aparate de masurat pt radioamatori

5/14/2018 Aparate de Masurat Pt Radioamatori - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aparate-de-masurat-pt-radioamatori 1/97

Colee-tic radio ;.i televiziune Colectio rcdiollii terevizh.llne

C,. MACfUCA

PlESE $1, CONSTRUCTII RADIO

APARA TE DE MAsURAT

PENTRU RADI'OAMA TORI



Ing. CONSTANTIN MACIUCA

PlESE ~I CONSTRUCT" RADIO

APARATE DE MASURAT

PENTRU RADIOAMATORI

Idltura tehnlea

Bueure,tI - 1971



Lucrarea reallzeaza dcscricrea unor aparate de masurat, asUel ca sApoata fi construite de radioamatori cu mijloace proprii.

Cuprinde solutil pentru constructia unui multimetru miniaturizat, aunui generator universal de semnale miniaturA ~i a cttorva aparate elec-tronice de laborator: voltmetru electronic, punte RLC, aparat pentru

masurarea tranzistoarelor, generator AF, generator RF, generator de mira"tablA de sah", In tnchelere, lucrarea furnizeazA tndicattl privind utilizareaaparatelor de masurat.

Prezentarea fiecarul tip de aparat se face prin enumerarea succlntaa parametrilor, descrierea schemei de principiu ~i a modului de runcuo-nare, specificarea detaliilor constructive ~i precizarea Indlcatlllor pentrureglarea ,i etalonarea aparatului.

Textul este tnsottt de I1n numar marc de desene de executle, atlt pen-tru cablaj cit ~i pentru piescle mecanlce, care usureaza realizarea prac-tica,

Montajele descrlsc cuprind picse de fabrlcatic romaneasca procurabiledin comert,

Lucrarea se adreseaza radioamatorilor ~i tchnicienilor electronistl.

Redactor: Ing. MARIA GANEATehnoredactor: MARIA IONESCU



Capitolul 1

APARATE DE MAsURAT MINIATURIZATE

PENTRU DEPANARE

1.1 MULll11ETRU

Multimetrul a earui eonstruetie este prezentata inrindurile urmatoare permite masurarea tensiunilor, euren-tilor ~i rezistentelor.Avind un gabarit redus, 0 manevrabilitate u~oara ~i

o precizie suficient de bnna, aparatul este foarte uti! pen-tru depanari.Piesele utilisate se pot procure din eomert, realiearea

aparatului fiind 1 3 1 indemine tuturor radioamatorilor .

• Date tehniee, Cu aeest aparat se poate masura :

- Curent continuu in 5 domenii de masurare :0-100 (LA;O-lrnA; 0-10rnAj 0-100mAjO-500 rnA.- Tensiune continua in 5 domenii de masurar e :

0-100 mVj 0-1 V; 0-10 Vj 0-100 Vj 0-500 V.Beaistenta interna este de 10000 Q/V. .

- Curent alterna.tiv in4 domenii de maaurare :0-1rnAj 0-10 rnA; 0-100 rnA; 0-1000 rnA.- Tensiune alternativa 4 domenii de masurare :

0-1 V; 0-10 V; 0-100 V; 0-1000 V. Rezistentainterna este de 1 000 D./V.

- Besistenta in2 domenii de masurare : 0-10 kD. j0-500 kD..

• Modul de Iunejlonare.Ln figura 1.1 este prezentataschema multimetrului, de constructie simpla, fara comuta-

tor pentru alegerea domeniului de maaurare, care este 0

piesa pretentioaaa ~i greu de proeurat.

3



In curent continuu, inparalel cu instrumentul demasu-rat Ieste conectat suntul universal, format din rezisten-~ele R, - R 5 a . cltror valoare este ealeulata in vederea

s

_ I + 0 500l(n RII 7,5 JfJ l

.---11-----00' { _ x IOKn RI2 810.!l.

100pAt OOmV1mA'"t V " ,

O'

( - )

Fig. 1.1. Schema de principu a multimetrului.

obtinerii celor 5 scari de masurare in curent eontinuu.Sensibilitatea instrumentului tmpreuna cu suntul uni-

versal este de 100 (.LA.Pe scsra de 100 ( . L A se masoara Iitensiunea continua pinlt la 100 mV.

4



Pentru celelalte 4 scari de tensiune continua se folo-sese rezistentele aditdonale B6 - Be.In curent alternativ, suntu) universal ~i rezistentele

aditionale ramtn aeeleaei ca in curent continuu.Instrumentul de masurat se eoneeteaza prin interme-

diul puntii redresoare, fermata din diodeleDI - D4• Rezis-tent~ R IO serveste pentrn etalonarea domeniilor de masu-rare in curent alternativ.

Deoarece instrumentul demasurat Impreuna cu puntearedresoare are 0 sensibilitate de 10 ori mai mica. decitin cnrnet continuu, pentru sceleesi valori ale sunturilor~i rezlstentelor aditdonale, domeniile de masurare in curentalternativ vor avea valori de 10 ori mai mari ea in curent

continuu.Ultimele scari de eurent ~i tensiune continua (500mA

J o i i 500 V) corespund in curent alternativ domeniilor demasurare cu limitele 5 A ~i respectiv 5000 V.

Nu se recomanda utilizarea lor, deoareee puterea dedisipatie a rezistentelor ~i resistenta de isolatie a mon-tajului nu stnt suficiente.

Pentru masurarea rezistentelor se Ioloseste 0 schema

en instrumentul conectat in serie cu rezistenta care tre-buie masurata.

Potentiometrul P eonstituie suntul pentru instrumen-tul demasurat. Rezistentele Bll ~iB12 stnt resistente etalonpentru cele doua domenii de masurare. Sursa de tensiune() constitute 0 baterie de 1,5 V tip R6. Gradatia zero aHcM-iieste in dreapta ~i corespunde curentului maxim in

instrument, atunei oind resistenta de masurat R~=O.

Potentiometrul P regleaza acul instrumentului pegmdatia zero a scarii. -

Detalii constructive. Multimetrul descris folosesteun instrument de masurat *) de tipul celor folosite calndieatoare de modulatie 1 3 1 magnetofoanele tranzistori-

sate "Tesla" .

*) Aceste instrumente slnt de douAtipuri: cele cu eapatul scArlt vop-

lit cu verde all scara Iiniara, iar cele cu rOfu au scara neliniarii. Pentruo mai buna cilire a indicatiilor, se va cAuta procurarea unui instrumentcu seara liuiarli.

5



-- - --;;99 ---------J

~jI

"



Cutia aparatului se contectioneaza din polistiren eugrosimea de aproximativ 2 mm. Dimensiunile eutiei ~idecuparile necesare sint date in figura 1.2.

Pentru asamblare elementele eomponente se vor Iipieu elei de polistiren, care se prepara din tiner ssu acetona,

in care se dizolva bueatele de poIistiren, pina se obtineo solutie viseoas~L Se poate utiliza ~i plexiglas de aceeasigrosime, care se va lipi insa eu un clei format din buca-tele de plexiglas dizolvate in eloroform.

Oomutatorul pentru alegerea Iunetionarii in eurentcontinuu sau alternativ este eel utilizat 1 3 1 radioreeep-torul "Zefir" pentru eomutarea gamelor. La fel ~i poten-yiometrul P, 3 1 1 carui intreruptor 8este folosit pentru cornu-tare.

Pentru bornele de masurare se folosesc bucse radioobisnuite.

Sa pot folosi ~i soeluri oetale, In acest eaz, in placacutiei se vor modifies. decuparile,

Diodele redresoare D1-D..sint celule eu euproxid saudiode cu germanin utilizate inradioreeeptoare pentru detee-yie (EFD 106, EFD 107, EFD 112, ,11;2A,11;9,OA 625 eto.),

Bezistentele R1-R,. se conteotioneasa din sirma de

msnganfna, constantan, nichelina etc. Aeeasta. sirmapoate fi obtinuta, din rezistente bobinate. Pentru rezis-tentele R.. ~i R,. diametrul slrmei va fi de aproximativ0,1 rom, iar pentru resiatentele Ru Rz , Ra de 0,15 mm.Va.loarea resistentelor se va stabili prin masurarea la 0

punte. Conectarea lor se face prin lipire eu eositor, directpe bornele de maeursre. Oelelalte rezistente pot fi rezis-tente chimice eu 0 toleranya de 1%. Aceste rezistenje se

obtin sortind la 0 punte de masurare preeisa, din rezis-tente cu toleranya mai mare (10% san 20%). De preciziavalorii sunturilor ~i a resistentelor aditdonale depinde infinal precisia de masurere a aparatului.

Avind invedere faptul ea indepanari, in cele mai multeeazuri este sufieienta 0 masurare eu 0 eroare de pini la10% se pot utiliza ~i rezlstente eu 0 toleranya mai maredeeit ces indieata,

Modul de asamblare ~i celelalte elemente necesare

realizkii aparatului sint prezentate in figurile 1.3, 1.4,1.5 ~i 1.6.

8



. .".

J



o : 2 3 /; .5 6 78 9 10j IIII II I" 1 =- I 1 i I i I rvPI 2 5 10

l! ~i iii iii' ' 0 .I l

~l. . . . . . .

~1"' . . . . .o10V'"IV",

O·

10mA '" 'OO r:JA~ fA ",fmA- IOmA. IOOmA.. 500mA·

000 0100V- 1000V'" _::_10v- !OOV: 500V", ..0' oq:

000 0

-100

Fig. 1.4. Panoul frontal al multlmetrulul.

/0 b orn a (-) a h oferiei

/0 borna (+ ) a bot erie i

.-I!

Fig. 1.5. Dis-

punerea pie-

selor tn apa-rat.

Inscriptionarile pe panoul frontal se Iac eu culori dife-

rite pentrueurent alternativ ~i eurent eontinuu. Contac-tele pentru baterie stnt confectionate ea in figura 1.6, b

din tombae san bronz - beriliu de 0,5 mm grosime, iarscoabele (fig. 1.6, c) din alama. de 1,5 mm grosime.

10



c

Fig. 1.6. Capac spate:

a _ vedere exterloari: b - contact baterll ; C - 8co&bl\; d - raps. 0 S x B.



• Reglarea ~i etaJonarea. Etalonarea instrumentului

se incepe en searile de curent continuu ~ianume cu scamde 100 {LA. Pentru aceasta se procura un miliamperme-

tru cu class de preeizie de minimum 2,5 % , 0 baterie de

1,5 V tip R 20 (baterii folosite la radioreceptoarele"M:1maia"), un potentiometru de 5 kil ~i 0 resistentafixa de 12 kil. Cu aceste piese se realizeaza montajul din

figura 1.7.

Inainte de montarea bateriei se vcrifica. ca poaitda

cursorului potentiometrului siUiereglatlavaloarea maxima.

Instrumentul etalon ~i instrumentul pentru etalonat

sint legate in serie, Seregleaza.potentiometrul pina eindaeul indicator 3 0 1 instrumentului de etalonat ajunge la

deviatia maxima, apoi seciteste curentul indicat de instru-

Fig. 1.7. Montaj pentru etalonarea scArllor de curent,

mentul etalon. Daca.valoarea citita. este de 100 ( . L . A . , inseam-

nil.c A . sunturije sint eorecte. Daca. curentul este mai mare,

realstenta Rl trebuie marita, iar daca. este mai mie, tre-

buie miesorata, Dnpa ce a fost reglata. valoarea resistenteiRl se trece Ia reglarea urmatoarei acari de 1 rnA. Pentru

sceasta se elimina. din montaj reaistenta de 12 k!l ii i se

repeta. operatille descrise mai sus, de data acessta, se vaac~iona insa asupra resistentei R2•

12



Pentru scarile de 10 rnA ~i 100 rnA potentiometrul

(Linschema va avea valoarea de 200 n. Reglajul se facein ucelasi mod, iar reziatentele asupra carora se actionea-Z t l . sint Ra pentru scara de 10 rnA ~i R 4 , pentru scam de100 rnA. Pentru scam de 500 rnA se foloseste in locul

potentiometrului un reostat eu valoarea de 10-20 n.In Iipsa reostatului se poate utiliza 0 sirma folositah L eonfeetionarea sunturilor cu lungimea oorespunsatoareunei rezistente de 10-20 n. Un capat se coneeteeza I l l .

buterie, iar conexiunea din schema, care se legs Ill.cursor,se va prinde de fir cu un crocodil. Prin deplasarea crocodi-

lului in lungul firului se obtine variat;ia neeesara a curen-tului. Reaistenta care trebuie ajustata pentru aceasta

scara este Ro' Dupa efeetuarea acestor operatii se veri-fica din nou toate scarile ~i daca este nevoie se refac eta-lonarile pina se obt;ineo etalonare eorecta.

Pentru gradarea scarii de eurent continuu se utilizes-za acelasi montaj, iar potentiometrul va avea valoarea de

150 kn. Operatia se executa pe soara de 100 (lA. Sereglease potentiometrul pentru un curent de 10 (lA, carese citeste pe instrnmentul etalon,

Se noteaza pe scala pczitia acului instrumentului de

etalonat, repetindu-se operatia din 10 in 10 (lA pilla. la100 (lA.

in felul acesta se obtin diviziunile necesare pe scsra

de curent continuu, valabile pentru toate searile de curent

continuu.

Pentru scarile de curent alternativ se foloseste totmontajul din figura 1.7, cu deosebirea ca in locul bateriei

se introduce 0 BUrSade cnrent alternativ, care poate fi

seeundarul pentru alimentarea filamentelor de la un apa-rat de radio, cu tensiunea de 4-6,3 V.Etalonarea se va tncepe cu scara de 1 rnA. Se regleaza.

curentul prin comparare cu instrumentul etalon, la valoa-rea de 1 rnA. Se regleaza valoarea rezistentei Rlo pentru

deviatia maxima a aoului indicator 3 1 1 instrumentului deetalonat, aceasta valoare fiind valabila pentru toate

eelelalte scari de curent alternativ. Trasarea diviziunilorse face tot pe scam de 1 rnA, in acelas] mod ea ~i pentru

enrent continuu, etalonaree r3.minind valabila ~i pentrueelelalte scari de curent alternativ.

13



Pentru etalonarea searilor de tensiune, Be Iolosestemontajul din figura 1.S.Sursa de tensiune continua este constituita din trei

baterii de lanterna de 4,5 V (in total 13,5 V). Potentio-metrul are valoarea de 5 kO. Reglajul Bemcepe cu scara

Fig. 1.8. Mona] pentru etalonarea scarilor de tensiune.

Vollmefru elalon

de 1V (scam de 100 mV a fost reglata odata cu scara100 (LA).Ou ajutorul potentiometrului tensiunea cititape instrumentul etalon, este reglata Ia valoarea de 1V. Seajusteaza rezistenta R6 pentru deviatis, maxima a aculuiindicator pe instrumentul de etalonat,Se repeta operatia pentru scara de 10 V, reglindu-se

rezistenta R7• Pentru seara de 100V se foloseste 0 sursa

de tensiune continua de 200-300 V (tensiunea anodicaa unui radioreeeptor) ~i un potentiometru de 100-150kO. Operatiile sint aceleasi ~i reztstenta asupra careia seva acttona este Rs. A.vind in vedere ca diviziunile pentrutensiunea continua sint identice cu diviziunile pentrucurentul continuu ~i c a . este greu de proeurat 0 sursa detensiune continua de 500V, pentru ultima scara este sufi-cient sa se faca. etalonarea cu ajutorul reaistentei R9, pe

diviziunea eorespunzatoare tensiunii de 100V sau 200V.Scarile de masurare pentru tensiune alternativa s-aureglat odata cu executarea operatiilor de mai sus, iar eta-lonarea lor coincidecu etalonarea scarilor de curent alter-nativ.Pentru reglarea scarilor de reziatente se procura un

set de rezistente en vaJoarea cuprinsa in eele dona dome-nii de masurare, Pentru aoeasta resistentele Bemasoara lao punte. Se pozi~ioneaza comutatorul pentru funetionare

in curent continuu ~ise roteste butonul potentiometruluipc pozttia ohmetru, inchizindu-se eontactul S.

14



Se scurtcircuiteaza bornele R..pentru primul domeniude mssurare ~i cu ajutorul potentiometrului se regleazaueul instrumentului pe deviatie maxima, corespunzatoarediviziunii zero. Apoi se inlatura scurtul ~i se conecteazape rind rezistentele pregatite notindu-se pe fie care pozi-

t,ie a acului valoarea rezistentei respective.

U), GENERATOR UNIVERSAL DE SEM~ALE

In practica depanarii radioreeeptoarelor ~i teievizoa-relor, pentru verificarea Iunctdonarii etajelor componente~i a circuitelor este neeesara Iolosirea unor generatoarede semnal.

In multe situatdi, in care preeizia masurilor nu esteimportanta, se poate lntrebuinta cu succes un mic genera-tor capabil s a produca majoritatea semnalelor necesare.

In continuare este descris modul de realizare a unui:1f;tfel de generator. Pentru 0 u~oal'i1 manevrare, aparatula fost construit sub forma unei sonde tubulare, cu sursade alimentare incorporata ~i cu doua capete auxiliare cepot fi atasate in funetie de necesitatd.. • Date tehnice. Aparatul produce urmatoarele semnale:

Impulsuri dreptunghiulare cu freeventa de 500Hz.

- Semnal sinusoidal eu freeventa de 227,5 kHz.- Semnal sinusoidal eu frecventa variabila euprinss

in gama 6-12 MHz.- Semnal sinusoidal eu frecventa variabila cuprinsa

in gama 40-90 MHz.Semnalele sinusoidale sint modulate eu impu'suri

dreptunghiulare eu frecventa de 500 Hz .• Modul de Iunetlonare, Din punct de vedere elec-tric, aparatul este compus din trei geueratoare,

Primul generator (fig. 1.9, a), dispus in sonda tubu-lara tmpreuna eu sursa de alimentare, este un multivibra-tor simetric, care produce impulsuri dreptunghiulare cutrecventa de 500 Hz. Ou ajutorul lui se pot face urmatoa-rele operatii :

- fololtind freeventa de 500 Hz se poate verifiea func-

~ionarea amplificatoarelor de joasa freeventa ~i a etajeloramplificatoare de videofreeventa din televizoare;

15



- folosind armonicele superioare se poate verificafunctionarea radioreceptoarelor in gamele de unde lungi,unde medii ~i unde scurte.

. o . 5 -O , 7 m A

R"4 .7 Im .

rlI-<P---t-Sflrt iwmq f .

H,11m.

aSpreiwnl1f

R,f2/{Il

+-_f-I:'"

H 7

3.9/(Sl

b

c

Fig. 1.9. Schema de principiu a generatorului universal de semnule :

a - multivlb,ator; b - generator de 227.5 kHz. c - genent.or de 6 - 12 KHz ,;

'a-tO MHz.

AI doilea generator (fig. 1.9, b), dispus in primul capauxiliar, este un oscilator sinusoidal pe frecven~ade 227,5

kHz modular cu impulsuri dreptunghiulare, ou frecven1iade 500Hz de catre primal generator. Conectarea In sursa

16



lie alimentare se obtine prin ata~area Ill. sonda tubulara,(lu ajutorul lui se pot efectua urmatoarele operatii :

- folosind freeventa de 227,5 kHz se poate verificarunetionaree receptoarelor in gama de unde lungi ~i sepoate efectua un oarecare acord al circuitelor de intrare

in aceesta gama ;- folosind freeventa de 455 kHz (armonica a doua)

He poate verifica functionurea etajelor amplificatoare defrccventa. intermediara ~i efectua acordul circuitelor;

- folosind armonieele superioare se poate verificaIunctionarea (~i eventual se poate efectua acordul circui-telor de intrare) a radioreeeptoarelor in gama de undemedii.AI treilea generator (fig. 1.9, c) dispus in 3 1 1 doilea cap

uuxiliar este un generator sinusoidal cu frecoenso variabila,care poate lucra indoua game: 6-12 MHz ~i 40-90 MHz.Prin conectarea la sonda tubulara se obtine alimentarea ge-neratorului cu tensiune continua ~i modularea in amplitu-dine a semnalului de inalta. frecven~a cu impulsuri dreptun-ghiulare avind' trecventa de 500 Hz. 'I'otodata, datoritavariatdei parametrilor tranzistorului, se obtine ~i 0modu-latte in frecventa.. Cu ajutorul lui se pot face urmatoarele

operatii :- Iolosind ~recven~ele cuprinse in gama de 6-12

MHz, se poate verifies functionarea (~i eventual se poateefeetua aeordul circuitelor de intrare), 3 1 1 radiorecetoare-lor in gama de unde scurte;

- folosind frecventa de 10,7 MHz se poate verifieafunetionarea etajelor de frecventa. intermediara a radio-reeeptoarelor in gama de unde ultrascurte ~i efectua acor-

dill circuitelor;- folosind trecventa de 6,5 MHz se ponte verificafunctionarea etajelor amplificatoare din calea de suneta televizoarelor ~i efectua acordul circuitelor;

- folosind armonicele superioare se poate verifiesIunotionarea etajelor amplifieatoare de frecventa inter-mediara din ealea eomuna a televizoarelor;

- folosind freeventele din gama 40-90 MHz severifica funetionarea ~i eventual se efectueaza acordul

circuitelor de intrare al radioreceptoarelor in gama deultra scurte;

17



- folosind freeventele din gama 40-90 MHz ~i armo-

nica a doua se verifica. functionarea televizoarelor in

benzile I, II, ~i III.• Detalii constructive. Din punct de vedere construe-

tiv cele trei pa,r~i eomponente ale aparatului sint asema-

natoare.In Iunctie de necesitati se poate construi numai sonda

tubulara (fig. 1.10) sau sonda tubulara ~i primul cap

auxiliar (fig. 1.16) dispozitivul urmind a folosi numai la

verificarea radioreceptoare1or. In acest u1timeaz, construe-~ia se poate realiza tntr-un singur corp.

5

a

Fig. 1.10. Sonda tubulara :

1 - corp metalie ; 2 - e.nsamblu ple.cll cu plese; 8 - e.cumulator:4 - tub lzolator ; 6 - rondela 1: 6 - rondela 2; 7 - surub M2 x 6:

8 - oalhf. OL 2.2 x 4 x 0.3; 9 - cost. 0 2.2.

Partea cea mai dificila la construirea aparatului esteexecutarea microintreruptorului (fig. 1.12) ~i a microco-mutatorului. Corpul intreruptoru1ui se eonfeotdoneaza din

plexiglas sau textolit, Iar eutitul din alama de 1 mm gro-

sime. Contacte1e (fig. 1.12, b, e, d) se confec~ioneaza, dintombac sau bronz-beriliu de 0,5 mm grosime.

18



. . . .



b

d

Fig. 1.12. Ansamblu lntreruptor :

a - vedere exterloaril.; b - contact Intrerupwr 1; c - contact Intren,..

tor 2; d - contact (+) &cumuJator: A - cutit: B - corp Intrernptor Io - ruMI Cu 131 mm.



. . . .

Fig. 1.13. Corpul sondei.

2,5

Fig. 1.14. Rondcla 1.



Fig. 1.15. Ansamblu rondela 2.

A - rondela; B - bucsa : C - plullte.

Fig. 1.16. Capul auxlliur I:

I - corp metallc; 2 - &JIlIamblu plac& eu piese; ;] - ansamblu rondellL .:4 - ansamblu rondeUL 4; 6 - c081 de mas' 0 2,2; 6 - ,urub JIIZ x 0;

1 - ,alb' OL 2.2' x L x O.S.



a38

cFig. 1.17. Ansamblu placri eu plese :

... - vedere de deasunra ; b - cotele decunarltor ;c - desenul eabl ..julul Imprimat.



Fig. 1.18. Corpul capului auxillar 1.

5I ,30r - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - J~-4~~

I

Fig. 1.H). Ansarnblu rondcla 3.

A - rondela ; B - contact; C - cos, '" 2,2; D - nit eupru e 2.



Fig. 1.20. Ansamblu rondela 4 :

A - rondela : B - bucsa : C - plull~A 1>14.

Fig. 1.21. Capul auxiliar II:1 - corp metalto : 2 - ansamblu placlL cu plese : .1 - ansamblu rondel~ 8 :4 - ansamblu rondellL 4: 6 - cORA de mas .. '" 2.2: 6 - ~Ulub 1>12x 6:

7 - , aiblJ. OL 2.:! x 4 x 0,3.



R I I C ; : : : : : : : : : : : : : : : : - : : : = = : : : : : r : ; - - ,

R~J.-"--";-

a

Foncxion« /0borna d e ie;ire

c50

1 8

"IJ

Jqavri < / > / , 3

-+--4----- --_- _. ~27 q a l . J r / ¢ 1 . 't'

--,~~~~*, I I - - - - - ' - - + -I ' i - -±r--T-

- t t + - ! ~ . '~::: .'_ --$-- T' - . • • •

.:.. - _ '-I, - 1 . 'H~: : ; . , _ ~ . I . . . .

c \; 1- I I T 1; - l - - ! - - - ~ : E ! )'_l•• T ' " ' . ' .

4 . U 2, l 2 . 5 'g_51 I .SI r r

dFig. 1.22. Ansamblu placa eu plese:

a _ veders de deasnpra ; b _ contact comutator:r _ deaenul cabl&lulul Imprlmat. II _ cotele decupll.rUor:

Con/adele seosambleard pep lae. de cablaj

prin mhnre. "Nilvrl din s irmad e cu pru ¢ Im m

b

8



: , : ?

r---------------------4 urI 12,2

r-I-----" I~I

i 2 ,5

- - - - - J - - - - - J - - - - - - - - -

Fig. 1.23. Capul auxiliar II.

Pentru comutator piesa culisanta este Identicd cueea < 1 , intreruptorului. Diferenta consta in contactele fixe(innumar de 3) a caror desen este dat in figura 1. 22, b.Materialul pentru executarea contactelor se va pro-

cura eventual de la comutatoare vechi de radio. Pentru 0

Higura.nt;anai mare in funcpionare se recomanda argin-tarea contactelor. Sursa de alimentare este eonstituitadin patru clemente de acumulator de tipul celor utilizatela amplificatoarele auditive?, Corpul metalie al sondei'lji al capetelor auxiliare se confeotioneaza din tabla. deuluminiu de 1 mm grosime. Blindajul cilindric 9 0 1 sondei(fig. 1.13) ~i 3 1 1 capetelor auxiliare (fig. 1.18 ~i 1.23) seexecuta.pe un dorn de lemn cu diametrul egal eu diame-t . r n l interior 3 1 1 blindajelor.

*) Acurnulator up DEAC 50 DK cu capacitate de 50 rnA/ora.

27



Rondela 1 (fig. 1.14), rondela 2 (fig. 1.15), rondela a(fig. 1.19) ~i rondela 4 (fig. 1.20) sint conrectlonate dillplexiglas de 5 rom grosime.

Montajul se executa. pe eablaj imprimat. In liPS~acestuia se poate executa eablaj filar. Pentru soeaata s

tntrebuinteaza aceleaei desene, urmind a se bate peplaca de pertinax nituri din sirma de cupru cu diametrde 1mm. I

Oondensatorul variabil se obtine dintr-un condensates

semireglabil (trimer) ceramic de tipul celor Iolositi incircui-tul antenei 180radioreceptorul "Sinaia". Pe partea mobilase ata~eaza prin lipire un buton eu diametrul necesar.

Buesele de iesire ~i virful de maaurare (fig. 1.24) se exe-

cuta. la strung din alama.

Fig. 1.24. Vlrful de masurarc,

Bobina Ll se bobineaza pe 0 carcasa tip "oal:1" din

cele utilizate pentru transformatoarele de frecven~a inter-

mediara la radioreceptoarele ,:Mamaia", "Albatros",

"Zefir" etc. tnfa~urarea de acord3-4 are 150 de spire,

inf~urarea 4-5 are 8spire iar infa.~urarea 1-2,15 spire.Bobinarea so face cu sirma Cu + Em san Ou + Poliu-retan cu diametrul de 0,08 mm.

Bobina L2 se bobineaza pc 0 carcasa cu miez de fero-cart, folosita. 1 3 1 radioreceptorul "N eptun" pe gama de

unde scurte. Bobinajul se executa spira. llnga spirit cu

sirma Cu + Em +matase 0,2 mm ~i eontine 32 spire.

Ls este 0 bobina "pe aer" fara carcaaa, are 8 spire cudiametrul interior de 6 mm ~i pasul de 0,5 mm din sirma

Ou + Em cu diametrul de 0,3 mm. Reglajul inductanteise eteetueaza prin apropierea san departarea spirelor.

28



Oondensatoarele utilizate sint eeramice, plaehete sau. 1 i I l C , eu exceptia condensatorului 04 care este de tip sty-!'III'lex

• Reglarea ~i etalonarea. Tranzistoarele Tl ~i Tz

Mint de tip EFT 353 cu factorul de amplificare in eurent

,~f,aticB 50-100. Pentru a obtine impulsuri dreptunghiu-lure cu durata impulsului egala cu durata pauzei dintreuupulsuri, se reoomanda ca tranzistoarele sa aiM, B iden-(il:, Pentru reglarea multivibratorului se procedesza in felulIll'mator: dupa montarea tuturor pieselor cu exceptia4'Olldensatoarelor 01 ~i O2, se conecteaza motajul la sursade curent continuu (5 V) ~i se masoara curentul de colec-( , 1 1 1 ' al tranzistoarelor, masurind oaderea de tensiune pel'l'lr.istenteleR 3 ~iR 4 sau intercalind in circuit in puncteleuulieate pe schema, un miliampermetru. Curentii celor,lunu, tranzistoare trebuie sa fie aproximativ egali ~i eu-JIl'in~iintre limitele indicate.Daea eurentii nu sint egali inseemna ca tranzistoarele

1 1 1 1 au caracteristici identice sau rezistentele Rl ~i R2 nu1 1 , 1 1 vulori identice.Dnpa inlocuirea pieselor necorespunzatoare ~i obti-

uorea valorilor indicate, se monteaza condensatoarele('1 ~i O z. Dupa montarea lor, multivibratornl trebuiel o l l ' \ , runctionese, Aoost lucru se verifica, conectind multi-vibrstorul la intrarea unui amplifieator de joas:1 frecven-( , i t , prin interrnediul unui condensator de 0,1-0,5 nF *',In difuzorul amplificatorului se va ausi sunetul caracteris-l.ic. Reglarea Irecventei se face ou ajutorul unui televizor.t;e eoneeteasa ie~irea multivibratorului (fig. 1.9), borna/) prin intermediul unui condensator de 0,1-0,5 nF, la

iutrarea amplificatorului de videofreeventa. Pe ecranultubului einescop vor apare benzi orizontale negre ~i albe.Freoventa oscilatorulni este data de numarul benzilornegro orizontale, conform relatiei :

f =50 1i,

in eare : f este frecventa multivibratorului ;n - numarul de benzi negre .

• , Conectarea sondei se va face Intotdeauna prin intermedinl unutl'IIllciensator en valoar~ indicatil., dcoarece eonectarea directil. poate scoa-« , rnultfvlbratorul din functlune.

29



1 cazul nostru, numarul de benzi negre va tn=10.Multivibratorul se poate regIa ~i pe alta frecven~~

dar trebuie de retinut ca 0 frecven~aprea joasa este mgreu sesizabila in momentul verificarii amplificatoarel

de audiofreeventa, iar 0 frecven~8,mai ridieata duce 1un numarmaimare debenzi negrepeecranul televizorului

£apt care face dificila apreC.iereafunC~ionariieleVizorulUiilDaca Hi,~imeabenzilor negre nu este egala eu la~imebenzilor albe, inseamna cadurata impulsuluidreptunghilar nu este egaJa eu durata distantel dintre impulsuriacest fenomen fiind generat de nesimetria montajuluiNeajunsul se remediaaa modifieindu-se valoarea unuidintre eondensatoarele Ou O

2san a uneia din rezisten~eIe

R HR2 in sensul necesar.Modifieind reziatenta Ro , se obtine un reglaj fin a . 1

freeventei. 'Dupa reglare, se monteaza placuta eu montajul 1:q

carcasa metalica a sondei, se introdue aeumulatoarele § Jse verifiea modul de functionare. ,Tranzistorul r, este de tip EFT 306, EFT 308, EFll

319 sau EFT 317. Dupa montarea pieselor pe placuta

de cablaj (eu excoptia condensatorului 0 5) se verificacurentul de eoleetor al transistomlui, masurtnd eadereade tensiune pe rezistente, Ra san intercalind un miliam-permetru in eircuitul colectorului. Ourentul trebuie :;~aiba valoare indicata in figura 1.9, b. In cas contrar, seajusteaza reeistenta Rs, marind-o pentru micsorareavalorii curentului ~imicsortnd-o in scopul maririi acesteivalori. Se conecteaza apoi condensatorul 05, Daca este

corect, montajul trebuie sa oseileze. In aeest eaz, se ob-serva 0 u~oara crestere a tensiunii pe resistenta Rs.Reglarea se face eu ajutorul unui radioreceptorcare

poseda gama de unde lungi ~i functioneazs, pe frecven~aintermediara de 455 kHz·'. Se eonecteaaa ie~~ea oseila-torului (fig.1.9, borna 2) la borna de antena a reeeptoru-lui ~icu aparatul eoneetat pe mijloculgamei de unde lungise stabileste f~ecven~aoseilatorului.

• ) Radioreceptoarele produse de uzinele Electronica au frccventa inter;

mcdlara de 455 kHz.

30



Daca frecven~a este deplasata spre unul din capete

ne preregleaza din miezul bobinei Ll' Acest prim reglajnre ca scop verificarea frecventei fundamentale. Pentru

aeordul exact pe frecven~a, se conecteaza oscilatorul Ill.intrarea amplificatorului de freeventa intermediara ~i se

regleaza bobina Ll pentru nivelul maxim de auditie indifuzor.

Daea maximul nu este sesizabil, tnseamna ca semnalulintrodus este prea puternic ~i se va intereala intre sonda

~i intrarea amplificatorului un condensator de valoaremica (2-5 pF).

Dupa efectuarea reglajnlui, se blocheaza miezul bobi-nei cu eeara,

Pentru punerea in functiune a eelni de al doilea capauxiliar se procedeaza ca in paragraful anterior.

Tranzistorul folosit este de tip 2 SA 235, AF 106, AF125, EFT 354 II 403 etc.

Reglajul Incepe cu gama de 6-12 MHz, folosindu-se

un radioreceptor cu gama de unde scurte. Ou condensa-

torul variabil 010 Inchis se regleaza bobina L2 pentru

frecventa de 6 MHz. Dupa reglare se blocheasa miezul cu

ceara. in continuare, se traseaza pe butonul condensate-

rului variabil, trecventele 6,5 MHz, 10,7 MHz §i oricealta frecven~a care n intereseasa pe radioamator. Pentru6,5 MHz se coneeteasa sonda la intrarea amplifieatorulni

de frecven~a intermediara sunet a unui televisor ~i seroteste eondensatorul v~iabi1 pina cind in difuzor se va

auzi un sunet de intensitate maxima. Se noteasa posipiabutonul condensatorului variabil. La fel se proeedeaaa

~ipentru frecven~a de 10,7MHz~ Intrebuintlnd insa ampli-

ficatorul de frecvenya intermediara a unui receptor cumodulatie de frecven~a (gama de DDS).Pentru gama de 40-90 MHz reglajul se executa cu

ajutorul unui televisor. Ou eondensatorul variabil inchis,

din bob ina La se regleaza frecvenya oseilatorului sondei,

corespunsatoare canalului I. Dupa aceea, se tI:aseaza pebutonul eondensatorului pozijiile corespunsatoare eelor-

lalte canale de televiziune.

3 1



Capilolul 2

APARATE DE l\I!SURAT DE LABORATOR

2.1. VOLTHETRU ELECTRONIC

In multe sitnatii, pentru masurarea tensiunilor, mul-timetrele nu mai sint corespunaatoare din causa impedan-tei de intrare mici ~i a freeventei de lucru scazute, eeea ceface necesara folosirea voltmetrelor electronice. Tipul devoltmetru electronic care va fi deseris in continuareeste complet tranaistorlzat, Desi simplu, el poate satisfacetoate necesitati!e din practiea radioamatorilor.

• Date tehniee. eu acest aparat sa poate masura :- Tensiune continua in8 domenii de masurare :

0-0,5V; 0-1 V; 0-5 V; 0-10 V; 0-50 V; 0-100 V;0-500 V; 0-1000 V. Impedanta de Intraeeeste cuprin-sa intre 3M Q ~i 20 MQ in funetie de scare, de masurare.

- Tensiune alternativa, pentru frecventa pina la30 kHz in 8 domenii de masurare : 0-0,5 V; 0-1 V;0-5 V; 0-10V; 0-50V; 0-100V; 0-500V; 0-1000V.

- Tensiune alternativa pentru freevente pina la150MHz in 6 domenii de masurare . 0-0,5 V; 0-1 V;0-5 V; 0-10 V; 0-50 V; 0-100 V.

• llodul de Iunetlonare. Partea esenviala a voltmetru-lui (fig. 2.1) este amplificatorul dife~envial de curent,format din tranzistoarele ' 1 ' 1 1 T a , Ta " i T4 , '

Sarcina instrumentului de masurat este conectata in

emitor, inseopul obtinerii unei impedante de intraee marl,Tot in acest scop translstoarele Tu Ta, T 3 ~i T4 , slnt conec-

3 2



~

i"< r ~~o c

i ~ .s :,J .~

c. . .. . .' "

~

:.,

e,

. . : :E-=: :'0;..

"'c _

. E~ t. ,

-:;

I I 2 "~c:;v:

, . . ;

c O

~

" .. . , c : : :

~~~-. . . .!l(-'

~~ ~~

-'""'~

e~e e

" ' "i!



tate in montaj D:' .Iin ton. ::'IIontajul Darlingtou comt:1 ineonestarea a doua tr. ;,zisto:tl'c in modul urmator : colectoriisint lega~i Impreuu.i, emitorul primului se coneeteazain baza celui de al doilea. Electrodul de intrare tl consti-tuie baza primului translator, iar eel de iesire, emitorul

celui de al doilea, Impedanta de intrure a montajului vafi aproxirnativ :

Nt .= B1B2Il.,

unde: B, r ; ; i B2 stnt iactorii de amplificare in curent aJprimului tranzistor ~i respectiv 3 . 1

celui de al doileu :R, - l:ezi8ten~a de 1'111'CillU,conectata

in emitorul colui de ul doilea tran-zistor.

A.vantajul folosirii amplificatorului d iterential conatain faptul ca, precizia masurilor nu este influentata de varia-~iile tensiunii de alimentare. Potentiometrul P servestela echilibrarea montajului prin stabilirea nulului elec-trio, inaintea Ineeperii masurarilor. Sensibilitatea amplifi-catorului in curent oontimm este de 0,5 V iar impedanta

de intrare este 3 MO. Comutatorul KI impreuna cu divi-zorul r...ezistiv permit schimbarea domeniilor de masurare,Pentru masurarea tensiunilor alternative eu freeventaptna la 30 kHz, la intrarea amplificatorului diferential Be

introduce eu ajutorul comutatorulni K2, puntea de redresareformata din diodele D, - Dt. Pentru masurarea tensi-unilor de radiofreevents; (100 kHz - 150 :MHz) se foll)se~e

r - ~ ~ F - - - - - - - ~

.. : C~~/6 II D 3M I21- . - , 5 ,L _ _ _ _ _ _ .1

Fig. 2. 2. Sondu de rudiofreevcutu.

o sonda exterioara (fig, 2.2) in seopul micsorarii capaci-

tatii de intrare I}ia influentei aparatului de miisurut asu-pra eircuitului ce trebuie masurat,

3 4



Sonda contine dioda D6 intr-un montaj de detectieparalel. 'I'ensiunea maxima care se aplica sondei (100V)oste dn,ta de tenaiunea inversa a diodei, Pentru tensiunimai mari se poate folosi la intrare un divizor reaistiv euraportul de divizare necesar. Sonda se conecteaza pe sea-

rile corespunzatoare de tensiune continua ale voltmetru-lui electronic .

• Jletalii eonsrruetlve. Pentru oontectionarea apa-rutului este necesar un microampermetm de curent con-tinuu ell seusibilitatea de 50 f.l.A~i rezlstenta interna de

Fig. 2. 3. Dimensiunile casetei voltmctrulul electronic:

II - ndere enerlo&rl; b - "",Iu; c - panou spat e,

3 5



aproximativ 3,5 kn , de preferin~a eu de8fa~ura,rea sca:r:tilinia.$. Daca. pe scars' sint traaate diviziunile pentru ourenteontinuu, acestea VOl' ramtne valabile pentru domeniilede masu:r:aI:e ale tensiunii continue.Outia aparatului se executa din tabla de aluminium

ell ~simea de 1-2 nun, potrivit indicatiilor din figura2.3 ~i se acopera eu vopsea,tn figura 2.4 este prezentata. 0 vedere in Interiorul

voltmetrului.

6

!

. \,

J

1 2

Fig. 2.4. Voltrnetru crcctronic. Vedere interioaril.:

1 - peon frollta! ; 2 - 'lUlu; 8 - P&DOUsp ..te ; 4 - coital; 6 - placi cu plese;6 - IDtrernptor; 7 - plac& cu bUC4e I: ,- poten~lolDetru; 9 - eomutator;

10 - pl.o .. CII bucee II;11 ..:.inltnUDent; 12 - ClPao b&terle.

Oomutatorul K, este aleatuit dintr-o plaoa, de perti-

naa de 3 nun pe care s-au montat bucse ratio, sehim-bQt:ea S c i l .z : i lO l ' realizindu-se eu ajutorul bananei (fig. 2.6).

36



He poate folosi ~i un eomutator cu mai multe positii, inacest caz trebuieso facute ins a modifiearile necesare pepanoul frontal al aparatului (fig. 2.5).

Numarul domeniilor de masurare poate fi redus, laalegere, in functie de numarul pozttiilor comutatorului.

Comutatorul K2 este comutatorul de game de la radio-receptorul "Zefir".Modul de reaJizare a eoltarului ~i a plaeii eu bucse

este dat in figurile 2.7 "i 2.8.

decuporepen/ru

instrument

.+-.~. I! m .!~:

I .

t - - - t~i

30

JJ J O

~ ~2~ __

Fig. 2.5. Panoul frontal aJ volLmctrului electronic.

Cotei decuparllor.

In figura 2.9 este prezentat ansamblul pla.ca eupiese ~i desenul cablajului imprimat.

Tranzistoarele utilizate stnt cu germaniu, de joasafl'ecventa de tip EFT 352, IT13, II 14 etc. Pentru ~i PIT, se recomanda B =0, iar pentru P2 ~i Ts, B =40.

Diodele Dl - D o l sint diode eu germanin de tip EFD106, EFD 107, EFD 112, ~2A, ,I(9, OA 625 ete.) Pen-

tru mod a D 6 se va folosi 0 dioda de tip EFD 109, EFD108, AA 118, AA 117.

3 7



Potentiometrul Peste un potentiometru bobinat,care se poate procura de la radioreceptoarele eu tnburi,

, . . . ,I

A . .

: -

~

~.~4goUri ~J.

1

~~~:::t-~~ J

/~¥:: ;

lo '-1---."')

~ ~

J5 J(j

- 72

2

Fig. 2.6. Placa cu bucsc I (comutatorul J{l);

d - dlametrul bueselor radio foloslte

42

Fig. 2.7. Placa cu bucsc II (Bornele de intrarc) :

d - dlamethll bueselur radio (01091te,

unde sint rolosite in eircuitul de alimentare a filamentelor,

pentru diminuarea brumului (ex. la radioreceptorul"ModeI'll").

38



fI

I

--------------.- --~

A { ) ( ) O /

A r m, 1 0 0 1AO ~

AO I

A S '

1 1 7 ~



Intreruptorul pentru conectarea sursei de alimentareeste de tipul eelor folosite la corpurile de iluminat.

Sonda de masurare (fig. 2.10) se confectioneasa dintabla de aluminiu, conformdatelor din figurile 2.11-2.14,san dintr-un corp de eondensator electrolitic adeevat C8

dimensiuni.

Fig. 2. to. Sonda dl! rarliofreeveutf :

1 - ronde:' I: 2 - corp metalic : 3 - roudela 2:" - ,.Irf de mAaur~r":5 - piuli(a M 3: G - cose02,2: 7- ~.Ihe .OL.2.2 x 4" 0,3: S-fllrub 112>:4.

O /ome lru ! cab lu !u i.-" I coaxial-t--L,

~ 9 ! & J\)

I

M2

--. f---

Fig. 2.11 Rondela 1.

40

Fig. 2.12 Hon(kla 2.



Bondelele 1 ~j 2 (fig. 2.11 ~i 2.12) se confectioneaza dinplexiglas cu grosimea de ; J mm.

Cablul de legaturIi, este coaxial. Se poate Jolosi cablude ooborire pentru televizoare sau cablu utilizat lamicro-

I

~25 _~

I '

,A~

· 4 -----~-----

55 - = tFig. 2.13. Corpul soudcl.

Fig. 2.14. vnr de masurare,

foane. Fiind utilizat in curent continuu unde frecveuta

de lucru nu conteasa, este preferabil un cablu cit maisubtire ~i cit mai flexibi1.

• Beglarea ~i etalonurea. Inainte de conectarea sursci

de alimentare se verifica daca piesele au fost montatc

coreet. Besistenta R 15 trebuie sa fie reglata pentru valoaroamaxima, iar potentiometrul P pentru valoare medie.



Se masoara. tensiunea eoleetor-emitor a tranzistou-relor ~i daca ·s-au respectat indicatiile date, valoarea eitrebuie s~ fie apropiata de valoarea indicati; in schema.

Etalonarea scarilor de tensiune continua se face cu«omutatorul K2 pe pozitla "tensiune continua" (=)

~i comutatorul I{ 1 pe seara de 0,5 V.Se scurtcircuiteaza. bornele de intrare fji se reglcazadin potentiometrul P, nulul electric. Acul instrumentuluide masumt Ise afla in pozitda de repaus corespunzatoarediviziunii ,,0" a scarii.

Se inJatul'a scurtcircuitul de la bornele de intrare ~ise realizenza montajul din figura 2.15 in vederea etalo-nib'ii aparatului.

Fig. 2.15. Menta] pent I'll etalonarc In curcnt contlnuu :

Y - voltmetru electronlo talon: " ; t - voltmetru electronic de etalon:lt.

Se regleaza tensiunea in Hens creseator, la valoarea de0,5 V cu ajutorul voltmetrnlui etalon ~i cu ajntorul resis-tentei reglabile Rts se potriveste aeul instrumentului 1Ia deviatia maxima. In cursul operatiilor nu se mai actio-ne:l.za asupra reaistentei R 15' tmp~r1;irea scarii in divizi-uni fie efectueaza dind diferite valori tensiunii de intrare

~i notind pozitiile respective ale acului pe scara.Inmod normal scam trcbuie s~ fie linia.x:a, instrumen-tele construite in acest scop avind desf~~urarea scii,rii1ini l1I ':1.

Pentru celelalte domenii de masurare este suficientaetalonarea capatului de scara. Montajul ramine aeelusiintroducind surse de tensiune corespunaatoare (vez! indi-catiile de la 1.1).

Reglarea eonsta in ajustarea resistentelor R'}.-R3

corespunzatoare fiecarei scarl pentru devlapia maxima~l acului instrumentului.

42



Pentru tensiuni alternative cu Irecventa pina Ia 30

i,lIz, este suficienta etalonarea ~i trasarea diviziunilornumai pe scara de 0,5 V.

Montajul este ucelasi ca. pentru etalonarea seanlor det.ensiune continua, iar ca sursa de tensiune se intrebuin-

1'eaza. un transformator de retea eu tensiunea in secundarde 4-6 Y. Comutatorul K2 estc pc positiu "tcmiullc alter-nativa".

Masurarea tensiunilor de radiofreeventa consta inma.surarea valorii tensiunii continue obtinute la iesireasondei, Etalonarea 8e ponte face, fie construind 0 diagrama{':I:l'econtine curba U ; : : : : =f (U ~ ) , fie trasind direct punctclorespective pe scara instrumentului.

In ultimul caz, vor trebui trasate dona scari, una

pentru tensiuni pin a la 0,5 V, deoareee caracteristica detec-tiei nu este Iiniara pentru aceste freevente, iar cealalta.pentru tensiuni mai mari de 0,5 V.

Montajul necesar pentru efectuurca aces tor operanii(':-;t,~ dat in figura 2.1G. ~e utilizeaza un generator de radio-

Fi~. 2.16. ~rontaj pent I'll etalonare in radiofrccvenj:i.

fre\_~yenta cu frecventa minima de 1 )lHz ~i tensiunea deiesire de eel putin 1 Y, reglabila.

Voltmetrul elect ronic este comutat pc scarlle de tensi-uno continua, Etalonarea se executa in modul cunoscnt.He introduce in sonda de masurare 0 tensiune de 0,5 Vdin generatorul de radiofreeventa ~i se regleaza rezisten-t , : \ . R 16pentru ca aeul iustrumentului sa ajunga la devia~iamaxima, corespunzatoare pentru 0,5 Y tensiune continua,

()btinuta la iesireu sondei de masurare. Dupa aeeea seintrodue din generatorul de radiofrecventa diferite ten-



siuni, Intre 0 ~i 0,5 V, notind valorile corespunzatoarede tenslune continua in cazul in care se va folosi diagram a"sau notind pe scara instrumentului, in dreptul acului,

valourea tensiunii de radiofrecventa corespunzatoare.

2.2. peXTE HE lL\.sunAUE RU:

Puntea RLC descrise asigura 0 precizie sufieieut debuna la masurares rezistentelor, inductantelor ~i a capaci-

M-vilol', folosind un uumar minim de elemente .

• Hate tehniee, Cu acest apamt se pot masura :

Bezis tente : 10 n -1 Mn (trei domenii de masurare).- C,tpacitati: 5 pF - 50 pF (trei domenii de masurare).- Inductante : 5 (lH - 50 H (suse domenii de masurare).- Frecventa de lucru: 300 Hz .• illodul de Iunetionare. Aparatul se compune din-

tr-un generator de audiofrecventa, un ampliflcator deputere, 0 punto de masurare ~iindicatorul de nul cu ampli-ficator (fig. 2.17).

Generatorul de audiofrecventa realizat cu tranzlsto-rul 1 . . ' 1 este un oscilator sinusoidal de tip LC. Oireuitulacordat L, 01 lucreaza pe f~ecventa de 300 Hz, suficien-

ta pentru a obtine 0 sensibilitate buna a puntii, atit pen-tru masurarea capacitatilor' cit Ili a inductantelor,

'l'ensiunea de andiofreoventa se aplica prin Intermediulpotentiometrului Ra amplificatorului de putere realizut cutransistoarele T2 ~i T a- Pentru a nu am ortiz a etajul osci-lutor, impedantu de intrare a amplificatorulni a fost maritaprin introducerea reaistentei R 4 ~i prin conectarea trunsis-t.oarelor in montaj Darlington, iar reaistenta R7 din emi-

torul tranzistorului nu a fost deeuplata.'I'rausformatorul Trl din secundarul earuia se aplica.tonsiunea de audiofrecventa puntii de masnrare eonsti-tuie sarcina etajului.

Nivelul tensiunii aplicate puntii se regleaza eu poten-tjiometrnl Ba. Puntea de masurare in funetie de impedan-tj<l,care se miisoara prin intermediul comutatorului 1[1

~,iK 2 capata una din cele trei forme ax:atate in figura 2.18.Folosirea puntilor de masurare, are avantajul ca masu-

radIo depind foarte putin de marimea ~i freeventa tensi-unii de alimentare, Potentiometrnl Ra serveste la eehili-

44



brarea puntii prin modificarea ruportului dintre rezisten-tele a doua brate alaturate.Pentru masurarea rezistentelor ~i a eapacitatilor;

conectarea lui Rs se face potentiometric, deo arece arc

Fig. 2.18. Schema punl ilor:

If - pt::h lrtt n l:''um rarea rezlf(tentelor: b - J>entrl1-m:\~urarea. condensat oarelor ;c - peut.1 n mnsururea luductuntelor.

avantajul ca permite 0 plaja rnui mare de reglaj econo-rnisind nunmaul de comutari ~i piese utilizate. Are ins adesavantajul c a Beam de masurare nu va fi liniara.

Pentru masurarea inductantelor se foloseste 0 punte

in care echilibrarea se realizeaza en ajutorul unei capaci-ta.~, in scopul oliminarii inductantelor etalon greu derealizat. Potentiometrul R~ este conectat intr-unul dinbratele puntii ea rezlstenta variabila, PotentiometreleRi ~i RIO servesc pentru compensarea fazei, Rs pentrureglajul brut, iar RIO pentru reglajul fin.

Tensiunea care apare int:re punctele a ~i c se anuleazain momentul echilibrarii puntii, Pentru a se putea seaiza

cit mai bine punctul de echilibru a1 puntii, aeeasta ten-siune se aplica prin transtormatorul 1'1'2 unui amplifi-cator realizat eu transistoarele T o l ~i T s . Impedanta deintrare a amplificatorului a [oat rna-rita pentru a nu ~untapuntea, prin conectarea transistoarelor T o l ~i Ti tn mon-tu,j Darlington ~i introducerea reaistentei nedeeuplateR22 in emitorul tranzistorului T a'

Anularea tensiunii in momentul echilibrarii puntii sepoate constata auditiv, eu ajutorul unei e~ti, sau visual,

eu ajutorul instrurnentului I. Ooneetarea lor la amplifi-cator se face prin intermediul transformatorulul Tra.

46



Cireuitul format din diodele ])1) D2 ~i D3 ~i condensa-torul electrolitic 012 redreseaea tensiunea de audiofrec-YCnf,a aplicind instrumentului I0 tensiune continua.

Oasca. se conecteaza direct In secundarul transforma-torului T ra

• Detalii eonstruetlve. Aparatul se monteaza intr-ocutie contectionata din aluminiu (fig. 2.19). Poate fi utili-zata entia descrisa pentru voltmetrul electronic (fig. 2.;;)cu exceptia panoului frontal, care este deosebit (fig. 2.20).

Tranzistoarele folosite Slnt de joasa frc(,venta cu ger-maniu, de tip EFT 353, Mn 39 A, Mll 425 etc., ell Iactorulde amplificare in eurent B = 50-100. Pentru R8~ R9,RIO se reccmanda utilizarea unor potentiometre bobinate,pentru 0 mai buna stabilitate a puntii, In lipsa lor seYOI' ntiliza pot.entiometre chimice de buna calitate. Valoa-rea resistentei potentiometrelor indicata in schema, nueste obligatorie, lnsa nu trebuie sa difero prea multoBeaistentele Ru. R1Z, R13, RIM Rl81 Rm R 1 8 ~i Rt•

»int l'eziilten~e ehimice, en tolerant a de 1% . Ele se potobtine, prin sortare la 0 punte, din rezistente ell toleran-t , l \ . de ± 10% . Beaistenta RI4 se realizeaza din sirma. eurezistivitate mare (manganina, cromnichol etc.),

Celelalte rezistente din schema sint reaistente chimicecu 0 tolel'anta ± 10%.

Pentru O 2 se va alege un condensator electrolitie ell

eurenti de fuga, cit mai mici.Pent111 eomutatorul KI se Ioloseste comutatorul do

ton de la radioreceptorul "Mamaia", san orice comutatoreu doua pozitii.

Comntatorul K 2 este un comutator rotativ en 12pozi~ii. In lipsa lui se poate folosi 0 regleta eu 12 burseradio, alegerea garnei de masurare realizlndu-se prin inter-mediul unei banane, In acest cas, find de conexiune albananei trebuie sa. fie cit mai scurt posibil, pentru n , nuintroduce inductante ~i capacitat! parasite,

Diodele Du D2 si D3· sint diode punctiforme en g{\l'-

maniu, de tipul EFD 106, E:FD 107, :KFD 112 etc.Instrumentul 1 este un microampermetru de 30 .: 100

I.L.'\.. Fiind folosit numai ca indicator de nul, nu are impor-

Lmva marlmea 8carii ~i nu trebuie sa se faea nici 0 etatLsnarc.

4'",



a

bFig. 2.19. A.nsamblu aparat:

IJ - vedere ut«loarl; b - vedere luterloarl; 1-1-0& IDr ia. 2,': 9, lO-lIetenVometr..;ll-GODdelUator .va~labll; 12- COIIlIdaWrK.: 13-bletrumeut: 14-00IIl11t.atur K.:

J6-__ bate:tl ..

Bobina Ll se reaJizeazi pe un miez de petmalloy eusectiunea de 0,5 em 2. Num~ de SPire este de aproxi-

4 :8



mativ 2 X 100, cu strma Ou Em, 00,1 mm. Inducfantabobinei trebuie s a fie de 26 mB, masurata. intre eapeteleinfa.~urarii.

Pentru Trl, T1'2, T1'3 sint indicate miezurile intre-

buintate Ia transformatorul defazor sau transformatorul

Fig. 2.20. Panoul frontal al puntti RLC. Dlmcnsiunlle decuparilor.

de iesire de Ia radioreceptorul, "Albatros", san de la

orieare alt receptor cu tranaistoare.

'I'ransformatorul Trl are in primar 1500 de spire din

strma OuEm 0 0,08 rom, iar in secundar 300-500 spiredin sirma. CnEm 0 0,15 rom. Transformatoarele T1'2 ~i

1'ra au in primae (in:fa~urarea I) 2 200 spire din strmaCuErn 0 0,05 rom, iar in secundar (infa~urarea II) 480spire din sirma OnEm 00,05 mm.

In figura 2.21 este prezenta placa imprimata ~imodulde dispunere a pieselor pe placa.

Oa s~sa de aliment-are servesc dona baterii de Ian-tcrna, de 4,5 V. .

Intremptorul S este de tip baseulant, utilizat la corpu-rile de iluminat.

49



9()

0 0 0

0

-.D.,~. -CIIlD

f; ~.~ .,., C\i<\l

~ 'e

.,'t

., .~c-.

\i)

Ifa

0 0 0

o 6 ~© e ~o

, ~ : : : : : : : ! j i ;0I c5 I cc::=:P R;~l3o

R ' = = ~ c E O ® Ob §® ~ r C 7 tS C 6 '

a R'=~ C, QLJ 0

rCJ~

~o

~

~:(9 ® ® , : T r J : ,O J

/fo

oGEP~~o c : : = : : : J 70~180

0 2 ~ ® § R @ oc::::::=:P eR/!J

O f 2 k : : = : > o

C o s c r i

- de.enul circultului imprimat; b - dispunere.. pie&dor ne r.lacl.

bFig. 2.21. Ansamblu placii eu piese :



Coneetarea ~i fixarea bateriilor se face eu dispozitivul

de Is radioreceptorul "Turist" .• Reglarea ~i etalonarea. Pentru punerea in functi-

une a aparatului este necesar un oseiloseop eatodic.

Osciloseopul se conecteaza in seeundarul transformatoru-

lui Tra.Oomutatorul K; se stabileste pe poaitia I, iar cornu-

tatorul K2 pe positia corespunzatoare lui Rw Ourso-rul potentiometrului R3 se roteste pentru amplifiearomaxima.

Intrl se regleaza frecventa oscilatorului modifieindvaloarea eondensatorului 01 pina cind se obtine 0valoareupropiata de 300 Hz. Apoi, se stabileste 0 distorsiune

minima a formei de unda, variind rezistenta semiregla-

bila Rl ~i modificind valoarea reziatentelor R2 ~i RQ •

La 8fir~it se regleaza resistenta R20 pentru obtinereaunei amplificari maxime.

Pentru etalonarea seaiii este necesara 0 eutie de rezis-tente, condensatoare ~i inductante etalon, cu variatte intrepte decadice.

In Iipsa, se pot proeura rezistente, eondensatoare ~iinductante masurate la 0 punte de precizie. Eroarea de

masurare a aparatului realizat va depinde de tolerantapieselor eu care se executa etalonarea. Daca valoarea

rezistentelor Ru - RIB ~i a condensatoarelor C6 - O.a fost corect aleasa, este suficienta numai etalonarea pri-mului domeniu de masurare pentru rezietente, Cal)acita~i~i inductante, Pentru celelalte domenii de masuraro severifies, daca indicatiile sint coreete numai lntr-un punctsau doua,

Daca nu sint, se ajusteasa valoarea impedantei etalon(l'eziBten~a sau condensator) pentru a obtine raportul dedivizare necesar.

Etalonarea eonsta in trasarea diviziunilor pe discul

fixat pe butonul potentiometrului R8• Pentru 0 citireu§oari se recomanda divizarea scarii en zece.

Oei care vor ~i au posibilitatea, pot mari precizia de

masurare a aparatului printr-un sistem de demultiplieare

cu roti dintate pentru potentiometru (asemanator celni

utilizat la eondensatoarele variabile de la radloreceptoare)introducind pe axul de antrenare un disc vernier.

51



2.3.. \PARAT PEl\;TRU AI.\SL'RAHEA TRANZISTOARI~LOR

• Date tehniee. Aparatul poate masura in curent con-tinuu urmatorii parametrii:

- Ourentul residual leBo in 2 domenii de masurare0-100 (LA;0-1 rnA.

- Oaracteristica statistica Ie =(I8) in 3 domenii demasurare : 0-1 rnA; 0-10 rnA; 0-100 rnA.

- Oi.l}tigulde curent in montajul cu emitorul continuu

B =E . . in 2 domenii de masurare 0-100; 0-1000.I B . .

• }Iodul de Iunetlonare, Schema de principiu pentruridicaeee caracteristicii statistice, valoarea curentului

de ie~h:e in funetie de curentul de intrare L; = (In) ~imasuraree cI~tignlni de eurent in curent continuu

B =E . . sint date in fii:ura 2.22.Is

Potenjiometrul P permite variatia potentiahilui bazeitransistorulul in scopul obtinerii variatiei necesare a curen-tului 1

8, .

In functie de valoarea data lui IB se obtine valoarea

corespunzatoare a curentului de colector Ie. De asenienea

4 . 5V+

Fig. 2.22. Montaj pentru rldicareacaraclcristicii staticc Ie -, [(In)

~i rnasurarea ctstigulul de curcntIe

JJ =

se poate alege ea marime variabila Ie' marimea care.rezul-

t~ fiind de data aceaata lB' Variatia ci~tigului de eurentin func~ie de variatia curentului de colector B = f' (Ie),

52



se poate obtine din relatia B =_ o _ prin calcul, Este evi-I B

dent ca daca pentru curentul de ba,za IB se alege 0 valoare

unitara, valoarea raportnlui 1 . £ . va fi numeric ega.l.a euB

valoarea curentului de colector Ie ~i ci~tigul de curent Bse poate citi direct pe seara instrumentului, folosind divi-ziunile trasate pentru curent,

Pentru masurarea curentului rezidual leBO se tolo-seste schema de principiu din figura 2.23. Instrumentuleste conectat in coleetorul tranzistorului, iar potentio-metrul P permite reglarea tensiunii aplicate.

-4 ,5+

Fig, 2,2:t Montaj pentru musu-rareu curentulul residual lceo-

Schema de principiu detaliata a aparatnlui este pre-zentata. in figura 2.24.

Pentru economie se Ioloseste un singur instrument demasurat, iar trecerea lui din circuitul bazei in circuitulcoleetorului se efectueasd cu ajutorul comutatorului Kl"

Pentru a nu se modifica polarisarea tranzistorului, Inlocul instrumentului se introduce in circuitul bazei, unadin rezistentele R 2' R 3' a carer valoare este egala eu valoa-rea resistentei interne a instrumentului de masurat, pescara respectiva, Oomutatoarele K2 ~i K3 permit modi-ficarea sensibilitatii instrumentului de masurat prinintroducerea in paralel a sunturilor R4, Ro R" R, ~i R8in vederea obtinerii scarilor de curent de 100 p.A, 1 mA,10 rnA ~i 100 rnA

Inversarea polarita~ii sursei de alimentare ~i a instru-mentului in Iunctie de tipul tranzistoarelor masurate, cu

53



structura pnp sau npn, se realizeaza eu eomutatorul K...Curentul rezidual ICIlO se masoara. prin deeoneetarea emi-tornlui cu intretuptorul S2'

Ieee, fB

IDO pA ImA

/(2 - - -Ie Im A IOmA

leBO

Fig. 2.24. Schema de principiu a aparatului penlru masurareatranxistoarclor.

Oomutatorul Xl se afla. pe pozitiu leBo iar comuta-torul X2 pe domniul de masurare neeesar.

Pentru ridicarea earacteristieii L; = (Is), avlnd

comutatorul Xl pe positia Ill, se regleaza curentul de baza,

III din potentiometrul P. Apoi se trece KI pe pozi~ia L;~i se citeste eurentul de coleetor rezultat. Operatia serep eta pentru toate punctele necesare.

K; ~i Ka permit alegerea searilor' de eurent.

Masurarea ci~tigului de eurent B se efectueasa inmodul urmator :

54



- se potrivese comutatoarele: KI pe pozitia Ill, ](3

pe pozi~ia B =1 000 ~i K2 pe pozitia 1=00 [LA;

- pentru transistoarele de mica putere se regleazacurentul de baza din potentiometrul P la valoarea de 10[LA, iar pentru tranz.istoarele de putere la valoarea de 100

(l.A;- se potriveste comutatorul KI pe poaitia B ~i se

citoste pe scara instrumentului cistigul de cnrent. DacaB<100, se comuta K3 pe positia B =100.

Oonectarea sursei de alimentare la aparat in timpulntiIizarii lui se realiseaza prin intermediul comutatorului 81-

• Detalii eonstruetive. Oaseta instrumentului se coulee-lioneaza din plexiglas sau polistiren eu grosimea de 2 mmIHHl din placaj. Dimensiunile ~i detaliile necesare executieislnt date in figura 2.~?\. .

Asamblarea pa.rWor ccmponente se :.:ealizeaza prinlipire, Pentru 0 ridigizare mai buna a cutlet, la locurilede imbinare, se vor introduce elemente de intarire (fig.2.26). Col~areIe ~i suportul bateriei se executa conform

sehitelor din figurile 2.27 ~i 2.28.

Instrumentul indicator folosit are sensibilitatea detO O IlA ~i reaistenta Interns de 2 000 n . Pentru alt tip de

instrument se vor recalcula valorile suntnrilor R4, R6,

R6 ~i R7 ~i ale resistentelor R2 ~i Ra. De asemenea,

cotele deeuparilor din panoul frontal al instrumentului

(fig. 2.25) vor fi date in funetie de gabaritul ~i sistemul

de prindere al tipului folosit. Se poate utiliza ~i instru-

mentul folosit ca indicator al nivelului de tnregistrarela magnetofoanele "Tesla", eare are tnSa dezavantajul

unei mici desfa~urari a scarii.

Bezistentele R17 Rz ~i Ra sint rezistente ehimice ~i

pot avea 0 tole~anti de ± 10 % . ~unturile R4, Rs R6,

~i R7 se conteetloneasa din B u r n a . de manganina, eromni-

chel Ban constantan, cu diametrul aproximativ 0,2 mm.

Ele se vor monta in apax:at prin lip ire direeta pe eontac-telc comutatoarelor.

55



_,,' 001

Potentiometrul P este potentiometrul folosit la .radio-receptorul "Mamaia" pentru reglajul volumului ~i areTaloa·rea de 5 k'o.

Oomutatoarele Xl" Xz , Ka ~i][4 sint de tipul comu-

tatorului de game de la radioreceptorul "ZefiI:".

Intreruptorul 81 de tip baseulant se proeura de lacorpurile de iluminat.



M2

Fig. 2.20. Asamblarca percl ilor cutlet. Fig. 2.27. (:,)I(01r.

1 0 63 1 0

Fig. 2.28. Suport bateric. Cotcle dccupartlor,

• Etalenarea ~i reglarea, Reglarea aparatului] eonl:lta.in etalonarea instrumentului indicator ca miliamperme-

tru ~i reglarea sunturilor .R., .R5, R6, R7, R8 pentrua obtine scarile de 1 rnA, 10 mA ~i 100 mA.Operatta se poate executa inainte de montarea po

caseta.Etalonal'ea ~i reglarea sunturilor se face ea pentru

miliampermetrul descris in cap. 1 eu urrnatoarele mentiuni- seara instrumentului se va impart;i in 10 divisiunl ;- sunturile corespunzatoare fiecarei seari de eurent

sint date in figura 2.30.

Dupe montarea pieselor in caseta aparatul este. gat apentru efectuarea masura.rilor.

75



c @ J

{~::

. . . .'". ."P o .

Jlo ' "0;

-3"0. . : ::: :0s : : :

d :c : i .C'I

C'i

L l J @ c i:

~

t . . J@

c t l@

U J @

c;--," ". . _,,_. . .-on- .®-t-

. . . .-'<-_/

0./....__

Verificarea se va face folosind un transistor al carnipar ametri sint cunoscuti.

2.... GENERA.TOR DE A.UDlOFRECVENTl

Aparatul prezentat in celeceUl'Dleaza.ste un generator

de audiofrecventa interferen~ial. Oonstruotf» unui astfelde generator are 0 serie de avantaje fa~a.de constructia

.58



I OmA 100m A

100"A

~ IImA

Fig. 2.30. ~unlurile corespunzatoare sciirilor de curcnt.

celorlalte tipuri, precnm acordul continuu in toata. gamade andiotreoventa en ajutorul unui eondensator variabilde capacitate relativ mica, ~i posibilitatea de a calibra

frecvente Inainte de inceperea masuraeii, tensiunea laie~ire fiind suficient de eonstanta in toata gama.• Date tehniee. Generatorul are urmatoa rele carae-

teristici.- Frecventa de lueru 0-20000 Hz, reglabila con-tinuu in toata gama,

- Tensiunea de iesire 0-1 V, reglabila in 4 trepte:0-1 mY; 0-10 mY; 0-100 mY; 0-1000 mY (regla-

bila continuu in cadrul fiecarei trepte)., - Impedanta de iesire este de aproximatlv 600 n

pentrn toate treptele.

• Modul de Iunetionare. Generatorul interferentialcontine 2 oscilatoare (fig. 2.31), unul echipat eu tra.nzis-toru! TH cu freeventa fix a 11=100kHz iar celalalt, T2, eutrecventa variabiIa. 12 = 100-120 kHz.

Din diferenta aces tor doua freevente ( f 1 - 12) rezultafrecventa audio, operatia realizindu-se pe elementul 'neli-niar, tranzistorul Ta.

Bobina L3 Impreuna cu condensatoarele 09 ~i 010formeaz.a. un filtru trece jos, care tmpiedlca treeerea inspI:e

ie!?iI:ea.aparatulni a combinatiilor nedorite dintre cele dona.Ireevente, care apar in colectorul lui T3 in urma mi:x:a.-

59



~

0 1

~. . .: : : > . : : . . ::.. : : : . . .Ii; E : < : ; ~

~ ~ ~~



a

b

Fig. 2.32. Ansamblu aparut :

.. - vedere extertoera : b - vedere Interloarll. 1 - panoll frontal: :I - sastu .a - panOll .pate: 4 - coltar ; 5- placl\ Cll plese ; 6- lntreruptor ; 7 - pi...,;).

cu bucse : Ii - condeuantur vari"bll: 9 - notenttometru : 10 -- lnstrumeut ;11 - trimer 'caltbrare ; 12 - capac uat·cli •.

riL '~l ~i 011 au acelasi 1'01. Oseilatiile de audiofrecventsstnt amplificate in continuare de tranzistorul 1',.

TraMistorul Ts, conectat ca repetor pe emitor .rea-l i z e a z a . amplificarea puterii semnalului, neeesara pentru

61



ieslre. Rezlstenta de sarcina a, ultimului eta.j este forma.ta.

din rezistenta R16 ~i atenuatorul rezistiv R19 - Ru,.Reglajnl eontinuu al tensiunii lao iesire se reaJizeaza cu

potentiometrul P, iar nivelul ei se masoara eu instru-

mentul I, eoneetat in bratul puntii de redresare, fermata

din diodele Dl - D,.Tensiunea de alimentare a montajului este stabilizata

eu tranzistorul T 6 ~i dioda Ds. .• Dctalii constructive. Aparatul (fig. 2.32) reali-

zeaza intr-o caseta de aluminiu, asemanatoare celei des-

crise la §2.1 "Voitmetru electronic".

Fig. 2.3:). Panoul fronlal ul aparut ubi. Cotelc dccupar ilor.

DueI'll. numai panoul frontal in ceca ee pr iveste deeu-parile ~i regleta eu bucse (fig. 2.33 ~i 2.34).

'I'ranzistoarele TI T 2 ~i T 3 sint de inalta treeventa;de tip EF T 319, EFT 317, II 401, n 402, n 403 etc.

Bobinele L}7 L'J, ~i L3 se realizeaza pe 0 carcasa eu

miez de feroeart de tipul color utilizate la radioreeeptoa-role "Zefir" ~i "AlbatI'os".

62



Numarul de spire I} i celelalte indlcatii necesare slut

date In tabelul 2.1 §i figura 2.35. Se pot utiliza orice felde carcase, en conditia realizarii inductantei necesare.

Condensatorul variabil O; este eel folosit l a o receptorul

".Albatros" avind cele dous seetiuni legate in paralel.

60

Fig. 2.34. Regleta cu bucse, Coteledccuplarller.

~--~--'----

Hohina

Tallellll 2.1

IDfl1ljurarea , 'onductorullllullrul

de 1';.p ire

1-3

3-4

4-Z5-6

1-6

J 0 0 q .

2 0 0 5

I 0

CuEM 0 0,08CuEm 0 0,08CuErn 0 0,08CuErn 00,08CuEM 0 0,08

Oondensatorul semireglabil O T este ceramic, are

valoarea 10-4:0 pF §i se foloseste la radioreceptorul

".s inaia" .

1802557

200

---'---- -------~--.- -~------

Fig. 2.35. Carcasa bohineiyilzutll dinspre plcioruse.

o 6

63



Tranzistoare1e T4 T5 ~i Ta sint de joasa freeTenta,de tip EFT 352, EFT 353, II 13, II 14, II 15 etc.

Diodele o; D2, D3, D, stnt diode en germanin detip EFD 106, EFD 107, OC44 etc.Instrumentul I trebnie s a aiba sensibilitatea :mai

buna de 100 ! !A.In schema este instrnmentul folosit ea indicator al

nivelului de tnregistrare la magnetofoanele tranzistorl-

zate "Tesla".Dioda stabilisatoare Do este cu siliciu, de tip DC 1 ~i

poate fi utilizata orice dioda cu silieiu in conduetie direc-

ta , [onctiunea emitor-baza, sau colector-baza a unui tran-zistor cu siliciu.

Toate rezlstentele ~i condensatoarele exceptind resis-ten~ele din atenuator sint cu toleranta mare, de 10% sau20%.

Intreruptorul 5 este de tip baseulant, din eele utili-

zate la eorpurile de iluminat,

Montajul se executa eu eabla.j imprimat. Desenul

cablajului ~i dispunerea pieselor pe placa sint date infignra 2.36.• Etalonarea ~i reqlarea, Pentru punerea in functiune

a generatorului se intrerup legaturile inpunctele a ~i b~i se monteasa intre aceste punete 0 baterie de 4,5 V pen-

tru alimentarea montajului.Prima operatie consta in verificareaeurentilor de colec-

tori;ai tranaiatoarelor. Pentru transistoarele TI ~i 1\verifiearea se face eu condensatoarele 03 ~i 0, nemon-tati. Reglarea curentilor la valoarea indieata se face cua.jutorul rezistentelor marcate in schema pentrn tI:anziH-

toarele TI,

T2,

T3 ~i Ts. Pentrn tranzistorul T4 re-glajul se executa eu rezistenta din emitor R t 2 ' in sensulmaririi ei pentru micsorarea curentului l} i a mic~ora.~ii

ei pentru marirea cnrentului .

.Acest reglaj este ulterior reglarii curentului lui T3.

Functionarea oscilatoarelor se verifica. en ajutorulunui oscilograf pentru a vedea daca forma sinusoidei este

coreota, Oscilograful se conecteaza in emitorul tranzis-toarelor, Tot acolo se masoara cu un milivoltmetm de

inalt'a. f~ecventa ~i tensiunea oscilatorului, indicata inschema. Daea au fost respectate indicatiile date pentru

64



realizarea bobinelor Ll ~iL2, trebuie sa se ob~ina valoriledate.Pentru inlesnirea lucrului este bine sa se construiascl

mai Intii unul din oscilatoare. Reglarea tensiunii oscila-torului se realizeaza variind numarul de spire al i n ia"u ..

rarii din colector. Pentru a mati tensiunea se mare~~numarul de spire, iar pentru micsorarea ei numarul despire se reduce. Un regla] fin se obtine variind curcntulde eolector al tranzistorului. In sfu~it, daca tensiuneaosoilatorului este prea mare, ea se poate micsora amorti-ztnd circuitul acordat, cu resistente cuprinse tntre 51kO ~i 500 kO, obpinlndu-se totodata "i 0 forma a undelmai buna. Trebuie de re1iinut ca toate aceste operatii ~vor efectua cu necven1ia oscilatorului aeordata cit majaproape de frecven~a de lucru. Acordul se executa cu unfreeventmetru de laborator, bine etalonat san cu unoseilograf "i un generator, dupa metodele cunoscuteDupa realizarea oseilatoarelor se verifica. banda oscilastorului cu frecventa variabila. Oondensatorul semireglMbil 0 ' 1 ' se a"eaza. in poaitia corespunzatoare valorii mediilLayimea benzii se regleaza prin ajustarea valorii condensatorului 06, ~inind seama de faptul ca acoperirea a tmic~o~eazaprin marirea capacita~ii de acord.Pentru reglarea etajului de amestec ~ia etajelor ampli-

fieatoare se eonecteasa un voltmetru de audiof~ecvenilIa Iesirea amplificatorului pe borna de 1 V. Ou potentio-metrul P la valoarea maxima se regleaza amplificarespentru a obtine Ia iesire 1 V. Condensatorul variabil Q leste Intr-o pozitie corespunzatoare frecventelor din mij-locul benzii audio, aproximativ 10000 Hz. Amplificarea

se regleaza ajustind valoarea rezistentelor R13~i R10 $eventual modificind curentii tranziatoarelor T3 ~i T.

Etalonaeea instrumentului Ise realizeaza ca la ori(fvoltmetru de eurent altemativ, reziatenta Rza servwla devierea maxima a aeului instrumentului, corespunzatoare indicatiei de 1 V.Ultima operatie este reglarea stabilizatorului de teD8l

une. In acest scop se scoate bateria de 4,5 V " i se fac leg.turile in punetele a "i b. Se alimenteaza aparatul cu 0 ten

siune de 9 V, obtinuta de la 2 baterii de Ianterna ~i •regleaza tensiunea in punctele a ~i b din reaietenta R]I

66



Daca stabilizatorul funetioneaza coreet, tensiunea int;r:eaeeste dona puncte ramlne practie constanta pentru 0

scadere a tensiunii de alimentare de 1 8 0 9 V la 5 V.Etalonarea frecventei se executa in felul urmator.

Se inehide condcnsatorul variabil ~i se ealibreaza genera-

torul. Calibrarea consta in reglarea fina a freeventei osci-latorului din eondensatorul semireglabil 0T pina cindcele doua freevente coincid. Aeeasta corespunde uneifreovente audio egale cu zero ~i se observa pe instru-mentul indicator de 1 8 0 iesirea generatorului prin aparit;iabatailor, cind acul instrnmentului eapata 0 miseare depulsatie lenta. Oindeele doua frecvente sint riguros egale,instrumentul nu va mai indica nimie.

In continuare, eu ajutorul unui generator etalonat,se vor trasa pe discul butonnlui, pozitiile corespunzatoareeondensatorululi variabil pentru diferite freevente.

(Operatie, de calibrare se va efeetua de fiecare data.cind se ~oIose~tegeneratorul).

2.5. GEXERATOR DE RADIOFRECVENTl

Datorita gabaritului redns ~ia faptului ea poate luoraindependent de reteaua de tensiune alternativa, genera-torul deradiofrecventadescrisincontinuare este foarte utilatit in lucrarile de laborator, cit §iinpractica depanarilor.

• Date tehniee. Aeest generator are urmatoarelecaracteristiei :

- Gama de frecvent;a 100 kHz - 30 Mlh, eomuta-bila in 5 benzi in trepte ~i en aeord continuu in lnterio-rul fieeare! trepte:banda I: 100 kHz - 300 kHz;banda II: 300 kHz - 1000 kHz;banda III: 1 MHz - 3 MHz;banda IV: 3 MHz - 10 MHz;banda V: 10MHz - 30 MHz.

- Modulat;ia de amplitudine en frecvent;a de 1000Hz ~i gradul de modulatie reglabil intre 0 ~i 100% .

67



- 'I'ensiunea de iesire maxima este de 100 mY, regla-biJ.a in 4 trepte: 0-0,1 mY, 0-1 mV; 0-10 mV0-100mV; ~i continua in cadrul fiecarei trepte.

- Impedanta Ia iesire este de aproximativ 60 Q•

• .M odul de Iunetionare, Schema electriea a genera-

torului (fig. 2.37) eontine 4 blocuri funetionale : oscila-torul de radiofreeventa, oscilatorul de audiofreeventa,etajul modulator ~i de Iesire ~i stabilizatorul de tensiune.

Oscilatorul de radiofrecventa este realizat cu tranzis-

torul T 1 7 conectat cu baza la masa,

Circuitul aeordat este compus din una din inductan-

t;ele Ll - Ls, ~i din condensatorul variabil ° 1,. Reactianegativa euleasa de pe priza inductiva este adusa in emi-torul tranzistorului prin oondensatorul 02.

Tensiunea de radiofrecventa se culege din colectorul

tranzistorului ~i prin intermediul condensatorului 05)pre cum §i a grupului de corectie 06 R4 ajunge in baza tran-zistorului modulator 1'2. Pcntru tensiunea de radiofrec-

vent;a tranzistorul eonstituie un etaj de amplificare ape-

riodic, cu emitorul la masa,Oscilatorul de audiofreeventa, care furnizcaza tensi-

unea de modulatie cu Ireeventa de 1000 Hz (tranzistorulT.,,), este de tip LC.

Circuitul aeordat este format din transformatorul T1"l

~i condensatorul Ow 'I'ensiunea de reactie se aplica inbaza tranzistorului din infa~urarea secundara. In emitorul

tranzistorului este conectat potentiometrul P2• Tensi-unea de audiofrecventa culeasa de pe cursorul potentio-

metrului ajunge in baza tranzistorului T3 care eonstituie

un etaj amplificator de tensiune, eu emitorul la masa,Modularea semnalului de radiofrecventa se produce

datorita faptului cll,sarcina Rw L8 din circuitul de colee-

tor al tranzistorului modulator T2 este conectata in colee-

torul transistorului T3• Gradul de modulatie se regleazacu_potentiometrul P 2 variind nivelul tensiunii de audio-

frecvent;a injectata in tranzistorul T3.

Din colectorul tranzistorului modulator T2 tesiuneade radiofrecventa modulata ajunge la atenuatorul rezis-

tiv de la iesirea aparatului prin intermediul potentiome-trului PI"

68



"- :,. :,. :".

E : ~ E : . C ! E ; ~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~

'"~e -,

" c . ' l l

~r : t : . ' "

~

e ~ '><:~c o ( J ~ < > ~

~ ~ ~ & : : e ~1\ " c .

. . u. . . . .=~,.t :0

: a

f. ,'Q

o S

'3. . .0. . .< II. . .' "'"~< II

o E !P o .0 < 3

=::P o .

' "QO S

S'"< ::()

til

r - :

~

Cf"j

, . . , t'i. . . . . .c ilt i :



Voltmetrul format din instrumentul de masurat I~i diodele de redresare Dl, D2, .serveste pentru contro-lul tensiunii la iesire ~i a gradului de modulatie.Tensiunea de iesire se masoara conectind voltmetrul

la intrarea atenuatorului (treapta de divizare 1 : 1). Pen-

tru celelalte trepte, tensiunea indicata de voltmetru sehnparte curaportul de divizare respeetiv. Gradul demodu-latie se stabileste indirect masurtnd nivelul tensiunii deaudiofreeventa injectat etajului modulator, prin conec-tarea voltmetrului in colectorul tranzistorului Ta-

Trecerea voltmetrului pe una din cele doua pozitiide lucru se face. ell comutatorul X2•

Stabilizatorul de tensiune, tranzistorul T6 ~i diodaDs mentin constanta tensiunea de alimentare a menta-jului, la valoarea de 4,5 V pentru 0 seadere a tensiuniibateriei de la 9 Vla 5 V, in scopul eliminarii varia~iei dofreeventa ~i de tensiuno la iesire.

• Detalii constructive. Generatorul (fig. 2.38) somonteasa Intr-o eutie de aluminiu, ale carei dimensiuni~imod de asamblare sint date in fig'ura2.3. In figura 2.39sint date dimensiunile decuparilor de pe panoul frontal.Montajul se executa cu cablaj Imprimat ~i se reali-

zeaza pe 0 plaea de pertinax, Desenul placii este dat infigura 2.40. Cei ce nu dispun de aeeaata posibilitate VOl'

putea, folosind acelasi desen, sa execute cablajul filar,in acest caz in gaurile respective vor fi batute capse.Oomutatorul Xl este alcatuit din comutatoare auto-

deconectante, tip "domino", folosite la radioreceptorul"Sinaia" pentru ton.Din motive economice se utilizeaza numai 4 elemente,

schimbarea eelor 5 benzi executindu-se astfel: pentruprima banda toate clapele slnt in positie ridicata; pentrubanda a II-a, a III~a, a IV-a sau a V-a se apasa pe rindclapa a I-a, a II-a, a III-a sau a IV-a.Oondensatorul variabil este de tipul eelor utilizate de

radioreeeptoarele "Albatros" (sefolosestenumai0secthme).Tranzistoarele Tl fji T2 stnt de tipul EFT 317, EFT

316,II416Asan orice alt tip de tranzistoare de inalta free-vent;a, care au frecventa de lucru mai mare de 30 MHz.

Tranzistoarele T3, T4, ~i Ts sint de joasa frecvenya detip EFT 353, EFT 352, M 396, n 14 etc.

70



Diodele Dl1 D2 sint de tip BFD 106, BFD 107, BFD112, D9B etc. Dioda Ds este eu silieiu DO 1 san se poatefolosi or ice dioda cu siliciu in conductio direeta sau jone-tiunea emitor-baza sau baza-eolector a unui tranzistoreu silieiu. Bobinele LH L2, Ls se realizeaza pe earcasele

6

b

Fig. 2.38. Ansamblu aparat:

CI - vedere .xterloari'-: b - vedere Interloar&.1- panou frontal: 2 - ,aslu:3 - panou Ipate: 4 - col~ar: 6 - placA cu pleBe: 6 - Intreruptor:7 - placA ou buese; 8 - condeDlator varlabU: 9 - poten~lometru p.:10 - potentlometru PI: 11 - IDltrumont: 12 - comut&torK,: 18 - co-

mutator K1; 14 - capac baterle.

71



5 0

: 1 f ! ~ ' 5 t_ _O ~

~ # flO

3gtJllr; ¢4

10

1 0

Fig. 2.39. Panou frontal. Dimcnsiunile dccupi'irilor.

\Tabelul 2.2

Datele eonstruettve ale boblnelor

! : Nunli1.rul

IBoblna ID.fa.~l1rarea. r de "plre Good uctorul

I I

I 2-'3I

570 I C:uErn 0 0,08L&

1-3 80 CuErn 0 0,08

L,2-J 130 CuErn 0 0,08

1-3 25 CuErn 0 0,08

L32-3 71 CuErn 0 0,08

1-3 9 CuEm 0 0,08

Lz2-3 24 CuErn + rnlltase0 0,12

1-3 7 CuErn + matase 0 0,12

Ll I2-3 6 CuErn 0 0,3

1-3 2 CuErn 0 0,5

utilizate la bobina de oscilator de unde medii la radiore-ceptorul "Zefir", iar L, ~i Ls pe carcasele utilizate 131radioreceptoarele "Neptun", pentru bobina de oscilatorde unde scurte cu miezurile de ferocart corespunzatoare.

Detaliile constructive ale acestor bobine stnt date in ta-belul 2.2.

72



'I'ransformatorul Trl este transformatorul defazorde la radioreceptorul "S 631 T". El poate fi realizat peorice miez de fier utilizat la transtormatornl defazor saude ie~ire din etajele de audiofreeventa de Ia radiorecep-toarele tranzistorizate portabile, Numarul de spire in

primar se calcnleaza pentru obtinerea lnductantei date inschema, iar raportul de transformare pentru determi-narea numarului de spire din secundar oste cuprins int:re1:3 ~i 1 :5.

Oomutatorul K2 este comutatorul utilizat pentrureglarea tonului la radioreceptoarele "Mamaia".Instrumentul de masurat are 0 sensibilitate de 50 (lA,

~i poate fi folosit instrumentul utilizat ca indicator alnivelului de inregisteare la magnetofoanele transistori-zate "Tesla".Bobina Ls se realizeaza pe0rezisten~ade 0,5W IPRS,

de 100kQ avind 60 de spire din slrma OuEm0 0,1 nunsau OuEmMatase 0 0,1mm. Bobinajul este de tip "uni-versal".Potentiometrele PI ~i P2 sint chimice.Intreruptoarele 81 ~i 8a sint de tipul celor utilizate

la corpurile de iluminat. Alimentarea se face cu doua bate-

rii de lantema, de 4,5 V. Conectarea Ia aparat se reali-zeazaprindispozitivul utilizat la radioreeeptoarele "Turist"

• Etalonarea ~i reglarea. Pentru punerea in funeti-une ~i reglarea generatorului trebuie procurate urmatoa-rele instrumente: un multimetru, un generator de radio-frecventa standard sau un frecventmetru, un generatorde audiotrecventa, un milivoltmetru de inalta frecven~a,un voltmetru de audiofreeventa, un oscilograf catodic, ~i

eventual, un modulometru.Dupa ce se verifica daea montajul a fost executatcorect, se mloouieste stabilizatorul eu 0 baterie de 4,5V, desfactnd conexiunile din punctele a ~i b din schema.Reglarea punctelor de functionare ale tranzistoarelor

se face prin scoaterea eondensatorulul O2 din montaj~i prin scurtcircuitarea primarului transformatcrului Trl•Ourentii tranzistoarelor se regleaza Ia valorile indicate inschema, modificind valoarea rezlstentelor notate cu aste-

ric. Ourentul absorbit de montaj trebuie sa fie de aproxi-mativ 5 mA.

74



Operatia urmatoare eonsta in reglarea oseilatorului

de radiotreoventa. Pentru a nu deteriora instrumentulde masurat, voltmetrul de la iesire se deeonecteaza tre-eind eomutatorul K2 pe positta corespunzatoare masurarii

gradului de modulatie, La iesire se conecteaza milivolt-

metrul de radiotrecventa, iar pe borna ,,100mV"a atenua-torului se conecteaza oseilograful eatodie ~i se monteazala loe condensatorul 02' Oseilatorul de audiofrecventaramine seos din funetiune pe tot timpul acestor operatii.

Ou potentiometrul P 1 la maximum se verifica fune-

tionarea oseilatorului de radiofreeventa in toate gamele.Pentru a exista 0 continuitate intre benzile de lueru, aco-perlrea fieearei benzi va fi ceva mai mare decit cea indi-

cata. De exemplu, frecventele de eapat ale benzii a I-avor fi 90 kHz ~i 310 kHz, ale benzii a II-a 290 kHz ~i1020 kHz ~. a. m. d. Oapetele benzilor se regleaza astfel:

Se treee eomutatorul Kl pe pozitia eorespunzatoarebenzii I-a ~i se inohide eondensatorul variabil O y. Se reg-leaza capatul de jos din miezul bobinei Ll• Se deschide

eondensatorul variabil ~i se regleaza capatul de sus din

trimerul On. Operatia se repeta pina eind capetele de gamasint trase eoreet. In timpul aeestor operatdi, masurarea

frecventei oseilatorului se efectueaza ori eu un frecvent-metru eoneetat la iesire, ori eu un generator etalonat ~i

un oscilograf eatodie folosind metoda figurilor Lissajous.La fel se va proeeda ~i pentru celelalte benzi de lueru.Ordinea reglajului nu este riguroasa, deoareee se poate

incepe eu oricare banda. Daca frecventele de eapat aleunei benzi nu se pot regla, se verifiea intii daca acoperi-

rea este corespunzatoare.

In eazul unei aeoperiri mai mici, se sehimba conden-satorul semireglabil pentru banda respeetiva, cu unulavind valoarea minima mai mica, sau se elimina cu totul.Daea acoperirea este mai mare se inloeuieete eondensa-torul semireglabil eu altul avind capaeitatea maxima maimare, sau se adauga in paralel pe eondensatorul existent

niste eondensatoare fixe corespunsatoare. Daea nu se

poate regla capatul de jos al benzii, tnseamna ca indue-

tant a este necorespunsatoare ~i se modifiea numarul desp ire in sensul necesar.

75



Dupa terminarea acestor operat iise verifica tensiunea

la iesire ~iforma undei. Oscilatis, trebuie sa fie sinusoidala,verifioarea facindu-se vizual pe ecranul oscilografului

catodie, iar tensiunea pentru toate frecventele trebnie sa

fie ceva mai mare de 100 mY, fiind masurata cu un mili-

voltmetru de inalta frecventa, pe borna atenuatorului,,100 mV".

Pentru a corecta forma undei se ac~ioneaza asnpralui R5, R6, R7, 03, 04, modificind valorile. Sensu! de

actionare se determina praetic prin tncercan. Se poatemodifica eventual numarul de spire la care este scoaaapriza, nemodificind iusa numarul total de spire 3 1 1 circui-

tului acordat. Aceste modificari determina fJi 0 modifi-

care a tensiunii, fapt care se remediaza msa prin usoara

corectare a curentului tranzistorului TI, in jurul valoriidate.

Pentru a obtine Ia .iesire 0 tensiune suficient de cons-

tanta pentru toate frecventele, se act;ioneaza asupra ele-

mentelor Le , 07, Rn ~i RlO prin incercari, Ou aceaetaoscilatorul este reglat.

Etalonarea voltmetrului se efectueaza astfel: pentruuna din frecventele de lucru, se regleaza tensiunea de

iesire 1 3 1 valoarea de 100 mY, cu ajutorul potentiometru-lui PI. Semasoara cu milivoltlmetrul etalon. Se conecteazavoltmetrul aparatului, trecind comutatorul K2 pe pozi-

t;ia RF. Modificind valoarea rezistentei RIO se potrivesteacul instrumentului 1 1 3 1 deviatia maxima ~i se noteaza

pozitia pe ecara. in continuare, cu ajutorul potentiometru-

lui PI tensiunea semicsoreaza din 10 in 10mVfJise noteazapozitiile corespunzatoare ale aculni indicator. Daea raper-

turile de divizare indicate au fost respectate, etalonarearamine valabila ~i pentru eelelalte trepte ale atenuato-rului,

Pentru punerea in functiune a oseilatorului de audio-frecventa se inlatura scurtcircuitul din primarul transfer-

matorului Tr, provo cat initial, apoi se inchide intrerup-

torul S1. Starea de funotionare se constata conectind

un oscilograf catodic in emitorul tranzistornlui T4, san

intrarea unui amplificator de joasa frecven~a (se aude indifuzor sunetul corespunzator). Daca oscilatorul nu functio-neaza, se inverseasa capetcle infa~urarii secundarului.

76



Frecventa oscilatorului trebuie sa fie aproape de 1 000Hz, reglajul ei executtndu-se prin modificarea capacitatiicondensatorului 0 1 4 sau a numarului de spire din primarultransformatorului Trl (infa~urarea L1). Pentru masu-rarea freeventei se utdlizeaza un generator de audiofrec-

venva etalonat ~iun oscilograf catodic, aplictndu-se metodafigurilor Lissajous. Distorsiunile formei de unda se cons-tata, vizual, in colectorul tra.nzistorului T2, eu un osci-lograf catodic, san masurind ell un distorsiometru. Coree-tarea se realizeaza micsorind cuplajul prin redueerea numa-rului de spire din secundar. Operatia urmatoare constain etalonarea in grade de modulatie a instrumentuluide iesire. In acest scop, se regleaza nivelul tensiunii deradiofrecventa pentru a avea la iesire 100mY. Se modu-leaza cu semnalul de joasafrecvenva~iseregleaza potentio-metrul P2 pina se obtine 0 modulatie de 100%.

Gradul de modulatle se stabileste eu un modulometrusan cu un oscilograf catodie (fig. 2. 41) dupa forma undei.Gradul de modulatii in proeente este dat de relatia

.A.-Bm= X 100.

.A+B

Incontinuare se trece eomutatorul K2 pc pozitia

, ,%"

I \

c tI

,

" "Fig. 2.41. Miisurarea gradulul de modulatle

eu ajutorul osciloscopului catodic.

l;Ii se regleaza valoarea rezistentei RI3 pentru deviatiamaxima a acului instrumentului.

Dupa aceea,pin potentiometrul P2 se reduce gradulde modulatie dm 10% in 10% ~i se noteaza pe scara



pozitiile respective ale acului. Gradul de modnlatie de

30%, folosit des in masurari se poate maroa eu 0 euloarediierita.

Ultima operatie este reglarea stabilizatorului de ten-siune,

Mai intti se inlatura bateria de 4,0 V, se refae legatu-rile in punctele a ~i b, se conecteaza bateriile de alimentare

~i se inchide intreruptorul 8 1 " Apoi se regleaza valoarearezistentei din emitorul tranzistorului T6, pina ee, intrepunctele a ~i b, se obtine 0 tensiune de 4,5 V.

2.6. GENERJ\TOR DE MIR.\ "TJ\BLA DE ~J\H"

Aparatul descris in continuare este un generator de

mira "tabla de sah". EI este deosebit de util in reglarea~i depanarea televizoarelor deoarece, prin vizualizareamirei pe ecranul televizorului, permite aprecierea functio-narii etajelor de baIeiaj, liniaritatea pe orizontala ~i verti-

cala, precum ~i aprecierea functionarii amplificatoruluide videofrecventa ~i a etajelor amplificatoare de inalta

frecventa din televizor.Semnalul obtinut de la generator poate fi aplicat direct

inamplificatorul de videofrecventa san la borna de antenaa televizorului .

• Date tehnice. Aparatul poate furniza urmatoarelesemnale :

- Semnalul de videofrecven~a corespunzator unei

mire "tabla de ~ah" cu raportul de aspect 4 : 3;

numarul patratelor pe orizontala : 13 ;numarul patratelor pe verticala : 10.

- Semnal de foarte inaIta irecven~a, modulat cusemnalul video, cu frecventa reglabila continuu pentru

canaleleI, II, III, IV ~iV.• lUodul de Iunetionare. Generatorul a carui schema

este data in figura 2.42 permite obtinerea pe eeranul

televizorului a unei mire sub forma unei table de sah,

Pentru a corespunde raportului de aspect de 4 : 3 numarulde patrate pe orizontala este de 13, iar pe vertieala de 10.

78



Partea esen'(iiala a aparatului este constituita dingeneratorul de tensiune sinusoidala cu frecventa de 208

kHz, format din tranzistoarele 1'10 ~i 1'11 care comandafunctionarea tuturor celorlaJte blocuri din aparat.

Oscilatorul de tensiune sinusoidala este un montaj

in contratimp. Oircuitul acordat, alcatuit din transfor-

matorul T ra ~i condensatorul O 2 este conectat la colectoriitranzistoarelor, iar tensiunea de reactie se aplicii. din co-

79



lector in baza prin intermediul condensatoarelor 06 ~i 07•Reziatentele R14 ~i Ru servesc la polarizarea bazelor

tranzistoarelor.Prin intermediul condensatoarelor 04 ~i Os tensiunea

sinusoidala ajunge la generatorul autoblocat (tranzis-

torul T7) care produce impulsuri cu durata de 5 ( . L B .Aceste impulsuri formeaza cele 13 patrate ale tablci

de sah pe orizontala.

Dioda Da in paralel cu infa~urarea de colector a trans-formatorului Tra Ilmiteaza saltul de tensiune inversa pe

coleetor pentru a nu se distruge tranzistorul. Etajul de

iesire (tranzistorul Ts) este montat ca repetor pc emitor.Pentru formarea po ecranul televizorului a mirei ,,~ah"

s-a introdus comntatorul electronic alcatuit din tranzis-

toarele Ts, T4, To ~i T6• Pe una din cele doua intrar!ale comutatorului electronic (baza tranzistorului Tr,)se aplica din secundarul transformatorului T1'2 semialter-na.n~a negativa u· tensiunii sinusoidale cu freoventa de

208 kHz, iar pe cealalta intrare (baza trnnzistorului '1'6)

se aplica aceeasi semialternanta, insa defaza.ta cu 180°0.

Actionarea cornutatorului electric se face cu impulsuri

dreptunghiulare, cu durata de 2 ms, generate de multi-

vibratorul simetric, format din tranzistoarele T1~i T2.

Aceste impulsuri cu durata de 2 ms formeaza cele 10 pa-trate ale tablei de sah pe verticala,

In acest fel la iesirea comutatorului electronic se

obtin pachete de impulsuri cu freeventa de repetitie de208 kHz, comutate cu freeventa de 500 Hz, care prin

intermediul potentiometrului R6 ajung la etajul de iesire(baza tranzistorului T~).

Impulsurile de frecventa de 208 kHz, eontinute indona pachete consecutive sint defazate intre ele eu 180 0 ,permitind formarea mirei "tabla de sah".

Sincronizarea pe cadre a televizorului se produce pefiecare al 10-lea impuls.

Din emitorul tranzistorului Ts, semnalul ajunge la

borna de iesire 1~i Ia oscilatorul de inalta frecventa (tran-zistorul Tg) cu freeventa variabiHi. ~i poate fi aeordat cu

ajutorul condensatorului variabil 014 pe primele 5 eanalede televiziune.

80



Bemnalul de inalta. freevent;a modulat in amplitudine

cu im pulsurlle primite de 131 tranzistorul Ts ajunge 131borna 2"

Borna 1 serveste pentru conectarea aparatului 131intrarea amplificatorului de videofrecventa a televizo-

rului, iar borna 2, pentru conectarea 131borna de antena.

a televizorului.

Potentiometrul R6 regleaza. nivelul semnalului iar

Rl3 regle1,za freeventa impulsurilor.

• Detalii constructive. Aparatul se monteaza intr-o

cutie din tabla de aluminiu de 2 mm grosime en dimensi-

unile date in figura 2.43. Modul de realizare a distant ie-

rului ~i scoabei este indicat in figurile 2.44 ~i 2.45.Montajul se realiseaaa en cablaj imprimat (fig. 2.4G)sau en cablaj filar pe 0placa de pertinax en aeeleasi dimen-siuni, batind in gaurile respective nituri din slrma. de cupru

en diametrul de 1mm.

'I'ranaistoarele Tu T2 ~i T7 sint de joasa. frecventa,eu germanin de tip EFT 353, l\In 42B, l\I n 42 .Aetc. Ta ,

T 4, T r, ~i T 6 aint tranzistoare de inalta frecventa cu ger-manin de tip EFT 31U, EFT 317,

n402,

n403, iar tran-

zistoarele Ts, T10 ~i Tn sint de tip EFT 316 ~i n 422.Pentru T9 se Ioloaeste un tranzistor utilizat in blo-

curile UUS din receptoarele tranzistorizate, ea de pilda :

AF 106, .AF 125, .AF 126, n 423 etc.VI ~i V2 sint diode Zener de tip DZ 309, DZ 310,

, I I ; 810 etc., cu tensiunea de stabilizare de aproximativ

9 V. Diodele D5 ~i Do sint diode de siliciu, tip DO 1, eutensiunea de stabilizare de 0,6 V ~i pot fi folosite orieediode Zener in conductie direeta, In acelasi scop se utili-zeaza. [onctiunea baza-emitor sau baza-oolector a unui

tranzistor en siliciu.

D3 ~i D4 sint diode en germanin de tip EFD 112,

, I I ; 104, , I I ; 105 etc.

Transformatoarele '1'r1 ~i Tr2 an tole de permalloyeu sectiunea miezului de 0,2 em 2. Transformatorul Tt"1

se bobineaza cu sirma On + Em 0 0,06 mm. lnfa~n-

rarea 1 contine 2500 de spire, iar infal]nrarea 11 eontine2 X 350 de spire.

81



Transformatorul Trs se bobineaza tot eu sirma. au ++ Em 00,06 mm, tnfa~urarea I contine 2 X 2500 de

spire iar infa~urarea II, 2 X 350 spire.

Fig. 2.44. Dlstantter. Fig. 2.45. Scoabli..

Transformatorul T,'s se bobineaza pe un inel de feri-

ta cu dimensiunile 10 X 6 x 2 mm, cu sirma OuEm00,15 mm. tnfa~urarea Icontine 20 de spire, infa~urarea

II, 20 de spire iar infa~urarea III, 30 de spire.Ll ~i L2 se bobineaza pe 0 carcasa cu diametrul de

8 mm ~imiez de ferita cu dimensiunea M6 x 10mm. Ll

contine 25 de spire bobinate spira linga. spira cu sirma.

OuEm +M0 0,12 mm. L2 eontine 15 spire bobinatepeste Ll cu aceeasi strma,

Oondensatorul variabil se construieste dintr-un tri-mer ceramic pe care se prinde prin lipire nn buton.

Aparatul se alimenteaza de la trei baterii de lanter-na de 4,5 V.

•. Reglarea ~i etalonarea. Punerea in funetiune incepecu reglarea oscilatorului sinusoidal cu freeventa de 208

kHz. Beglarea frecventei oscilatorului se poate faee eu

ajutorul unui generator de semnal ~i a unui oscilografcatodic, utilizind metoda figurilor Lissajous san intro-ducind semnalul oscilatorului in amplificatorul de video-

freeventa al unui televisor. Pe eeranul televizorului vor

apare 7 benzi negre verticals, separate de 6 benzi albe,daea freeventa oscilatorului este de 208 kHz. Deoareoe

83



tensiunea oseilatorului este sinusoidala, treeerea de laonegru la alb se face prin tonuri interrnediare de gri.

Freoventa oseilatorului se poate regla modificind

valoarea eondensatorului 02'Dupa aceea se verifica functionarea multivibratoru-

lui, introducind semnalul obtinut de la multivibrator inamplificatorul de videofrecventa, Pe ecranul televizo-

rului vor apare 5 benzi negre orizontale, despartite de ribenzi albe. Deoareee impulsurilo sint dreptunghiulare,

trecerea de Ia negru Ia alb se face direct, fara tonuri inter-mediare de gri.

Daca comutatorul electronic ~i generatorul autoblo-cat sint corect montati, atunci cind se introduce semnal

de la borna de iesire 1 in amplificatorul de videofrecventa,pe ecranul televizorului trebuie sa apara "tabla de sah",Oscilatorul de lllalta frecventa se regleaza introducind

semnal de la borna de Iesire 2 in borna de antena a tele-vizorului , conectat pe canalul 1.

O u condensatorul variabil C14 inchis se regleaza miezul

bobinelor Ll L2, ptna cind pe ecranul televizorului aparemira "tabla de sah". Se comuta pe rind televizorul pc

eelelalte eanale ~i se noteaza pe butonul condensatorului

variabil, pozitiile corespunzatoare acordului.



Capitolul 3

INDICATII PRIVIN)) FOLOSmEA APARATELORDE MAsURAT

3.1. U!SURA.REA TENSlUNILOR

Pentru 0 masurare coreeta, trebuie ~tiut faptul caimpedanta (reziatenta) de intrare a voltmetrului estenecesar sa fie de cel putln cinci ori mai mare decit rezis-tenta prezentata incircuit in punctele in care semasoara.

In scopul unei mai bune orientari, stnt prezentate incontinuare citeva indicatii in legatura cu masurarile carese efeetueaza mai frecvent.

• La tensiune continua. Cu voltmetrele a carer rezis-tenta de intrare este de aproximativ 20 kD.jV (in cazulmultimetrelor), se poate masura :

- tensiunea pilelor electrice;- tensiunea redresoarelor;

- tensiunea anodica in radioreceptoarele cu tuburi,masurata pe condensatoarele de filtraj :

- tensiunea pe catodul tuburilor, daca rezlstenta dincatod nu depa~e~tevaloarea de citiva kiloohmi,- tensiunea din emitorul tranzistoarelor.

In general se va tine cont de faptul ca rezistenta deintrare a aparatului este mai mare pe scarlle de tensiunimai mari. De exemplu, un multimetru cu rezistenta de

20 kD.jVpe scara de 1 Vva avea 0 rezistenta de intrarede 20kD.iar pe scara de 500V, de 10MD..

86



Voltmetrele eleetroniee, avind reziatenta de intrare

in jur de 10 MQ pentru toate scarile in general, pot fi

folosite la toate masurarile necesare in practica radioa-

matorilor.

• La tensiune alternativa eu Ireeventa pina la 30kHz. Multimetrele au in general impedanta de intrare

cuprinsa intre 2 kQ/V ~i 10 kQ/V ~i permit:

- masurarea tensiunii de retea ;

- masurarea tensiunilor in secundarelo transtorma-

toarelor de retea folosite la radioreceptoare (tensiunea

de filament, tensiunea pentru ,redresor ete.).

- tensiunea la iesirea amplificatoarele de audiofrec-

ven~a - pe difuzor.Domeniul de utilizare al multimetrelor pentru tensiuni

alternative de joasa freeventa este destul de restrins,datorita in special sensibilitatfi reduse.

• La tensiune de radlofreeventa. La aceste masurar],

cu cit este mai ridicata freeventa cu attt mai importante

devin capacitatile de intrare ale voltmetrului ~i indue-

tanta firelor de legatura. Din aceasta cauza sonda de rna-surare trebuie eonectata direct in punctele de masurare,

prin intermediul unor crocodili san contacte in forma de

ace. De asemenea trebuie evttata conectarea sondei demasurare la eapatul cald al circuitelor acordate, fiindca,

din causa dezacordului ~i a amortizarii ee se produce,

indicatiile vor fi eronate.

Se intrebuinteaza prizele inductive sau capacitive

ale circuitelor acordate sau se conecteaza sonda prin inter-mediul unor divizoare rezistive, tensiunea pe intregul

circuit acordat rezultind din caloul. Trebuie retinut fap-

tul cn. voltmetrele, exceptio facind cele cu deatinatie spe-

oiala, masoara tensiuni sinusoidale, iar indicatiile searilor

stnt date in tensiuni efieaee.

Tensiunile nesinusoidale, ea de pilda eireuitele de

impulsuri din televizoare, se pot masnra numai cu osci-lograful eatodie.

87



3.2. I\l.ilSURA.REA CURESTILOR

Folosirea miliampermetrului sau a ampermetruluiimplies intercalarea sa in circuit, eeea ce echivaleaza cuintroducerea unei rezistente (resiatenta interna a, instru-mentului in serie cu elementele)..Acest fapt poate determina modificarea eurentilor

din circuit, iar instrumentul indica valori false.Beaistenta interna a aparatului variaza in functie de

seara de masura, de la kiloohmi, pentru eurenti de ordi-nul microamperilor, pina la zecimi de ohmi, pentru curentide ordinul amperilor. De aceea, inainte de a efectua masu-rarea respectiva trebuie sa se cunoasca valoarea rezisten-

tei interne a instrumentului, valoare care trebuie sa fieneglijabila fa~a de rezistentele din circuitul in care seconecteaza,

In general sint mai frecvente urmatoarele cazuri incare se pot face masurari fara amai tine oont de reziatentainterna a instrumentului:

- masurarea curentului absorbit de Ia retea de radio-receptoare ~i televizoare stationare :

- masurarea curentului absorbit de la baterii, pen-tru radioreceptoare portabile tranzistorizate:

- masurarea curentului continuu absorbit de dife-rite etaje din radioreceptoare san televizoare.

In montajele cu tranzistoare, curentul din emitor sema.soara. introducind instrumentul de masurat In seriecu colectorul. Nu semasoara. In emitor, deoarece semodi-fica tensiunile de polarizare ~i indicatiile vor fi eronate.

In majoritatea cazurilor, curentul din colector se poateeonsidera aproximativ egal eu eel din emitor.

In cazurile in care valoarea rezistentei interne a ins-trumentului nu este corespunzatoare, ourentul se va masu-ra indirect, introducind in circuit 0rezistenta. cu valoareaneeesara ~imasurind cu ajutorul unui voltmetru cadereade tensiune de pe aceasta,

Oa~iin cazul voltmetrului, miliampermetrele ~iamper-

metrele de curent alternativ ma.soara.in sinusoidal, iarindicatiile sint date in valori eficaoe.

88



3.3. llASURAREA SENSIBILITATII RADIOn:eCEPTOARELOR

Prin sensibilitatea in inalta frecventa a unui radio-

receptor se rntelege calitatea sa de a receptiona semnaledepartate ~i a produce 0 putere de iesire de un nivel ~i

calitate eorespunzatoare unei auditii normale.Masurarile se pot efectua pentru determinarea sen-

sibilitatii maxime, cind toate reglajele radioreceptorului

sint asezate pentru amplificare maxima, san pentru deter-minarea sensibilitatii limitate de zgomot, clnd amplifica-

rea radioreceptorului este reglata pentru obtinerea unuianumit raport semnaljzgomot,

Pentru efectnarea acestor operatii este necesar un

generator de semnal de radiofrecventa cu frecventa ~itensiunea varlabilc, modulat cu semnal de audiofree-

venta de 1 000 Hz ~i gradul de modulatie de 30% ~i uninstrument pentru masurarea puterii de iesire (un wat-

tmetru sau un voltmetru de audiofrecventa)in cazul utilizani wattmetrului, acesta se va conecta

la ieslrea radioreceptorului, in locul difuzorului avindgrija sa reglam impedanta de intrare a wattmetrului la

valoarea impedantei difuzorului. in eazul utilizarii unuivoltmetru de audiofreeventa se va conecta la iesirea radio-

receptorului 0 rezistenta de sarcina neinductiva eu valoa-

rea egala Cll valoarea impedantei difuzorului, iar voltme-trul se va conecta in paralel pe reaistenta. in acest mod,puterea Ia iesire se stabileste indirect, prin valoarea tensi-~. .

Fig. 3.1. Montaj pentru masurarea sensibilitlitii laradioreeeptoarele eu borne de antenli exterioara :

1 - .eDerator de 8emnale de radlofrecveDtl: 2 - uteD" artlflcl,.UL:3 - radloreceptor: 4 - InstrumeDt pentru Indloarea puterll I,. leljlre.

In functie de modul in care se efeetueaza reoeptia,

generatorul de semnal se conecteaza la intrarea radio-receptorului astfel:

89



1) In eazul reoeptiei cu antena exterioara, antenatelesoopica, sau antena auto (la radioreceptoarele pentruautomobil) montajul necesar este dat in figura 3.1 Dupacumrezulta din figura pentru a se eorela valoarea tensi-

1 . 2,-------------1 3

A n t £ > n o

L.-~+Ra-:80il---, .. Ecran m eluhc

a

3

I _.

R , q +Ra-80Jl. I. £cran m elulic

b

2r-----jI Ra ,

rC:::H-<l-+--IC::::J-i I---t---<>--I-<> 4 nfe no Id es.I coated

I I Masaecep-L-~~~I~' ~ __ ~~~~ roruwi

L _j

Rg + - Ra - MO.fl.' .. E cran melo/ie

e

Fig. 3.2. Schema antenei artificiale :

I .J

tJ - echlvaientAcu antenA eIterloarA pentm radloreceptcarele MA Inbanda de f'reevente 160 kHz - 26 Mm.; b - echlvalentAen antena autopentru radloreeeptoareleMA; c - echlvalentl cu antenl telescoplcl pentruradloreceptoare MA. 1 - generatordesemnalederadlofrecventl ; Z - antena

artlflclall; 8 - radloreceptor.

unii introduse in radioreceptor de antena cu valoareatensiunii introduse de generator, conectarea generatoru-

lui la borna de antena a radioreceptorului se face prinintermediul unei antene artificiale, care reproduce impe-

90



dan~a internit a antenei. Schema antenei artificiale este

data in figura 3.2. Sensibilitatea.se exprima inunita~i de

tensiune (!JoV,mY, V) ~i este egala ou nivelul semnalului

de intrare citit Ia atenuatorul generatorului de semnaJ.

FIg. 3.3. Montaj pentru masurarea sensibilltatl!la radioreceptoarele cu antena de feritii:

1- I'enerator de Bemnale de radlofrecventl; 2 - buollLde radl&tle ;

8 - radloreceptor; 4 - Ill8trument pentru Indlcate& puterll 1& 1~lre.

Fig. 3.4. Utilizarea buclel de radlatie pentru masurart,

2} tn eazul receptiei cu antena de ferita (montajul

necesar este dat in figura 3.3) generatorul de semnal se

conecteaza la 0 buela de radiatie care produce unIcimp

electromagnetic la nivelul antenei de ferita. Modul de

amplasare a buclei de radiatie fa~a de antena de feritaa radioreceptorului este dat in figura 3.4.

91



Sensibilitatea se exprima IIIunitati de cimp ( f J .Vjm ;mV1m; V1m) ~i este egala eu a 20-a parte din tensiuneaaplieata de la generator in bucla de radiatie (de exemplu,

daca din generator s-a aplicat in bucla de radiatie, pentru

a se obtine la iesirea radioreceptorului puterea de 50mW

o tensiune de 1,5 mV, inaeamna c a sensibilitatea radio-receptorului este de 75 f J .V1m).

",--" __,-~ . . . . . . . . . . . . . . _ : . . . . . ./I

I

I

\\

,

2

Fig. 3.5. Bucla de radlatie pentru MA ~i conectarea ei :

1 - genera~or de semnale de ro.dlorrecventA: Z - boblnll din trel Iplre

cupru " 1 mm ecranalJ, electroBtatio.

Modul de realizare a buclei de radiatie este dat,in figu-ra 3.5.



nmLlOGRAFIE

1. N i col au, E. Miisurarl ill radiotehllicii, vol. I ~i II. Bucuresti, Ed.Energetica de Stat, 1955.

2. R t b kin, A. Signal-generator na cetirek tranzlstorah. In: Radio, nr.9, 1969, p. 27.

3. • .. • AliJlh'oltmctre a transistors pour tensions eontluues, In: Toutla Radio, nr. 267, 1962, p. 247.

4. .. .. .. Principe de la mesure du courant de Iulte et du gain d'un transis-tor. In: Toute Ia Radio, nr. 259, 1961, p. 355.

5 * E1ectronilc probnikl. In: Radio, nr. 3, 1968, p. 26.6 Ghenerator sahmatnove polla. In: Radio, nr. 6, 1968, p. 32.7 Alesure des tensions sur Ies circuits a transistor. In: Le Haul-

Parleur, nr. special, oct. 1966, p. 55.8. Iud i c i , M. Z. Schemi trunzlstornol elcetronikl. Moscova, IzdateIs-

tva Energhla, 1960.9. 1\1 i t Yk0, Gh., Aparntc de musurat. Bucurcst i, Editura tehnlca,

1966.



CUPRINS

Cap. 1. Apornte de miisUJ'otminloturlzate pentru depanore

1.1 Multimetru .1.2 Generator universal de semnale

Cop. 2. Aparate de mAsurat de Inborator

2.1 Voltmetru electronic2.2 Punte de masurare RLC2.3 Aparat pentru masurarea tranzistoarelor

2.4 Generator de audiofrecventa . . .2.5 Generator de radiotrecventa . . . . . .2.6 Generator de mirA "tabla de sah" . . .

Cap. 3. Indlcatil privlnd utilizarea aparateJor de miisurot

3.1 Mitsurarea tersiunilor .3.2 Mllsurarea curentilor ..•......

3.3 MAsurarea sensibilitAtii radloreceptoarelor.

Biblloqrafie

3

315

32

32445258

67

78

86

86

88

89

93



Bun de tillar: 21.08.1971. Cell de 1&11121'. C.Z. 621.396:

621.317

Intreprlnderea pOlIlIlaflcll."tNFORMA.TIA". str. Brezoianu

nr. 28-25 c. 1289 Buoureeti



Colectia radio ~ r televizlune Colect ia rcdlc ~I teb".;i;]une Col,€'ct]a

Vor aparea:

STE ; ! ! .EOFQNl IA . 'I'Hfl'i!U i lMIOAMAirUFt I

.:I" C . e l f ( " ~ , I" I " r > r : . r u r (

AH tP l[F ICAT O ~ 1 tE 0 E roMA I'RJi.r.\lIi:~TA

dI;! c. P...~i"·

C l )L ~G~! l~il)i!;

rI '.!O ~LEM ;; PE t'lT iI u itA D I'O A ti.1\ f"cH iu' l~r.vJ~~,,1'":j,,, l i ,OI"" f";~)

de s . N, Sa~ara(

In pregatire:

LASO!V< IQRUl K"'DIO"'I1A iQRU L U I

de (, G o . l o ! l d : . c

aparate de masurat pt radioamatori

Documents