prunculr rpictaiţă

- pe 'lemn (scc. XV), ălina Sf. ‘Nicolae din răcliită de aur fiii*-' ~ granat (sec. OCVII), icoana Mai­cii . -Domnului' de-la iednostas T (sec. XVIII). Majoritatea obiec­telor furate au fost recuperate, pierderile fiind estimate la 5

• milioane, de lei. -Gu această su­mă Arhiepiscopia Bucureşti s-a

t .constituit parte, civilă,V~ i! • de.iţ Jtn '.ţCr iuijalift BÎi- '“cureşti "a* d ^ s p i l s , - ' ' ’ ; lpr trei In instanţă‘' pentru 'iiirt ' calificaţ îtv: dauna. âvutiilui.. pU-. blic şi nerespectârea- regimiiitiide ocrotire .şt,.bunurilor!.. .

; AC UZATIE '-■'DE- SODCiRIIE^.vY:

A fost' total ifhpos(bilŞ‘,,.'.a-;1 gresiunea sexuală, a declarat Robert'; D'ijtlglas_ (34 de'-ani)r>în faţa’’ trilDUnalului câniadîan' de la Brantfbrt/Ontârlo, fiindiîa-'

o.cuzat că îa sodrmiizat tţn; bărbat ‘ de 32 de ani, "după care a pre­cizat că este ;,Impotent,' iar-pe?

. unjsu^i şătţ măsoară j.doar 5 cm,

.? informează^ Beutervr şi France- Presse. Dutifilas, acuzat-cîe,;viol

şl;! agresi una' sexuală - .în arm ată ;; sechestrare forţată şi obligarea întreţinerii ' sodomiei Jn’tr-Un in-:;-}• cjdent din mai 1992 a mai spus juraţilor că nu a avut niciodată erecţie, cheltuindu-şi timpul şio.grămadă de băni pentru în­tăritoare, la care se face re- clamă în revistele pornografice. Declaraţiile acuzatului au fost confirmate la începutul acestui an de către un specialist în u r o l o g i e . .' •

CRIME DE ItAZBOI După cum transmite o dep&şă

ROMPRESS, Duşan Boliyevici, un sîrb dinijKraina (Croaţia) a fost condamnat‘i ă '20 dfe ani de ' detenţie pentru crime de răz­boi comise ;în: 1J90J; în timpţiţ ,u războiului d in . Croaţia.' Prope- şui său a început Ia sfîrşitul - lunii octombrie anul trecut. A- cuzatul, în -vîrstă de. 48 de. a n i , . ; a fost găsit vinovat de asasina- • roa a 7 civili neînarmaţi.. de origine? croată şi maghiară, Prp- '. pesul sau reprezintă-o premie­ră în,Kraina,-unde pînă acum

nici un .sîrb n a i st contlam- n a t' pe ii t r ir cr î m e ri e“ ră zbo i.

r e c u r s

.Curtea supremă de justiţie va judeca, în data de 19 mai a:c., recursul în anulare înaintat de Procurorul General al Rom âni­ei împotriva sentinţei Tribuna­lului Suprem din 6 iulie.... 1947, pronunţată Sn dosarul Istrate, Micessu. Fostul ministru al Ju s ­tiţiei din perioada, Antonescu a fost condamnat'la detenţie pe viaţă pentru crime de război şi uneltire împotriva intereselor statului, cu măsura confiscării av6riii' • Isfrâte-‘-Mi&e§ett -'-a fost deţinut Sn închisorile din Si- fihet. şi. Aiud. A- murit în '22 iu ­nie' '1932 Îri. îrichisbalrea:; A iud. Recursul ds’anuîaî-QHintentat de Procurorul Generai, al Româ­niei urmăreşte 'reabilitarea mo­

rală a niarcluf juirfst, alături

de a !aitor intelectuali, condam­

naţi abuzivi In timpul regimu- -

lui comunist,

I I

fleClul IUI. PUBLICITATE ( i A

S.C. "METALSTAR"shlTIMIŞOARA

Societate mixtă Rornâno-ltaiiană, Calea Buziaşului 11.; ' telefon 166562, 167146.Vax: 056/194856

- ' execută - /

9 UŞI SIMPLE, DUBLE, GLISANTE;

f l FERESTRE CU DESCHIDERE ÎN

DOUA PLANURI;

■ RULOURI ŞI OBLOANE;

■ PEREŢI DESPĂRŢITORI;

din profile plastic armate cu oţel şi geam termopân din import. Utilizaţi produsele noastre

care asigură confort şi eleganţă prin calitate,

• izolare fonică si termică deosebită (114)

| Prezerităm om achetăfuncţională^

JOI 26 ian/1995; între orele 10-1 B;|

' m i n holul CASEI DE CULTURĂ A H STUDENŢILOR CLUJ-WAPOCA undeS

VĂ AŞTEPTĂM î*tW Î85B|*W P

i ■

EM.0.A, A .O A .F .

SAFIj§^S.A. C A R

SAF* S.A. comunică următoarele rezultaie financiare ale Fondului .Mutual al Oamenilor de Afaceri, valabile începînd cu data de 23. cu ; 1995 :

Activul net (mi : 527.250.8 Fond. divid, (mii): 600

CERTIFICAT DE INVESTITOR;: • _ * numărul în circulaţie: 313.403

Tip A: 137.864TipB: 175.539 ^

- valoarea nominală: 50.000 - v , ■ -valoarea Ia zi:’

Tip A: 315.000TipB: 78.750

Str. Maţilor 1/27 tel. 195268.190388 fax:190389

Str. Memorandumului 7 tel.U8623

Str. Republicii 1 tet'190378

S.C. "Software 1TC" S.A. Filiala fcluj-Napoca

■ ■ ■ " ■. - ■ . . • ■ ■ Organizează, începînd cu dat» dc 30 ianuarie cursuri

speciale de informatică. . ' 7Tematica cursurilor este: Windws pentru avansaşi, limbajul C

sub DOS şi limbajul C sub Windows. ^ ,Durata 8 săptănuni. ' -Cursurile se ţin Cu aprobarea Ministerului Învăţămîatuiut.Taxele'de participare se pot achita şi în rate. * -Informaţii: Cluj-Napoca str. Prof.dr.Gh.Bil&şcu (Republicii), 109,

telefon064-196787.

JV <V fv N A P O F A R M S. A. Cluj, |

- str.Maiakovski nr.2, ! |

organizează Ia sediul firmei în dala de 14.02.1995 |

concurs pentru ocuparea postului de

J FARMACIST ŞEF DEPOZIT

| î n s c r i c r i p î n ă la d a t a d c l 0 » 0 2 . 1 9 9 5 .I , Condiţii de participare: farm acist principal,, :

I prcfcr&ni experienţă în dom eniu depozit.

[ (291250) "■ . -

I

I

1

I

I

I

I

I.4

S.C. "Software 1TC" S .A .,,

Filiala Cluj-Napoca tmm&trfâmSo ft w a re

Organizează; începînd cu data ds 30 hiriuarie cursuri da . :

• - birotică. . •

. Tematica cursurilor este; sistemul de operare MS-DOS 6.2,

utilitare, WordPerfect & DrawPerfect. *

Durata 5 săptămîni. • •

Cursurile se {in cu aprobarea Ministerului învălăniintului.

Taxele,de participare se pot achita şi în rate, ,

Informaţii: Cluj-Napoca str, Prof.dr.Gh.Bilaţcu (Republicii) 109,

telefon 064-l%787.

' . ( ^ 9 4 ^ S ^ V :

• Cumpăr clăpari'nr. 45. Tel14-82-19. (310577)

• Vînd legături ski Markcr noi. Tel 15-39-63. (310588)

• Lucerna de vînzare. Tel 14- 83-47 între' orele 17-21,(310591).. • Vînd' scmicursu. Tel 12-01-. 68. (310604) - :

• Vind <• pătuţ copil, stare ex­cepţională, preţ avantajos. Str. Nirajului nr. 3 ap. 2, Borza, o- rele 1G-21. (310605) ,

• Primăria comunei Âşehileu anunţă organizarea unei licita­ţii In vederea închirierii de spaţii. Licitaţia va avea loc în data "de '31,01.1995/ Informaţii suplimentare la primăria comu­nei Aşchileu Mare. (10946)

• Vînd casă cu grădină, ur­gent,' convenabil Ocna Mureş, Horea 63. ,(10934) ... '- « Vînd Dacia 1310, 20.000 km, roşie. Tel 13-18-94. (10933)

• 'V înd VW transporteiv izo­termă 1,5 t an fabricaţie 1986 în perfectă stare de funcţiona­

le . , Preţ 10.000 DM. Tel 13-18- 91. (10933-A)

• Vînd garsonieră confort II cartier Gheorgheni, str;f Cri-

' zantemelor nr. 17 ap. 52 preţ 5. 000.000. Teî., 13-13-94. (10988-B)

• Vînd SRL înmatriculat, iu* ,nie *94; 2500 D M .’. Tel 17-2S-97 orele 8-22. (10916) :

• Cumpăr Dacia 1300 avaria­tă, uzată. Vînd • garsonieră. Tel 17-31-05 d.m.

• Vînd garsonieră parter Mă­năştur,- teren arabil, 115 km Cluj. Tel 18-95-15. (10805).: • De vîtlzare gospodărie (ca­să; grajd, şură, coteţe, cămară) plus un ha dg teren în Măguri Suseni. Inf. Gilău str. Princi­pală nr. ,1130 (Tîrg), ■ (9959)

• Vînd 3000 mp teren - cons­trucţii în . cartierul Zorilor.' Tel12-09-60. (9992) 0‘ , ' -

• De vînzare fin. Tel 15-93- 83. (305646)

' • Cunipăr' apartament 3-4 -camere parter .Mănăştur;" Tel13-02-73. (10947) , : ~ , .

Cumpăr apartament, : casă,teren, ora 10-17 tel 13-02-73. (10918-A) v

• Vînd Opel Kade.tţ an 1984 stare bună.-■ neînmatriculat. Pret 1700 DM • Tel Î7-43-47t (10942) - . ,

, • • Cumpăr apartament Ofer 10 milioane. Te) 17.72-80.(10927) -

• Vînd vibr.jehen Siviem nou şl Fiat Uno D. Tel 11-65-84, du­pă' ora 18. (10806) '

• Cumpăr teren pentru cons­trucţie Mănăştur. Te 17-34 19;15-21. (305651) •

• Cumpăr urgent " aparranvnt dauă camere, Tsl )7 43-23.

' • Cumpăr apartament cu o cameră, variante ■ şt o garsonie-

. ră confort I în Gheorgheni sau Pata. Vînd dormitor Regence.

, Tel 15-73-81. (305606) ^• V'înd casă cu grădină în

{Măn&stireni. Informaţii; la ‘ tel 17-07-32 şi 18-91-06 după orele 38. (305609) , . j

• Cumpăr garsonjeră confort !. .Tel 11-91-63..-(305613)

• Ofertă serioasă, cumpăr de ­partament îtT zona Fabricii de Bere Ursus Cluj. Tel 16-79-94 int. 144, zilnic între orele 7-15. (305623) ; ’

• Vînd casă. în Baciu: Tel 17- 88-34 orele 15-22. (305625)

• Vînd casă'pe str. Maramu­reşului. Informaţii' str. Porum­beilor nr. 39. (305635) •. • . Vînd casă Baciu, preţ . a-

vantajos, 5 camere, grădină. Tel' 13-11-14. (305639) - .. ' -

• Vînd apartament 2 came­re confort I ' str. Tulcea nr. 22 bl. 06 sc. I e t IV ap. 1-4, ' ‘ * (305643)

• Vînd -apartament 1 came* ră ;sau schimb cu, apartament 2-3 camere confort I plus dl-' ferentă. Tel 15-84-83; după ora 17. (305C48) v. ; , ;

• Vînd Audi 100 diesel str. Plopilor nr. 54 ap.' 36, Preţ 3800 DM.' (305586) *-

• Vînd tractor nou ti 445. Tel ■ 13-94-55. (305601)

• Cumpăr talon Opel Kadet combi. Tel 15-95-42 după ora 20. (305611)■■• Vînd Volkswagen Polo:'

Tel 11-34-77. (305630)• Vînd Aro 244D eu motor

Fiat 3 cilindri sau • schimb cu TV, SR 132 Carpâti pe benzi­nă. Ter 18-72-44 (305533)' .

• Cumpăr Fiat 850 în stare ' bună. Informaţii la tel .17-15-73. (305637) , ; . '

'Ş Vînd Mercedes Combi fărâ motor neînmntriculât. Tel 16-98- 24. (305G52)

• Vind camion Raba izoter-, xmă Str. Dorobanţi nr, 113 ap.87. <305654) . :

• Vînd vidvo' Sharp ncu, mo­tor Oirol Kadst complect, cum­păr sttjp dreapta Rc?n»nlt 1P> Tel 16-78 29 (30r:ar>5)

• «Vînd calorifer electric cu ulei. Tel 13-36-83. (305599)

• Vînd cazan pentru încălzî-’ re centrală,’ televizor color, fri-' ‘cicier, aragaz, mo!.llă, • cuptor , cu cărbuni, dulap, boiler,' masă, strung, scniine, reductoare; Tel 15-73-28. (305628)

• Vînd «molitunor L'el 1,1 Tel ■ 15-60 (56. (305630). ' .'

• Vînd 2 rafturi schelet me» taliei", si me!amin;it. tt'l 13-00- 26. (.305585) '

• Vînd. Pvawsaiv Tel 19-36-51, (i'oii'i’.'-;’)'

0 V'lnd cluuă fotolii pat şi o canapea convenabil T|! 18 43* !ţ'). (30ţi60i)

• Cumpăr mobilă laUci) — .Baroc Xeobat\.e sa» iiocacti: 1 eomod;V i tiulap haine, I vi!ri­nă, I ;> <’n ilo iă ' d<) ştîzut şi 2 ' mămuţe. ‘iv>! Ifliiil- i l (305011) '

• Vînd casa familială .■>' Cehoslovaciei nr. ,55 A ’i • - 63-55. '(305661) '

• Vînd teren 1500 mp cu lei ‘ mp, negociabil, cart. G v gheni. Tel 18-83-00. -

• Vînd video playec*- Aiv 1 nou. Tel 16-77-77.

• - Cumpăr apartament 3-i camere,' central. Ofer variante schimb. Tel 13-51-73 orele 18- 23. (305670)

• Vînd apartament 4 came­re < zona T e l' 12-75-98 o- rele 15-17. (305672), • Vînd casă,' grădină, 4 ca­mere mari în zona Stadion. Tel18-84-63, orele 16-20. (305679)

• Vînd vilă ridicată roşu-str. Cireşilor nr. 71. Tel 17-79-43. (305683) • • ■

- • Vînd frigider 180 L," ara­gaz, 2 fotolii, convenabil. Tel 12-20-73. .(305666) ' - , • '

• Virid televizoare color. Tel 16-55-78, (305685), • Vind televizor color Grun-

ding si Philips. Tel 17-25-24. (305689).:

• Vînd drujbă, barcă preu-' matică 2 locuri. Tel 19-54-94; • (305663) . . . , ~

• Vînd recamier, aragaz, cîn- tar.’ Tel 32-49-04. ora 8-13, 16- . 22. (305664)

• Vînd Renault 18 neînma- triciilat, stare bună, 1400' cmc. Tel 16-19-68. (310645) .

• Vînd urgent Lada Samara, Oltcit si sufragerie 5 piese, preţ mic. Tel 16-58-51 după ora 17.

, (310648) ; _. v . :~L• Vînd urgent Dacia Ungaria

an 90, 5 viteze. Tel 14-32-42.' ‘ (310619) . .

• Cumpăr Dacia 1300 său 1310 avariată. Ofer 1000 DM;

: Tel 15-27r36. (310650)

• Vînd Golf I I neînmntricu- labil 84 2 uşi. stare bună, 2000 ' DM.' Tel 18-15-85. (310652)

• Vînd mobilă de bucătărie (nouă) preţ 50Q.000 lei şi conge« lator cu 5 sertare. B-dul Muncii nr. 101, sc. III, ap. 157.• • Vînd Dacia 1300 stare foarte* bună. Tel 14-41-32. ’

• Vînd calculator _ personal 386 SX, 40MB. VGA, color plus imprimantă Star LC 24, mouse, soft. 1000 dolari ^negociabil. Tel-19-55-07. (310647) ' .

• Vînd urgent ghereta, piaţa. Flora. Tel 18-84-76 sau ’ 18-85-,1

14. (305673) ■• Vînd firmă cu magazin a-

limentar în Mănăştur. Tel 17- 80-24. (305674) -

• Vînd firmă. Tel 18-32-47, ! (310578) ' . '

• Cedez firmă producţie înfi- inţată în, 11.94 şî spaţiu parţial amenajat. Tel. 13-24-43 între o~ rele 18-20 (310584) -

• Vînd firmă.: Tel: 16-62-97. (310585) : “-y ■

• Vînd casâ mare cu teren, . 2 ’ magazine, atelier de bijuterie.

>Str . Ploîeşti nr. 47, ora 8-16 de Iunt-vineri. (310601} • ,

• ,Vînd'SRL noiembsţe 94. In ­formaţii Gilău, tel 484, J (310611) - ■ v ' " .

• Vînd . SRL- din " 21.l i 1994. Tf! 15-73-70 .între orele 18-22-

• închiriez spaţiu comercial nou construit în .Mănăştur lîngă Union, Tel 13-58-09 orele 16,30- 19. (305867): • /

-—• Dau în cirie: casă 3 came­re, curte, grădină, dependinţe, 2 garaje, telefon,- îi!n ic între o* rele 14-1H. Tel 19-93-40 (30'690)

« Caut' de închiriat aparta­ment cu 2-3,; camere-cu telefon exclus parter.: Ofer 100 dolari lunar. Tel ,15-98-41 orele 10-18.

• Asistentă, ţloresc_ să închi­riez garsonieră , mobilată^ sau nemobilată. Tel 19-71-53 orele 12-16, (3056^9) ' , - ; •

; • Sant garsonieră de înciu­dat sau apartament 2 camere, pl^t i in . iei. Tel 14:80 77. ■

• Caul să închiriez uarsonif1- ră mol-i! ;> tu, senii mobilată, P1' termen lung Tal 16-10 04

T

PUBLICITATE

S O C IE T A T E A . C O M E R C IA L Ă -

N A P O L A C T : S . 'Â .C L l i j - H A P O C Â ,

achiziţionează prm magazinele proprii situate îh;

C L U JN A P O C A VV-. ..

M agăz in ar, i , Piaţa Mihai-Viteazul nr. -7-8

M agazin nr, 2 , Calea Floreştî nr. &1

M agazin nr. 3, str. Fabricii n r . l l

HU ED IN ' ;5; ; ' - / ' .. -

M agazin sk. 5, str. Horea nr. l

TURDA - o - :

M agazin nr, 4, str. Ecaterina Varga nr. 5

^ , Magazin-«r. 6, str. Basarabiei nr. 26

D E J ■■■

M agazinu l nr> 7, str. Dumbrava Roşie nr. 4

ia cele m ai avantajoase preturi ;

ST IC L E LA PT E l / l ' 240 iei/buc */-

S T IC L E S A N A 1/4 140 le i/buc::

; S T IC L E IA U R T l/5 : 125 lei/buc

Programul de achiziţionare cstfr zilnic între orele 6 -19.

Sîmbătă foire orele 6 -14. ' ‘ - V:;■ . (76252!>

Issspo^tasîtî;

■ " M o b i l ă î n r a t e " f a m d o b î i i d ă .>■

Societatea comerciala A C O R D SRL Cluj P-ţa

1848 n r .l, tel. 194406 sau 130210 vinde în rate

din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de

mobila: biblioteci, dormitoare, camere de tinerel,

mese pliante, comode TV*. mobila dc. bucătărie,'

parchet, tbate tipi rile d tapiţerii, ia cele mai:

avantajoase pretan

Societatea noastre *nai comercializează:

_> p roduse- ch im ice : lac, d ilu a ţii, aracet,

prenander, palux, antigeh .si-i'-s pentru protecţia

muncii, dero etc. , : -

Vă aşteptam! X ' (291233)5

r

H A I N E ; P E 'C A L IT A T E

SUPERIOARĂ din'OLANDA şi CANADA;,

a BLUGI; .TRENINGURI, CĂJVfÂS! DE

/M ATASE , şi d ife r ite - H Ă ÎH E ' D E : G O P l i

sc găscsc-cn-gros şi ca-dcţail înm agazine le

C L ljJE K , S îr , E ro ilo r nr.41,.str. Paris 133,:

în tre o rd e 9 - 1 6 . T e le fo n 136554. (291176)

V

S.C, COMFPIt S.A. Cluj

« i sadkitîn ştr.'Fabricii de zahS1 rffi;1B5 crgantzsazS licitaţie pantruînchîrierssumîi imobil

‘comptis din 4 CAMEî?E şi DEPEMDÎMŢE, CURTE şi SPAŢIU GE DEPOZITAI» /

situat tt.Ouj-ffefM)ca, kr..Fagukji n r.t5. [

î Licitaţia va avea locîn data de 1 Q fsbruaria 1995 IqjpaB .las^iuţunitătiL •

f informaţii suplimentare ta ta i T4S338 sau

1152B27..-- - ■ {291209} ,

COMERCIALA ■ • 1■ N A P O L A C T S .A » C IU J - N A P O C A ^ . '

roagă’ toţi consuiriaîorii de produse lactate să

predea toate ambalajele de Sticlă (sticle lapte 1/1,

sticle sana 1/4 şi boreane .de iaurt de 200 grame)

la magazinele noastre din Ciuj-Napoca (Piaţa

MiJUai Viteazul, strada Fabricii şi Calea Floreşti),

Turda, Dej şi Huedin, îa ptmetcledc achtzţii sticle

şi borcane, precum şi la magazinele aparţinătoare

Societăţii Comerciale Alimentara şi Societatea

Comerciala Flora, specializate îţi vînzarea

produselor lactate. - r&

SOCIETATEA COMERCIALĂ TRâKSCOM S A a u j

-vă anunţă că începui! cu data de 26tianuarie 1995 ■. -se îBSîsţmă carsa Claj-Mapoca-lfentele'Băişorii .

sil plecare din Ciuj-Napoca ia om 830 din Piaţa Păcii, în faţa ‘Casti di Culteră «Studenţilor şî înapoierea dia Muntele BâJşorii la ora 17**. v

• Cum circiilă jîmbâta şt

(291257)

îq ziua dc 3 I.0?,1995> ora 9, s

la sediul inspectoratului de Poliţie a l Judeţului

Claj|din sîr.Traian nr.I7, Uîl. 111510,

sedes&şoâra'clapa a ÎH-a - 15% din preţu! cu

: ridicata a, vîgzăru prin iicifaţic a două 1

. .".y îtotOVChiCMlt r---';.';"

nn autocamion ti.D. 8135,tm , a u t o t u m j î J A R O *10,

k cx fc jiot-paftiCipa psreoane fizice sairjurid iee;

.-r: i«i|ein^t&-.l!Ţ^ţClHitwritor materiale respective.

jifcCym şi instrucţiunile licitalîci &cjiol consulta ia

■ . unitatea organizatoare, ;

vmkMM FLOAREA SOARELUI0,5 fitri 960 Ie i , TVA raeîus.

Str. Trandafirilor nr.14 - DîmVui Rotund

îa incinta Coop. Arta Decorativă. _

v-;: ; ^Telelou: 1 3 2 6 1 5 (291252)

OFERTA SÂPTÂMINIIS.C. CONSTANTINOPOLIS

’:'7:: " ' v indeeu-gros ;

CITRICE: PORTOCALE, LAMÎI, •' ^MANDARINE, GRAPE-FRU1Ţ

VINETE, ROŞII, ARDEI,:

: ' ; CASTRAVEŢI, PEPENE GALBEN

D epozit B-dul Eroilor nr.16, teî. 1'95353.;'.'--'-

,. (291255) - ■ ■ ; ; ' ?\J

S.G! î SSSALTO-BINGO5.S'.R.L

cu sediul în O-duI 22 Decembrie 137,81,M4

•TROSON ,.Br

anunţă concurs pentru ocuparea posturilor d«

O SPĂ T A R .Condiţii: - virstatoaximă 11 ani;

-sex feminin î

- studii medii (Uceu).-

Ceacursul va avea loc la sediul societăţii, în data

dc JO I 25 Ianuarie Ja oreîc 14, (291254)

s.c AGRQINDUSTRIALĂ s.a.

Ciuj-Napoca aflunţă pe data dc 9 februarie 1995,

orele 12 licitaţie publică privind

vîrizarea de mijloace-fixe-sî.

îiicîiirierea de spafiî.Lista de oferte se găseşte la sediul uaităUi.

lafonnaţii; Cluj-Nâpoca, str. Oaşului nr.l l£,: telefon 134148. (2^)1251)_________ .

maiHiissas

® Student grcc caotâ pan- <ca îuchiriaţ npatUmeut Cii 2-3 camere şi telefon.'. Tei', ti-' fr?-Tţ orelg lî>21. (310171)

9 Ca ui de Închiriat urgent *pa{iu comerciaJ. ‘ Tot 10-90-09. C':tai97ţ .

• Caof da închiriat urgent "arM)iiîcriî, Tel iO-'JO-Oλ. lltOtWt

® CauC urgent dc închiriat aparfamonl sriu garsonieră. Ti-i »r>--i!M7. (.mist’ }

• fhui în chirie locuinţă ţi %pa|!u comercial. Tel iir.-32-15.

• Caut de 'închiriat viîâ sau •apartamente cîe minim 3 ca­rnete dotate ■ cu toate tacili- tăţlle şi complet mobilate, si­tuate de preferinţă in zonele Grigorescu, Andrei Mureşia- nu şi zona centrală. Vă rugăm să sunaţi ia 19-01-31, ora 9-17. (3161G3)

. • Caut de închiriat spaţiu comercial zona centrală circa 100 mp incKisiv. subsol, de­misol. Tel 18-29-39; 18-21-30.. (305G58) -

t

nuWiai central. Tel

ment 2 12-12-18.

• D au în chirie locuinţă §î ' # 'Caut spaţiu comercial. : Tel 19-05-84.: : {308982J1 (10801) • (i ; v ' « Caut

• Două persoane caută •gar-. ment '2-3 sonieră de închiriat pa termen (310300) lunş. ' Tel 18-51-06 între orele 10-18:. (10800)

• Dau în chirie spaţiu ultra­central Turda .pentru comerţ, sau .birouri. Tel 31 11-52. • c- 1

• (305624) -. . ' .• nau în chiri>? apartament

mob'ii.it 2 cam’ere Mănăştur. Tel 1G-13-08. (305342V ' •

• Dau în chirie spaţiu in Turda -zona ccntrală. Tel 31-50- 70. (30âQ39) . ■ ' ■

• • Caut pentru- închiriat • gar- St)nieră.. eventual r'- > apartament.Tel 1G-71-7Q.. . (305596)- ” :

• Caut dii închiriat locuinţă: şi spaţiu "comercial, tt'el 19-03-84.:(10001-13) .

• Dau chirie''spaţiu. Tel _____ 22-04/. (304382) :: vy

. ' . . . ■ ■■ j • Caut chirie spaţiu. Tel 19-mcrnnat -.garsonic- 07-15. (30-1373) ' " ■ 1 :

• Gaut chirie locuinţă. Tel 39-157-15. (304398) ' . . /, "■ 1

• Dau chirie idcuinţă. Tel.11-22-01 (2C0181)

• închiriez locuinţă. Tel 13- 08-61. (308D80) - ■■ ■

• Garaj de închiciat pe. str;Horea. Te! 13-34-65: "(310523)' :

» închiricz-asoclere pe* ter­men lung spaţiu 300-100 mp,

19-28-22;

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, cu telefon. Sunaţi la tel. 12-29-32.!(303012) ' ' ' - r ' î'

: cilirie. Ţel 19-49-49.:;

de L închiriat aparta-- carairs. 1 Tel 39-Ş0-(M>.

• Caut d e . închiriat aparta­ment 2 camere mobilat, ca te­lefon. Tel 13-24-46. (310546)

Pierderi

Schimburi3

• Caut de ră sau > apartament 2' camere cu telefon. Tel 11-25-15. (310627)

; • Caut de închiriat aparta- camere cu-telefon. Tel (10903)

• • Caut dc închiriat sau dc cumpŞrat spaţiu comercial. Te! 11-23-41. (fOWî-A)' .

• • Schimb garsonieră confort | et. i faianţată, balcon închis cu apartament 2-3 camere.' In ­formaţii str. Răsăritului 104 b i , ' M l ap, 10 sau tel 10-47-53; ’ : (310C21) VM!-.,, _ ^

• Schimb, casa 1. ha gradină cu pomi şi 2 ha teren arabil IA 20 km 'de GluJ cU apartament in zohâ Mărfisti. Tel 13-94-55. • (305600) ■ .";• ■ 'V:'

, • Schimb garsonieră confort, III Gheorgheni cil garsonieră confort .II, I sau apartament. 0fer diferenţă. Tel 14-33-19, (305G27) •

• Schimb locuinţă. Tnl 10-57- 15' (304365) • .

• Pierdut diplomat negru,conţine 'documente importan­te. RccoiipensiD Tel 17-G3-88.(310609)

• Farcaş Ana pierdut carrv: de sănătate. Ii declar nul,

• Pierdut boschetari. Tei 11' 38-56. (310576)

• Pierdut legitimaţie de «■* viciu pe numele Abrudan Vi-v rica. O declar nulă/ (310586)

• Pierdut 'carnet' ’de studen pe numele Siabo -Cristian, f. declar nul. (310626)

• Sooictatea Creştină Fami­lia Carităţii — pariţas din a drul Episcopiei Greco-Catoh:. de Cluj-Gherla,' :'anunţă anula­rea celor două ’ ştampila îol<*' te pînă in prezent. Comitet1- dc conducere, (310638)

• Pierdut coci fiscal '2906192 Ii declar nul. (10946)

• Pierdut co l fiscal niunJ' rut 412D724. (10810? '

PUBLICITATE

.fWfitru.'Criee p m a s c &

' <|rdc8 sau {«rttîtsg

M A R A ' ■'

ilUVEST HOLOSPIG s.a.verifică aut»fl£tctt'6tc«

«arS ifiesteÎG ^ ciepropriete&r?

-v&d©, ctimplft, teîereiefesi sdckm seressi c e r t if ic a te

« le p r o p r ie ta te , a c ţ iu n i,

© b iiga ţîun ! ş i a lte hfrtft de

w s b a re . Str. MScInuîui nr. 24 ,

tejefar». 1 8 1 3 0 3 .

' ""•"ciunipâr.. certi'fîcaTe '" «ioproprietate. Tel 17-88-86, (305014) :-... '■ :"i""-

e Cumpăr pînzâ de cînf-pâ prelucrată sau la metro. Tel 16-45-55. (3055J5)

• Vind apartament 4 ca- mcrc ţi 2 garnituri mobilă: Drobeta şl Ludovic. Tel 17-87- 77.' (310479)

• Cumpăr Oltcit. fel 12-87- 18. (310540)

• Vînd avantajos biblioteca Billy pentru cărţi sau marfă. Sunaţi la iei 11-08-61,. , , , (310345) ;

© Vind Volkswagen Vento GL, 0 km, 90 CP, 1800 cmc, fabricat 31.08.94 cu doiSrl de excepţie. Tel 13-15-83. r (310037)

• Visul Peugeot 104, 1980 ţi Volkswagen Passat break 197Sstare foarte bună,. Tel'.. 15-70- 74. (305588)

* Vind casâ anexe gospodă­reştii f î 20.,ari pămînt arabil' Bistrlta cartier Vîîţoarffi nr. 40. Tel' 063-21-11-89, (305678)

« Cumpăr Dacia latîO etup;îanul 1977 preţ avantajos. 13-51-61. (305682) " - .

.Tei

« Vind urgent Baeia 1410 deosebită. Tel 14-68-4'!. (305684) .

© Vînd 2 computere-2867şi. SBG monitoare color EGA ţi VGA 386 riare foarte buni. Preţ 550 DM şi 1003 DM. Tel 15-66-20. $05662)

• Cumpăr schiuri «ie calita­te pentru copii. (138-140).’ Tel 14-11-12, orele 15-18. (310055)

MS 57-15

AGENŢIE m Q B I L im â

PI :Vteil^€yMPlPl8!4î««ERÎ isg m m m m 'm  n fm îm

- âCTS REGffi! i^GEf-îlâ

: 04

• Vînd apartament cu 3 ca­mere , confort 2 in cartierul Gheorgheni, preţ 10-13 milioa­ne. Str. Pit'îşii n>‘- 13 ap. 2.(310621) ' - '• 4 Cumpăr gr.rs.-nicrii. Oîcr, 4. milioane Iei, TcJ 12-17-76.(310622) . ‘ • *

© Vînd apartament 2 came­re ultrafinisat, zona ' Mărăşti. Str. Tulcea nr. 13 bl. î l ap. fl, după ora 15. (310625)

• Vînd apartament 4 came-- re parter, Mănăştur, zona -Big. Tel 19-14-59. (310036)

« Vind. Fiat Argenta 2500 D, defect, cu talon, Tel1 10-04-84, (310580) ■ >

© Vînd VW . 1300 eu talon pentru piese de .schimb, Td 15- 05-91 orek> J7. (310KC)

• ' Vind Opel Hekord Combi In stare bunâi. Tel V13-16-391(310618) , ' v ■ . i . , '

: © Vind Ford Taimus căpacitate cilindrică 1593 cmc, culoa­re neagră, preţ negociabil. Str. Muncitorilor .20 b l S.m ap. . 23 fam. -Jtesaros după ora: 16.’ '(310619) ■

: © Vindem'.' dubă: Ford ’Tran- ,?itV JS34,;, stare, bună, !înmatrlcu- ■; lată, preţ informativ 4200,D M i':

■ remorcă-JMAIA fabricaţie 1994 eu 800.000 iei; aragaz inox Phî- '

• llps 3,3 milioane lei, nou. Tel 13-14-38, seara. (3Î0620) ■

• Vind : dulap:: Jrigorificj rma» ' /fină -.tocat -'carne, aparat , Hot*’ Dog si încălzit', cremvusti. ■ , ,Tc-l ; 17-26-78: .'(3106®) - , ' ' 1 ,

jTt

’i

Sosfetaiss I&niercisiS '

I f K E M P E A C p K I .

cferSposifeitstea psrsoaneîor

iii'şs 5& investească pe bsz§ ds

e M iiA S î^ s rM E îiS 'S fâ e iîL

§e oferă 12% dctiîndS pe tacsS • te mveetpe fe> tei

Investiţia minimă ' 5 mtfioena tef.

ReisţS te teî ‘14 S23 0 ":'»IKSC cre!s 10.1®.- ,' •

® Vînd autoluri-sm Vauchxal Corvet, preţ avantajos 1,2 ral- fioane. -Sunaţi la tel 13-26-30 o- rele 19-21.' (310535)'

• Vînd Dacia Brcack 1391;. milioane lei. Tel 17-41-47

după ora 16. (31C5J7) ,® VSnd vldeorecorder Gold­

star cu telecomandă. Tel 17-91- 63. (3104SC) : •; . .

e Vînd îobS cu convertor po gaz. pentru încălzire; Te) 14- 23-fiS. (310512)

© Vînd jtmkcrs-pe gaz! Te) î 4-23-65.. (310413) ; :

O Dc vînnrQ Clostilbegyt ţi Chwiogor.in Tel' 13-33-28, (3)0470) , , ■:

® Cumpăr; gahionteră, apnr- tament, casă,- îeren. Tel 11-22- 04; 19-57-15. (3G43G0)

■ •; Vînd •' garsonieră, aparta* fnent. .casă, teren. Tel 10-57-15; 11-22-04. (304406), ■ ■• • VJnd 5000 Tnp tertn str. Circpulul. Informaţii tel - 17-28- 35. (305531) -

© Vînd garsonieră Grigorescu parter, . 18-53-13 erele 16-21. (305557) - - , •_ ..

6 .Vînd Jocuirl electronice, pompe de benzină, mesişy de biliard la preţ avantajos*. Tel 069—14-06-24;'dS-Ol-GO; ' 661— 21-15-01., (305156) -s- . ' r •'

JH*Tinfif>iia— u'wmifcuii km mim im «■ iw t_^ Cumpăr

.. jS4-93,(305578) . . r ■ -■ '■®, Vind Foid Escort .licsel ,

1800 t “C, ..ani fabricaţie SSSi prei 'SOOO" DM înmatriculai, 'Td 14* 06-10::. (3'353S4), ® Cumpăr- Dacia 13GC.'Tol 6-

47-80. . (305409) , /ivind 'urgent, ieftin, -VW

"Sciroceo 'ieoic'Lit, u tî ÎD-lS-iiC. (305566) • . .

© Ci:m}«*r Ulor. 'îcrccd-c?., Tel 18-C&-62 <305569)

• Vînd camera V8 Sony, Tt;12-17-m (305408)

® Cumpăr -mobili foarte ’.c clie in orice stare şi alie obiec­te antice. Str. lîorea nr. £2. T i 11-45-20. (304251) . .

• © Vind- olăpari, schiuri, pal-1 ton bizarn. Te-1 18-1S-&3.(305538) . , •

e Cumpăr ‘ apartament. Tc!13-08-61, (3ŞŞS7S) .

© ■ Vînd-apartament. Tel i9~ 40-49. (30S334) 1 .:

’ # ; :V|nd în Geaagiu . B ă i; , 724 mp lieren central 17 m deschid - derc; Condiţii racordare uşdâîS, gaz,;, apă, canal, cureiit, telefon. Intoiriaţii Dc-va, îa tel CCj—C2- 24-43, (3ÎG111)

© Cumpi-r apartamente cu 1-3 -camerc. Ie i il-7â-S7,(3MM52) •

® Vînd • :japartan»Rt,^Tel-'-.-lI-- '•4-S3. (31C563)

© Vîiid Peugeot îOE \Td 14- 123~tl5. (310510) . , ' , , '

® -Vind apartam^hi 1 came­ră strada 1 Năsăud,: posibilitate! privatizare. Zilnic D-12 la td 23- 01-26. (310581) ;

© Cumpăr^ apartament i .ca- : mere confort L Tel 18-50-92.; .(310587) ; ;

, «S CumpSr 2 -garsonierei,! sau apartament 2 camerc. Tel! 12- 30-51. (310580) ' v,;,. :'' 1-

©. Vind .garaj' metalic; 1n Ma-'.'. nâştur, str. Clăbucct nr. 8A, bl. PX l, ap. 66 tel 16-33-4fT familia

" Crcţu Ioaii, -zilnic intre orele 18-21,- (31(595) 1 ;! :". ,’l ,; ■ ,1 ; i

b Vînd ..apartament 3 came­re parter, zona Pata,, 'Munclto- . rilor nr. S4, bL MJ0 £p, 1. ! (310606) Vv. - !.,:.

© Vînd apartament 2 camc-' re confort &;.{Tel J&-14-CS. > 1 (31C610J

f irecat1 7 ;atii ,s!e Ja plecarea; in ctcarnit^te a celei care, a iost buna noastră so­ţie, mamă şi bunică VERA

‘JFACOŞ. Dn gtn-tl pios «le adu­cere isminta din partea celor care inj preluît-o ţi iwbii-o ,a- littnri-, do' «ol» >FatnilUU '(305129)-. • !'. 1

© Cu - marc durere la suf ic! ivă despart ,.de sosmpul meusoi-' p a c u k a r . n o îu x dapao scurtă dar grea suferinţă, I I ! numai tlO ,de' ani. înmoi - iRÎîstarca va' avea, loc joi, 25 imimarSe, ora 15 la capela ma­re a cimitirului Central. Dum­nezeu să-l odihnească sufle­tul în pact1. Soţia Viorica» ; (310396)

« Cu Inimile pliâe de tris­teţe ne luăm un ullim rămas bun de la ginerele ţi cumna­tul nostru PĂCURAR DOREL şi sîntem alături de familia greu încercată, Dunniezeu să-l odihnească. Faimitia Barbari (310397) • ■ ■ 5 ■-■!

• Cu durere. nc luăm un ultim rămas bun de la finul nostru, PACUBAB DOREL. Odihnească-se m pace. Naşa lîodica, Kaui ţ-î Căiăliti. (310598) 1

© Fulgerătoare, ■ nemiloasă şi crudă a fost moartea care mi-a,’răpit singurul copil,

PĂCURAR DOREL, la numai 35 de ani, ultima speranţă ţi mîngîlcrea vieţii mele. Dum­nezeu &-1 odihnească în pa.» cc. .Mama., (310399) '.îs.: "1

» .Zdrobiţi de durere , jjl In Wici uexnîngîlaţV nmintău^ .'ple­carea' dintre noi în mod (ra- glc a scumpului nostru soţ, ta­tă, socru ţi bunic îMOtJlîVAN IOAN, din Apahida. într.or- nlntarpa' ..va avea Ioc jo i, 25 Ianuarie, orclo 13. în Apabl- da. Dnnrmemi să-i odihmraScii în pace! FftmUia îmloHată (310C02) .

' © Mircea şl Palricia Ijî'llii enunţă cu regret trererţ:» in nefiinţă.a celui c»re foit tată ţ l bunie. a tlllA l LAIKD. (3HJ640) "

© Dragă Maria şl Mltruţ suntem alături de vai în a- ceste ' momento de -grea sufe­rinţă. Familia Neamţu. (310582) , . ■

« Sinccre condoleanţe cole­gului nostru .Mărginean Petru la decesul scumpei sale mame. Colegii din Biv. resurse U- mane Rcg. CFX luj, (310583)

. « Dragă Maria şi Mitruţ sîntem alături de voi în aces­te .clipe de. marc durere pri­cinuite de pierderea fulgeră­toare a soţului ţi tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia^ NîcUj Feli.v, ;i Piri Vlad. (310592)

© Sîntem alături de doam­na Păcurar Xenuţa în aceste momente grele pricinuite de moarte-a fiului-drag» Familia Borg Grigore. (jl0<i03). .

4 Mulţumim tuturor acelo­ra. care au fost alături de noi în marca durere cînd I-am candits pe ulîimul drvnn pe

Jufostiil soţ . şl tală KUN. ALEXANDRU, l-lorile ţi la­crimile noastre vor f i mereu la mar mintal lui. Soţia Tcre- sna şl iiul Alexandru.(318607) . 1.

© Sîntem alături de colega noastră. Chioreao Finuca, în aceste momente grefe pricinui­te de pierderea; tatălui drag. Colegi» de -serviciu. (3I663£>;:,

• • • -’Sintem alături -de. asis­tenta şefă d-na l)r«mîJoiu Ei- vira in aceste Biomiînie. gre­le pricinuita de pierderea la* tâlui drag. Sincere condoleanţe familiei. 1 Colcdivul cat fret Odonto'.ogie-Parodontoloi c (3ts)633) .7

© Condoleanţe. Markl şt fa- Ttsîliei 'la despărţirea' T?r< m ito ?& de cel care a iest M TRUŢ MORARI Adriana C-ostea.-r (310639)

© Sincere; condoleanţe fam*-' )Sel greu încercate. ta trece­rea in .neant a celui: către'-a :fost M IHAI LADIlî. - Mariana şl îîarla. Ionescu/ (310641) 1,

, .© i a Împlinirea unui an de la (receross în lumea umbile-

- lor, a dragei, noastre ’SZEKELY 'HUJBEŞAN

Vl6BICA,,iiii gînd pios ,şi: cal­dă ,'aiBcae iaminte» ' Fratele - Ar îc'xaiidns ca #aiîisiiaV'-f3î0371î' •

'©" Cu ! durere aducemv lacunoştinţă încetarea din via--

tă a celui care a fost SIltlPÂLEAN IOAN din Gâr- M a .:, Inmorinîntarea va avea loc la data de 28.01.1395 ora 12 în Gârbâu. Soţia, copiii ţî nepoţi?. (305388) -

© Cu lacrimi în ochi, şi du­rere în suflet ~ ne despărţim de cel care a fost bunul nos­tru coleg MOSAK DUSIfTBW ş i; transmitem sincere condole­anţe fasfcilkl îndurerate. Co­legii de la CTS Ciuţ. (305ei5);:- " : ::

’ « Cu adîncă durere ui su- £leî anunţăm stingerea din viaţ3 în praguT vîrstcl de 75 de ani a dragului nostru, soţ, taiS, socru şi bunic MESE^AN GAVRH.A din Dăbîca. Va ple­ca pentru totdeauna de„ aca­să dar nu şi din Inimile «035- tre, Jaî 26 ianuarlî ora . 11. L-am iubit şi preţuita cît a trăit, î5î:-I vom «Ha eSt vom trăi. Odihnească-so In pace Familia Indarcrală, (335S32) '

' ® Cu inimile zdrobite do . durere anunţăm încetarea ,dis\

i®! viaţă « Iubitului nostru!

MAHGUITAŞ AIHEiMIE | în vîrstă de 66 ani. Inmormîn- tarca va avea loc miercuri 25 Uciuarle in comuna Floreşti o- ra 13. Copiii Mărioara şl Ko- lu ca familiilo (305617) . ,

e Suntem alături de cole­gul nostru lect. Dr, Corneliu Nlrolfscu in aceste momente grele. Cnledm de Eugleză o Facultătli de Litere. ;< ; (305582)

• Sinccrc condoleanţe fami­liei Simula pentru dispariţia dintre noi a celui mai drag prieten şj oaş SLIE. Familia Gârbău Maria, Dorcî -ţi Mî- fcaclct, f305589) - - '

© Sincere condoleanţe cole­gei noastre Anuţa Neclnfor la moartea mamei dragi. ColegFi de la Turnătorie şl Metalwrg Unirea. (305595)

® Ne exprimăm întreaga compasiune şi împărtăşim du­rerea familiilor Mr. Savu Mir­cea şl JVSihalache Valcrlan pri­cinuită de trecerea iu neliliv ţă a taţilor lor dragi. Colegii «le scrvlciu. (30S694)

© Crina sîntem alături de tine £n aceste clipo grele la Pierderea tatălui drag. Colcc- tivuî CTS Citi). <305616)

© Conducerea .do îa SC '„CARPIMEZ« ŞA Cluj şî co­legii. de scrvîclu aduc un ul­

tim omagiu colegului JfEMEIHY- ALEXA&DKO' ţl transmitem întreaga noastră ccaispasluiie familiei îndoliate Odllmească-se în pace î, '

• Ne alăturăm durerii co­legului îiosfi-u .ŞcrdcJSfl loaa la pierderea mamei «îr»gl. Slis- cere cdudălcumţe. CoîegUi de servkla. (305621) ■ " -■ •;

■ : ©' Sinccrc condoleai»ţe ...drBsţi Klcalesai pc-ntm'. pierdere» jo'-' ţului dmgt Asociaţia; de iJhMşa-- tarij str.. .Ilonaţ 1 7 B .. . . .1 1

■ © Suntcju. alături, de Paala M iM ilă şî Sanda,: Purdca ,lss aceste . mamente.; grele"’ pr5d-: nuite dc dccessil soţului şl ta­tălui drag. Colegii do la SC Textile Încălţăminte Cluj.

e Vom pastra veşnică amin- tire celui care-a fost ginere,

cumnat şi unchi SANDU MIHAILA. Vasile, l^i|a# Nicu^ G«iîia şi Lensa cu familiile.

■■-,© Cu inimile îadxireratc ne luăm rămas baa do la .iubi­tul'nostru irate^ Cumnat- ş* unchi m ilAhA ALEXANDRU» Dumnezeu să-l cdihncască in , pace» :Eraielo Ionel!,' ă n lc ţ Ioana şi Cristian. (305687)- -

« Cu. îniiaile îndurerate ac luăm rămas bun de la Iubitei

' nostru - frate ş l u e U ■ M lllA lLA ALEXANDRU.

Dumnezeu să-l odihnească. Sora lulicâvşi familia. .: 1.1.~,

#, In - aceste momente grele suntem alături da tine dragul nostru, colcg -Mltroţ „Morar, cînd te desparţi de - iubitul ţ i dragul tăii tată. Elevii clasei a ’ U-a, A, învăţătoarea şi pă­rinţi». (305675) y

© Sîntem • alături de vecin» noastră Dan Crina »în-, aceste cRpe de mare durere .pricinui­te dc pierderea tatălui - său, Vecinii de bloc ,sc.; Illstr». Do­naţii 4. (305677)

c Suntem alături ds dsm- nul diriginte Tiberiu Cerghi în acestc clipa grele. Sincera condoleanţe. Ciasa a V Ilî a i l 'LSceol Emil lîacoviţ^ b ; (305681) . ■ 1

© Durca-ca - e : p'tţea : inare, doamna Lenuţa, alncere con­doleanţe. Familia Ped şi Kis Csaba. (3056S6) 1

e No reamintim cu durere da KOCSlS. LASZI.O pe carc- ţom pierdut âcâm 6 s&pt&nânlpentru totdeauna' Familia în- durerata. (30566G) , , /

1 © Cu durere ;îri suflet anun­ţăm Jncetarca din viaţŞ dapă o grea suîerinţă a scumpuiui

nostru , soţ, tată şl bunic FLOltEA IOAN din comuna Feleacu jir. 120 A, la uumai 65 de ani. Amintirea lui dragă nc va rămîne, yle In ^utlcţţlo no-istro , cemîngîiate : .pentn» totdeauna; Înm'rctîntarea va avea’ loc în CîuJ-'Kapoca fn cimitirul îviă!i5şîur, capcla re ­cile, joi, 28 ianuarie M?0, ia Orele 13. Familia Indollatâ»

A V ASUL. :lî£ vii MIERCURI, 25 IANUARIE, PAG

SEh £2 F.'

MAI MULŢI BANI PENTRU CULTURĂ

Intr-o recentă şedinţa care.- a avut loc la Pucureşti,, Co­misia de cultură, artă şi mass- media din Senat a hotărît să ncgociczo direct cu Ministerul Finanţelor suplimentările bu­getului acordat iniţial Minis­terului Culturii şi Societăţilor de Radio şi Televiziune pe a- riul 1995. La negocierile cu Ministerul Finanţelor, vor participa preşedinţii celor tio uă' comisii parlamentare, de cultură, senatorul Adrian Pă- unescu. şl deputatul Gabriel Ţepelea, care speră să ‘ obţină un. aviz favorabil- pentru cel puţin 2Q Ia sută. din suplimen­tările aprobate în Comisii. Senatorii au fost de acord cu âceastă decizie,- deoarece / la

: comisi ile parlamentare do bu-, get ^ finanţe’ s-au primit de­ja foarte multe, cereri' de su-. plimentare alocate,' sănătăţii,. învăţămîritului, • apărării - con- siderate -caf> fiind : ^ prioritare culturii. în cazul, în caro. . se va ajunge la un acord cu Ministerul: Finanţelor, , valida­rea în parlamen t va fi o sim­plă formalitate. Comisia de Cultură a Senatului a mai hotărît să solicite : Ministeru­lui Culturii, pentru a. f l r în­serate şi dezbătute • în . viitoa-' rea sesiune parlamentară, pro­iectul de lege pentru drep-., turile de autor şi, proiectul de :

lege pentru patrimoniul na- ,

ţlânal.

PERLE DIN TEZE Şl EXTEMPORALE. © Intre- fiii şi strămoşii lui, poezia '„Testa-,

• ment" este certificatul de proprietate, adică hri- ‘ sovui cel dinţii.. ' " , , ■

; © Poezia lui 'Ârghezi nuJesto' frumoasă prin cuvintele ei, c f prin urîţenia eiţ citez: „Din bube, mucegaiuri semnase versete noi11. ■ ■ •

• © în clasicism, nu este permis: vulgul, urîtul,■ violul şi plăcutul.; ; ;

Vară. TitWl poeziei .sugerează imaginea unei zile,, normale-şi .'frumoase de vară.

© întreg tabloul este redus la tăcere de aii- tcrul care vede doaj - ciripitul păsărelelor . . J *

© în biserică Lăpiişneanu îşi 'cere.scuze pen­tru: toate fărădelegile făcute, dar se gîriden: de fapt la măcelării cu mult mai mari . . . V

- © Caragiale ii ţine brusc un discurs profeso­rului în urma căruia’ Popescu rămase foarte în­curcat . . . ■ ' , -

: 1 © |ar vulturii ' sunt. turcii cruzi şi nemiloşi, puternici, hrăpăreţi, lacomi, înrobitori, necinxHti

' ' culese de prof. Eugen POP

sşfmwm..

R B Ţ £ T A Z I L tC.AIXA CU GUTUI

De co aveţi nevoie? 1/2 » nă, 3 gutui, 1 lingură unt,' lingură. zahăr, un praf de sa- .1/2 pahar vin, 1/2 pahar de roşii, 1 ceapă.'

• Mod de vPregătirc: Car: tăiată bucăţi se înăbuşă cutfccr şi ceapă tocată, sub capac, > nă scade • apa. lăsată de; cârr.Apoi se acoperă carnea cu a şi se lasă- să fiarbă'la foc re

-.V Gutuile, , bine' spălate, se ti ; în sferturi, se curăţă şi so rfc-***

menesc uşor în unt., Cînd cs . nea este. aproape fiartă, so pc

gutuile, zaRărul ars,- sare, 1- pahar- .suc. de roşii, vinul,. lasă , să fiarbă împreună şi• scadă. - '

REBUS ÎX FAMILIE

Problema-i .ca ,de cînd existăII hărţuia pe soţ, presant Mai are, timp şi de revistă? Cînd soaţa-i. . . rebus ambulas

: Teofil VOINESCU-AMADEI'S

/■

DIN GALERIA CHNILOR CELEBRI ©\Vechil egipteni erau renumiţi în privinţa cultului pentru «S9 „Grand Old Irma“ a fost căţeua airedale-terier care în cel de y -U"n8ă pisică,,crocodil, lup şi alte animale,_cîinele jucai

al doilea război mondial a: salvat 233 cîe oameni, dezgropîndu-i de rol de_ jeamă în cultul religios. Sefspune că odată, .a îzbucnircai-

SERBARE ŞCOLARA

Ieri, la Şcoala nr. 17 din Ciuj-Napoca a avut loc o ser­bare şcolară dedicată Unirii Principatelor Române. Cu a- ceastă ocazie a fost prezenta-r tă cartea lui Victor V. Papl- lian, intitulată . „Cu steagul înfăşurat", prezentare ce a aparţinut domnului; prof. dr. doc., Crişan' Mircioiu..

sub’ ruinele Londrei bombardate.: © împăratul Napoleon Bonaparte a, ridicat Un monument la Aus-

ţeriitz in memoria *dinelui „Tvloustadie“, caro a salvat „steagul re­gimentului de gardă. . . . - . - . .

- © Clinele favorit al.Măriei Stuart a însoţlt-o pe nefericita regină a Scoţiei, dîndu-şl şi el sfîrşitul, de amărăciune, la cîteva zile du-/ pă moartea stăpînei sale. - ’'© De'neuitat-rămîne pilda căţelei „Paritas11 n lui Alexandru Ma-

cedon, care s-a angajat în luptă cu un elefant, salvîndu-şi stăpînul cu preţul vieţii. .... . ' '•

O La Orgo — . San 'Lorenzp — o statuie evocă devotamentul-de necrezut al cîinelui „Fido'*. Stăpînul său pierise înv bombardarea 0- raşulul în 1943. „Fido" a continuat să-l aştepte zi de zi, an,de ari, .la o Staţie de autobuz. După mulţi ani, la o festivitate, primarul oraşului îi prindea de zgardă „Medalia de aur pentru devotament1*,, cînd Fido a rupt-o la goană. Era ora cînd sosea autobuzul...

# In războiul pentru independenţă a României din 1877-1873, ca­de în "luptă în faţa redutei duşmane, la Rahova, „Tirax“, cîinele .maiorului Giurescu, urmîndu-şi ia moarte stăpînul iubit şi pe ne­număraţii dorobanţi care l-au îndrăgit. , ‘

© Binecunoscuta „Molda", deşi poate numai sub formă de le­gendă, ă rămas celebră în întemeierea ţării Moldovei de către Dra­goş Vodă (12. II.)

CTIMII TN ISTORIE Şl LITERATURĂ- © ‘ Ir> străvechile documente scrise ale Iranienilor din primul mileniu înaintea erei noastre, în capitolul care se referă la face­rea lumii se spune; „Vocea lui îndepărtează răufăcătorul1*, şi con­ţine numeroase date privind creşterea şl întreţinerea cîinelui.

net-crize-alimentare, mulţi egipteni şi.au consumat semenii, dar.nv.t^ unul nu s-a gîndit să se atingă do animalele sfinte-, printre care ~

"num ăra şi cîinele; .Tar atunci cînd , in- gospodărie murea cîinel-t^ . membrii familiei se tundeau şi, purtau haine de. doliu. .

© Clinele era iubit şi de greci. El a fost sculptat în mii de puri, poeţii şt prozatorii îi preamăreau vitejia, fidelitatea. ,pus, cu aproximativ 2500 ani în urmă, şi-a conceput minunatele,

• veşti animaliere, în carp sînt nenumărate exemplele care evide.'j*-^ ţiază calităţile; cîinelui. Arlstotei s-a grăbit să facă şl o clasific*^!; re a clinilor din acele vremuri. : , \ p m t i

© Cîinele este prezent şi în lumea mitologică, în , preajma zeikfcj din antichitate; el l-au slujit pe Zeus- pe zeiţa Palas, şi aproape niciodată de lîngă Hermes şi Pan. t ,

© După modelul legendei lui ‘ Romulus şl Remus,' întemeieto: imperiului persan, Curos, a fost alăptat de o căţea. - .

© Prima menţiune despre amputare a cozii şi urechilor de did , este bimilenară, fiind făcută de -Virgiliu, care ne informează că pe:|: i

tru -a-i proteja de muşcăturile lupilor, romanii, tăiau coada şi u-sf j chile clinilor ciobăneşti.- : .

© Cunoscutul etnolog şl psiholog ’ canin, Daudet a publicat e'J

!

servaţiile sale potrivit cărora caracterul unui om poate fi deterEj^V^ nat, după rasa cîinelui său. Făcînd precizarea că cel ce. îşi ia l4>Wt( Pudel este zgîrcit, cel care are Dog este curajos, cel cu Cocker tandru, crescătorul de Teckel este darnic, deţinătorul de cîine cc-fra^. băneso este lipsat de umor şi cel care are un Foxterrier este agrfâpf^' bil, a fost dat în judecată de-proprietarul unui cîiiie ciobănesc, cat^.^ re s-a considerat jignit. La tribunal, Daudet s-a apăraţ în felul mător: „Iată ocazia, Onorată Curte, ca şi dvs. să vă convingeţi & am dreptate în afirmaţiţile făcute...11 ’ (E. n. ţ-j

(&-T1r-tă

PVÎ!ţyrwTsi. ~£-*zk

• SC Gimuies . Prodimpex SRL angajează timplari. In­formaţii la tel 13-G9-90 sau la adresa v str. Paris nr. 55 intre orele 8-16. (305455)

' • Căutăm pentru închiriat spaţiu central preluaro con­tract de- închiriere, asociere, variante. Ofertă - avantajoasă. Tel 15-70-82-,zilnic între .ore*, te 9-16. (305544)

• Angajez secretară şi agent imobiliar. Td 11-22-04; 19-57- 15. (305552) .

• Achiziţii sticle şi borcane Ia adresele:‘Gh;‘Dim1a : 33, Ca­racal 17, înn Meşler 12, orar10-16, zilnic. (310412) ; -

• Cooperativa , „Moda So- cotn" cu sediul în Ciuj-Napoca str narlfiu nr. 4-fi (Casa de Modă) 'etaj TIfp angajează de urgenţă confecţionere la ma­şină pentru unitate''do export cu categorii ,11 şl. 111. Infor­maţii la sediul . cooperativei sau la 1el 19-38-93. (310054)

• SO Tehnomed SRL anga­jăm agent comercial tînăr, 30- 35 ani, cunoştinţe de limbă engleză sau . germană. Oferte CP 1082 OP 1 pînă In 5 fe- bruario 1995. (310594)

• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pentru bar do noapte. Tel 18-50-82.

,. • Cumpăr sau închiriez spa­ţiu comercial circa 100 mp; preiau magazin alimentar. Tel15-05-58. (310041)

• Executăm deratizări. Tel17-11-88. (305635)

a O ‘ Angajăm , cu carte de muncă barmană (bucătăreasă) Tel 19-41-51. (305834) ,

• Confecţionez în termen' scurt rolete din lemn tel. Tel CltiJ -13-03-09, , Oradea 059-15-39-93. (305286)_ • Organizaţia de femei PNŢ CD Cluj anunţă membrele sale că şedinţa ‘programată la sflrşl- tul acestei luni se amînă pe 11

februarie (305502).• Posed spaţiu. demisol ultra-

finisat -ultracentral, primesc 0-I ferte marfă en gros. Tel 13-00- 26.- (303584) ..

_ /• Yînd • avantajos societate. Tel 18-21-36. (305557) ?- .7

• Caut de lucru la firmă par­ticulară'sau la domiciliu; vind pom de nuc. Tel 19-94-21.

• x Angajez tinichigiu' auto. Vînd societate din dec. 94. Tek13-48-97. (305597) ' ,

■ • Vind societate înmatricu­lată în decembrie 1994. Tel 19-. 50-62 între orele 17-20.

• înregistrez cu cameră vi­deo convenabil nunţi, botezuri. Tel, 11-95-85 între orele 17-19.

• Amenajări Interioare " cali­tate şl design occidental. Tel12-20-77. (305T.56)

• SO „Delta1* SRL, Cluj cu ' sediul in Autogara I I et. II.

Prin reorganizarea restaurantu­lu i, serveşte meniu pensiune la

■ preţul de 2000 lei, iar în sălile disponibile vă oferim . băuturi diferite < la preţurf , accesibile.

• Caut femeie din- Grigorescu . ' pentru Îngrijire copil 2 ani înacest cartier. Tel 18-83-40, după ota 18. (310489) ,

• Meditez fizică şl matema­tică. Tel 18-02-70. (310535)

- ‘ • Elev caut de lucru după masa. Tel 12-43-47. orele' 15-20.

• : Transport marfă 2-2,5 tone Intern şi internaţionaL Tel 14- 70-92 (310653) . 'J /

• •Medic generalist consult şt tratez la domiciliu. Tel 13-16- 39. (310617) _ ' .

• Angajam economist pen­tru 'activitate contabilă. Prefe­rabil' bărbat absolvent din a- nii 92-94. Tel 15-66-25 interior 1640, orele 10-15. (310608)

• ' Familie tînără ■ creştină caută persoană in vîrstă care are nevoie de întreţinere contra locuinţă. Tel 15-37-32.

• Firmă particulară vinde a- partament 4 camere, parter, a- menajat pentru birouri. Infor­maţii tel 16-14-48. (310628)

• Reparăm cu garanţie frigi­dere, achiziţionăm .îmbrăcămin­te uzată de la populaţie. Tel13-80-27. (310631) -

• SC Dast Conserv angajea­ză muncitori pentru spălătorie auto. Str. Marinescu 7, orele 8— -20. (10930) i

• ‘ Aîeditez1 * jsătematică pen­tru admitere Ia liceu,- 1800 lei oră. Mănăştur, 'Str. Parîng; nr.14, bl. J1 ap. 45. (10808) .

• închlriem ' spaţiu 20 mp, li­citaţie vineri ’27 ianuarie a.c. ora 18. Asociaţia locatari , Str., Tltulescu nr. 4 bl. II B.

• Caut plasturi cu nitroglice­rină. Tel 14-54t83 (305638)

• Meditez matematică • orice nivel Tel 13-29r40 orele 17-20. (305618) ’

• Ţin evidenţă . contabilă pe calculator. Tel 16-62-54.

• Cine poate d a ; relaţii da pre accidentul din iulie 94 p=' str. Ghearghenl Intre un tir ? o motocicletă este rugat să suni la tel 1-1-07-10. (305644) .

• Vqreş Emir angajat Intc: ^tţ.v taxi SA Cluj pierdut chitanţiî fiscal seria 293851-293500. II d-‘ p = clar nul. (305591)

• Furu Ştefan am pierdu- cod fiscal nr. 293781. II decli­nul.. (305593)

• Pierdut chitanţă vama'J pentru Seat Ibiza Crono pe na-

-mele de Manea Daniels luna mi 1993; O declar nulă, (305603)

• Pierdut carnet de studer' nr. 72 pe numele .Mărginean 0 Monica. Il declar nul,- (305607) '

!, • ; Pierdut : carnet de student i i.pe numele Mârza Nicolae. t i declar nul. (305665) : ţ j

• Bumb Mihăilă pierdut câ.' te de Identitate seria A nr. 01- 3864. O declar nulă (305680)

• Pierdut cline ciobănesc ge* man, tatuat în ureche. RecoS' pensă- mare. Tel 18-42-57.(310525)

gsRCURf, 25 IANUARIE; PAG. Î5 ADEVÂRUL DE CtUJ

Sgy «*» »* ■ '■ «vWft ■ . ft—..fc .AA.

•V^< W vs\ \£ #3 i» s v *-. '• v r f * <f ■■ s "* ' .J '<•' % ^ / /* \ > s\ -c -* % 'y f '/• ^ st / t i s * /* t

ĂLBUL ZĂPEZILOR Şl RECVIEMUL LUI BERLIOZdupă-amiazăv. V : - in

&x%ri ' de amurg. Pentru o ^ Irazeje textuîui de speci- ţ ^ t c râmin fărfi stăpîn. Pri- J g . :1a soarele care în ere­l e * ^ roşu mă .-. anunţă că ■ al- ? » jaigheţati de afară va. con- ţ j d - Se încheie ostfei o sSp- L ^ ţr iă -în care steagul solida- . M ţjS umane a fost coborit în

Este săptămloa în ' care yyjxiezou a chemat la El doi

l j r-J.«nţi cardiologi români: pe _ f « y sorii Stăncioiu şL Kăgrea* *

; Este totodată- săptămînă îfic ilismicâ ,din Kobe. Fără să , ^ U sînt năpădit dc emoţiile i } i a ‘t“'il°r copleşitoare, în timp

t f * » panteomilcapodoperelor istioiifiţifj un mesaj se .' în- ţst.j^tă spre mine: . recviemul i ,X3erlioz. Şl, învăluit de acest . j|> r« n t fantast, dixi • - gîilejul ;. fjrxifulat în' ultimele zile, Îmi TţiJfneşto întrebarea . . . /: ./ds/->■■ j ■ ■-.-•: 'V;_. .-.j'.-.''.'..‘.- /•- .'><?“' ce doi semeni, îs loc sâ-şi- p lin e a sc ă sufletul, cu preapli- i faptelor lor . . . au plecat?

jnffcxii au creat două strălucite s t itu ţ ii medicale clujene şi am-' t.,vg.u' muncit ‘o- viaţă penthiv.. • « t » ISeti, ' Fiinţele lor s-au secă- ţ t <Je imensele strădanii prin . fcfe ‘-au '••făurii;--' pentru•• 'genera* le prezente ş i . viitoare/' Iar a- n t t ? Ambii s-au îndreptat spre ■ « “«le- d rum ; irepetahil. I-â în-; •re veşnicia albului zăpezii, iar /c iu o i le-is tost încrustată ad- irstţia şi recunoştiinţa' tuturor l o r ce au ştiut-să 'le descifreze - m ts 'tu î vieţii.Ş i , in timp ce doliul s-a aş- SEfctit pe albul zăpezilor noas­tei iată, la mii de kilometri .

ELITA CARACTERELOR

2'T-u l-am cunoscut personal pe >etorul ion Zăgrean. I-am cu- > scu i în schimb, întimplător, tî'v ja pacienţi. Şi am recunoscut f e i ei OMUL, r profesionistul

‘C o nu a 'trădat ‘Jurămintul lui ><î\:la'>. Jurămînt pe care, cu ‘î«~“mn;taîe* îî rostesc anual pro-

viile de viitori medici, făcîn- L"k--mă să mă întreb dt» fiecare ^ •tă : oare cîţi dintre r-; îi vor ^ î W a spiritul? fv'îâ refer la profesiona'ismul

^♦ţţrît in primul 'rînd. din . iu- ? fV e de oamenisşi.f'de; compasiu-’ ‘e sinceră .;'. pentru . suferinţele

’S-Sir putea ca „pacient fiind j* prefer ‘un profesionist de 'eli- •. _ t u caracter „ discutabil' - unui

rpaci“ de caracter. V:. ^Dret! că doctorul .Ion Zâ>;rcan i . tost un medic . de. -.„modă ve- * » e M. dar în ■•niat;habll'p ^a s tă .exprimare,' îmbintnd cU ^'s^rctie, cu modestie, ptxjfesio-

srnyl real cu iubirea şi [•es­t e t u l faţă' de- pacient. Tot- ceea

putem face pentru cei care înnobilat menirea este ca

vinci cînd ei ne ţiărăsesc, să-i menim şî să: ne rugăm pentru Oumr1'*7'''» să-i odihnească.

• -m . m u ş a t '.

depărtare, măruntaiele pămln- tuîul s-au răzvrătit parcă Împo­triva oamenilor. S-au răzvră­tit împotriva celor care cîşti-

^gaseră o luptă cu natura, în- ‘.vingînd marea pe care au cons­truit paradisiace insule artifi­ciale. S-au răzvrătit. împotriva temerităţii Japonezilor care sfidînd în 'construcţii perico­lul cutremurelor, au reuşit .să aducă lumea basmelor In ora­şul lor., S-au răzvrătit — de ce oare — ? împotriva unei popu­laţii fără egal în politeţe1 şi cinste, smulgîndu-1- uri tribut, tot fără .egal în ultima ‘ .Jumă­tate de secol: ', aproape - cinci mii de victime. Dar :văzîndu-i pe japonezi la el acasă, în Ko­be, îm i ;dau sţ’ama ' Că' efortul lor fantalie d(j a înfrunta ‘ q natură uneori potrivnică; ; 1 este predestinat veşniciei. . / v Cutremurul şi-a luat Jertfele, daunele sînt Imense, dar sinis­trul a'făcuţ —>sînt sigur — ca acei oameni acum năpăstuiţi să

: renască întru speranţă şl fapte.■ Gindindu-mă lă veşnicia al­bului zăpezii ce i-a . însoţit , pe semenii plecaţi ţii' eternitate şi învăluit în • hlamida Recviemului lui Berlioz, care, tot din efer- nitate. Vine spre ' m ine,; încetez să m ă ; mai întreb.: Strangularea din gîtlej dispare1 şi' o" pace bi­nefăcătoare îmi' inundă sttfletUI;

. Cît timp veşnicia ; riattirii- se înfrăţeşte cti veşnicia ' valo­rilor umanităţiV eternul din cei ce p l e a c ă d e fapt nu pleacă, Iar- cei care trăiesc în van ... au plecat demult. -

y. h a s c u

ga ■

TiGARi

s c o ^ K r u l

SCRISORI DE

LA FiLIGORlA

1. Drago mamă

.' Io te-am ascultat, pe dumnea­ta şi nu m-am‘ înhăitat cu mi­ticii de la Bucureşti. Unul (Mi­tică de-adevărâtelea) m-a învă­ţat-toate helea de povestea stră­bunica că le’ plăcea turcilor, cînd au venit după pradă; Cînd-Mi­tică a dat tindă verde (gîhdeş- te-te dumneata -la semafoarele de la Cluj, care' nu mers mai niciodată) am plecat la înalta Poartă. Că pe aici ău fost; oa­meni mai deseamă. dectt min? ş i . nu le-0 fost ruşine; Mai; ales băr­baţilor, oameni de stat (şi ;-fără

"de v rtid m ceîe vremuri), ţu-

.clnd botoscu sultanilor. Eu ţirc

alte» vt d i n(me' nu-mi taie

capuî pentru asia ' Ba din; eon-,

trăi - . . . ....... ' ■ _

Slâmufa dragă, tu să nu te în­

grijorezi/ La baza temeliei fun­

damentale a limb*) turce stă, ca

; şi la noi ,un cuvînt riiagici'^iUr"

’ buc. De.- aici pînă la şalvari,

şaşlîe. ijhlidem a :fost; numai urt-

-pas. Cit să calci pentru ‘balda-

L bhim ., Ibrahim „Satîr^ B#,n$..,uri‘

bătrine! ide s treabă; :gŞ»

Numai eă' el n-are 17 muieri, de

-vuieşte şl acti' uliţa într^ ' Jichiţ

şi Cîiimăfaia. El w ă are pe;miNe, îrhi zice nep^atăv că , ckă ; nu;

• există ture din epoca • veche să

nu şi fi lăsat sămînţa pe plaiul ;• newtru mioritic. t •": .

Moşuliră de treabă, 1 braiilm I

. Saral, sei^i şl la peşch<*şt» de Jă

toţi mîrlanli de ne viziteazăi. Tîr

neri şoferi cum e şî Ionică a l ,

Prevederea cutremurelor — un mîsterNu doar autostrăzile şi clă­

dirile au avut de suferit ca urmare a cutremurului de pă- mînt; care a lovit, la 17 , ianu­arie, oraşul japonez Kobe. A- cest cutremur, a distrus şl In- crederea japonezilor că pot. face faţă .unor mari seisme şi,

. probabil, ’ că va declanşa.' o ' re­vizuire radicală a " măsurilor pentru prevenirea efectelor de­zastruoase - ale . cutremurelor. „Trebuie revizuite în primul rînd standardele diu construc­ţii", <• a afirmat Isao. SakamOto, profesor, la catedra de arhitec­tură a Universităţii' din Tokio.

Fiind un arhipeleag; unde ■mişcările seismice sînt ceva obişnuit* în Japonia s-au cons­truit clădiri moderne proiecta^ te să reziste la cutremure pu-' terniec. S-a crezut că Infra­structura - ţării este eapabilă . să reziste uniii cutremur de-Inten-- sitatea celui mai ’ înfricoşător seism din istoria contemporană, cel din 1923, caro a avut o . intensitate de 7,9 grade .pe sca­ra Rlchter şi a făcut 140.000 de victime la Tokio ş t ; la : Yokoha- ma. Cutremurul de la 17 ; ia­nuarie a fost mai slab, dar a paralizat transporturile, a dă- rimat clădiri şi a distrUs .0 . li­nie feroviară rapidă. Modul în

care .urmează să Be preînttm- pinate dezastrele în viitor- de­pinde de găsirea răspunsului la -

• o Întrebare crucială: oare toate clădirile care s-au prăbuşit la . Kobe erau construite Înainte de

: stabilirea noilor standarde de construcţii? ~

-■Guvernul a elaborat în - 1981 directive stricte privind v coiişd- •-

’ lidarea - clădirilor I n vederea cutremurelor, ia r : clădirile cons­truite potrivit acestor standarde

. ar fi trebuit să fie suficient de• solide pentru a re^'sta la re­

centul ■ cutremur. Dacă s-au pră- " buşit doar clădiri vechi, atunci problema este. cum' să fie con­solidate astfel de structuri' In întreaga Japonie. Dar, dacă' s- au prăbuşit şi clădiri noi, va fl'

• declanşată- o - revizuire . fundâ- :! mentală a regulamentelor pen-' tru construcţi*. ' '„Schimbarea

■ .standardelor nu va duce In m o tţ automat la mai multă sigu- . ranţă. Trebuie consolidate clă­dirile vechi şl . cred că aceasta ar putea fi o sarcină mai'' im- : portantă".. aaprec ia t profesorul Sakamoto. .. ■' Ziarele' japoneze'5 au exprimat convingerea că autorităţile nl-

;; pone a u ; dat dovadă ■ de o în-^ credere prea mare îrţ - capacita-

? tea oraşelor de a f»<» faţă ma­

rilor seisme. „Trebuie sâ - ad­mitem în mod-sincer că acele

■ structuri urbane despre care am crezut că sînt rezistente la. cutremure s-au dovedit a' fi ido fapt fragile. Nu am avut oare prea multă încredere îri ‘ teh­nologie?** ' — s-a ’ întrebat ; ma­rele cotidian „Asahi^ ’ Sbim-i: bun". Prăbuşirea, î ir special a ' liniei feroviare expres • „Hans- bin" i-a făcut-pe mulţiv; japo­nezi din alte regiuni ale ţării să. intre în panică. La Kobe s- . au produs, cele mal mari pa­gube deoarece' este o zonă care. părea nepregătită pentru seis­me de mare amploare. în a- ceastă regiune nu au avut loo fn ultimele decenii cutremure puternice şi. existau o m u lţim i de clădişi ‘ ' vechi, . dfn lemn, ■ vulnerabile la incendii' şi . ta- prăbuşire. Dar autostrăzile, prl- inele,care au fost ccnstmlte tn anii ’60 de puternicul avînt al- economiei japoneze, au fost pro­iectate după standarde mo­derne, care ar trebui să le fa­că Invincibile, , Ele sînt mai scumpe decît oricare* altele- din lume, datorită unor. fundaţii speciale şi a stîlpllor de ■_ sus­ţinere, mult 'mai; groşi.' Şl to-: tuşi, 'autostrăzile japoneze a-att prăbuşit... - .■ .

EPIGRAME -Şl CATRENEUllARB

Acum, cînd. preţurile saltă,':' - politica rămînă-n. baltă.Urarea ce aş fa;ce-o eu:Să fie bun din nou u n . . . leul

LA RESTAURANT Ca să fiu original : • cu partidele-.,ndrăglt€s,t ' ie voi comanda-n final ca desert: răbderî. -L .. prăjitel -

Eîa ttARBOSU PORTRET

Impozantă creatura opulenţei însă. dacă riscă să deschidă gura?,-, nu pricep? ce vrea sâ fată. •

OnSESIE Se deşteptase de cu sori şi-acum. visează colo-n crama că-1 trece peste prag o "damă.. desigur, tras de subţiori (!)

■ "Cornelia COCIS ÎNCAP AŢINARE

N-ar pedal ţine-cu dinţii; Dă-napol, exact ca rfteu/) Pomeneşte de toţi sfinţii Şi4. normal. . . â dat de • dracul

1 hostra, de vroiai dumneata să-J /.•'iac ochi dulci. Numai că-s plini.

de dolari, sifilis şi isida. Arc Io­nică aşa ceva? N-are. Să-l fi vă-

,.. zut pe Ybusuf cum a venit .din Irak • cu toată apartura în pungă

de plastic. L-am oblojit, pînă la urmă. Cu mîna. ' • '

•In rest, toate bune.-,.Spune-l soră-mi că la anu’ ; 6î; aduc şi pe eă. Cerere mare! Parcă n-atf’mai văzul: qsmanlîiiţ femei de Ia e-

vrenimenteîe -diri Ţurtucaia, Nu- 'mai sâ'/vă- grăbiţi şii Sâ-î. faceţi

paş;tport nou Că şî,' aici, la Bos- Jfor s-a; auzit'' că'/se/'-scUmpeşl;?..,

î..u*'“(5tuţ,u $ 4 's^uTjS^s bine

•„ "că am" cules' 'porum.buji^Iui^u?al

, Paşa, , că gătese, > am grîj d? ,co

plil orfani la „Dardanele SH1 ' Că ş-aşa' nu «t!e el- citr:' pl’intre

. r»n:ÎUr)! r,- ..... . , ;r - ,

î . . ■ ; ? ' . A.ta Fiîigorie

' P ^ . rjie, ,adreşi; e:' FiligOr

ria Sffrc’— Bilşlahem Ghladei9 . ' str.. ^yopiştubeî 304îl ; (L!ngă La-

• Iul» — zisă şl Plaţa! :că vip;;mţ4!ţ»’• de Ta;,; noi, ,cti.s negoţu*.)

r' '•!•■! ti" • i i ’--:i:0> >•-••;.■ . ■ ' ‘ Pentru ronfivtr<i-iti>

Radîv al I l lea

FAPTUL DIVERS PE GLOB

lOSHli lU! NŞÎRXVInsula Li. Galii din Golful Nea- "

pole, proprietatea celebrului ba­lerin şî coregraf rUs Rudolf. Nu-: reevJ ar;fost achiziţionată pentru peste 5,5 milarde lire italiene de către un grup de întreprinzători- locali, care intenţionează să con- :struiască aici un mare centrii tu- - rîstic, transmite ITAR-TASS. In

.urma tranzacţiei Încheiate, se vor spulbera/, din ; cauza , miiloacelor ' financiare, reduse,.. năzuinţele ti- : nor autorităţi şl .locţiitori ai in-, sulei, care, de asemenea,,doreau'

: să/ o cumpere pentru a deschide a-(.!: o şcoală internaţională de balet • - <ii»»srinr4t «M!re» rafilâr deîimnte, aiîisscoluîui XX . .st-"'.:: 5r;,i.;- ;■»«»,! ri/făit'

Există a 1 3 . - a :

Datelp;; privitoare, ’ la ; zodifţf: sînt comnlet 4fal^fţ-,şi eicistă, o-'ja

• i3-a zodie — afirmă Socieţateia rpjrală de astronomie din Wl^rea ;Br,itanie.. citată., de AFP. Dr.- Jac- queline Miţton, nwmbru ai ,'acesr

; tej societăţi^ ^firmA: că astronoj- ;mii au, demonstrat fără .nici un dubiu că maioritnt<?a.'. pprsoanjer lor cape', cred că, aparţin unei zodii _sint, de; f^pt,. născuta sub

?.Oi zodie" diferită d«> fn teoreti­că In plus, asfrof'H’lt ignoră că

. între 2Hh.TmVf)!nhr{«s şl 1? d^c/w- btîe apare o nmifl r'i îic,. denu­mită Ophlcus, versiunea latini­

zată a lui AscIepyosv zeul grec al - mtdicinei, a adăugat. drP; M itt'n

- Vizitatorul misţerloft ; . îmbrăcat . cU un ; mantou lvi”S

şi închis şi ctJ -o pălărie monle, uh vizitator misterios -ăVvenit şl ari’il acesta ■ la mormîntul mare­lui scriitor. Ed^ar Allan Poe, pentru a depune trei trandafiri albi ţ l , o sticlă' de coniac fran­ţuzesc, plină numai pe jumă-. tate. Din ■ 19-19 -încoace, - acest, ad-

- mirator fidel, ce a refuzat me­reu să-şi decline identitatea*, vi­na Ia mormîntul lu i ” '02 in fie

. care ■■atv," ’de - ziua’ ^ de ihaştere a' 4îPet'ului- •.'(ia-rlâWa'r|e);

aduc«i orrtagiul''^—, r e M ^ ă ' ăgen- ?ţia France Presse. „Se^poate să fie uh : rituaf/pe eăre chiar Poe

. să i 1 fi- lmaginat“, j apreciază -un vturist; canadian, venit special

-i'. pentru ia; .fi^mafţdrţiik,fieputierea, acestui omitriU ţorininab -demn de

.: autorul . .iCorbitliii". >. Aţătiiri d«i , el aul asistat şiv alţi curioşi, la- . clusiv curatorul ■' Mtr?etthii- Poe rjin Raltimore,, .leff .Jţ>m,me. Da­că ct‘i trei' tranda firt Îî rppre-

... ţintă > pe Fdn'ar; Allan.,Poe, ; pe şoţia şl maf'1» Inmorrnîntate

/în apropiere, semnifica fia sticlei dt* cohTac nit p«*a rtiră Se

f’ă-'Criîtoruf abuza d,e alcool, dar nu V i.sifîUr t’3- îAjnira'-v»- p^efe-ată Ara ’tfonia ••1 >de sw AFPV ' '

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI, 25 IANUARIE, Pag, ,

M i $

: 136 DE  if .DE l :W REÂ

O s i n a u r a a r m a t ă naţională, un singur drapel, o singură deviză*. ; „Onoare•';■ ■ . . . ■■*. ... ; Patrie!" '■' • ■ :

In cei şapte ani de domni^, domnitorul Uni­rii, care, potrivit tradiţiei naţionale, era şi co­mandantul suprem al oştirii, a dat o atenţie' , deosebită armatei ca apărătoare a autonomiei şi demnităţii ţării. A dispus- mărirea ei din punct de vedere numeric, înarmării cu arma­ment modern, echipării şi pregătirii sale .gene­rale, şi, în primul rînd, a cadrelor după mo­delul armatelor ' din apus, unii dintre ofiţeri fiind trimişi pentru studii în străinătate. -

Al. Ioan Cuza şi-a formulat concepţia sa des­pre armată ca instituţie, despre rolul şi însem­nătatea acesteia în viaţa ţării cu prilejul împăr­ţirii primelor, unităţi militare a noilor steaguri,

. care reprezentau caracterul unitar al statului . român, la ceremonia desfăşurată în tabăra de.

Ja Cotroceni din Capitală, în ziua de. 13 sep­tembrie 1S63, zi în care se evocau luptele pom­pierilor cu turcii în timpul revoluţiei de la 1848.EJ a spus la această solemnitate: ,

' „Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi,Astă. zi va fi'una diri cele mai însemnate în

datinile noastre. Steagurile 'cele vechi aduceau ' aminfe suveniri triste, de vreme ce ele înfăţişau,' ţările despărţite. 'Astăzi voi primiţi din mjinile noastre steagul ce întruneşte coloarele ţărilor surori, aşa precum voinţa unanimă a românilor a unit pe capul Nostru coroanele ambelor Ţări. .

Steagurile voastre totuşi au fost martore^ la -întîmplărKcare doresc a fi păstrate; ele vor îm­podobi tiar arsenalul român. '

Primind steagurile cele noi, aduceţi-vă_ amin- , ţe pururea că vă încredinţez onoarea Ţării.

' Stea§ul'e România! Acest păm.'nt binecuvîrl- tat al Patriei, stropit cu : sîngele •' străbunilor noştri .‘ş i' îmbelşugat cu sudoarea ‘muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa ’ în care

' s-au născut părinţii şi copiii voştri 1 . , 'Steagul* este încă simbolul devotamentului,

'credinţi?, ordinii şi a- disciplinei ce reprezintă oastea! , ' ' - ■

Steagul e"totdeauna trecutul,; prezentul şi vii-, torul Ţării, întreaga istorie ă României! '

Intr-un'cuvînt, steagul reprezintă toate vic­toriile şi toate virtuţile militare care se cu-

' prind în ‘ acele■ două cuvinte săpate pe vulturii ■ români: Onoare şî Patrie! ; ‘

Ofiţeri, subofiţeri, caporali-şi soldaţi,Juraţi să păstraţi cu onoare şi fără pată* stea­gurile Voastre şi astfel veţi corespunde încre­derii şi. aşteptării ce am pus, cu Ţara întreagă în voi. ■. '. •

Juraţi a ’ le apăra în orice întîmplare ca un sfînt depozit ce încredinţez bravurei şi patrio­tismului vostru". ’ :

7-'.'După ceremonie, Baîigot de Beyne, secretar princiar,', entuziasmat de manifestarea la care lua'se parte, de cuvîntarea patriotică a lui Cuza- Vodă, comunica telegrafic Doamnei Elena Cuza, la Iaşi, că sblmenitatea distribuirii steagurilor ' armatei a fost „impunătoare" ,că „aclamaţii en­tuziaste au întrerupt în mai multe rînduri „cu- Vîntarea", ceea ce exprima încrederea şi ata­şamentul pe care armata le-a manifestat faţă de Domnitorul României.

: ' ■ . M. OPREA

0 altă alternativă privind învăţarea

,,Noi vrem o Românie a tuturor românilor"

Basarabia noastră eştejară românească întocmai ca şi' celelalte ţări de peste Prut, lo­cuite de fraţii noştri. De 106 ani ea a fost ruptă de la sţnul mamei noastre, Moldova, şi dată pe mîna străinilor, care ne-au asuprit şi ne-au bat­jocorit cum âu vrut, luîndu-ne orice drept la viaţa naţională şi - omenească. Noi sub stăpî-

’ nirea rujească n-am avut şcoală, n-am avut bi­serică, n-am avut limba, n-am avut nimic din ce îi trebuie unui popor ca să poată înaintai Pămîntu- rile ni- s-au luat de străinii colonizaţi - aici,'* drepturile avute în vechea Moldovă ne-au fost

•.răpite rînd. pe rînd de. veneticii aşezaţi printre noi (. .) -- ,

- Noi, studenţii români din Basarabia (...) so­cotim că mîntuirea neamului nostru, este numai unirea- tuturor fiilor noştri într-o -singură ţară. Noi de la străini mi mai aşteptăm nimic; toată nădejdea ne-o punem în fraţii noştri români. Nu ne trebuie Rusie federativă, căci Rusia nu ne-a dat în curs de 100 de ani decît întuneci­me, iar în vremurile de slobozenie de acum nu ne-a dat decît anarhie; noi vrem cr Românie a tuturor Românilor. (. . .) y *:

- 24 ianuarie 1918 ' ,Comitetul central al studenţilor ' români din Basarabia. ' '

, In „Răspuns la un atac“ (A- . devărul de Cluj din 17 ianua­rie crt.), publicistul Fey Laszlo încearcă să „deţn°nteze“ acu-

. staţiile aduse , de subsemnatul într-un precedent, articol, acu- . zaţii conform cărora „atacul susţinut şi repetat împotriva valorilor fundamentale ale po­porului român ,(am subînţeles aici istoria, cultura) reprezintă elementul definitoriu şi o anu­mită specializare în opintirea publicistică executată de Fey", argumentînd cu semnificative citate din „opera" domniei sale. Jignit, autorul se plînge că e âtacat de „extremiştii din ambele părţi, care încearcă să pună obstacole prieteniei", dar dă numai exemplul subsemna­tului, triumfător câ „agresivi­tatea" mea îşi are rădăcina chiar îri numele ce-1 port (Far- kas = lup). Asta da, explicaţie , de fin analist! Convins de ş u ­brezenia „demonstraţiei" sale,

Contabilitatea ciocluluiFey Laszlo se opinteşte rîiai a- bitir să'ne facă să credem că negrul din scrierile sale e alb imaculat, albul prieteniei faţă de poporul român, ' etalîndu-şi calităţile de reprezentant al Â- sociaţiei de . Prieteţiie Ungaro- Române, meritele în organiza­rea unor conferinţe şi scrierea • de articole pe tema prietenoşi­lor, ospitalierilor locuitori ai Ţării Moţilor. (Să fi fost aceas­ta şi opinia celor care i-au ma­sacrat, în 1848—1849, în ten­tativa de a le cuceri şi supune ţinuturile?). Orice demers vi- zînd restabilirea încrederii şUa unei prietenii sincere între ro­mâni şi maghiari nu poale fi decît salutat, sprijinit. Unui a- semenea demers îi- aparţine, printre altele, prezentarea co­rectă,, cinstită, a 'valorilor cul­

turii uneia dintre părţi, celei­lalte părţi. Se străduieşte Fey, Laszlo în- sensul acesta?'' Intr-un „comentariu-necro- log" publicat îri ziarul Szabad- sâg din 12 ianuarie crt., Fey Laszlo face cunoscute „aspecte­le esenţiale" ale activităţii u- nor scriitori şl istorici români

■ plecaţi dintre noi în perioade mai apropiate:

„Stîlpii puternici de odinioa­ră ai dictaturii se prăvălesc u- nul după altul. A murit Ion Lăncrănjan, luptătorul de frun­te al campaniei antimaghiare din anii _’80. L-a urmat şi Mir­cea Muşat, care a subordonat

'ştiinţa istorică politicii de aţî- ţare naţionalistă. A plecat şl scriitorul Titus Popovici, care a

' prelucrat istoria, anilor ’40 în romane, scenarii de televiziune

Zilele trecute , am primit la. re-! dacţie vizita tinerilor Michael: Hurley şi James Flood, din Ma­rea Britanie, aflaţi la Cluj-Na­poca pentru a preda limba en-. gleză la clase cu program inten­siv, cum sînt cele de la Şcoala nr. 11, maj ales ' (prof. Doina Predescu) şi de la Liceul „Gh.

- Şincai".

. . Au absolvit liccul în vara anu­lui trecut, sistemul, de îrivăţă- mînt britanic oferindu-le, în con­tinuare, posibilitatea ca; timp de încă un an, să se pregătească pentru facultate, să lucreze (pen­tru a aduna' bani), să-şi îndepli­nească stagiul militar sau, " aşa cum au decis oaspeţii noştri,'să înveţe limbi străine, deplasîn- du-se în diferite ţări. Michael şi \ James, tinerii aceştia extrem de simpatici, ne-au povestit că sînt absolvenţi ai unui liceu iezuit, patronat de o organizaţie religi­oasă numită „Societatea lui Isus", care trimte tineri în străinătate,

.uneori şi în scop misionar, ast­fel încît :; aceştia să ş i, ajute la nevoie, prin mijloace specifice, oamenii dif» acele ţări (în Africa, spre exemplu). Organizaţia- plă­teşte toate cheltuielile de .Intre-.

^ ţinere timp de un an, cei doi alegînd România din curiozitate, din dorinţa de a vedea cu «ochii lor cum sînt oamenii, care le este viaţa pe aici. La încheierea a- cestui stagiu, James va studia la Cambridge „Economie . agrară", Michael la „St. Andrevv’s" ; — „Literatura engleză", iar cel de-al treilea coleg aflat la Cluj-Na­poca, Gregory Peters .va lua loc în băncile Universităţii din Lon-

- dra pentru a studia la Faculta­tea de Geografie şi Geologie. Ne-am interesat în legătură cu şcoala în care au învăţat ei pînă la absolvire:

„Ara fost elevii unui liceu ie­zuit, de nivel internaţional, care ne-a oferit o educaţie, complexă.

. De - fapt, din şcolile iezuite au ieşit întotdeauna, oameni deose­biţi, capabili să materializeze în practică ideile' acumulate. Trăind în internat, am învăţat să fim prieteni, să împărţim tot ceea, ce avem cu omul de ală­turi, să legăm prietenii care nu se vor rupe niciodată. Şcolile de stat nu îţi oferă. aceste şanse.

şi de film, slujind. interesele statului-partid. într-una din scrierile sale. antimaghiare, re- ferindu-se la cîntul naţional al lui Petofi, a afirmat că ma­ghiarii sînt atît de naţionalişti, încît şl pe Dumnezeu i-au mo­nopolizat pentru ei: (Jurăm pe dumnezeul ungurilor l)“.

- Să recunoaştem: un aseme­n e a accent singular bine în-, groşat ,ca o călcătură de cizmă

. noroioasă pe memoria unor slu­jitori ' ai culturii române, ser­veşte cum nu se poate mai po­tr iv it, „cauza prieteniei".

Nu, Fey Laszlo .'nu este un „lup". Intenţia, nici măcar as-

■ cunsă a scrierilor sale ni-1 dez­văluie ca pe un cioclu singu­ratic care, de pe capra dricu­lui, rînjeşte satisfăcut de si- nistra-i contabilitate. Pe cine se pregăteşte să-l mai bifeze?

, Lumea crede că toţi elevii act-tip de liceu se* pregătesc sâ vină preoţi, lucru care nu e tuşi de puţin adevărat11 — s nut să ne spună James.

Cum sînt copiii români?'■ Sînt receptivi, învaţă fc;

mult, zeci,, sute. de pagini, nînd adesea accent pe mernc

> volumul de materie pe care iide parcurs este imens, dar ti

r ştiu să folosească informaţia • piilor cu care lucrăm le 1 p i curajul comunicării, capact

' de a analiza şi de a dezbate J beraţi de. constrîngerile mar lului, de a se contrazice, c1 pe teme care nu le sînt !

1 liare. De aceea, în orele pe c le ţinem, încercăm să le ofe: o altă alternativă, asupra n ţiilor inter-umane; privind

*» văţarea, în general. Iată, un I banal: ni s-a întîmplat să ir

■ nim copii care nu ştiau cu r

• cheamă pe colegul de bancă Cu elevii din clasele liceale încercat, să discutăm pe dife teme în cadrul orelor de „com ; saţie", să le dezvoltăm gustul disponibilitatea pentru ceea ct se cheamă dezbatere, dialog. Anglia, noi sîntem învăţaţi

-rigorile dezbaterii, sîntem puşi dăfti rezolvări adecvate are. mtor situaţii, să ne prezentăm .«g. gumentele. Acest stil dorim . introducem şi aici, în cadrul [ relor noastre de engleză. Cu : din clasele mici facem mai nr tă gramatică, jocuri, îi învăţ cîntece şi poezii, mici cup’La sfîrşit de săptămînă orgs: zăm excursii, în care copiii : vaţă pe nesimţite cum să se c curce, în limba engleză, în tuaţii dintre cele mai... .neot nuite. Am acumulat multă i perienţă pentru următoarea pă din viaţă — cea de stuci

— şi sperăm ca pînă la fir ; anului şcolar să transmitem mai mult din cunoştinţele noa> elevilor clujeni cu care lucit— au precizat, -în încheiere, : terlocuitorii noştri.■ MicKaela BO!

G. FARKAŞ

PROTESTUL UNIUNIT GENERALE

A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA,.

Adresat Guvernului Românie; şi Parlamentului

Uniunea Generală a Pensio­narilor din România îşi expri­mă surprinderea şi profi nemulţumire ' pentru faptul c odată cu actualizarea pensiifcl militare, nu ş-a procedat şi 1.' actualizarea pensiilor asigfr' rarilor sociale .de stat. O ase-| 'tnenea măsură îricaică flaţraa: principiul constituţional de e- gaiitate în faţa legii a tuturc: cetăţenilor, fără discriminai* şi constituie totodată o striden-l tă nedreptate faţă de maress masă a pensionarilor, care, da| torită pensiilor reduse, se afli! sub nivelul minim de existec-l tă.

Uniunea Generală a Pensioj narilor din România cere adop-j tarea de urgenţă a unui aa normativ p.rin care toţi pensiîj narii să beneficieze de recent actualizare a- pensiilor.BIRI5UL EXECUTIV AL UGf

«DIN ROMANIA

mmmmsm-rrm-i in ii ................ iii m i hIwilluliu

Autorizată prin •• • S.C.nr. 128/ 1231, judecătoria, Ciuj Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului

jud. Cluj,subnrJ/12/ 308/1991

din 23.03,1991.

COLEGIUL DE REOAGŢÎH: lise CÂL5APJ (rsdsctap şsîj;

Dan RGBHEARIU (roiîactor şof adjunct); Vaier CHSQREMiU (redactor şol adjisnctî; RSicalao VSREŞ (sesretar gsneral de

radacţioj; Kîccîao PEŢCU, Wlaria SÂRSGEORZAN, .Radu VIDA.

Tehnoredactară computerizată; Geta CCILDEA

TIP/SUL EJIECUTAT LA "ARDEALUL" Cluj-îl'spoca

REDACŢIA: CluJ-Mapoca, str. ft&poca nr.1S TELERDANE: 11 032 (redactor şef, redactori şefi edj.J;]

1174S0 şl 117507 (redactori); 117*318 (secretar g.r£

redacţia); 117307 contabilitatea); 117S84 (servfciii

pub'icttate); 147322 (corectura); Telax: 31444; Fax: 192888t i —— MMimwii aji.uy—MMuiiu LMJimaujdtfjeeHLiLJj'W gr^^—————