I An Anul IX. Arad, Joui 3113 Aprilie 1905 Nr. 62 .

L E D A C Ţ F A Ml D E Á K F E R E R . c z - я . Nr. 29.

ABONAMENTUL

a I I in 2Ü O M . a H in ... .- ... _. ... — 10 eng. a !4 *r ... ._ ... _ S CW

I Ina* Ï cef. Mt di Durclnec* pc »« t cor.

MuRomlnli j . »riirltatt , x м 40 urinei.

luueripU w и leat«-í*zA.

ADMINISTRAŢIA I M I , Deák PiiréoezHi, Nr. É L

INSERTIONS!. aa «a ak K'nxx»1 1 (Мам aatj Ы baci; a 4«ie oara 12 bsnS; a ir '1

aer* I h. ле fiecare раЫісяртт

M i t аІм«апіса«е(с, cât «I tii.urt' -в&т mut a •« pláti Irutínta in Л г м

IMMOfl iwntra ora. ai

apărare patriotică. (ÄJ Articolul din * Woche > şi felul

i A fost acela comenta t în *Tribuna», k A M A R Î T grozav pe imaculaţii patrioţi delà Suiapedi Hirlap». Organul «imperalismu-Bi maghiar» este supă ra t In deosebi pe de-iaraţiunile ce am făcut privitor la a rmata , jp V O R sâ admită adică stimabilii colegi că ii armată celelalte naţionalităţi ar avea şi

E D R E P T să ceară respectarea limbeî lor In ISARÂ ce pretind pentru dînşil Ungurii.

11 despre afirmarea ce s'a făcut : că Viena pe naţionalităţi s 'ar pu tè răzima

S E B L pe Români — când vorba e sâ se pună stavilă pornirilor violente şoviriiste, URNITUL zisr zice că c aparţ ine celei mal îozave trădări de patrie>... Pe trei coloane in numărul delà 9 c.) <Budapesti Hirlap» jii mare silinţa să convingă despre asta (unguri. Scrie, de altfel, că «politicianil «mâni naţionalişti, în lupta ce Ungaria duce aitru câştigarea independenţii sal? de stat

MIRA Vienel, pot sâ fie numai neplăcuţi , ir periculoşi nicl-odată».. . Ş ' anume pen-a-câ ne lipseşte clasa mijlocie, s ingura pe ire S E poate basa orl-ce politică, după-cum lipsesc şi aristocraţii. Ear ' până sâ se

I M I E Z E clasa mijlocie, cu ajutorul băncilor, K U R I L risipiţi prin locurile româneşt i se în-lirescşi el, ş 'ajung o falangă inexpugnabilă.

Zadarnic deci Români i se oferă Vienel, KEASTA n 'are interes, nare de ce să se alieze

Românii slabi !... Ear ' s lăbiciunea щ arâtat-o şi cu prilejul alegerilor din

anul acesta, căci n ' i u putut alege mal mult de 8 deputaţ i . . .

Aşa se mângâie organul maghiar. Noi să tragem insă cuvenitele învăţa­

turi din părerile emise în presa maghiară : sâ cău tăm adicâ a organisa ţărănimea, ca alta alegere să ne alle mal tari, să se ţină astfel socoteală de noi fie când e vorba de eventuale alianţe, fie când unul ori altul dintre partidele politice maghiare şi-ar pro­pune desfiinţarea partidului naţional. întreg neamul românesc din Ungaria prin partidul naţional t rebue să-şl manifeste adică puterea, dorinţa şi voinţa !

Supărarea cea mal mare a presei ma­ghiare este însâ faptul, că în ultimul său n u m â r « Contemporary Review», una din cele mal mari reviste politice engleză aduce un articol din peana profesorului universi­tar D. Drăghicescu (Bucureşti) articol In care politica de stat a Ungariei este înfăţişată într 'o lumină care indignează pe toţi «pa­trioţii ». « Budapesti Hirlap* se şi ocupă în două n u m e r e (8 şi 9 Aprilie) cu acest articol, dând mal multe pasagil dintr ' însul.

Organul imperialismului maghiar este supărat îndeosebi pentru-că dl Drăghicescu l'a dat de gol pe contele Apponyi, care în « Monthly Review» afirmase, câ popoarele din Ungaria în urma desvoUării lucrurilor d'atâtea veacuri au devenit o naţie omogena de ig milioane suflete...

Dacă e aşa, atunci de ce nobilul conte Apponyi şi alţii ca el, strigă aici, acasă, că naţionalităţile gravitează peste hotareщ de ce n 'apucăm să cântăm una româneasca ori să

scriem vre-un articol mal tare contra guver­nelor maghiare, şi procurorul iute ne şi înşfacă ? !

Profesorul universi tar român nu-I cruţă de alttel pe nici unul dintre conducători i politicei maghiare şi critică asupru sistemul de guvernare . Arata toate persecuţiunile puse la cale de aşa zisele guverne « liberale >, in­sistând asupra procesului Memorandului şi a celorlalte procese îndreptate încontra lup­tătorilor român i .

Organul >imperializmulul maghiar* simte îndeosebi lovitura ce i-se dă politicei ce p re ­conizează : dl Drăghicescu arată, cu mare aparat , că nici în Orient, viitorul nu este al Ungurilor, ci al confederaţiei romano-bulga-ro-sîrbe, căci aceste popoare s tăpânesc Orien­tul Europei şi dacă Ungurii vor s'o ducă bine, pe lângă această confederaţie t rebue să se a l ipească!

«Felul de gândire al autorului este mal mult o dovadă de educaţie vienezâ : aşa cu­geta adicâ şi Lueger», — scrie « Budapesti Hirlap».

La u r m ă se întreabă : «Dacă libertatea maghiară şi spiritul po­

litic al nos t ru ar fi într 'adevăr aşa cum îl descrie autorul articolului, meri toasa revistă engleză cum îşi închipueşte că s 'ar pu tea scrie articol provocându-se la milioanele de naţionalităţi din Ungar ia?»

Sau altfel : dacă în t r ' . devăr , politica de stat din Ungaria ar fi atât de şovinistă şi a-gresivâ, n ' a r mal putea fi în Ungaria milioane de naţionalităţi !

» Budapesti Hirlap< nu vrea să înţe­leagă tenorul articolului : dar dl Drăghicescu

Academia Româna. •Riport asupra lucrărilor ffteuto tn 1904—1905. —

(Continuare).

Dl C. Krbiceanu ne-a dăruit 28 epistole de ie iul Neofit Scr iban cătra fratele sâu Filaret , H, dintre 1838—1842.

Societatea de asigurare „Dacia-România" a Irait mal multe acte vechi privi toare la moşii le omneştil (Putna) şi Bobuleştil (Botoşani).

Dl George G. Beldima i a dăruit 10 docu-nente şi un caiet manuscr is , între car i un hrisov li lai Alexandru-cel-Bun şi tes tamentul original il ini George Beldiman, tatăl cunoscutului scriitor lieiandru.

D-na Alexandrina loan Ghica a dăruit o co­ntinue de scrisori ce i-aa fost adresate de so-i său Intre 1863 şi 1882, 10 scrisori de ale «dalai Stanley of Alderley că t ră loan Ghica, iţeam şi nn album de poezii, autografe dintre (»—1860 de ale poeţilor Alexandri , Bolinti-Ш şi G. Creţeanu.

Dna Maria George Sturdza ne-a oferit un km: Floricele ră tăci te , autograf şi copii de ie poeţilor noştri, împodobi te ea miniaturi şi toe, desemnate de mâna d-sale.

D-nil Dr. Posta, Directorul Muzeului arde­ii, şi Dr. P. Erdély, Bibliotecarul Universităţii ii Cluj, au trimis în dar Academiei copii foto-paice de pe 27 documente româneşt i din anii B19-1722, cari se află în colecţiunile puse sub ipijirea d-lor.

Dl Duiliu Zamfirescu a trimis în dar un Co-ice latino-moldav manuscr is , despre care a făcut • interesanta, relaţie.

Dl profesor D. Comşa delà Sibiiu a dăruit 4 volume manuscrise româneşt i , o cotecţ iune de modele şi un album de broderii , cusături şi ţă-sături româneşti din Transi lvania şi Ungaria.

Delà dl Dr. Ilie Şeptelici din Babadag s'au primit în dar 4 documente dintre 1576 — 1814.

Dl Pericle Papahaghi a dăruit un manuscr is de muzică bisericeasca din sec. XVII.

Dl D. Câmpineanu ne-a dăruit un zapis sla­voni delà 1632.

Delà Dl Nerva Hodoş, ajutor de Bibliotecar în serviciul Academiei , s'au primit In dar 4 vo­lume manuscr ise .

Delà dl G. G. Burghelea din Dorohoiu s'au primit în dar 147 documente cuprinzând scrisori , corespondenţe , ş. a. din sec . XVIII—XIX.

Dl Baron Eudvxiu de Hurmuzaki a oferit un manuscr is românesc cuprinzând Psalt irea, scrisă in sec. XVII, şi protocolul încheiat cu o-cazia deschiderii mormintelor domneşt i delà Putna .

Dl Constantin Georgescu, Consilier la Curtea de apel din Craiova, a dăruit 3 documente din­tre 1798—1813.

Dl A. D. Hóiban a trimis în dar 7 ac te dintre 1834—1848 şi o condică domnească .

Dl R. Rosetti a dăruit 2 scrisori de ale lui Alexandru loan Cuza din 1855 şi 2 de ale lui V. Alexandri .

Dl P. Dulfu a oferit 2 scrisori de ale Iul V. Alexandri din 1880 şi 1881 cătră răposatul Gr. Silaşi.

Dl Corneliu Botez, magistrat la Botoşani, a trimis copiile a trei petiţii de ale poetului M. Eminescu, găsite în dosarele Tribunalului din lo­calitate.

Dl General Woinovich, Directorul a rch ive! Ministerului de Războiu din Viena, ne-a trimis 2 copii fotografice ale hărţ i lor Olteniei din 1722 şi 1723.

Dl Constantin G. Manu це-а dăruit un al­bum cu 25 fotografii!, reproducer i de pe picturi de ale familiei.

Dl General Dr. A. Fot ino a dăruit portretul lui Dionisie Fot ino J U medalionul original, după care a fost făcut.

Colecţiunea numismat ică şi sfragistică a mal crescut prin următoare le darur i :

Preşedinte le nostru dl I. Kalinderu a dăruit 2 medalii bătute în Bucovina cu ocazia serbării lui Ştefan-cel-Mare delà Putna din anul t recut .

Dl E. Dăian, Pro topopul Clujului, a trimis în dar pecetea originală a lui Radu Paisie (1535 până la 1546).

DI Sp. Haret a prezentat în dar exemplare din medaliile bătute de Societatea numismat ică cu ocazia aniversări i de 400 de ani deia moar tea lui Ştefan-cel-Mare.

Comitetul pentru organizarea serbării delà Borzeşti a trimis tn dar exemplare din medalia bătuta cu acea ocaziune şi din publicaţ iunea Bor­zeşti şi Ştefan-cel-Mare.

Dl A. Lecomte du Noüy a oferit 2 medalii bătute cu ocazia inaugurări i bisericilor Sft. Ni-colae şi Trei Ierarhi din Iaşi.

Librăria „Moldova" (R. Şaraga) din Iaşi a trimie în dar câte două exemplare din 3 medalii bătute cu ocazia centenarului IV delà moar tea lui Ştefan cel Mare, p recum şi două exempla re din medalia şi alte lucrăr i făcute de ea cu oca­zia sfinţirii bisericilor trei Ierarhi şi Sf. Nicolae şi a centenarului seminarului Veniamin.

F a g . 2

t o c m a i tendmţa d e m a g h i a r i z a r e o c o m b a t e . A r a t ă a n u m e , c ă s i s t e m u l p o l i t i c dacum t i n d e s ă f a c ă în viitor o U n g a r i e c u o s i n ­g u r ă l i m b ă .

R e v e n i n d — î n n u m ă r u l d e l à 9 c . — a s u p r a a r t i c o l u l u i d - l u l D r â g h i c e s c u , <Bud. Hírlap* z i c e c ă a c e s t a e s t e o — t i c ă l o ş i e ( k o m i s z s á g ) . B a t j o c o r e ş t e p e E n g l e z i i < p r o ş t i î n a l e g e o g r a f i e i ş i i s to r i e i > c a r i s e l a s ă s e ­d u ş i c u a s e m e n i a r t i c o l l . A c u z ă d i p l o m á b a a u s t r o - u n g a r â d i n L o n d r a c ă n u a p ă r ă i n t e ­r e s e l e U n g u r i l o r , c i a c e ş t i a a j u n g b a t j o c o r i ţ i .

D l D r ă g h i c e s c u n u s e v a fi a ş t e p t a t d e a l t fe l c a p r e s a m a g h i a r ă să-1 l a u d e .

V o r b a e c a d a c ă E n g l e z i i s u n t n i ş t e p r o ş t i , d e c e p r e s a m a g h i a r ă s e s u p ă r ă a ş a d e t a r e c â n d r e v i s t e l e a c e s t o r « p r o ş t i > p u ­b l i c ă a r t i c o l e î m p o t r i v a p o l i t i c e i « î n ţ e l e p ţ i l o r » d e l à B u d a p e s t a ?

« î n ţ e l e p ţ i i » n ' a r t r e b u i s ă s e s u p e r e d e c e l e c e c u g e t ă n i ş t e « p r o ş t i » !

Hol vannak az ügyészek? Principalii factori al edificării „statului unitar naţional ma­ghiar" aşa se vede sunt procurorii. El sunt meş­terii cari-l clădesc. Aşa lucrează cel puţin fantá­zia în redacţiile ovreeştl şi ovr eiste. Şi cea maî mică adiere, lor li-se pare vifor, pentrucă clatină castelul — de cărţi.

Unde-s procurori] ! Unde-s meşterii ? căci trosnesc grinzile... Ce e?... Vifor — într'un pahar de apă.

Un articolaş, pe pagina doua, din „ 7 ribuna" i-a speriat pe neurastenicii ovreiaşl. Şi pentru un articolaş atâta larmă.

Nu vă temeţi, viteji şoviniştl. Vor grăbi ei de cu vreme să vă apere. Liniştiţi-vă nervii.

Conte le T i sza r ă m â n e . — Criza. —

— 12 Aprilie. S ' a n u n ţ ă d i n V i e n a : M a j e s t a t e a S a a

p r i m i t erî l a 11 o r e p e c o n t e l e T i s z a î n a u d i e n ţ ă . D u p ă a u d i e n ţ ă , c o n t e l e T i s z a , a c e r c e t a t p e c o n t e l e G o l u c h o w s z k y , m i n i s t r u l e x t e r n e l o r . A m b i i b ă r b a ţ i d e s ta t s ' a u î n t r e ­ţ i n u t f o a r t e m u l t .

0 a l t ă d e p e ş ă c o m u n i c ă u r m ă t o a r e l e de ta l i i : In audien ţa de azi, avea să se decidă, că

oare contele T i sza , ca minis t ru p re şed in t e abzis poa te sä negocieze cu statele în pr iv in ţa t ra ta­telor c o m e r c i a l e ? îndeoseb i t ra ta te le cu Bul­gar ia şi cu Serb ia sunt foarte u rgen te .

Direcţiunea seminarului „Veniamin" din laşi a oferit 2 exemplare din medalia de argint bătută ca ocazia sârbări l de 100 de anï delà fundarea acelui aşesământ cul tural .

Comitetul pnnt ru sărbător i rea jubileului de 40 de ani de profesorat al colegului nostru Gr. Ştefănescu a oferit medalia comemora t ivă bătută cu această ocaziune.

VI. Fonduri, donaţiunl şi legate. ".

Din rapoar te le speciale ale comisiuniî finan­ciare şi ale comisiunilor speciale ale fundaţiuni-lor Adamachi , Otteteleşanu, Agarici şi Tache Ana-stassiu, veţi lua cunoşt inţă de gestiunea financiară pe anul budgetar 1 Iunie 1903—31 Maiu 1904, de si tuaţ iunea acestor fonduri, p recum şi de mă­surile ce sunt de luat pentru anul viitor.

Nu cred însă de prisos a vă prezenta cu această ocaziune câteva date cu privire la mersul acestor fonduri :

1. Funda ţ iunea Vasile Adamachi a avut în­scrisa în budgetul anului t recut suma de lei 76.600 pent ru burse şi cheltuelî de studii. (Va urma).

R Î N D U N I G A . In liniştitul văzduh de pr imăvară , înaurit de

colbul de soare , de aripi desfăcute aprig, plute­şte-o r îndunică cu cioc alb.

Rîndunica vine din ţări îndepărtate , r îndu­nică e văduvă, bărbătuşul eî fuse omorît de la­coma mare strălucindă şi cu valuri scântei toare.

Rîndunica e văduvă. E pe vecie părăsi tă de soţu-i iubitor, care i-a făurit clipele cele mai se­nine şi dnlc ' , în viaţa.

1 R Ţ B F S A "

Conte le T i sza L t v á n , era a n u m e de pă­rerea că fiind el abzis , nu poate rezolva decât afaceri i n t e r ima le .

« N e u e F r e u e P r e s s e » a n u n ţ ă , c ă în c u r s u l a u d i e n ţ e i c o n t e l e T i s z a ş i - a m a n i f e s t a t d i n n o u d o r i n ţ a s ă fie a b s o l v a t . L a s t ă r u i n ţ a R e g e l u i , a declarat că mai, rămâne.

Regele nu abdice.

S ' a c o l p o r t a t ş i c o m e n t a t m u l t ş t i r e a , c ă M . S a F r a n c i s e t o s i f v a a b z i c e . D u p ă i n f o r m a ţ i a a p r o a p e o f i c i o a s ă a z i a r u l u i « N e u e F r e i e P r e s s e » , c e r c u r i l e c u r u l n u ş t i u n i ­m i c d e s p r e o a ş a i n t e n ţ i u n e a R e g e l u i

Regele din nou în Budapesta. D ' a s e m e n e a d i n V i e n a s e a n u n ţ a , c â în

luna Mai regele va veni din nou la Buda­pesta şi va petrece acolo o lună întreagă.

Despre situaţie din M-g cetire. . . . Da a m cetit ar t icolul Щ Bar tha M I K L Ó S .

E vorba fireşte de a rma ta în t r ' un articol p r i m . Ba r th s afirmă !a fiece cot i tură de condeî , că nu pr icepe pe liberali . . . Sîi mani i l iberal i . . . t r ebue să d e p i n d ă acum delà p r i ceperea luT Nicolae Bar tha .

A d r e s a k o s s u t h i s t ă . — Corespondenţă particulară. —

Budapesta, i i Apri l ie 1905.

S e ' n t o r c v r e m u r i l e , — aî p u t e a z i c e p r i v i n d c e l e c e s e p e t r e c în v i a ţ a p u b l i c ă m a g h i a r a . C ă c i a m r e v e n i t l a e p o c a d e l à 1 8 4 8 , c â n d a s u p r a o p i n i e i p u b l i c e m a g h i a r e s e î n s t ă p â n i s e K o s s u t h . D e o s e b i r e a n u m a i , c ă a t u n c i m a r e l e a g i t a t o r s e d u s e s e e l c u a d r e s a l a V i e n a , s â s p u n ă m o n a r h u l u i « d o ­r i n ţ e l e n a ţ i u n e ! » , p â n â - c e a c u m e a t ă : a fost p r i m i t l a C u r t e K o s s u t h F e r e n c z . e a r a d r e s a s e p u n e l a c a l e î n t r ' o D i e t ă , î n c a r e sp i r i t u l d o m i n a n t e s t e u n k o s s u t h i s m m a l p r o n u n ţ a t c a l a 1 8 4 8 . . .

A t u n c i tot m a i e r a î n s ă î n t r e U n g u r i u n p a r t i d c o n s e r v a t o r , c a r e c ă u t a s â p o t o ­l e a s c ă p o r n i r i l e p r o p r i i a p r o v o c a î n c u r c ă t u r i or i c o n f l i c t . X 4 C U M î n s ă p a r i i d e l e m a g h i a r e t o a t e s e î n t r e c în r a d i c a l i s m . S f e t n i c i i d e a l a l t ă - e r l a l M . S a l e , c o n s i l i e r i i i n t i m i , l i c i ­t e a z ă a l ă t u r e a d e B a r a b á s ş i a l ţ i c o r i f e i k o s s u t h i ş t l , c a r i ş t i u , c â n ' a u s ' a j u n g ă m i ­n i ş t r i , d e c i n i c i n u c a u t ă d e c â t f a v o a r e a — p o p o r u l u i , a g l o a t e i c a r e l a 1 8 4 8 — 4 9 a

Sborul r înduniceï e domol. — E sbor de vultur liniştit şi încet.

Nu ciripeşte în cale-şî, ochi-î galegî nu-I strălu esc de lacremile bucuriei ; să rmana r îndu­nica !

Şi r îndunica a junge la cuib. — Şi-şi vede cuibul dărîmat, şi vede streşina înmuşch ia tă !

Acel loc, în care şi-a trăit dragostea, e în­gropat în vînt : el n 'are urmă. Sâ prăbuşi în prav, cuibul dragoste! este topit în h u m ă neagră şi grasă.

Se rmana rîndunică !

u n corb priveşte spre pasere . Ochii corbului sunt ochi de cobolzi : ard ca

flăcările. Cuminte e corbul. Văzând r îndunica tineră, minunata , de odat '

el hotărî s'o robească. Va fi bucătăreasa mea ! Şi-mî va cântă ,

după amează , iar seara va înviora cuibul mieu sur ! Sbură Ca săgeata corbul, şi ajunse r îndunica : — Stal pe loc r îndunico ! Staî pe loc rîn-

dunico ! Rîndunica răspunse cu graiu slăbit : — Nu pot sta, căci eu sunt pribeagă veş­

nică ! Mi-e dăr îmat cuibul, şi eu nu voiu sâ-ml clădesc altu !

Să 'nfurie corbnl : — Mă r îndunico ! un cuvînt să-ţi spun : eşti

b lăs tămată ! — r f î - s e cade să-mî zici astfel de vorbe ? — - T u proasto, tu ! Să vede câ ai învăţat buchile la Blaj !

Din ochii r înduniceï se s t recorau ' două la-crime mari , ca două bri l iante.

— Zadarnic mă ciufuleşti corbule, eu nu voi sâ le aştept !...

Nr 62

u r m a t p e K o s s u t h p â n ă la — Si r i a (VilâH A s t f e l n u m a i d e p a r t e , d e c â t Vine r i , pe caii T i s z a s p u n e a , c a v o i s e a s c h i m b a regula­m e n t u l D i e t e i p e n t r u a p u n e capăt obstruc­ţ ie i p r i m e j d i o a s e , Wlassics, fos tu l miniştri, s p u n e a l u i R o s e n b e r g ( t i s z a i s t u l ) : <Dem vor beşte Tisţa, căci n'a avut dreptate, I lot ce am stors adică delà Viena. numai prin obstrucţie am ajuns sâ stoarcă

A ş a a ş i fos t . D o a r e r a secret public p e n t r u to ţ i c â ţ i f ă c e a u p o l i t i c ă : delà Tisa î n c o a c l t o a t e g u v e r n e l e e r a u în ţe lese cu opo­z i ţ i a o b s t r u c ţ i o n i s t ă . C o n t e l e Szapáry , con­s e r v a t i v d i n fire, n ' a a v r u t s ă s e preterea a c e s t u i j o c ; a ş i c ă z u t î n s cu r t ă vreme T i s z a v a fi v r u t ş i e l s â f a c ă d u p ă dorinţa V i e n e l : a p ă ţ i t - o ş i m a l r ă u .

S i g n a t u r a s i t ua ţ i e i o d ă d e altfel Appowi S e ş t i e , c â d i n p r e s i d e n ţ i a Dietei a ta­

b u i t s â s e r e t r a g ă — şi î n c e l e din ural şi d i n p a r t i d u l g u v e r n a m e n t a l — din caia memoriului s e c r e t , c e î n a i n t a s e lui Sül a r ă t â n d , c e p r e t i n d e î n c h e s t i i militare.

C e e a - c e a t u n c i i -a a d u s câderea . acu-îl f a c e — g l o r i a . A m a v u t o c a z i a sâ voi b e s c a d i c ă d e s p r e p r o i e c t u l d e adresa. « ductal de Apponyi, c u m a l m u l ţ i depntaj m a g h i a r i . T o ţ i s u n t î n c â n t a ţ i d e operai A p p o n y i ş i p â n ă - c e n o b i l u l c o n t e se recreai p r i n T i r o l u l d e s u d , a i c i t o a t e partidele s f a n a t i z e a z ă d e c e l e c e A p p o n y i crede, d t r e b u e s p u s C o r o a n e i . E u n fel de TÎRFL turn a c e a s t a a d r e s ă . M . S a o r i s e pleacă! p r o m i t e c e e a - c e s e c e r e p r i n a d r e s ă , ort mi j o r i t a t e a a c t u a l ă v a f a c e c e e a - c e a I B a r a b á s u n u l z i a r i s t v i e n e z : va refmk numai darea şi recruţii, dar şi pariai cvotă, ce Ungaria plăteşte pentru susfäE afacerilor comunei

C h e s t i a , î n t r ' a d e v ă r , a ş a pare ріЫ cine va avea răbdare mul mare să aştşlt C u r t e a o r i — o p o z i ţ i a a c t u a l a .

A ş a s t ă r i d e l u c r u r i n i c i n u s'au 1 p o m e n i t î n a l t e p a r l a m e n t e d in lume: I v e r n , c a r e s ' a r r e t r a g e , d a r nu-I cine I ţ i n ă l o c u l ş i o p o s i ţ i e c a r e e — majoritate!

M â n e c o m i s i a d e a d r e s a v a d a d e i p u b l i c i t ă ţ i i p r o i e c t u l d e a d r e s ă . Atâta se ţi şi p â n ă a c u m , c ă d i n c e l e c e a scris Appi

Şi-şi desfăcu aripile cu putere, şi sburia fulgerul...

Corbul văzîndu-se păcălit, o luă la goii — începu goana turbată între rîndunica şi i — Rîndunica fiind uşoara şi sprintenă, PUTU m rotească aripele cu zor puternic , iar CORBUL 1 greoi, ca un popă, abia de-şi putea D U C E tropi.

Scăpase r îndunica. Privind înapoi , corbul 'î păru un pe

negru, în care l icăreau două aripe d'albe > soare .

Simţise însă r îndunica în inimă un J U N I I cumplit, în vine îi fierbea sângele şi PICIOAREIF 'I t remurau. . .

Abia putea să plutească 'n văzduhul Iii pede.

Mişcându-şi aripele, în piept o junghiäff b a t . . . Pe . ochi i se lăsa c e a ţ ă . . .

Totuş prin el putu vedea marea ce se 1 tinse nainte-I nesfârşită.

S ă r m a n a r îndunică ! Ea ajunse 'n goana.ii mormîntul soţului eî. Ajunse la acea mare,!: ja re-ş l doarme somnul veşnic bărbătuşul...

- - O , mare ! Fie-ţî binecuvintată oglial t a : fie-ţi binecuvîntate valuri le tale, în caria sbuciumâ soţul meu ! Cuprinde-mă şi pe minei luciul tău dalb, şi mă topeşte în tine, tu STÁ cită mare ! — Atâtea putu să grăiască numaipi sărea, şi glasul el unul om i-ar fi părut ciripit păsăresc cel mai fermecător.

Căzuse în mare ostenita de moarte • valurile o luară pe spate, ş'o duseră deparLt departe , la un fer d'aur, unde înfloreau floria mătasă şi unde iarbă de catifea creştea...

Emil k

I' 62

Ai. puţin ori a p r o a p e d e l o c n u s ' a s c h i m -il Ba chiar d a c a s ' a s c h i m b a t , n u s ' a a-auat nimic, c i în u r m a c u r e n t u l u i r a d i c a l I stăpâneşte p e to ţ i , s ' a u précisât m u l t e ! Apponyi r e d a c t a s e l ă s â n d o a r e - c a r e l a t i -idine d ip loma t i ca . D ' a l d e B a r a b á s n u v r e a i ştie însâ d e d i p l o m a ţ i e , ş i c u el a l ţ i uniti. Astfel e ce r t , î n p r i v i n ţ a independinţil male chiar W l a s s i c s a c e r u t s ă s e p r e c i -îze data, pe c â n d s ă s e r e a l i z e z e . M o n a r -oL in d e c u r s u l a u d i e n ţ e l o r , s e a r ă t a s e c o n -jsv pe te ren , z i c â n d , c ă a s t a e o a f a c e r e •> priveşte n u e s c l u s i v C o r o a n a , c i p e le doua s l a t e c o n t r a c t a n t e . P a t r i o ţ i i s e ş i TÂBESC deci s a b a t a fierul, p â n ă c e e r o ş u .

; va fi d e s t u l c a p e t e r e n m i l i t a r M . 8 a Ifacă cea m a i m i n i m ă c o n c e s i e p e n t r u - c a Murii în s c u r t ă v r e m e s ' a j u n g â a v e d e a r e a -sat tot c e a u dor i t .

Pentru-ca ei to t c e f a c , fac în deplină Wegere şi solidaritate.

In D ie t a a b s o l u t s t â p â n l , a f a r a , în po-w. iot a ş a . N a ţ i o n a l i t ă ţ i l e n u p o t s â l e o -gnâniclo r e s i s t e n ţ â , p e d e o p a r t e p e n t r u - c â iatâta, v r e m e Viena a uitat, ca în Ungaria ш şi naţionalităţi, e a r p e d e a i t â p a r t e plru-că n i c î n o i n u n e - a m ş t iu t o r g a n i z a I fel, i n c à t l a u n m o m e n t d a t , când se şireţte de soartea ţării, s â n e p u t e m v a -k voinţa. A m s ta t — n o i R o m â n i i d i ­nţi între n o i , e a r c u c e l e l a l t e n e a m u r i tbea a c u m a m a j u n s s ă fim î n c o n t a c t .

Hotârît, U n g u r i i a u ş i n o r o c !

PROBLEMUL AUSTRIAC. (Urmare şi tine.)

Intâiu T u r c i a n u m a l î n s e a m n ă c e e a - c e [însemnat o d a t ă , v a l u l O t t o m a n n u m a l leninţa c i v i l i s a ţ i u n e a e u r o p e a n ă ş i p r i n u r ­are nu s e m a l s i m t e n e v o i a c a A u s t r i a s ă se î m p o t r i v e a s c ă î n n u m e l e e l ş i î n n u m e l e lorlalte s t a t e . S i t u a ţ i a T u r c i e i e s t e c h i a r i de g r e a , î n c â t p a r c ă î n fa ţa a m e n i n ţ â -lor şi d e s v o l t ă r e l s t a t e l o r B a l c a n i c e s e a p r o -I ziua în c a r e r ă m ă ş i ţ e l e s t â p â n i r e l O t t o -•oe vor t r e c e î n A z i a d e u n d e a u p o r n i t linioară, fârâ c a s a l a s e E u r o p e i a l t e u r m e

decât u r m e l e j a f u r i l o r şi n i m i c i r i l o r c e a u

Al d o i i e a , R u s i a c a r e r e p r é s e n t a p u t e r e a te voia să c u c e r e a s c ă C o n s t a n t i n o p o l e ş i î n dramul c ă r e i a t r e b u i a p u s ă o A u s t r i e ( â t mai puternică , a c e a s t ă R u s i e ş i - a s c h i m b a t şi îşi va s c h i m b a d i n c e în c e m a l m u l t politica în B a 1 c a n I . E a n u m a l u r m ă ­rile a m b i ţ i u n i c u c e r i t o a r e î n O r i e n t . A c t i -îilatea ei s ' a î n d r e p t a t î n t r ' a l t e pă r ţ i a l e l u ­mii, şi a c u m c â n d a s o s i t o r a c e a d e p e arma a a u t o c r a ţ i e i , c â n d p o p o r u l r u s e s c v a li chemat s ă s e r o s t e a s c ă s i n g u r a s u p r a n e -roilor i m p e r i u l u i c h i a r a g i t a ţ i a s t e r i l ă şi c h e l -laelile pe c a r e R u s i a l e f a c e î n O r i e n t p e n ­tru ochii l u m e l v o r d i s p a r e ş i R u ş i i v o r p á ­risi pentru t o t d e a u n a o p o l i t i c ă c e n u m a l corespunde i n t e r e s e l o r l o r ş i n u l e p o a t e tee decât n e a j u n s u r i ş i p i e r d e r i d e ş e r t e . Io íme, n i c i p u t e r i l e c e o d i n i o a r ă s ă t e m e a u ca Ruşii s ă c u c e r e a s c ă C o n s t a n t i n o p o l u l n u se mal îng r i j e sc a z i d e a c e a s t ă c h e s t i u n e ş i m mal p u n a c e i a ş i s t ă r u i n ţ ă î n s p r i g i n i r e a Austriei.

Anglia, c a r e i n t o t d e a u n a s ' a fo lo s i t m a l malt de A u s t r i a , fiind-că p e n t r u d î n s a î n -naintarea R u ş i l o r s p r e o r i e n t a v e a î n s e m n ă ­tatea cea m a l m a r e , A n g l i a s e î n g r i j e ş t e a z i ie alte c h e s t i u n i . C o n s t a n t i n o p o l e e s t e p e n ­tru diplomaţia e l o a m i n t i r e .

Iar î m p ă r a t u l G e r m a n i e i n u n u m a i c ă ш are in teres s â m e n ţ i n ă o A u s t r i e p u t e r ­nică, dar d in p o t r i v ă A u s t r i a e s t e o p i e d i c ă

T K ! B Г N *

p e n t r u î n d e p l i n i r e a î n d o i t u l u i s ă u v i s : c r e a ­r e a u n u l d e b u ş e u p e M a r e a A d r i a t i c â ş i u n i ­r e a t u t u r o r G e r m a n i l o r .

P e l â n g ă t o a t e a c e s t e a , n u t r e b u e s â u i t ă m c ă c h i a r d a c ă p r i n p u t e r e a t r a d i ţ i u n e l şi p r i n t r ' u n sp i r i t r e a c ţ i o n a r , g u v e r n e l e d i f e ­r i t e lo r p u t e r i e u r o p e n e a r li p o t r i v n i c e d e s -m e m b r â r e l A u s t r i e i , d e m o c r a ţ i i l e s e m ă r e s c , şi m a l c u r î n d s ' a u m a l t â r z i u v o r p u n e m â n a p e g u v e r n ă m â n t u l s t a t e lo r . O r i a c e s t e d e ­m o c r a ţ i i v i n c u ide i n o i ; p e n t r u e l e A u s t r i a r e p r e s i n t ă u l t i m a fo r ţ ă r e a c ţ i o n a r ă d i n E u ­r o p a , p e c â n d t o a t e s i m p a t i i l e l o r s e î n d r e p -t e a z â î n s p r e a c e l e p o p o a r e c e d e a t â t e a v e a c u r i t r ă i e s c o v i a ţ ă a s u p r i t ă s u b s c e p ­t ru l H a b s b u r g i l o r şi n a t u r a l c ă t o a t e î n c u ­r a j ă r i l e l o r v o r fi p e n t r u c e l c e v o r c ă u t a s ă c o n t o p e a s c ă î n t r ' u n a c e l a ş i s ta t s u b s c u t u l u n o r a ş e z ă m i n t e l i b e r a l e şi î n a i n t a t e , p e to ţ i o a m e n i i d e a c e l a ş i n e a m .

C e î l r ă m â n e a t u n c i A u s t r i e i c a s â s e a p e r e ? I n f a ţ a a t â t o r f . r ţ e , c e f o r ţ ă p o t s ă o p u e H a b s b u r g i l ? F o r ţ a t r a d i ţ i u n e l ? S e p o a t e d a r t r a d i ţ u n i l e s e p e r d c â n d l u m e a s i m t e c ă n u m a l s t ă n i m i c î n d ă r ă t u l l o r ş i c â n d î n f a ţ a l o r s e î n a l ţ ă n e v o i l e i s v o r i t e d i n c e r i n ­ţ e l e t i m p u l u i ş i d i n e v o l u ţ i u n e a firească a i d e i l o r . P r i n u r m a r e , o r i c e s ' a r s p u n e , c h e s t i a A u s t r i e i s e i n d r e p t e a z ă c ă t r e u n d e s -d e s n o d â m â n t . X u m e r g e c u p a ş i r e p e z i d a r m e r g e c u p a ş i s i g u r i . I n z a d a r s e a g a ţ ă a u -s t r i a c i l d e t r e c u t . E l v a d i s p a r e ş i c u d î n ­s u l s e v o r p e r d e î n î n t u n e r i c u l u i t ă r e l to t l c e l c e n ' a u ş t iu t s ă - ş l î n a l ţ e p r i v i r i l e c ă t r e s o a r e l e r ă s ă r i n d a l u n e i n o i c i v i l i z a ţ i u n l ş i d e s p a i m ă n ' a u î n d r ă s n i t să-1 p r i v e a s c ă î n f a ţ ă .

1. G. Duca.

B é s b o i ü l ш ю - j a p o u s s . — 11 April.

Petersburg. L u i « X o v o j e V r e m i a » i - se t e l e g r a f e a z ă d i n V l a t i v o s t o c , c ă s e n a t u l o r ă ­ş e n e s c a p u s l a d i s p o z i ţ i a g u v e r n u l u i u n m i ­l i o n d e r u b l e , c a s â c u m p e r e v i c t u a l i l p e n ­t r u l o c u i t o r i i s ă r a c i .

Londra. D i n d e p e ş a d i n S i n g a p o r e r e i e s e c ă î n s u ş i R o s d e s t v e n s k y a c o n d u s f lo ta , c â n d t r e c e a p e l â n g ă V l a d i v o s t o c .

E v e n i m e n t ö l e d i n R u s i a .

— 11 Aprilie.

Varşovia. D i r e c t o r u l f a b r i c e l P o s n a s k i , d e fel c e t ă ţ e a n e n g l e z , a fos t o m o r î t î n L o d z d u p ă s ă v î r ş i r e a o f i c i u l u i d i v i n , c â n d s e î n t o r c e a a c a s â . E m a r e t e m e r e a , c ă v o r i s b u c n i d i n n o u m a r i t u r b u r ă r l .

Paris. S e d e p e ş a z â d i n P e t e r s b u r g , c ă a fos t a r e s t a t u n c a m e r i e r a l ţ a r u l u i t o c m a i , c â n d p r e d a u n u l m e m b r u a l c o m i t e t u l u i r e ­v o l u ţ i o n a r f e lu l d e trai a l Ţ a r u l u i î n Ţ a r -s k o i e - S e l o . R e s p e c t i v u l r e v o l u ţ i o n a r î n c ă a fos t a r e s t a t .

Din s t ră ină ta te . — 11 Aprilie n.

Xou concordat. Paris. Merry del Val, s e c r e t a r u l p a p e i

a p r i m i t î n a u d i e n ţ a p e u n c o l a b o r a t o r a l l u i Matin ş i i -a s p u s , c ă î n F r a n ţ a t r e b u e s ă ş t i e fiecine, c ă s c a u n u l p a p a l n u s e g â n ­d e ş t e l a d e s p ă r ţ i r e ; n i c i l a a c e e a n u s e g â n ­d e ş t e , c a s ă î n c h e i e v ' u n c o m p r o m i s n o u c u F r a n c i a .

Indigenii din Africa-sudică. Pretoria. D u p ă Pretoria Nevos i n d i ­

g e n i i d i n A f r i c a - s u d i c ă a u s n b s c r i s 3 3 . 0 0 0 o r u g a r e c ă t r ă g u v e r n u l e n g l e z , c a s ă s e ţ ie c o n t ş i d e i n t e r e s e l e i n d i g e n i l o r .

Paa . 3

Fărădelegea unei bande grece. Constantinopol. Er l o b a n d ă m a l m a r e

a a t a c a t s a t u l Z a l o g i c a ş i i-a d a t f o c . F o a r t e m u l ţ i o a m e n i a u per i t î n i n c e n d i u . S ' a p o r ­n i t c e r c e t a r e .

Spioni bulgari în Serbia. Belgrad. E r l a u fost a r e s t a ţ i î n a p r o ­

p i e r e d e S t a l a c I t re i B u l g a r i s p i o n i , î n t r e c a r i şi u n o f i c e r .

Infrîngerea pretendentului de tron Maro« ean.

Algir. T r u p e l e p r e t e n d e n t u l u i a u a t a c a t U d s a . L u p t a a ţ i n u t p a t r u c e a s u r i . P e r d e r i l e p r e t e n d e n t u l u i s u n t f o a r t e m a r i . P e c â m p u l d e r â z b o i u s ' a u af la t a r m e , p a t r o a n e ş i r u i ­n e l e a r t i l e r i e i . P e n t r u c a p u l fiecărui r ă s c u l a t s ' a p u s p r e m i u d e 1 0 f r a n c i . P e r d e r i l e s u l ­t a n u l u i s u n t foa r t e n e î n s e m n a t e .

Conjuraţia militară din Paris. Din Bruxela se telegrafează : Prinţul Victor

Napoleon a făcut înaintea unui colaborator al foii Etoile Belge u rmătoarea declaraţie :

— M'a surpr ins foarte faptul cu unele fol m ă aduc în legătură cu o conjuraţie ridiculă. Nici când n 'am avut intenţia sâ fac conjuraţie contrajrepublicel franceze. Aşa aventuri le réserves pentru alţii.

Paris. Am primit u rmătoare te legrama : Ju ­dele de instrucţiue în coinţelegere cu procuroru l general a ridicat acusă conjuraţi lor sub titlul conjuraţie contra siguranţei statului. Aşa ceva pe basa §-91 se depeseşte cu moar te .

T r i p l a a l ianţa .

Roma. Agenţia Ştefani publică mincinoasele ştiri ale corespondentului lui „Mahn", cari le atr ibue ministrului esternelor, Tittoni.

Principele Ferdinand în Rom*. Roma. P r i n ţ u l b u l g a r F e r d i n a n d v a s o s i

î n a i n t e d e a m e a z l l a 1 0 o r e a i c i . E l v a fi p r i m i t d e a d j u t a n t u l r e g e l u i i t a l i a n ş i m e m ­br i i d i p l o m a ţ i e i b u l g a r e . V i s i t a a r e c a r a c t e r p r i v a t . P r i n ţ u l a d e s c i n s î n h o t e l u l B r i s t o l .

( risa patriarclială. Constantinopol. P a t r i a r c h u l a p r i m i t a z i

p e m e m b r i i o p o z i ţ i e i s i n o d u l u i , c a r i i n d i c a ­s e r ă a c u z ă p e n t r u î n t r e g i r e a i l e g a l ă a m e m ­b r i l o r s i n o d u l u i . P r o t e s t u l l o r a f o s t î n s ă n u m a i f o r m a l . E l a u s ă r u t a t m â n a p a t r i a r -c h u l u l , ş i a u p r o m i s , c ă s e v o r r e î n t o a r c e ' n d i e c e s e l e l o r . S e v e d e , c ă criţă patriachatu-lui e resolvată. S i t u a ţ i a p a t r i a r c h a t u l I o a c h i m s ' a în t ă r i t d i n n o u .

Din Caransebeş. Caransebeş, 23 Mart ie v. 1905 .

Cons i s to ru l d iecezei de D u m n e z e u scu­tite a Ca ransebeşu lu i îna in te cu 9 ani a făcut învoială cu societatea de as igurare „ T r a n s i l v a ­nia" , ca toate biser ic i le din dieceză să se as i ­gure la n u m i t a societate .

Aceasta d i spoz i ţ i une dieceza a p r i m i t ' o cu bucu r i e adevărată , cuci societatea „Trans i lvan ia" nu n u m a i că a oferit condi ţ iun l mal favorabi le , decât or l -care altă societate, da r ea este o so ­cietate fondată în par te de R o m â n i şi şi astăzi avem atât în d i rec ţ iune , cât şi la filialele d in Cluj şi Arad o m u l ţ i m e de Român i . T r ă i m în­t r 'un t i m p , când toţi s t ră ini i ne sunt d u ş m a n i şi p r in u r m a r e da to r in ţa noastră este, ca să s p r i g i n i m o societa te , unde se capătuesc aţâţ i R o m â n i . jj

D u r e r e însă, că Cons i s to ru l nost ru n u mult t i m p a fost însufleţit şi condus de a s e m e n e a veder i , căci în t impu l d in u rmă ne-am p o m e n i t cu o o r d i n a ţ i u n e conzis tor ia lă , în care se d i s ­p u n e , ca pe Viitor biserici le din dieceză să se as igure la societatea de as igurare „Eiső Magyar Ál ta lános Bisztositó T á r s a s á g " . F i eca re K p l p t n se va mira de aceasta dispozi ţ ie a Conáístöríu-lul d in Caransebeş . Să te Iaşi de o societate condusă în m a r e par te de R o m â n i ş i i T â m c a x e se foloseşte І і т Ь з r o m â n ă şi să treci Ţ a - o so­cietate s t răina, lucrul acesta e greu de în ţă les .

P a g . 4 „ T R I B U N A ' Nr. Í I Í

Deja şi până acum o m a r e n e m u l ţ u m i r e a cupr ins comunele bisericeşti din cauza aceasta . Ceea-ce s'a arătat foarte eclatant chiar la bise­rica din Caransebeş , care e şi catedrala d ieceze i .

S ă p t ă m â n a t recu tă s'a ţ inut în biserica din C a r a n s e b e ş s inodul parochia l . In acest s inod s'a î n t â m p l a t ceva caracter is t ic . S i n o d u l adică în unan imi t a t e a resp ins o rd ina ţ i unea conz i s to -rială de a as igura la „Első Magya r " şi a hotă rît, ca şi ma l depa r t e să as igure la „T rans i l ­vania" , de oare-ce societatea aceasta din u r m ă ofere cond i ţ iun l ma î favorabi le şi apo i este în par te şi societate românească .

De altfel Conz i s to ru l ar t r e b u i să ştie, că în afacerea aceasta se lăţesc zvonur i foarte triste prin dieceză tocmai despre un fost func­ţ ionar al sau şi ar fi foarte d e dor i t , ca afa­cerea acestui funcţ ionar să se l impezească odată pub l i cu lu i cu toată sc rupulos i ta tea , ca bănu ie ­lile, ce se lăţesc, să nu zguduie î n c r e d e r e a cre­dincioşi lor în inst i tutele acelei d ieceze, în fruntea căre ia stă cinstea în t rupa tă , de toţ i iubi tul Ep i ­scop Nicolae P o p e a .

S inodu l eparchia l , ce se va a d u n a în Ca­ransebeş la D u m i n e c a T o m i i , va avea da tor in ţa să l ămurească şi ces t iunea de as igura re , şi dacă se va dovedi , că „Trans i l van i a " ofere aceleaşi condi ţ iun l , ori chiar mal bune , decât „E l ső Magya r " , a tunci interesele noastre obşteşt i cer, ca banii b iser ic i lor noas t re să nu fie daţi s t ră i ­ni lor , ci acelui insti tut , delà care trăesc un nu­m ă r în t reg de familii româneş t i .

Ca?-ansebeşanul.

D I N R O M Â N I A . Sd. Sa Regele la cercul militar. Jo i , 1 4

Mart ie , la orele 9 seara. M Sa Rege le , însoţ i t de adjutantul de servic iu , a mer s la Cercul mi l i ta r , u n d e u r m a să se ţ ină o conferen ţă .

La sosire Suve ranu l a fost p r imi t de A. S. R. P r i n c i p e l e Moşteni tor , c o m a n d a n t al cor ­pu lu i II de a rmată , de d-nil genera l i : Bră t i anu , W a r t h i a d i , T ă t ă r e s c u , Grozea , Anghe le scu , C o a n d a , Boteanu R. Culcer , p r e c u m şi de co­mite tul Cercu lu i .

Conferen ţ ia ru l , dl colonel Ionescu, a vor­bit despre „Hăr ţ i le mi l i t a re" .

T e r m i n â n d , d-sa a fost felicitat de M. Sa Rege le , Care , în u r m ă , a bine-voi t a Se î n t r e ­ţ ine în m o d u l cel ma i cordial cu d-nii ofiţeri p â n ă la orele 11 când S'a re în tors la Pa la t .

Şedinţa Senatului delà 28 Martie v. Şed in ţa se desch ide la orele 2 şi 30 sub p res iden ţ i a d lui C . Boerescu .

P e banca minis ter ia lă d-nii : Gh . Gr . Can-tacuzino, general Manu, Al . Bădărău , T a k e Io­nescu şi Ion Lahova r i .

Se fac formal i tă ţ i le ob ic inu i te . M. P a c u roagă b iuroul să intervie la mi ­

nis terul de d o m e n i i spre a i-se p u n e la d i s p o ­ziţie un tablou statistic de vânzarea peştelui .

Al. Bădărău , min is t ru l justiţiei d e p u n e mai mul t e proecte de lege votate deja de C a m e r ă .

Se votează fără discuţie şi cu unan imi ta t e de 63 voturi p roec tu l de lege pr iv i to r la adău­girea u n o r articole din codul p e n a l ; în art ico­lele din acest cod, men ţ iona t e la paragraful C de sub art. i din legea a supra poz i ţ iune i ofi­ţeri lor, p r e c u m şi la in te rpre ta rea şi c o m p l e c -tarea art. 27 din acea lege.

Se votează cu unan imi t a t e p roec tu l de lege pr iv i to r la înfi inţarea consi l i i lor de disci­p l ină la bata l ioanele de vânător i şi m a r i n a m i ­l i tera .

Se votează cu unan imi t a t e proectul de lege p r iv i to r la modif icarea art . 2 din legea p e n t r u recru ta rea a rma te i pa r tea relat ivă la esc luder i le din a rma tă pen t ru c o n d a m n a ţ i u n î şi art. 68, 74 şi 76 din aceeaşi lege relative la taxele mi l i tare .

Dl genera l Gh . Manu , d e p u n e un proect de lege pen t ru e x p r o p r i e r i şi ses iun i de te re­nur i pen t ru a rmată .

Senatu l trece în secţii.

Congresul internaţional de psichologie din Roma-

Intre 26 şi 30 Aprilie a. c. va avea loc în Roma — în urma hotărirei luată de con­gresul 1900 din Pa r i s — al ö-lea congres inter­naţ ional de psichologie.

Lucrări le congresului sunt împărţ i te in co­munică r i , ce se vor face în secţiuni speciale şi în conferinţa, ce se vor face in şedinţl generale .

Secţiunile speciale ale congresului , ce vor sistematiza comunicări le făcute, sunt în n u m ă r de patru : o secţiune de psichologie exper iemen-tală (psihologia în raportur i le sale cu anatomia şi fiziologia) ; una de psihologie retrospectivă (psi­hologia în rapor tur i le sale cu ştiinţele filozofice) ; o a treia secţiune de psihologie patologică (hyp-notism, suggestiune şi fenomene analoage ; psi-hotheraphia) ; şi în fine o a patra secţiune de psihologie cr iminală, pedagogica şi socială.

Conferinţele congresului sunt provizor dis­tribuite în patru şedinţe generale. In cea dintâi şedinţă vor vorbi : cunoscutul r ep rezen tan t al psihologiei pure, profesorul din München, Th. Lipps asupra „căilor psihologiei - ' (Die Wege der Psihologie) şi prof. Ch. Riebet din Paris asupra „viitorului psihologiei şi metapsihicâ" .

Şedinţa a doua genera lă va fi dedicată psi­hologiei fiziologice : au anunţa t conferinţe cu proecţiuni , i'ustrul „Gali redivivus" al lizio-psi-hologie! moderne, profesorul de psihiatrie din Leipzig, Paul Flechsig asupra „fiziologiei c reeru-luî şi teorieior voinţei" (Himphysiologie und Wil­lenstheorien) : prof. Leonardo Bianchi din Nea­pole asupra „zonei cort icale a vorbirel şi inte l igenţa" (La zona corticale del Linguaggio e L'In-tel l igenza); prof. Ezio Se iammana din Roma va reprezenta câte-va momite opera te şi va vorbi asupra „funcţiunelor psihice şi suprafaţa cere­brala (Funzioni psichiche e corteecia celebrele). Pent ru şedinţa a treia genera lă s'au înscris : Pro­fesorul de psihiatrie din Giessen R. Sommer asu­pra „metodelor de cerce tare ale expresiunel emo-ţielor" (Die Metoden der Untersuchung von Aus­drucksbewegungen) ; prof. P. Jonet din Paris asu­p ra „oscilaţielor nivelului menta l" ; şi Dr. P . Sollier din Paris asupra ,.conşliinţei şi gradele sa le" . Pent ru ultima şedinţă vor avea cuvântul : profesorul pedagog din Londra, James Sully asu­pra „relaţ iunelor psihologiei cu pedagogia ; şi prof. Th. Flournoy din Geneva asupra „psiholo­giei rel igiunel" .

Programul acestui al 5-lea congres in terna­ţional de psiologie oglindeşte concepţ ia contem­porană asupra psihologiei, ca ştiinţă indepen­dentă , şi de importanţa fundamentală pent ru unele dintre ştiinţele zise ale „nature l" , p recum şi pentru toate ştiinţele zise ale „spiritului ori sociale" .

Toţi acei, cari dintr 'un punct de vedere oare-eare ştiinţific, se ocupă cu studiul acelei a-nima scolastice : vegetativa, sensitiva, raţionali» şi socialis sunt datori a urmări cu viu interes dezbatezile acestui congres.

Comunicări le şi aderări le (20 fr. —• 10 fr. pentru doamnele familielor d-Ior congresiştl) s 'au fac până cel mult la 30 Martie a. c , cele dintâi pe adresa : Dr. Sonte de Sonctis, via Depretis Nr. 92, Soma ; cele din urmă pe adresa : Gio­vanni Luccio, Ministere de l ' Instruction Pual ique (cabinet) Rome.

Ы 0 1 Г Ф Щ I . A R A D , 12 Apr i l i e 1905 .

— Calea î m p ă r a t u l u i g e r m a n . Se scrie din Messina : Iachtul Hohenzo l l e rn , pe care călă to­reşte î m p ă r a t u l W i l h e l m IL a plecat sp re Corfu .

— P a v a g i u l o raşu lu i . Mare par te d in oraş capătă pavagiu nou . Cei ce voesc, ca Ara­dul să nu rie mal pe jos decât celelalte o raşe u n g a r e , văd în iniţ iativa aceasta ceva de bun augur .

Dar durere . . . D r u m u r i l e maha la le lo r vor fi şi de a c u m îna in te p l ine de noro i , aşa de rele ca si căile delà sate .

Ş i t rece ţ i pe l â n g ă semina ru l ped t e o l o g i c r o m â n ! Pe lângă toate celealalk e pavagiu de astfalt ; în o raşe mari ia aşab c r u n se p a v a g i a z ă c u l e m n , ia no i nici cuaslfl Legea o cere. V e n . C o n s i s t o r ar trebui sa fi t indă , doa r e scr is în l ege , ear ce! delà en l egea o î m p l i n e s c .

— F u n e r a l i i l e r e g r e t a t u l u i StefanCi r o g a r i u s ' a u s ă v î r ş i t e r l d u p ' a m i a z l în Cintt î n m i j l o c u l r e g r e t e l o r g e n e r a l e a locuitoriloi

P r o h o d u l a f o s t s ă v î r ş i t p r in veterani p r e o t l o c a l I o a n lancu, c a pontificant, ÎI a z i s t e n ţ a p r e o ţ i l o r L e u c u ţ a ( C o m l â u ş ) , Cri n i e , T o a d e r ş i M u s c a n ( N ă d a b ) , Ioan Ps p o v i c l ( F a z e c a ş - V a r ş a n d ) , Ş e r a d a n (Seb A u r e l l a n c u ( z ü a r a n d ) , I u s t i n l a n c u şi Turi ( O t l a c a ) T e r e b e n ţ , a d m . p r o t o p . (Galş; L i v i u R a ţ ( M a c e a ) .

R ă s p u n s u r i l e f u n e b r a l e l e - a dat coti s e m i n a r i a l d i n A r a d .

C u v â n t u l f u n e b r u f a rost i t pariul A u r e l l a n c u d i n Z a r a n d , s t o r c â n d lacrii d i n o c h i i c e l o r d e f a t ă .

U n p u b l i c i m e n s d i n l o c .şi din jur a d u n a t s ă d e a u l t i m u l o n o r decedatului, t r ' a c e ş t i a e r a ş i o d e p u t a ţ i u n e a co'ni S i n i t e a u n d e d e c e d a t u l a func ţ i ona t mii a n i c a n o t a r . C e l a l s ă i , r u d e n i i şi prie! m u l ţ i ş i d i n A r a d , f a u p e t r e c u t la groap

E a r a m i n t i r e a l u i o v o r petrece vei n i c e r e g r e t e !

— Cas de moarte. V i n e r i în p r i l i e i i . a r ă p o s a t î n B o r o ş - Ş e b i ş Inviţi t o r u l p e n s i o n a t Constantin Zopota, fost v â ţ ă t o r g r . o r . r o m â n în c o m u n a Zarai a p o i î n R ă p s i g . î n m o r m â n t a r e a i-s'a iäa S â m b ă t ă c u s o l e m n i t a t e a c u v e n i t ă , p a r t e m u l ţ i p r e o ţ i ş i î n v ă ţ ă t o r i d in loc j u r . R ă p o s a t u l a f o s t u n u l d i n t r e cei h a r n i c i î n v ă ţ ă t o r i a i n o ş t r i , t i p u l buniaj şi a l b l â n d e ţ e ! . 11 j ă l e ş t e s o ţ i a sa Marii Cornea, d u p ă î n ţ e l e g e r e a a v u t ă c u soţul d i n i n c i d e n t u l m o r ţ i i a c e s t u i a a donat 40 c o r . s p r e s c o p u r i b i s e r i c e ş t i .

D l s e c r e t a r c o n s i s t o r i a l V a s i l i e Goli a p e r d u t î n r ă p o s a t u l p e u n c h i u l său

T r i m i t e m î n t r i s t a t e i f a m i l i i condu ţ e l e n o a s t r e .

— A d a o s u l de s a l a r a l n o t a r i l o r comun S ' anun ţă din Budapesta : Ministrul de interne asemnat tuturor comitatelor, adaosu l de saln notari lor comunali şi cercualî şi subnotarilor, a n u l 1904. Comitatele» pot ridica sumele aceşti delà 31 Martie încoacl .

— C u r s u l p e n t r u m e d i c i i n f e r i i . .Mine i n t e rne lo r — d u p ă - c u m s u n t e m informaţi—aa resat u n c i r c u l a r î n ches t ia u n u l curs mei de feri i d in 29 M a i u p â n ă în 10 Iunie. M M c ip i i l e sun t ruga te să î n ş t i i n ţ eze pe medicii sp re aeeas ta , r e spec t i ve sa le facă posibilă» ce tarea c u r s u r i l o r .

— P a r a s t a s . C i t i m în „ G . T r . " : Erii of ic ia t î n b i s e r i c a S f â n t u l u i Nicolae din Scheu B r a ş o v u l u i un paras tas s o l e m n pentru odibj suf le te lor i u b i ţ i l o r r ăposa ţ i , î n t ru a căror ani; t ire s ' au făcut d o n a ţ i u n i pen t ru masa studenţi lor r o m â n i d i n B r a ş o v . P e l â n g ă corpurile di dac t i ce şi e l ev i i ş c o a l e l o r cen t r a l e , a luat pai u n p u b l i c n u m ă r o s .

— P e t r e c e r e pe b a n i i împăra tu lu i . St! l e g r a f e a z ă d in T a n g e r : S ă r a c i i oraşului au im c h e m a ţ i î na in t ea a m b a s a d e i g e r m a n e şili-s'aii părţ i t 2000 ton ţ i d o n a ţ i de W i l h e l m II. La ii c e p u t s 'au svâr l i t b a n i i pe fereastră , din ces ce s'a născu t aşa mare î m b u l z e a l ă , ca o fet i ţă a fost s t r ivi tă . D u p ă aceea s'a împarţitş r î n d la fie ca re .

504

se pot îmbrăca favorabi l numa i aşa dacă îşi p r o c u r ă hainele necesare esclusiv delà magazinul de stofe pentru domni, u n d e se

poa te economiza 3 5 % . i. — Magazinul nostru de fabricaţii engleze din

patrie şi de Brünn.

MAGAZINUL ESCLUSIV de POSTAV de FABRICA A LUI

LEICHNER si FLEISCHER. ARAD. piaţa Libertăţii 17. GincT biserici (PÉCS) Király u.

SPECIALITE de

STOFE ENGLfflJ COLORATE

PENTRU VESTE.

i - Cearta d i u t r e comune le T o t v ă r u d i a şi •Is. D P mult, stau comunele aceste în cear ta , ira o parte de hotar pe caro Murăşul, schim-iii-şi cursul a hărăzit-o Birehişulul, care Ijuridic face proprietatea Totvărădionilor. Urn­it «facerea lor pe la toate instantele şi nici na e gata tncă drepta tea pe seamă- le . Vine-irecutâ încă s'au dus mal т и Ц і Totvărădieni pimântu! certei, aflând acolo pe mai mulţi taiseni. pascăndu-şl vitele. Totvârâdicni i fireşte nil sâ-i zălogească, la ce unul dintre el a i ducând vestea in sat. Se "nţelege, zeci de cu topoare, şi cu par i înarmaţi au grăbit la locului; Totvărădienii văzând pericolul, au

ю la fugă. Abea c-aa putut ajunge luntrele, li-au trecut acasă. - Cel mal vech ia s e r v i t o r al Rege lu i , bâ-

ml Iosof Hornung pe care Majestatea Sa Га iaşa de mult tn drag, a murit în virstă de ini II călcase o t răsură nu de mult şi d 'atunci inul nu s'a mai putut reculege. - Nou p r o t o p o p s î rb în Arad . Conzistorul din Timişoara, Luni a censurât actul alegerii protopop din Arad. Precum am publicat şi noi, Lerea din 27 c. administratorul actual Sta­tt Jupanski a obţinut majori tatea voturilor de Hie Beleslin preot în Timişoara. Conzis-I,a confirmat alegerea lui Jupanski , care în ii acesta va fi cât de curînd instalat în scau-le protopop sîrb al Aradului . - ' loartea ep i scopu lu i S t r o s s m a y e r . S'a

ratat din Eszék foilor : D u p ă moar tea e p i --alul Slrossmayer imed ia t s'a a rbo ra t s teag iipc palatul ep i scopa l . î m p r e j u r i m i l e ace-s,cu tot frigul m a r e şi n insoarea vec in i e i • înghesuite de l u m e . D iminea ţ a a sosit es -îiolieios, a luat inventar şi a pece t lu i t tot . n înmormântare se fac p regă t i r i foarte '..Episcopul va ti î n g r o p a t în ca tedra la din ÎÎ. Delegaţia academie i slavice a sosit deja. Hmântarea va ti Viner i in 14, d i m i n e a ţ ă joi ore. Mi t ropol i tu l din Z a g r a b Posilovici kjrafat, câ va sosi. Deocamda tă ep i scopu l • Dvorzse şi canonicu l Sainovicî conduc iile episcopiei. In cassá s'au aflat 254.000 «ne si 300.000 co roane în hâr t i i de va loare . k instructus e de o jumăta te de mi l ion ne, Condolenţele au fost cu d u i u m u l ; în t re : delà pr incipele M u n t e n f g r u l u l , banul Lcomitatul Verőce , oraşul Eszék etc. L u n i desfăcut t es tamentu l lui btossmayer. O t r e -din avee a lăsat-o biserici i , o t r e ime teo-Idin Eszék, o t re ime capi t lu lui , genera-Androosky 50.000 tî. apoi 4 cai şi 4 vaci. jorul lui a moş ten i t 500 fl., p i m n i c e r u l d, executorii t e s tamentu lu i , ep i scopul Vor ­ig* si Cepelici câte o mie de fiorini, car aldin Diacovár 2000 fl. Se face p r o p a -l pentru r id icarea de busturf, s ta tue . Fo i l e 1 toate cald desp re el nec ro loage nuan ţn te şt de punctul lor de vedere pol i t ic . C o n ­tese însă toate op in i i l e î n t r ' a co io , că m e r i ­tul pe terenul cul tura l sun t i m e n s e . - Congres a n t i a l c o h o l i c în Budapes t a . ii până 'n 16 S e p t e m b r e anul c u r e n t

IA ţinea în Budapes t a congres in te rna ţ iona l ikoholic, în care se vor d iscuta toate mi -ite pentru c o m b a t e r e a a lcoho l i smulu î ( b e -|,cum şi efectele dezas t roase ale beţ iei atât sunet de vedere social , cât şi p e d a g o g i c , itnic, juridic şi medica l . La congres poa te micipe fie-cine, fără deosebi re de clasă so-Í,având a se a n u n ţ i la secre tarul comi te -larangiator Dr. Ste in F ü l ö p în Budapes t a «orăşeneasca cen t ra l ă : „ k ö z é p p o n t i város-íj Prim-president al comi te tu lu i a r ang ia to r nistrul de culte .şi ins t ruc ţ iune publ ică Dr. priezy.

-Cel din u r m ă . Un oaspe interosant e in­ul In ospiciul politiei din Debre ţ in : veteranul pptezeci do ani Béke Adám, care înainte cu eizecl de ani a fost membru activ în banda Rózsa Sándor. Un adevăra t tip o bătrânul , Aiului romanticism haiducesc . Mic la sta­tt Îndesat, cu privirea fulgerătoare. Barba ti albă îi împrumută un oa re care aer impu-II. Corpul i-a mai perdut puţin din elasticitate, ichi-i sunt acoiaş. Şi acum fulgerând, ca şi ite cu un veac, când cut reera încălecat în-ilpustei. Bătrânul ştrengar fost-a oaspete tutu-lemniţelor. Fost-a în Vaţ, Gherla, Ilova şi

á S'a dedat cu temniţa , unde-1 cheamă mereu (ätfrea amintirilor. Acum zice, că numai d 'aceea tat, se. meargă în temniţă, de unde nici nu sil mai iase.

„ T R I B U N A "

— D o u ă p o d u r i pes te Murăş . Ministerul de interne a aprobat , după a trea hotăr îre a muni­cipiul oraşului Arad, conclusul ca Aradul să se lege cu două poduri de fer cu Aradul-nou. Astfel încurînd, în locul podului hodorogit de azi, vom avea două poduri de fer, cari . fără 'ndoia lă vor contribui mult la r idicarea şi îna in tarea oraşului .

— Cele t r e i p l ane t e Mercur , Venus şi J u ­p i t e r , formează seri le acestea o conste la ţ ie in­teresantă .

înda tă ce a p u n e soarele v e d e m luceafărul s t ră luc ind pe cer la sud vest. Cele la l te două plante nu apa r de cât după ce se în tunecă b ine , dar îna in te de a se vedea vre-o stea fixă. La 6 Apr i l i e luna ca o seceră subţ i re se asociază cu cele trei p lane te . Atunc i luceafărul stă cel mal s u s ; jos la 1 1 g rade depă r t a re de el s t ră­luceşte p laneta Mercur . Mai jos. pa t ru g r a d e la d r eap t a se află J u p i t e r ear 3 jum. g r a d e la sud , L u n a .

In zilele u r m i t o a r e cele t re i p l ane te se a p r o p i e tot ma l m u l t una de alta. La 12 Apr i ­lie depăr t a rea delà V e n u s la M e r c u r e n u m a i de g rade , ear la J u p i t e r se ap rop ie de soare yşa de a p r o a p e astfel câ în a m u r g d i spa r .

— Ofleeril s î rb î conjuraţ i . Oficerii, cari au omorî t pe împăratul Alexandru în continu fac lumea să vorbească de ei. Dacă cineva le amin­teşte omorul , se mânie foc şi îndeosebi din causa asta au el mult de lucru cu Sibalici, redactorul lui Narodni List Mai zilele t recute scrisese Si­balici în foae, că unul din conjuraţi , locotenen­tul Véniel e om foarte încrezut. Locotenentul a mers la redacţ ie şi-a cerut să ştie » e autor ; i-s'a răspuns , că de are ceva contra articolului să re ­curgă la judecă tor ie . A doua zi într 'o epistolă deschisa a înştiinţat despre visita locotenentului în redacţ ie Sibalici pe ministrul de răsboi .

Epilogul s'a în tâmplat în birt. Locotenentul a vrut să scoată sabia şi sâ tae pe redactor ; dar aces ta l-a pus înaintea înfricoşatei a l terna­tive a şease guri de revolver. Lumea, publicul s'a Intrepus : deocamdată deci nu s'a în tâmplat nimic.

— I>in viaţa P a p e i P i u X . Piu X împarte viaţa în doua părţi ; una o consacrata audienţe- , lor şi ceremonii lor religioaso cărora li-se deda cu mai muitâ evlavie, decât predecesori i săi pe scaunul Sfântului Petru , cealaltă muncei şi odihmM.

Deşi tot ce se potrece în Vatican se \ine se ­cret, totuşi ori cine în Roma ştie exact cum tră­eşte Sfântul părinte. El începe opera sa zilnica dimineaţa la orele 4 şi j umă ta t e cu o rugăciune şi se scoboară apoi în otagiul al doilea, unde asistă la orele 6 şi jumăta te la li turghie, acostoa spre marea supăra re a servi tori lor , cari e rau de ­prinşi să se scoale târziu. Dupăee a ascultat încă o rugăciune, ol so urcă Ia orele 7 şi jumăta te în odaia sa de lucru, do undo priveşte spre biserica Sf. Pe t ru .

Un lacheu îi aduce o ceaşcă de lapto caro i-s'a ordonat do medici din cauza t emperamen­tului său, Piu X fiind predispus la podagră.

După ce a luat laptele, P a p a face o plim­bare la Loggia şi când timpul e bun se plimba prin grădina, to tdeauna pe jos . Scaunul portativ al lui Leo XIII se află în camer*. vechituri lor , iar t râsura;cu cai au fost vîndute. După pl imbare Papa lucrează cu secretarii săi, doui preoţi veneţ ianl , şi citeşte cu secretarul de stat ziarele, înainte de toate ziarul veneţ ian Difesa. In acest timp el acoardă şi unele audienţe .

La ora 1 şi jumăta te , Papa dejunează după obiceiul veneţian. El nu mănâncă nici odată sin­gur, ci to tdeauna împreuna cu secretari i săi, ceea-ce necăjeşte pe maestrul de ceremonie al Vaticanului . Dar Piu X nu se lasă de obiceiu­rile sale.

Delà ora 4 până la 5 acordă audienţe , cari u rmează prelungindu-se pentru part iculari delà 5 până la 7. La ora 9 Papa ia cina, iar la ora 10 şi j umă ta t e toato luminări le Vaticanului sunt st inse.

— Car tea lui Cervantes . N u de mul t s'a descoper i t un e x e m p l a r din o in t e resan tă edi ţ ie a lui Don Q u i c h o t t e de C e r v a n t e s faptul a fă­cut cu atât mal m a r e zarvă, cu cât în acest an î m p l i n i n d u - s e 300 de ani delà m o a r t e a vesti tu­lui r o m a n c i e r , s'au căutat şi cele mal mic i un-gheţe , doar de s'o afla m a n u s c r i p t . . . ediţi i vechi . Don Fe l ic iano O r t e g a lăsase v?duve î sale m o ş ­teni re un Don P u c h o t t e , cu î n semnăr i marg i ­nale da tor i te lui Ce rvan te s . Car tea a fost chiar exempla ru l lui Cervan tes , în care după p r i m a apa r i ţ iune a r o m a n u l u i , marg ina l şi-a făcut co-

P a g . 5

rectur i le , pe baza cărora a apă ru t apo i a d o u a edi ţ ie . G u v e r n u l spanio l de b u n ă s eama va cerca să c%mpere pre ţ ioasa carte .

— Comoară găs i t ă . Un s ă r m a n ciobănaş în hotarul comunei Büttös sfredelind cu bîta prin pământ dădu de o oala de a rama plină de aur . Norocosul t inăr povesti lucrul săteni lor care , încă sâpară şi găsiră o mulţ ime de ga lb in l . . unii de tot vechi. Comoara repres in tă o eno rma sumă ; iar din punct de vedere archéologie a re netăgă­duit mare preţ- Jandarmi i au casat comoara , î n ­tre care , e se zice, ş'un ban de aur cu inscr ip­ţia pr imului rege ungur : Ştefan cel sfînt. In î n ­ţelesul legii a treia par te din comoara priveşte pe acum fericitul c iobănaş, a doua t reime pe proprietarul pământul , iar a treia t re ime viste-ria publica.

— I n c e n d i u foa r te m a r e . Din C o m a r o m se te legrafează : In c o m u n a S â n - P e t r u din comi ta ­tul C o m a r o m au ars 80 de case, ce se aflau lângă olaltă. P guba, care în cea m a l m a r e pa r t e n 'a fost as igurata , în t rece un milion de coroane.

— E x p o z i ţ i a f emen ină d in P a r i s . In câm­piile Elisse s'a inaugurat Expoziţia de opere fe-meeştl în palatul ministrului de comercl c'l Rubief. Ce idee minunată sâ vezi adunată la un loc toată expres iunea activităţel femeeşti, începând delà lu­crări le cele mal simple până la cele mai compli­cate ! Deşi gazetele nu se ara tă tocmai favorabile, zicând că e făcuta în grabă şi încă necomplectă , totuşi ele adaogă câ încercarea este frumoasă şi deamnă de a fi imitata de alte naţ iuni . Intrând în expoziţie se descoperă, lângă o grădină încântă­toare , tipul casei de muncitori , încunjuratâ de toate legumele şi de toate animalele de cari omul a re nevoe. Nu lipsesc stupii cu miere şi viermii de mătasă.

Intrând sus în palat, ochii îţî sunt oprit! In tot minutul de opere umani ta re femeeşti. P ro -tecţ iunea şi jocul copiilor, institute, aplicatiunî pedagogice, creşe azile, şcoalele de mame, ligi autialcoolice, etc.

Foar te originale sunt în sala de serbări cele 14 tablouri artistice reprezentând evoluţ iunea îm­brăcăminte i femeei printre veacuri le t recute.

Interesant de lume şi plin de viată este pa­vilonul croi toreselor parisiene, arbitrii eleganţei universale . Acolo se admira toate minunile eşite din manile femeilor şi dest inate pent ru doamne, regine şi împârătese.

Fie ca aceasta expoziţie să servească de în­demn femeilor spre a face din domiciliul conju­gal o operă de atracţ ie pentru soţ şi copiii lo r ; din va t ra casei o căldură care să învăpăieze, să înalţe, să încălzească sufletul familiei, aceas tă ce ­lulă organică ce formează societatea şi care este aceea ce voeşte femeea pentru patr ia sa.

— Când sa se m ă r i t e fetele ? Licenţ ia te le în m e d i c i n ă din Z ü r i c h au stabi l i t î n t i ' o con ­sul tare recentă comu'. ä p r inc ip iu l că fetele să n u se măr i t e îna in te de iS ani împl in i ţ i , fiiindcă co rpu l lor n u m a i la etatea aceasta e dep l in des-volt3t. Ba fetele de cons t ruc ţ ie mal s lăbuţă nici cu 20 de ani nu sunt desvol tate de tot. Asta e păre rea doc to r i ţ e lo r din Z ü r i c h . P o p o r u l nos t ru zice, ca o fată să se măr i t e , când îi v ine n o ­rocul , ear noi a d ă u g ă m că şi domnişoare le doc to r i ţ e s'ar măr i t a înna in te de 16 ani , de şi-ar găsi cu c ine .

Avizăm pe ou. aboneiiţi, că cei-ce 11'au renoit încă abonamentul vor mai primi numai trei numeri şi apoi li-se va sista foaia.

Deodată amintim că ulterior nu mai putem servi cu numeri, pentru că foaia apare numai în atâtea exem­plare, câţi abonenţi are.

Jus t i ţ i e . §. Ucigaş de r j ani. Cur tea cu juraţ i din Kecs­

kemét a adus erl verdict asupra unul ucigaş, ca re abea a ajuns vtrsta fragedă de 15 ani . Kosto-láuyi Pé te r păzea vitele la câmp. Luându-se la cear ta cu Varga Kálmán, păzitor şi el de vite, acesta, mal tare decât dânsul l-a lovit cu o bîtă. Kosztolányi şi-a scos cuţitul şi l-a înfipt în inima lui Varga. Juraţii au luat de Împrejurarea uşu-ră toare faptul, c-a sâvîrşit cr ima în prima furie şi l-au judecat la un an temniţă.

P a g . 6 , J R ! N R .

M U S T A N G E R Ü L N E G R U -— ROMAN SEN'SAŢIONAL. — *

De 25 MAYNE-REID şi F. WHITTAKER.

(Urmare.)

XII. O v â n ă t o a r e do cu rcan să lba t i c .

Când părăsise lagărul Eugen Dupré cu puşca sa, avea de gând, după-cum ştim, să meargă la vânătoare şi era hotărî t să nu se întoarcă fără o pereche de curcani sălbatici, sau un ţap, pen­tru a economisi previziunile de rezervă aduse de caravană .

Era, de altcum, un escelent t răgător şi-şî câştigase reputaţ ia unui vânător îndemânat ic , pr in t re tinerii din patria sa, unde considera ca un punct de onoare , ca să cunoască toate spor­turile.

Dar' până atunci, adică de când grupa emi­granţilor t recuse frontierele statului Texas, n ' avu-sese ocaziunea de a vâna un curcan sălbatic, ba nici măcar să vadă vre-unul , deşi a auzit mal mulţi în zori de zi, ştia, este adevărat , că in această regiune, asemenea animale sunt foarte rari, şi prin u rmare foarte grele de întâlnit, sau de apropiat la distanţa puşcăturei .

In Luiziana, curcanii sălbatici sunt în genere mai puţin rari , dar ' vânătorul se poate apropia de ei numai prin surprindere.

In Texas, vânătorul atrage singur curcani i , la bâtaea pustei, prin mijlocul unei tîrliitori, cu care imitează strigătul femeiuştei, în loc să încerce de a se apropia de ei. Eugen se exercitase cu răb­dare, ca să imiteze acest strigăt, prin mijlocirea osului din ar ipa unei curci, transformat pentru el cu multă dibăcie în tîrliitoate de căt ră maşter Strother , supraveghiătorul său mai bine zis fostul intendent al colonelului, care vânase multă vreme în bărăganele şi păduri le Texasului, unde venise ca explorator , şi mai ales în statul Tennessee , unde locuise mai mulţi ani.

Când tinărul creol trecu călare şi cu puşca pe umăr pe lângă sche!a de pe malul rtulul, bă­trânul Strother îi a runca o privire pizmaşă, dar ' nu îndrăzni să spună ceva.

— Tu mergi la vână toare Eugen ? întrebă de depar te colonelul, care dirija în persoană tragerea la edec a copacilor tăiaţi, până la locul destinat pentru instalarea blochauzului .

— Da, unchiule, răspunse t inărul. Am văzut azi dimineaţă un cârd de căpr ioare , pe ţărmul rîului, cu binoclu meu, şi cred că am auzit strigă­tul de chidmare al curcani lor sălbatici.

— Dacă contezi numai pe acest din u rmă vânat, mi-e teamă că te vei întoarce cu traista goală, zise colonelul zîmbind. St rother pret inde într 'adevăr, că sunt rari curcanii prin împre­jur ime.

— De sigur, sunt chiar foarte rari ! strigă vechiul intendent, care veni să se amestece în conversaţ iune, când auzi pronunţându- i -se numele . Şi-apoi, nu ori-cine ar fi în stare să ucigă unul aceste animale, şi mai ales să se apropie de ele. Sunt atât de bănui toare ! Cred, că ar fi bine să mă lăsaţi să merg cu dl Eugen, domnule co­lonel, dacă voiţi să mâncaţi as tă-seară un ase­menea vânat.

— Ah ! bătrân şiret ! — De loc, domnule colonel , numai pen­

tru-că. . . . — Pent ru-că ai poftă să mergi la vânătoare .

Ei bine, du-te prietene, zise colonelul cu bună­tate. Cred, că ne vom putea lipsi de tine în curs de câteva ore . Dar' nu vă depărtaţ i prea mult.

— Foar te bine, domnule colonel, zise cu bucur ie supraveghietorul . Voiu da o bună lecţie d-lui Eugen şi de a l tcum, vom fi mai în siguranţă împreuna, în cazul, când aceste bestii de Indiani Piei-Roşii ar hoinări prin prejur.

Eugen însuşi se simţia fericit de a vâna în socie ta tea bătrânului Strother , care era foarte îndemânatec şi avea renumele , că cunoştea multe chiţibuşuri de-ale vânătoarei . Supraveghietorul încalecă dar ' , luă puşca, şi cei doi vânători ple­cară u rmând cursul rîului.

La câteva sute de metri mai jos găsiră un vad şi-1 t recură; aveau apă aproape până la oblânc .

In momentul când caii lor Intrau în apă, văzură pe malul opus, care era acoperi t cu o vegetaţie înaltă, o ciată de ciute şi alta de pa­sări mari , pe care Strother, le sămui cu curcani sălbatici . Dar' toate aceste an imale d ispărură îndată ce zăriră pe vânător i .

Aceştia sosind la {armul celalalt al rîului înaintară până la o colină învecinată ; acolo, des-călicară şi-şî legară caii de cracile de jos ale unui enorm cedru, din vârful căruia coborau, ca nişte draperii grele, o mulţime de plante parazi te , formând un fel de cort natural , aproape impene­trabil cu privirea.

— Acum, maşter Eugen, zise Tennesseanul , vom pătrunde in aceste desişuri, făcând cât se poate mal pufin sgomot. Nu t rebue să rupem nici o ramură usca ' ă sub picioarele noastre . Alt­fel curcanii sălbatici, care t rebue să se ii lăsat foarte aproape de aci, ar sbura din nou şi atunci nu i-am mal găsi. Fireşte, este încă mai necesar , ca să nu ne vază.

Înainte de a porni , examina cu îngrijirea unui vechiu practician capsa lungei sale carabine , apoi întră în desiş, aproape îndoit în două, dar ' fără a produce vre-un sgomot. Eugen îl urma, in tăcere .

Amândoi merseră astfel multă vreme înain­tând cu greutate, atât de des era bungetul, şi depăr tând mereu lianele în t recerea lor, pentru a evita până şi a t ingerea uşoară a crăcilor de vestminte.

Aveau vânt priincios şi de altcum Sthrother t recuse rîul în punctul acesta numai pentru a merge cu vânt bun. Mai bucuros ar fi ocolit pentru aceasta, mai muRl chilometri decât să vâneze cu vânt rău.

In fine ajunseră la marginea pădureî. Acolo se opriră prin p rudenţă , înainte de a ieşi ; erau la marginea unui fel de luminiş, sau mai bine a unei livezi largi de o jumăta te de chilometru şi ap roape circulară.

Dar' aceasta livadă era tot atât de pustie, ca şi malul rîului în momentul când sosiseră în partea locului, şi Eugen nu se putu opri de a da un strigăt înăbuşit de desamăgire. Strother se mulţămi să-i facă semn ca să tacă, ori-ce s'ar întâmpla, apoi se aşeză pe o rădăcină de a rbo re cu un aer de perfecta resemnare , şi din nou îl invita cu gestul sâ-1 imiteze.

O deasă perdea de plante acă ţă toare se co­bora înaintea lor şi ie îngăduia de a observa tot luminişul fără a Ii văzuţi.

Eugen se supuse, deşi codindu-se puţin, căci nu mai înţelegea nimic din pur tarea vână­torului.

— Pent ru-ce să ne aşezăm aci ? şopti Eu­gen Ia urechea Iul Strother, după-ce se instalase lângă dînsul. Tu vezi bine, că nu-i nimic de făcut pe acest şes.

— T ă c e r e ! murmura încet Tennesseanul abia rădicând mâna. Taci şi ascultă, fără a face vre-o mişcare şi fără a pierde răbdarea .

Ascultară amândoi multe minute, fără să auză altceva, decât sgomotul respiraţ iunei şi at in­gerea uşoară a dobitoacelor, care se furişau printre ramuri în jurul lor.

Eugen începea să-şi p iardă răbdarea , când prinse deodată în depăr tare un slab strigăt, care sămăna puţin c u :

— Gobioll! Gobbl! Gobbll ! Tinărul scoase numai decât tîrlii toarea şi

se pregăti să răspundă, dar ' Strother îl opri cu un gest.

— Aşteaptă, aşteaptă, domnule Eugen ! zise el încet. Crede-mă, nu te grăbi ! Dacă răspunzi numai decât, nu-ţi va succede nici odată să atragi un curcan. Lasă-mă pe mine, şi în câteva mi­nute se va arăta unul la douăzeci metr i de d-ta.

Eugen aşteptă, consimţind fără de voe să nu-şi dea lui însuşi şi bătrânului vânător o do­vadă a talentului său de imitaţ iune.

(Va urma.)

ß ä t b i i o g r a f i e .

A apă ru t „Cu l tu r a " cu s u m a r u l : N. 1. T e o dorescu . Câine le Neamţu ; Diaconescu Delamir . In g răd ină (poezie) ; C. P . D e m e t r e s c u . P r i m ă ­vara (versuri) ; S m a r a l d . Hoţi i ; C. P . Demet res ­cu. î m p ă r a t u l J apon ie i (A. Be l l e so r t ) ; Al. But-na r iu . E i ! . . . (ve r su r i ) ; Mar ius . S c r i s o a r e ; Moş Costache. Din gura p o p o r u l u i . P o l i d o r (basm).

A apă ru t Convorbiri literare. Nr . 3. C u ­pr insu l George Popov ic ï . A n u l delà Mai t i e în Moldova , în t impu l lui A l e x a n d r u cel Bun ; H . F ro l l o . P r o m c t e u în lănţui t ( t ragedie de Eschi l , t rad. în V E R 5 U R L ) ; Ion. S. F lo ru . C o n s t r u i r e a is­toriei ca ş t i inţă (S tudiu aăupra ope re i d-lui A. D. X c n o p o l „P r inc ip i i l e fundamen ta l e ale isto­riei") . E . Carca lech i . Melodi i i r landeze de T h o ­m a s Moore ( traduse de C. N e g r u z i i ) ; Al A.

N a u m . P r ibeagu l , V e d r n i e . Spre steaua V I I I C o d u l c . . . ( poez i t ) ; N. Volenti . Lui N. Bi cu ( p o ' z i f ) ; G. Bogdan-Daică . Aminiif Arist izza R o m a n e s c u (dare de seama); 1.1 Die Herfunft der R u m ä n e n , de Dr. Emi cher (dare de s e a m . 3 ) . P r e ţu l unui exeiş Lei 1 . 7 5 .

A apă ru t „ S ă m ă n ă t o r u l " revista • S ă p t ă m â n a l ă . S a m a r u l : N. lorga. La desd rea s e s i u n e genera le a Academiei Româi M. Mar incscu . A m u r g (poés ie ) ; N. N. Be! nu. Stafia (schiţa). L. S o n e t e ; Ion. Scurm nasse" (dare de seamă. I I ) ; X . Cugetări. G) c ă : N. lorga. „ D o c u m e n t e privitoare !a rei T a r i t - R o m â n c ş t i cu Braşovul şi Ţara Ungur; că", de dl I. Bogdan . „Dicţionartui aerman-m â n i l , de S a b . P o p . Barc ianu . „Luceafărul" 4 . „Revista Ideal is ta , . Redac ţ ia şi Admimsn, Si rada R e g ila Nr. 6 (Hotel Union). Buciit! E x e m p l a r u l : in ţară 2 0 bani , in straioäe bani . Abonamen tu l anual : ín ţ . i r a 10 lei im inütate 12 lei.

TOŞTA REDACŢIEI. Nicolae Sântei. In Bistriţa nu n

ziar românesc .

E C O N O M I E , A R A D , 1 2 1

Bursa de mărfuri şi efecte (lin Budapel — Cota oficială pe ^iua de 12 April.*-

Încheierea la 12 ore : Grîul pe Apr i l (100 clgr.) . . 170*!-: Secară pe Apr i l . . . . 1704-: O v ă s pe A p r i l . . . . 13*! C u c u r u z pe Maiu . . . ц-8(И Grîu pe O c t o m b r e . . 1660-Secară pe O c t o m b r e . . . 13-34-Gr îu pe Maiu . . . . i-'tyj-

Incheerea la 5 ore : Gr îu pe Apr i l 1903 . . . 17*76 Secara pe „ . . . . 1442 O v ă s pe „ . . . . 13-80-; C u c u r u z pe Maiu . . . ц'8о-Gr îu pe O c t o m b r e . . . 1680-Secară pe „ . . . 13-30-1 Gr îu pe Maiu 1905 . . . 17І C u c u r u z pe Iulie . . . —

Piaţa din Arad. S'au vându t : ( 1001

240—260 majl met r ice grâu cor. 16.00-1 1 0 — 1 9 0 „ „ cucu ruz „ 15.20

S e m n a r e n o m i n a l ă : secară: 14.20 „ „ orz : 14401 „ „ o vas: 13.40-

Piaţa din Aradul-nou. S'au vândut :

600—700 măjl me t r i ce grâu cor. 16.20-700—800 „ „ cucu ruz . 1500-1

S e m n a r e nomina l ă : secară . . . ц.оо-| „ „ orz : . 14.20ч

ovăs: • 3 4 0 - !

Grîu 79—100 klgr. « ° — n n : 100 „

Bursa de bucate din Timişoara. . Cor. і6'о,о-|

„ 141« „ цоо4

klg- • „ 137H n • n '3'JIH » • ; , n • Я W

n Secară O r z : „ „ O v ă s mercan t i l 100

•„ ce rnu t „ C u c u r u z vechiu „

n o u

Tîrgul de porci din Kőbánya. — 12 АРГІ

De prima calitate ungară : BătrâniI rechea în greu ta te peste 400 chlgr. liji fii. ; băt r înl mijlocii , pă rechea in greutăţi —400 chlgr . — iii. ; t iner i grei în greutăţii 320 chlgr 1 3 4 — 1 3 5 i i i ; Calitate sîrbeaşclj pă rechea peste 260 klg. 1 3 5 — 1 3 6 fii.; • pă rechea 240—260 chlgr. greutate 1 3 1 - i

N u m ă r u l porc i lor : ia 4 April іщ 25,530 buc. în 5 Apr i l s'a adus 233 м t r anspor ta t 193 bucăţi a r ămas prin urmi piaţă 25,574 buc. Cău ta r ea a fost mali cei graşi vie.

R E D A C T O R R E S P O N S A B I L : Й Е Т Е Г B O N , B D L T O R - P R O P R I E T A R : І Т В О Г І Г * > ' LEHIN,

„ T R I B U N A" Pag. 7

S T R U G U R I P E N T R U

D E S S E R T D E T O A T E Ş I

C E L E M A I B U N E S O I U R I C U R A T E C U G A R A N Ţ I E , D E A S E M E N E A C E A M A I B U N Ă

C O L E C Ţ I E D E S T R U G N R I

L U N G U I E Ţ I NU ;I M L & D I Ţ O D E P R I M A C A L I T A T E , L I F E R E A Z Ă

stabiliment de altoi de struguri D E L I N G Ă T Î R N A R A .

PROPRIETAR: G A S P A R I F R I G Y E S , M E D G Y E S , N A G Y K I I K Ü L Ö - M E G Y E .

- CATALOG I L U S T R A T G R A T I S Ş I F R A N C O . —

o r

38S

ciasornicar şi giuvaergiu. ÍARAD, Piaţa Libertăţii ms [togă edificiul teatrului vechiu.

i argint călcat cumpără p. preţui SAL maro de zi, ori schimbă pentru site objecte de aur şi argint

0 f a r m a c i e 5 6 8 i centru românesc cu o circulaţie iede vânzare. Informaţiunl mal de­

spot ^fl-iliadministraţia „Tribunei".

P . T

Am onoare A aduce la cunoştinţă sti­matului public din loc şi din provincie că I N atelierul meu de

fabricarea paturilor şi a cuptoarelor primesc efectuirea a tot felul de

cuptoare şi maşini de gătit tot asemenea

mutarea şi repararea lor pe lângă preţurile cele mal moderate.

Am m deposit sobe de raaiolka ş. a. în toate culorile şi preţurile. Rugând pentru binevoitorul concurs rămân

cu stima

Bora i Gyula 524 F A B R I C A N T D E P A T U R I Ş I C U P T O A R E

Arad, Közép-u. Nr. .6. (casa proprie)

fi> 1 WWee 6 » Д S

a n i giuvaelier

atelier de graVurT Arad, $alacz-utcza 1. (Andrássy-tér.) (gravări D E monograme, embleme, inscripţi i)

Execută S P E C I A L I T Ă Ţ I D E G I U ­V A E R E , tot felul de R E P A R Ă R I A B A T J O U R etc. S C H I M B Ă R I D E A U R Ş I A R G I N T C O N F O R M = - = C U R S U L U I D E Z I . ; = = = =

C O M A N D E D I N P R O V I N C I E S Ă E X E C U T Ă P R O M T . ^ = Asortiment dearticoh de o p t i < ă . ^ =

Reparări de oroloage^ 464 S S Preţuri culante. І 5

Prăvălia de fer şi deosebite instrumente a

F r a ţ i l o r B e r t a (Berta-Teetyérek)

. А ^ І Ч К І , A N D R À S S Y - T É R '3. Telefon 386. Telefon 386.

Deposit bogat în fer şi mărfuri de metal, în diferite instrumente, în ferăril pentru mobile şi edificii, cuptoare de fer de Nadrág şi Meiding de primul rang Maşine (sparher^ pentru bucătării de Olanda elegante, specia­lităţi pentru economia de casă, dulapuri

pentru ghiaţă. Arme Ferlah şi Piper, puste pentru vânători : Mopopol de vénzare a coaselor de oţel Ba­rabás Béla şi a pumpelor de stropit contra nenorosporel pe lângă o garantă de 10 ani,

Instrumente de verit etc. Foarfece engleze, Solingene veritabile, pene-

tinurl si briciuri.

Deposit escltisiv „ A H O I "

Pe seama tinutnrilor sud-ungare uni­cul deposit al lustrului de argint:

VENUS pentru cuptoare. Comandele de provincie se efectuesc pentru

preţurile ieftine de zi.

SERVICIU PROMPT SI ATENT.

A z i şti îm toate z i l e l e în

§ „CAFENEAUA FIUME" s e a r a m u s i c â .

UESCHIS PANA DIMINEAŢA.

Noutate !

Întemeiat în 187 4.

Noutate ! Noutate !

Pardes iu „ Ş A G U N A "

[ison nou,

pentru preoţi şi teologi,

Fason nou, fason non.

Nnmaï la mine se poate capătă.

Din acelaş material veste şi nădragi pentru preoţi. Haine francisc-losif es-RIASIV pentru teologi. RtndnrI de haine, pardesiurl din postavul cel mal la isii, pregătite după moda cea mal nouă se pot alege după plăcere In pră­

vălia mea.

le-care bucata se adjustează Ia dorinţă şi fără plată.

Serviciu couscienjios! preţuri eftine! 25% cruţare!

Comande din provincie se esecută convenabil.

Cu stimă !

M o s k o v i t z Z s *

Á R A D , Színház É P Ü L E T ,

IL — T E L E F O N O R Ă Ş E N E S C Ş I C O M I T A T E N S 534. —

Distinsă cu mai multe medalii de =^^^^_= aur şi diplome. . . . s —

Numărul telefonului 322.

pitiţi foarte albi va aveà ,

cel ce numai c â t e - ? A zile va fi folosit

crema dentală

H e l e n P R E Ţ U L 1 C O R . 20 FLL.

prumsejea femeiască S E a junge

P R I N C E A m a l B U N Ă

c r e m e D E F A Ţ Ă şi D E mâni

H e l e n P R E Ţ U L 1 C O R . 20 FLL.

Flacon de probă 70 fii. m Ѣ | А % ţ f i f t l l f A I іквніі tíuit I I I H £ L F T I V A S * F hulita

Contra încărnnţ i r i si căderii părului Preţul 2 cor. Preţul 2 cor.

Contra pantlicel, apoi amorţelii şi reumei Preţul 2 cor. Preţul 2 cor.

Cel mai bun m e d i c a m e n t con t ra asudăre i pi­c ioare lor şi subsuori i , p r e c u m şi con t ra m i r o ­

sului rău causâ t de aceas ta — Antisudorin

et 8> Medicină foarte eficace. ® Ä Se poate procura numai

în Apoteca lui NÉMET, Temesvár, Gyárváros, Fő-u. H

Comande prin poştă şi telefon - S E E I E P T U E S C L C A E D I A T

Pag . 8. « T R I B U N A » Nr. •

Condiţiunea principală a

І F R U M S E Ţ E I ф 1 f f 1 1

ф ф

$ m ф

ф * • Ф Ф Ф Ф Ф • Ф

Ф

e s t e , cu faţa şi mftnilo s a fie fine, e a r în scopul a c e s t a mij locul cel m»î po t r iv i t e s t e

T C r e m a - G y ö n g j care este cu desâvîrşire inofensiva şi face pelea fina

de loc dupô o singmu folosire.

In urma unei folosiri îndelungate mitesserii supă­

răcios», aluniţele şi petele de ficat dispar.

Preţul un borcan I cor.

Sipm Ia Crm-Gyöngy 1 cor. G y ö n g y - C r é m a p ú d e r 1 C O P .

Se poate comanda delà:

Ф f Ф Ф f t

i I i f

A R A D, Pécskai-nt. 2 8 7

Carol Drössler fabrica c e s r e g . de maş in! ag r i co le .

1 Budapesta , VI. Vác i k ö r ú t 59

tranpponrta nutomobbe, locomotive cu vapor , grapă de vap« îmblfecee cu vspor. imblâeee de mână şi (járgányos) motoerei u'el crud, montează mori şi tot felul de maşini «gricole.

Marfă solidă, pe li condiţiunl favorabile plată. —

Se trimit cataloage preţ şi cheîtuell gratii

Se caută agenţi

FEJÉR ANTAL P I C T O R D E E M B L E M E , FIRME Ş I Z U G R A V

A R A D , S T R A D A R Á K O zy N R . 10

P R E G Ă T E S C P O T R I V I I T I M P U L U I M O D E R N

Y Si Si Si Si

T I P O G R A F I A

93 T R I B U N A " ARAD, Strada Deák Ferencz Nr. 20.

Fiind arangiată din nou, bogat, cn literele cete mat moderne }\ cn dotaţiunî moderni, primeşte spre executare orî-ce lucrare = = — ce je |ine de arta tipografică. —

Broşurî, opurî, manuale, tabelarii în orî-ce mărimi, registre pentru bănci, invitări la petreceri şi cununii, = = plicuri, cap de scrisori, anunţuri funebrle. cărţi de visita, etc. etc. = = =

ф <|j> Executat cu gust fin, la timp şi punctual, după sistemul cel mai nou. ф

Cerem şi pe această cale binevoitorul sprigin al publicului românesc Intru cât ar avea v r 'o lucrare din cele mal s u s

" înşirate a trimite spre executare şi a ne recomanda In cerc cât mal larg tipografia noastră . — =

Avênd în vedere şi sacrificiile mari ee le pretinde ziarul nostru naţional, credem câ va afla mai iute rëeunet acest anunţ al nostru.

Telefon Nr. 502.

A R A D , Tipograf ia George Nichin.