8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

1/20

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICEEditată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ

SERIE NOU , ANUL XVII, NR. 174

http://apostolul.slineamt.ro  F  e  b ru a r   i    e    

2015

Desantul Ministrului Educaţiei în Neamţinistrul Educaţiei, Mihai Sorin Câm-

 peanu, a avut luni, 26 ianuarie, o întâl-nire de lucru cu directorii şcolilor din

 judeţul Neamţ. Reuniunea a avut loc lasala de festivităţi a Colegiului Naţional„Petru Rareş” din Piatra Neamţ, fără ac-cesul presei. La discuţii au participat şi

subsecretarul de stat Liliana Preoteasa şi con-ducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.Discuţiile cu managerii şcolilor din judeţ au

vizat problemele actuale din sistemul de învă-ţământ, cea mai stringentă fiind problema redu-cerii numărului de norme din şcoli, având învedere faptul că, pentru a se încadra în bugetulalocat până la sfârşitul anului, din şcolile nem-ţene ar trebui reduse aproape 300 de norme.Ministrul nu a oferit soluţii, dar a întărit nece-sitatea acestei măsuri.

„Judeţul Neamţ este un judeţ cu un număr mare de elevi, 75.800 de elevi şi preşcolari, re-

 partizaţi echitabil între mediul urban şi mediulrural. Nu este uşor, la nivel administrativ, să te

 poţi încadra şi în numărul total de posturi apro- bate, şi în buget, dar, ca urmare a acestor dis-cuţii, sunt sigur că se vor găsi soluţii pentru ca

şi judeţul Neamţ să se încadreze în limitele bu-getare”, a spus ministrul Educaţiei, Mihai SorinCâmpeanu.

Acesta a făcut referire, de asemenea, la ne-cesitatea aplicării  Acordului pentru educaţie,semnat în luna octombrie între Ministerul Edu-caţiei şi reprezentanţii federaţiilor sindicale,care prevede creşteri salariale de 10% în cursulanului 2015, despre necesitatea plăţii obligaţii-lor determinate de hotărâri judecătoreşti – care,

 pentru judeţul Neamţ, reprezintă un efort finan-ciar de circa 15 milioane de euro (pentru anii2014 şi 2015) – şi despre un nou lot de micro-

 buze şcolare pentru care Ministerul Educaţieiva organiza o licitaţie.

Cele mai multe dintre intervenţiile directo-rilor de şcoli au vizat finanţarea per elev şi mo-dalităţile de încadrare în buget, necesitateadebirocratizării sistemului, necesitatea elaboră-rii unui statut clar al personalului din învăţă-mântul preuniversitar şi găsirea acelor modalităţi prin care învăţământul profesional şitehnic să devină foarte apropiat de ceea ce sedoreşte pe piaţa muncii.

Cosette ZANOCEA

O Doamnă Trandafira zilelor noastre:

Veronica Filipe numele doamnei educatoare Veronica Filip se leagă nu doar grădiniţa dincartierul Precista, ci şi o carieră stră-lucită, marcată de realizări cu totul  speciale. În premieră mondială, Vero-nica Filip a aplicat, în anii ´70 – ´80,

 jocurile logico-matematice în învăţă-mântul preşcolar nemţean, după mode-lul celor care se desfăşurau, la ora respectivă,doar în Franţa, însă la clasele primare.

 Înţelegând că cei mici învaţă mai uşor matematica, pe baza propriei lor experienţe,decât prin manipulările simbolice, pedagogul nemţean a experimentat timp de nouă ani de zile jocurile matematice, obţinând rezultate spectaculoase.

 De asemenea, în anii în care a condus grădiniţa care astăzi îi poartă numele, Vero-nica Filip s-a dedicat cu dragoste şi profesio-nalism copiilor, transformând unitatea deînvăţământ într-un adevărat „colţişor de rai”.

 Rep.: Doamnă educatoare, povestiţ i-ne

cum au ajuns jocurile logico-matematice la Piatra-Neamţ?

Veronica Filip: Nimeni în lume nu mai predase, până la mine, jocurile logice. Estemeritul inspectorului general de atunci, dom-nul profesor Gheorghe Iftimie, care primise dela academicianul Grigore Moisil o lucrare tra-dusă din limba franceză despre aceste jocuri.Inspectorul Iftimie a luat legătura cu renumitul

 profesor de matematică, C. Borş, prezentându-i jocurile logico-matematice – care, în Franţa,nu se predaseră decât la clasele I-IV – gân-dindu-se cine le-ar putea introduce şi la Pia-tra-Neamţ.

  Un regulament al nemulţumirilorunanime

a acest început de semestru în fiecareunitate de învăţământ preuniversitar sediscută despre noul regulament şcolar elaborat de Ministerul Educaţiei Naţio-nale. Cu bune şi rele, actualul Regula-

ment a fost necesar, recunosc toţi partenerii actului educativ. Dar, când

vine vorba de drepturi, de obligaţii, de restricţiisau de sancţiuni şi elevii şi părinţii şi profesoriicontestă noul act organizatoric.

Părinţii sunt nemulţumiţişi contestă obligaţia de a trimite copiii la

şcoală, sub ameninţarea unor sancţiuni finan-ciare. Şi zic:

„Pentru a se da o amendă trebuie să existeun cadru legal. Are Consiliul de Administraţiecapacitatea de a stabili pe cine amendăm saunu? Cine amendează un cadru didactic care lip-

seşte sau care nu îşi face treaba, cine sancţio-nează viciile sistemului educaţional existent sauîncărcătura mare de informaţie inutilă pe careo au în manuale? Sunt fapte care pot justificaîntr-o oarecare măsură abandonul şcolar, după

cum există situaţii care chiar îl justifică: existăcazuri în care părinţii, pur şi simplu, nu au cuce să îşi încalţe copilul pentru a-l trimite laşcoală. Pe cine amendăm aici? Lucrurile ar tre-

 bui privite din toate părţile, la fel şi sancţiu-nile”, afirmă un părinte nemulţumit.

„Amenda nu trebuie să reprezinte o soluţie.Trebuie să existe programe prin care statul să îi

încurajeze pe elevi să meargă la şcoală, să lecreeze facilităţi acestora, nu să le aplice sanc-ţiuni”, adaugă altul.

Doamna Reformă a mai născut un prunc handicapat:

NOUL REGULAMENT ŞCOLAR

D

L

M

 Liviu RUSU (continuare în pag. 5)

 A consemnat Irina NASTASIU (continuare în pag. 3)

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

2/20

Viaţa sindicală, la zi 

APOSTOLUL Februarie 2015ag 2

Un buget nerealist,incorect alcătuit

-am propus ministrului Educaţiei con-vocarea unei întâlniri, la Bucureşti, lacare să participe reprezentanţi ai sindi-

catelor, ai Ministerului Educaţiei şi aiMinisterului de Finanţe, la care să sediscute posibilitatea recalculării valoriicostului standard per elev. Am ajunsaici după o analiză a situaţiei înregis-

trate în şcolile din judeţul Neamţ. Sunt foarte puţine situaţii în care unităţile şcolare se potîncadra în bugetul calculat pe baza costuluistandard per elev. Sunt excepţii şcolile în carenumărul de angajaţi depăşeşte normarea im-

 pusă de numărul de elevi înscrişi şi de supra-faţa unităţii şcolare. Nu se încadrează în bugetnici şcoli care funcţionează sub limita de nor-mare, în care există deficit de personal nedi-dactic şi didactic auxiliar. Este firesc ca banul

 public să fie cheltuit cu grijă, dar sunt situaţii

care nu ţin de proasta organizare sau de risipă.Sunt şcoli mari din oraş care nu se încadreazăîn buget pentru că cea mai mare parte a per-sonalului este angajat la cea mai înaltă treaptăde salarizare, după cum sunt titulari în şcoală,angajaţi cu contract pe perioadă nedetermi-nată, şi acestea sunt lucruri de care trebuieţinut cont obligatoriu. Pentru a nu încălcalegea.

Pe de altă parte sunt situaţii de contracte pe perioadă determinată, care la încheierea perioadei vor rămâne blocate, există pensio-nări la sfârşitul anului şcolar iar o parte dinnorme vor dispărea din sistem în mod natural.

Încadrarea în buget nu se face de pe o zi pe alta. Problema este că, chiar după reduce-rea numărului de angajaţi prin concediere – în special personal nedidactic şi didactic au-xiliar – în judeţul Neamţ, continuăm să nu neîncadrăm în buget. Şi atunci constatăm că bu-getul este nerealist şi că este, de fapt, incorectalcătuit. Cauza principală, menţionată şi maisus, rămâne proiectarea bugetului pe bazacostului standard per elev. Este unul dintre

 primele lucruri pe care legea trebuie să le re-vizuiască, un pas către normalitate în şcoalaromanescă. Şi este, în acelaşi timp, unul din-tre obiectivele prioritare ale Federaţiei noastresindicale.

Gabriel PLOSCĂ, preşedintele SLLICS Neamţ 

Avatarurile decontării navetein profesor are de aşteptat, în cel mai feri-cit caz, doi ani, din momentul în care şi-aachitat abonamentul la autobuzul care să-lducă de acasă la şcoală şi înapoi, din pro-

 priul buzunar, până când reuşeşte să-şi re-cupereze banii în urma unei hotărâri

 judecătoreşti. Reprezentanţii S.L.L.I.C.S.

 Neamţ au început să intenteze din ianua-rie 2015, procese pentru recuperarea sumelor din 2014 datorate de consiliile locale profeso-rilor navetişti. În cel mai bun caz, sentinţele ci-vile le vor avea la sfârşitul anului 2015 sauînceputul anului 2016. De la momentul obţine-rii sentinţei civile până la momentul plăţii efec-tive se mai scurge o perioadă de timp, diferităde la comunitate la comunitate, în funcţie de câtde bogat este consiliul local şi de modul în carese poartă negocierile cu administraţia locală,

 pentru plata eşalonată a sumei, sau, în foarte puţine situaţii, plata integrală a datoriei.

Sunt, în acest moment, în judeţ, colegi careau sentinţă civilă veche de doi ani, dar nu au primit încă nici un leu din suma datorată,

spune Gabriela Grigore, secretar general al Sin-dicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ Neamţ.

Puse cap la cap, sumele pe care primăriiledin mai multe comune din judeţ le au de plătit

 profesorilor navetişti se ridică la aproape300.000 de lei. Suma cuprinde datoriile conta-

 bilizate până la 31 decembrie 2013, perioadă pentru care sindicatele din învăţământ au de-marat deja acţiuni în instanţă pentru recupera-rea sumelor. La cei 300.000 de lei, tot la

capitolul datorii, se adaugă şi abonamentele ne- plătite în 2014, pentru care acţiunile în instanţăvor fi începute în ianuarie 2015. În acest mo-ment, pe rol în instanţele de judecată sunt 289de procese, intentate de către Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ Neamţ pentru totatâţia profesori şi învăţători care fac naveta, mai

lungă sau mai scurtă, pe banii lor.22 de unităţi şcolare din judeţul Neamţ nuau decontat, în 2014, nici măcar un leu din abo-namentul dascălilor. Din zona Romanului, pe„lista neagră” a sindicatelor se află şcolile din:Băluşeşti, Oniceni, Pânceşti, Pildeşti şi Barti-ceşti, unde, cel puţin în 2014, nu a fost decontatniciun abonament.

Sindicaliştii din învăţământ au cerut, în oc-tombrie 2014, sprijinul prefectului, pentru re-zolvarea situaţiei, dar nici apelul reprezentan-tului Guvernului în teritoriu nu a sensibilizat

 primarii şi consilierii locali datori la dascăli. În foarte puţine comune din judeţ s-a luat măsuradecontării abonamentelor pe sfârşitul anului2014. Am rămas neplăcut impresionată şi de un

alt aspect. Am văzut, cel puţin în zona Piatra Neamţ, tipizate pentru cereri de decontare a na-vetei după modelul vechi, în care se deconteazădoar o parte a costului, 30% din cheltuieli. Este păcat că reprezentanţi ai administraţiei localeau recurs la aceste subterfugii, când dumnealor cunosc foarte bine faptul că acele note de sub- sol care au stârnit atâtea discuţii pe tema de-contării abonamentelor au fost deja abrogate,a spus liderul sindical, Gabriela Grigore.

C. Z.

I

Tăieri de norme în şcolile din judeţnul 2015 vine cu redu-ceri de norme în unităţile

de învăţământ din jude-ţul Neamţ. Pentru a seîncadra în bugetul alocatde Ministerul Educaţiei

 pentru anul 2015, dinşcolile din judeţ ar trebui sădispară 280 de norme, cele maimulte dintre acestea din rândul

 personalului didactic auxiliar şial personalului nedidactic. Mi-siunea de a tăia de pe lista an-gajaţilor revine directorilor deşcoli din judeţ, care au primitdin partea conducerii Inspecto-ratului Şcolar Judeţean Neamţ

sarcina de a prezenta un pro-

iect de încadrare cu care să sesuprapună financiar peste bu-

getul alocat.Reprezentanţii sindicatu-lui se tem de faptul că reduce-rile de norme vor face şivictime în şcoli. Reducerea nu-mărului de norme din unităţilede învăţământ este o îngrijo-rare mai veche a noastră, careiată că, acum, nu mai este doar la nivel de discuţie. Noi nu suntem de acord cu aceastămodalitate de a trata şcoala ca pe un SRL, ca pe o unitate eco-nomică. Sunt anumite nevoicare trebuie acoperite pentru a

 face educaţie de calitate. Tre-

buie să vedem, întâi, care sunt nevoile din şcoli, să vedem

care este necesarul şi, în func- ţie de acesta, să stabilim, apoi,bugetul. Când şcolile sunt con- siderate unităţi care trebuie săaibă profit, nu mai văd cumeducaţia constituie o prioritatenaţională, aşa cum au afirmat de multe ori guvernanţii. Va fio decizie foarte grea pentrumulţi dintre managerii unităţi-lor de învăţământ , a spus Ga-

 briela Grigore, secretar generalal Sindicatului Liber al Lucră-torilor din Învăţământ Neamţ.

Cosette ZANOCEA

A

U

Bătaia e ruptă din Rai?intotdeauna tineretul a fost vesel, expansiv, neliniştit şi pus pe şotii.Cum poznele mari nu puteau fi trecute cu vederea erau taxate cucondescendenţă sau duritate. În funcţie de gravitate. Aşa a apărut„bătăiţa”, „na-na-ul”, considerată de bipezii mioritici „ruptă dinrai”. Cum se poate ca un popor atât de blând şi bun, ca al nostru,să fie atât de receptiv la caft?. Uite că se poate. Explicaţii? În pri-mul rând, nu toţi dascălii, educatorii, învăţătorii, profesorii sunt la

fel. Unii sunt somităţi adevărate, sunt tobă de carte dar sunt şubrezi lametodică. Nu ştiu să explice elevilor pe înţelesul lor. Alţii nu prea ştiucarte, dar se dau „grande” sunt severi şi lucrează cu bicepşii: pac-pac.Un exemplu convingător.

Tudor Gheorghe, artistul, întrebat fiind ce măsuri ar lua dacă ar finumit ministrul Educaţiei, a dat un răspuns „bombă”. „Aş legaliza bătaia

în şcoală la clasele I-III. Nu în sens brutal. Doamna învăţătoare să aibăvoie să dea la palmă obrăznicăturilor”. Motivul? „La clasele I-III de-geaba le spui gâgâlicilor Dragilor, UE ne cere să fim cuminţi! Copilul

 prost crescut scoate limba la tine, dacă e fiu de boss. Şi atunci „ trosc”,îl dresezi până la clasa a IV-a, când devin mare şi înţelege. Sanchi!

Cine a citit cartea gazetarului Eugen Verman – „Robu” (Ed. Deş-teptarea, Bacău, 1999), a aflat fără să vrea cum erau „educaţi” ţâncii dinmahalaua Precista din Piatra Neamţ, după război. Citeşte: cu o rigla defag, 20 de lovituri la c.... gol. Scurt, clar şi cu forţă.

Paradoxal toţi elevii, au ajuns oameni aşezaţi şi la locul lor. Evident,de atunci a trecut multă apă pe Bistriţa noastră. Bătaia şi politica au dis-

 părut din şcoală, au apărut în schimb drogurile şi băutura. Altă viaţă! Săzică cineva că nu s-a făcut Reformă. (Dumitru RUSU)

D

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

3/20

Şcoala, azi 

APOSTOLULFebruarie 2015

Pag 3

O Doamnă Trandafir a zilelor noastre: Veronica Filip

n cele din urmă, profesorul If-timie m-a întrebat dacă nudoresc să încerc eu să le pre-dau, în premieră, copiilor degrădiniţă. Am acceptat şi timpde nouă ani de zile am predataceste jocuri. Regret că ni-meni nu mai face astăzi aşa

ceva! Nicio activitate la preşcolari nu poate să realizeze tot ce avem noi caobiect. În cazul jocurilor logice, fie-care copil gândeşte cu mintea lui, cuînţelepciunea lui. Nu poate copia, iar educatorul nu-l poate ajuta cu nimic,observându-i doar reacţia individu-ală.

Jocurile logico-matematice sedesfăşoară cu o trusă care cuprindemateriale speciale, astfel conceputeîncât să îndrume copiii către o înţe-legere intuitivă, având pentru începutun caracter imitativ. Se porneşte de

la premisa că jocurile logico-mate-matice ajută la descoperirea matema-ticii dirijate şi nu spontane,inde pendente. Ulterior, a apărut şi unmanual, intitulat „Jocuri logice ma-tematice pentru preşcolarii mici”, camărturie a ceea ce înseamnă mate-matica minţii.

 Rep.: Care au fost ecourile, pe plan naţional şi internaţional, aleactivităţii pe care o desfăşuraţi la Piatra-Neamţ?

V. F.: Am avut bucuria să pri-mesc vizita a patru profesori dinMoscova, care m-au asistat la clasă.

Văzând cât de grele sunt acesteexerciţii, noaptea cream elemente de

 joc, în aşa fel încât să atenuez efortulintelectual, să captez atenţia şi să-ifac pe copii să se concentreze. Re-zultatele au fost uluitoare.

Şi astăzi mă întâlnesc pe stradăcu cei care atunci erau copii. Mă să-rută şi îmi mulţumesc pentru că amlucrat cu ei acele exerciţii, care i-auajutat să-şi dezvolte capacitatea inte-lectuală şi gândirea logică.

Am prezentat aceste jocuri şi înalte oraşe ale ţării. La Bacău, de

exemplu, în faţa unui auditoriu for-mat din 600 de persoane, am urcat peo scenă şi am făcut o demonstraţie demăiestrie matematică.

 Rep.: Comparativ cu acei ani,cum se face astăzi educaţie în grădi-niţa românească?

V. F.: Vedeţi, noi am lucrat nunumai cu mintea copiilor, ci şi cu su-fletul lor, pentru că îi iubeam! Îi ve-deam atât de inteligenţi şi erammândri de ei! Vro-iam să lăsăm cevaîn urma noastră, întimpul acesta cât pă-rinţii nu erau lângăei… Iar copiii erauatât de încântaţi deactivitatea de la gră-diniţă, încât nici numai vroiau să pleceacasă!

Astăzi, din pă-

cate, educatoarelenu vor să progre-seze şi, sincer, nuştiu cât de mult dă-ruiesc celor mici dinsufletul lor… Amdevenit atât de preocupaţi de bazamaterială, încât sufletul se pare că ră-mâne pe ultimul plan. Iar copiii simtacest lucru.

 Rep.: Aţi făcut din grădiniţa pecare aţi condus-o un adevărat „col- ţişor de rai”. Care erau punctele deatracţie pentru cei mici?

V. F.: Când am ajuns educatoarela grădiniţa care azi îmi poartă nu-mele, mi-am dorit ca acest loc să fie

nu doar un spaţiu de învăţământ, cişi un loc unde copiii să-şi formezedeprinderi esenţiale pentru tot restulvieţii lor. Astfel, gândindu-mă la co-

 pilăria mea, am făcut la intrare,„ograda bunicii”. Am adus fântână,cu o cumpănă şi o căldare. Apoi, amîmbrăcat caloriferul într-un cuptor şiam pus acolo un fier de călcat cutalpă, precum şi alte obiecte rustice.O uşă care nu se închidea a fost dată

 jos, îmbrăcată în lemn de stejar şi din

ea am făcut poarta ţărănească de laintrare în curtea bunicii. „Camera

 bunicii” era dotată cu o măsuţă joasăde lemn şi cu scăunele de lemn, cu

 blide, străchini şi linguri de lemn…ca la ţară! În aşa fel încât copiii să în-veţe de unde se trag, care le sunt ră-

dăcinile. Apoi, doi pictori renumiţiau pictat în relief Ceahlăul cu Toaca.Mai mult decât atât, am fost la

fabrica de mobilă şi am dat comandă

de un mobilier pentru un apartamentla scara copiilor. Le-am făcut dormi-tor cu studio, cu pături, perne, lenjerieşi ladă, în aşa fel încât copiii să înveţesă-şi scuture şi să-şi strângă aşternu-tul. De asemenea, copiii aveau sufra-gerie şi bucătărie. La bucătărie, lefăcusem cuţite de lemn şi coşuleţe culegume, cu crăticioare şi aragaz de ju-cărie. Învăţau să cureţe un morcov şisă arunce resturile la coşul de gunoi.

 Nimeni nu avea în acest oraş şi în judeţ ce aveam eu la cămin! Însătoate acestea au dispărut…

Mi-a plâns sufletul când am in-trat după mulţi ani, când s-a sărbătoritgrădiniţa, pentru că nu am mai văzutdioramele pe care le-am făcut la etaj,reprezentând fauna şi flora pe ano-timpuri! Erau concave, pentru pro-funzime, îmbrăcate în coajă de stejar şi luminate cu neon. Toate anotimpu-rile erau ilustrate cu animale împăiate

 – barză, căprioară, bursuc – pe care

copiii le puteau atinge! Nimic dintoate astea nu mai există, în locul lor fiind puse astăzi… diplome!

 Rep.: V-aţi remarcat, deopo-trivă, şi prin nemaipomenitele spec-tacole de teatru de păpuşi…

V. F.: Păpuşile erau de la Minis-

terul Educaţiei, toate grădiniţele leaveau în dotare. Făceam, într-adevăr,nişte spectacole extraordinare! Într-ozi, au venit cinci reprezentanţi aiConsiliului Superior al Culturii de laBucureşti şi au vizitat grădiniţa, iar lasfârşit le-am prezentat un spectacolde teatru pentru copii. S-au minunatvăzând cum au reacţionat copiii, cumau intrat în dialog cu mine.

De asemenea, îmi plăcea să re-tuşez comportamentul unor copii, fo-losindu-mă de teatrul de păpuşi.Copiii cu un comportament agresiv,copiii leneşi, copiii neglijenţi se re-cunoşteau în personajele pe care leinterpretam. Desigur, îi recunoşteau

şi colegii şi le era ruşine, pentru căîşi vedeau toate defectele, ca într-ooglindă. Am rezolvat multe pro-

 bleme de caracter, prin această me-todă, pe care o recomand tuturor educatoarelor.

 Rep.: Ca o încununare a trudei şia carierei puse în slujba copiilor, gră-diniţa pe care aţi iubit-o atât de mult vă poartă astăzi numele. Ce înseamnă pentru dumneavoastră acest lucru?

V. F.: Plăţile adevărate nu semăsoară în bani. Compensaţia ceamai mare este recunoştinţa. Abia îm-

 bătrânind în ani, începi să-i cunoştivaloarea, căci recunoştinţa e aurulsufletului.

O Românie să-mi fi dat cineva,nu ştiu dacă simţeam ceea ce amsimţit atunci când grădiniţa în caremi-am desfăşurat activitatea a primitnumele meu. Dar eu nu sunt numaimândră pentru că o grădiniţă îmi

 poartă numele. Eu cred că numelemeu este predestinat să marchezetruda atâtor generaţii de colege edu-catoare care s-au aplecat, cu răbdareşi dragoste, asupra a ceea ce areomul mai sfânt pe pământ: copilul.

Î

(urmare din pag. 1)

Unde‐i lege, nu‐i tocmealăntre încercările nu chiar notabile din ulti-mii ani de a-i iniţia pe tineri încă dinşcoală în descâlcirea legilor din România,se numără un manual de educaţie juridicăintitulat sugestiv „Unde-i lege, nu-i toc-meală” realizat în conformitate cu NoulCod Penal intrat în vigoare la 1 februarie

2014. Iniţiativa realizării acestei lucrări coor-donată de Dr. Graţiela Văduva consemnează un

 parteneriat între Direcţia Generală de Poliţie şiInspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti,manualul în discuţie rotunjind colecţia SuntemNOI, Prevenirea! girată de Serviciul Analizăşi Prevenire a Criminalităţii din cadrul PoliţieiCapitalei. Din cuprins nu lipsesc informaţiile

generale privind aplicarea legii şi lămurireaunor concepte juridice, dar şi foarte multe de-

talii lămuritoare legate de infracţiuni. Foarteimportant şi foarte necesar se dovedeşte a fi ca- pitolul privitor la Legi speciale în cadrul căruiacei interesaţi pot găsi informaţii legate de oserie de legi ce vizează familia şi copilul minor,cu drepturile şi obligaţiile aferente.

Conform experienţei autorilor, manualulacoperă o necesitate acută într-un context socialdovedit adesea delicat, în care foarte puţini in-divizi n – au habar de faptul că vârsta de la careun minor începe să răspundă penal în faţa legiieste 14 şi nu 18 ani. „Nu toţi copiii vor deveniavocaţi, magistraţi, poliţişti, nici nu urmărimacest lucru! Vrem doar să ştie ABC- ul legii

 pentru ca, ştiindu-l, viaţa lor să devină mai

 bună, să greşească mai puţin în cunoştinţă decauză şi niciodată pe motiv că nu cunosc

legea”, se consemnează în prefaţa lucrării„Unde-i lege, nu-i tocmeală”, destinată părinţi-lor, educatorilor şi tinerilor, deopotrivă. În con-textul parteneriatului care a condus la aceastăapariţie editorială trebuie remarcat sprijinul despecialitate oferit de judecător Dr. Cristi Dani-leţ (membru C.S.M. la data publicării manua-lului) precum şi contribuţia tânărului  Ionuţ  Istudor , ilustratorul lucrării, elev la Liceul Teh-nologic „Dimitrie Gusti” din Bucureşti. Cei in-teresaţi să se documenteze online o pot faceaccesând adresa webhttps://app.box.com/s/jy9qnqeo28gdrzh8cn33ao154089bpjl de unde se poate face şi dow-nload/print, în funcţie de opţiunile fiecăruia.

 A. OPRIŞ 

Î

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

4/20

Pagina Asociaţiei Învăţătorilor 

APOSTOLULag 4

Cei din rural cu tehnica,cei din urban cu teoria

În procente, 46% dintre elevii din ultimul

an de gimnaziu s-au arătat interesaţi de liceeletehnologice, 42% preferă liceele teoretice, iar 12% dintre viitorii absolvenţi de gimnaziu suntinteresaţi de liceele vocaţionale.

Filiera tehnologică reprezintă o opţiune înspecial pentru elevii rezidenţi în mediul rural,58,18% dintre elevii de la ţară fiind interesaţide o specializare a liceelor tehnologice, în timpce 62% dintre elevii de la oraş sunt interesaţide a continua studiile pe filiera teoretică. Ceamai atractivă specializare a filierei teoretice oreprezintă, în continuare, matematica – infor-matica, spre care se îndreaptă 39,35% dintreopţiunile pentru domeniul real. Pentru dome-niul uman, preferată rămâne specializarea şti-

inţe sociale. Jumătate dintre elevii care aleg unliceu vocaţional se îndreaptă spre liceele cu

 program sportiv. Cu 21% dintre opţiunile pen-tru liceele vocaţionale este creditat profilul pe-dagogic, în timp ce doar 11% dintre ceiinteresaţi de un liceu vocaţional aleg profilul

teologic. Dintre cei 1.521 de elevi care s-auîndreptat spre liceele tehnologice, 682 deelevi, reprezentând 45%, au ales profilul ser-vicii, iar 611, respectiv 40%, au ales profilultehnic. Diferenţa este acoperită de elevii inte-resaţi de profilul resurse naturale şi protecţiamediului.

Topul liceelor preferatede elevii de clasa a VIII-a

Chiar dacă până la completarea fişelor cuopţiuni mai e ceva vreme, în care interesul ele-vilor pentru un liceu sau altul poate suferischimbări, studiul poate oferi o imagine asupraconcurenţei preconizate la admiterea la liceu.Pe baza opţiunilor elevilor, a fost realizat un

top al liceelor nemţene, pe filiere. La filierateoretică, cele mai multe opţiuni se îndreaptăspre Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, cu 357de opţiuni, urmat de Colegiul Naţional „Ştefancel Mare” din Târgu Neamţ şi Colegiul Naţio-nal „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ. La fi-liera tehnologică, clasamentul este condus deColegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu

 Neamţ, urmat de Liceul Tehnologic EconomicAdministratv din Piatra Neamţ, Colegiul Teh-nic „Miron Costin” Roman şi, la o distanţă deaproape 100 de opţiuni, de Colegiul Tehnic„Petru Poni” din Roman. La liceele vocaţio-

nale, pe primele locuri ale clasamentului seaflă Liceul cu Program Sportiv din Piatra

 Neamţ, urmat de Liceul cu Program Sportivdin Roman şi Liceul de Artă „Victor Brauner”din Piatra Neamţ.

Clasamentul prezintă câteva modificărifaţă de cel din anul şcolar trecut. Colegiul„Ştefan cel Mare” din Târgu Neamţ a făcutrocada cu Colegiul Naţional „CalistratHogaş”, la filiera teoretică. Pe filiera tehno-logică s-au inversat ocupanţii primelor douălocuri. Din top a fost eliminat Liceul Tehno-logic „Vasile Sav”, locul său fiind ocupat, înacest an, de Colegiul Tehnic de TransporturiPiatra Neamţ.

Cosette ZANOCEA

Februarie 2015

BULETINUL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢFebruarie

2015

Consiliul Director al Asocia-ţiei Învăţătorilor din judeţul

 Neamţ (AINT), întrunit lamijlocul lunii ianuarie, a ana-lizat activitatea Asociaţiei înanul 2014. Dincolo de faptulcă avem mai mulţi membrii,

am reuşit să constituim subfiliale puternice la Şcoala Gimnazială Nr.3 Piatra Neamţ, Şcoala Gimnazială

 Nr. 2 Piatra Neamţ, Liceul „CarolI” Bicaz, Şcoala Gimnazială „VasileAlecsandri” Roman, Şcoala Gim-nazială „Nicolae Apostol” Rugi-noasa, Şcoala Gimnazială„Gheorghe Nicolau” Români.

Obiectivele AINT pentruanul 2015: – Crearea şi gestionarea unei

 baze de date comune privind evolu-ţia activităţii personalului didactic(manuale, cărţi, monografii, mate-riale auxiliare, reviste);

 – Organizarea unor conferinţeşi concursuri judeţene şi naţionale

 pentru stimularea activităţii cadre-lor didactice;

 – Asigurarea unor servicii pro-fesionale membrilor pentru docu-

mentare şi informare în problemelecircumscrise scopului AINT;

 – Promovarea intereselor pro-fesionale, ştiinţifice şi sociale alecadrelor didactice din judeţul

 Neamţ.

15 ianuarie 2015: Sărbătoa-rea lui Mihai Eminescu, Sărbătoa-rea culturii naţionale.

Pentru colegii noştri, un singur mesaj transmis de marele poet dingrija cea a purtat-o şcolii româneşti:„Şcoala oricând e o închisoare cândînvăţătorul va fi mărginit, e oricândo grădină când acesta va fi un omde spirit care va şti să intereseze peelevii săi pentru obiectul ce pro-

 pune”. Pentru a marca împlinirea a

156 de ani de la Unirea Principate-lor Române, Muzeul de Istorie şiArheologie Piatra Neamţ a organi-zat Simpozionul „Unirea, naţiuneaa făcut-o!” Invitaţii speciali au fostistoricii Aurica Ichim şi Sorin Iftimide la Muzeul „Unirii” Iaşi. AINTs-a numărat printre partenerii mani-festării cultural-ştiinţifice. Adresămmulţumiri şi felicitări doamnei Mi-haela Verzea, doctor în istorie.

Proiectul educaţional „Uni-rea Principatelor Române”, organi-zat de Şcoala Gimnazială „Prof.

Gheorghe Dumitreasa” Girov (co-ordonator – prof. Vasile Ciubotaru),a ajuns la a XII-a ediţie. Concursulnaţional s-a desfăşurat anul acestala Şcoala Gimnazială „Dr. Emanu-iel Rigler” din comuna Ştefan celMare. Au participat nouă echipajedin judeţele Neamţ şi Botoşani.Asociaţia Învăţătorilor, partener în

 proiect, a oferit şi de această datădiplome şi premii tuturor partici-

 panţilor. Şcoala Gimnazială „Gheor-

ghe Nicolau” Români. StructuraGoşmani a lansat Proiectul educa-ţional „Ion Creangă – mărţişorul li-teraturii române”, ediţia a III-a.Iniţiatorii şi coordonatorii proiectu-lui sunt prof. înv. pr. Elena DanielaPoenaru, membră a Consiliului Di-

rector al AINT, şi prof. Mioara Dră-goi. Concursul este adresat copiilor  preşcolari şi şcolari din ţară, fiindstructurat pe patru secţiuni: mărţi-şoare/felicitări; desen, pictură, co-laje; măşti; machete. Lucrărilecopiilor pot fi transmise până ladata de 31 martie 2015. AINT, par-tener în proiect, va premia cele mai

 bune lucrări. Începând cu 1 martie 2015,

revista Apostolul , editată de Sindi-catul Învăţământ Neamţ şi Asocia-ţia Învăţătorilor Neamţ va fi

 promovată şi pe site-ul AsociaţieiGenerale a Învăţătorilor din Româ-nia (www.invatatori.ro) la rubricaBiblioteca AGIRo.

Cu ocazia zilei de 8 Martie,Ziua Internaţională a Femeii, AINTorganizează Simpozionul „OmagiuDoamnei Învăţătoare”. Îi invităm pecolegii noştri să participe la aceastăactivitate la care vor fi prezentatecomunicări despre educatoare, învă-ţătoare şi profesoare de prestigiu aleşcolii nemţene. Comunicările, carevor fi publicate şi în revista Aposto-lul , pot fi trimise pe adresa de e-mailinvatatori.nt@gmail.com.

Asociaţia Învăţătorilorpoate deveni cel mai importantforum de dezbatere a probleme-lor curriculare, de management

şi cercetare pedagogică pentrutoate cadrele didactice din jude-ţul Neamţ. Iată de ce vă adresăminvitaţia de a vă alătura celorpeste 200 de colegi care activează

 în această organizaţie profesio-nală. Ne puteţi contacta la sediuldin municipiul Piatra Neamţ,strada Mihail Sadoveanu, nr. 21sau la telefon 0233.228.262 sau0745.875.757.

 Liviu RUSU Consiliul Director al AINT 

Un top al liceelor nemţeneentrul Judeţean de Resurse Educaţionale a realizat un studiu referitor la opţiunile pecare le au elevii de clasa a VIII-a pentru continuarea studiilor. Liceele tehnologice şiteoretice sunt pe un trend ascendent, în defavoarea celor vocaţionale. Cele mai multeopţiuni le-a cules Colegiul Naţional „Roman-Vodă”.

Studiul a fost realizat pe un eşantion format din 5.007 elevi de clasa a VIII-a din judeţ, 4.792 dintre aceştia exprimându-şi opţiunea de continuare a studiilor. 215 elevi s-au arătat, deocamdată, indecişi.

 

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

5/20

Elevii sunt nemulţumiţie faptul că de la jumătatea lunii februarienu vor mai putea părăsi incinta şcolii întimpul pauzelor sau după începereacursurilor, fără avizul profesorului de ser-viciu sau al profesorului pentru învăţă-mântul primar/dirigintelui. „Este vorbade o privare de libertate”, consideră ei.

Elevii acuză şi faptul că nu pot să îşi facă re-viste în şcoală fără acordul conducerii, care

 poate să cenzureze o revistă, dacă se încalcă re-gulamentul intern al unităţii de învăţământ.„Este încălcat dreptul fundamental al omului laexprimare” se plâng liderii Asociaţiei Naţionalea Elevilor.

„Aşa-zisa libertate pe care voi încercaţi săo câştigaţi denotă, la un moment dat, că nu în-ţelegeţi care este responsabilitatea care pla-nează asupra cadrelor didactice care vă au îngrijă pe perioada cât vă desfăşuraţi activitateaşcolară. Părinţii vă trimit la şcoală ca să parti-cipaţi la o activitate didactică, nu să părăsiţi in-stituţia şcolară. Ar trebui să vedeţi care este

 practica în ţările din UE”, răspund ferm cadreledidactice.

Nemulţumirea fundamentală a dascăli-lor

este, însă, alta: noul Regulament dă preamulte drepturi elevilor şi prea puţine profesori-lor. Este un singur articol care face referire ladrepturile personalului din învăţământ şi acolose spune foarte concis că acestea sunt prevăzutede legislaţia în vigoare. Care este legislaţia învigoare? Avem câteva pagini în care sunt pre-văzute numai drepturi ale elevilor şi părinţilor şi, în rest, numai obligaţii, obligaţii şi obligaţiiale cadrelor preuniversitare. „Câteva sancţiuni

mai aspre pentru elevi ca să nu le dea libertateade a ataca un profesor, atât verbal cât şi fizic,ar fi trebuit luate”, sunt de părere o parte dincolegii noştri, temători în faţa valului de vio-lenţă care a cuprins şcolile româneşti.

Nici directorii de şcoli nu sunt încântaţide noile reguli

„Regulamentul suferă de ceea ce juriştiinumesc un exces de reglementare. Sunt o gră-madă de comisii care trebuie construite, iar di-rectorii trebuie să fie un fel de Mafalda ca săştie chestiuni juridice, economice, financiare,incendii...”

Cine are dreptate şi cine nu? În locul unuirăspuns, care, sigur, ar fi subiectiv, propun spremeditaţie celor trei „tabere” câteva precizări

 privind disciplina în şcolile româneşti la înce- put de veac XX. Le-am descoperit în RevistaÎnvăţătorimei Române, anul XVI, nr. 7-8, mar-tie-aprilie 1916. Aşadar:

 

Prevederileunui Regulament centenar

 Mustrarea... e ruptă din rai „ Apoi nu se poate ca într-o clasă să nu fie

 şi copii răi: aceştia profită de orice clipă când  scapă de supraveghere pentru a da drumul ne-astâmpărărei lor, deranjând în acelaşi timp şi pe camarazii dimprejur. Mai ales aceşti elevinu trebuie să scape de privirea învăţătorului/  profesorului. Îndată ce i-am prins şoptind înbancă sau trăgând ghionturi, să le punem o în-trebare. Ei ne vor spune atunci, că n-au auzit  sau n-au înţeles şi ne vor ruga s-o repetăm.Vom profita de încurcătura lor pentru a-i mus-tra cu gravitate şi a-i sfătui părinteşte să fieatenţi pe viitor.

 În caz când sfatul acesta nu s-a prins, înurma unei recidive vom spune elevului să vină

la cancelarie la sfârşitul clasei: Atunci, în pu- ţine cuvinte spuse cu părere de rău dar pline dehotărâre, îl vom anunţa că va fi pedepsit îndatăce se va face vinovat de neorânduială (...)

 Răsplata, înaintea pedepsei „Ce să facem cu şcolarii care n-ascultă de

vorbă bună? Înainte de a recurge la pedeapsă,ar fi bine, dacă e cu putinţă, să lipsim elevul vi-novat de răsplata la care se aştepta, de pildăde nota bună sau de micile daruri (?!?) Răs- plata e un stimulent preferabil pedepsei, căciîncurajează şi înviorează pe copil, în timp ce pedeapsa îl deprimă sau chiar îl demorali- zează.”

 Şi totuşi...„Dar dacă şcolarul e dintre aceia care nu

 se aşteaptă la răsplată? Atunci suntem nevoiţi să recurgem la pedeapsă: îl vom ţine în pi-cioare la colţul sălei, sau îl vom opri de a sebucura de recreaţie sau îl vom opri după ter-minarea clasei, dându-i ceva de lucru. Oprirea să nu fie prea îndelungată: va fi de la un sfert de oră până la un ceas cel mult variind dupăvârsta şcolarului, natura greşelei sale şi gradul de recidivă.(...)”

Totul în înţelegere cu părinţii „În sfârşit, în cazul extrem când această

 pedeapsă nu-şi atinge scopul, ne vom plânge familiei şi în înţelegere cu părinţii putem aplica şcolarului recalcitrant câteva linii la palmă.

 Dar cu măsură...„Obiectul pedepsei fiind ca să îndrepte pe

cel vinovat, vom pedepsi în aşa fel ca elevul sănu-şi piardă cu desăvârşire ruşinea, să nuajungă obiectul de batjocură al camarazilor lui, ci dimpotrivă să se nască şi să se întăreascăîn el dorinţa de a nu mai păcătui (...)”

 Atenţie, domnilor învăţători!„Învăţătorului nu-i este îngăduit să se în-

 furie, să-şi piardă firea în clasă, orice s-ar în-tâmpla. Furia este ridiculă atunci când nuinspiră groază şi ridicolul face pe învăţător să- şi piardă autoritatea morală (...)

„Învăţătorul care se lasă condus de dispo- ziţia momentului în enunţarea sau aplicareaacestor reguli, nu va obţine disciplina (...)”

 Educaţie diferenţiată...„Regulile de disciplină trebuie să fie inva-

riabile şi inflexibile; mijloacele pentru respec-tarea lor vor fi însă adaptate firei particulare a fiecărui elev. Nu putem proceda la fel faţă deun copil simţitor şi faţă de un altul neruşinat.Cu cel dintâi va trebui să fim blajini, să facemapel la bunele lui simţăminte; cu cel de-al doi-lea vom fi severi, vom căuta să-i trezim simţirealui amorţită şi să-i înfrânăm apucăturile celerele.”

 În loc de concluzie...„Disciplina elevului nu trebuie să consiste

în deprinderi pasive, nu trebuie să fie înteme-iată numai pe frică. Să nu uităm că disciplinae un mijloc, iar nu un scop; că avem de format 

oameni liberi, capabili să se conducă singuriîn viaţă. Vom respecta prin urmare demnitateaelevilor, vom respecta pe cât posibil libertatealor şi nu le vom înăbuşi purtările lor naturale,ci vom căuta să le orânduim.”

Ce spuneţi despre aşa reguli de discipli-nare a şcolarilor? Simple: începem cu răsplata,de fapt cu lipsa ei, continuăm cu mustrarea, îlţinem pe elev în picioare şi eventual îi tragemşi câteva linii la palmă, dar numai cu acordulpărinţilor. Dar ce ne facem noi, dascălii de as-tăzi, cu un Regulament venit la patru ani dupăadoptarea Legii educaţiei, plin de cifre, litere,exprimări reci şi lungi? Dar nu vă revoltaţi.Nimic nu este pierdut. La Ministerul Educaţiei

s-a format deja o comisie de lucru care trebuiesă modifice noul regulament. Succes!

Pagina Asociaţiei Învăţătorilor 

APOSTOLUL Pag 5

d

Februarie 2015

(urmare din pag. 1)

NOULREGULAMENT

ŞCOLAR

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

6/20

„Spuma” astrofizicii şcolareromâneşti este aşteptată

la Roman

olegiul Naţional 1„Roman-Vodă” şi Clu- bul „Delta” organizează a treia ediţie aConferinţei Naţionale de Astronomie şiAstrofizică, intitulată „Educaţia prin As-tronomie şi Astrofizică”.

Lucrările conferinţei vor dezbate pro- blemele actuale, de perspectivă, privindstudiul astronomiei şi astrofizicii şi posi-

 bilitatea implementării acestei discipline ca dis-ciplină opţională în curriculum la dispoziţiaşcolii. Evenimentul va avea loc în luna martie, laColegiul Naţional „Roman-Vodă”, în organizareaClubului de Astronomie şi Astrofizică „Delta”,condus de profesorul Romeo Merfea, membru alComisiei Naţionale de Astronomie şi Astrofizicădin cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, par-ticipant la pregătirea Lotului Naţional şi la selec-ţia Lotului Internaţional al României.

Clubul „Delta” activează la Colegiul Naţio-nal „Roman-Vodă” încă din 2011. Organizat îndouă secţiuni, cuprinzând categoriile juniori şiseniori, clubul îşi propune atragerea tinerilor ro-maşcani pasionaţi de studiul astrofizicii, fizicii şimatematicii în descoperirea şi explicarea tainelor universului. Activităţile clubului „Delta” cuprindatât lecţii de astrofizică orientate pe nivelele devârstă ale cursanţilor, cât şi activităţi practice deobservare a bolţii cereşti. În acest sens, meritămenţionat maratonul astronomic desfăşurat învara anului 2014, în zona comunei Poienari, cândmembrii clubului au realizat observaţii astrono-mice prin intermediul telescopului Dobson aflatîn dotare.

Şcoală pentru părinţi, la Săbăoani

iceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Să- băoani, în colaborare cu Inspectoratul Şco-

lar Judeţean Neamţ şi Casa CorpuluiDidactic Neamţ, a organizat miercuri, 28ianuarie, simpozionul cu tema „Învăţăm săfim părinţi. Situaţia de părinte – locul pă-rinţilor în situaţia educativă actuală”, aflatla prima ediţie.

Lucrările s-au desfăşurat pe trei secţiuni:secţiunea I – cadre didactice, comunicări ştiinţi-fice cu tema: „Triada educaţională şcoală – fa-milie – elev, o abordare actuală şi proiectivă”,secţiunea a II-a – părinţi, seminar tematic por-nind de la întrebările: „Cât de mult se implică pă-rinţii, la ora actuală, în educaţia copiilor? Cumfuncţionează dialogul între generaţii sau întreşcoală şi familie?” şi secţiunea a III-a – elevi,

 preşcolari, cu desene tematice.

 Discuţiile purtate în cadrul comunicărilor  ştiinţifice şi seminarului tematic au adus în prim plan probleme stringente ale educaţiei actuale, precum nevoia copilului de afecţiune, distanţa fi- zică şi barierele comunicaţionale dintre copii şi

 părinţi, influenţa anturajului şi intervenţia pă-rintelui în corectarea unor deprinderi greşite ale

copilului. S-au enunţat păreri, s-au invocat opiniiavizate ale specialiştilor şi chiar s-au oferit so-luţii unor situaţii punctuale. Prin acest simpo-

 zion, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”Săbăoani îşi demonstrează deschiderea către undialog viu cu părinţii şi autorităţile implicate îneducaţia copiilor, creând, astfel, un punct de ple-care pentru dezbateri şi proiecte ulterioare asu-

 pra probleme, a spus profesoara Liliana Gligor,directorul Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri”.

Din echipa de proiect au făcut parte directo-rii adjuncţi Ioana Ciobanu şi Fabian Şipoteanu şi

 profesorii: Steriana Păduraru, Adriana Robu,Maria Asiei, Viorel Maxim, psiholog NicoletaCiobanu şi bibliotecar Cristina Andronache.

Se „coace” o serie nouă de boboci

inisterul Educaţiei şi Cercetării a publicatmiercuri, 28 ianuarie, proiectul metodolo-giei de înscriere a copiilor în învăţământul

 primar pentru anul şcolar 2015-2016, pre-cum şi proiectul calendarului înscrierilor în clasa pregătitoare. Potrivit documentu-lui, în perioada 16 februarie – 6 martie2015 are loc completarea de către părinţi,

online sau la şcoala la care solicită înscrierea co- pilului, a cererilor-tip de înscriere. Pe 9 martie2015 are loc repartizarea la şcoala de circum-scripţie a copiilor ai căror părinţi au solicitatacest lucru în cererea-tip de înscriere. În anulşcolar 2015 – 2016 vor fi înscrişi la clasa pregă-titoare copiii care împlinesc vârsta de şase ani

 până la data de 31 august 2015, inclusiv. Copiiicare împlinesc vârsta de şase ani în perioada 1septembrie 2015 – 31 decembrie 2015 pot fi în-scrişi în clasa pregătitoare la solicitarea părinţilor şi numai dacă au avizul favorabil al Comisiei deevaluare psihosomatică. Şi în anul şcolar 2015 – 2016 este posibilă înscrierea direct în clasa I, încazul copiilor care au împlinit vârsta de şapte ani

 până la 31 august 2015 şi care nu au fost înscrişiîn învăţământul primar în anul şcolar 2014 – 

2015.

Şcoala „Otilia Cazimir”se pregăteşte de sărbătoare

levii şi cadrele didactice de la Şcoala Gim-nazială „Otilia Cazimir” din Cotu Vameş,comuna Horia, se pregătesc de sărbătoare.Unitatea şcolară va sărbători 121 de ani dela naşterea poetei Otilia Cazimir (1894 – 1917). Sub coordonarea cadrelor didactice,elevii vor aduce şi în acest an un omagiu„poetei sufletelor simple”. Ei vor susţine

un program muzical-literar, concursuri şi alte ac-tivităţi dedicate Otiliei Cazimir.

Şcoala Gimnazială din Cotu Vameş organi-zează manifestări dedicate Otiliei Cazimir dinanul 1994, când instituţia a sărbătorit 100 de anide la naşterea poetei şi a primit numele acesteia.

Elevii din Cotu Vameş învaţă, astăzi, într-oşcoală modernă. Una dintre clădirile şcolii, carea împlinit un secol de existenţă, a fost moderni-zată printr-un proiect cu finanţare de la BancaMondială, clădirea fiind dată în folosinţă anultrecut.

Otilia Cazimir, pe numele său adevărat Ale-xandra Gavrilescu, s-a născut pe 12 februarie1894, în satul Cotu-Vameş, fiind al cincilea copilal învăţătorilor Ecaterina şi Gheorghe Gavri-lescu. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, undea început să scrie primele poezii. În 1898 s-amutat cu familia la Iaşi, pentru a urma liceul şicursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie. A de-

 butat cu poezie, în anul 1912, în revista „Viaţaromânească”. Şi-a făcut debutul în proză în 1919,în publicaţia „Însemnări ieşene”. Primul său

volum de poezii, „Lumini şi umbre”, a văzut lu-mina tiparului în 1923.

Romaşcanii participăla ECOlimpiada Elevilor

roiectul educaţional ECOlimpiada Elevi-lor, manifestare ajunsă deja la cea de-atreia ediţie, este organizat de Eco-RomAmbalaje, în parteneriat cu MinisterulEducaţiei şi Cercetării. Sunt înscrise în

 proiect: Şcoala Gimnazială „CarmenSylva” din Horia, Şcoala Gimnazială „Va-sile Alecsandri”, Liceul cu Program Spor-

tiv – structura „Roman Muşat”, ŞcoalaGimnazială „Mihai Eminescu”, Şcoala Gimna-zială „Calistrat Hogaş” şi Şcoala Gimnazială„Sergiu Celibidache”. Aceste şcoli s-au înscrisdeja în competiţie şi au solicitat auxiliarul curri-cular „Învăţăm să reciclăm ambalajele”. Manua-lul educaţional este oferit gratuit în şcoli de cătreiniţiatorii proiectului, cu scopul de a întâmpinaelevii cu noi informaţii esenţiale privind colec-tarea separată şi reciclarea deşeurilor de amba-laje.

Prima etapă a competiţiei ECOlimpiada Ele-vilor are caracter didactic şi propune o serie delecţii educative despre protecţia mediului încon-

 jurător, în timp ce, în a doua etapă a programului, participanţii îşi evaluează cunoştinţele într-unconcurs de lucrări scrise. Toţi elevii participanţi

la program vor scrie, după parcurgerea manualu-lui, o compunere în care să valorifice învăţăturiledespre reciclare aflate din carte. Din fiecare clasăva fi selectată cea mai bună compunere, care vafi înscrisă, apoi, în etapa finală a competiţiei,fiind înregistrată pe site-ul www.colecteazaselec-tiv.ro. Aici, un juriu format din reprezentanţii Mi-nisterului Educaţiei şi Cercetării şi Eco-RomAmbalaje va realiza o ultimă departajare, luândîn considerare originalitatea, respectarea norme-lor de redactare şi a temei propuse. Totodată,compunerile pot fi evaluate şi prin vot unic, în

 perioada 20 aprilie – 10 mai 2015.

Romanvodiste, ambasadoareale României la Bruxelles

rei eleve de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, membre ale Asociaţiei de Voluntari„Muşatinii”, coordonate de profesorul deistorie Ovidiu Albert, vor reprezenta Româ-nia la Comitetul Economic şi Social Euro-

 pean (CESE) de la Bruxelles (Belgia), în perioada 23 – 25 aprilie. CESE este un or-ganism consultativ care activează pe lângă

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Euro- pene în cadrul procesului legislativ. CESE organi-zează evenimentul „Europa ta, părerea ta”, osimulare a sesiunii plenare a acestui organism, careoferă elevilor de liceu din cele 28 de state membreale Uniunii Europene ocazia de a vedea cum de-curge procesul de luare a deciziilor pe un anumitsubiect. Elevi şi profesori din cele 28 de state sunt

invitaţi să-şi spună părerea despre Europa. Cele treiromanvodiste care vor face deplasarea la Bruxelles

Ultima oră la Roman 

APOSTOLULag 6

L

E

T

Februarie 2015

C

M

P

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

7/20

Ultima oră la Roman 

APOSTOLUL Pag 7Februarie 2015

sunt: Daria Pricope, Ioana Zaharia şi AndreeaVochiţa.

„Este al cincilea an de când aplicăm pentru participarea la acest important eveniment euro- pean. Cele trei eleve au experienţă în proiecte in-ternaţionale dedicate educaţiei civice şidrepturilor omului. Este o activitate demonstra-tivă, în care vor avea oportunitatea de a alegechestiunile care li se par cu adevărat importanteşi a de a adăuga altele noi, poziţia şi propunerilelor putând fi luate în calcul în luarea unor deci-zii”, a explicat profesorul Ovidiu Albert, singurulcadru didactic al Colegiul Naţional „Roman-Vodă” care va face deplasarea la Bruxelles.

Colegiul Tehnic „Miron Costin”peharta mondială a rememorării

a Colegiul Tehnic „Miron Costin” a fostmarcată, marţi, 27 ianuarie, Ziua Interna-ţională de Comemorare a Holocaustului.Alegerea zilei de 27 ianuarie este legată deeliberarea lagărului de la Birkenau-Aus-chwitz din Polonia. În anul 1945, supra-vieţuitorii lagărului au fost eliberaţi detrupele sovietice în după amiaza zilei de

27 ianuarie. Activitatea s-a înscris în proiectul„Rememorează-(ţi) umanitatea!”, coordonat de

 profesoarele Ana Maria Zăloagă şi Viorica Abăh-nencei.

„Proiectul «Remember your humanity. Aus-chwitz-Birkenau» s-a născut în urma apeluluilansat în spaţiul virtual de către «Auschwitz-Bir-kenau State Museum» şi «International Aus-chwitz Council». În 2015, Muzeul de laAuschwitz propune realizarea unei hărţi mon-diale a rememorării (Map of World Remem-

 brance), prin care oamenii de pretutindeni săactualizeze semnificaţia tragediei cunoscute subnumele de Holocaust. Şcoli, muzee, centre cul-turale, lăcaşe de cult, asociaţii non-profit din în-treaga lume s-au alăturat propunerii de a readuceîn prim-plan importanţa umanităţii, în data de 27ianuarie 2015. În acest fel, elevii de la ColegiulTehnic «Miron Costin» s-au alăturat milioanelor de oameni de pretutindeni, devenind parte dinHarta mondială a rememorării, manifestându-şisolidaritatea cu cei care militează pentru liber-tate, egalitate, toleranţă, nondiscriminare, uma-nitate, a spus profesoara Ana Maria Zăloagă.

Concurs de cultură teologică

adrele didactice şi elevii Liceului Teologic„Episcop Melchisedec” au celebrat sărbă-toarea învăţământului teologic instituită în

 bisericile ortodoxe. În liceul ctitorie a epis-copului Melchisedec s-au organizat, cu bi-necuvântarea ÎPS Ioachim, arhiepiscopul

Romanului şi Bacăului, manifestări princare au fost evocate personalităţile celor trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şiIoan Gură de Aur .

Un moment deosebit l-a constituit prezenta-

rea părintelui protosinghel Andrei Ioniţă, ecle-siarh al Catedralei Arhiepiscopale, legată de is-toria felonului sfântului Ioan Gură de Aur, obiectde mare preţ pe care Centrul Eparhial Roman îldeţine în cadrul muzeului.

Părintele profesor Gheorghe Smerea, direc-torul Liceului, a făcut o serie de consideraţii le-gate de acest eveniment. „Instituţia noastră seaflă sub patronajul spiritual al Arhiepiscopiei Ro-manului şi Bacăului şi sub neîntrerupta binecu-vântare a ÎPS Ioachim. Acest patronaj spiritualne responsabilizează să participăm la activităţileculturale şi spirituale organizate de Arhiepisco-

 pie, dar şi de a le continua în cadrul instituţieinoastre”, a precizat Gheorghe Smerea, directorulLiceului Teologic „Episcop Melchisedec”.

Sala de festivităţi a găzduit un concurs decultură teologică, care a acoperit o plajă largă decunoştinţe. Elevii participanţi au fost premiaţi cucărţi dăruite de către ÎPS Ioachim, dar şi cu re-compense băneşti.

Campanii de protejarea tinerilor, la „Miron Costin”

a Colegiul Tehnic „Miron Costin” s-audesfăşurat, în perioada 13 – 16 ianuarie,două campanii de prevenire în rândul ele-vilor, având ca temă traficul de fiinţeumane şi consumul de droguri. Proiectuleducaţional „Să prevenim traficul de per-soane” este derulat în colaborare cu Con-federaţia „Pro demnitatea femeii”

Bucureşti – Filiala Roman. Reprezentanţi aiacestei organizaţii s-au întâlnit cu elevii de la„Miron Costin”, cu care au purtat discuţii desprece înseamnă traficul de persoane şi despre regu-lile care trebuie urmate de tineri pentru a nu

cădea victime acestui fenomen.Proiectul educaţional „Spune «Nu!» duşma-

nilor care ţintesc fără greşeală: alcoolul, tutunul,drogurile şi violenţa” este un parteneriat al Co-legiului Tehnic „Miron Costin” cu Poliţia Muni-cipiului Roman. Invitat special a fost agentul şef 

 principal Maria Prepeliţă. Scopul activităţii a fost identificarea factorilor de risc şi prevenirea in-

 fluenţei lor asupra stării de sănătate, cunoaşte-rea şi prevenirea fenomenului de delincvenţă,dezvoltarea responsabilităţii faţă de sănătatea

 proprie şi a celorlalţi. Activitatea s-a încheiat  prin vizionarea unor filmuleţe cu mărturii aleunor tineri foşti consumatori de droguri aflaţi în

 perioada de recuperare, vedete ale muzicii hip-hop. Elevii au fost vizibil sensibilizaţi de cazurile

 prezentate şi interesaţi de subiectul abordat , aspus directorul adjunct al Colegiului Tehnic„Miron Costin”, Crina Cărpuşor.

Au participat elevi de la formele de învăţă-mânt liceal şi profesional, însoţiţi de profesorii:Mihaela Dana Rusu, Mihaela Ciobanu, CristinicaSava, director adjunct, Emanuela Popiţan, VladMăndăşescu şi Gheorghe Puiu.

Alfabetul dansurilor populareeste predat la şcoală

nvăţătorul Mircea Giurgilă, de la Şcoala„Alexandru Ioan Cuza”, a introdus dansu-rile populare ca disciplină opţională laşcoală, încă din 1990. Pasiunea pentru dan-suri populare a avut-o din tinereţe. La 16ani, s-a înscris la cursurile Şcolii Populare

de Artă din Bacău, unde a învăţat ştiinţificlucrurile care îi erau familiare de la horeleşi petrecerile populare din sat. A urmat cursurileŞcolii Populare de Artă în paralel cu cele ale Li-ceului Pedagogic. Prima catedră a avut-o în satulnatal, la Adjudeni, unde a predat până în 1990,când s-a transferat la Şcoala „Alexandru Ioan

Cuza”, de unde, la sfârşitul acestui an şcolar, ur-mează să iasă la pensie. O singură pauză a făcutîn activitatea didactică, între 1996 şi 2000, cândconsătenii din comuna Tămăşeni l-au votat primar.La sfârşitul acestui an şcolar, învăţătorul MirceaGiurgilă se va pensiona, lăsând în urmă 46 de ani

 petrecuţi la catedră. Nu va lăsa în urmă, însă, dan-surile populare. „Intenţionez să mă ocup în conti-nuare de Ansamblul «Ghiocelul», pentru că este

 păcat ca aceşti copii frumoşi, care au evoluat timpde patru ani, să se oprească. Sunt deja formaţi şivor să continue activitatea. Ansamblul va primi în-scrieri noi şi de la alţi copii de gimnaziu dinşcoală, dornici să se implice în această povestefrumoasă”, crede învăţătorul. El colaborează şi cuansamblul de dansuri populare al Casei de Cul-tură, unde lucrează cu un vechi prieten din branşă,

Constantin Artene.

Şah: turneul „Fulg de nea”

coala „Vasile Alecsandri” din Roman a găz-duit sâmbătă, 31 ianuarie 2015, un concursde şah rezervat elevilor de gimnaziu. Am in-vitat să participe elevi de la şcolile generaledin municipiul Roman şi din localităţilearondate acestuia, precum Ion Creangă,Tămăşeni, Adjudeni, Bozieni şi altele. Îm-

 preună cu Bogdan Creţulescu, profesor laŞcoala «Vasile Alecsandri», dar şi cu alţi colegi dela alte şcoli, am decis ca această primă ediţie să

 se numească «Fulg de nea», competiţie din cadrul  proiectului «Şahul, piatra de încercare a inteligen- ţei». Important este să avem cât mai mulţi copii

atraşi către şah, a afirmat Cătălin Artene, profesor la Şcoala generală din comuna Ion Creangă.Au participat 22 de copii, 10 fete şi 12 băieţi,

în principal elevi de la şcolile din Ion Creangă, Tă-măşeni, Liceul Tehnologic Adjudeni şi de la şcolile„Vasile Alecsandri” şi „Calistrat Hogaş” din Roman.

Turneul s-a desfăşurat în două faze. O primărundă s-a disputat în sistem eliminatoriu, dupăcare în concurs au mai rămas patru fete şi cinci bă-ieţi, care au jucat fiecare cu fiecare.

La final, cei mai buni s-au dovedit a fi şahiştiidin comuna Ion Creangă. La fete a învins Geor-giana Podaru, cu 3 puncte, ea fiind urmată deIoana Diaconu (Ion Creangă) şi Maria Ghiuzan(Adjudeni). În concursul masculin s-a impus Ci-

 prian Enea (4 puncte), următorii clasaţi fiind Ni-cuşor Diaconu, tot de la Ion Creangă, respectivDenis Fărăoanu (Tămăşeni).

Cosette ZANOCEA

L

L

 

Î

C

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

8/20

Dubito, ergo cogito...

APOSTOLULag 8

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

Evocare a părintelui Iustin Pârvuşi a misiunii sale creştine şi româneşti

uni 9 februarie, începând cu ora 17.00, la Biblio-teca judeţeană „G.T. Kirileanu” din Piatra Neamţa avut loc o seară de mărturisiri legate de perso-nalitatea Părintelui Iustin Pârvu, cunoscutul du-hovnic şi stareţ al Mănăstirii de la Petru Vodă, din judeţul Neamţ, de la a cărui naştere se împlinescanul acesta 96 de ani şi de la a cărui trecere la celeveşnice comemorăm doi ani.

Întâlnirea a fost moderată de bibliotecarulDan Iacob şi i-a avut ca invitaţi pe scriitorul AdrianAlui Gheorghe, autorul unei serii de volume de inter-viuri cu părintele Iustin şi pe părintele şi scriitorulDorin Ploscaru.

Viaţa părintelui Iustin Pârvu, considerat Duhov-nicul Moldovei, a gravitat, dincolo de ritualul bisericii,

de săvârşire a Sfintei Liturghii şi a Sfintelor Taine, în jurul scaunului de sfat şi spovedanie. Astfel, de dimi-

neaţa până seara, de luni până duminică, sute şi sute deoameni aşteptau, pentru a primi o binecuvântare şi uncuvânt de folos, la uşa chiliei părintelui. Dimensiuneaacestei lucrări a părintelui s-a făcut simţită în zilele deiunie 2013, ce au premers înmormântării părintelui şi,mai ales, în ziua îngropării, perioadă în care zeci de miide oameni s-au perindat pe la sicriul cu trupul neînsu-fleţit al părintelui.

Cu puţin timp înainte de a se muta la Domnul, pă-rintele a spus: „Măi, e bine să mă duc, pentru că nu măduc să dorm…”.

Piatra-Neamţ, citeşte!

Proiectul „Raftul cu iniţiativă – Dezvoltarea de programe de voluntariat în biblioteci”, axat pe conso-lidarea şi dezvoltarea activităţilor de voluntariat în bi- blioteci, iniţiat de Pro Vobis – Centrul Naţional de

Resurse pentru Voluntariat în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice dinRomânia (ANBPR), este gândit a se desfăşura în pe-

rioada mai 2014 – iunie 2015, în cadrul celor 16 bi- blioteci publice din România câştigătoare în procesulde selecţie.

Mihaela Mereuţă, coordonatorul acestui proiect punctează: formula locală a acestui proiect naţional este „PIATRA-NEAMŢ, CITEŞTE!” şi cuprinde ur-mătoarele activităţi: activităţi de lectură publică, ate-liere de scriere creativă pentru copii şi tineri,organizarea unui Târg de carte a editurilor nemţene,organizarea unui concurs de cultură generală („Cine ştie, câştigă! „), ateliere de teatru-lectură, seri de lec-tură („Caravana lecturii publice”), donaţii de carte(„O carte pentru biblioteca noastră!”). Voluntarii carevor alege să se implice în acest proiect vor participala sesiuni de instruire în vederea organizării acestor activităţi, iar această experienţă va fi, cu siguranţă,una importantă sub aspectul implicării sociale, cu be-neficii pe termen lung, pentru fiecare în parte”.

Până acum s-au înscris peste 50 de voluntari, ur-mând ca în continuare să aibă loc instruirea lor şi ac-tivitatea propriu-zisă de voluntariat.

L

Februarie 2015

şa cum am consemnat dejaîntr-un material anterior, în-cepând cu anul 1975, Staţiu-nea a trecut în regim deautofinanţare. O parte dincontractele de cercetare erauîncheiate direct cu diversele

unităţi economice, iar o altă parteerau câştigate prin licitaţie, din

 programele instituite la nivel naţio-nal.

Bugetul apăsa greu pe umeriiinstituţiei. Numărul de salariaţicrescuse nestingherit în vremea re-gimului bugetar. La cei aproape 80de cercetători, laboranţi şi tehni-cieni se adăugau personalul TESA,echipajul de pe vaporul  Emil Ra-coviţă de pe lacul Bicaz, observa-torii de la staţiile meteorologice, şimuncitorii angrenaţi în experimen-tele de acvacultură, a păstrăvuluide la Potoci şi a crapului din lacu-rile extracarpatice.

Se înţelege că, pentru fiecarecolectiv, realizarea obiectivelor dintemele de cercetare echivala cu su-

 pravieţuirea. Mijloacele materialedeveniseră insuficiente pentru că

 punctele de lucru se dispersaserămult, iar teama de a nu rezolvaobiectivele şi a pierde beneficiarulîntreţinea o continuă tensiune.

Multă energie s-a consumat înacei ani în timpul şedinţelor nes-fârşite consacrate încercării de a seajunge la o utilizare judicioasă aresurselor materiale şi la un cadruorganizatoric mai suplu şi mai ope-

rativ. Toate se dovedeau sterile pentru că rămaşi între noi nuaveam o personalitate care să seimpună iar cei pe care ni i-am alessă ne diriguiască, erau de o parteacceptaţi de o alta contestaţi.

Apogeul se atingea la şedin-ţele de partid şi de sindicat, care se

 prelungeau până în noapte, târziu.De fiecare dată erau conduse de undelegat de la Judeţ. Luările de cu-

vânt erau aprige, problemele ata-cate fără înconjur şi cu atacuri durela persoană, încât de cele maimulte ori şedinţele erau scăpate dinmână, cum se spune.

De obicei ne onora cu pre-zenţa secretarul cu propaganda alJudeţenei de Partid, dr. ConstantinPotângă. De la o vreme ne-a aban-donat şi a refuzat să mai participela şedinţele noastre, punându-neeticheta de ultraprofesionişti. Şiavea dreptate! Nu prezentam niciun pericol în fond. Fiecare reven-dica doar dreptul de a rămâne fidel

 profesiei sale şi de a-şi face mese-ria cu onestitate şi cu responsabili-tate civică, dincolo de lipsa de

conştiinţă politică de care ne acuzaautorul cărţii Socialismul şi Cul-tura de masă, ajuns ulterior amba-sadorul României în Vietnam.

Atmosfera tensionată se pre-lungea iar nemulţumiţii au începutsă iasă cu problemele în extramuros, slobozind jalbe la diverseforuri şi, după cum s-a susţinut,ajunse chiar până la celebrul cabi-net 2 de la Bucureşti. În acelaşitimp se pare că Staţiunea începusesă dea de gândit şi Securităţii. Izo-larea instituţiei şi un oarecare liber-tinaj în exprimarea şicomportamentul cercetătorilor,discuţiile purtate prin autobuz cu

ocazia navetei sau chiar la sediu,legate de lectura unor romane cuoarecare factură dizidentă, ale luiAugustin Buzura, Alexandru Iva-siuc sau Marquez cu a lui Toamna Patriarhului, dedicată unui dicta-tor megaloman şi paranoic, eraulucruri care ajungeau sigur la ceiîndrituiţi să vegheze la unitatea demonolit a partidului.

La toate acestea se adăugau şi

alte lucruri care dădeau de gândit.Securitatea nu putea sta liniştită, înmod cert, când ştia că în Staţiuneerau atât de multe maşini de scrisşi zilnic se primea o groază de co-respondenţă venită din străinătate.

 Neliniştea era alimentată apoi şi defrecvenţa cu care Staţiunea primeaoaspeţi din afară, cercetători sosiţila noi în cadrul schimburilor aca-demice, sau prezenţa în perioadeleestivale, a studenţilor străini, veniţi

 pentru stagiul de practică, în spe-cial biologi.

Până la urmă, îngrijoraţi pen-tru propriile scaune, în 1982, no-menclaturiştii au pecetluit soartainstituţiei, hotărând aruncarea în

trei zări a unor oameni a căror sin-gură vină era iubirea cu patimă ameseriei şi orgoliul ştiinţific al pro-fesioniştilor. S-a ajuns astfel la treiunităţi de cercetare, una la Potocişi două la Piatra Neamţ.

Astfel, activitatea de la laculBicaz a fost reorganizată în cadrulStaţiunii de Cercetare şi ProducţieSalmonicolă – Potoci, aparţinândInstitutului de Cercetări Agricole şiSilvice din cadrul MinisteruluiAgriculturii, Industriei Alimentare,Pădurilor şi Apelor.

O parte din cercetătorii biologidin specialităţile de hidrochimie,algologie, microbiologie şi Acva-cultură au constituit Laboratorul deAcvacultură şi Ecologie Acvatică-

 Neamţ, cu sediul în strada Migda-lilor din centrul oraşului.Laboratorul respectiv a fost, vremede două decenii, tutelat pe rând deÎntreprinderea Piscicolă Podu Iloa-iei, apoi de Întreprinderea Pisci-colă Galaţi, trecând în final subadministrarea Universităţii Cuzadin Iaşi.

Tot în Piatra Neamţ, pe stradaAlexandru cel Bun, într-o clădirecu valoare de patrimoniu a fosttransferat colectivul de geonomieşi o altă parte din biologii geneti-cieni, care şi-au continuat cercetă-rile sub vechiul nume al Staţiunii,devenită ulterior Centrul de Cerce-

tări Biologice –Stejarul,

instituţieaflată azi sub tutela Institutului Na-ţional de Cercetare-Dezvoltare

 pentru Ştiinţe Biologice-Bucureşti.Fenomenul de dezmembrare

care a lovit Staţiunea , a fost pentruunii destul de dramatic, dar n-areuşit să diminueze câtuşi de puţinentuziasmul şi voinţa de a izbândişi de a se realiza a fiecăruia, ultra- profesionalismul care-l indignase pe tovarăşul Potângă, rămânând încontinuare o realitate, până la de-zamăgirea care a survenit dupăevenimentele din 1989. Până la

urmă, această dezamăgire a făcutca cea mai mare parte dintre foştiicercetători să se îndrepte spre în-văţământul superior, la solicitareaunor universităţi de tradiţie sau acelor nou înfiinţate.

Aşadar, existenţa de aproapetrei decenii a Staţiunii Stejarul afost una destul de scurtă, reuşindtotuşi să se constituie ca o adevă-rată şcoală, promovând o pleiadăde specialişti de înaltă ţinută pro-fesională, garantată de trecereadoctoratelor sub îndrumarea unor 

 personalităţi ale elitei universitare,

care traversase perioada interbe-lică, mulţi din ei academicieni, oa-meni de recunoscută notorietate în

 propriul domeniu de activitate.Despre evoluţia ulterioară a aces-tor destine şi mai ales a realizărilor editorial – ştiinţifice, cu contribuţiila patrimoniul cultural nemţean şichiar românesc, vom reveni.

 Prof. univ. dr. ConstantinGRASU 

Pionul din munţi al Almei Mater (III)

A

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

9/20

Cogito, ergo sum 

APOSTOLUL Pag 9

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

Atelier de cultură civică

ncepând din 26 ianuarie 2015, Biblioteca Ju-deţeană organizează un Atelier de cultură ci-vică, dezbaterile desfăşurându-se subgenericul „Cult & cultură”. Prima întâlnire aîncercat să contureze profilul acestui atelier de cultură civică, pornind de la afirmaţia filo-sofului Nikolai Berdeaev: „Cultura e legatăde cult, ea este rezultatul diferenţierii şi a ex-tensiunii cultului. Cugetarea filosofică, cu-

noaşterea ştiinţifică, arhitectura, pictura, sculptura,muzica, poezia şi morala, – totul e cuprins în cultulBisericii, organic şi integral, sub o formă încă nedi-ferenţiată” (Nikolai Berdeaev / Destinul culturii). Încadrul atelierului vor fi invitate personalităţi ale vie-ţii culturale şi spirituale din judeţul Neamţ şi din ţară(prima l-a avut ca oaspete pe prof. dr. Adrian G. Ro-

mila, membru al Uniunii Scriitorilor din România),iar întâlnirile (moderate de bibliotecarul şi scriitorulDan Iacob) vor avea loc bilunar, lunea, între orele

17.00 – 19.00, în Sala Atelier „Veronica Micle”.„Zilele Mitropolitului Visarion Puiu”, ediţia a XIX-a

Mitropolitul Visarion Puiu va fi omagiat, în pe-rioada 26 – 28 februarie (N.R  . La acea dată prezentul număr al revistei se va afla deja la tipar ), la Roman,Paşcani şi Mănăstirea Neamţ, în cadrul „Zilelor Mi-tropolitului Visarion Puiu”, manifestare ajunsă anulacesta la cea de-a XIX-a ediţie. Evenimentul este or-ganizat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Arhie- piscopia Romanului şi Bacăului şi Asociaţia„Mitropolit Visarion Puiu”, fiind prilejuit de împlini-rea a 80 de ani de la alegerea, investirea şi înscăunareamitropolitului moldovean.

Manifestările vor debuta joi, 26 februarie, la Ca-tedrala Arhiepiscopală Roman, unde vor fi oficiateSfânta Liturghie şi slujba Parastasului, urmate de un

cuvânt rostit în memoria ierarhului.Cu începere de la ora 14.00, Muzeul de IstorieRoman va găzdui Simpozionul Internaţional „Visa-

rion Puiu – 80 de ani de la alegerea, investirea şi în-scăunarea ca mitropolit al Bucovinei”, o sesiune decomunicări ştiinţifice, lansarea revistei Asociaţiei„Mitropolit Visarion Puiu”, „Valori perene”, nr.4/2014, vizionarea unui film documentar, precum şio expoziţie foto documentară.

De la ora 18.00, va avea loc o masă rotundă, cutema „Asociaţia Visarion Puiu, realizări şi perspec-tive”.

Vineri, 27 februarie, iniţiatorii manifestării vor organiza pelerinajul „Pe urmele lui Visarion Puiu, laPaşcani şi Mănăstirea Neamţ”.

Sâmbătă, în ultima zi a manifestărilor, la Roman,Paşcani şi Mănăstirea Neamţ se vor oficia slujbe de pomenire în memoria mitropolitului Visarion Puiu, cuocazia împlinirii a 136 de ani de la naştere.

Şi la Biserica Ortodoxă Română de la Paris se vaface o slujbă de pomenire pentru Visarion Mitropoli-

tul, ctitorul primei eparhii ortodoxe române din afaragraniţelor ţării. Irina NASTASIU 

Î

Februarie 2015

Căciulaariera mea didactică a fost jalonată dedouă căciuli: una rusească cu clape şialta strămoşească de oaie carpatină.Cum vine asta? Stai să vezi. Am intratîn câmpul muncii în toamna lui ’62,anul când s-a încheiat cooperativizareaagriculturii. Am aterizat la ţară, într-unsat de oameni gospodari şi credincioşi.

Şcoala era din 1930 cu patru săli de clasă şidouă cancelarii: una pentru Şef (director), cea-laltă pentru cadrele didactice de rând. Când adat prima rundă peste cătun, însoţită de ger,mi-au luat-o dinţii la trap. Am păţit ca soldaţiilui Napoleon, surprinşi în 1812 de iarna ru-sească. Mă refer la un vechi tablou intitulat„Retragerea lui Napoleon de la Moscova”.Mai ales că şi profesorii, şi elevii stăteau înclasă cu căciulile pe cap şi mănuşile în mâini.Explicaţia? Şcoala se încălzea cu cărbuni. Ocolegă de suferinţă, care tocmai ieşea la pensieimpresionată de starea mea jalnică mi-a oferitcăciula ei „rusească cu urechi”. Stătea lagazdă, vizavi de şcoală. A zis: „Ţi-o dau gratis,să ai grijă de ea!”. Şi aşa am făcut, am folo-sit-o vreo 10 ani, deşi când elevii mă vedeaucu ea pe cap ziceau: „Asta-i căciula babei deromână”.

Şi anii au trecut. După câteva concursuri profesionale am ajuns pe asfalt. În capitala de judeţ, la o şcoală galonată. Altă viaţă! Parchetceruit, lumină fluorescentă, secretare cu fustiţăscurtă. Trai neneacă! Treceau drumul şi eramîn şcoală. Tata, fiu de ţăran răzeş din Războ-ieni m-a analizat şi a început să clatine dincap. M-a acostat! „Bă, ficior – a zis el – eştidomn de ceva ani, dar căciulă pe cap, ioc. Se poate? Te latră câinii din cartier. Uite cumfacem. Eu în curând plec „dincolo” şi acolonu am nevoie de căciulă. Aşa că îţi dăruiesccăciula mea să ai grijă de ea, că eşti cam îm- prăştiat”. Şi iar m-am făcut proprietar de că-ciulă fără bani. O căciulă ţuţ, neagră cu creţuri.La examenul de gradul I, un profesor univer-sitar, a probat-o în fel şi chip, dar nu i-am dat-o.I-am zis că e danie de la tata şi omul a înţeles.Paradoxal, în ultimul an de învăţământ, un ti-călos mi-a palmat căciula. Auziţi, din cance-larie. Să înnebunesc, nu alta. L-am şi auzit petata mustrându-mă: „Vai de capul tău, prăpă-ditule”. Tată iartă-mă!

 Dumitru RUSU 

Cărţi ale anului 2014:

n dedicaţia de pe exemplarul pe care l-am primit, din amiciţie, pe pagina trei M.M.scrie că îmi o oferă …o carte şi un strop dediversitate… Opul începe cu poezia „Calea

robilor”. După un motto: Je suis ne avec la peur din Celiné Varenne (m-am chinuit pentru că a trebuit să caut accentele dinlimba franceză) autorul îşi aminteşte că…

am intrat în lumea ceasta/pe calea robilor înotând  prin apa tulbure/ a îndoielii şi a suspinelor, în spate ducând o raniţă plină de temeri/cu blesteme şi păcate ancestrale… Prietenii ţi-i mai alegi, dar câţi dintre noi putem alege calea

 pe care venim pe lume…Mihai Merticaru este născut

în satul Beţeşti, comuna Rediu,sat aflat undeva pe dealurile de pemalul drept al Bistriţei, în aval deRoznov. E un peisaj blagian, dedealuri şi văi, de România pito-rească. Versurile din poezia dedi-cată satului natal sunt o elegiemodernă. Ar merita reprodusetoate. Eu am să citez pe sărite,doar câteva, şi sub formă de

 proză, ca o poveste. Motivul?Spaţiul gazetei:  La intrarea în satul natal aceleaşi explozii demiresme şi culori te întâmpină,aceeaşi orgă gravă de melancolii, acelaşi glas declopot se tânguie în clopotniţa bisericii. Bistriţacurge printre fiordurile de aur ale memoriei du-când la vale umbrele peştilor zglobii de odinioarăiar paşii,  poetului, măsoară adâncimea dintremâhnirea de ieri şi cea de azi a beţeştenilor mult mai bogaţi în pagube… Poezia se încheie cu treiversuri: cocorii pleacă rânduri – rânduri/de-atâta pustietate mult te mai//îngânduri… Las pe cititor să asimileze estetic, eu revenind la Motto-ul de laînceputul poeziei. Fericirea: uite-o, – nu-i! (Ge-rard de Nerval). Fericirea rezultă din plăceri, dar Schopenhauer, acum mai bine de un secol scria:Orice plăcere e negativă, pe când durerea e pozi-tivă.

Poezia Silfidă – silfidă = duh aerian, uşor şiagil, în mitologia celtică şi germanică, dar şi fe-meie tânără, zveltă, graţioasă, în accepţiune gene-rală – cred că îi este închinată doamnei deconvieţuire în urbea Pietrei lui Crăciun şi nu altei

silfide care i-o fi tulburat liniştea în anii juneţii. Laaceastă poezie, domnul Merticaru adăugă unmotto din creaţia lui Lucian Blaga, care spunedespre jumătăţile bărbaţilor:

Viori sunt femeile,/vibraţie fără cuvânt,/ vioriaprinse sub arc/ în flăcări şi fum.Auzi: vibraţie fără cuvânt! Doar dacă sufăr 

de hipoacuzie. După mine, femeile sunt mai multtrompete decât viori. Dar, să citim ce părere are şice scrie poetul M. M. despre femeie:

…când ai zâmbit entazic(?)/ pustiul din jur  s-a făcut grădină luxuriantă iar când ai râs în ho-

hote/zările au început să te strige pe nume. Într-o altă strofăadaugă:  feciorească uimire/fe-meie silfidă/tu nu ştii că numeletău e feerie şi cânt celest. Admi-rabil.

Spiritul, modul de a gândi în poezie şi nu numai, în cartea defaţă,  Fiordurile Memoriei, neeste dat şi de motto-urile care leadaugă le unele poezii. Din Emi-nescu preia: Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate.Din Vasile Voiculescu citează(scrie): Să fie dar iubirea omască a durerii?/ Alt chip al eicând poate doarme şi visează?

Din Rabee, poetă persană citează: Fără tine, mie-rea otravă mi-i, ca fierea, şi-alături de tine, otravami-i ca mierea. Cel mai mult mia plăcut ce a zisOmar Khayyam:  Închipuie-ţi că tot ce este-nlume, nu este şi tot ce nu-i în astă lume, este. Să

 parafrazăm puţin această cugetare: Închipuie-ţi căeşti deştept şi nu eşti. De reflectat.

Parcă am mai spus: Mihai Merticaru este uncălinescian. În ce privinţă? La apariţia romanului Bietul Ioanide, George Călinescu a fost acuzat, descriitorii timpului, că foloseşte un limbaj prea ele-vat, livresc. Volumul Fiordurile memoriei, cu celedouă capitole, Papier mâché şi Papier collé nueste scris pentru toată lumea, doar pentru cei cu o

 pregătire superioară. Poate fi folosit însă ca un buninstrument de îmbogăţire a vocabularului elevilor 

 pe lângă bogăţia de idei ce sunt cuprinse în el. Me-rită citit pentru diversitate şi originalitate.

 Emil BUCUREŞTEANU 

Mihai Merticaru – Fiordurile Memoriei Î

C

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

10/20

Pagina Casei Corpului Didactic 

APOSTOLULag 10

Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii

Februarie 2015

ncep prin a mulţumi Casei Corpului Didactic Neamţ, care, prin profesorii ei metodişti ne-au inclus într-un parteneriat educaţionalmenit să identifice modalităţi de valorizareşi promovare a muzeelor şcolare, şcoalanoastră având un exemplu de bune practici:suntem iniţiatorii unui proiect prin care amamenajat, cu sprijinul autorităţilor locale, un

muzeu şcolar intitulat „Casa bunicilor”. Ne puteţivedea şi în spaţiul virtual:http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1862&imgord=2&-%E2%80%9ECASA-BUNICI-LOR%E2%80%9D-PALANCA-Bacau, fiind uniidintre cei ce am inclus „Noaptea muzeelor” şi pen-tru muzeul nostru care s-a bucurat de mulţi vizita-tori.

Mouseion, templul muzelor, era pentru greciun loc de discuţii filosofice şi de contemplare, unloc unde te puteai întâlni cu muzele, unde găseaiinspiraţie. În zilele noastre termenul are sensul de

clădire care adăposteşte obiecte culturale la careare acces publicul. Este un loc al liniştii care încu-rajează contemplarea şi, totodată, a păstrat sensuliniţial pentru că este şi acum un loc care inspiră. O

să argumentez de ce muzeele reprezintă un loc pre-ţios pentru activitatea didactică unde pot fi dezvol-tate competenţe cheie dorite pentru oameniisecolului XXI.

Există percepţia că muzeele, ca şi bibliotecilede altfel, sunt locuri plictisitoare, cu costuri maride întreţinere unde îşi au locul doar tocilarii sau sa-vanţii ciudaţi. Copiii noştri sunt asaltaţi de o mul-titudine de imagini realizate de profesionişti pentrua le atrage atenţia şi a o păstra. Cum mai pot ei să

discearnă între ceea ce le este folositor şi ce nu?Şcoala are datoria să evidenţieze autenticul, pro-funzimea, valoarea, frumosul, iar acestea sunt con-ţinute în obiectele de muzeu sau în filele cărţilor.La prima vedere putem pune un semn de sinonimieîntre noţiunea de muzeu şi cea de conservă. Amân-două sunt incinte în care se păstrează cât mai bineconţinutul protejându-l de factorii fizici şi de trecerea

Î

Şcoala şi muzeele

e întrebăm din ce în ce maides, ce se întâmplă cu tineriinoştri, ce-i îndeamnă să seretragă într-o lume virtuală,să socializeze tot mai puţinsau tot mai altfel decât o fă-

ceam noi, la aceeaşi vârstă?Oare nu am scăpat, de subcontrol, noi – maturii „boom-ul in-formaţional” şi viteza schimbării?Oare nu cumva tot noi, îi lăsăm peunii neaveniţi cocoţaţi pe scaunelelegiuitorilor, ale decidenţilor pe

 probleme ce ţin de calitatea vieţiinoastre? Cred că parte din întrebă-rile puse sunt retorice aşa că… săcăutăm ceva soluţii!

Pentru a ne readuce tinerii înlumea reală, în lumea noastră tre-

 buie să reînvăţăm să trăim alăturicu ei, prin joc, prin învăţare conti-nuă şi prin readucerea naturii înviaţa noastră.

O posibilă soluţie (nu unica!)şi un posibil început ar fi Educaţiaoutdoor .

Educaţia outdoor este un con-cept relativ nou în contextul educa-tiv românesc, însă ea începe din ceîn ce mai mult să capteze interesulactorilor educaţionali din sistemulde învăţământ formal. Există nu-meroase accepţiuni pentru terme-

nul de educaţie outdoor, însă pentrua da o definiţie simplă, putemspune că această formă de educaţiese bazează pe învăţarea în aer liber 

(trebuie să-i scoatem din betoane,din lumea virtuală oferită de calcu-latoare, de telefoanele mobile per-formante, de tablete, de…).

Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentru

mediu, activităţi re-creative, programede dezvoltare perso-nală şi socială, dru-meţii, aventură etc.

Realizând o sin-teză a activităţilor de formare la caream participat fie încalitate de cursant,fie ca lector/forma-tor, am valorizat ca-racteristicile cheieale educaţiei out-door:

 – Educaţia outdoor oferă posi- bilitatea contactului direct cu na-

tura – protecţia mediului reprezintăun subiect de interes mondial, ur- banizarea masiva a produs un efectnociv asupra mediului şi prin faptulcă oamenii nu conştientizează im-

 pactul pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului – educaţia outdoor se desprinde ca omodalitate extrem de benefică pen-tru schimbarea atitudinilor şi com-

 portamentelor faţă de mediu;

 – Educa-ţia outdoor re-

 prezintă o p u t e r n i c ă

sursă de expe-rienţe de învă-ţare – unmediu rela-xant, liber,fără constrân-gerile pe carele impun „cei

 patru pereţi aiunei săli de clasă” poate oferi ele-vilor nenumărate provocări, astfelcă procesul de educare devine pu-ternic, stimulează inspiraţie şi

 poate să schimbe comportamenteantisociale, să creeze o relaţie pu-ternică între oameni, bazată pe spri-

 jin reciproc; – Educaţia outdoor facilitează

 procesul de învăţare al elevilor care

întâmpină dificultăţi în acest sens – cum spuneam mai sus, educaţia

outdoor oferă un climat diferit deînvăţare ce permite elevilor să de-vină mai motivaţi, cu mult mai ca-

 pabili; – Dezvoltare personală atât a

celor care o aplică, cât mai ales aelevilor;

 – Dezvoltarea spiritului deechipă – conexiunea între elevi,elevi-profesori duce la creştereagradului de participare activă, creş-terea cetăţeniei active în rândul am-

 belor categorii; – Educaţia outdoor oferă nenu-

mărate beneficii fizice, emoţionale,mentale ce asigură bunăstarea so-

cietăţii.Obiectivele generale ale edu-caţiei outdoor sunt:

Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţireamuncii în echipă, îmbunătăţirea re-laţiilor sociale, dezvoltarea compe-tenţelor de conducere etc.;

Dezvoltarea abilităţilor demanagement: organizare, coordo-nare, evaluare;

Oferirea unui cadru stimula-tiv de învăţare;

Oferirea posibilităţii creăriiunui mediu relaxant şi motivant înfuncţie de problema identificată – 

 permiţând escaladarea unor niveleînalte de imaginaţie în vederea ob-ţinerii rezultatelor propuse.

Un aspect important al educa-ţiei outdoor este acela că poate con-tribui la creşterea nivelului de

 bunăstare al indivizilor; pe lângă ne-voile de bază ale unei persoane,există şi o serie de nevoi la care edu-caţia outdoor poate răspunde şianume: nevoia de a fi respectat, in-clus social, de a fi activ şi responsa-

 bil, nevoia de a te simţi în siguranţă.Activităţile pe care le-am trăit

alături de colegii de la şcolile gim-naziale: Drăgăneşti, Girov, Ţibu-cani, „Dumitru Almaş” Negreşti,Bodeşti, Borleşti mi-au întărit unsentiment de bucurie: încă mai suntresurse şi soluţii la diminuarea de-

rapajului în care i-am scăpat pe ti-nerii noştri şi germenele vital seregăseşte în colectivele vii (ca inte-racţiune socială, ca afect împărtă-şit) ale cadrelor didactice, înactivităţile extracurriculare organi-zate de aceste colective cu şi pentru

 beneficiarii direcţi (elevii) şi secun-dari (părinţii, membrii comunităţiilocale etc.)

Procesul de învăţare a moduluide abordare al acestui tip de educa-ţie este unul anevoios, deoareceacest proces deosebit de complexnecesită timp pentru a putea fi im-

 plementat cu succes şi pentru a

 putea da rezultatele pe care ledorim. Culmea, necesită timp pen-tru a ne regăsi „Calea” pierdută acomuniunii omului cu natura, cuatât mai mult a românului!

Mulţumesc pe această cale co-legilor ce au demonstrat că ne

 putem încrede în „ziua de mâine”ce poate fi mai generoasă şi pentrutinerii noştri!

 Niculina NIŢĂ – profesor metodist la CCD Neamţ 

O soluţie: Să readucem natura în viaţa noastră!

N

8/9/2019 Apostolul, nr. 174 (2015)

11/20

Pagina Casei Corpului Didactic 

Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii

APOSTOLUL Pag 11Februarie 2015

impului. Toată lumea trebuie să admită că nueste prea interesant. Asumându-şi doar rolulde păstrătoare, multe muzee cu obiecte ex-traordinare nu au parte de ceea ce este esen-ţial – v