argumente pro si contra parlamentului bicameral in romania

7/28/2019 Argumente Pro Si Contra Parlamentului Bicameral in Romania

1/5

Argumente pro si contra Parlamentului bicameral inRomania

Parlamentul apare, in mod traditional, caracterizat ca fiind organul

reprezentativ al poporului, adunarea reprezentativa, dar si puterea legislativa

sau organul legislativ. Aceste determinari ale Parlamentului provin din aplicarea

teoriei suveranitatii nationale, respectiv a separatiei puterilor. Parlamentele

contemporane isi gasesc originile in parlamentul britanic, care dateaza, intr-o forma

incipienta, din secolul al XIII-lea. Stramosul parlamentelor de astazi este Marele

Consiliu, infiintat, in Anglia, dupa cucerirea normanda (initial s-a numit Curia major

si era alcatuit di vasalii directi ai Coroanei). Dupa acordarea Magnei Carta din 1215,

Marele Consiliu a constituit una din limitarile puterii regale. Trebuie precizat ca acest

corp era alcatuit din reprezentanti ai nobilimii. In 1265, componenta sa s-a largit,

fiind alcatuit din pairi ai regatului, dar si din cavaleri si oraseni. Din secolul al XIII-

lea dateaza, de fapt, si denumirea de parlament, mai prcis din 1295, cand a fost

convocat asa-numitul Model Parliament, sub domnia regelui Eduard I. Acest termen

nu s-a impus insa, in uzul general, in detrimentul mai vechilor termini consiliu si

curie, decat in secolul al XIV-lea. Tot din acest veac dateaza si separarea celor doua

camere ale parlamentului englez la 1332 apare mentiunea oficiala a unei adunari

a cavalerilor si orasenilor, separata de lorzi si clerici.

Astazi, termenul parlament desemneaza organul colegial,desemnat in mod

democratic, cu caracter reprezentativ, asociat productiei de norme generale si

abstracte (legi formale) si abilitat sa controleze alte organe (Louis Favore s.a).

In Romania, adunarile legislative au evoluat de la componenta si desemnarea

specifice adunarilor de stari (cum ar fi,de exemplu Adunarea Electiva din Epoca

Regulamentelor Organice) la parlament in sensul modern al termenului, de adunare

desemnata prin procedee democratice (alegeri) si investita in principal cu adoptarea

legilor. Prima astfel de adunare este cea prevazuta de Conventia de la Paris (1858).

Intampinand greutati in realizarea reformelor sale, domnitorul Alexandru Ioan Cuza,


2/5

prin lovitura de stat de la 2 mai 1864, desfiinteaza adunarea electiva si supune

plebiscitului Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7 19 august 1858 si

legea electorala, instituind parlamentul bicameral. Aceste acte formeaza prima

Constitutiei a Romaniei. Traditia bicamerala inaugurata de Cuza a luat sfarsit odata

cu constitutiile epocii comuniste, care instituiau un parlament unicameral. Prin Legea

32 din 24 februarie 1948, Adunarea Deputatilor se autodizolva; se incredinteaza

exercitarea puterii legislative Guvernului. Constitutia din 1948 stipula in articolul 38

ca Marea Adunare Nationala a R.P.R. era unicul organ legislative al Republicii

Populare Romane. Traditia bicamerala a lui Cuza a fost reluata de Constitutia din

1991. Aceasta formula a bicameralismului numit integral sau perfect, este rezultatul

amendarii, de catre Adunarea Constituanta, a bicameralismului sub unele aspecte

diferentiat, instituit prin Decretul-lege numarul 92/1990 pentru alegerea

Parlamentului si Presedintelui Romaniei.

Acest act normativ, in baza caruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a

reintrodus in Romania structura bicamerala a Parlamentului, existenta sub imperiul

Constitutiilor din 1866, 1923 si 1938, deoarece in perioada regimului comunist

reprezentanta nationala era unicamerala Marea Adunare Nationala. Revenirea la

traditia structurii bicamerale a implicat, in acelasi timp, necesitatea de a se asigura

substanta si eficienta, intrucat intr-un stat unitar bicameralismul se justifica pe alte

temeiuri decat intr-un stat federativ, unde el este impus de insasi structura federala a

statului.

In statul unitar exista o singura natiune deci, o singura vointa nationala,

temeiurile bicameralismului fiind date de separatia puterilor, chiar in organizarea si

functionarea Parlamentului. Se propune in parlament bicameral, in care cele doua

Camere sa se diferentieze prin modalitati de desemnare si functii, aceste din urma

fiind prevazute in tezele 7,8 si 9. Bicameralismul integral este o formula inedita in

experienta parlamentara romaneasca, Senatul in regimul parlamentar antebelic fiind

doar un corp ponderator, ultimul cuvant avandu-l Camera Deputatilor. Acest sistem

prezinta unele avantaje fata de bicameralismul atenuat antebelic intrucat asigura,

mult mai radical si transant, avantajele bicameralismului general: evitarea

concentrarii puterii in Parlament intrucat Camerele acestuia, daca sunt egale, se vor


3/5

impiedica reciproc sa devina despotice sau suport ale unui regim autoritar;

asigurarea unui cadru de analiza succesiva a legilor de catre doua corpuri de

legiuitori diferiti, ceea ce reprezinta o garantie importanta a calitatii actului

legislative si a dimensiunii critice in procesul legiferarii; astfel procesul legislative este

mai complicat dar, evident ca, in acest domeniu atat de important pentru interesele

tarii, este preferabila o complicatie folositoare fata de o simplitate ce ar putea fi

daunatoare .

Dezbaterile din Adunarea Constituanta referitoare la structura bicamerala a

Parlamentului s-au referit, in justificarea bicameralismului, la necesitatea de a se

evita dictatul Parlamentului si la faptul ca o lege analizata de mai multe personae,

constituite in doua Camere diferite, da o garantie in plus, la avantajele existentei a

doua Camere in procesul legislativ si pentru controlul executivului, precum si la

temerea, daca ar fi unicameral, a castigarii unei omnipotente dictatoriale a

Parlamentului, la asigurarea unei garantii suplimentare pentru aplicarea

principiilor democratice si eliminarea unor greseli in activitatea uneia sau alteia din

Camere. Sistemul bicameral asigura mai multa chibzuinta in alcatuirea legii,

discutiile sunt mai lungi, mai profunde, se evita surpriza, votarea pripita, se asigura

timpul pentru ca opinia publica sa ia cunostinta si sa reactioneze. Sistemul bicameral

reduce conflictele dintre Parlament si Guvern.

Desigur, s-au exprimat si se exprima rezerve si critici in legatura cu

parlamentul bicameral in statele unitare. Se arata astfel ca structura bicamerala este

ilogica fata de unitatea natiunii, fata de faptul ca vointa nationala este una si

indivizibila in esenta sa si ea nu poate fi divzata in reprezentarea sa. Apoi se considera

ca bicameralismul poate inmulti conflictele constitutionale. Astfel, daca ambele

camere sunt de acord, este inutila existenta celei de-a doua adunari. Daca insa cele

doua camere sunt in dezacord, mersul normal al vietii statului este paralizat si ne

gasim in fata unui conflict constitutional. De asemenea, se critica sistemul bicameral

pentru ca ar aduce incetineala in opera legislativa.

Privitor la structura bicamerala a Parlamentului in statele unitare, trebuie sa

observam ca aceasta trebuie sa fie o garantie solida ca Parlamentul nu se va indeparta

de la mandatul dat. Fata de realitatea ca structura unitara nu argumenteazaprin ea


4/5

insasi structura bicamerala, in organizarea si functionarea celor doua Camere trebuie

gasite criterii care sa le uneasca in functia comuna deliberativa, dar sa le si

diferentieze sis a confere fiecarei camere un statut propriu, o personalitate

distincta. Structura bicamerala in statele unitare nu poate fi eficienta daca este

rezultatul unei operatiuni pur aritmetice sau doar al ingeniozitatii constituantului.

Parlamentul Romaniei este format din doua camere, Camera Deputatilor si

Senatul, ambele alese prin vot universal, egal, direct si liber exprimat. Daca anterior

revizuirii Constitutiei se putea pune usor intrebarea de a sti prin ce se justifica

bicameralismul in Romania, ulterior anului 2003 sunt in prezenta unui bicameralism

clar diferentiat, cel putin in materia competentelor legislative a celor doua camere.

Bibliografie :

Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu Drept constitutional si

institutii politice, Vol II, Editia a XI-a, Ed. All Beck, Bucuresti 2004

Ioan Muraru, Mihai Constantinescu Drept parlamentar romanesc,

Ed. All Beck, Bucuresti 2005

Bianca Selejan Gutan Drept constitutional si institutii politice, Vol

II, Ed. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu 2005


5/5

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BRNUIU

SPECIALIZAREA - DREPT - I.D. BACAU

ANUL I - SEMESTRUL II

DISCIPLINA DREPT CONSTITUTIONAL

TEMA ARGUMENTE PRO SI CONTRA PARLAMENTULUI BICAMERAL INROMANIA

Conf. Univ.Dr .

Bianca Gutan

Student:Chirilus Florin

argumente pro si contra parlamentului bicameral in romania

Documents