1. Studiu de caz privind ambalajele

Ȋnregistraţi ȋn contabilitate următoarele operaţii efectuate ȋn data de S.C. REGAL GOLD S.R.L.:a. ȋn data de 20 mai 2014 se achiziţionează pe baza avizului de ȋnsoţire a mărfii, amabalaje de la SC

INTERNATIONAL SA ȋn valoare de 1000, TVA 24%. Ulterior, se ȋntocmeşte, se trimite şi se decontează factura prin bancă ;

b. ȋn data de 26 mai 2014 se obţine din producţie proprie ambalaje ȋnregistrate la costul de producţie 500 lei, care ulterior se vȃnd cu 800 lei, TVA 24%, ȋncasarea facturii fiscale se face prin bancă ȋn aceaşi zi;

c. ȋn data de 1 iunie 2014 achiziţie ambalaje de la SC OMIA AMBALAJE SA ȋn valoare de 850 lei, TVA 24%. Plata este facută din suma acordată ca avans de trezorerie salariatului responsabil cu achiziţia. Chitanţa nr. 05589 aferentă acestei tranzacţii este ȋnregistrată ȋn Decontul de cheltuieli

d. ȋn data de 5 iunie 2014 livrează către S.C. PARTY S.R.L. băuturi răcoritoare ȋn valoare de 1000 lei plus TVA. Pe un aviz de ȋnsoţire a mărfii se ȋnregistrează ambalajele aferente, care circulă ȋn sistem de restituire, ȋn valoare de 40 lei. Clientul reţine pentru sine ambalaje ȋn valoare de 10 lei, pe care le facturează ulterior

a. - ȋnregistrare achiziţie ambalaje pe baza avizului de ȋnsoţire a mărfii : % = 408 “Furnizori – facturi nesosite” 1240 lei381 “Ambalaje” 1000 lei4428 “TVA neexigibilă” 240 lei

- primire factură : 408 “Furnizori – facturi nesosite” = 401.01 “Furnizori interni” 1240 lei 4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 240 lei

- plată factură prin ordin de plată : 401.01 “Furnizori interni” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 1240 lei

b. - obţinere ambalaje din producţie proprie :381 “Ambalaje” = 711 “Variaţia stocurilor” 500 lei

- vȃnzare ambalaje :4111 “Clienţi” = % 992 lei 708 “Venituri din activităţi diverse” 800 lei 4428 “TVA neexigibilă” 192 lei

- scoatere din gestiune ambalaje vȃndute : 711 “Variaţia stocurilor” = 381 “Ambalaje” 500 lei

- ȋncasare factură fiscală :5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 992 lei

1

- transfer TVA deductibilă :4428 “TVA neexigibilă” = 4426 “TVA deductibilă” 192 lei

c. - acordare avans de trezorerie:542 “Avansuri de trezorerie” = 5311 “Casa ȋn lei” 850 lei

- plată factură achiziţie din avansul de trezorerie : % = 542 “Avansuri de trezorerie” 1054 lei 381 “Ambalaje” 850 lei4426 “TVA deductibilă” 204 lei

d. - livrarea mărfurilor, ȋmpreună cu ambalajele :4111 “Clienţi” = % 1240 lei 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 1000 lei 4427 “TVA colectată” 240 lei 4111 “Clienţi” = 419 “Clienţi-creditori” 40 lei358 “Ambalaje aflate la terţi” = 381 “Ambalaje” 40 lei

- restituirea ambalajelor de către client :419 “Clienţi-creditori” = 4111 “Clienţi” 30 lei381 “Ambalaje” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 30 lei

- facturarea ambalajelor nerestituite:419 “Clienţi-creditori” = 708 “Venituri din activităţi diverse” 10 lei4111 “Clienţi” = 4427 “TVA colectată” 2,4 lei

- scoaterea din evidenţă a ambalajelor nerestituite:608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 10 lei.

2. Studiu de caz privind tranzacţiile cu reduceri comerciale şi financiare

a. S.C. PATRIA S.A. livrează clientului său, S.C. ONOAREA S.R.L. produse finite, respectiv combustibili (pentru client) la preţul de vȃnzare de 2000 lei plus TVA. Pe factură se ȋnregistrează următoarele reduceri: un rabat de 5% şi o remiză de 10%. Ulterior, furnizorul acordă clientului un scont de 2% pentru achitarea prin bancă a facturii ȋnainte de scadenţa ȋnscrisă ȋn contract. Preţul de ȋnregistrare la S.C. PATRIA S.A. al produselor livrate este de 1200 lei.

• Rabatul : 2000 * 5% = 100 lei• Valoarea produselor după deducerea rabatului : 1900 lei• Remiza : 1900 * 10% = 190 lei

2

• Valoarea produselor după deducerea remizei : 1710 lei• TVA calculată la ultimul net : 1710 * 24% = 410 lei• Totalul facturii : 1710 + 410 = 2120 lei• Reducere financiară brută (scont) : 2120 * 2% = 42,4 lei

Ȋnregistrările din contabilitatea furnizorului (PATRIA S.A.) :

- livrarea produselor finite pe bază de factură ȋnregistrată la ultimul net :

4111 “Clienţi” = % 2120 lei 701 “Venituri din vȃnzarea produselor finite” 1710 lei 4427 “TVA colectată” 410 lei

- descărcarea gestiunii de produse finite vȃndute :711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 1200 lei

- ȋncasarea facturii, mai puţin scontul acordat : % = 4111 “Clienţi” 2120 lei 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” (2120 – 42,4) 2077,6 lei 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” 42,4 lei

Scontul nu intră ȋn baza de calcul a TVA. Ca urmare S.C. PATRIA S.A. trebuie să ȋntocmească o factură privind regularizarea TVA aferentă scontului: (42,4 * 24/124 = 8 lei)

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4427 “TVA colectată” -8 lei

Ȋnregistrările din contabilitatea clientului (ONOAREA S.R.L.) :

- achiziţionarea combustibilului, conform facturii ȋnregistrate la ultimul net : % = 401 “Furnizori” 2120 lei

3022 “Combustibili” 1710 lei 4426 “TVA deductibilă” 410 lei

- achitarea facturii, mai puţin scontul primit :401 “Furnizori” = % 2120 lei

5121 “Conturi la bănci ȋn lei” (2120 – 42,4) 2077,6 lei767 “Venituri din sconturi obţinute” 42,4 lei

- regularizarea TVA aferentă scontului, conform facturii primite de la furnizor :4426 “TVA deductibilă” = 767 “Venituri din sconturi obţinute” -8 lei.

b. Reduceri comerciale după facturareFactura iniţială cuprinde: Mărfuri = 10000 lei’+ TVA (24%) = 2400 lei

3

= Total factură 12400 lei

- la primirea facturii se efectuează ȋnregistrarea: % = 401 “Furnizori” 12400 lei 371 “Mărfuri” 10000 lei 4426 “TVA deductibilă” 2400 lei

Ulterior, printr-o factură de reducere se primeşte un rabat de 10% 401 “Furnizori” = % 1240 lei 609 “Reduceri comerciale primite” 10000 * 0,1 = 1000 lei 4426 “TVA deductibilă” 240 lei

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor

La 31.12.2013 S.C. METROPOLIS S.A. constată că unele stocuri şi-au pierdut din valoare de acea se determină valoarea netă de realizare pentru următoarele sortimente:

Sortiment Cost de intrare Valoare netă de realizare

Depreciere (pierdere de valoare)

A 300 lei 310 lei -

B 200 lei 160 lei 40 lei

C 150 lei 150 lei -

D 400 lei 340 lei 60 lei

- ȋnregistrare depreciere 100 lei6814B “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” =394B “Ajustări pentru deprecierea produselor” 40 lei6814D “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” =394D “Ajustări pentru deprecierea produselor” 60 lei La 31.12.2014 se constată că sortimentele A şi B s-au vȃndut. Situaţia stocurilor rămase se prezintă astfel :

Sortiment Cost de intrare Valoare netă de realizare

Depreciere

C 150 lei 160 lei -

4

D 400 lei 380 lei 20 lei

394D “Ajustări pentru deprecierea produselor” = 7814D “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 40 lei Ȋn conturi există un sold pentru ajustare care a devenit inutil la data ȋnchiderii bilanţului pentru 2014, de acea vom anula respectivul provizion:394B “Ajustări pentru deprecierea produselor” = 7814B “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 40 lei.

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor

A. Ȋn cazul utilizării inventarului permanent S.C. BETA S.R.L. care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintă următoarele date privind materiile prime :• stoc iniţial evaluat la costul de achiziţie de 0,80 lei/litru: 200 litri; Ȋn cursul lunii iunie 2014 se efectuează următoarele operaţiuni privind materiile prime:• cumpărare de materii prime: 600 litri la preţul de facturare de 1 leu/litru plus TVA, achitate prin bancă;• cheltuieli de transport: 60 lei plus TVA, care se achită ȋn numerar;• consum de materii prime: 700 litri, evaluat după metoda LIFO.

Varianta I: Entitatea este ȋnregistrată ȋn scopuri de TVA.- achiziţionare de materii prime, conform facturii :

% = 401 “Furnizori” 744 lei 301 “Materii prime” 600 lei 4426 “TVA deductibilă” 144 lei

- achitare cu ordin de plată a materiilor prime :401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 744 lei

- cheltuieli de transport achitate ȋn numerar : % = 5311 “Casa ȋn lei” 74,4 lei 301 “Materii prime” 60 lei 4426 “TVA deductibilă” 14,4 lei

Costul de achiziţie unitar al materiilor prime cumpărate : (600 + 60) / 600 = 1,1 lei/litru- consum de materii prime, conform bonului de consum: 600 * 1,1 + 100 * 0,8 = 740 lei601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 740 lei.

Varianta II: Entitatea nu este ȋnregistrată ȋn scopuri de TVA.- achiziţionare de materii prime, conform facturii: 600 + 144 = 744 lei

301 “Materii prime” = 401 “Furnizori” 744 lei

5

- achitare cu ordin de plată a materiilor prime:401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 744 lei

- cheltuieli de transport achitate ȋn numerar :301 “Materii prime” = 5311 “Casa ȋn lei” 74,4 lei

Costul de achiziţie unitar al materiilor prime cumpărate : (744 + 74,4) / 600 = 1,36 lei/litru- consum de materii prime, conform bonului de consum : 600 * 1,36 + 100 * 0,8 = 896 lei601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 896 lei.

B. Ȋn cazul utilizării inventarului intermitent S.C. BETA S.R.L. care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie, efectuează ȋn cursul perioadei următoarele operaţiuni privind combustibilii:• stoc iniţial de combustibili, evaluat la costul de achiziţie: 200 lei;• cumpărare de combustibili: 500 lei plus TVA, cu plata ȋn numerar. La inventarierea de la sfȃrşitul perioadei se constată un sold de combustibili de 100 lei.

- includerea ȋn cheltuieli a soldului iniţial de combustibili, pornind de la premisa că se vor consuma ȋn cursul perioadei:

6022 “Cheltuieli privind combustibilul” = 3022 “Combustibili” 200 lei

- achiziţionarea de combustibili, cu plata ȋn numerar: % = 5311 “Casa ȋn lei” 620 lei 6022 “Cheltuieli privind combustibilul” 500 lei 4426 “TVA deductibilă” 120 lei

- ȋnregistrarea stocului final de combustibili, stabilit la inventariere:3022 “Combustibili” = 6022 “Cheltuieli privind combustibilul” 100 lei Sau6022 “Cheltuieli privind combustibilul” = 3022 “Combustibili” - 100 lei

Calcularea consumului de combustibili: 200 + 500 – 100 = 600 lei.

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea ȋn patrimoniu

a. S.C. FRUTY IMPORT-EXPORT S.R.L. a achiziţionat din import, ȋn cursul anului 2014, 1000 kg portocale cu scopul de a le revinde pe piaţa internă. Costurile legate de achiziţie au fost:

• valoarea ȋn vamă 24000 lei; • taxe vamale 2600 lei; • TVA plătit ȋn vama 1500 lei; • cheltuieli de transport pe parcurs intern facturate de o firmă specializată 2900 lei; • cheltuieli de manipulare 200 lei;

6

• prime de asigurare necesare asigurării mărfurilor pe parcursul transportului 800 lei; • reducere comercială primită de la furnizor 500 lei;• diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 50000 lei;• costuri de depozitare 700 lei;• costuri de vȃnzare 1800 lei.

• Valoarea ȋn vamă 24000 lei

+ Taxe vamale 2600 lei

+ Cheltuieli de transport pe parcurs intern 2900 lei

+ Cheltuieli de manipulare 200 lei

+ Prime de asigurare 800 lei

- Reducere comercială primită 500 lei

= Cost de achiziţie 30000 lei

371 “Mărfuri” = % 30000 lei 401.02 “Furnizori externi” 24000 – 500 = 23500 lei 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 2600 lei 401.01 “Furnizor interni” 2900 + 200 + 800 = 3900 lei

b. S.C. PRODUCŢIE S.A. fabrică produse finite ȋn următoarele condiţii: • costuri cu materii prime directe 400000 lei;• costuri cu manopera directă 200000 lei;• amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea producţiei 45000 lei;• costuri cu ȋntreţinerea secţiilor ȋn care se fabrică produsele 65000 lei;• costuri indirecte cu materii prime şi materiale 75000 lei;• costuri indirecte cu forţa de muncă 150000 lei;• pierderi de materiale ȋnregistrate la valori neobişnuite 8000 lei;• costuri de vȃnzare 23000 lei;Ȋn cursul lunii s-au fabricat 1200 buc. produse finite, nivelul normal de activitate fiind 1000 buc.

Costuri direct aferente unităţilor produse = 400000 + 200000 = 600000 leiAlocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de producţie, generată de transformarea materialelor ȋn produse finite.Regia fixă de producţie = 45000 + 65000 = 110000 leiRegia variabilă de producţie = 75000 + 150000 = 225000 leiCostul de producţie se determină astfel:• Costurile direct aferente unităţilor produse = 600000 lei+ Regia variabilă de producţie = 225000 lei

7

+ Regia fixă de producţie alocată : 110000 * 1000(nivel real)

1000(nivel normal ) = 110000 lei

= Cost de producţie 935000 lei 345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 935000 lei

6. Studiu de caz privind imobilizările necorporale ȋn curs de execuţie

S.C. TEHNOLOGIE S.A. hotărăşte să-şi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs. Entitatea achită ȋn numerar un avans de 500 lei plus TVA unui institut de proiectare care va realiza lucrările de cercetare. După finalizarea lucrărilor, institutul facturează documentaţia la valoarea de 2000 lei plus TVA. Decontarea facturii se face prin bancă, ţinȃndu-se seama de avansul achitat. Cheltuielile de cercetare se amortizează ȋn 20 de luni.

- ȋnregistrarea avansului acordat, conform facturii şi a chitanţei: % = 404 “Furnizori de imobilizări” 620 lei 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” 500 lei 4426 “TVA deductibilă” 120 lei

404 “Furnizori de imobilizări” = 5311 “Casa ȋn lei” 620 lei

- primirea facturii la finalizarea lucrărilor de cercetare: % = 404 “Furnizori de imobilizări” 2480 lei 233 “Imobilizări necorporale ȋn curs de execuţie” 2000 lei 4426 “TVA deductibilă” 480 lei

- stornarea avansului, conform facturii de stornare: % = 404 “Furnizori de imobilizări” - 620 lei 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” - 500 lei 4426 “TVA deductibilă” - 120 lei

- recepţia documentaţiei: 203 “Cheltuieli de dezvoltare” = 233 “Imobilizări necorporale ȋn curs de execuţie” 2000 lei

- decontarea facturii (2480 – 620 = 1860 lei) 404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 1860 lei

- amortizarea lunară: 2000/20 = 100 lei 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2803 “Amortizarea

cheltuielilor de dezvoltare” 100 lei

- scoaterea din evidenţă a cheltuielilor complet amortizate: 2803 “Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” = 203 “Cheltuieli de dezvoltare” 2000 lei

8

7. Studiu de caz privind imobilizările corporale ȋn curs de execuţie

a. S.C. IMOBILE S.R.L. hotărăşte construirea ȋn regie proprie a unei magazii. Ȋn acest scop, ȋn prima lună au loc următoarele cheltuieli:

• cu materiale auxiliare: 3000 lei;• cu salariile: 2660 lei.Ȋn a doua lună se mai cheltuiesc materiale ȋn valoare de 1000 lei, apoi se recepţionează şi se dă ȋn

folosinţă. Durata normală de funcţionare este de 10 ani.

- cheltuieli cu materiale auxiliare ȋn prima lună:6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 “Materiale auxiliare” 3000 lei

- cheltuieli cu salariile:641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal- salarii datorate” 2660 lei

- ȋnregistrarea investiţiei neterminate la sfȃrşitul lunii:231 “Imobilizări corporale ȋn curs de execuţie” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări

corporale” 3000 lei + 2660 lei = 5660 lei

- cheltuieli cu materialele consumate ȋn luna a doua: 6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 “Materiale auxiliare” 1000 lei

- decontarea cheltuielilor de investiţii ȋn luna a doua:231 “Imobilizări corporale ȋn curs de execuţie” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări

corporale” 1000 lei

- recepţia finală şi darea ȋn funcţiune a clădirii:212 “Construcţii” = 231 “Imobilizări corporale ȋn curs de execuţie” 6660 lei

- amortizarea lunară a magaziei (6660/10 ani/12 luni = 55,5 lei)6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2812 “Amortizarea

construcţilor” 55,5 lei.

b. S.C. IMOBILE S.R.L. ȋncheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. La sfȃrşitul primei luni, constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6000 lei. Ȋn a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor ȋn valoare de 4000 lei. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani. După 30 ani de utilizare, depozitul se vinde cu preţul de 3000 lei, factura ȋncasȃndu-se cu ordin de plată.

- ȋnregistrarea imobilizărilor corporale ȋn curs de execuţie la sfȃrşitul primei luni: % = 404 “Furnizori de imibilizări” 7440 lei 231 “Imobilizări corporale ȋn curs de execuţie” 6000 lei

9

4426 “TVA deductibilă” 1440 lei

- ȋnregistrarea imobilizărilor corporale ȋn curs de execuţie ȋn luna a doua: % = 404 “Furnizori de imibilizări” 4960 lei 231 “Imobilizări corporale ȋn curs de execuţie” 4000 lei 4426 “TVA deductibilă” 960 lei

- darea ȋn exploatare către antreprenor:212 “Construcţii” = 231 “Imobilizări corporale ȋn curs de execuţie” 10000 lei

- achitarea datoriilor către antreprenor:404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 12400 lei

- amortizarea lunară a depozitului: 10000/25 ani/12 luni = 33,33 lei6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2812 “Amortizarea

construcţilor” 33,33 lei

- vȃnzarea depozitului:461 “Debitori diverşi” = 7583 “Venituri din vȃnzarea activelor şi alte operaţii de capital” 3000 lei

- scoaterea din evidenţă a depozitului complet amortizat:2812 “Amortizarea construcţiilor ” = 212 “Construcţii” 10000 lei

- ȋncasarea creanţei cu ordin de plată:5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 461 “Debitori diverşi” 3000 lei.

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu

La S.C. PAN VICTORIA S.R.L. se prezintă stocul iniţial şi mişcările din cursul lunii septembrie 2014 privind materia primă “făină”:

Data Operaţia Cantitatea (kg) Cost unitar (lei)

01.09 Stoc iniţial 300 0,80

08.09 Aprovizionare 500 1,00

16.09 Consum 400

21.09 Aprovizionare 300 1,24

28.09 Consum 600

10

Se evaluează ieşirile de făină, precum şi stocul final pe baza metodelor de evaluare cunoscute

a. Metoda “prima intrare – prima ieşire” (FIFO):

Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc

Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V

01.09 Stoc iniţial

300

0,8

240

08.09 Aproviz. 500

1

500

300 500

0,81

240 500

16.09Consum

300100

0,81

240 100

400

1

400

21.09 Aproviz. 300 1,24 372

400300

11,24

400372

28.09Consum

400200

11,24

400248 100 1,24 124

TOTAL 800 872 1000 988 100 1,24 124

b. Metoda “ultima intrare – prima ieşire” (LIFO):

Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc

Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V

01.09 Stoc iniţial 300 0,8 240

08.09Aproviz. 500 1 500

300500

0,81

240500

16.09Consum 400 1 400

300100

0,81

240100

21.09Aproviz.

300 1,24 372

300100300

0,811,24

240100372

28.09 300 1,24 372

11

Consum 100200

10,8

100160 100 0,8 80

TOTAL 800 872 1000 1032 100 0,8 80

c. Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculat după fiecare receptie:

Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc

Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V

01.09 Stoc iniţial

300 0,8 240

08.09 Aproviz. 500 1 500 800 0,925 740

16.09 Consum 400 0,925 370 400 0,925 370

21.09 Aproviz. 300 1,24 372 700 1,06 742

28.09 Consum 600 1,06 636 100 1,06 106

TOTAL 800 872 1000 1006 100 1,06 106

CMP08.09 = 300∗0,8+500∗1

300+500 = 0,925 lei

CMP21.09 = 400∗0,925+300∗1,24

400+300 = 1,06 lei

d. Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculat la sfȃrşitul lunii:

Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc

Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V

01.09 Stoc iniţial 300 0,8 240

08.09Aproviz. 500 1 500 800

16.09

12

Consum 400 400

21.09Aproviz. 300 1,24 372 700

28.09Consum 600 100

TOTAL 800 872 1000 1,01 1010 100 1,01 101

CUMP = 240+872300+800 = 1,01 lei

9. Studiu de caz privind producţia ȋn curs de execuţie aferentă stocurilor

Pentru realizarea unei producţii finite de 5000 buc., SC PAN VICTORIA SRL efectuează ȋn cursul lunii aprilie 2014 următoarele cheltuieli de producţie: cu materiile prime – 2000 lei; cu materialele – 900 lei, cu colaboratorii – 600 lei.Producţia finită se ȋnregistrează la costul standard de 0,8 lei/buc. Se livrează 3000 de buc produse finite la preţul de vȃnzare de 1,2 lei/buc, TVA 24%, ȋncasarea făcȃndu-se cu ordin de plată. La inventarierea de la sfȃrşitul lunii se constată un stoc de produse neterminate evaluate la costul efectiv de 500 lei. Ȋn a doua lună se mai realizează produse finite ȋn cantitate de 4000 buc, efectuȃndu-se următoarele cheltuieli: cu materiile prime – 2100 lei, cu materialele – 700 lei, cu colaboratorii – 600 lei. Costul efectiv aferent producţiei finite obţinute ȋn a doua lună este de 3000 lei. Se livrează produse finite ȋn cantitate de 5000 buc la preţul de vȃnzare de 1,2 lei/buc, TVA 24%. Factura se ȋncasează cu ordin de plată.

- cheltuieli cu materiile prime ȋn prima lună:601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 2000 lei

- cheltuieli cu materialele ȋn prima lună:602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 “Materiale consumabile” 900 lei

- cheltuieli cu colaboratorii ȋn prima lună:621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori” 600 lei

- recepţia produselor finite obţinute ȋn prima lună, la cost standard:345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 5000 buc * 0,8 lei/buc = 4000 lei/buc

- livrarea de produse finite:4111 “Clienţi” = % 4464 lei 701 “Venituri din vȃnzarea produselor finite” 3600 lei

13

4427 “TVA colectată” 864 lei

- ȋncasarea prin bancă a facturii:5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 4464 lei

- scoaterea din evidenţă a produselor livrate:711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 3000 buc * 0,8 lei/buc = 2400 lei/buc

- producţia ȋn curs de execuţie stabilită la sfȃrşitul primei luni:331 “Produse ȋn curs de execuţie” = 711 “Variaţia stocurilor” 500 lei

- diferenţele de preţ aferente producţiei obţinute = cost efectiv aferent producţiei finite – cost standard = 3500 lei – 4000 lei = -500 lei

348 “Diferenţe de preţ la produse” = 711 “Variaţia stocurilor” -500 lei

- diferenţele de preţ aferente producţiei vȃndute = 2400 * (-0,125) = -300 lei

coeficietul diferenţelor de preţ =SI 348+RD348SI 345+RD345

=−5004000 = - 0,125 lei

711 “Variaţia stocurilor” = 348 “Diferenţe de preţ la produse” -300 lei

- stornarea producţiei neterminate la ȋnceputul lunii a doua:711 “Variaţia stocurilor” = 331 “Produse ȋn curs de execuţie” 500 lei

- cheltuieli cu materiile prime ȋn a doua lună:601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 2100 lei

- cheltuieli cu materialele ȋn a doua lună:602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 “Materiale consumabile” 700 lei

- cheltuieli cu colaboratorii ȋn a doua lună:621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori” 600 lei

- recepţia produselor finite obţinute ȋn a doua lună, la cost standard:345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 4000 buc * 0,8 lei/buc = 3200 lei/buc

- livrarea de produse finite”4111 “Clienţi” = % 7440 lei 701 “Venituri din vȃnzarea produselor finite” 6000 lei 4427 “TVA colectată” 1440 lei

- ȋncasarea prin bancă a facturii5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 7440 lei

- scoaterea din evidenţă a produselor livrate, la cost standard:

14

711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 5000 buc * 0,8 lei/buc = 4000 lei/buc

- diferenţele de preţ aferente produselor finite obţinute = 3000 – 4000 * 0,8 = -200 lei348 “Diferenţe de preţ la produse” = 711 “Variaţia stocurilor” -200 lei

- diferenţele de preţ aferente producţiei vȃndute = 4000 * (-0,0833) = -333,2 lei

coeficientul diferenţelor de preţ = SI 348+RD348SI 345+RD345 =

−200−2001600+3200 = -0,0833 lei

711 “Variaţia stocurilor” = 348 “Diferenţe de preţ la produse” -333,2 lei

- producţia ȋn curs de execuţie stabilită la sfȃrşitul lunii a doua:331 “Produse ȋn curs de execuţie” = 711 “Variaţia stocurilor” 500 + 3400 – 3000 = 900 lei.

10. Studiu de caz privind contabilizarea tranzacţiilor ȋn sistem second – hand

SC HAINE SRL achiziţionează 600 kg haine second – hand la preţul de 20 lei/kg. Valoarea mărfii pe factura furnizorului este de 12000 lei plus TVA şi se achită cu ordin de plată. Marfa se va vinde la bucată. Ȋn acest sens se va ȋntocmi un proces verbal de transformare a mărfii din kg ȋn bucăţi. Ȋn baza procesului verbal ȋntocmit, rezultă 10000 bucăţi haine la preţul de 1,2 lei/buc (600 kg * 20 lei/kg = 12000 lei / 10000 buc = 1,2 lei/buc). Se ȋntocmeşte NIR-ul, pe baza procesului verbal pentru marfa intrată de 10000 buc, le preţul de 1,2 lei/buc (preţ furnizor) şi preţul de vȃnzare cu amănuntul de 3,6 lei/buc. Din Jurnalul de vȃnzări rezultă că s-au vȃndut mărfuri ȋn valoare de 11500 lei (inclusiv TVA)

- achiziţia mărfii second hand şi recepţia acesteia:371 “Mărfuri” = % 36000 lei 401 “Furnizori” 12000 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 19355 lei 4428 “TVA neexigibilă” 4645 lei

Conform art 152^2 din Codul fiscal, societatea a optat pentru aplicarea regimului special de TVA pentru bunurile second-hand. Baza de impozitare a TVA colectată este marja profitului determinate, ca diferenţă ȋntre preţul de vȃnzare şi preţul de cumpărare.

- vȃnzarea şi ȋncasarea mărfurilor pe baza bonului fiscal emis: Deoarece aplicăm regimul special de TVA pentru bunurile second-hand, care presupune determinarea TVA colectată doar la marja de profit, care se determină la finalul perioadei fiscale, conform art. 152^2 alin. (13) lit. a) din Codul fiscal şi punctului 64 alin. (4) şi (7) din normele de aplicare aferente, atunci TVA colectată nu se va cunoaşte ȋn cursul perioadei fiscale, ci doar la finalul acesteia.

5311 “Casa ȋn lei” = 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 9274 lei5311 “Casa ȋn lei” = 4427 “TVA colectată” 2226 lei

15

- achitarea facturii furnizorului:

5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 401 “Furnizori” 12000 lei

- coeficientul mediu de rabat: k = (Si378 + Rc378) / (Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428) = 19355 / (36000 - 4645) = 0,6173

- descărcarea din gestiune a mărfurilor vȃndute: % = 371 “Mărfuri” 11500 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 3101 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 6173 lei 4428 “TVA neexigibilă” 2226 lei

11. Studiu de caz privind tranzacţiile ȋn regim de consignaţie

Un angrosist trimite un lot de mărfuri ȋn valoare de 1000 lei evaluate la cost de achiziţie pentru a fi vȃndute ȋn consignaţie la valoarea de vănzare de 1200 lei plus TVA. Comisionul practicat de către consignaţie este de 20%. După vȃnzarea ȋn numerar a mărfurilor, angrosistul emite factura, care se ȋncasează de la consignaţie prin bancă.a. Ȋn contabilitatea deponentului (angrosistului)

- depunerea mărfurilor ȋn consignaţie:357 “Mărfuri aflate la terţi” = 371 “Mărfuri” 1000 lei

- emiterea facturii după ce consignaţia a vȃndut mărfurile:4111 “Clienţi” = % 1488 lei 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 1200 lei 4427 “TVA colectată” 288 lei

- descărcarea gestiunii de mărfurile vȃndute:607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 357 “Mărfuri aflate la terţi” 1000 lei

- ȋncasarea facturii privind mărfurile vȃndute prin consignaţie:5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 1488 lei

b. Ȋn contabilitatea consignaţiei- primirea mărfurilor ȋn consignaţie ȋnregistrate la preţul deponentului:

Debit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 1200 lei

- vȃnzarea mărfurilor:5311 “Casa ȋn lei” = % 1786 lei 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” (1200 * 1,2) 1440 lei 4427 “TVA colectată” (1440 * 0.24) 346 lei

16

- ȋncărcarea gestiunii cu mărfurile vȃndute371 “Mărfuri” = % 1786 lei 401 “Furnizori” 1200 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” (1200 * 0.2) 240 lei

4428 “TVA neexigibilă” (1440 * 0.24) 346 lei 4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” (1200 * 0,24) 288 lei

- descărcarea gestiunii de mărfurile vȃndute:% = 371 “Mărfuri” 1786 lei607 “Cheltuieli privind mărfurile” 1200 lei378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 240 lei4428 “TVA neexigibilă” 346 lei

- scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a mărfurilor vȃndute:Credit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 1200 lei

- achitarea ȋn numerar a mărfurilor vȃndute: 1200 + 288 = 1488 lei401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 1488 lei.

12. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de amanet

La data de 15.09.2013, casa de amanet S.C. X S.R.L. ȋncheie un contract cu o persoană fizică, proprietară a unui bun de valoare, pe baza căruia ȋi acordă un ȋmprumut ȋn sumă de 2500 lei pe o perioada de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%. Comision = 2500 * 0.15 = 375 lei

- acordarea ȋmprumutului:2678 “Alte creanţe imobilizate” = 5311 “Casa ȋn lei” 2500 lei

- extracontabil se ȋnregistrează bunurile primite ȋn regim de amanet:Debit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 2500 lei

La data scadentă, pot intervenii următoarele situaţii:a. - persoana fizică rambursează ȋmprumutul şi comisionul, primind ȋn schimb bunul de valoare:

5311 “Casa ȋn lei” = 2678 “Alte creanţe imobilizate” 2500 lei5311 “Casa ȋn lei” = 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 375 lei

- casa de amanet va returna bunurile din custodia proprietarului:Credit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 2500 lei

17

Dobȃnzile şi comisioanele ȋncasate de casele de amanet pentru acordarea de ȋmprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 şi 2, sunt operaţiuni scutite de TVA. b. – persoana fizică nu restituie la data scadentă ȋmprumutul şi comisionul:

Ȋn aceste condiţii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta poate opta fie, pentru păstrarea ȋn patrimoniu a bunului fie, pentru valorificarea acestuia prin vȃnzare obişnuită sau ȋn sistem de consignaţie, potrivit contractului ȋncheiat cu debitorul. Dacă societatea hotăreşte reţinerea bunului ȋn patrimoniu, ca mijloc fix:

- se ȋnregistrează mijlocul fix:213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” = 2678 “Alte creanţe

imobilizate” 2500 lei

- se ȋnregistrează mijlocul fix la valoarea de piaţă, presupunem că valoarea de piaţă este de 3400 lei213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” = 7588 “Alte venituri din

exploatare” 3400 lei

Dacă se hotăreşte vȃnzarea bunului, ȋn funcţie de modalitatea de valorificare, se disting situaţiile:1. La vȃnzarea obişnuită se cunosc: preţ evaluat – 2600 lei, adaos comercial 20% - 520 lei, TVA

(3120 * 0,24 = 749 lei) - ȋnregistrarea intrării ȋn gestiune a mărfii:

371 “Mărfuri” = 2678 “Alte creanţe imobilizate” 2600 lei371 “Mărfuri” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 520 lei371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă” 749 leiCredit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 2500 lei

- ȋnregistrarea vȃnzării bunului:5311 “Casa ȋn lei” = 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 3120 lei5311 “Casa ȋn lei” = 4427 “TVA colectată” 749 lei

- ȋnregistrarea descărcării din gestiune a bunului:607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 2600 lei607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 520 lei607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 4428 “TVA neexigibilă”

2. La vȃnzarea ȋn sistem de consignaţie se cunosc: preţ evaluat – 2600 lei, adaos comercial 10% - 260 lei, TVA (2860 * 0,24 = 686 lei)

- ȋnregistrarea vȃnzării bunului:5311 “Casa ȋn lei” = 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 2860 lei5311 “Casa ȋn lei” = 4427 “TVA colectată” 686 lei

- casa de amanet anunţă persoana fizică de vȃnzarea mărfii şi ȋnregistrează ȋn gestiune marfa:371 “Mărfuri” = 2678 “Alte creanţe imobilizate” 2600 lei

18

371 “Mărfuri” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 260 lei371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă” 686 lei

- ȋnregistrarea descărcării din gestiune a mărfii vȃndute: 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 2600 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 260 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 4428 “TVA neexigibilă” 686 lei Credit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 2500 lei.

c. Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul reţine comisionul perceput, din ȋmprumutul acordat

Comision = 2500 * 0,15 = 375 lei- acordarea ȋmprumutului, plata a 2125 lei şi reţinerea bunului cu o valoare de 2500 lei

2678 “Alte creanţe imobilizate” = 5311 “Casa ȋn lei” 2125 leiDebit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 2500 lei

- la scadenţă, proprietarul bunului returnează suma ȋmprumutată plus comisionul:5311 “Casa ȋn lei” = % 2875 lei 2678 “Alte creanţe imobilizate” 2125 lei 462 “Creditori diverşi” 375 lei 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 375 lei

- casa de amanet returnează bunurile din custodie proprietarului:Credit cont 8033 “Valori materiale primite ȋn păstrare sau custodie” 2500 lei

- dacă la scadenţă proprietarul nu se prezintă cu suma reprezentȃnd contravaloarea ȋmprumutului, casa de amanet devine proprietara bunului şi ȋi restituie diferenţa pȃna valoarea evaluată initial

462 “Creditori diverşi” = 5311 “Casa ȋn lei” 375 lei.

13. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de schimb valutar

a. Ȋn data de 05.05.2014 un client cumpără 1000 euro la cursul afişat de 4,4500 lei/euro. Casa de schimb vinde euro. Curs BNR – 4,4419 lei/euro. 5311 “Casa ȋn lei” = 5314 “Casa ȋn valută” 4,4419 lei/euro curs BNR * 1000 euro = 4441,9 lei 5311 “Casa ȋn lei” = 708 “Venituri din activităţi diverse” 4450 lei valoare la curs vȃnzare euro afişat – 4441,9 lei valoare la curs BNR = 8,1 lei. Ȋn data de 15.05.2014 un client vinde 850 euro la curs afişat de 4,4419 lei/euro. Casa de schimb cumpără euro. Curs BNR – 4,4349 lei/euro. 5314 “Casa ȋn valută” = 5311 “Casa ȋn lei” 850 euro * 4,4419 lei/euro curs afişat = 3775,62 lei

19

5314 “Casa ȋn valută” = 708 “Venituri din activităţi diverse” 3769,67 lei valoare la curs BNR – 3775,62 valoare la curs cumpărare euro = 5,95 lei

b. Plusurile şi minusurile ȋn casă stabilite de către persoana desemnata ȋn firmă să verifice zilnic numerarul din caseria lei şi caseria devize şi registrele contabile aferente.

Ȋn data de 31.01.2014 presupunem că la casa ȋn lei, soldul registrului de casă este de 5585 lei iar numerar se stabileşte o sumă de 5800 lei deci un plus de 215 lei iar, la casa ȋn valută un sold de 3100 euro iar numerar 3250 euro deci, un plus de 150 euro la un curs BNR de 4,4978 lei/euro

5311 “Casa ȋn lei” = 758 “Alte venituri din exploatare” 215 lei5314 “Casa ȋn valută” = 758 “Alte venituri din exploatare” 150 euro * 4,4978 lei/euro = 674,67

leiȊn data de 31.01.2014 presupunem că la casa ȋn lei, soldul registrului de casă este de 5659 lei iar

numerar se stabileşte o sumă de 5600 lei deci un minus de 59 lei iar, la casa ȋn valută un sold de 3010 euro iar numerar 3000 euro deci, un minus de 10 euro la un curs BNR de 4,4978 lei/euro. Ambele se impută casierului.

658 “Alte cheltuieli de exploatare” = 5311 “Casa ȋn lei” 59 lei658 “Alte cheltuieli de exploatare” = 5314 “Casa ȋn valută” 10 euro * 4,4978 lei/euro = 44,98

lei- recuperarea debitului de la persoana vinovată prin facturare:461 “Debitori diverşi” = 758 “Alte venituri din exploatare” 59 lei + 44,98 lei = 103,98 lei461 “Debitori diverşi” = 4427 “TVA colectată” 24,96 lei

- ȋncasarea debitului:5311 “Casa ȋn lei” = 461 “Debitori diverşi” 59 lei5314 “Casa ȋn valută” = 461 “Debitori diverşi” 44,98 leiPresupunem că ȋncasarea debitului la casa ȋn devize se face ȋn data de 10.02.2014 la curs BNR

4,4754 lei/euro.665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5314 “Casa ȋn valută” 44,98 lei - 44,75 lei =

0,23 lei.

c. Bancnote deteriorate şi răscumpăratePresupunem că la sfȃrşitul zilei de 03.03.2014 se constată deteriorarea unei bancnote de 100 euro

ce nu mai poate fi pusă ȋn circulaţie şi se hotăreşte ca aceasta să fie returnată Băncii Naţionale care o răscumpără la o valoare de 70% din valoarea de piaţă. Curs BNR – 4,5169 lei/euro.

- predarea bancnotei: 671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” = 5314 “Casa ȋn valută”

100 euro * 4,5169 lei/euro = 451,69 lei- recuperarea a 70% din valoarea bancnotei:5311 “Casa ȋn lei” = 768 “Alte venituri financiare” 451,69 lei * 70% = 316,18 lei

d. Cecuri de călătorieȊn data de 15.04.2014 se cumpără cecuri de călătorie de la un client, valoare CEC 400 euro, curs

BNR 4,4646 lei/euro.- curs afişat de casa de schimb 4,4512 lei/euro pentru cumpărare euro:

20

5328 “Alte valori” = 5311 “Casa ȋn lei” 400 euro * 4,4512 lei/euro = 1780,48 lei 5328 “Alte valori” = 708 “Venituri din activităţi diverse” 5,36 lei (1785,84 lei adică 400 euro * 4,4646 lei/euro – 1780,48 lei adică 400 euro * 4,4512)

- remiterea CEC-ului către banca emitentă, se face pe bază de borderouri:5114 “Efecte remise spre scontare” = 5328 “Alte valori” 400 euro * 4,4646 lei/euro = 1785,84 lei

- ȋncasarea CEC-ului la data de 21.04.2014 prin bancă la curs BNR 4,4607 lei/euro:5124 “Conturi la bănci ȋn valută” = 5114 “Efecte remise spre scontare” 1785,84 lei665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 1,56 lei.

14. Studiu de caz privind importul de bunuri

Ȋn data de 20.02.2014 S.C. ALIEN CAT S.R.L., persoană juridical ȋnregistrată ȋn scopuri de TVA, importă mărfuri la preţul extern de 1500 euro la cursul de 4,5239 lei/euro. Taxele vamale sunt de 8%, iar comisionul vamal de 0,5% din preţul extern al mărfurilor. Taxele vamale şi comisionul se achită prin virament bancar, ȋn lei. Ȋn data de 03.03.2014 mărfurile se achită prin bancă la cursul de 4,5169 lei/euro. Mărfurile se evaluează la costul de achiziţie.

- recepţia mărfurilor importate: Preţul extern = 1500 euro * 4,5239 lei/euro = 6785,9 lei 371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 6785,85 lei Taxe vamale = 6785,85 lei * 0,08 = 542,87 lei 371 “Mărfuri” = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 542,87 lei Comisionul vamal = 6785,85 lei * 0,005 = 33,93 lei 371 “Mărfuri” = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 33,93 lei

- achitarea TVA ȋn vamă: (6785,85 + 542,87 + 33,93) * 24% = 1767 lei4426 “TVA deductibilă” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 1767 lei

- achitarea taxelor vamale şi a comisionului vamal: 542,87 + 33,93 = 576,8 lei446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 576,8 lei

- achitarea mărfurilor la cursul de 4,5169 lei/euro:401 “Furnizori” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 1500 euro * 4,5169 lei/euro = 6775,35 lei

- ȋnregistrarea diferenţelor de curs valutar favorabile: (4,5169 – 4,5239) * 1500 = 10,5 lei401 “Furnizori” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 10,5 lei.

21

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri

S.C. NICE FASHION S.R.L. are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata . Ȋn data de 30.04.2014 achiziţionează mărfuri ȋn valoare de 1600 lei plus TVA. Ȋn data de 05.05.2014 exportă mărfurile la preţul extern de 1100 euro la cursul de 4,4419 lei/euro. La acelaşi curs se achită ȋn numerar asigurarea pe parcursul extern de 50 euro şi transportul pe parcurs extern de 65 euro. Factura privind mărfurile se ȋncasează prin bancă ȋn data de 19.05.2014 la cursul 4,4304 lei/euro.

- recepţia mărfurilor:% = 401 “Furnizori” 1984 lei

371 “Mărfuri” 1600 lei 4426 “TVA deductibilă” 384 lei

- achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate ȋn lei:401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 1984 lei

- achitarea ȋn valută a asigurării pe parcurs extern: 50 euro * 4,4419 lei/euro = 222,1 lei613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 5314 “Casa ȋn valută” 222,1 lei

- achitarea ȋn valută a transportului pe parcurs extern: 65 euro * 4,4419 lei/euro = 288,72 lei624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” = 5314 “Casa ȋn valută” 288,72 lei

- livrarea la export a mărfurilor:4111 “Clienţi” = 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 1100 euro * 4,4419 lei/euro = 4886,09 lei

- descărcarea gestiunii cu mărfurile vȃndute:607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 1600 lei

- ȋncasarea ȋn valută a creanţei externe:5124 “Conturi la bănci ȋn valută” = 4111 “Clienţi” 1100 euro * 4,4419 lei/euro = 4886,09 leiValoare ȋncasată = 1100 euro * 4,4304 lei/euro = 4873,44 lei665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 12,65 lei

- regularizarea conturilor de TVA la sfȃrşitul lunii:4424 “TVA de recuperat” = 4426 “TVA deductibilă” 384 lei.

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor pe bază de comision

S.C. INVEST S.R.L. vinde creanţe ȋn valoare de 3125 lei faţă de S.C. BIZON COM IMPORT EXPORT S.R.L. unei firme specializate contra unui comision de 20%.

22

- primirea sumei de la firma care a achiziţionat creanţa:5311 “Casa ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 3125 lei – 3125 * 0.2 = 2500 lei

- primirea facturii pentru serviciul de preluare a creanţei neȋncasate: % = 401 “Furnizori” 775 lei 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 625 lei

4426 “TVA deductibilă” 150 lei

- compensarea creanţei cu datoria şi achitarea TVA:401 “Furnizori” = % 775 lei 4111 “Clienţi” 625 lei 5311 “Casa ȋn lei” 150 lei.

17. Studiu de caz privind stocurile ȋn curs de aprovizionare

La ȋnceputul lunii marte 2014, societatea PURE GOLD SA cumpără de la un furnizor cu sediul ȋn SUA, materii prime ȋn valoare de 50000 USD. Bunurile sunt transportate pe cale navală, iar cumpărătorul intră ȋn posesia materiilor prime din momentul ȋn care bunurile sunt ȋncărcate pe navă, ȋn portul vȃnzătorului. Ȋn data de 11.03.2014, transportatorul efectuează ȋn numele cumpărătorului, atȃt ȋncărcarea, cȃt şi recepţia bunurilor, curs BNR - 3,2494 lei/USD. Recepţia bunurilor se face de către transportator ȋn numele cumpărătorului. La recepţie nu se constată diferenţe faţă de cantitatea livrată de vȃnzător, moment ȋn care transportatorul confirmă cumpărătorului existenţa bunurilor solicitate şi transmite o copie a facturii primite de la furnizor şi o copie a procesului- verbal de recepţie. Pe toată perioada transportului pȃnă la predarea bunurilor către cumpărător, acestea se află ȋn proprietatea cumpărătorului şi ȋn răspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face ȋn 7 zile calendaristice de la ȋncărcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 18.03.2014. Curs valutar la data plăţii facturii 3,2420 lei/USD. Bunurile ajung ȋn ţară ȋn data de 13.05.2014. Odată ajunse ȋn ţară, transportatorul predă cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport ȋn valoare de 5500 USD. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 13.05.2014, curs BNR 3,2215 lei/USD. Ȋn perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte taxele vamale ȋn sumă de 12900 lei şi TVA ȋn sumă de 46341 lei. Plata cheltuielilor de transport se face ȋn 2 zile calendaristice de la data facturii, respectiv ȋn data de 15.05.2014, curs BNR 3,2468 lei/USD. Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date ȋn consum ȋn vederea prelucrării acestora.

- Recunoaşterea stocurilor pe baza documentaţiei transmise/confirmate de transport:321 “Materii prime ȋn curs de aprovizionare” = 401 “Furnizori” 50000 USD * 3,2494

lei/USD = 162470 lei

- plata furnizorului:401 “Furnizori” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 162470 lei

23

Valoare la data plăţii conform cursului din data plăţii = 50000 USD * 3,2420 lei/USD = 162100 lei

5124 “Conturi la bănci ȋn lei” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 370 lei.

- preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora şi recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin ȋnregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de achiziţie. Astfel, costul de achiziţie al materiilor prime, ȋn valoare de 193088,25 lei cuprinde:

• preţ de achiziţie = 162470 lei• cheltuieli de transport- aprovizionare = 5500 USD * 3,2215 lei/USD = 17718,25 lei• taxele vamale = 12900 lei

TVA plătită ȋn vamă ȋn sumă de 46341 lei nu este inclusă ȋn costul de achiziţie ȋntrucȃt această taxă este recuperabilă.

301 “Materii prime” = % 193088,25 lei 321 “Materii prime ȋn curs de aprovizionare” 162470 lei 401 “Furnizori” 17718,25 lei 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 12900 lei

- plata cheltuielilor de transport:401 “Furnizori” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 17718,25 leiValoare la data plăţii conform cursului din data plăţii = 5500 USD * 3,2468 lei/USD =

17857,4 lei665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 139,15 lei

- plata taxelor vamale şi TVA, calculate ȋn vamă: % = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 59241 lei 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 12900 lei 4426 “TVA deductibilă” 46341 lei

- ȋnregistrarea consumului de materii prime:601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 193088,25 lei.

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terţi

SC WOOD SRL are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului. Trimite la terţi pentru fasonare lemn rotund ȋn valoare de 1000 lei. Preţul prelucrării materiei prime este de 50 lei plus TVA. Ulterior, materiile prime prelucrate se returnează.

- trimiterea materiilor prime pentru prelucrare pe bază de aviz de ȋnsoţire a mărfii:351 “Materii şi materiale aflate la terţi” = 301 “Materii prime” 1000 lei

- costul prelucrării, conform facturii: % = 401 “Furnizori” 62 lei

24

301 “Materii prime” 50 lei4426 “TVA deductibilă” 12 lei

- reȋntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime:301 “Materii prime” = 351 “Materii şi materiale aflate la terţi” 1000 lei

19. Studiu de caz privind stocurile aflate ȋn custodie la terţi

a. Datorită lipsei spaţiilor de depozitare, se trimit la terţi pentru depozitare temporară produse finite ȋn valoare de 500 lei. Chiria percepută pentru ȋnchirierea depozitului este de 20 lei şi se achită ȋn numerar. Ulterior, produsele sunt aduse ȋn entitate.

- trimiterea la terţi a produselor finite:354 “Produse aflate la terţi” = 345 “Produse finite” 500 lei

- achitarea chiriei:612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 5311 “Casa ȋn lei” 20 lei

- aducerea produselor ȋn entitate:345 “Produse finite” = 354 “Produse aflate la terţi” 500 lei.

b. O fermă achiziţionează, conform facturii, porci pentru ȋngrăşat ȋn valoare de 1500 lei plus TVA, care se lasă o perioadă ȋn custodia furnizorului, după care se aduc ȋn entitate.

- achiziţionarea porcilor şi lăsarea acestora ȋn custodia furnizorului: % = 401 “Furnizori” 1860 lei 356 “Animale aflate la terţi” 1500 lei 4426 “TVA deductibilă” 360 lei

- aducerea animalelor de la furnizor:361 “Animale şi păsări” = 356 “Animale aflate la terţi” 1500 lei

20. Studiu de caz privind vȃnzările de stocuri prin cedarea de comision

Societatea ALFA a vȃndut ȋn luna iulie 2014 mărfuri la extern ȋn comision, practicȃnd un comision de 5%, valoarea externă CAF fiind de 4500 USD, transportul extern antecalculat de 250 USD, iar transportul extern efectiv (adică facturat de prestatorul de servicii de 300 USD). Cursurile de schimb au fost următoarele:• la livrarea mărfurilor: 3,1 lei/USD• la ȋncasarea contravalorii mărfurilor: 3,2 lei/USD

25

• la facturarea cheltuielilor de transport: 3,18 lei/USD• la plata cheltuielilor de transport: 3,31 lei/USD

Determinarea comisionului societăţii de intermediere:Valoarea externă CAF = 4500 USD * 3,1 lei/USD = 13950 leiTransportul pe parcurs extern = 250 USD * 3,1 lei/USD = 775 leiValoarea externă FOB = (4500 USD – 250 USD) * 3,1 lei/USD = 13175 leiComision = (4250 USD * 5%) * 3,1 lei/USD = 212,5 USD * 3,1 lei/USD = 658,75 leiSuma datorată proprietarului bunurilor exportate = (4250 USD – 212,5 USD) * 3,1 lei/USD = 4037,5 USD * 3,1 lei/USD = 12516,25 lei

- livrarea mărfurilor la extern ȋn condiţii de livrare CAF:

4111 “Clienţi” = % 13950 lei 401 “Furnizori” 12516,25 lei 408 “Furnizori- facturi nesosite” 775 lei 704 “Venituri din lucrări executate şi sevicii prestate” 658,75 lei

Ȋncasarea contravalorii mărfurilor vȃndute la extern:- stabilirea diferenţei de curs valutar:

Valoarea la ȋncasare = 4500 USD * 3,2 lei/USD = 14400 leiValoarea la facturare = 4500 USD * 3,1 lei/USD = 13950 leiDiferenţa de curs favorabilă = 450 lei.

5124 “Conturi la bănci ȋn valută” = % 14400 lei 4111 “Clienţi” 13950 lei 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 450 lei

- regularizarea operţiei privind transportul extern:Datorie faţă de prestatorul de servicii = 300 USD * 3,18 lei/USD = 954 leiCheltuieli de transport antecalculate = 250 USD * 3,1 lei/USD = 775 leiTransport de recuperate = (50 USD – 5% * 50 USD) * 3,1 lei/USD = 47,5 USD * 3,1 lei/USD = 147,25 leiDiminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat ȋn plus de prestatorul de servicii = (5% * 50 USD) * 3,1 lei/USD = 7,75 leiDiferenţa de curs nefavorabilă = 300 USD * (3,18 lei/USD – 3,1 lei/USD) = 24 lei

% = 401 “Furnizori” 954 lei 408 “Furnizori- facturi nesosite” 775 lei 461 “Debitori diverşi” 147,25 lei 704 “Venituri din lucrări executate şi sevicii prestate” 7,75 lei 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 24 lei

Plata datoriei faţă de prestatorul de servicii:

26

% = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 978 lei 401 “Furnizori” 954 lei 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 24 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar

a. La inventariere se constată un plus de materii prime ȋn valoare de 200 lei301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime” 200 lei

b. La inventariere se constată un plus de obiecte de inventar ȋn valoare de 500 lei303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” = 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 500 lei

c. La inventariere se constată un plus de semifabricate ȋn valoare de 600 lei341 “Semifabricate” = 711 “Variaţia stocurilor” 600 lei

d. O societate care practică comerţul cu ridicata al ȋmbrăcămintei şi ȋncălţămintei constată la inventariere un plus ȋn valoare de 1000 lei.

371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 1000 lei

e. O societate care practică comerţul cu amănuntul al băuturilor ȋn magazinele specializate achiziţionează mărfuri ȋn valoare de 2000 lei plus TVA, cota de adaos comercial este de 30% din preţul de cumpărare. Ulterior, se vȃnd mărfuri la preţ de 2500 lei, inclusiv TVA. La inventariere se constată un plus de mărfuri evaluat la un preţ de vȃnzare cu amănuntul de 1240 lei.

- ȋnregistrare achiziţie mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 2480 lei 371 “Mărfuri” 2000 lei 4426 “TVA deductibilă” 480 lei

- ȋnregistrare adaos comercial:

371 “Mărfuri” = % 1224 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 2000 * 0.3 = 600 lei 4428 “TVA neexigibilă” 2600 * 0,24 = 624 lei

- ȋnregistrare vȃnzare:4111 “Clienţi” = % 2500 lei 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 2016 lei 4427 “TVA colectată” 484 lei

27

K = (Si378 + Rc378)/(Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428) = 600/(2000 + 1224 - 624) = 0,1559

- descărcarea din gestiune a mărfurilor vȃndute: % = 371 “Mărfuri” 2500 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 2016 * 0,1559 = 314,29 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2016 – 314,29 = 1701,71 lei 4428 “TVA neexigibilă” 2016 * 0.24 = 484 lei

- ȋnregistrarea plusului la inventar:371 “Mărfuri” = % 1240 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 769,23 lei

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 230,77 lei 4428 “TVA neexigibilă” 240 lei.

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar

a. La inventariere se constată un minus de materii prime ȋn valoare de 250 lei601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 250 lei

b. La inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei, care se impută magazionerului la valoarea actuală de 100 lei plus TVA. Suma se ȋncasează ulterior ȋn numerar.

- minusul de produse finite constatat la inventariere:711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 80 lei

- imputarea pagubei gestionarului:4282 “Alte creanţe ȋn legătură cu personalul” = % 124 lei

7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi” 100 lei 4427 “TVA colectată” 24 lei

- ȋncasarea imputaţiei ȋn numerar:5311 “Casa ȋn lei” = 4282 “Alte creanţe ȋn legătură cu personalul” 124 lei

c. O societate care practică comerţul cu amănuntul al bijuteriilor achiziţionează mărfuri ȋn valoare de 2000 lei plus TVA, cota de adaos comercial este de 20% din preţul de cumpărare. Ulterior, se vȃnd mărfuri la preţ de 2400 lei, inclusiv TVA. La inventariere se constată o lipsă de mărfuri evaluată la un preţ de vȃnzare cu amănuntul de 850 lei. Lipsa la inventar nu poate fi imputată angajatilor.

d.- ȋnregistrare achiziţie mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 2480 lei 371 “Mărfuri” 2000 lei

28

4426 “TVA deductibilă” 480 lei

- ȋnregistrare adaos comercial:371 “Mărfuri” = % 976 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 2000 * 0.2 = 400 lei 4428 “TVA neexigibilă” 2400 * 0,24 = 576 lei

- ȋnregistrare vȃnzare:4111 “Clienţi” = % 2400 lei 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 1935,48 lei 4427 “TVA colectată” 464,52 lei

K = (Si378 + Rc378)/(Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428) = 400/(2000 + 976 - 576) = 0,1667

- descărcarea din gestiune a mărfurilor vȃndute: % = 371 “Mărfuri” 2400 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 1935,48 * 0,1667 = 322,64 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 1935,48 – 322,64 = 1612,84 lei 4428 “TVA neexigibilă” 1935,48 * 0.24 = 464,52 lei

- ȋnregistrarea minusului la inventar: % = 371 “Mărfuri” 850 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 571,24 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 114,24 lei 4428 “TVA neexigibilă” 164,52 lei.

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de acoatere din evidenţa contabilă

Scoatere din gestiune stocuri degradate

Ȋn februarie 2013, societatea EUROTRAINING SRL achiziţionează materiale textile la costul de 10000 lei, TVA 24%, ȋn vederea confecţionării de articole de ȋmbrăcăminte. Avȃnd ȋn vedere ȋncetarea relaţiilor contractuale cu o serie de clienţi, societatea nu a reuşit să consume integral ȋn producţie materialele achiziţionate. Astfel, ȋn decembrie 2013, ȋn urma inventarierii, conducerea societăţii a decis să scoată din gestiune matetialele textile rămase, avȃnd costul de 3000 lei, acestea fiind decolorate şi nemaiputȃnd fi utilizate. Vom prezenta 2 scenarii:A. Societatea face dovada că bunurile respective au fost distruse; sau

29

B. Societatea nu poate face dovada că bunurile respective au fost distruse.

- ȋnregistrare achiziţie materii prime: % = 401 “Furnizori” 12400 lei 301 “Materii prime” 10000 lei 4426 “TVA deductibilă” 2400 lei

Societatea face dovada că bunurile respective au fost distruse:

- scoaterea din gestiune a materiilor prime:601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 3000 lei

Deoarece contribuabilul face dovada că bunurile respective au fost distruse nu se ajustează TVA.

Societatea nu poate face dovada că bunurile respective au fost distruse:

- scoaterea din gestiune a materiilor prime:601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 3000 lei

- ajustarea TVA aferentă stocului scos din gestiune: 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4426 “TVA deductibilă” 720 lei Societatea efectuează ajustarea de TVA deoarece nu poate dovedi distrugerea bunurilor.

24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forţă majoră

Societatea ZETA S.A. achiziţionează mărfuri ȋn valoare de 3000 lei. Acestea sunt distruse integral ȋntr-un incendiu. Se ȋntocmeşte listă de inventariere şi proces verbal de constatare.

671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” = 371 “Mărfuri” 3000 lei

Societatea META S.A.achiziţionează ȋn luna iunie 2013: materii prime ȋn valoare de 1000 lei, materiale consumabile ȋn valoare de 200 lei şi materiale de natura obiectelor de inventar ȋn valoare de 100 lei. Acestea sunt distruse integral ȋn urma unui cutremur. Se ȋntocmeşte listă de inventariere şi proces verbal de constatare.

671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” = % 1300 lei 301 “Materii prime” 1000 lei 302 “Materiale consumabile” 200 lei 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” 100 lei

30

25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor privind emiterea, achiziţia şi utilizarea tichetelor de masă

Societatea LIFE S.R.L. are 50 de salariaţi angajaţi pe bază de contract individual de muncă, prin care se prevede clauze de acordare a tichetelor de masă. Ȋn luna iunie 2014, entitatea achiziţionează 3000 de tichete de masă pentru care firma emitentă percepe un comision de 10% (exclusiv TVA) din valoarea nominală indexată a unui tichet de masă de 9,35 lei. Factura de achiziţie a tichetelor de masă are valoarea totală de 31528,2 lei din care:• valoarea nominală totală a tichetelor: 3000 * 9,35 lei = 28050 lei• comisionul firmei emitente: 28050 lei * 0,1 = 2805 lei• valoare TVA: 2805 lei * 0,24 = 673,2 lei Pentru luna iulie 2014, se distribuie 1000 de tichete de masă. La sfȃrşitul lunii, pe baza foii colective de prezenţă, din tichetele de masă distribuite pentru luna iulie 2014 se justifică utilizarea a 900 de tichete de masă. Diferenţa de 100 de tichete de masă nejustificate reprezintă:

• 50 de tichete de masă restituite de salariaţii care au fost plecaţi ȋn deplasare (perioadă pentru care au beneficiat de diurnă);

• 30 de tichete de masă restituite de salariaţii care s-au aflat ȋn concediu medical (perioadă pentru care au beneficiat de indemnizaţie);

• 20 de tichete de masă consumate nejustificat (absenţe nemotivate).

- achiziţionarea tichetelor de masă de la firma emitentă pe baza facturii: % = 401 “Furnizori” 31528,2 lei 5328 “Alte valori” 28050 lei 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 2805 lei 4426 “TVA deductibilă” 673,2 lei

- plata prin bancă a facturii emise de firma emitentă:401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 31528,2 lei

- ȋnregistrarea tichetelor de masă distribuite (1000 tichete de masă * 9,35 lei = 9350 lei):642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor” = 5328 “Alte valori” 9350 lei

- restituirea de către salariţi, la sfȃrşitul lunii, a celor 80 de tichete de masă neutilizate (80 tichete de masă * 9,35 lei = 748 lei):

5328 “Alte valori” = 7588 “Alte venituri din exploatare” 748 lei

- reţinerea pe bază de stat, conform contractului de muncă, a contravalorii celor 20 de tichete de masă utilizate nejustificat de către salariaţi, inclusiv comisionul firmei emitente şi TVA aferentă;

• 20 tichete de masă * 9,35 lei = 187 lei (valoare nominală) • 20 tichete de masă * 0,935 lei = 18,7 lei • 18,7 lei * 0,24 = 4,49 lei

31

4282 “Alte creanţe ȋn legătură cu personalul” = 7588 “Alte venituri din exploatare” 210,49 lei 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4427 “TVA colecatată” 4,49 lei

- returnarea către firma emitentă a tichetelor de masă neutilizate (80 tichete de masă * 9,35 lei = 748 lei)461 “Debitori diverşi” = 5328 “Alte valori” 748 lei

- ȋncasarea prin bancă a creanţei:5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 461 “Debitori diverşi” 748 lei

26. Studiu de caz privind decontările cu furnizorii şi clienţii

a. Livrări – cumpărări de bunuri şi servicii pe credit comercial clasic

Entitatea BETA S.R.L. livrează entităţii ALFA S.R.L. semifabricate (pentru furnizor), respectiv materii prime (pentru client) la preţul de 1000 lei plus TVA, factura ȋncasȃndu-se ulterior cu ordin de plată. Preţul de ȋnregistrare la furnizor a semifabricatelor livrate este de 600 lei.

Ȋnregistrările din contabilitatea furnizorului (entitatea BETA S.R.L.):- livrarea semifabricatelor pe bază de factură:

4111 “Clienţi” = % 1240 lei 702 “Venituri din vȃnzarea semifabricatelor” 1000 lei 4427 “TVA colectată” 240 lei

- descărcarea gestiunii de semifabricatele vȃndute:711 “Variaţia stocurilor” = 341 “Semifabricate” 600 lei

- ȋncasarea creanţei5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 1240 lei

Ȋnregsitrările din contabilitatea clientului (entitatea ALFA S.R.L.):- achiziţionarea materiilor prime:

% = 401 “Furnizori” 1240 lei 301 “Materii prime” 1000 lei 4426 “TVA deductibilă” 240 lei

- achitarea datoriei:401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 1240 lei.

b. Livrări – cumpărări de bunuri şi servicii pentru care nu s-au ȋntocmit facturi

32

Entitatea economică “A” livrează entităţii “B”, pe bază de aviz de ȋnsoţire a mărfii, produse finite (pentru furnizor), respectiv piese de schimb (pentru client) la preţul de 500 lei plus TVA. Ulterior, se ȋntocmeşte, se trimite şi se decontează factura prin bancă. Preţul de ȋnregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 300 lei. Ȋnregistrările din contabilitatea furnizorului (entităţii “A”):

- livrarea produselor finite pe bază de aviz de ȋnsoţire a mărfii:418 “Clienţi- facturi de ȋntocmit” = % 620 lei 701 “Venituri din vȃnzarea produselor finite” 500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 120 lei

- descărcarea gestiunii de produse finite vȃndute:711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 300 lei

- emiterea facturii:4111 “Clienţi” = 418 “Clienţi- facturi de ȋntocmit” 620 lei4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 120 lei

- ȋncasarea creanţei:5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 620 lei

Ȋnregistrările din contabilitatea clientului (entităţii “B”):- achiziţionarea pieselor de schimb pe baza avizului de ȋnsoţire a mărfii:

% = 408 “Furnizori- facturi nesosite” 620 lei 3024 “Piese de schimb” 500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 120 lei

- primirea facturii:

408 “Furnizori- facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 620 lei4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 120 lei

- achitarea datoriei:401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 620 lei

c. Avansuri acordate furnizorilor de către clienţi

Conform contractului, clientul acordă furnizorului un avans cu ordin de plată ȋn sumă de 124 lei, iar ȋn termen de trei zile furnizorul emite şi trimite factura aferentă avansului primit.Ulterior, furnizorul livreză clientului mărfurile, respectiv materialele pentru ambalat ȋn valoare de 500 lei plus TVA. Preţul de ȋnregistrare la furnizor al mărfurilor este de 300 lei. Decontarea facturii se face prin bancă, ţinȃndu-se seama de avansul acordat anterior. Ȋnregistrările din contabilitatea clientului:

- acordarea avansului:

33

% = 401 “Furnizori” 124 lei 409 “Furnizori- debitori” 100 lei 4426 “TVA deductibilă” 24 lei

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 124 lei

- achiziţionarea materialelor pentru ambalat: % = 401 “Furnizori” 620 lei

3023 “Materiale pentru ambalat” 500 lei 4426 “TVA deductibilă” 120 lei

- regularizarea avansului acordat anterior, conform facturii de stornare:401 “Furnizori” = % 124 lei 409 “Furnizori- debitori” (124 - 24) 100 lei 4426 “TVA deductibilă” 24 lei

- achitarea datoriei, mai puţin avansul acordat anterior (620 – 124 = 496 lei)401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 496 lei

Ȋnregistrările din contabilitatea furnizorului:- ȋncasarea avansului de la client:

4111 “Clienţi” = % 124 lei 419 “Clienţi- creditori” 100 lei 4427 “TVA colectată” 24 lei5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 124 lei

- livrarea mărfurilor pe bază de factură:4111 “Clienţi” = % 620 lei 707 “Venituri din vȃnzarea mărfurilor” 500 lei 4427 “TVA colectată” 120 lei

- descărcarea gestiunii de mărfurile vȃndute:607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 300 lei

- regularizarea avansului primit anterior, conform facturii de stornare: % = 4111 “Clienţi” 124 lei 419 “Clienţi- creditori” 100 lei

4427 “TVA colectată” 24 lei

- ȋncasarea creanţei, mai puţin avansul primit (620 – 124 = 496 lei)5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 4111 “Clienţi” 496 lei.

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit şi de plătit

34

Entitatea BETA S.R.L. livrează pe bază de factură entităţii ALFA S.R.L. produse finite (pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la preţul de 5000 lei plus TVA. Furnizorul acceptă decontarea pe baza unui bilet la ordin ȋntocmit de client. După primirea efectului comercial, furnizorul ȋl depune la bancă şi se ȋncasează la scadenţă. Preţul de ȋnregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 3000 lei.

a. Ȋnregistrările din contabilitatea furnizorului (entităţii BETA S.R.L.):- livrarea produselor finite pe bază de factură:

4111 “Clienţi” = % 6200 lei 701 “Venituri din vȃnzarea produselor finite” 5000 lei 4427 “TVA colectată” 1200 lei

- descărcarea gestiunii de produse finite vȃndute:711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 3000 lei

- acceptarea biletului la ordin:413 “Efecte de primit de la clienţi” = 4111 “Clienţi” 6200 lei

- primirea efectului comercial şi depunerea acestuia la bancă pentru ȋncasare:5113 “Efecte de ȋncasat” = 413 “Efecte de primit de la clienţi” 6200 lei

- ȋncasarea efectului comercial la scadenţă:5121 “Conturi la bănci ȋn lei” = 5113 “Efecte de ȋncasat” 6200 lei.

b. Ȋnregistrările din contabilitatea clientului (entităţii ALFA S.R.L.):- achiziţionarea materialelor auxiliare:

% = 401 “Furnizori” 6200 lei 3021 “Materiale auxiliare” 5000 lei 4426 “TVA deductibilă” 1200 lei

- emiterea biletului la ordin:401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plătit” 6200 lei

- achitarea efectului comercial:403 “Efecte de plătit” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 6200 lei.

28. Studiu de caz privind evaluarea creanţelor şi datoriilor ȋn lei şi ȋn valută la sfȃrşitul

exerciţiului financiar.

La 1.12. 2014 societatea BETA S.R.L. are ȋn contul curent un disponibil de 10250 USD, evidenţiat ls un curs valutar de 3,5533 lei/USD.

35

Ȋn cursul lunii decembrie 2014 societatea BETA S.R.L. efectuează următoarele operaţii:• ȋn data de 5.12.2014 se face plata unui furnizor: 5760 USD la un curs de schimb valutar de 3,5865 lei/USD (factura este ȋnregistrată ȋn data de 17.11.2014 la un curs valutar de 3,5421 lei/USD);• ȋn data de 11.12.2014 are loc ȋncasarea unui client 3500 USD la un curs de schimb valutar de 3,5787 lei/USD (factura este ȋnregistrată ȋn data de 24.11.2014 la un curs valutar de 3,5758 lei/USD);• pe 22.12.2014 are loc rambursarea unui credit bancar pe termen scurt: 3450 USD la un curs de schimb valutar de 3,6433 lei/USD (creditul este ȋnregistrat ȋn data de 24.04.2013 la un curs de 3,3401 lei/USD);• pe 31.12.2014 cursul BNR este de 3,6868 lei/USD.

- plata furnizorului se ȋnregistrează ȋn contabilitate la cursul din data de 17.11.2014:401 “Furnizori” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 5760 USD * 3,5421 lei/USD =

20402,50 leiValoarea datoriei la data de 5.12.2014: 5760 USD * 3,5865 lei/USD = 20658,24 lei665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 255,74 lei

- ȋncasarea clientului se ȋnregistrează ȋn contabilitate la cursul din data de 24.11.2014:5124 “Conturi la bănci ȋn valută” = 4111 “Clienţi” 3500 USD * 3,5758 lei/USD =

12515,3 leiValoarea creanţei la data de 11.12.2014: 3500 USD * 3,5787 lei/USD = 12525,45 lei5124 “Conturi la bănci ȋn valută” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 10,15 lei

- rambursare credit la cursul valutar din data de 24.04.2013:519 “Credite bancare pe termen scurt” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 3450 USD *

3,3401 lei/USD = 11523,35 leiValoarea creditului la data de 22.12.2014 = 3450 USD * 3,6433 lei/USD = 12569,39 lei665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” 1046,04

lei. Sold ȋn valută la 31.12.2014 = 10250 USD – 5760 USD + 3500 USD – 3450 USD = 4540 USD Sold ȋn lei la 31.12.2014 = 36421,33 lei – 20402,5 lei – 255,74 lei + 12515,3 lei + 10,15 lei – 11523,35 lei – 1046,04 lei = 15719,15 lei. Valoarea ȋn lei a celor 4540 USD la curs de ȋnchidere de 3,6868 = 16738,07 lei 5124 “Conturi la bănci ȋn valută” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 1018,92 lei.

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit

Ȋn vederea determinării impozitului pe profit pentru anul 2013 societatea PAN VICTORIA S.A. prezintă următoarele informaţii:

• venituri realizate ȋn scopul desfăşurării obiectului de activitate = 800000 lei – venituri impozabile;

• ȋn februarie societatea primeşte dividende nete ȋn valoare de 4000 lei de la S.C. FICUSUL S.A. deoarece este acţionar majoritar ȋn această firmă din 2007 – venit neimpozabil;

36

• pe 10 aprilie societatea constituie un provizion de risc ȋn valoare de 2000 lei, aferent unui potenţial litigiu cu un fost client, provizion pentru care la momentul constituirii nu a fost recunoscută necesitatea ȋnregistrării acestuia ca şi cheltuială deductibilă. Ȋn luna iunie a acestui an provizionul se anulează, ȋn condiţiile ȋn care din aceasta nu a fost utilizată nicio parte din acesta – venit neimpozabil;

• cheltuieli cu taxele de telecomunicaţii = 2000 lei – cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal;

• cheltuieli privind energia şi apa = 1000 lei – cheltuială deductibilă• societatea acordă cadouri ȋn bani salariatelor şi cadouri ȋn bani copiilor minori ai salariţilor

ȋn valoare de 2000 lei, cheltuielile cu salariile personalului = 65100 lei – cheltuială deductibilă limitat;• la data de 16 ianuarie societatea suportă ȋn numele tuturor angajaţilor, 5 salariaţi, cheltuieli

aferente primelor de asigurare voluntară de sănătate ȋn valoare de 8500 lei – cheltuială deductibilă limitat. Cursul de schimb valutar al BNR la data ȋnregistrări cheltuielilor a fost de 4,3364 lei/EUR

• cheltuiala cu dobȃnda aferentă unui ȋmprumut la bancă = 14000 lei – cheltuială deductibilă integral;

• societatea a fost creditată de asociaţi cu suma de 300000 lei, ȋmprumutul urmȃnd a fi rambursat ȋn 5 ani cu o rată a dobȃnzii de 9%. Capital propriu la 1.01.2013 = 100000 lei, capital propriu la 31.12.2013 = 120000 lei – cheltuială deductibilă limitat;

• cheltuiala cu impozitul pe profit ȋnregistrată ȋn contabilitate = 25000 lei – cheltuială nedeductibilă;

• societatea primeşte o amendă de 200 lei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor datorită condiţiilor neigienice ȋn care muncitorii ȋşi desfăşurau activitatea ȋn hala de producţie – cheltuială nedeductibilă;

• societatea sponsorizeză căminul de nefamilişti “VREAU ŞI EU O CASĂ” cu valoarea de 9000 lei – cheltuială nedeductibilă.

Analiza cheltuielilor deductibile limitat

Cheltuieli sociale = 2000 leiConform Codului fiscal art. 21, alin. 3, lit. c) aceasta este deductibilă ȋn limita a 2% din cheltuielile cu salariile personalului.Limita de deductibilitate = 2% * 65100 lei = 1302 leiCheltuială deductibilă = 1302 leiCheltuială socială nedeductibilă = 2000 lei – 1302 lei = 698 lei

Cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate = 8500 leiConform Codului fiscal art. 21, alin. 3, lit. k) aceasta este deductibilă ȋn limita a echivalentului ȋn lei a 250 euro/an/angajatLimita de deductibilitate = 5 * 250 euro * 4,3364 lei/EUR = 5420,5 leiCheltuială deductibilă = 5420,5 leiCheltuială nedeductibilă = 8500 lei – 5420,5 lei = 3079,5 lei

Cheltuieli cu dobȃnzile = 5400 lei/anCondiţii de deductibilitate:

37

• rata dobȃnzii- nivelul maxim este cel al ratei dobȃnzii de referinţă a BNR, ȋncepȃnd cu 6 noiembrie 2013 rata de referinţă este de 4%• gradul de ȋndatorare a capitalului trebuie să fie cuprins ȋntre 0 şi 3.

GIC = Capital ȋmprumutat ( ȋnceputul anului )+Capital ȋmprumutat (sfȃrşitul anului)

Capital propriu ( ȋnceputul anului )+Capital prpriu(sfȃrşitul anului) =

0+300000100000+120000 = 1,36

Pentru rata dobȃnzii calculată pȃnă la nivelul ratei de referinţă a BNR de 4%, cheltuiala cu dobȃnda ȋn valoare de 2400 lei este considerate cheltuială integral deductibilăPentru rata dobȃnzii calculată peste nivelul ratei de referinţă a BNR, adică cea de 5% (9% - 4%), cheltuiala cu dobȃnda ȋn valoare de 3000 lei este considerată cheltuială nedeductibilă care nu este reportată pentru perioada următoare. Total venituri = 800000 + 4000 + 2000 = 806000 lei Total cheltuieli = 2000 + 1000 + 2000 + 65100 + 8500 + 14000 + 5400 + 25000 + 200 + 9000 = 132200 lei. Profit impozabil = Venituri realizate din orice sursă – Cheltuieli realizate ȋn scopul obţinerii acestor venituri – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile + Alte elemente asimilate veniturilor – Alte elemente asimilate cheltuielilor = 806000 – 132200 – 6000 + 40977,5 = 708777,5 lei Impozit pe profit calculat = 16% * 708777,5 lei = 113404 lei

Conform Codului fiscal, cheltuiala cu sponsorizarea se scade din impozitul pe profit datorat potrivit unei limite specificate ȋn art. 21, alin. (4), lit. p). Această limită reprezintă minimul dintre 3‰ * Cifra de afaceri, 20% * Impozitul pe profit datorat şi cheltuiala cu sponsorizarea. Cheltuiala cu sponsorizarea = MIN (3‰ * 800000, 20% * 113404, 9000) = MIN (2400, 22680,8 , 9000) = 2400 lei Impozitul pe profit datorat = 113404 – 2400 = 111004 lei.

- ȋnregistrarea impozitului pe profit anual ȋn contabilitatea:691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 111004 lei

- plata impozitului pe profit prin bancă:441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la bănci ȋn lei” 111004 lei.

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol

S.C. ALFABET S.R.L. a ȋnregistrat ȋn trimestrul IV al anului 2014 următoarele:• venituri impozabile totale = 50000 lei• cheltuieli deductibile = 26100 lei

38

Societatea a acordat ȋn luna octombrie 2014 unui grup de 10 parteneri de afaceri cadouri a căror valoare individuală este de 110 lei.

Valoarea totală a cadourilor = 10 parteneri * 110 lei/partener = 1100 leiValoarea pȃnă la care nu se colectează TVA = 10 parteneri * 100 lei/partener = 1000 leiPentru diferenţă se colectează TVA = 1100 – 1000 = 100 leiTVA colectată cuprinsă ȋn autofactura din 31.12.2014 = 100 * 24% = 24 lei

- ȋnregistrarea cheltuielilor de protocol efectuate ȋn baza facturii primite: % = 401 “Furnizori” 1364 lei 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 1100 lei4426 “TVA deductibilă” 264 lei

- colectarea TVA pe baza autofacturii pentru depăşirea plafonului: 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” = 4427 “TVA colectată” 24 lei.

Bază de calcul pentru cheltuiala de protocol = (Total venituri – Venituri neimpozabile) – (Total cheltuieli – Cheltuieli cu impozitul pe profit curent – Cheltuieli de protocol – Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) = 50000 – 26124 + 1124 = 25000 lei Cheltuială de protocol deductibilă = 2% * 25000 lei = 500 lei Cheltuială de protocol nedeductibilă = 1124 – 500 = 624 lei

Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venitiri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile = 50000 – 26124 + 624 – 24 = 24476 lei Impozit pe profit datorat = 24476 lei * 16% = 3916 lei

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3916 lei

39