Semnificaia competentelor pedagogice i a miestriei pedagogice Noiuneadecompeten pedagogic tindesfiefolositcunelesul destandardprofesional minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie s se ridice o persoan nndeplinirea unui anumit rol al profesiei didactice, astfel nct societatea s fie protejatde riscul profesrii acestei meserii de ctre oameni insuficient pregtiti. In profesia didactic, cercettorii au pus n eviden existena a mai multor niveluri deperforman profesional !a"nivelul deprinderilor de lucru singulare# atunci cndprofesorul, de obicei student#practicant, este capabil s reali$e$e doar sarciniizolate delucru cu elevii ! de ex. s adrese$e ntrebri ntr#o ordine logic, s pre$inte informaiintr#o manier sistematic", fr ns a putea s le combine ntotdeauna n mod adecvat,n raport cu obiectivele educative urmrite% !b"nivelul reproduceriiunor sc&emeacionale complexe!metodice" date% !c" nivelul competenei pedagogice, cnd profesoruleste capabil s'(i adapte$e, din mers, sc&emele acionale, n funcie de contextul n careurmea$ s fie reali$at un anumit obiectiv educativ. ! )*+,-*N ../.,0122"Competenapedagogicpoatefi considerata(adaracelnivel deperformanlacarediferiiialgoritmi metodicide reali$are a unor sarcini de predare sunt selectionai,combinai (i pu(i n aplicare, n funcie de modificrile contextului situaional n care sedesf(oar activitatea instructiv#educativ cu elevii. 3e msura acumulrii experienei si a de$voltrii aptitudinii pedagogice, o persoan dobnde(te miestrie pedagogic. 4iestria pedagogic se refer la o treapt superioar de de$voltare a unei competene pedagogice iniiale si desemnea$ un nalt nivel al competenei, atins prin antrenament, de natur s permit obinerea cu u(urint a unor reali$ri la nivel de expert !)*+,-*N .. /, 0122". 5a acest nivel de performan, profesorul este capabil s sesi$e$e, n interiorul unei situaii concrete, aspectele care i solicit s#(i restructure$e imediat modul de actiune, ntr#o manier adecvat% acionea$ ntr#o manier inovativ pentru soluionarea problemelor pe care le ridic situaia respectiv #atunci cnd sc&emele acionale preexistente !algoritmii metodici" devin insuficiente. 6cest spirit inovativ este ns dublat de capacitatea de a asigura un caracter legitim aciunilor educative iniiate, prin justificarea lor teoretic, adic prin ntemeierea lor pe conclu$iile cercetrilor ntreprinse n domeniul stiinelor educaiei.!7onf.univ.dr. 04i&ai 8iaconu% 3rof.univ.dr. Ioan 9inga, coordonatori 7onf.univ.dr. *lga 7iobanu% 5ect.univ.dr. 6dina 3escaru, 3rep. 4onica 3aduraru, 3edagogie,cap. :.0"Taxonomia competenelor necesare n profesia didactic -ermenul de competen pedagogic este, n vi$iunea taxonomiilor publicate, sinonimcu cel de sarcin singular de munc,specific pentru profesia didactic, ndeplinit launanumit nivel de performan. 3rincipalele probleme ale reali$rii unor astfel detaxonomii aufost aceleadeaidentifica!inventaria"toatetipuriledesarcini specificeprofesiei didactice, de a le considera categorii de comportamente (i de a le ordona, dupcomplexitatea lor. 3rimele categorii de competene se refer la desf(urarea unoractiviti cu un caracter mai mult sau puin algoritmic,# fr ns a se reduce la simplaaplicare a unor sc&eme metodice rigide# celelalte implic din partea profesoruluicuno(tine ample despre modelarea comportamentelor umane, atitudini specifice,capacitti de anticipare (i de previ$iune. 7lasificare taxonomic, pe care o vom oferi n cele ce urmea$, dup cum se va observa,se refer doar la competenele implicate derolul de baz al unui profesor, acela deaconduce activitai instructiv-educative cu elevii, lsnd deoparte celelalte roluri posibile,cumar fi, de exemplu,rolul de consilier al elevilor, de diriginte, de creator decurriculum, de rolul de manager colar (.a. -axonomiapecareopropunemnceleceurmea$# osinte$aaideilor lui 8odl N.,8avies .., 4arbeau 5. *rmrod, 9.;.s.a.# are nou clase, prima fiind legat decompetentele de specialitate, celelalte fiind legate de competentele pedagogice: ! "#$% &'()*)$C+C*",$"-.-/$#*/ "*- $"./*(-0' 1"&/*)/2': < Identificarea noiunilor nou introduse, ierar&i$area lor logic% :< Identificarea, n programele (colare (i n manuale, a unor eventuale simplificri, erori,formulri savante care urmea$ s fie remediate% < ,tabilirea noiunilor c&eie% < Identificarea legturilor intra#, inter# (i transdisciplinare < Identificarea modelelor de raionament implicate% < Identificarea materialului bibliografic suplimentar (i a materialelor necesare. < 5rgirea ba$ei explicative oferite demanual, conceperea a noi aplicatii, exerciii,stabilirea unor conexiuni interdisciplinare, mbuntirea sistemati$rilor =" ($)"*% 3$ '4#-/' $"$,$#+C&C$..$#*/ C-"*3.$",'#*/ 3$ C*2&*/.2'".-#-$ '#'4$#*/ >-tilizareaavariateproceduri dediagnozaunordiferenteindividualeidegrupexistente 5ntre elevi privind: 0. nivelul inteligenei% :. potenialul creativitii% ?. de$voltarea vocabularului% @. de$voltarea deprinderilor de comunicare oral (i scris% A. de$voltarea capacitii de nelegere a textelor scrise% B. dificultile elevilor n activitatea de nvare% C. disponibilitileafective(i atitudineacucareelevii abordea$iniial domeniulcare urmea$ s fie studiat% < 7olectarea (i prelucrarea informaiilor obinute prin aplicarea procedurilor de evaluareDImplicarea elevilor n autoevaluare% ? Hormularea unor conclu$ii corecte pe marginea unor cercetri n domeniuleducaieiprin 10. Interpretarea corect a studiilor experimentale% :. Interpretarea studiilor descriptive% ?. Intrerpretarea studiilor corelaionale% < 7onceperea corect dinpunct de vedere metodologic aunei cercetri pedagogicepersonale% < +tili$area corect a instrumentelor conceptuale specifice (tiintelor educaiei ninterpretarea unor lecturi de specialitate (i exprimarea unor puncte de vederepersonale cu privire la educaie < Identificarea cu u(urin a domeniului problematic n care se ncadrea$ o problempedagogic ntlnit (i alegerea surselor bibliografice adecvate. < ;valuarea critic a propriilor prestaii didactice% < 3lanificarea de$voltrii personale% < 3reocuparea de autoperfecionare% < Interaciunea optim cu alte persoane% < Increderea n sine. !7onf.univ.dr. 4i&ai 8iaconu% 3rof.univ.dr. Ioan 9inga, coordonatori 7onf.univ.dr. *lga 7iobanu% 5ect.univ.dr. 6dina 3escaru, 3rep. 4onica 3aduraru, 3edagogie,cap. :.:"0K1. Statutul si rolul profesorului 7onceptul de professor ii cuprinde, in sfera sa, pe toti specialistii investiti caeducatori in invatamantul de toate gradele. ;l include toate functiile de invatator,institutor, dascal,cadru didactic,magistru,educator, professor de liceu sau universitar,care alcatuiesc detasamentul corpului !personalului" didactic, componenta remarcabila aintelectualitatii. 3rofesorii desfasoara, in general, o activitate intelectuala, spirituala. 8e aceea,profesorii facpartedincategoriasocialaaintelectualitatii, specialisti celucrea$acumintea, repre$entand un detasament socio#uman important si valoros. 8esigur, activitatealor devine eficienta numai atunci cand este legata de realitate, de practica sociala.3rofesorul indeplineste o profesiune de o deosebita importanta, aceea care asiguraformareasipregatireapersonalitatii tinerelorgeneratii sipregatirealorprofesionalaincadrul institutiilor de invatamant, stras legate de viata, de activitatea socioprofesionala,morala si cetateneasca. 3rin acesta profesorul contribuie la reali$area celui mai importantprodusal societatii, omul pregatit prinstudii, omul calificat, careseintegrea$ainactivitatea social#utila, aducandu#si aportul la producerea bunurilor materiale si spirituale,la progresul continuu al societatii. 3rofesorul este principalul factor al educarii sipregatirii tinerilor. ;l este investit cu un rol indrumator, contribuind, insa, la pregatireaomului pentru activitatea si creatia independenta, in contextul unor relatii de cooperare siajutor reciproc intre el si tineri.!=ontas,I. .ratat de pedagogie pag :1B"2. Calitatile (competentele) personalitatii profesorului 3entru indeplinirea la un inalt nivel de performanta si eficienta a activitatii salecomplexe, profesorul trebuiesa#si forme$esi samanifesteogamavariatadecalitati!competente" ale personalitatii sale, care sa#l defineasca ca specialist, om de stiinta, omde cultura, pedagog, cetatean si manager.3rintre calitatile principale ale personalitatii profesorului mentionam pregatirea despecialitate temeinica !specialist de inalta calificare si competenta"% capacitate de creatiestiintifica !om de stiinta"% ori$ont cultural larg !om de cultura"% pregatire, competenta, tactsimaiestriepsi&opedagogice% preocuparesicapacitatedeperfectionareprofesionalasi00psi&opedagogicacontinua% profil moral#cetatenescdemn!omdeinalt profil moral" sicapacitate manageriala.2.1 Pregatirea de specialitate temeinica (specialist de inalta calificare si competenta) 3regatirea de specialitate temeinica, specifica anumitor discipline de invatamant,constituie calitatea esentiala si fundamentala pentru exercitarea cu competenta si eficientaa muncii de professor. Nu poti exercita profesia de profesor !san u accepti sa fii investitprofesor" daca nu ai o pregatire temeinica de specialitate, caci nu ii poti pregati pe altii,daca tu ca profesor nu esti foarte bine pregatit.3entru reali$area si manifestarea acestei calitati se cere respectarea catorva conditiisi anume san e autocontrolam nivelul pregatirii in domeniul stiintei pe care o predam,pentru a constata ceea ce ne#am insusit si ceea ce mai trebuie completat% sa continuampregatirea de specialitate si dupa terminarea studiilor ' care ne#au oferit posibilitatea de afi investiti profesori, participand la forme organi$ate de pregatire, dar, in primul rand prinstudiu individual. 3entru aceasta, trebuie san e preocupam si sa facem sacrificii financiarepentruaaveainbibliotecapersonalatot ceeaceestemai important indomeniiledespecialitate ce le predam !desigur, pentru cei care#s suplinitori ' problema pregatirii estediferita, darfondulproblemei ramane", iar,dupaposibilitati, siuncalculatorpersonalconectat la o banca de date, la IN-;.N;-.2.2 Capacitate de creatie stiintifica (om de stiinta) 3rofesorul, in calitate de intellectual cu o temeinica pregatire de specialitate,foloseste tot ceea ce stiinta a creat in domeniul disciplinelor predate, documentandu#secontinuu.* data stapanind foarte bine un domeniu de specialitate, profesorul nu trebuie sa semultumeascanumai cuasimilareasi transmitereadatelor oferitededocumentare. ;ltrebuie sa incerce sa#si de$volte treptat si capacitatea de creatie in domeniul disciplineipredate la inceput, prin anumite prelucrari, anali$e, combinari de date existente, reali$ateindependent,care sa sporeasca informatia si aplicatia in domeniul de specialitate, apoitreptat, pentru cei care predau discipline experimental#aplicative, t&ence, prin cercetareexperimentala in laborator, folosind mijloace si te&nici moderne, inclusive informatice deinvestigatie, invedereaaducerii acevanousubraport ideaticsauactional !practice".7reatiapoatefi obtinutaindomeniul lingvistic, al criticii literare, inarte, inpoe$ie,0:povestiri, eseuri, nuvele sau romane, cat si in stiintele fundamentale, dupa ca$. Giata adovedit ca spiritul creativ al profesorului i#a sporit pregatirea si valentele profesionale, despecialist, i#ade$voltat autoritateasi prestigiul caintelectual si dascal, l#adefinit cacercetator, ca om de stiinta. 8ascalul adevarat trebuie sa fie si om de stiinta.2.3 Orizont cultural larg (om de cultura) 3entru ca profesorul sa poata reali$a cu succes problemele instructiv#educative,pentruasemanifestacaunadevarat intelectual si educator, el trebuieca, pelangapregatireasi creatiadespecialitate, saaibasialteresursepecaresalefoloseascainactivitateasacomplexadeeducator. 3entruasigurareaacestor resurse, profesorul arenevoie sa dovedeasca o bogata cultura generala. In acest context, el trebuie sa#siinsuseasca informatii din domeniul artelor !literature, picture, sculptura, teatru,cinematograf etc.". 8esigur, ar fi de un real folos si stapanirea unor cunostinte de culturafundamentala !din domeniile fi$icii, c&imiei, biologiei, psi&ologiei, sociologiei,informaticii etc.". ;xperienta a demonstrat ca posedarea unui larg ori$ont cultural oferaprofesorului posibilitatea de a re$olva cu mai mult succes atat problemele de specialitate,cat si, mai ales, problemele social#umane aparute in viata tinerilor, in relatiile acestora cufactorii educativi. 7ultura generala a profesorului este, fara indoiala, o posibilitate de formare siinfluentareade$voltarii culturii generaleatineretului. ;aeste, inacelasi timp, si oposibilitate de de$voltare si afirmare reala a prestigiului profesorului. In conditiile rete&nologi$arii, a dominarii calculatoarelor in toate domeniile deactivitate, desigur a celor practice indeosebi, dar nu numai acestora, o cultura generalabogata pastrea$a profesorul, pe toti educatorii si tinerii studiosi, pe toti cetatenii tarii intr#o atmosfera umanista, de traire spirituala si de afectivitate superioara, specificeoamenilor, ferindu#i de a deveni rigi$i, te&nocrati, roboti.2.4 Pregatire psihopedagogica si metodicaIn conceptia pedagogica moderna, pentru ca profesorul sa poata concepe, organi$a,proiecta cu succes actul educational el are nevoie neaparat si de pregatirepsi&opedagogica si metodica.0? -rebuie combatuta conceptia potrivit careia daca esti un bun specialist este sisuficient safii profesor. Giataademonstrat caadeseafoartebuni specialisti, c&iarcucalitatea de oameni de stiinta, n#au fost, intotdeauna, si foarte buni educatori. 7alitatea de educator !de pedagog" nu este innascuta.5a anumiti oameni,laanumiti specialisti, anumite particularitati temperamentale innascute, desigur si antrenate,de$voltate, pot servi, inanumitelimite, si muncii deeducator. 7alitateadeeducator,tactul, maiestria si talentul de educator, profesia de profesor se obtin prin studiiuniversitare, asa cum se dobandeste si calitatea de specialist.Numai imbinarea calitatilor de specialist, de om de stiinta si de cultura cu calitateade psi&opedagog poate duce la obtinerea unei profesii de educator, de profesor, care sa semanifestecucompetentasieficientainstructiv#educativa. Inacest cadru, unspecialistinvestit profesor trebuie sa cunoasca procesele psi&ice si caracteristicile lor in evolutiaelevilor !studentilor", tinand seama de acestea in actul educational% sa cunoascaconceptiilesi principiilecarestaulaba$aunei pedagogii si aunei educatii moderne,democratice% sacunoascacumsatransmitasi saadapte$econtinuturiledisciplinelorpredatelacerinteleparticularitatilor devarstasi individuale, lacerinteleprofilelor sispeciali$arilor elevilor etc.% sa cunoasca strategiile didactice necesare conceperii,organi$arii, proiectarii sidesfasurariicueficientaa activitatilor instructiv#educative cuelevii !studentii" si sa cunoasca intreaga problematica a psi&ologiei si pedagogiei scolare%sa iubeasca tinerii.In contextul unei pregatiri temeinice si eficiente, un rol deosebit il au maiestria sitactul psi&opedagogic al profesorului.4aiestriapsi&opedagogicarepre$intacapacitatea!dimensiunea" complexa,personala si specifica a profesorului de a concepe, organi$a, proiecta si conduce!desfasura" cucompetenta si prestigiu, spirit creativsi eficienta sporitaprocesul deinvatamant, procesul de instruire si educare a tineretului.4aiestria didactica se constituie ca stiinta si te&ica !arta" psi&opedagogice. ;a estere$ultatul atat al pregatirii si al experientei didactice indelungate, cat si al interactiuniituturor calitatilor personalitatii profesorului si intr#o masura importanta a celorpsi&opedagogice. ;a se obiectivea$a in a sti cat, ce si cum sa faci eficienta instructia sieducatia tinerilor la disciplinele predate.;a inseamna capacitatea si competenta de a#i0@invata pe elevi !studenti" cum sa invete,cum sa se documente$e si, dupa ca$, cum sainvestig&e$esinguri, inmodindependent. ;ainseamnacapacitateadeareali$arelatiieficiente cu elevii !studentii", care sa asigure o indrumare exigenta inteleasa, imbinata cuacte suple de cooperare si intrajutorare, de raspundere si autoexigenta din partea tinerilor.Nu exista competenta a actului educational care sa nu beneficie$e de maiestriapsi&opedagogica a profesorului. -actul ps&opedagogic este, in fapt, o componenta a maiestriei psi&opedagogice,caresedefinesteprincapacitateadeosebitapersonalasi specificaaprofesorului deaactionainmodselective, adecvat, suplu,dinamic, creatorsiefficient pentruaasigurareusita actului educational, in cele mai variate iposta$e educationale, c&iar si in cele maidificile. In acest context, el include o gama variata de caracteristici specifice personalitatiiprofesorului, cum sunt umanismul si iubirea sincera si reala fata de tineri% cine nu iubestetinerii sanusefacaeducator% spirit decrativitate ingasireasi aplicarea celor maiadecvatesi potrivitesolutii instructiv#educative% mult calm, multarabdaresi pasiunepentru educatia tineretului, pentru munca de educator% simtul masurii in acteleeducationale, ton cald, apropiat si optimist, principialitate, obiectivitate, demnitate,suplete, dar si &otarare, exigenta si intelegere in toate situatiile actului instructiv#educativ,precum si relatii democratice de cooperare, respect si ajutor reciproc.-actul pedagogic are calitatea de a umani$a actul educational al profesorului. 3regatirea metodica, ba$ata pe maiestria si tactul pedagogic are forta de a sporicalitatea si eficienta predarii disciplinelor de specialitate. 4aiestria si tactul pedagogic precum si pregatirea metodica se obiectivea$a beneficin ridicarea calitatii pregatirii tineretului studios.2.5 Capacitate de perfectionare profesionala, psihopedagogica si metodica, sistematicasi continua ;xplo$ia informationala deosebita, ca urmare a progresului stiintific,te&nic,cultural, etic etc., urmata de sc&imbari continue, c&iar de mutatii in cadrul disciplinelorpredate, in profesiuni, in activitatile social#utile, in conditiile economiei libere de piatanecesita o preocupare si o capacitate deosebite de a asigura o perfectionare continua apregatirii profesionale, a pregatirii de specialitate, psi&opedagogice si metodice, in primulrand, dar si o perfectionare in planurile cultural, etic, juridic si cetatenesc, deoarece toate0Adomeniile vietii sociale sunt in evolutie, sunt caracteri$ate prin sc&imbari, prin noutati. Inacest context, pregatirea obtinuta in scoala si facultate nu mai este suficienta% ea trebuiemereu perfectionata, prin integrarea in ea a tuturor noutatilor esentiale de natura ideaticasi practica ce apar, si, in acelasi timp, prin eliminarea a ceea ce s#a u$at moral, a ceea cenu mai pre$inta fiabilitate cognitiva sau actionala.3erfectionarea de specialitate psi&opedagogica si metodica a cadrelor didactice dininvatamantul preuniversitar se reali$ea$a prin urmatoarele forme definitivarea ininvatamant, gradul II, gradul I, cursuri la intervale de A ani, studiu individual si anumiteactivitati organi$ate la nivelul scolii, judetului etc.2. Profil moral!cetatenesc demn, ci"ilizat 3rofesorul nu este numai un instructor professional. ;l este un modelator uman, eticsi cetatenesc al tinerilor. 4unca de educator implica, in mod obiectiv, calitati morale, oconstiinta si o conduita morala demne, civili$ate. 3rofesorul trebuie sa cunoascaprincipiile si regulile morale corespun$atoare statului de drept si democratic, al societatiicivileliberesi saforme$edeprinderi decomportare, inconcordantacuteoriamoralacorespun$atoare societatii in care traieste.4odelul etic !moral#cetatenesc" demn al profesorului constituie c&e$asia educariimoral#cetatenesti demne si civili$ate a tinerilor. ;l este o sursa si o forta de influentareetico#cetateneascaaelevilor'mai ales. 8eaceea, autocontrolul asupraatitudinilorsimodului de comportare in orice situatie ' in familie, pe strada, in mijloacele de transport,la scoala etc. trebuie sa insoteasca in permanenta viata profesorului. 8esigur, profesorulva cauta sa fie model etico#cetatenesc pentru elevi !studenti", dinami$and spiritul critic,spiritul de independenta si creativitate la elevi, pentru ca treptat atitudinile sicomportamentul lor sa capete amprenta personala, sa devina propriul lor modelator etico#cetatenesc, in care autoeducatia moral#civica sa capete o pondere tot mai mare. 3rofesorultrebuie sa fie un model spiritual si moral#cetatenesc pentru comuniunea sociala in caretraieste. 6titudinile si deprinderile etice ale profesorului vor spori competenta si eficientamaiestriei si tactului psi&opedagogice, vor determina cresterea prestigiului sau educativin scoala si in afara ei.2.# Capacitatea manageriala0B5ocul, rolul si activitatea profesorului alcatuiesc un microunivers institutional deeducatie, care, pentru a obtine re$ultate eficiente, implica, in mod obiectiv, si necesar si ofunctie manageriala. 3rofesorul, in general, este implicat in actul conducerii unitatii deinvatamant prin unele functii pe care le detine !sef de catedra, diriginte, sef de comisiesau repre$entant in consiliile de conducere colective". Insasi activitatea profesorului cuclasesi mai alescadiriginterepre$intaomuncadeconducere. 8eaceea, profesorultrebuiesacunoascasisaapliceinactivitateasaelementealeprincipiilorsifunctiilorconducerii. 3regatirea profesorului in domeniul managementului educational!invatamantului", c&iar de pe bancile facultatii, repre$inta o necesitate obiectiva, aceastafiind ceruta de insasi munca de educator, dar si de faptul ca din randul profesorilor se alegmanagerii unitatilordeinvatamant, inspectorii scolari etc., caretrebuiesaconducacucompetenta si eficienta.2.$ %inuta profesoruluiIn orice oca$ie, profesorul trebuie sa aiba fata de sine si fata de altii o atitudine, opo$itie si un comportament demne, civili$ate. 6ceasta necesita ca aspectul sau exterior inprivinta imbracamintei, incaltamintei, parului etc. sa fie frumos, elegant si ingrijit, in pascu moda, fara insa a fi extravagant, iesit din comun. ,a faca din profesor, ca educator, unmodel orientativelevat, demnsi civili$at detinuta.!=ontas,I..ratat depedagogiepag:1C#?K:"3. elatiile profesorului cu tinerii 3rocesul de invatamant fiind un proces bilateral, presupune in mod obiectiv sinecesar stabilirea si manifestarea de relatii umane si educationale eficiente intre profesorisi elevi !studenti, cursanti". .elatiilesestabilescintreprofesorsi elev!student", intreprofesor si grupul studios !clasa, grupa, an de studio" si cu fostii elevi !studenti", deci cuabsolventii.In istoria invatamantului s#au stabilit si manifestat mai multe tipuri de relatii dintreprofesor si tineretul studios, si anume autoritariste, libere si democratice. a) elatii autoritariste (autocrate). 8in greceste autos#lui insusi % Iratos#putere.0C.elatiile autoritariste !autocrate" fac din profesor factorul dominator al procesuluiinstructiv#educativ, el dirijand si &otarand totul% acest tip de relatie inabusa orice spirit deinitiativa, de independenta, de creativitate, de actiune si raspundere personala ale elevului!studentului". ;le sunt o frana in de$voltarea personalitatii. ;le formea$a roboti si nuoameni adevarati. Hormula magister dixit ' maestrul a spus ' defineste tipul de relatiididactice autoritariste !autocrate". 6stfel de tip de relatii a fost determinat de specificulsocietatii si statului autoritarist,autocrat,totalitar. 7a atare,ele trebuie abandonate dininvatamant.!) elatii li!ere (laisse"#faire) ' fara constrangeri.6sigurarea unei de$voltari libere, ba$ate pe relatii libere intre profesor si tineret afacut obiectul conceptiilor multor pedagogi si oameni de seama ca 9. 9. .ousseau, 5ev-olstoi, 4ontessori, Hreinet, 8ecrolEetc. +neledinaceste sisteme pedagogice suntpreconi$atecaalternativeeducationaleintaranoastra, asacumeste/aldorf.6cesterelatii liberenuinseamnalibertinaj.6cesttipderelatii urmarestesade$voltelaelevispiritul deinitiativa si deindependenta, spiritul de observatie, spiritul critic, dar siresponsabil si creativ, intr#uncuvant sadovedeascacalitatilecaresa#i asigureintr#omasura importanta autoeducatia, autocontrolul si autoaprecierea eficiente. 8esigur, de$voltarea !educatia" libera a elevului !si mai ales a studentului" este odirectie importantasivaloroasa. 8eoareceelevuleste informare si nu areexperienta,trebuie ca aceasta educatie libera sa aiba in vedere respectarea catorva conditii sa aiba laba$ao conceptie educationalacare sainceapa printr#o indrumaresuplasi competenta,care, desigur, sa nu#l frane$e pe elev, ci sa#i ofere modele flexibile, care sa#i desc&idadrumul cunoasterii, al autoinstruirii eficiente, invatandu#l cum sa invete singur,independent% sa#i de$volte spiritul de raspundere, de autocontrol si autoapreciere, pentruca nu cumva libertatea sa#l plafone$e, sa#i limite$e autoinstructia% sa se evite relatiile delibertinaj, in sensul ca elevul sa faca orice, fara nici o raspundere, pentru a nu se ajunge laineficienta educationala% sa constienti$e$e si sa accepte de buna voie necesitateaindrumarii profesorului, aexigentei sale, caunul carearecalitateadeaevaluadacaevolutia educationala a elevului este sau nu corespun$atoare si altele.02 .elatiile libere !laisse$#faire", stabilite si acceptate de buna voie de profesori sistudenti, mai ales interindividuale, ar fi cele care ar putea actiona eficient, mai ales ininvatamantul superior.c) elatiile democratice.elatiile democratice pornesc de la drepturile omului, de la respectul fata de om, casi de la necesitatea ca omul tanar sa aiba o evolutie po$itiva ascendenta, in sensul de a sede$volta ca o personalitate complexa, integrala, ca un profesionist competent si creativ, cauncetateamloial si demn.6cest tipderelatii presupuneurmatoarelecaracteristici siconditii intelegerea necesitatii obiective a stabilirii si manifestarii de relatii interumane sieducationale democratice intre profesor si elev !student" si acceptarea constienta a roluluiindrumator al profesorului% imbinarea exigentei constructive, mereu sporite cu respectulfatadeelev!student"caom, cetatean, capersonalitateindevenire, carevatrebui sadovedeasca spirit de independenta, de initiativa, spirit critic si creator% colaborare si ajutorreciproc, ca parteneri si factori responsabili ai aceluiasi proces, care sa aiba ca finalitateobtinerea unei temeinice si elevate pregatiri a elevului si studentului, in vederea integrariilui socio#profesionale eficiente si creative.!=ontas,I. .ratat de pedagogie pag ?K:#?K?"$. %rofesorul diriginte 3rofesorul diriginte este cadrul didactic cu o deosebita experienta si competentaprofesional#didactica, caruiai s#aincredintat indrumareaunei clase!andestudiu" ininvatamantul preuniversitar. ;l poate deveni parintele spiritual al clasei. 6tributiiledirigintelui contributiamaleabilalaorgani$areagrupului scolar,de$voltand spiritul de autoconducere la elevi% conceperea si organi$area orelor dedirigentie!obiective, tematica, desfasurareetc.", antrenandlaacesteaclasadeelevi%cunoasterea atmosferei psi&osociale si de studiu din clasa, urmarind ca prin antrenareaclasei sa se de$volte o atmosfera de colegialitate, cooperare si lucru% cunoasterea fiecaruielev si intocmirea pentru fiecare elev a fisei scolare !de caracteri$are psi&opedagogica"%cooperare cu toti profesorii clasei pentru a crea conditiile necesare unei competente sieficiente pregatiri si educatii a elevilor% organi$area de vi$ite si excursii de studii etc.%sprijinireaelevilor lainvataturaprinorgani$areadeconsultatii si meditatii, grupedeinvatatura etc. pentru toate disciplinele de invatamant% legatura si cooperarea cu familia si01comitetul de parinti, prin vi$ite la domiciliul elevilor, prin discutii cu parintii la scoala,prin sedinte sau conferinte cu parintii etc.% contributie la orientarea scolara si profesionalaa elevilor, in cooperarea cu ceilalti factori educative ' cu cabinetele de orientare scolara,cu profesorii clasei, familia, comitetul de parinti, unele societati comerciale, *NJ#uri, cumass#mediaetc.%participarea laorgani$area si reali$area activitatilor extradidactice siextrascolare ale elevilor !cercuri pe obiecte, competitii diverse'olimpiade scolare,serbari scolare, expo$itii aleelevilor etc.", dinami$andinitiativasi spiritul creator alelevilor% acordarea notei la purtare si participarea nemijlocita la acordarea, dupa ca$, derecompense sau sanctiuni elevilor, cu respectarea cerintelor pedagogice si regulamentaresi altele.!=ontas,I. .ratat de pedagogie pag ?K?#?K@":K&i!liografie =ontas, I. .ratat de pedagogie ;ditura 6ll, =ucuresti :KKC 7onf.univ.dr. 4i&ai 8iaconu% 3rof.univ.dr. Ioan 9inga, coordonatori 7onf.univ.dr. *lga 7iobanu% 5ect.univ.dr. 6dina 3escaru, 3rep. 4onica 3aduraru, 3edagogie, &ttpDDLLL.ase.roDbibliotecaDbiblioteca0.aspMidN:@:0::