REVISTA ECONOMICĂ. Apare odată pe sèptèmanà.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Silişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economul", „Făgetana", „Fortuna", „Furnica", „Grăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „lulia", „Lipovana", „hugoşana", „Lucea-ferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul", „Nădlacana", „Nera", „Olteana", „Oraviceana", „Patria",„Plugarul",. „Poporul", „Racoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „Ulpiana",.

şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare : pe 1 an K 16-—, pe V, an K 8'-

DlKECTOE Dr. C O R N E L D I A C O N O V I C H .

Taxa pentru insertiimi : de spaţiul unui cm 2 câte 10 fileri.

Anul IV. Sibi iu , 8 N o v e m b r e 1 9 0 2 . Nr. 45.

Ministrul Darânyi în Secuime. Ministrul de agricultură*a venit în Ardeal, ca să

studieze la fata locului comitatele secuiesci . In timp de 6 dile a fost în Mureş-Oşorheiu, Szekelyudvarhely, Kezdivâsârhely şi Sepsiszentgyorgy. adecă In punctele principale ale Seeuimei , însoţit fiind de comisarul gu-vernial Sândor J â n o s .

Călătoria aceas ta a ministrului este considerată ca începutul acţ iunei secuesci . El a privit cu ochii proprii pământul secuesc , a ascultat opiniunea oamenilor ad­ministraţiei şi a representanti lor marilor şi micilor proprietari, convingepdu-se despre soar tea de adi a fcăcuilor.

Munca are să fie mare şi os ten ic ioasă ; căc i în locul lipsei are să se producă bunăstare, în locul des­perării îndestulare, în pustietate cultură, pricepere la muncă şi dragoste de muncă. Nu vor trebui schimbate numai impregiurănle referitoare la producţiune, ci însuşi poporul săcuesc . Nu e de a se arăta numai ca lea spre fericire, ci trebue ameliorate şi base le morale ale su­fletului poporului. „Erd. Gazda" d i c e : „Dacă am sci, că misena şi emigrarea poporului secuesc sunt causate numai de împregiurările nefavorabile ale producţiunii, munca ar fi relativ uşoară. Dar, deoare-ce seim, că miseria şi emigrarea trebue să le căutăm nu numai în împregiurările nefavorabile, ci şi în natura, modul de viaţă, datinile şi inst inctele poporului săcuesc , munca de îndeplinit apare podigioasă . . . D e a c e e a acţ iunea săcuiască va trebui să se extindă în doue direcţiuni: pentru schimbarea îrnpregiurărilor de producţiune şi în direcţia activităţii c u l t u r a l e . . . La cea dintâiu este chemat comisarul guvernului, la a doua: biser ica, şcoa la şi instituţiumle culturale Micul agricultor secuiu va trebui obicinuit cu agricultura r a ţ i o n a l ă . . . cu noui rami de producţiune. V a trebui obicinuit cu cultura raţională a viilor, a hemeiului, a inului, a cânepii , a poamelor, etc . Pent ru toate aces te l ip sesc : pr iceperea, capitalul, recuisitele. Specialişt i i guver­nului vor trebui să umble din comună în c o m u n ă . . . înfiinţând economii model pentru cultura viilor, heme­iului, poamelor, e tc . Experimentări le vor deştepta dorinţa, iar succesul va câştiga imitatori. Vor trebui deschise noua isvoare de credit, vor trebui date împru­muturi deia stat pentru întreprinderi folositoare. V a trebui organisată folosinţa comună a maşinilor celor mai bune agricole.

Cultura vitelor va trebui ameliorată şi făcută mai proventuoasă. Vor trebui înfiinţate însoţiri pentru pro­curarea în comun a animalelor de prăsilâ. Unde nu sunt păşuni comune, se vor agonisi pe ca lea însoţirilor. Unde sunt păşuni comune, vitele bune se plătesc b ine ; unde nu se găsesce piaţă în apropiere, valorisarea va fi asigurată prin funcţionarea însoţirilor de lăptârit şi de untârit, şi aces te însoţiri ar pute fi împreunate şi cu prepararea caşului de o i . . .

Cu conlucrarea guvernului şi societăţi lor agricole se vor introduce unii rami ai industriei de casă , prin cari poporul îşi va sat isface trebuinţele proprii şi va ajunge şi la un câştig b ă n e s c în timpul cel lung de iarnă.

Dar nu se va neglige nimica ce ar pute ajuta cât de puţin a jungerea scopului. S e va îndrepta atenţ iunea asupra avântului ce trebue dat eulturei g a -liţelor, asupra înfiinţării însoţirilor pentru valorisarea ouălor, în unele locuri asupra pescăritului, în al tele cu privire la valorisarea apelor m i n e r a l e . . .

Celor ce emigrează mai de multe-ori peste an în România li se va da mod, ca să găsească şi aici, a c e e a ce- ' i a t rage acolo

Nu trebue scăpată din vedere nici prescr ierea jus tă a dării şi î ncasa rea cinsti tă a e i . . . "

Iată tot a tâ tea chestiuni, cari trebue să ne preo­cupe şi pe noi Români i , cu atât mai mult, că noi suntem avisaţi numai la puterile noastre proprii.

+

Cum ar trebui ajutată industria noastră de casă.

Am arătat în numărul trecut resultatele pract ice ale exposifiei noastre industriale din Sibiiu, şi, între al tele, am scos în relief părţile s labe ale industriei noas t re text i le .

Intre părţile slabe am numărat următoarele : 1. Lucrarea materi i lor p r ime : a cânepei, inului

şi lânei a dat mult îndărăt ; 2. Torsul se prac t ică pe o scară mult mai mică

decât ţesutul; 3. Cusutul este mult mai respândit decât ţesutul

şi torsul. In urma aces tora fundamentul industriei noas t re

de casă a fost sguduit puternic şi la tot pasul se pot

vede o mulţime de schimbări produse de aceas tă sgu-duire. Anume :

4 . In locul pânzei de cânepă şi in s'a introdus pânza de bumbac şi aşa numitul jolj. cum şi feluritele cartoane; iar în locul postavului frumos şi trainic de c a s ă a început a se Introduce în mare parte postavul de fabrică. De altă parte la confecţ ionarea ţesăturilor de l â n ă : covoare , şurţe, cătrinţe, traiste, e t c , se în­t rebuinţează materii s t re ine : mătasâ, fir, bercă ş. a.

5 . Ca o consecuenţă inevitabilă portid nostru na­ţional a început să se co rcească şi pe unele locuri a dispară cu totul.

6. In fine ca .coroana tuturor relelor isvorîte din aceas t ă decadenţă pe întreagă linia se îns tăpânesce luxul în îmbrăcăminte.

E prea firesc, că toate aces te sunt rele mari, car i din di i n d' ameninţă a deveni şi mai mari şi mai desastruoase, dacă nu vom pune stavilă pornirilor ne­fericite.

Şi să nu ne amăgim! Căci doară seim, că începutul unui rău este întocmai ca peatra rostogolită din vîrful munte lu i ; nu ' i -a trebuit altă de cât să fie pornită spre povîrniş ca să nu se oprească până în abis.

Aşa e şi cu industria noastră de casă pornită spre decadenţă . Ţ ă r a n c a vede că orăşenele noastre şi, în parte mare, femeile mai culte şi mai cu stare de pe la sate s'au înstrăinat aproape cu desăvîrşire de industria noastră de casă şi cumpără mai toate deagata. Ş i — fiind-că deoparte exemplele atrag, de altă parte e mult mai comod a nu mai lucra cânepa, inul şi lâna, când la tot pasul se îmbie materii gata, ieftine şi „mai frumoase" (dar netrainice) — sub presiunea aces tor împregiurâri ţă rancele sunt ademeni te a se înstrăina tot mai mult de industria de casă , fâcendu-ne tributari străinilor, şi chipul aces ta îndurând fiecare familie per-deri mater iale de deci de florini, fiecare comună ro­m â n e a s c ă perderi de mii florini şi întreg poporul nostru perderi de multe milioane. S ă nu uităm însă, că per-derile mater iale sunt împreunate şi cu perderi morale . Căc i , în lipsa industriei de casă , cu ce s 'ar îndeletnici ţă ranca noastră in timpul iernii, şi în di 'ele de peste an. când, din causa timpului nefavorabil, n'ar pută să lucre în grădină şi in c â m p ? Ori doară riu ne ajunge, c ă agricultorii noştri fac us atât de rău de timpul i e rn i i ? Mai trebue să le secundeze şi femeile în aceas tă direcţie ne fas t ă?

Astfel pusă chest iunea, şi natural aşa trebue pusă, de sine urmează, să ne în t r ebăm: ce e de făcut pentru a pune stavilă răului şi pentru a porni un curent fa­vorabil industriei noastre de casă .

E a t ă ce credem noi că trebue făcut : 1. T r e b u e încurageată prin premii cultura cânepei

şi inului, cum şi lucrarea lânei. S e vor distribui so­iurile cele mai bune de semenţă de cânepă şi în, s tă-ruindu-se neîntrerupt c a în toate economii le ţă răneş t i să se producă şi prelucre numitele trei ar t icole sau cel puţin două din ele.

2. Trebue să punem totul în mişcare pentru a introduce la ţă rance recuisi tele cele mai pract ice şi spornice pentru lucrarea cânepii , inului şi lâni i : furci cu roată, râsboaie, maşini de cusut, maşini de scărmănat ş. a. căc i numai cu chipul aces ta se vor pute produce mai cu înlesnire şi mai grabnic materii bune şi va fi posibil a sta în faţa concurenţei tot mai năvalnice a industriei mari .

Lucrării în direcţia aceas ta nu 'i-se pun pedeci de neînvins. Furci le de tors sunt introduse în multe comune să seş t i şi uşor s 'ar pută introduce şi la noi.

Maşini pentru scărmănatul lânei operează deja ch ia r şi în unele comune româneş t i din Mărginimea Tran­silvaniei, maşinile de cusut 'şi-au făcut deja apari ţ iunea mai în fie ca re comună, iar resboiul adus din România în ocasiunea exposiţiei noastre din Sibiiu, sperăm că va fi şi el generalisat .

3 . Pentru general isarea numitelor recuisi te mai pract ice în locul prim sunt chemate Reuniuni/e noastre de femei, cari 'şi-au pus ca devisă, între altele, prote-j e a r e a şi înaintarea industriei de casă . Damele noastre culte au deci ocasiune să se ocupe în chipul aces ta cu chestiuni de valoare neperi toare şi pot aduce cele mai bune servicii neamului.

In vederea acestui scop frumos ar trebui să se înfiinţeze reuniuni de femei şi în regiunile unde ele pană acum lipsesc şi cu deosebire unde portul naţional şi industria de casă au dat îndărăt.

4 . Mult ar pute să facă în aceas tă direcţie Aso-ciaţiunea pentru Ut. şi cultura poporului român prin des-părţămintele sale răspândite acum mai pretutindenea pe teritorul locuit de Români i din ţară.

Exposiţi i le curat locale aranjeate de unele des-părţăminte ar trebui să iee un ca rac te r mai general , compunendu-se exposiţia din obiecte expuse din un număr mai mare de comune. Şi toate despărţămintele, fără excepţiune, ar trebui să aranjeze astfel de expo-siţiuni cu ocas iunea adunărilor generale. Credem, că pe ca lea aceas ta industria noastră de ca să s 'ar pută mult îneurajea. Atât părţile bune cât şi ce le rele ar fi să se scoa tă cu aces te ocasiuni la iveala, lăudând şi premiind ce le vrednice şi condamnând cele defec­tuoase. Astfel, ne-ar ti dată posibilitatea de a studia mult mai temeinic situaţiunea industriei noastre de casă şi a lua fără amânare măsurile de lipsă pentru sanarea ei.

5. C ă ce ar pute face în aceas tă direcţie Reu­niunile agricole şi de meseriaşi ne-au arătat cu prisos şi de data aceas t a Reuniunile de aces te categori i din Sibiiu.

6. Un alt factor, poate cel mai de valoare, în aceas tă privinţă este şcoala. Acji aproape toate femeile destinate a ajunge soţiile conducătorilor poporului dela sate , învaţă în şcoalele noastre mai înalte de fe te : în Sibiiu, Braşov, B l a j , Beiuş , Arad, etc . Şi tot in aces te scoale studiază şi fetele familiilor noastre fruntaşe dela oraşe, cari cu timpul vor ave menirea de a fi propo-veduitoare cu fapta şi cu cuvântul atât în ce se re­feră la l imba noastră cât şi la portul nostru naţional, şi la înăl ţarea industriei noastre de casă .

F ă r ă pregătirea necesa ră în şcoală şi c a sa pă­r in tească ele însă nu vor pută deveni nici când astfel de propoveduitoare. De a c e e a atât şcoalele noastre mai înalte de fete cât şi c a sa părintească trebue sâ- 'şi facă pe deplin datorinţa şi in aceas tă direcţiune. în ­deosebi şcoalele noastre să pună pond deosebit pe industria noastră de casă .

Ce e drept, planul de învăţământ întocmit după planul ministerial prescrie ce anume să se propună din lucrul de mână în şcoalele noastre civile. Dar printre celelal te lucrări folositoare în ele se pot şi t rebue să se exerc i teze şi lucrări din cercul industriei noastre na ţ iona le : îndeosebi torsul şi ţesutul. In aces t scop vor trebui introduse în toate şcoale le noastre supe­rioare de fete resboiul şi furca de tors.

7. Damele noastre culte t rebue să nisuiască a pătrunde în firea chestiunii, a încuragea silinţele pro­fesoarelor şi a exci ta şi nutri zelul elevelor, distribuind premii celor ce se vor distinge. Numai astfel indu-

R E V I S T A ECON:OMICA. 3 8 3

stria noastră de casă îşi va ave cu timp — să dicem aşa — ăngerii săi păzitori şi apărători.

8. Un ajutor mare pentru desvoltarea industriei noastre de casă s 'ar pută c rea căutând mij loacele t rebuincioase de a pune In comerciu anumite art icole ale aces te i industrii, s. e. ţăsăturile aevea frumoase şi t rainice ş. a. D a r aceas ta se va pută ajunge mai uşor numai introducând recuisitele spornice desamint i te : furca de tors, răsboiul, maşinile de scărmănat , maşi­nile de cusut, e t c , cum şi dacă s. e Reuniunile noa­stre de femei sau alte reuniuni ar lua în mână chest ia desfacerii ar t icolelor destinate pentru comerciu. S e înţelege, că un muzeu industrial pentru obiecte din industria de casă âncâ ar face bune servicii .

9. De mare importanţă este pentru desvoltarea industriei noastre de casă şi conservarea portului naţional. înţeleaptă Regină a României protegeazâ şi încuragează însăşi prin exemplul seu portul naţional şi industria naţ ionala . Acest frumos şi preţios exemplu ar trebui îmbrăcişat altfel ca până acum de toate damele noastre. L a sărbătorile noastre naţionale, la adunările Asocia-ţiunii şi ale despârţămintelor ei, ia adunările Soc i e ­tăţii pentru fond de teatru, te baluri şi maialuri, e t c , portul naţional ar trebui s ă aibă un rol covîrşitor, a tâ t damele şi domnişoarele cât şi tineretul nostru îrnbrăcându'l cu mândrie. Famili i le noastre fruntaşe dela oraşe şi sate ar trebui mai departe sâ'-şi aranjeze câ te o odae cu art icole din industria naţională, dând şi in chipul aces ta exemplu bun şi încuragiând in­dustria de casă .

10. Albumurile de cusături, şi albumurile artistice cum şi peste tot colectiunile de ţesături originale româ­neşti vor servi şi ele viitorimei de povaţă pentru a nu t rece marginile prescrise de geniul nostru cel bun în c e se referă la industria de casă .

11 . Toa te mij loacele indicate pană aici pentru spriginirea industriei de ca să şi a portului naţional vor ave, credem, darul de a ne face să ţinem samă de limita adevăratelor noastre trebuinţe şi de a ne feri de luxul nebun, care deodată cu cumpărarea art icolelor de fabrică a intrat în mare parte a familiilor noastre şi el începe a da năvală şi in ca sa ţăranului. S.

Să înveţăm a face economie. Agricultorii se plâng, că nimica nu are preţ şi

în Budapesta e o astfel de scumpete, c ă cine numai poate pârâsesce capitala sau îşi aduce art icolele de consum din provincie.

. . . In Budapes ta ca rnea ordinară de vită se vinde klgr cu K 1 - 4 4 . . . , cea de porc cu K 1-60 klgr., pă-r echea de pui cu K 2 — 3 , iar ouăle cu 0 fii. buca ta .

Astfel de preţuri sunt în Budapesta . Poftim acum, să mănânce carne omul s ă r a c ! Preţurile aces te sunt în capitala Ungariei, ca re ţară este un agru mare , un loc de păşune mare, o livadă mare . Aceas tă ţară, ca re e lipsită de industrie, lipsită de comerc iu şi unde toţi sunt agricultori. Din poporaţiunea de 2 0 milioane, 16 milioaue de oameni t ră iesc din agricultură. Toţi avem pământ. Ţ a r a e plină de grâu, secară , orz. ovăs, cucuruz, cartofi, napi, poame şi struguri. Vite, cai , porci, oi, galiţe, pesci, miere, lapte şi unt avem atâ tea în ţară , că alte popoare ancă cumpără dela noi.

Noi însă flămândim, aşa scumpete e. Ce absur­ditate e a c e a s t a ?

Dacă n 'avem industrie, comerciu şi bani, dar avem grâu, vite, porci şi vin, ar fi ca cel puţin po­porul să trăiască bme .

E o lume întoarsă ţara aceas t a a noast ră . Noi credem şi susţinem, că suntem o ţa ră agricola şi c ă poporul nostru e popor agricol.

Dacă nu suntem industriaşi şi nici comercianţ i , suntem cel puţin agricultori. Aşa ne închipuim. In-zadar ne închipuim, pentrucă noi nu suntem nici agri­cultori în sensul strict al cuvântului.

F a c numai o întrebare. In aceas tă ţară de agri­cultori câţi oameni învaţă economia în şcoală ?

In toate şcoale le economice din întreagă Ungaria învaţă în total pe an 2 5 0 3 elevi. In numărul a c e s t a se cuprind şi cei 197 elevi din Croato-Slavonia .

In ţara aceas t a agricolă cu 20 milioane locuitori învaţă ia fie-care an agricultura în total 2 5 0 3 tineri.

Dar las ' că în şcoalele reale studiază în fie-care an câ te 10 ,500 şi în gimnasii câte 5 2 , 6 3 1 elevi. Ş i la universităţile şi academiile noastre numai studenţii în drept sunt peste 6 0 0 0 .

Tiner imea se îmbuldesce pe carierele „domnesci ' ' . Toţi stârue a deve'ni domni, a învăţa agricultura s e cade numai ţăranului.

Ţăranul însă nu învaţă agricultura, ci poartă eco ­nomia c a şi tatăl şi moşul s ă u . . . .

Dar lumea de adi nu mai e lumea c e a veche . Ce a fost bun şi îndestulilor moşilor noştri în timpurile paradisiace de odinioară, — când nu erau dări mari, nu erau budgete de miliarde pe umerii naţiunii, nu era întreagă naţiunea ostaşi şi nu erau pretenţiile a şa mari, trebuinţe de mii de podoabe şi mode de Par is , când proprietăţile şi economii nu erau încărcaţ i cu datorii de miliarde, — atunci între ace le împregiurări omul a putut trăi f e r i c i t . . . . la vatra sa fără de pre­tenţ i i ; dar în lumea de adi civilisată în mod rapid, în epoca când se cheltuiesc miliarde, agricultorul t rebue să scie câşt iga pe o miie de căi , cu mintea şi cu munca, cu sciinţa şi dexteri tatea, ca din brazda sa şi din grajdul său să poată scoa te toţi tesaurii trebuincioşi s i e ş i şi statului.

Agricultorul de adi nu mai poate trăi ca pasările I cerului şi c a crinii câmpului. Agricultorul de adj trebue ! să pr iceapă cu temeiu sciinţa complicata a economiei , ! miile de apucături şi dexterităţi , şi chiar şi atunci nu

-va fi econom bun, ori câ t de învăţat şi dextru ar fi, dacă va rămâne numai agricultor. Agricultorul de adi t rebue să fie şi industriaş şi comerciant şi financiar. E bine, ca productele sale însuşi să 'şi-le prelucre şi prin aceas ta să şi-le facă mai de valoare şi astfel mai uşor de valorat. E bine, dacă scie sonda împregiurările pieţei şi poate observa întocmai ca comerciantul , ca re marfă e mai căutată, ce se poate vinde mai sigur şi cu preţ mai bun, şi astfel ce plante ar trebui se cultive mai ales în agrul său c a fiind mai proventuoase. E necesa r ca cu ajutorul a cât mai multe şi mai bune instrumente şi maşini agricultorul să producă câ t mai mult, cât mai bun şi mai ieftin. E necesa r c a el să scie face us câ t mai bun de creditul său, ca cu bani câ t mai ieftini, să-şi c r eeze venit câ t mai mare în economia sa.

Cu un cuvânt : agricultorul de adi t rebue să fie şi învăţat, deştept, prevădător, comerciant , diplomat şi financier, ca să poată trăi omenesce şi să se scie ferici sub poverile şi pretenţiile teribile şi în focul c o n c u ­renţei ce dă năvală din toate părţile.

De unde să scie toate aces te agricultorii noştri — dacă nu l e - a u î n v ă ţ a t . . . ?

Dar apoi din exemplul al tora. Cultivatorii de vite amer icani , măcelar i i şi co­

mercianţi i de cărnuri au făcut trusturi, ca să ridice preţul cărnii şi să s t ăpânească ei pieţele de cărnuri.

In urmarea aces tora dintr'o dată s'a ivit mare lipsă de ca rne în întreagă Europa centra lă . Germanii I sunt agitaţi, c ă nu au carne şi că, încât nu lipsesce, i ea e scumpă. \

Ţer i ie dinpregiur, între cari şi Ungar ia , se gră­b e s c a transporta vite, porci, carne şi unsoare în Ger­mania şi din causa aceas ta s'a ridicat aşa de tare la noi preţul cărnii, slăninii şi unsorii, că noi de abia pu­tem ajunge la carne şi unsoare. I

De ar fi agricultorul nostru învăţat, practic, deş­tept, prevedetor, 'ş i-ar a ranjea economia astfel, că ar încungiura tot ce e greu de valorat şi ar produce din belşug carne , şuncă, slănină, unsoare, galiţe. ouă, unt, caş , miere, poame, conserve şi tot ce adi se poate valora mai îngrabă şi mai bine.

Că doară întreg pământul terii noastre e atât de binecuvântat cu toate bunătăţile încât noi am pută să provedem cu ar t icole de nutrement toată Europa cen­trală, înnotând totodată şi noi în abundanţă. i

Şi în aceas tă tară producătoare de carne şi un­soare în diua de adi e a tâ ta lipsă şi scumpete, că să­răc imea capitalei abia poate vedâ ca rnea şi slănina.

Lipsa e mare maestru. S ă învăţăm din ea a face economie raţională. (După „Penz es Fald.") -4-

A F A C E R I F I N A N C I A R E . Depositele spre fructificare în Ungaria.

După ultimul anuar statist ic s ta rea depositelor in ţeriie coroanei Sf . Ştefan la începutul anului 1901 era de K 1 ,832 .960 ,000 , din cari la bănci le românesci K 3 4 . 9 5 3 . 4 0 0 adecă l - 9 0 ° / 0 . In cursul anului s'au mai depus K 1 ,140 .885 ,000 , iar interesele după deposite fac K 8 0 5 6 0 , 0 0 0 . Sumele ridicate din capital au făcut K 1 ,109 .615 ,000 , din interese K 8.642 0 0 0 . L a finea anului au remas deposite de K 1 ,936 .148 .000 , din cari la institutele rom K 3 7 . 7 2 5 , 2 0 0 ( 1 ' 9 5 % ) . Din aces te cifre es te evident, că depositele au crescut în sumă rotundă cu 104 mil ioane coroane , iar în special la bănci le ro­mânesci cu K 2 . 7 7 1 . 8 0 0 , c e e a cu considerare la îm­prejurările economice sterile este a se privi ca un resultat însemnat. In aces te cifre însă nu sunt cuprinse toate capitalurile e locate la institutele de bani, căc i ace l ea pr imesc şi deposite în cont-curent, a căror s tare a crescut dela K 2 1 5 . 0 1 1 , 0 0 0 la K 2 3 2 . 8 7 5 . 0 0 0 , şi deposite pe lângă bonuri de cassă, cari s'au înmulţit dela K 1 2 . 3 0 8 , 0 0 0 la K 1 4 , 0 5 0 . 0 0 0 ; singure depositele în comerciul cu cecuri a scăalut dela K 1 4 9 . 2 5 2 , 0 0 0 la K 1 4 7 . 4 9 5 , 0 0 0 . Bănc i l e române afară de depositele spre fructificare pană în present mai cultivă singur ramul depositelor în cont curent , dar şi aces t a cuprinde cifre atât de modeste încât nici n 'a r meri ta să fie amintite. L a începutul anului 1901 s tarea lor era de K 5 0 , 8 0 0 , iar pană la finea anului a scădut la K 4 7 , 5 0 0 , adecă abia 0 ' 0 2 % din sumele depuse în cont curent în ţa ra în t reagă*) . In total se cifrează capitalurile depuse cu 2 , 3 3 0 5 5 milioane coroane , din cari în Ungaria 2 , 2 2 4 2 mil ioane, în Croato-Slavonia 1 0 6 3 5 milioane coroane . După măr imea sumelor se împart depositele as t fe l : l ibele de deposit despre sume pănâ la 2 0 K s'au l iberat 132 ,498 ,

*) Cu privire la datele despre băncile noastre conf. „Kev. Econ." Nr. 21 din a. c.

despre sume dela 21 pană la 100 K , bucăţi 2 0 1 . 3 / 7 , dela 101 pană la 2 0 0 K 166 .119 . dela 201 pană la 1000 K 3 6 9 , 4 6 7 , dela 1001 pană la 2 0 0 0 K 138 ,108 , dela 2001 până la 4 0 0 0 K 1 3 8 , 1 0 8 . dela 4 0 0 1 pană la 10 .000 K 9 5 , 7 6 4 , dela 10,001 pană la 2 0 , 0 0 0 K 6 1 , 5 2 8 . peste 2 0 , 0 0 0 K 2 3 , 5 2 5 . In calcul mediu vin pe un libel de deposit K 1011 .

Ori cât de îmbucurător ar fi progresul institutelor noastre , vedem ce sumă neînsemnată formează depo-s i t e l e l o r în comparaţ iune cu depositele institutelor din ţara întreagă, şi cât avem âneă de făcut, c a să avem motiv de a fi îndestuliţi cu activitatea şi cu succese le bănci lor noastre .

Sarcinile proprietăţii fondare în Ungaria. Din datele stat ist ice pe 1901 se vede că sarcinile fon-ciare au crescut în măsură cu mult mai mică decât în cei 6 ani precedenţi , c e e a - c e se privesce ca un semn îmbucurător. In anul expirat s'au înregistrat în car tea funduară 5 8 7 . 9 8 5 , 0 0 0 coroane ca sarcini nouă şi s'au şters sarcini mai vechi de 4 3 9 . 4 4 3 . 0 0 0 coroane , aşa c ă sarcinile au crescut cu 148.542,000 coroane.

Cresce rea pretensiunilor h ipotécate la ce le 8 0 in­stitute românesci după bilanţul general publicat în Nr. 21 din a. c . al acestei reviste este numai de 4 0 4 , 8 4 9 coroane, aşa încât dacă de aici am puté face deducţiuni asupra ingreunării proprietăţii românesci , ace lea ar fi foarte favorabile.

Crescerea totală a datoriilor hipotecare în 1901 es te mai mică faţă de 1 9 0 0 t u considerabila sumă de 181 milioane şi faţă de 1899 cu 129 milioane coroane .

De aci se deduce c ă agricultura ungară a putut exis ta fără a usa prea mult de creditul imobiliar pe lângă toate greutăţile timpului şi ale recoltei s labe. Chiar şi dacă consideram, că în prima jumăta te a anului institutele de credit fonciar din causa stagnaţiunei afa­ceri lor în scrisuri fonciare, au trebuit să observe o ţinută foarte reservată, resultatul final faţă de t recut este satisfăcător. De aci voesc unu a conchide, c ă referinţele financiare ale clasei agricole nu sunt aşa de crit ice, precum le presintă a l ţ i ; noi însă credem că aceas tă conclusiune nu este basa tă , şi că c r e sce rea mai moderată a sarcinilor h ipotecare , provine din îm­prejurarea, că datoriile au ajuns deja o sumă atât de însemnată, încât o urcare considerabi lă nu se mai poate închipui în timp relativ scurt de un an. —n.

R E V I S T A F I N A N C I A R A .

Situatiunea. Sibiiu, 6 Novembre 1902.

Din si tuatiunea Bănci i austro-ungare publicată la 3 1 Octobre c. resultă. că ce re rea de ultimo a fost neobicinuit de mare . Reserva de bilete libere de con-tribuţiune a scădut în săptămâna din urmă a lunei tre­cute la 2 0 5 - 6 3 milioane coroane, adecă cu 100 mili­oane într 'o singură săptămână, şi faţă de perioda corespundătoare a anului trecut mai mult cu 1 6 5 milioane (atunci scăduse cu 8 3 - o milioanei. Adevărat c ă la finea lui Octobre a tr. a junsese reserva l iberă de dare cifra de 1 5 5 6 milioane, adecă era mai mică decât acum cu 50. mil ioane coroane . Dar aceas tă c re -sce re a pretensiunilor pieţei noastre financiare a fost numai o apariţ iune fără nici o importanţă durabilă, dovadă este împrejurarea, c ă eri scăduse discontul privat in Viena dela 3 7 / 1 6 la 3 y 4 procente . Aceas tă

•reducere grabnică provine din afluinţa pieţei cu nu-merariu din plătirea cupoanelor de 1 Novembre. In anul t recut a crescut reserva de bilete a băncii în prima septămână a lunei Novembre cu 3 3 milioane coroane , iar în anul aces ta este speranţă că va c resce şi mai mult. In monete şi bare de aur a primit B a n c a austro-ungară în septămână t recută 3 5 mil ioane cor .

AGRICULTURA.

Situaţiunea agrieolă. în Ungaria. Conform raportului emis de mini­

sterul de agricultură la finea lunei t recute în jumăta tea a doua a lunei Octobre a. c . a domnit peste tot timp schimbăcios , în unele locuri ploios şi r ece . In regiu­nile mai înalte muntoase, cu deosebire în Carpaţi a nins şi îngheţat. Brumă a cădut în întreagă ţara, insă fără de a causa stricăciuni, de oare-ce culesul viilor şi al cucuruzului s 'a sferşit aproape pretutindenea. Din causa prea multor ploi arăturile şi semenăturile de toamnă nu s'au putut sfirşi în singuratice părţi ale Aifoldului, în regiunea dincole de Dunăre şi în Ungaria de nord. Semenăturile timpurii au resărit frumos, în multe locuri însă şoarecii le-a causat s t r icăc iuni ; în genera l semenături le sunt foarte frumoase. Rápita a remas índérét în desvoltare şi semănatul nu a isbutit pretutindenea, aşa că în multe locuri semenături le au trebuit arate . Pe cum s'a raportat de repeţite ori, resultatul recoltei semănăturilor de toamnă este foarte diferit atât cualitativ cât şi cuantitativ. Recolta cucu­ruzului este în partea cea mai mare s labă mijlocie, a tâ t în privinţa cuantitativa cât şi în c e a cualitativa. Reco l t a cartofilor în general abia este mij locie, în unele regiuni ei au putredit ; din causa aceas ta cartofii sunt scumpi. In regiunile năsipoase resultatul a fost mai .sat isfăcător; dar şi în aces te locuri tuberculele au remas neobicinuit de mici. Varza a isbutit mai bine, căpă-ţinile sunt destul de mari, şi cualitativ resultatul de a semenea este satisfăcător. Reco l ta napilor de zăhar, este cuantitativ bună mij locie , cualitativ mi j loc ie ; re­colta napilor de nutreţ este mi j locie , iar în privinţa cualitativa ea este bună. Unde n 'a stricat gerul din S e p t e m b r e viile au dat un resultat mijlociu, şi numai parţial resultatul a fost satisfăcător. Poamele tomnatice a u dat recol tă s labă în toată ţara. Mere şi pere s'au pus în comerciu mult mai puţine decât în anul trecut.

In Austria. Raportul dela începutul lui Novembre al ministrului de agricultură austr iac consta tă c ă semé­natul cerealelor de toamnă s 'a putut face numai cu mari în târdier i ; totuşi e aproape sfirşit pretutindenea. Cartofii au dat o recol tă mijlocie, iar napii de zahăr recol tă s labă mij locie .

In România. Pe la finea lunei Octobre se con­tinua ftncă pe unele locuri recol ta porumbului. In unele districte recol ta a fost aproape egală cu c e a din anul trecut, în al tele ea e submijlocie. In general se con­tează în caşul cel mai favorabil pe o recol tă mijlocie.

Din cont ră România a avut o producţiune abon-dentă de grâu, de cualitate excelentă , şi astfel ea cu gránele sale a ţinut cu succes concurenţa cu gránele inferioare din aces t an ale Americei şi chiar cu gránele Rusiei .

Arăturile şi semenătur i le de toamnă se con t inuă ; ploaia este dorită, cu toate că a fost o ploaie aproape g e n e r a l ă înainte cu 2 săptămâni.

Terile din Europa centrală şi de nord au avut r e ­col tă în privinţa cuantitativa parte bună, parte mi j loc ie , iar în privinţa cualitativa recoltă s labă.

Rusia, Bulgaria şi Serbia au avut o recol tă bună în cuanti tate şi cual i tate .

Statele-Unite ale Americei au avut o producţiune de grâu de 2 2 5 — 2 3 0 milioane hi., aproape în părţi egale grâu de primăvară şi de toamnă, din care cel din urmă este de regulă destinat exportului, şi din care s'au şi exportat pană acum c i rca 3 0 mil ioane hl.

Reco l t a cucuruzului în Amer ica de nord este eva ­luată la 8 2 5 milioane hl. faţă de 4 1 5 mii. hl. din anul t r ecu t ; deci o recolta ne mai pomenită.

Canada a avut o exce len tă recol tă de 3 3 mii. hl . Argentina va ave, după scirile ultime, o recol tă

de 2 8 - 3 0 mii. hl. hidia şi Australia nu au în aces t an importanţă

în privinţa exportului. *

Schimbările de proprietate imobilă în Ungaria, precum consta tă „Budapesti Hirlap" s e presenta as t fel :

In 1896 s'au véndut 3 1 7 , 0 0 0 proprietăţi „ 1897 ,. , 3 4 2 0 0 0 „ 1 8 9 8 „ „ 3 4 9 , 0 0 0 „ 1899 „ „ 3 6 1 . 0 0 0 „ 1 9 0 0 „ „ 3 6 7 , 0 0 0 . 1 9 0 1 , , 3 8 7 , 0 0 0

Cu doba au fost véndute proprietăţ i : In 1 8 9 6 pentru suma de K 3 2 . 5 9 0 . 0 0 0 „ 18H7 , , „ „ 3 4 . 7 5 2 0 0 0 „ 1898 , , „ „ 3 8 - 6 7 5 , 0 0 0 „ 1899 „ „ „ „ 3 5 . 5 0 3 , 0 0 0 „ 1 9 0 0 „ „ , , 4 1 . 2 4 7 , 0 0 0 . 1901 „ , , , 4 7 . 1 1 1 , 0 0 0

Sarcini le nouă pe moşii se presenta as t fe l : In 1 8 9 6 1 3 7 . 0 0 0 caşuri K 2 3 4 . 0 0 0 . 0 0 0 „ 1897 1 7 1 . 0 0 0 , , 2 6 7 . 0 0 0 . 0 0 0 „ 1 8 9 8 1 8 6 . 0 0 0 „ „ 2 1 4 . 0 0 0 , 0 0 0 „ 1899 165 .000 , „ 2 7 5 . 0 0 0 . 0 0 0 , 1 9 0 0 1 7 2 , 0 0 0 „ , 3 2 9 . 0 0 0 , 0 0 0 , 1 9 0 1 1 7 7 , 0 0 0 „ , 1 4 8 . 0 0 0 , 0 0 0

+

COMERCIU. Tariful vamal german. Reichstag-ul german

în adunarea dela 21 Octobre a. c . a votat cu mare maior i ta te în a doua cet i re noul tarif vamal, ca re — în ce privesce cerea le le — este aproape îndoit mai urcat decât cel de pană acum. Dăm următoarea sch i ţă pentru i lustrarea situaţiunii actuale a noului tar i f :

Vama de Proiectul Propunerile p a n ă acum guvernului comisiunii pentru a cerut pentru vamale pentru

grâu . 3 5 0 Maree 5 5 0 Maree 6-00 Maree secară . 3 5 0 „ 5 - 0 0 „ 5 - 5 0 „ orz . . 2-00 „ 3-00 „ 5-50 „ oves. . 2-80 „ 5-00 „ 5-50 „

Nu a fost primit proiectul guvernului, destul de urcat şi el, ci propunerile comisiunii influinţate de partidul agrar. Nu se sc ie ancă dacă aceas tă decisiune va deveni lege căci înainte de votare Biilow, c a n c e ­larul imperiului a dis u rmătoare le : „Accentuez a n c ă în numele statelor confederate, că proiectele presenta te de Wangenhe im şi Heim (conducătorii partidului ag ra r )

cum şi de comisiunea vamală referitor la vămile mini­male , nu vor puté fi accepta te de guvernele terilor confederate ."

In urma aces tora toate statele exportatoare de cerea le în Germania sunt îngr i ja te ; îndeosebi Ungaria şi România , ca teri agricole. Guvernele acestora, alar­mate şi de opiniunea publică, se şi pregătesc a face totul pentru salvarea intereselor ce ele represintă, în-timpinând atacul prin mësuri vamale corespundëtoare.

r.

CRONICA. Meforma monetară în Austro-JJngaria.

Guvernul austriac şi u n g a r — după cum scrie „ l 'Econo-miste Européen", — au decis, în principiu, de a supune Par lamente lor respective un proect de lege care va completa reforma monetară fixând epoca reînceperii plăţilor in monedă. Aceas tă epocă va fi fixată, se zice, la 2 8 Februar ie 1903 . P a n ă atunci, miniştrii de finanţe ai ce lor doue tëri vor fi re tras din circulaţiune biletele de bancă . In fapt, re t ragerea biletelor este deja ter­minată ; dar complec tarea reformei ar consista în obli­gaţ iunea impusă Bânce i de a schimba toate biletele ca re se vor présenta la ghişeurile sale în monedă de aur sau de argint. Astâdi aceas tă obligaţiune nu există pentru B a n c ă , de oare-ce biletele sale au curs forţat.

Te rminarea reformei monetare va neces i ta mai multe operaţiuni financiare din partea celor doue gu­verne ; dar ele vor fi îndeplinite înainte de data de 3 Februar ie 1903 .

In aces t moment pentru o circulaţiune fiduciară de 1.497 milioane coroane , B a n c a are o acoperire mo­ne ta ră de 1.485 milioane, adecă 9 7 - 3 % . Acoperirea în aur este de 7 7 % -

Trageri la sorţi. Losuri comunale de Viena d. a. 1874.

(Tragerea din 3 Novembre 1902). Din următoarele 21 serii: 237 257 272 310 359 420 480

675 865 1008 1101 1196 1265 2015 2093 2145 2459 2491 2685 2824 2952 au câştigat: Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. K

2685 17 500 2685 42 500 2824 58 2000 2952 65 2000 2952 94 2000

237 33 10000 237 37 £00 237 74 500 272 52 500 359 26 40000

1196 63 2000 500

359 40 500 420 65 500 2093 9 480 37 400000 2459 17 500

1101 65 500 2491 6 500 1101 87 2000 2491 73 500

Celelalte losuri din seriile înşirate se rescumperă cu câte K 300-—. Rambursarea ab 1 Febr. 1903. Tragerea proximă la 1 Martie 1903.

Losuri de stat din a. 1860. (Tragerea din 3 Nov. 1902).

Din cele 250 serii esite Ia sorti în 1 Aug. 1902 (v. „Rev. Econ." Nr. 32, pag. 282 şi' 283) au câştigat: Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. K

63 609

1527 1585 1736 1736 1840 2061 2087 2842 3428 3664 3883

1510000 10 iOOO 210000

1610000 1710000 1910000 15 2000 10 20! ¡O

7 2000 15 '2000

510000 9 20U0 110000

4873 4873 6193 6193 6621 7522 7927 8506 8937 9443 9822 9865

10166

15 2000 1610000 3 20000

20 20000 18 10000 16 2U0Ü

6 2000 14 50000 1910000 15 2000 18 2000

5 2000 9 600000

1 0 7 9 4 1 1 1 1 0 4 2 1 1 J 6 4 1 8 1 2 9 1 5 6 13227 2 1 3 2 6 5 4 1 3 5 0 4 1 3 1 3 5 0 1 19 142 . .6 15 1 4 3 7 5 8 1 4 8 7 8 1 9 1 5 2 4 6 9

2000 '2000 10000 10000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000

16129 16701 16855 17581 18018 18z76 18501 18729 19285 19766 19994 19994

6 10000 1 2000

18 2000 8100000

12 2000 6 10000

13 2000 9 2000

16 2000 10 2000

7 10000 16 2000

Celelalte losuri din seriile amintite câştigă K 1200'— (resp.-K 240—). Rambursarea (minus 20°/„) ab l'Febr. 1903, când va ü şi tragerea proximă.

Losuri „Crucea roşie" ital. d. 1885. (Tragerea 67 din 3 Nov. 1902).

A. Tragerea de premii : Seria Nr. Lire Seria Nr. Lire Seria Nr. Lire Seria Nr. Lire 356 48 50

2504 281000 2942 28 2000 8017 21 50 8763 41 50 5916 32 35000 8466 43 50 11628 39 50

Rambursarea (minus 20%) ab 10 Nov. 1902. Cuponul de premii se reţine, iar losul se restitue şi va participa la următoarele trageri de amortisare.

B. Tragerea de amortisare: Au esit la sorti următoarele 23 serii: 55 551 1065 1126

1183 1603 1646 1779 1804 1826 2091 2367 2629 2998 5322 5948 6935 7290 8656 8892 8965 9h06 10341.

Losurile (Nr. 1—50) din aceste serii se rescumperă ab 10 Novemb. 1902 cu câte 33 Lire (minus taxa de circulaţiune). Cu­ponul de premii se restitue şi participă la următoarele trageri de premii.

Losuri hip. ung eu 3% din a. 1894. (Tragerea 31 din 25 Oct. 1902).

A. Tragerea de câştiguri: Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. . K Seria Nr. K

75 25 400 537 28 400 1482 35 400 2538 57 400 156 12 400 834 34 400 1786 47 400 2663 14 400 186 75 400 1084 86 400 1791 fii 100000 2962 24 400 510 71 4000 1093 85 400 2196 31 400 3:i80 94 1500 536 25 400 1187 24 1500 2212 5 15t0 3489 49 400

Rambursarea (minus 10%) ab 25 Ianuarie 1903. Losurile sortate se vor schimba cu altele provedufe cu aceleaşi numere şi cu observarea că au obţinut deja un câştig.

B. Tragerea premielor de K 20'—. Losurile Nr. 1 - 1 0 0 din Seriile 2089, 2391, 2668, 3265 vor

primi ab 25 lan. 1903 un premiu de K 20'— şi se vor stampilia. C. Tragerea de amortisare: Losurile (Nr. 1-100) din Ser. 220, 12?9, 3000, 3029, 3094

se vor rambursa ab 25 lan. 1903 cu câte K 200'— şi se vor schimba cu un bon, care va participa la următoarele trageri de câştiguri şi premii.

Bursa de mărfuri din Budapesta Cursu l din 5 N o v e m b r e 1902.

per 50 kg. vinde . Grâu de Bănat „ „ Tisa „ „ Pesta „ „ Alba-reg. „ „ Bacica

Secară Orz Oves Porumb Rapiţă Untură de porc B.-Pesta Slănină (clisă)

7 - 1 0 - 7-55 7 - 4 0 - 7-75 7-30— 7-70 7-40— 7-70 7-3Ö— 7-65 6-20— 6-60 5-25— 565 6 - 3 0 - 6 6 0 6-50— 6 55

10- 10-50 67- —

58-— 60-—

Bursa de Bucuresei. Cursul din 5 N o v e m b r e 1902.

Renta amort. 1881 de 5% vinde Lei 98 „ „ interna 5% „ „ . . . —

„ 274 mii. 4% „ „ 87%. „ 1898 4% „ „ . . . . . 86

Fonciare rurale 5% „ „ 100% „ 4% „ „ 89%

Scris. fonc. urb. Bucuresei 5% „ „ 89 „ „ Iaşi „ „ „ 82%

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursu l din 5 N o v e m b r e 1902.

V A L O R I

Datoria publică comună. Renta unit. Bancnote, Mai, j\ov., 16°/0 dare

,. arg. Ian . iulie. 16°/0 „ Losuri d. a. 1854 â ti. 2 0 — v. c. 20% „

„ „ „ 1860 â fl. 500— „ 20«/0 „ 1860 â 11. 100-— „ 20°/„ ,, 1864 â fl. 100— „ 20°/ 0 „

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare

» n C o r

:

„ „ de invest

)7 TI

Î5 îl

sc. de dare

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, scut. de dare

11 n {JW ,, „ „

Impr. C. ferate d. a. 1889, aur, „ ,, „ 11 II n ,1 11 1889, arg „ „ „

„ „ „ „ 1876, aur. „ ung. cu premii â 100 fl. „ p. regul. Tisei . . .

Oblig, de regalii croat slav. . Impr. p. regul. Porţii de tier 4 Oblig, rurale croato-slavone ',.

„ „ ungare Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, â 100 fl. Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena . . .

„ „ „ serbesci a 100 fr. . . . Oblig, cu premii a C. fer. turc. â 400 fr. Impr. bulgar 1889

Scrisuri fonciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 Banca austro-ungară

Banca comerc. ung. Pesta Obl. corn. ung., Pesta, amort. . . .

„ „ „ . „ 50 l / 2 ani. . . „ „ Casei de păstr., cap., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar . . . .

Banca hipotecara ungară

,, „ „ cu premii . . Casa de păstrare regnic. Pesta, 50 ani . Albina, Sibiiu . . Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.

Losuri. Basilica, à fl. 5 — Credit, à fl. 100— Clary, à fl. 40 — v. c Soc. p. Navig. Dunăreană, à 100 fl. v. c. Buda, à ti. 4 0 — Pâlffy, à fl. 40-— . Crucea roşie austriacă, a fl. 10 -— .

„ „ ungară, à fl. 5-— . . . . Rudolf, à fl. 10— Salm. à fl. 40 — v. c Salzburg, à fl. 20 — St. Génois à fl. 4 0 — v. c Impr. cu prem. al oras. Viena, 1874 . . Triest, à fl. 50— . .' „J6 sziv", à fl. 4-—

Valute. Galbini austr. sau ung

n c - r e S Napoleond'or (20 frci sau 8 fl. v. a.) 20 Maree germ. aur 5 ruble rusesci Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr Ruble, bilete, 100 Lei românesci. 100

Viena vinde

101-30 10105 183— 150 80 184-254 50

120-75 100-30

91-65

12040 97—

204— 158-70 101-50 87-35 9 8 — 98-35

108— 9810

107— 88 75

11450 109-75

98-20 265— 101-25

10080 105-85 98-50 97— 98 20 98 35

101— 101-10 266—

Bpesta vinde

p. 100 K

1 0 1 - 2 5 1 0 1 0 5 185— 152— 185— 255—

121-50 100-50

12085

205- -160-— 101-50

87— 99— 98-75

98-50

19-70 20-43150 433-208— —•

202— 200-187 — 188-55-65 57 28— 28 76— —•

2-19— — 8 0 — — 250— — 431— — 245-— —

11-40 11-37 19-10 23-47

117-15 95-30

25375

109

101-25 101-25 10150 106 25 101-50 97-50

99-50 101-25 101-75 126— 9 8 —

102— 101-70 101-50

80

10-75

11-41 11-31 1910 23-48

2-53 11705 95-42

HIIMHIUMV'MMimilMIM I~T~tTTTTt,

Drepturile, datorinţele şi responsabilitatea membrilor din direcţiune

A l f r e d K o r m o s , traducere autorisată de

C o n s t a n t i n Popp, funcţionar la Central» institutului de credit si de

economii „Albina".

Preţul 3 cor.

I W S e poate comanda la t raducător în Sibiiu sau la Librăria archidiecesană din Sibiiu.

In editura Delegaţiunii Bănc i lo r Române

a u a p ă r u t :

Problemele Re/ormei pneilor, de Dr. C. Diaconovicb.

P r e ţ u l : b r o ş . K l - — , leg. K 1-50.

anuarul Băncilor Române X l I (1900). Anul II (1901). Anul III (1902). T" Anul I (1900). Anul II (1901).

P r e ţ u l : câte K 3*-

S e comandă la Administraţia „ R e ­vistei E c o n o m i c e " în Sibiiu (Nagyszeben).

Irina Dietrieh (Sibiiu, str. Pintenului 7).

absolventă a şcoalei comerc ia le din Laibach , dă instrucţiune în stenografia germană şi în scrierea eu maşina de seris.

T o t aici se pot lua informaţiuni asupra

asinelor * * * * De scris,

sistem american, de prima cal i ta te . Aces te maşini se pot întrebuinţa la scr ierea

în l imba română, maghiară , germană şi fran­cesa , dau pană la 12 copii simultane, au tipuri legibile şi multe alte avantagii .

Preţul K 3 6 0 — . K ~ î

Jtänisterul agriculture^ ündustriei, Comerciului şi Domeniilor B u c u r e s c i .

Călimănesci. B ă i l e Că l imănesc i sunt s i tua te pe marg inea

Oltului , la ex t remi ta tea n -ves t ică a satului Căli­m ă n e s c i , din plaiul Cozia , j u d . V i l c e a .

Stabilimentul dela Călimănesci, conţ inând h o ­telul, c lăd i rea băi lor , ins ta la ţ ia m e c a n i c ă şi casa adminis t ra ţ ie i şi a poştei , es te aşecjat sub st în-ci le de cong lomera t ale dealului Pişolea , acoper i t cu o f rumoasă pădure de fag, cu un î ncepu t de p lan ta ţ ie de pin.

Ho te lu l posedă 153 c a m e r e mobi la te , un salon spa ţ ios spec ia l în care se dă în fie-care D u m i n e c ă câ te un bal, o cafenea cu biliard cu diferi te j o c u r i de d i s t rac ţ ie , o sală de l ec tu ră cu diferi te j u r n a l e din ţa ră şi s t ră ină ta te , precum şi o sa lă spa ţ ioasă pentru res taurant . T o a t e aces te săl i şi cor idoare sun t luminate ou e l ec t r i c i t a t e .

Clădirea băi lor , în comun ica ţ i e d i rec tă cu hotelul , are 4 0 cab ine de băi, şi o sală de aş­tep ta re . F i e - c a r e cab ină , posedă câ te o bae făcu tă în be ton şi căp tuş i tă cu s t ic lă . T o t în aceas t ă c lădire se află o bae cu abur alături de o sală de duşe, avînd diferi te d u ş e : ecosez , p is ton şi c e r c .

In faţa s tab i l imentu lu i es te grăd ina engle­zească , l o c de preumblare unde cân tă mus ica de trei ori pe c]\.

Grăd ina es te l ega t ă cu un pa rc p lanta t cu pini şi brazi, s t r ăbă tu t de alee umbr i te pe unde se sue a tâ t în pădurea mare câ t şi la drumul ce duce prin pădure la so rg in tea Căciu la ta . In fa ţa s tab i l imentu lu i se află f rumoasa insulă Ostrovul , î ncun ju ra tă de apa Oltului , acoper i t de pădure seculară şi s t r ăbă tu t de alee în toa t e d i rec ţ i i le . Grădina , parcul şi os t rovul sunt i lu­mina te cu e l ec t r i c i t a t e .

Apa minerală pentru băi, ana l i sa tă de mai mulţ i ch imiş t i , es te mai boga t ă în cons t i t u t ive de su l f de câ t ce le mai r enumi te ape ale s ta­ţ iun i lor din E u r o p a c a : A a c h e n , A ix - l e s ba ins , B a r e g e , B a d e n , P i s t y a n , Töp l i t z , Mehadia, e t c .

Afec ţ iun i l e t ra ta te cu mul t succes din aces te bă i s u n t : R e u m a t i s m u l , Sif i l isul , Scrofu losa , Ar t r i t a , B o a l e l e de pele, e t c .

Apa minerală de beut, este apa dela isvorul Nr. 6, o e x c e l e n t ă apă purgat ivă , v indecă cu s u c c e s : boa le le de ficat, boa le le aparatului di­g e s t i v în specia l şi respi ra tor , al s is temului ne rvos şi anemia . — A c e a s t ă apă t r imisă la expos i ţ i a din

B r u x e l l e s 1898 , a căpă ta t meda l ia de aur, ca fiind una .d in ce le mai bune ape purgat ive din E u r o p a .

Căciulata. Din t r e apele minera le ce ex is tă în R o ­

mânia es te i ncon te s t ab i l c e a mai bună apa sor-g in te i C ă c i u l a t a .

Căc iu la t a es te s i tuată la Nord de s t a ţ iunea B a l n e a r ă Că l imănesc i la o d i s tan ţă de 2 a / 2 k lm . U n drum ce se cons t ruesce prin pădure va face ca ba lnear i i din Că l imănesc i să parcurgă aceas t ă d is tan ţă pr intr 'un loc u m b r i t şi o posi ţ ie p i to­rească .

A p a de Căciulata da to resce marea şi in­con t e s t ab i l a sa repu ta ţ ie minuna te lo r s u c c e s e ce s'au ob ţ inu t de 5 0 de ani î n c o a c e . E a es te fără r iva lă în t ra tamentu l şi v indeca rea bo lna­vi lor cari sufere de piatră, colici nefretici, gută, boalele căilor urinare, de gravelă ficat, colici hepa­tice ş. a.

Ana l i s a apei de Căc iu l a t a f ăcu tă în străi­nă ta te si de dist inşi ch imiş t i români , a ra tă că în 1 0 , 0 0 0 părţi apă se g ă s e s c subs tan ţe le spe­cif icate mai j o s în propor ţ ie le u r m ă t o a r e :

C a r b o n a t e . de fer 0,0013 de magnesium . . 0.2y95 de calce . . . . 1.1)864 de sodiu . . . . 0,0377

Sul fa ţ i , de barit . . . . 0,0063 de calce . . . . 0,9954

Cloru r i de potasiu . de sodiu . . de litiu . . de magnesiu de calciu. .

A z o t a ţ i de potasă . .

0,3316 0,2995 0,0090 0,1074 0,3983

0,0154

fosfaţ i de ca l c i e 0 .0089 , s i l ic ie 0 , 0 1 1 6 , anhidri te c a rbon i ce c o m b i n a t e 1 , 0434 , anhidri te ca rbona te l ibere 2 , 2 4 5 0 , h idrogen sulf. l iber 0 . 5 8 6 0 , t empera­tura la or i -ce e p o c ă 12° cent., dens i ta tea 1,00119.

A p a de Căc iu la t a se în t r ebu in ţează la beu t t o t a tâ t de bine şi la domici l iu ca şi la sor­g in te . Cel mai mare numer de c l ien ţ i car i f ac cură de Căc iu la t a cu apa cumperafcă în s t ic le , po t să a tes te e f icac i ta tea a c e s t e i ape fără con­curen ţă în lumea în t reagă , pent ru v indeca rea boa le lor ară ta te mai sus, când aceas tă apă es te bună chiar la domici l iu .

Avan tag iu l apei de Căc iu la t a e s te că nu se a l te rează prin t ranspor t .

Cine vrea să a ibă aceas t ă apă, poa te să f acă comandă la adminis t ra torul băi lor Căl i ­mănesc i , t r imi ţând r ecep i sa case i de depuner i după pre ţur i le a ră ta te mai j o s .

1 0 0 0 s t i c le de câ te un l i t ru în lădi c o s t ă 4 5 0 lei , una ladă cu 100 s t ic le 5 0 lei , una ladă 5 0 s t i c le 2 6 lei, 2 5 s t ic le în ladă 14 lei . Cos tu l se î n ţ e l ege predat în ga ra J i b l e a . T ranspo r tu l pe l inia fe ra tă p r ivesce pe cumpără tor , cu un r aba t de 5 0 ° / 0 după tarif .

S t i c l e l e se p r imesc înapoi în pre ţ de 15 bani buca ta .