Stiri 7 ianuarie 2021

Cursul de schimb 07.01.2021 1 EUR 4.8701

1 USD 3.9758

Avertizare meteo: Un val de aer rece loveşte România. Se anunţă ploi puternice şi polei 7 ianuarie 2021, Ionela Stănilă Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteo de ploi şi vânt valabilă de joi, ora 10.00, până sâmbătă, ora 10.00. În următoarele zile şi pe aproape întreg parcursul săptămânii viitoare va ploua mult şi vine frigul. Un val de aer rece pătrunde în ţara noastră. Astfel, de joi, ora 10.00, până sâmbătă, ora 10.00, vor fi precipitaţii, joi (7 ianuarie) local în nord, centru şi nordest, iar din a doua parte a nopţii de joi spre vineri (7/8 ianuarie) aria acestora va fi în extindere dinspre sud, urmând să cuprindă cea mai mare parte a ţării. Acestea vor fi mai însemnate cantitativ îndeosebi în jumătatea de sud, unde se vor acumula 15...25 l/mp. Vor predomina ploile, iar vineri (8 ianuarie) şi în noaptea de vineri spre sâmbătă (8/9 ianuarie), precipitaţiile vor fi mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare, cu precădere în zona deluroasă a Olteniei, Munteniei, în Transilvania şi Moldova, unde se va depune strat de zăpadă. La munte, temporar va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă, mai consistent în Munţii Banatului, în Carpaţii Meridionali şi în Carpaţii de Curbură.

Vântul va avea intensificări în zonele montane, în special la începutul intervalului, când viteza la rafală va atinge 60...80 km/h, spulberând zăpada, iar local şi temporar şi în celelalte regiuni, în general, cu viteze de 40...50 km/h. În următoarele zile şi pe aproape întreg parcursul săptămânii viitoare, probabilitatea de apariţie a intervalelor cu precipitaţii va fi ridicată,

1

concomitent cu pătrunderea şi instalarea unei mase de aer rece.

APIA si SUBVENTII

Depunerea deconturilor/documentelor pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” ianuarie 7, 2021 agrimanet

Depunerea deconturilor/documentelor justificative aferente trim. IV, respectiv cele anuale pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” din cadrul PNDR 2014 – 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” – pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, că în perioada 04 – 29.01.2021, la Centrele județene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trim. IV, respectiv pe cele anuale.

Deconturile/documentele justificative aferente trim. IV sunt pentru categoriile porci grași/pui carne/pui curcă, iar cele anuale sunt pentru categoriile animale de reproducție/găini ouătoare/găini reproducție rase grele.

Deconturile justificative/documentele justificative pot fi transmise de către fermieri și prin mijloace electronice ( poștă electronică, fax etc), servicii poștale ,etc.

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet a) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet b) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate pe site-ul oficial al APIA, accesibil pe adresa www.apia.org.ro.

2

Documentele depuse/transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Măsurii 14 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

Crescătorii de animale au termen până la 29 ianuarie să trimită la APIA o serie de documente pentru subvenția acordată trimestrial - 7 ianuarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” – pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, că în perioada 4 – 29 ianuarie 2021, la Centrele județene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trimestrului IV, respectiv pe cbeneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” – pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, că în perioada 4 – 29 ianuarie 2021, la Centrele județene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trimestrului IV, respectiv pe cele anuale.

Deconturile/documentele justificative aferente trimestrul IV sunt pentru categoriile porci grași/pui carne/pui curcă, iar cele anuale sunt pentru categoriile animale de reproducție/găini ouătoare/găini reproducție rase grele. Deconturile justificative/documentele justificative pot fi transmise de către fermieri și prin mijloace electronice (poștă electronică, fax etc), servicii poștale etc.”, precizează APIA.

Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor”: APIA primește deconturile/documentele justificative Revista Fermierului Joi, 07 Ianuarie 2021

3

Începând din această săptămână, respectiv din data de 4 ianuarie 2021 și până la 29 ianuarie, inclusiv, fermierii care și-au asumat angajamente pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trimestrului IV din 2020, respectiv pe cele anuale, la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), unde au depus cererea de plată.

Deconturile/documentele justificative aferente trimestrului IV sunt pentru categoriile porci grași/pui carne/pui curcă, iar cele anuale sunt pentru categoriile animale de reproducție/găini ouătoare/găini reproducție rase grele.

Deconturile/documentele justificative pot fi transmise de către fermieri și prin mijloace electronice (poștă electronică, fax etc), servicii poștale etc. Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet a) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III-a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet b) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III-a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate pe site-ul oficial al APIA. Documentele depuse/transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Măsurii 14 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

4

APIA: Fermieri depuneți cerererile pentru Măsura 14 , 7 ianuarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” – pachetul

a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul

5

b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, că în perioada 04 – 29.01.2021, la Centrele județene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trim. IV, respectiv pe cele anuale.

Deconturile/documentele justificative aferente trim. IV sunt pentru categoriile porci grași/pui carne/pui curcă, iar cele anuale sunt pentru categoriile animale de reproducție/găini ouătoare/găini reproducție rase grele.

Deconturile justificative/documentele justificative pot fi transmise de către fermieri și prin mijloace electronice ( poștă electronică, fax etc), servicii poștale ,etc.

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet b) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III-a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate pe site-ul oficial al APIA, accesibil pe adresa www.apia.org.ro. 

Documentele depuse/transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Măsurii 14 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

AFIR si FINANTARI

MADR: pana la 50 ha de teren agricol pentru tinerii fermieri si o serie de masuri pentru sustinerea tinerilor din agricultura ianuarie 7, 2021

Conform unei Ordonante de Urgenta recent aprobata, Agentia Domeniilor Statului poate incheia contracte de concesiune si poate

6

intocmi inventarul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al statului pe care le are in administrare, fara inscrierea acestora in sistemul integrat de cadastru si carte funciara, pana la finalizarea Programului National de Cadastru si Carte Funciara 2015-2023, respectiv pana la data de 31 decembrie 2023.

Aceste prevederi se aplica tinerilor de pana la 40 de ani, absolventi ai invatamantului de profil, potrivit prevederilor art. 4, alin. (1), lit. c1) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin aceasta masura este vizata intinerirea generatiei de agricultori in vederea consolidarii competitivitatii agriculturii, prin practicarea de metode, tehnici noi de productie, digitalizare si practici prietenoase cu mediul.

Reamintim ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a propus o serie facilitati menite sa sprijine tinerii fermieri care sa completeze sprijinul acordat prin PNDR 2014 -2020, prin submasura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, ce este deschisa pana la data de 31 octombrie 2020.

Intrucat actualul context socioeconomic influenteaza semnificativ piata fortei de munca in domeniul agricol si implicit a ratei somajului, se impune, pe de o parte, necesitatea asigurarii unui sprijin tinerilor fermieri prin preluarea exploatatiilor detinute de agricultorii in varsta, iar, pe de alta parte, posibilitatea concesionarii sau arendarii terenurilor cu destinatie agricola, libere de contract, in suprafata maxima de 50 de hectare, apartinand domeniului public si privat al statului, aflate in administrarea Agentiei Domeniilor Statului, prin atribuire directa, tinerilor de pana la 40 de ani, absolventi ai invatamantului de profil, in vederea infiintarii de ferme.

Facem precizarea ca Agentia Domeniilor Statului detine in administrare o suprafata totala de teren cu destinatie agricola de 177.083,572 ha aflata in domeniul public al statului, din care 8.887,3435 ha aflata in domeniul public al statului, liber de contract, neinscris in cartea funciara.

Pentru a veni in sprijinul tinerilor fermieri, prin prezentul act normativ MADR a solicitat instituirea unei derogari de la aplicarea dispozitiilor art. 288 alin. (3) precum si de la cele ale art. 305 alin. (2)-(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru terenurile agricole, proprietate publica/privata a Statului pana la finalizarea Programului national de cadastru si carte funciara, respectiv pana in anul 2023.

7

Masura a avut in vedere evitarea blocarii nejustificate a concesionarii terenurilor cu destinatie agricola aflate in domeniul public al statului.

ALTELE

Adrian Oros: 6,5 miliarde euro pentru o strategie de gestionare a apei ianuarie 7, 2021 agrimanet Necesarul de irigat ar fi aproape 3 milioane de hectare

“Necesarul de irigat ar fi aproape 3 milioane de hectare. Noi anul acesta am reușit să irigăm 500.000 de ha și în fiecare an crește suprafața irigată pentru că au loc acele lucrări de reabilitare a infrastructurii de irigații.

Pentru că sumele care s-au cheltuit în ultimii ani de la Bugetul Național au fost foarte mici am încercat să prindem 6,5 miliarde euro pentru o strategie de gestionare a apei.

Pentru că aici nu discutăm doar de lucrări de irigații, ci și cele de combatere a eroziunii solului, lucrări ce nu au fost făcute de 30 de ani.

Mai este și prevenirea deșertificării, lucrări de desecare, vorbim de niște lucrări complexe cu ajutorul cărora vom încerca să gestionăm fiecare picătură de apă cât mai ieftin și eficient. Să folosim resursele de apă pe care le avem, atât subterane cât și supraterane.

Dacă acest proiect vom reuși să îl demarăm, noi am scris fundamentarea la Comisia Europeană, sperăm să vină banii și să ne apucăm de treabă serios astfel încât până în 2026 ar trebui să finalizăm toate lucrările legate de această strategie de gestionare a apei. Deci este vorba despre 6 ani de investiții masive, repet 6,5 miliarde euro”, a afirmat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Digi 24.

Scutiri de impozit pentru fermieri. Care sunt condițiile? 7 ianuarie 2021

Va fi scutit de la plata impozitelor pe terenuri si cladiri orice detinator al unei gospodarii care alege sa devina membru intr-o cooperativa agricola. Aceasta facilitate urmeaza sa fie valabila pentru 5 ani de la intrarea in activitate a exploatatiilor, pentru cele nou infiintate, dar si pentru cele care isi desfasoara deja activitatea, dar au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 10 milioane de euro. impozit

Pentru a sustine dezvoltarea gospodariilor rurale, dar si pentru a incuraja asocierea in agricultura, a fost elaborata o noua lege, prin care gospodaria taraneasca ar putea fi scutita de impozitele pe terenuri si pe cladiri. Legea a

8

fost deja promulgata de presedintele Klaus Iohannis.  De la inceputul crizei pana acum, in Romania a crescut cererea pentru imobiliare in mediul rural. Sunt totusi cautate in special casele din localitatile aflate in apropierea marilor orase. Motivul?- il explica colegii de la cotidianul stiriagricole.ro. Tinerii nu-si mai doresc sa treaca printr-o noua eventuala izolare la bloc, in apartament. Acestia simt nevoia de aer curat si de un spatiu mai mare. Cele mai recente date oficiale arata ca, anual, in Romania peste 110.000 de oameni se muta de la oras la sat, in timp ce numarul celor care se muta de la sat la oras este de aproximativ 87.000. Peste 22.000 de tineri au cerut finantari ca sa se stabileasca in rural pentru a demara mici afaceri in industria agricola, informeaza aceeasi sursa. 

Prioritatile MADR: trebuie sa consolidam ferma de familie. Ce masuri de sprijin se intrevad? ianuarie 7, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca in perioada urmatoare este necesar sa fie sustinuta ferma de familie intrucat, fara aceasta „viata la tara nu prea are sens si nu are perspectiva”, a spus oficialul.

Adrian Oros, care a precizat ca aceasta este una dintre prioritatile sale in calitate de ministru, a explicat ca sprijinul fermei de familiei va veni dintr-o plata redistributiva de la Pilonul I – Plati directe, catre fermele de familie.

„Trebuie sa avem grija, sa mentinem acest echilibru, pentru ca Romania are cele mai multe ferme, avem 830.000 de ferme, dar acestea sunt foarte polarizate. 40% din terenul care este lucrat este lucrat de 97% dintre fermieri, în ferme de sub cinci hectare. 40% din suprafata este lucrata de 0,57% dintre fermieri, cu ferme de peste 300 de hectare, avem ferme de 56.000 de hectare, de 10.000, de 30.000 de hectare, avem, probabil cele mai mari ferme din Europa, dar si cele mai numeroase si mai mici ferme din Europa si abia 20% din teren este lucrat în ferme de familie, în ferme medii. Noi trebuie, în urmatoarea perioada, sa consolidam foarte mult aceasta ferma de familie, încat ea sa devina o ferma comerciala, o ferma care sa reziste pe piata provocarilor viitoare”, a precizat ministrul Agriculturii.

Seful MADR a vorbit si despre sustinerea pietei locale, apreciind ca producatorii romani, in special cei mici „au o putere de negociere foarte slaba si nu reusesc intotdeauna sa-si vanda produsele la preturi avantajoase”.

De aceea va fi incurajata cooperativa, care este considerata „singura solutie realista pentru micii producatori”, dar si dezvoltarea pietei publice locale,

9

care sa dea primarilor posibilitatea de a face achizitii relevante pentru nevoile producatorilor locali.

In ceea ce priveste promovarea produselor autohtone, ministrul a vorbit despre o retea nationala de colectare, depozitare, distributie, si promovare a acestora.

„Avem un program prin care vom înfiinta o retea nationala de colectare, depozitare, distributie si promovare a produselor romanesti, prin construirea a opt depozite mari, regionale, în fiecare regiune de dezvoltare, care sa aiba si rolul de a adaposti rezerva strategica, rezerva de stat, pentru ca nu stim ce vremuri veni, în acelasi timp, în jurul acestor depozite sa se lege toate depozitele fermierilor sau procesatorilor si mici si mari, astfel încat cine doreste sa valorifice produsele prin aceasta retea de produse romanesti sa aiba aiba posibilitatea sa o faca”, a spus Oros.

10

11

Ședință la MADR pe subiectul subvențiilor APIA pentru fermieri! Angelica Lefter - 7 ianuarie 2021

Plăţile directe, pe ordinea de zi la Ministerul Agriculturii. Subvențiile APIA fac subiectul unor discuții care se desfășoară, între ministrul Agriculturii, Adrian Oros și reprezentanții principalelor instituții prin intermediul cărora sunt finanțați fermierii români. Întâlnirea este programată să aibă loc astăzi.

Potrivit agendei de lucru a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, la ora ora 11:00 a fost programată o întâlnire de lucru cu reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cu cei ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu reprezentanții Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), cu reprezentanții Direcției Generale Politici Agricole și ai Direcției Generale Afaceri Europene și Relații Internaționale privind plățile directe.

Întâlnirile continuă, astăzi, joi – 7 ianuarie 2021, cu discuții asupra proiectului privind „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare”, programate cu începere de la ora 12:30, iar de la ora 14:30 sunt programate întâlnire de lucru cu reprezentanții Agenției Naționale a Zonei Montane privind „Consolidarea capacității administrative a MADR susținută de planificare strategică și un sistem de politici publice bazate pe dovezi, sistematizarea și simplificarea procedurilor de lucru cu mediul de afaceri și cu cetățenii din România, cu accent pe zona montană”.

De la ora 17:00 ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros își va deschide programul de audiențe, după cum se arată pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Fermierii îi cer lui Oros consultări pe bune, în care să vină cu propunerile lor! Până acum, PNS a fost o glumă proastă! Vlad Macovei - 7 ianuarie 2021

12

Emisiunea “Forța Fermierilor”, difuzată miercuri, 6 ianuarie 2021, a demonstrat că fermierii din România, mai mici sau mai mari, în marea lor majoritate, nu au fost consultați, până acum, cu privire la Programul Național Strategic prin care se va implementa Politica Agricolă Comună 2021-2027. Mesajele și intervențiile fermierilor, în direct, au arătat două lucruri: că fermierii au propuneri și că vor ca aceste propuneri să fie discutate în întâlniri cu reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Asociația “Forța Fermierilor” îi solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să demareze de urgență consultări cu adevărații reprezentanți ai fermierilor din România, după un calendar clar, cu grupe de lucru pe sectoare, cu întâlniri în sistem mixt (la minister și online, simultan), consultări transmise integral, live, pe pagina de Facebook a ministerului. Să vadă o țară întreagă cine și ce susține!

M-a bucurat faptul că fermierii au început să prindă curaj și să își spună propunerile. În curând, vor descoperi că sunt o forță, că solicitările lor trebuie ascultate de către decidenții politici și administrativi. Mulți fermieri sunt deciși să își apere prin toate mijloacele legale și pe baza prevederilor constituționale, dreptul a fi luați în seamă în redactarea PNS și în rezolvarea problemelor pe termen scurt pe care aceștia le reclamă. PNS și PAC 2021-2027 nu sunt ale lui Oros, ale camarilei sale sau ale ministerului! Sunt ale fermierilor și fermierii vor avea un cuvânt decisiv în conceperea lor! Dacă nu, va fi bai mare…

În urma celor două ore de discuții cu fermierii, au rezultat mai multe propuneri pe care Asociația Forța Fermierilor le va implementa în zilele următoare:

1. O campanie de sensibilizare a decidenților politici pentru ca Guvernul să acorde, cât mai repede, despăgubirile pentru culturile de primăvară, promise în mai multe rânduri de ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

13

2. Realizarea unei consultări naționale prin care toți fermierii interesați, indiferent de regiune, mărimea fermei sau tipul de activitate, vor putea să își prezinte propunerile pentru PNS. Toate aceste propuneri vor fi integrate într-un document de poziție care va fi folosit la consultările cu ministerul.

3. Organizarea unei întâlniri de lucru, la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, între parlamentari, reprezentanți ai fermierilor, ai ministerului Agriculturii, ai ministerului Mediului, ai ANSVSA și ai reprezentanților fondurilor de vânătoare. În urma acestei întâlniri ar trebui să rezulte o serie de propuneri concrete pentru rezolvarea problemei răspândirii PPA în efectivele de mistreți. Un accent deosebit se va pune pe găsirea unei soluții pentru colectarea cadavrelor de mistreți cu PPA care reprezintă un focar de infecție extrem de periculos, afectând crescătorii de porci.

4. Consultări sub “umbrela” Asociației Forța Fermierilor, mediate de subsemnatul, între reprezentanții fermierilor mici și celor mari pentru tranșarea divergențelor. Identificarea punctelor unde cele două categorii de fermieri pot avea o poziție comună în cadrul consultărilor privind PNS. Un moratoriu privind atacurile publice între fermieri, pe perioada consultărilor privind PNS.

5. Asociația Forța Fermierilor va solicita participarea la consultările privind PNS. Toate propunerile relevante ale membrilor săi vor ajunge pe masa de discuții. În cazul în care Asociația Forța Fermierilor nu va fi acceptată la discuții, vom iniția un val de petiții la nivel intern și european, către toți factorii de decizie și vom reclama vehement că un număr important de fermieri din România sunt excluși, printr-o decizie arbitrară a ministrului Oros, de la discuțiile privind PAC 2021-2027.

PS 1: “Discuțiile” din 2020 pe PNS au însemnat e-mailuri trimise către peste 100 de asociații, mai mult sau mai puțin reprezentative, cu analiza SWOT și…cam atât! Consultare ZERO cu formele asociative, rezultatele asemenea! – Dumitru Grigorean, președinte al Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România

PS 2: Pentru cei revoltați că data de referință la ANT bovine nu se va schimba anul acesta. Să îi transmiteți, vă rog, ministrului Oros o propunere să își pună o postare de aia de-a lui frumoasă pe Facebook, cu ie, clop și chimir. Si să scrie colorat, așa: “Dragi fermieri, am reușit să impun la Bruxelles ca data de referință să fie 2018. Din 2023. Victorie! Îmi asum dezinformarea prin omisiune când m-am lăudat în campania electorală că am reușit obținerea unei noi date de referință și implementarea acesteia cât mai curând. Cât mai curând, adică peste doi ani!”. Aveți impresia că ministrului i se cam rupe de voi? Nicidecum, fals. Dacă această postare, prin

14

absurd, ar apărea, îi veți vedea pe toți pupincuriștii (camarilă plus cozi de topor) felicitându-l călduros. “Bravo, domnule ministru. Dacă aveam un pic de noroc mai mult, obțineam 2024. Oricum, fermierii ar trebui să vă mulțumească. Sunteți cel mai bun!”. Am încheiat citatul.

Cei interesați să devină membri ai Asociației Forța Fermierilor și să luptăm împreună pentru a pune agricultura în ofensivă, îmi pot trimite un email pe adresa vlad.macovei@agrointel.ro. Vă mulțumesc!

……………………….

LEGISLATIE

Legislaţie românească

Ghidul solicitantului privind Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Diaspora - Sesiunea 2020 - depunere on-line, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Publicat în Brosura nr. 1 din 30.12.2020. A intrat în vigoare la 30.12.2020

Ordinul nr. 1882/2020 privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din Programul de promovare a exportului, finanţat de la bugetul de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Modificat de Ordin 3641/2020 la 05.01.2021

Ordinul nr. 3641/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri nr. 1.882/2020 privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din Programul de promovare a exportului, finanţat de la bugetul de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Publicat în Mof I nr. 8 din 05.01.2021. A intrat în vigoare la 05.01.2021

Ordinul nr. 3845/2009 privind aprobarea modelului pentru Registrul de evidenţă a rezultatelor activităţilor de cercetare-dezvoltare şi a Metodologiei de înregistrare a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării - MECI Va fi modificat de Ordin 6199/2020 la 07.04.2021

Metodologia de înregistrare a rezultatelor activităţilor de cercetare-dezvoltare, din 16.12.2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Publicat în Mof I nr. 13 din 07.01.2021. Va intra în vigoare la 07.04.2021

Ordinul nr. 6107/2020 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Publicat în Mof I nr. 15 din 07.01.2021.

15

A intrat în vigoare la 07.01.2021

Legislaţie europeană

Decizia nr. 1/2021 privind poziţia care urmează să fie luată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului mixt înfiinţat prin Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în ceea ce priveşte subvenţiile agricole, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 2 din 06.01.2021. A intrat în vigoare la 06.01.2021

Regulamentul delegat nr. 2146/020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de producţie excepţionale referitoare la producţia ecologică (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 07.01.2021

………………….

INTERNE

Preț cartofi 2021. Fermierii produc cu 0,70 lei/kg și vând cu 0,45 lei/kg. La raft ajunge la 2,5 lei/kg! Angelica Lefter - 7 ianuarie 2021

Preț cartofi 2021: fermierii au început anul cu o mare îngrijorare privind soarta acestei culturi agricole în România. Calculele făcute de Romulus Oprea, președintele Federanției Naționale Cartoful din România (FNCR) arată că producătorii vând în pierdere cantitățile recoltate, fiind nevoie de o strategie coerentă pentru ca această cultură să beneficieze de sprijin în următorii ani.

16

”Pâinea săracului”, așa cum numește Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), acest aliment foarte consumat în țara noastră, s-a cultivat în anul 2020 pe o suprafață mult mai mai scăzută, față de anul 2019.

Prețul cartofilor 2021: Influența intermediarilor este uriașă

Romulus Oprea a amintit, într-o intervenție la Digi24, că prețul cartofilor este influențat de ”rețeaua de intermediari”. Dacă la poarta fermei un kilogram de cartofi este vândut cu 50 de bani, în marketuri el poate ajunge și la 2,5 lei, o situație care nu îl avantajează pe fermier.

”Anul acesta, în mod sigur ca și consumatori, plătiți mai mult pentru cartof pentru că apare rețeaua de intermediari. Dacă la ora aceasta fermierul român vinde la 45-50 de bani pe kilogram, la poarta fermei, dumneavoastră îl cumpărați de la supermarket cu 2 lei sau 2,5 lei. Aceasta este iarăși o altă problemă, repartizarea venitului pe filiera produsului este profund inechitabilă. Deci nu este posibil ca un fermier care cheltuiește 70 de bani pe kilogram și are toate riscurile, să îl vândă la 45-50 de bani kilogramul și să nu poată nici să și-l vândă în mod corespunzător pe piața românească din cauza competiției de-a dreptul neloiale”, a menționat președintele Federației Naționale Cartoful din România.

Foto: bzb.ro

”Pâinea săracului” cultivată pe suprafețe din ce în ce mai puține

Din cauza secetei, dar și a situației provocate de pandemia de COVID-19, suprafața cultivată cu cartofi în România a scăzut considerabil. În fapt, această scădere s-a produs timp de 30 de ani, cu un declin accelerat începând din anul 2007.

17

”Pâinea săracului, a doua pâine a românului cunoaște o scădere accentuată a suprafețelor în România din cauza faptului că este o cultură care-și pierde din atractivitate, devine din ce în ce mai puțin rentabilă. Cartoful ca și cultură a fost lăsat la voia întâmplării după 1990, deci nu este o problemă, să zicem, de ieri de ailaltăieri, iată că ne ducem în jos de vreo 30 de ani, dacă am plecat de la 275.000 de hectare, câte se raportau înaintea lui 1990, am ajuns astăzi la 174.000 de hectare conform datelor INS, dar înregistrate doar 27.000 de hectare la APIA, la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură. Declinul accentuat a fost accelerat începând cu 2007. Toată lumea știe ce s-a întâmplat în 2007 când am devenit parte a UE, am intrat în competiție directă cu marii producători de cartofi cu cei 5 mari: Germania, Olanda, Belgia, Franța, Marea Britanie. La acest club select s-a adăugat și Polonia”, a spus Oprea.

România nu poate asigura consumul intern de cartof, 70% din cartofii comercializați, din import

Mai mult, suprafețele cultivate cu cartof în România nu pot asigura consumul intern, astfel că importurile au crescut considerabil, astfel încât în prezent 70% din cartoful comercializat este din import, explică Romulus Oprea.

”Cartoful este considerată o cultură liberală în Europa, asta înseamnă că, teoretic, nu primește nicio subvenție, de niciun fel. Noi am adoptat aceeași politică și iată că am ajuns să avem niște suprafețe care în mod sigur nu asigură necesarul de consum intern. Se vede, este evident că în comerțul românesc, la ora aceasta 60-70% din cartoful comercializat este de proveniență din import. Peste toate condițiile, în afară de anul calendaristic 2020, care din punct de vedere al producției n-a fost totuși atât de rău, dar am avut ghinionul să ne lovim și de această pandemie care a afectat grav consumul.

Am avut diverse întâlniri cu ministrul Adrian Oros pe această temă, dânsul și-a manifestat deschiderea față de subiect, n-am dori ca acest aliment de bază să ajungă să fie importat în proporție de 100%, am trimis diverse memorii către Ministerul Agriculturii, domnul ministru le cunoaște!” a precizat președintele Federației Naționale Cartoful din România.

18

Cultivatorii de cartofi cer urgent un dialog oficial cu Ministerul Agriculturii

Deși culturile de cartofi au beneficiat de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, suprafețele pentru care s-au alocat bani au fost cele destinate cartofilor pentru sămânță și cele pentru industrializare.

”Am vrea să deschidem un dialog pentru a vedea ce putem face în viitor pentru că dacă mai stăm și lăsăm la voia întâmplării această cultură o să fie foarte rău, ați văzut ce s-a întâmplat în primăvară cu pandemia, când s-au oprit tirurile cu mâncare la graniță și la ce prețuri ajunsese cartoful.

Așteptăm cu interes să fim convocați, să deschidem și să discutăm acest subiect. Cartoful beneficiază de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, din partea Guvernului, ne referim la cartoful pentru sămânță și la cartoful pentru industrializare. Din păcate vorbim de suprafețe foarte, foarte mici, vorbim de 500 de hectare de cartof pentru sămânță și de aproximativ 2500 de hectare de cartof pentru industrie””, a conchis Romulus Oprea.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: ”Sprijinul cuplat pentru sectorul cartofului este insuficient!”

Pe de altă parte, în cadrul aceleiași intervenții televizate, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat că sunt foarte multe nevoi în diverse domenii din agricultură, însă sprijinul cuplat pentru culturile de cartof va fi acordat în continuare, deși conștientizează că la acest moment ajutorul este insuficient.

”Noi suntem la curent cu cerințele tuturor federațiilor și tuturor asociațiilor din agricultura și industria alimentară românească pentru că și anul acesta și anul pe care acum îl începem vom avea un dialog aplicat pentru că împreună scriem Programul Național Strategic, adică modul în care creionăm finanțarea agriculturii românești în perioada 2021-2027. Sigur, a fost o întârziere și din cauza pandemiei și din cauza negocierilor Politicii Agricole Comune la Bruxelles, suntem într-un anumit stadiu de negociere a

19

termenelor în care avem alocate sumele (…).Sunt foarte multe nevoi, nu numai în domeniul cartofului, noi am efectuat o analiză SWOT, o analiză a nevoilor și în funcție de aceste nevoi am creionat și Programul Național Strategic și Programul de Guvernare. Practic nu putea să fie nicio diferență între programul de Guvernare față de Programul Strategic, ceea ce reprezintă prioritățile României, din agricultura românească. De aceea noi vom menține acest ajutor, acest sprijin cuplat, care se dă în acele domenii aflate în dificultate (…). Noi considerăm că acest aliment, acest produs, cartoful, are nevoie de un sprijin cuplat, care vine peste plata directă și o să continuăm acest sprijin. Cu siguranță că niciodată nu va fi suficient sprijinul respectiv, dar noi trebuie să îndreptăm acest sprijin și către multe alte sectoare aflate în dificultate și pe care noi le considerăm priorități”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ferma Piscicola din Satu Mare ţinteşte triplarea businessului în 2021, după ce în 2020 a ajuns la 3,5 milioane lei. Piscicola a intrat în portofoliul fondului de investiţii ROCA Alina-Elena Vasiliu 07.01.2021, Piscicola a intrat în portofoliul platformei de investiţii ROCA Investments la mijlocul lui 2020 şi şi-a extins anul trecut piaţa de desfacere cu 15 magazine noi din 11 judeţe. Piscicola SA, o fermă piscicolă cu o suprafaţă de peste 300 de hectare şi zece specii diferite de peşte, situată în localitatea Adrian, judeţul Satu Mare, estimează dublarea sau triplarea businessului în 2021.

Ioan Ghere a început să cumpere acţiuni la Piscicola în 2004, iar după trei-patru ani, a devenit acţionar majoritar.

„Trebuie să fac investiţii în fermă, inclusiv un parc fotovoltaic, pentru că va creşte consumul destul de mult, iar în 2021 sper să dublez, să triplez chiar cifra de afaceri. Anul 2021 va fi mai bun datorită muncii pe care o vom depune“, spunea Ioan Ghere, CEO al Piscicola, la sfârşitul anului trecut, pentru suplimentul ROCA Investments, realizat în parteneriat cu ZF.

Producţia de oleaginoase a României în scădere cu aproape 42% ianuarie 7, 2021 agrimanet, Capital

20

Producţia de oleaginoase a României – floarea soarelui, rapiţa şi soia – obţinută în 2020 a totalizat 2,78 milioane de tone, seceta extremă care a afectat suprafeţe agricole extinse din ţară diminuând recolta cu aproape 42% faţă de 2019, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Randamentul a înregistrat un recul de pestă o tonă şi jumătate, de la 2.662 kg/ha în 2019 la doar 1.065 kg/ha în 2020.

Conform statisticii MADR, în 2019 s-a obţinut de pe o suprafaţă uşor mai mare, respectiv 1,8 milioane hectare, faţă de 1,72 milioane hectare în 2020, o producţie totală de oleaginoase 4,79 milioane de tone.

Cu o recoltă de 3,56 milioane de tone de floarea-soarelui în 2019, România s-a clasat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată şi la producţie, însă în acest an a cules doar jumătate din această cantitate, respectiv 1,84 milioane de tone. Suprafaţă rămasă în cultură a fost de 1,21 milioane hectare, în scădere faţă de 2019 când s-au consemnat 1,28 milioane hectare. Şi producţia medie la floarea soarelui a fost mai mică, de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha în 2019.

În ceea ce priveşte producţia de rapiţă, reducerea nu a fost atât de dramatică, conform statisticii MADR, în condiţiile în care în 2019 s-au obţinut 798.215 tone, iar în 2020 – 663.710 tone. Anul trecut, suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost, de asemenea, mai mică decât în 2019, respectiv 341.769 hectare, faţă de 352.622 hectare în anul anterior. În 2020, media la hectar a ajuns la numai 1.942 de kilograme, în timp ce în 2019 a fost de 2.264 kilograme.

Producţia de soia boabe s-a diminuat cu 33% în 2020 faţă de 2019, totalizând 278.469 tone culese de pe o suprafaţă de 162.933 hectare, mai mare cu aproape 4.800 de hectare decât cea raportată în 2019. Randamentul a coborât în 2020 la 1.709 kg/ha de la 2.630 kg/ha.

21

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii precizează că datele finale privind producţia vegetală realizată a anului agricol 2019-2020 vor fi publicate de către Institutul Naţional de Statistică la sfârşitul lunii mai 2021.

Ce programe de susținere a producției primare avem în anul 2021?

ianuarie 7, 2021 agrimanet Daniel Ion Valoarea agriculturii românești: aproximativ 43 miliarde euro anual produce agricultura si industria alimentară, din care agricultura 32 si industria alimentara 11 miliarde; amortismentele în acest domeniu sunt de 3,5 miliarde euro anual.

O pierdere de 25% în anul 2020 care în fapt anulează cresterea economică din agricultură din perioada 2017-2019 care a fost de 27,5%. Cum va fi stimulate cresterea?!

Ce programe de sustinere a producției primare avem in anul 2021?

Legea 236/2020 a fost…

Istoric: deputatii PNL – aflati in opozitie, cu domnul Adrian Oros vicepreședinte al Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților – au inițiat în anul 2019 lege prin care agricultorii beneficiau de o prima de comercializare de 200 eur/to pentru marfa care merge la procesare, respectiv de 100 eur/to pentru marfa care merge in consum direct; Dancilă nu a susținut proiectul, cred ca doar pentru faptul ca a fost initiat de dusmanul politic; veniți la guvernare, cu Oros la conducerea agriculturii, imposibilul a devenit posibil. Proiectul de lege penelist a devenit Legea 236/2020 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2021. In campanie electorala nu te doare gura! Minciunile și visele electorale colorare s-au încheiat. Au ajuns deputați sau senatori fără să facă nimic pentru agricultură.

În ultima zi a anului 2020, guvernul Cîțu, cu Oros ministrul agriculturii, a amânat cu un an propria lege.

Amenzi pentru companiile de pe piața comercializării de mașini și utilaje agricole ianuarie 7, 2021 agrimanet

22

Consiliul Concurenței a amendat 9 companii de pe piața comercializării de mașini și utilaje agricole cu 26,5 milioane euro

Consiliul Concurenței a sancționat nouă companii active pe piața comercializării de mașini, utilaje și echipamente specializate agricole din România cu amenzi în valoare totală de 126.981.967 lei (aprox. 26,5 milioane euro).

În urma investigației, declanșate în 2017, autoritatea de concurență a constatat că cele 9 companii au fixat prețurile de vânzare pentru produsele marca „Claas” și, respectiv, „Amazone”, în perioada 2014-2018.

Astfel, în contextul înființării, la nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a unei baze de date cu prețuri de referință pentru finanțarea din fonduri europene a proiectelor în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, companiile au stabilit împreună prețurile, astfel încât să nu se concureze.

Companiile sancționate sunt:

1. CLAAS GLOBAL SALES GmbH 65.644.483,62 lei (13,73 mil euro)2. AMAZONEN-WERKE H. Dreyer GmbH&Co.KG 28.746.093,91 lei

(6,01 mil euro)3. CLAAS REGIONAL CENTER SOUTH EAST EUROPE S.R.L.

20.563.470,06 lei (4,3 mil euro)4. SERV CLASS S.R.L. 4.163.368,81 lei (871.125 euro)5. AGROCOMERT HOLDING S.A. 2.767.834,18 lei (579.129 euro)6. PROINVEST S.R.L. 2.667.877,03 lei (558.215 euro)7. PROAGROSERVICE S.R.L. 1.264.093,99 lei (264.493 euro)8. URSA MARE COMPROD S.R.L. 850.699,17 lei (177.996 euro)9. TEHNOLAND S.R.L. 314.046,62 lei (65.710 euro)

Companiile Agrocomert Holding SA și Ursa Mare Comprod SRL au recunoscut participarea la practica anticoncurenţială şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor.

23

Investigația a fost declanșată pe baza informațiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.

În scopul înțelegerii depline a contextului economic și juridic în care companiile investigate și-au desfășurat activitatea, autoritatea de concurență a colaborat cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Platforma avertizorilor de concurență, disponibilă pe pagina web a autorității de concurență – www.consiliulconcurenței.ro, este un instrument prin intermediul căruia cetățenii pot semnala anonim o posibilă încălcare a Legii concurenței.

Consiliul Concurenţei încurajează companiile implicate în înţelegeri anticoncurenţiale să contacteze autoritatea de concurenţă, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă. Procedând astfel, companiile pot beneficia de reduceri substanţiale ale amenzilor sau chiar de imunitate totală. sursa: Consiliul Concurentei , Amenda-masini-agr-ian-2021 Descarcă

De ce nu este sparanghelul cultivat de fermierii romani? Experimentul unei universitati din tara noastra ianuarie 7, 2021 Cu toate ca Romania are o clima potrivita si soluri suficient de fertile pentru cultivarea sparanghelului, aceasta cultura nu este foarte raspandita pe teritoriul tarii noastre. Exista foarte putini fermieri romani care au luat decizia de a cultiva aceasta planta, insa cei care au incercat se bucura de rezultate multumitoare.

Unii dintre cultivatorii de sparanghel din tara noastra sunt cercetatorii de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj, care au decis sa cultive, ca un experiment, sparanghel, si care s-au bucurat de rezultate surprinzatoare.

Potrivit cercetatorilor din cadrul universitatii, sparanghelul este o planta care se dezvolta rapid, iar dupa doar trei ani, cantitatea recoltata va fi una industriala.

24

„Cei care doresc sa isi infiinteze aceste culturi pot sa isi faca pepiniera lor proprie. Aproximativ dupa trei ani de zile se poate recolta, vorbim de cantitati industriale. Asteptam sa se dezvolte si vom mari treptat cultura de sparanghel si vom incerca sa punem direct in camp pentru ca aceasta mica cultura este infiintata intr-o sera rece”, spune Ioana Moldovan, asistent cercetare USAMV Cluj.

Motivele pentru care sparanghelul nu este cultivat in Romania

Sparanghelul este foarte putin cultivat la noi in tara pentru ca oamenii nu sunt familiarizati cu aceasta specie, spun specialistii. In plus, costurile de productie sunt mari.

„Nu este o cultura traditionala romaneasca pe care sa o cunoastem foarte bine sa o apreciem in mod deosebit. E o cultura care merge la peste 20.000 de euro pe hectar, este o investitie consistenta, dar e vorba si de investitia in tehnica aferenta pe care nu o ai la indemana . E vorba de o tehnologie care presupune o investitie de sute de mii de euro la nivelul unei gospodarii de unul sau doua hectare, nu se justifica o astfel de investitie pentru o tara care nu are traditie”, declara Avram Fitiu, profesor USAMV Cluj.

Pretul unei legaturi de sparanghel, in supermarketurile din Romania este de 14 lei, in timp ce in tarile din vestul Europei, pretul aceeasi cantitati poate ajunge chiar si la 5 euro.

Un exemplu de succes este cel al fermierului Dan Cristea, care a reusit sa infiinteze o cultura de sparanghel pe o suprafata de 7.500 de metri patrati si care obtine anual productii de 400-500 kg.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. Alexandru Şcheul, proprietarul producătorului de mezeluri Killer: Exportăm 30% din producţie în Europa Florentina Niţu 07.01.2021,

Alexandru Şcheul, antreprenorul român care deţine businessul Killer din comuna Horodnic de Jos (jud.

25

Suceava), spune că a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de aproximativ 90 de milioane de lei, similară cu cea din anul precedent, după ce a crescut exportul până la 30% din producţia totală.

„Anul 2020 a fost la fel ca 2019 din punctul de vedere al cifrei de afaceri, pentru că am compensat lipsa evenimentelor cu creşterea exportului şi dezvoltarea gamei de produse ambalate. Sper ca anul 2021 să fie măcar la fel de bun ca anul trecut, dar ne dorim o creştere. Suntem optimişti, mai ales că anul trecut am câştigat clienţi noi“, spune Alexandru Şcheul.

Killer deţine abator, o fabrică şi 17 magazine proprii în zona Moldovei. De asemenea, compania exportă 30% din producţie în ţări precum Anglia, Scoţia, Irlanda sau Italia, potrivit reprezentanţilor comoaniei. În retail, produsele nu se găsesc, deoarece antreprenorul afirma anterior că nu este rentabil.

În prezent, compania Killer are în jur de 250 de angajaţi, potrivit reprezentanţilor acesteia. În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, businessul de 90 mil. lei, a avut un profit de aproape 7 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

Covalact SA, parte a grupului francez Lactalis, a scăpat de o amendă de 150.000 de euro dată de Consiliul Concurenței acum cinci ani 07 ian, 2021 | Alina Stanciu | ECONOMICA.netProducătorul de lactate Covalact SA, parte a grupului francez Lactalis, a scăpat de o amendă de 150.000 de euro dată în 2015 de Consiliul Concurenței, pentru că s-ar fi înțeles cu mai mulți retaileri pentru fixarea unor prețuri la produsele pe care le comercializează. Per total, Consiliul a amendat în acel "dosar" 25 de companii, printre care Mega Image, Metro Cash&Carry, Real și Selgros, iar amenda totală a fost de peste 35 de milioane de euro.

Covalact SA, parte a grupului francez Lactalis și unul dintre cei mai mari jucători de pe piața lactatelor din România, cu un business de peste 250 de milioane de lei în 2019, a câștigat definitiv în instanță un litigiu privind contestarea unei amenzi aplicate companiei de către Consiliul Concurenței în valoare de aproximativ 150.000

26

de euro (peste 659.200 de lei). "Instanța anulează în parte Decizia nr. 13/2015, și anume a dispozițiilor privind constatarea încălcării art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 21/1996 de către reclamantă și sancționarea acesteia cu amenda de 659.267 lei", se arată în decizia Curții de Apel București reiterată și de Înalta Curte de Justiție printr-o decizie definitivă din 17 decembrie 2020. " (ÎCCJ n.red) respinge cererea formulată de recurentul pârât Consiliul Concurenţei de decădere a intimatei reclamante SC COVALACT SA din dreptul de a invoca excepţiile nulităţii şi inadmisibilităţii recursului. Respinge excepţiile nulităţii şi inadmisibilităţii recursului invocate de intimata reclamantă SC COVALACT SA. Respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 4158 din 20 decembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2020, se arată în decizia ÎCCJ. Amenda a fost aplicată în 2015, când Covalact SA era deținută de fondul de investiții SigmaBleyzer South East Europe Funf IV și este în legătură cu o pretinsă încălcare a regulilor de concurență constând în fixarea prețurilor de revânzare. Covalact, reprezentantă de avocații Schoenherr și Asociații SCA, este prima dintre toate companiile sancționate care a obținut o soluție favorabilă definitivă, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce procesul a fost câștigat de companie și la Curtea de Apel București. Soluția instanței de recurs a fost pronunțată după respingerea cererii Consiliului Concurenței de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară și a suspendării judecății, până la soluționarea de către CJUE a altei întrebări preliminare, într-un dosar paralel. În total, în acest "dosar" au fost amendate 25 de companii, printre care și alți jucători din piața lactatelor precum Danone DPDA SRL, Albalact SA sau Delaco Distribution. Sancțiunea a fost aplicată pentru fapte presupuse a se fi săvârşit în anii 2005 şi 2006.

„Mulțumim echipei Covalact pentru încrederea în echipa noastră și pentru cooperarea excelentă pe parcursul acestui proiect. Rezultatul favorabil clientului nostru reflectă corecta evaluare a situației particulare în care s-a regăsit Covalact în cadrul acestei investigații.” – a declarat Georgiana Bădescu, partner în cadrul practicii de dreptul UE și dreptul concurenței a Schoenherr și Asociații SCA și coordonatoarea echipei de avocați implicate în acest proiect.

„Litigiile de contencios administrativ și fiscal, și în special cele privind anularea actelor administrative, continuă să reprezinte o pondere importantă în volumul de lucru al instanțelor din România. Experiența în numeroase proiecte similare și colaborarea dintre avocații de instanță și cei specializați

27

în dreptul concurenței ai firmei au fost ingredientele cheie în acest proiect.” – a declarat Sebastian Guțiu, managing partner și coordonatorul practicii de litigii și arbitraje a Schoenherr și Asociații SCA.

La The Great Hill Cotroceni cu acționarul Gramofon Wine, Marcel Vulpoi, și somelierul Laurențiu Achim Avram. Mesaj despre artă, vin, gastronomie, (agri)cultură și consummator ianuarie 7, 2021 Vinul.ro

Introducem astăzi un nou proiect de comunicare inițiat de SavorHD.tv împreună cu Vinul.ro pentru promovarea vinurilor din zona #DealuMare (și a vinului, în general): periodic, fondatorii celor două proiecte de educație și comunicare online – somelierul Laurențiu Achim Avram și Cezar Ioan – vor aduce în fața publicului antreprenori, manageri, enologi și animatori de turism. Videointerviurile astfel realizate au ca bază de pornire vinul, dar își propun de fiecare dată să contextualizeze această nobilă băutură – cultural, gastronomic, turistic și ca stil de viață în general – oferind noi motive de interes pentru publicul actual.

URMĂRIȚI UN SCURT VIDEO PILOT AL PROIECTULUI LA FINALUL ACESTUI TEXT!

Episodul pilot: povestea profesorului Marcel Vulpoi, pe traseul de la contabilitate la pictură și vin

Primul invitat să povestească despre contextul în care a descoperit vinul și a decis să investească într-o cramă din Dealu Mare este Marcel Vulpoi (foto sus). Cadru didactic universitar la Academia de Studii Economice din București, antreprenor de anvergură în domeniul consultanței financiare și contabile (Vulpoi & Toader Management), colecționar de artă și co-acționar (alături de Marcel Pascu) în crama Gramofon Wine, Vulpoi a fondat, în 2020, și primul wine bar din România care funcționează ca showroom al unei regiuni viticole. The Great Hill, situat pe strada Louis Pasteur nr 6 din cartierul bucureștean Cotroceni, va oferi celor care-i trec pragul diverse “oferte de călătorie și experiențe de descoperire” în lumea vinurilor de Dealu Mare – într-o combinație a gusturilor și plăcerii estetice – căci funcționează simultan și ca galerie de pictură care găzduiește evenimente artistice, gastronomice și literare.

28

O comparație între piața de vin și cea de artă. Și un anunț privind lansarea unui vin care se va adresa unei categorii neluate în calcul până acum de crame

Vulpoi povestește în acest video cum a ajuns – de la a ține contabilitatea Gramofon Wine cu plata în vin (pe care l-a făcut cadou partenerilor de business sub o etichetă privată) – să devină interesat de o participare în business-ul cu vin. Vorbește despre importanța de a face ceea ce-ți place, în business, și despre alte vinuri care îi plac, în afara celor pe care crama lui le produce. Face o interesantă comparație între evoluția afacerilor cu artă și a celor cu vin și vorbește despre faptul că multe crame transmit un mesaj care nu este adresat unde trebuie. Mai subliniază importanța gusturilor personale ale consumatorilor și spune că în contextul actual rolul criticilor de specialitate este de a certifica obiectiv alegerile clienților (de artă sau de vin), prin prisma unei priceperi și experiențe profesionale solide. Remarcă existența unei sumedenii de lucruri mici dar profund greșite care sunt adeseori comunicate despre vin și care ajung să îndepărteze consumatorul, în loc să îl apropie (unul dintre ele fiind acela că “trebuie să fii cunoscător ca să bei vin”). Vulpoi mai face un anunț interesant, și anume că va Gramofon Wine va lansa, în 2021, un vin adresat unei categorii de public pe care în momentul de față nu o țintește nicio altă cramă.

Sinceritatea și plăcerea de a face ceea ce faci – secretele succesului

În legătură cu acțiunea mai multor crame de a promova o regiune viticolă cum este Dealu Mare, Vulpoi este convins că însăși apariția wine bar-ului The Great Hill este una dintre dovezile clare că există o coeziune și o continuitate în viziunea comună. E convins că această abordare comună se va bucura de succes, cu condiția ca producătorii din zonă să-și clarifice foarte bine ce au de spus și să își adecveze mesajele în funcție de publicurile avute în vedere. “Părerea mea este că cel mai important lucru este sinceritatea – să poți să te uiți în ochii omului”, crede Marcel Vulpoi, care mai subliniază că rolul wine bar-ului pe care l-a fondat este acela de a facilita “experiențe de descoperire” cât mai facile (prețuri unitare la sticlă și la pahar, diversitate a ofertei. Sinceritatea, “dublată de plăcerea de a face ceea ce faci”, este secretul succesului, în viziunea antreprenorului.

“Se spune că despre vin poți spune un singur lucru, iar acela este adevărul”, punctează în final și somelierul Laurențiu Achim. El mai vorbește despe importanța faptului că vinul trebuie privit ca un produs agricol și un aliment și descrie succint diferențele de rol dintre creatorii vinurilor, degustători și somelieri și detaliază modurile în care consumatorul final ar trebui să se raporteze la toate aceste categorii profesionale.

29

https://vinul.ro/video-great-hill-cotroceni-cu-actionarul-gramofon-wine-marcel-vulpoi-arta-vin-gastronomie-agricultura.html

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Afaceri de la zero. Alex Rada, bucătar consultant, a pariat 10.000 de euro pe o platformă care „îţi aduce bucătarul acasă“ şi în câteva luni a adunat peste 60 de furnizori 07.01.2021, Florentina Niţu „O familie de 3-5 persoane care vrea un bucătar care să-i gătească acasă ar plăti între 1.500 şi 3.000 de lei pe lună pentru acest serviciu.“

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-alex-rada-bucatar-consultant-a-pariat-10-000-de-19854982

Chef’s of Romania, o platformă gândită încă de la începutul anului 2019 şi care este funcţională din toamna anului trecut, a apărut din nevoia românilor de a economisi timpul cu gătitul sau de a găti ceva mai special, căutând astfel bucătar pentru acasă ori pentru evenimente, povesteşte Alex Rada, fondator al platformei. El a investit alături de logodnica sa peste 10.000 de euro în business, iar în câteva luni a adunat peste 60 de furnizori pe platformă.

„Chef’s of Romania era o simplă idee la începutul anului 2019, când prin activitatea pe care o desfăşor am observat o cerere foarte mare pentru bucă-tari, atât ca bucătar privat, cât şi ca bucătar consultant culinar. Eu sunt bu-cătar consultant şi atunci când se deschide un restaurant eu îl ajut să-şi facă bucătăria, îi îndrum de unde să-şi cumpere echipamente, cum să-şi organizeze lucrurile, cum să-şi facă un meniu echilibrat pentru conceptul lor. Am avut mai multe cereri, am început să refuz şi m-am gândit de ce să nu-i

30

îndrept pe clienţi către o platformă care să aibă şi alţi bucătari consultanţi“, spune Alex Rada.

El adaugă că cea mai mare provocare a sa a fost să-i dea drumul platformei, pentru că îşi dorea o platformă complexă, dar uşor de utilizat. „În septembrie 2020 am dat drumul platformei şi în prima săptămână am avut 30-40 de furnizori înscrişi, bucătari, consultanţi culinari, consultanţi HoReCa.“

Tânărul spune că a durat un an din momentul în care s-a apucat de implementarea proiectului şi până a avut primul client, dar menţionează că cererea a fost mare încă din primele două zile. „Am avut o cerere de un eveniment foarte mare în Constanţa.“ „Clientul, cel care caută un bucătar, îşi creează cont gratuit pe platformă, apoi pune un proiect şi scrie ce buget are pentru el. Ulterior, bucătarii ne dau nişte credite nouă, minimum trei, apoi fac oferte potenţialilor clienţi. Platforma a fost gândită să acopere nişte minusuri pe piaţă, pentru că e foarte greu să găseşti un bucătar pentru evenimente sau pentru tine“, explică Alex Rada.

În prezent, pe platforma Chef’s of Romania sunt peste 60 de furnizori, după cum spune fondatorul, „pentru orice buzunar“. De altfel, el adaugă că din cauza virusului nu prea mai au de muncă mulţi bucătari.

Astfel, platforma face legătura între bucătari şi oamenii care vor să aibă o cină diferită sau să facă un eveniment inedit. Alex Rada crede că o să apară din ce în ce mai multe proiecte similare, pentru că românii vor să aibă o cină faină sau vor să aibă private chef la un eveniment. „Pentru noi, 2020 a fost anul care ne-a împins pe piaţă.“

Românului îi place să se simtă bine şi în ultimul timp nu îşi mai pune toţi banii la saltea, susţine fondatorul Chef’s of Romania, care precizează că multe cereri venite pe platformă sunt din partea unor familii de 3-5 persoane care caută private chef să le gătească în fiecare zi a săptămânii sau o dată la câteva zile.

„Este ceea ce se întâmplă în ultimii cinci ani în New York, pentru că oamenii sunt foarte ocupaţi. Acesta este trendul şi în România. (...) O familie

31

care vrea un bucătar care să-i gătească acasă ar plăti între 1.500 şi 3.000 de lei pe lună pentru acest serviciu. Pentru unii bucătari asta e un second job“, menţionează el.

Antreprenorul mai spune că în general consumatorul român mănâncă pro-duse specifice ţărilor în care a călătorit, dar mai ales produse specifice Italiei.

„În 2021 vrem să fim cât mai vizibili. Aşteptăm evenimente mari, corporate şi private. În cinci ani îmi doresc ca Chef’s of Romania să fie cel mai relevant loc pentru oameni. Îmi doresc să duc conceptul şi în Franţa şi în Anglia, am cumpărat domeniul, dar vreau să văd cum decurge evoluţia în România, cu toate că publicul este diferit în fiecare ţară“, a încheiat Alex Rada.

Nemţii se bat pentru piaţa de supermarketuri din România: Luptă încinsă între Kaufland şi Lidl pentru primul loc în comerţul alimentar. Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. Lei Cristina Roşca 07.01.2021, ♦ După primul semestru din 2020 pe cele două reţele surori nu le mai despărţeau decât 45 mil. lei ♦ Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei ♦ Cele două companii aparţin aceluiaşi grup german, Schwarz, însă sunt operate separat.

Lupta pentru poziţia de lider în comerţul alimentar din România a fost în 2020 mai strânsă ca niciodată, discounterul german Lidl suflând în ceafa lanţului de hipermarketuri cu preţuri mici Kaufland, ocupantul primului loc din piaţă în ultimii ani începând cu 2012. Nemţii au devenit lider la şapte ani de la venirea în România.

Spre comparaţie, Lidl a intrat oficial pe piaţa din România în 2011 prin preluarea Plus Discount, iar apoi a urcat rapid în clasament până pe locul trei după rezultatele din 2019, cele mai recente date publice. Atunci, pe cele două reţele surori, parte a gigantului german Schwarz, le despărţeau vânzări de 2 mld. lei.

32

În primul semestru din 2020 însă, an marcat de pandemia de COVID-19, diferenţa dintre ele s-a redus la doar 45 mil. lei. Astfel, Kaufland România a obţinut în primele şase luni din 2020 afaceri de 6,05 mld. lei, cu 8,5% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor publice. Lidl a raportat afaceri de 6 mld. lei în aceeaşi perioadă, după un galop de 32%.

Dacă cele două companii şi-au menţinut ritmul de creştere şi în ultimele şase luni din 2020, atunci ele vor fi la egalitate, urmând a se face departajarea „la virgulă“. Niciuna dintre cele două companii nu şi-a anunţat rezultatele pe anul trecut sau măcar ritmul de creştere, însă CEO-ul Lidl aruncase mănuşa în vară.

„După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 - n.red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spunea într-un interviu ZF din august Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale al Lidl în România.

De partea cealaltă, nemţii de la Kaufland au anunţat şi ei că şi-au menţinut businessul pe plus în 2020, deşi nu au înaintat cifre.

„În 2020 au existat suişuri şi coborâşuri dacă ne uităm la evoluţia consumului şi a cifrei de afaceri. Suntem optimişti că închidem anul 2020 din punct de vedere financiar la aşteptările pe care le-am avut încă de dinainte de pandemie, când făceam bugetul pe 2020. Vom fi pe plus“, spunea recent Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul reţelei Kaufland la finalul anului trecut.

Pe locul secund în comerţul local după rezultatele pe 2019 se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice.

Cum arată datele despre consum în noiembrie 2020: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut cu 3,3% an/an şi cu 1,4% faţă de octombrie. În primele 11 luni consumul s-a majorat cu 2,1% Cristina Bellu 07.01.2021,

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a crescut în noiembrie 2020 cu 3,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, marcând o încetinire a ritmului anual de creştere, după ce în luna octombrie indicatorul a consemnat o majorare de  4,1% an/an, iar în septembrie de 4,6% an/an.

33

Faţă de luna octombrie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut pe ansamblu cu 1,4%, iar la 11 luni cifra de afaceri din retail s-a majorat cu 2,1%, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia a fost determinată de creşterea vânzărilor de produse nealimentare cu 9,7% şi creşterea vânzărilor de produse alimentare cu 1,9%. Pe de altă parte, vânzările de carburanţi au scăzut cu 7,3% în noiembrie 2020 an/an.

(Sursa: INS)

Comparativ cu luna octombrie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut pe ansamblu în luna noiembrie cu 1,4%, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare, plus 8,1%. Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, minus 6,4% şi vânzările de produse

34

alimentare, băuturi şi tutun, minus 2,2%.

(Sursa: INS)

 În perioada ianuarie-noiembrie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,1%, faţă de perioada similară din 2019, pe fondul creşterii vânzărilor de produse nealimentare cu 5,5% şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 5,3%.

Pentru acelaşi interval analizat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu  8,7%.

foodpanda livrează rapid produse din hipermarketurile Auchan Andra Imbrea07 Jan 2021 - Știri și Noutăți

Auchan Retail România anunță parteneriatul cu foodpanda, lider pe piața de food delivery din România, pentru comanda și livrarea rapidă a produselor la domiciliul clienților. În primă etapă, serviciul va fi disponibil în Brașov și Iași, urmând să fie extins la nivel național în primul trimestru din 2021.

Odată cu acest parteneriat, utilizatorii foodpanda vor putea comanda din secțiunea Shops / Magazine a platformei, având la dispoziție peste 4000 de produse comercializate de Auchan Retail România.

35

Produsele disponibile în aplicație fac parte dintr-o selecție vastă de categorii, printre care se numără: lactate, mezeluri, carne, pește, băcănie, băuturi, fructe și legume, brutărie, cofetărie, produse destinate îngrijirii personale, pentru animalele de companie, pentru timp liber, casă și curățenie, pentru grădină și exterior, jucării, dar și electrocasnice, produse hi-tech, multimedia sau din segmentul auto.

Pentru început, serviciul de livrare a produselor din magazinele Auchan prin foodpanda va fi disponibil pentru cele două hipermarketuri din Brașov: Auchan Coresi și Auchan Brașov Vest, precum și pentru Auchan Iași. Potrivit reprezentanților foodpanda, în prima parte a anului 2021 serviciul va fi extins la nivel național, în toate orașele din țară în care operează cele două companii.

„Prin acest parteneriat oferim clienților noștri o nouă soluție de a-și face cumpărăturile în deplină siguranță și într-un timp foarte scurt. Venim în întâmpinarea utilizatorilor foodpanda din Brașov și Iași cu o gamă diversificată de produse atât alimentare, cât și nealimentare, inclusiv cu mărcile proprii Auchan și produse de filieră națională, și ne propunem ca acest serviciu să devină disponibil în următoarele luni și în celelalte județe din țară în care suntem prezenți”, a declarat Laurențiu Furtună, Director e-commerce și digital Auchan Retail România.

„Continuăm extinderea parteneriatelor cu retaileri de top din România pentru a le oferi utilizatorilor noștri o experiență completă de cumpărături și produse din categorii variate, fără să fie nevoiți să facă deplasări pentru ele, mai ales în această perioadă dificilă. Parteneriatul cu Auchan Retail România este unul important pentru noi în demersul de consolidare a poziției foodpanda în zona de retail. În luna ianuarie, utilizatorii foodpanda din aceste două orașe vor beneficia de livrare gratuită la orice comandă din hipermarketurile Auchan, pentru a-i încuraja să folosească această modalitate de cumpărături rapidă, sigură și la îndemâna oricui”, a declarat Andreea Petrișor, Managing Director foodpanda România.

Flota de livratori foodpanda va livra produsele solicitate în maximum 60 de minute de la momentul plasării comenzii în aplicație, iar valoarea minimă a

36

unei comenzi este de 50 lei. Intervalul orar în care se pot efectua comenzi va fi similar programului de funcționare al hipermarketurilor Auchan, între orele 10:00 și 21:00. 

Potrivit retailerului, gama de servicii aferente magazinului auchan.ro include în prezent 3 opțiuni de punere la dispoziție a comenzilor online: serviciul gratuit Click & Collect, disponibil în toate hipermarketurile Auchan, livrarea la domiciliu la nivel național, precum și serviciul gratuit Auchan Drive, disponibil din noiembrie 2020 în 31 de hipermarketuri din rețeaua retailerului. Prin intermediul acestuia, clienții pot plasa comenzile prin aplicația sau magazinul online auchan.ro, acestea fiind pregătite pentru ridicare în maximum 2 ore și aduse la mașină, în zonele special marcate din parcarea hipermarketului selectat, în 3 minute de la sosirea clientului.

foodpanda.ro este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 6000 de comercianți (restaurante și retaileri) din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Arad, Ploiești, Oradea, Galați, Craiova, Sibiu, Pitești, Târgu Mureș, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Sebeș, Satu Mare, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Focșani, Târgoviște, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Mioveni, Roman, Târgu Jiu, Deva, Bistrița, Botoșani, Suceava, Roman, Zalău, Slatina, Giurgiu și Tulcea.

Începând din acest an, foodpanda și-a extins serviciile în zona comerțului rapid și acoperă o gamă diversificată în afara livrării de mâncare, integrând în secțiunea Shops din platformă mii de produse disponibile pentru livrare imediată de la zeci de parteneri din retailul alimentar și non-alimentar.

foodpanda este parte a grupului Delivery Hero, una dintre cele mai mari platforme de comenzi și livrări de mâncare la nivel global și lider în ceea ce privește numărul restaurantelor partenere, utilizatori activi și volum de comenzi în mai multe țări decât oricare dintre competitorii săi.

Schemă de ajutor de stat pentru HoReCa și turism. Eligibilitate și înscriere Vlad Andriescu 4 Ianuarie 2021

Pe 31 decembrie a fost publicată ordonanța de urgență 224 cu măsuri de sprijin pentru domeniul HoReCa, dar și pentru turism. Schema prevede finanțare din fonduri naționale, dar și din fonduri externe. Schema va avea loc până pe 30 iunie 2021, iar plata ar yrna să fie realizată în 30 de zile.

37

Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în vederea acoperirii parțiale, în cuantum de 20%, a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj, în cazul agențiilor de turism, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN de mai jos, suferită în anul 2020, comparativ cu anul 2019: 7911, 7912, 7990, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, scrie contzilla.ro.

Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată unui beneficiar prin prezenta schemă este de 800.000 euro/întreprindere (in lei sumele se convertesc la cursul BNR valabil la data emiterii contractului de finanțare).Cifrele utilizate trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe. Bugetul schemei de ajutor de stat este estimat la 500 milioane euro, echivalent lei.

Cine e eligibil pentru schema de ajutor?

Întreprinderile beneficiare trebuie să îndeplinească și următoarele condiții pentru a fi eligibile:

a) nu au mai primit un alt ajutor conform secțiunii 3.1 din Comunicare sau, dacă au primit, ajutorul primit însumat cu cel primit în baza prezentei scheme nu depășește 800.000 euro;

b) nu se află în insolvență la momentul înscrierii în cadrul schemei de ajutor de stat.

Prin schema de ajutor de stat se acordă ajutoare de stat unui număr estimat de 73.211 de beneficiari, dintre care 15.168 structuri de cazare, 52.583 structuri de alimentație și 5.460 agenții de turism.

38

Beneficiarii schemei de ajutor de stat prevăzute de prezenta ordonanță de urgență au obligația menținerii activității pentru care au obținut finanțare pentru cel puțin 6 luni de la data semnării contractului de finanțare, dacă prin acte normative nu se instituie restricții de natură a impune suspendarea ori întreruperea activității comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activității comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 6 luni.

Cum se înregistrează afacerile care vor să participe la schema de ajutor?

Înregistrarea pentru obținerea ajutorului de stat se realizează prin parcurgerea următoarelor etape de către solicitant:

a) înregistrarea prin accesarea sistemului informatic dedicat acestui program și completarea formularului electronic de înscriere de către solicitant;

b) depunerea declarației pe propria răspundere cu privire la ajutoarele de stat primite în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19, ajutoarele de minimis, precum și la ajutoarele care se încadrează în domeniul de aplicare a regulamentelor de exceptare pe categorii;

c) depunerea declarației pe propria răspundere cu privire la faptul că firma nu era în dificultate la 31 decembrie 2019, cu excepția microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici care se aflau deja în dificultate la 31 decembrie 2019 și care au obligația îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 3 alin. (4) și (5);

d) depunerea situațiilor financiare anuale;

e) depunerea on-line a balanțelor de verificare lunare pentru urmărirea trasabilității plăților;

f) depunerea on-line a raportărilor contabile semestriale;g) depunerea declarației pe propria răspundere cu privire la faptul că nu înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Verificarea îndeplinirii condiției se realizează de către furnizorul ajutorului de stat;

h) depunerea declarației pe propria răspundere a beneficiarului, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 4.885 final din data de 14.07.2020 privind condiționarea acordării sprijinului financiar public de lipsa unei

39

legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor între jurisdicțiile necooperatiste, din care să rezulte îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

1. nu este rezident în scopuri fiscale sau înmatriculat în temeiul legilor din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;

2. nu este controlat, direct sau indirect, de către acționarii din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante, în funcție de beneficiarul real, astfel cum este definită în art. 3 pct. 6 din Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei;

3. nu controlează, direct sau indirect, filialele sau nu deține unități permanente proprii în jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;

4. nu împarte dreptul de proprietate cu întreprinderile din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;

i) primirea în aplicația informatică a mesajului de confirmare a înregistrării solicitării de acordare a ajutorului de stat.

Textul integral al ordonanței de urgență este aici.

GLOBAL

FAO: Preţurile mondiale la alimente au continuat să crească în decembrie, pentru a şaptea lună consecutiv 7 ianuarie 2021, 15:56 Fără categorie

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în decembrie, pentru a şaptea lună consecutiv, toate categoriile majore, exceptând zahărul, înregistrând creşteri luna

40

trecută, a anunţat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În decembrie, acest indice a crescut până la 107,5 puncte, de la o valoare de 105,2 puncte în noiembrie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 105 puncte).

Sursa foto: fao.org

Pe ansamblul anului trecut, indicele preţurilor la produsele alimentare s-a situat la 97,9 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, şi un avans de 3,1% faţă de 2019. Totuşi, încă este cu 25% sub nivel istoric record din 2011.

În decembrie, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 4,7%, după un avans de peste 14% în noiembrie, în urma majorării preţurilor la uleiul de palmier. Pe ansamblul anului trecut, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 19,1%.

Preţurile la cereale au înregistrat o creştere mai modestă, de 1,1% în decembrie, comparativ cu noiembrie, iar în 2020 preţurile la cereale au urcat cu 6,6% faţă de 2019.

Şi preţurile de export pentru grâu, porumb, sorg şi orez au crescut în decembrie, pe fondul temerilor privind perspectivele recoltelor din America de Nord şi de Sud, precum şi din Rusia, a precizat FAO.

41

Sursa foto: fao.org

42

Preţurile la lactate au urcat cu 3,2% în decembrie, comparativ cu luna precedentă, dar pe ansamblul anului trecut preţurile la lactate au scăzut cu aproximativ 1% faţă de 2019.

Şi preţurile la carne au urcat cu 1,7% în decembrie, iar pe parcursul lui 2020 acestea au înregistrat un declin de 4,5% faţă de 2019, pe fondul suspendării exporturilor germane de carne de porc către pieţele asiatice, din cauza focarelor de pestă porcină africană.

Preţurile la zahăr au scăzut cu 0,6% în decembrie, comparativ cu luna precedentă, dar, pe ansamblul anului trecut, preţurile la zahăr au crescut cu aproximativ 1,1% faţă de 2019, pe fondul majorării importurilor de către China, arată datele FAO.

În decembrie, FAO şi-a revizuit în jos, pentru a treia lună consecutiv, estimările privind producţia mondială de cereale în 2020. Conform noilor estimări, producţia mondială de cereale în 2020 va fi de 2,742 miliarde tone, faţă de 2,750 miliarde tone cât estima anterior. În pofida acestei revizuiri, recolta mondială de cereale în acest an va atinge un nivel record, fiind cu 1,3% mai mare faţă de cea din anul anterior.

“Privind în perspectivă, semnatul grâului de iarnă pentru 2021 se derulează în emisfera nordică, iar în mai multe ţări mari producătoare însămânţările sunt aşteptate să urce ca urmare a unor preţuri mai bune…În Uniunea Europeană, după o reducere a suprafeţelor cultivate în 2019, însămânţările de grâu sunt aşteptate să înregistreze o revenire substanţială”, susţine FAO.

În aceste condiţii, FAO se aşteaptă ca stocurile mondiale de cereale la finalului sezonului 2021 să ajungă la 866,4 milioane de tone, în scădere cu 9,6 milioane de tone faţă de precedenta estimare publicată luna trecută.

COCERAL - Estimări optimiste privind PRODUCŢIA de CEREALE 2021 Gheorghe GHIŞE 07 ianuarie 2021

În prima sa prognoză pentru 2021, COCERAL estimează producţia totală de cereale din statele UE-27 +Marea Britanie la 307,4 milioane tone, în creştere faţă de cele 295,7 milioane tone recoltate anul trecut. În România sunt aşteptate creşteri importante ale producţiei de grâu, proumb, rapiţă şi floarea soarelui.

COCERAL apreciază că anul acesta fermierii români vor obţine 8,508 milioane tone de grâu (2,075 milioane ha semănate în toamnă), faţă cele numai 6,353 milioane tone înregistrate anul trecut (1,925 milioane ha). Producţia de orz aşteptată va ajunge la 1,406 milioane tone, conform

43

previziunilor COCERAL, faţă de 1,091 milioane tone realizate anul trecut. Suprafaţa cultivată cu orz fiind sensibil egală: 375 mii ha în 2020 faţă de 380 mii ha în 2021.

Creştere importantă se aşteaptă şi pentru producţia de porumb, până la 11,7 milioane tone, faţă de 9,528 milioane tone în 2020, de pe aproximativ aceeaşi suprafaţă 2,6 milioane ha în 2021 faţă de 2,575 milioane ha anul trecut.

Dacă se vor realiza previziunile COCERAL, atunci şi producţia de oleaginoase a României va cunoaşte creşteri importante. Astfel, pentru rapiţă este estimată o recoltă de 910 mii tone (350 mii ha, suprafaţă cultivată), faţă de 713 mii tone cât s-au realizat anul trecut, de pe 310 mii ha.

O creştere de aproape 10% se aşteaptă şi la floarea soarelui, a cărei producţie va ajunge până la 2,405 milioane tone (de pe 1,145 milioane ha), faţă de 2,213 milioane tone înregistrate în 2020. De asemenea, recolta prognozată pentru soia ar urma să ajungă la 410 mii tone (195 mii ha), faţă de 240 mii tone (150 mii ha) realizate anul trecut.

COCERAL se aşteaptă la creşteri ale producţiei şi pentru ovăz (386 mii tone faţă de 232 mii tone în 2020), triticale şi sorg.

Producţia UE-27 +Marea Britanie

COCERAL se așteaptă ca producția de grâu (cu excepția grâului durum) să ajungă la 143,0 milioane tone, de la 127,9 milioane tone cât s-a realizat anul trecut, în special datorită creşterii suprafeţelor şi a randamentelor estimate mai mari în Franța, Germania, Marea Britanie și statele balcanice, acolo unde condiţiile meteorologice au afectat negativ culturile din 2020.

Producția de orz estimată a se realiza anul acesta în statele UE-27 +Marea Britanie este de 61,5 milioane tone, în scădere față de 63,1 milioane tone cât s-au obţinut anul trecut. Chiar dacă în Germania și Franța se așteaptă o creştere a recoltei faţă de anul trecut, aceasta nu va compensa scăderea producției din Spania, acolo unde condiţiile meteo au fost deosebit de favorabile anul trecut şi din Marea Britanie, unde suprafaţa semănată cu orz

44

de primăvară ar trebui să scadă substanțial deoarece a crescut suprafaţa ocupată cu cereale de iarnă în toamna anului trecut (faţă de situaţia din 2019).

În ceea ce priveşte recolta de porumb din UE-27 + Marea Britanie, COCERAL estimează o creştere uşoară, până la 63,1 milioane tone, faţă de 62,8 milioane tone înregistrate anul trecut. Creşteri relativ importante ale viitoarei producţii de porumb se aşteaptă în țările balcanice și mici scăderi în alte câteva state membre ale UE.

Producţia de rapiţă estimată a se obţine anul acesta în statele UE-27 + Marea Britanie va fi de 17,8 milioane tone, în creştere faţă de 16,9 milioane tone cât s-au obţinut anul trecut. Creşteri ale recoltei se aşteaptă în special în Germania, Franța, Marea Britanie, România, Bulgaria și Ungaria.

500.000 de persoane și-au propus să fie vegetariene în ianuarie : Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 7 January 2021 Veganuary este o provocare ce are loc la nivel mondial și care presupune adoptarea unei alimentații vegetariene în luna ianuarie. Anul acesta s-au înscris 500.000 de persoane, de două ori mai multe decât în 2019.

Din cele 500.000 de persoane înscrise în competiția din acest an 150.000 sunt din America Latină, 125.000 – în Marea Britanie, 80.000 – în Statele Unite și 50.000 în Germania. Printre motivele pe care oamenii le-au dat privind renunțarea în această lună la produse de proveniență animală se numără reducerea suferinței animalelor, îmbunătățirea sănătății sau scăderea impactului asupra mediului.

„Cam toată lumea a acceptat ideea că trebuie să reducem produsele animale din dietă pentru a proteja mediul”, a spus Toni Vernelli, de la Veganuary, pentru The Guardian.

45

În Marea Britanie, supermarketuri precum Tesco au finanțat reclame la TV și la radio în care au promovat această provocare pentru prima dată. Tot o premieră a fost că unele supermarketuri, precum Aldi, Asda și Iceland au creat pagini online speciale cu informații și rețete cu această ocazie.

„Felul în care supermarketurile britanice au promovat Veganuary chiar schimbă totul. Nu se folosesc de asta doar ca de o oportunitate de marketing, dar promovează beneficiile dietei pe bază de plante”, a mai spus Vernelli.

Potrivit acesteia, Aldi a scris pe site: „Să mănânci mai puțină carne sau să eviți cu totul produsele animale este deseori o modalitate transparentă de a arăta că vrei să faci o diferență”. Iar Marks & Spencer a creat un meniu vegetarian pentru fiecare zi din ianuarie.

Un nou studiu finanțat de banca UBS a arătat o creștere a numărului de consumatori care încearcă produse pe bază de plante, alternative la cele din carne, cum ar fi burgeri sau cârnați. Proporția celor care au încercat a crescut de la 48% la 53% din martie în noiembrie 2020, potrivit sondajului la care au participat 3.000 de consumatori din Marea Britanie, Statele Unite și Germania.

UNIUNEA EUROPEANA

Hearings - Conservation of agricultural biodiversity - 11-01-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 07-01-2021 11:31 AM CET

The Committee on Agriculture and Rural Development is holding a Public Hearing on the "Conservation of agricultural biodiversity" in remote. The hearing is intended to assess and to discuss the impact on the agricultural sector of the Commission's Communication on the “EU Biodiversity Strategy for 2030: Bringing nature back into our lives”.

Eight experts on two separated panels will deliver presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact on the European farmers in order to

46

assess the challenges faced by the sector with several of the biodiversity targets.

DG ENV and DG AGRI from the European Commission will participate as well with two representatives in order to give a presentation of the measures proposed in the EC Communication.

Location : Paul-Henri Spaak (3C50) Brussels

Draft programme Source : © European Union, 2021 - EP

UE dă drumul la robinetul cu bani. Oportunitate istorică pentru România Iulia Moise 7 ianuarie 2021,

UE se află la începutul unui program de relansare economică, iar resursele financiare la care va avea acces România vor fi duble, susține Iuliu Winkler, eurodeputat UDMR.

Iuliu Winkler, eurodeputat UDMR, a declarat joi, la Deva, că resursele financiare la care va avea acces România, în următorii doi ani, vor fi duble faţă de cele din ultima perioadă, el menţionând, în acest context, importanţa unei gestionări performante a acestor fonduri.

Eurodeputatul UDMR a arătat că, în plan european, ne aflăm la începutul unui program de relansare economică care se va baza atât pe bugetul 2021 – 2027 al Uniunii Europene, cât şi pe aşa-numitul program Next Generation EU – programul de relansare şi rezilienţă finanţat din împrumutul pe care Uniunea Europeană îl va lua, de 700 de miliarde de euro.

Eurodeputat UDMR: „Este un început de drum pentru ieşirea din criză”

„Este un început de drum pentru ieşirea din criză. Cred că cea mai urgentă sarcină a guvernului este de a organiza impecabil campania de vaccinare împotriva COVID-19, apoi de a prezenta bugetul în 4 februarie- şi sprijin

47

această idee a premierului Cîţu – atunci când îl va avea cu conţinutul deja adoptat şi asumat de către noii miniştri. Acest buget este promis ca fiind bazat pe investiţii şi acest lucru este corect pentru că România are acum o şansă a deceniului care stă în faţa noastră”, a spus deputatul european.

Din punctul său de vedere, o provocare majoră pe care o va întâmpina Executivul de la București va fi gestionarea eficientă a fondurilor de care va dispune ţara noastră, el salutând modelul de creştere economică bazat pe investiţii, promovat de actualul Executiv.

Relansarea economică înseamnă un buget dublu 

„Banii la care avem acces din diverse resurse: buget european, buget naţional, planul de rezilienţă şi relansare, înseamnă, de fapt, resurse dublate în aceşti ani, 2021 şi 2022, faţă de ceea ce am avut până în prezent, în ultimii doi ani. Dacă resursele sunt dublate, atunci evident că şi performanţa trebuie să fie dublată. Iată aici cea mai mare provocare a guvernului, care este aceea de a gestiona în mod eficient, mult mai eficient ca până acum, un buget care trebuie să fie orientat către investiţii, schimbând astfel modelul de creştere economică de până acum şi din timpul ultimelor guverne PSD – un model bazat pe consum ca motorul creşterii economice”, a spus Iuliu Winkler.

Eurodeputatul UDMR a mai precizat că modelul de creştere economică bazat pe investiţii este unul mult mai eficient şi mult mai sustenabil decât cel axat pe consum.

Europenii stau pe un munte de cash de 500 miliarde euro acumulat în vremea carantinelor, care ar putea da avânt redresării regiunii. Banii ar putea fi cheltuiţi pe shopping, călătorii sau la restaurant Catalina Apostoiu 06.01.2021,

Ultimele măsuri de carantină din Europa îi fac pe cetăţeni să întâmpine şi mai multe obstacole în a-şi cheltui banii, crescând şi mai mult volumul deja ridicat al economiilor care stau gata să alimenteze procesul de recuperare economică odată ce vaccinurile vor îmblânzi pandemia, scrie Bloomberg.

Gospodăriile din zona euro au acumulat un munte de cash când businessurile s-au închis în primăvară. Acum, odată cu al doilea val prelungit de închideri, aceştia stau pe fonduri de aproximativ 500 miliarde de euro (615 mld. $), fonduri care altfel ar fi fost cheltuite pe restaurant, shopping şi călătorii, potrivit calculelor Allianz.

48

Ce se va întâmpla mai departe depinde de modul cum va evolua şomajul şi de posibilitatea ca optimismul să renască după trauma pandemiei. Deşi volumul cash-ului acumulat este distribuit inegal, economiştii cred că oamenii vor cheltui din nou când vor putea, aşa cum s-a întâmplat în vară.

Ludovic Subran, economist-şef al Allianz, estimează că noile cheltuieli ar putea adăuga 1% la creşterea PIB-ului pe 2021, pe baza premisei că 25% din economii vor fi cheltuite. Economiştii chestionaţi de Bloomberg văd economia zonei euro urcând cu 4,6% în acest an, după un declin istoric de 7,4% în 2020.

Riscul rămâne ca numai o mică parte din fondurile economisite să reintre în economie rapid, în condiţiile în care nesiguranţa legată de locurile de muncă şi venituri rămâne ridicată.

Strategii vor urmări îndeaproape comportamentul gospodăriilor odată cu temperarea pandemiei pentru a repera semnale privind perspectivele legate de creştere şi inflaţie.

Indiferent de ce se va întâmpla cu economiile, problema este relevantă pentru inflaţie. O eliberare rapidă a fondurilor economisite ar putea genera creşteri mai rapide de preţuri decât se aşteaptă în prezent, punând problema necesităţii de noi stimulente din partea BCE.

Pe de altă parte, o rată permanent ridicată a economisirii riscă să aducă o creştere şi preţuri mai modeste. În prezent, banca centrală este pesimistă cu privire la atingerea ţintei de inflaţie chiar şi în decurs de trei ani de-acum încolo.

Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor (ECPA) devine CropLife Europe Revista Fermierului Joi, 07 Ianuarie 2021

Începând cu 6 ianuarie 2021, Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor are o nouă denumire - CropLife Europe și o organizare diferită. Astfel, asociația CropLife Europe își extinde domeniul de activitate în zona de agricultură digitală și de precizie, inovație biotehnologică în domeniul plantelor, precum și biopesticide alături de pesticide.

49

Lansarea CropLife Europe are loc într-un moment în care factorii de decizie, instituțiile europene de la nivelul Uniunii Europene solicită din ce în ce mai mult sistemului agroalimentar să adopte un model mai durabil de producere a alimentelor.

„Suntem de părere că acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o abordare holistică, astfel încât o asociație activă care reprezintă o serie de tehnologii sub un singur acoperiș va fi mai bine echipată pentru a oferi soluțiile integrate necesare, pentru o agricultură mai durabilă și pentru a răspunde cerințelor în schimbare rapidă venite din partea societății și a politicilor aflate în evoluție continuă. Producerea unei cantități suficiente de alimente în mod durabil nu poate fi realizată prin simpla reducere a disponibilității soluțiilor de protecție și de hrană necesare plantelor care sunt cultivate de către fermieri. În schimb, trebuie să accelerăm dezvoltarea de noi soluții mai bune și mai eficiente, să încurajăm practici agricole îmbunătățite care utilizează mai multe tehnologii inovatoare pentru a produce hrană necesară în timp ce utilizează mai puține resurse”, a precizat Géraldine Kutas, directorul general al CropLife Europe.

În acest sens, membrii CropLife Europe vor continua să investească în cercetare și dezvoltare, punând accentul pe inovație pentru a sprijini producția de alimente în cantități suficiente, într-un mod corect, responsabil și durabil.

„Pactul Ecologic European al Comisiei Europene este un proiect revoluționar. Strategiile UE, De la fermă la consumator și Biodiversitate 2030, ne oferă tuturor o mare oportunitate, aceea de a practica o agricultură mai durabilă; de a ne asigura că Uniunea Europeană sprijină îndeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și să consolidăm în continuare securitatea alimentară nu numai în Europa, ci și la nivel global. Ne dorim ca industria noastră să facă parte din soluția care va contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European. Ne vom juca rolul nostru și sperăm că și alte părți interesate ni se vor alătura în gestionarea acestor subiecte cruciale”, a declarat Livio Tedeschi (BASF), președintele CropLife Europe.

Asociația extinsă CropLife Europe va cuprinde o gamă mai largă de subiecte, reprezentând o imagine completă a agriculturii moderne și a ofertelor membrilor ei, inclusiv:

Pesticide și biopesticide utilizate în cultivarea organică a plantelor, pentru conservarea resurselor solului prin cultivare redusă sau cultivarea fără prelucrarea solului, precum și agricultura convențională;

50

Aplicații digitale și de precizie care permit livrarea unei cantități minime de produs, la locul potrivit, în momentul potrivit;

Caracteristici biotehnologice ale plantelor care vor permite culturilor să își exprime potențialul maxim în condiții dificile folosind mai puține resurse sau să ofere mai multe beneficii atunci când sunt integrate în alimentația oamenilor.

..............................

UNGARIA

90.000 de păsări sacrificate din cauza gripei aviare 7 ianuarie 2021

Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria (NEBIH) a ordonat sacrificarea unui număr de aproximativ 90.000 de curcani în nord-vestul Ungariei, pe fondul suspiciunilor că virusul gripei aviare s-a răspândit în rândul animalelor, transmite MTI. Autoritatea a ordonat sacrificarea încă de săptămâna trecută, după ce a descoperit o scădere a consumului de hrană şi apă în fermele din apropierea satului Acs, iar numărul de păsări decedate a crescut. Prezenţa virusului gripei aviare a fost confirmată miercuri, potrivit agerpres.ro. NEBIH precizează că monitorizează fermele pe o rază de 13 kilometri din jurul satului unde a fost identificat virusul.

Autoritatea veterinară din Ungaria a ordonat fermierilor să îşi ţină păsările în spaţii închise încă din luna noiembrie a anului trecut, având în vedere pericolul reprezentat de păsările migratorii.

Virusul gripei aviare H5N8 a perturbat semnificativ producţia de carne de pasăre la începutul lui 2014 în Asia şi la finele acelui an s-a răspândit şi în Europa. Ultima dată când Ungaria s-a confruntat cu gripa aviară a fost la începutul lui 2020.

Până acum nu există cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la păsări la oameni însă descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat să ţină păsările închise.

 BREXIT

Brexit. Cea mai grea întrebare: cum va mai ajunge pachetul cu mâncare la românii din Marea Britanie? 06 ianuarie, 2021 Mircea Barbu

51

Haosul post-Brexit le ridică multe nedumeriri românilor din Regatul Unit, care nu mai știu cât îi va costa un apel telefonic dat în țară și nici cum mai pot trimite sau primi pachete.

Și asta pentru că mulți transportatori, inclusiv firme internaționale de renume, și-au suspendat sau redus drastic activitatea spre Marea Britanie pentru următoarea perioadă, pe fondul noilor reglementări vamale.

„Unde pot completa formularul ăla pentru a putea merge la muncă în Anglia? Pe ce site?”, întreabă un Iulian pe unul dintre cele mai mari grupuri de Facebook ale românilor din Marea Britanie. E miercuri, 6 ianuarie, după aproape o săptămână de când acordul Brexit a intrat în vigoare de facto și în continuare sute de mesaje de acest gen apar zilnic pe forumurile și grupurile online ale diasporei românești din Regatul Unit. Fie că sunt români deja stabiliți în Marea Britanie de mulți ani sau oameni ca Iulian, cu intenția de a emigra, multe persoane sunt în continuare de-a dreptul buimăcite de noile schimbări.

Și nu e doar cazul celor care caută ceva de muncă. Pe același grup Ionuț întreabă dacă „a ieșit cineva din UK recent cu mașina”. „Am înțeles că trebuie carte verde (n.r.- asigurare obligatorie pentru mașină). E adevărat?”, continuă mesajul bărbatului. Fie că e vorba de permise de muncă, transportul mașinilor în și dinspre România, tarife de roaming sau cum se vor putea înscrie studenții români la universitățile britanice, întrebările oamenilor sunt pe cât de diverse, pe atât de legitime.

De cele mai multe ori, la toate aceste nedumeriri răspund alți conaționali, mai mult sau mai puțin informați, prin filtrul experiențelor personale și nu de puține ori cu ironie și resemnare. Și asta în ciuda demersurilor de informare întreprinse de statul român pentru a le aduce la cunoștință celor interesați schimbările și reglementările afectate de Brexit.

Cât va costa un apel telefonic acasă

De exemplu, pe 3 ianuarie, în cea mai recentă postare pe rețelele sociale, câteva chestiuni importante sunt explicate, succint, de către reprezentanții Ambasadei României în Regatul Unit.

52

La una dintre cel mai des întâlnite întrebări: cum vor putea oamenii să țină legătura telefonic cu cei de acasă pe perioada șederii în Marea Britanie, diplomații români răspund cu un avertisment: „furnizorii de servicii de roaming care își desfășoară activitatea în UE pot aplica clienților o suprataxă atunci când aceștia utilizează servicii de roaming în Regatul Unit. Înaintea deplasării în Regatul Unit, recomandăm să verificați cu furnizorul de servicii de telefonie tarifele care vor fi aplicate pe durata vizitei în acest stat.”

Platforme online cu întrebări și răspunsuri pentru români

Mai mult, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a creat un întreg domeniu pe site-ul oficial, cu explicații și răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Iar dacă site-urile românești nu par accesibile ca limbaj și design, chiar și britanicii au pus la dispoziție o serie de resurse virtuale pentru cei care doresc să se informeze despre noile reglementări. Site-ul guvernului britanic are o întreagă secțiune dedicată transportatorilor. În limba română. De acolo, cineva ca Ionuț poate afla tot ce trebuie să știe despre ce documente are nevoie pentru călătoria cu mașina: „De la 1 ianuarie 2021, este foarte probabil că șoferii din Regatul Unit vor avea nevoie de o Carte Verde pentru a putea conduce un autovehicul în UE (inclusiv prin Republica Irlanda)”, informează autoritățile britanice.

Doar că, în realitate, nu mulți români accesează sursele oficiale, adeseori mult mai puțin accesibile și în afara „bulei rețelelor sociale”.

Restricții vamale la bunurile de consum, de la 1 ianuarie

Însă dintre toate întrebările românilor din Marea Britanie, una dintre cele mai presante e legată de noile restricții vamale la mărfuri și bunuri de consum. Și asta pentru că mulți dintre cei plecați la muncă sau la studii în Regat așteaptă pachetul de acasă, mâncărurile și băuturile tradiționale cu care s-au obișnuit. Până mai ieri, acestea treceau aproape nestingherite prin aeroporturile și vămile britanice.

Ori de la 1 ianuarie această realitate s-a schimbat semnificativ. „Este responsabilitatea comerciantului de a întocmi declarațiile vamale și de a oferi documentele corecte companiei de transport și conducătorului auto. Aceasta se poate face în mod direct sau printr-o terță parte, de exemplu, un expeditor de mărfuri, o companie de logistică sau un agent vamal”, avertizează autoritățile britanice, pe site-ul guvernamental mai sus menționat.

53

Astfel, de la 1 ianuarie 2021, britanicii au introdus declarația vamală obligatorie pentru multe dintre bunurile și produsele importate din Uniunea Europeană. „Victimă” a noilor restricții sunt multe dintre bunurile de larg consum care circulau liber între Regatul Unit și o țară UE ca România. De exemplu, dacă un produs electronic sau articol de îmbrăcăminte de pe un site de comerț din Marea Britanie e mai ieftin decât în România, până acum câteva zile ele puteau fi trimise prin curier de la Londra la București, ca orice alt colet sau pachet. La fel și invers, mai ales cu produse alimentare tradiționale.

Teoretic, începând cu 1 ianuarie, multe dintre aceste mărfuri ar trebui să fie însoțite de un formular vamal și chiar plătit TVA pentru ele. Ulterior, acesta poate fi recuperat, dar procedura de completare a actelor în sine i-a bulversat pe transportatori, care s-au văzut nevoiți să reducă numărul coletelor pe care le aduc din România în Marea Britanie.

Pachetul de acasă atârnă de un fir de ață

Vasile Barbu, 46 de ani, este unul dintre sutele de transportatori români stabiliți în Marea Britanie care, după spusele sale, „le-a văzut pe toate” în cei aproape 20 de ani de când locuiește în Țara Galilor. Bărbatul a început o firmă de curierat în aprilie anul trecut, pe fondul cererii din ce în ce mai mare de produse alimentare pentru comunitatea românească din Regatul Unit.

La 1 liră și jumătate pe kilogram pentru o livrare de la ușă la ușă (aproximativ 8 lei/kg), Barbu nu a dus lipsă de români dornici să-și primească pachetul de acasă prin intermediul firmei sale de curierat. „Din cauza restricțiilor și noilor reglementări vamale, am fost nevoiți să reducem volumul de pachete pe care le putem colecta momentan cu circa 20%”, mărturisește bărbatul.

„În momentul de față, firma noastră cere ca fiecare pachet trimis din România spre Marea Britanie să fie însoțit de hârtie, fie și scrisă de mână, cu tot ce conține coletul. Anumite persoane nu înțeleg de ce cerem asta, din moment ce nu făceam asta înainte. Chiar am refuzat să ridicăm colete pe motivul ăsta”, adaugă transportatorul român.

Dincolo de motive legate de confuzia oamenilor, transportatorii ca Barbu au redus numărul coletelor și din teama că vor petrece mult prea mult timp la granița britanică, deși tot ei sunt primii care recunosc că, momentan, controalele sunt destul de relaxate. „La graniță nu controlează 100%. Se uită și ei în istoria ta și dacă nu ai avut până atunci toate coletele în regulă, dar cu toate astea există mereu șanse să fii supus unor controale și să ai

54

probleme pe viitor. Așa că, din dorința de a veni în ajutorul celor de la vamă, de a le face munca mai ușoară, dar și ca să nu avem noi probleme, am redus momentan volumul de colete pe care le transportam din România spre Marea Britanie”, a declarat Vasile Barbu pentru Europa Liberă.

DHL, servicii suspendate din România spre Regatul Unit

Însă nu doar transportatorii mici au fost afectați de schimbările și restricțiile vamale post-Brexit. Unul dintre cei mai mari transportatori la nivel global, firma nemțească DHL, s-a văzut la rândul său nevoită să-și suspende serviciul de coletărie pe cale rutieră din România spre Marea Britanie. „În cazul DHL România este vorba doar despre serviciul rutier, serviciul express aerian nu fost suspendat”, a declarat pentru Europa Liberă Luana Dumitrescu, reprezentantul firmei cu o cifră de afaceri anuală la nivel global de 63 de miliarde de euro.

„În cazul serviciului rutier, care are un timp de tranzit de câteva zile către Marea Britanie, motivele au fost atât schimbarea cerințelor de reglementare vamală rezultate ca urmare a Brexitului, dar și noua tulpină COVID din Marea Britanie și inchiderea Eurotunelului și a granițelor UK pentru transportatori. DHL va relua acest serviciu din data de 7 ianuarie”, a adăugat Dumitrescu.

Soluția? Mai multă hârțogărie de acum încolo

E clar că bunurile vor continua să circule între cele două blocuri care au ales să meargă pe drumuri diferite. Însă condițiile și felul în care o vor face va fi mult diferit față de cum ne-am obișnuit în ultimii ani. De exemplu, toate persoanele fizice, dar și firmele ce vor primi sau expedia colete pe relația România-Marea Britanie și retur, vor fi nevoite să furnizeze documente suport pentru perfectarea formalităților vamale și stabilirea drepturilor vamale de import sau de export .

Conform reprezentanților DHL, aceste documente suport standard sunt următoarele:

Factura bunurilor Traducerea în limba română a facturii acolo unde este cazul

55

Documentele de identificare a importatorului sau exportatorului (copie C.I. persoane fizice sau copie EORI persoane juridice)

Împuternicire de reprezentare în vamă

Reprezentanții companiei de curierat menționează că „pentru a beneficia de taxa vamală zero și la destinație, factura însoțitoare coletului, trebuie sa conțină o declarație de origine preferențială, care atestă că bunurile sunt de origine britanică sau UE. Dacă aceasta declarație de origine nu este înscrisă pe factură, atunci se vor plăti taxe vamale. Iar TVA-ul va fi plătit in ambele cazuri enumerate anterior”.

Pentru Vasile Barbu lucrurile sunt ceva mai simple, din moment ce zacusca și cârnații de casă sunt principalele „importuri” cu care mica sa flotă de 5 dube bat în lung și-n lat drumul dinspre România spre Regatul Unit săptămână de săptămână. „Produsele de carne trebuie vidate, cu un bon care să dovedească de unde provin”, susține acesta.

Iar când vine vorba de băuturi și țigări, la mare căutare în rândul românilor din Regat, Barbu e ceva mai sceptic. „Alcoolul era o strictețe și până acum, dar de azi înainte devine literă de lege să nu mai depășim cantitățile impuse (n.r.- 1 litru de alcool și 20 de litri de vin). La țigări, până acum erau permise 4 cartușe. De la 1 ianuarie vom putea aduce numai un cartuș timbrat de persoană”, susține transportatorul.

SPANIA

Dezastru în Spania: înghețul puternic a distrus jumătate din culturile de legume, punând sub semnul întrebării livrările către piața britanică lantulalimentar 2021-01-07

Până zilele trecute, fermierii spanioli erau în grafic cu culturile de anghinare, salată, dovlecei, broccoli și conopidă. Temperaturile erau favorabile dezvoltării

56

plantelor, exista chiar și un ușor avans datorită căldurii înregistrate în lunile de toamnă și în decembrie.

Totodată, semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit în 24 decembrie le-a dat legumicultorilor și exportatorilor spanioli certitudinea că în 2021 vânzările pe piața britanică vor continua fără perturbări.

La începutul anului, însă, un val de frig a măturat Peninsula Iberică. În Munții Pirinei a fost înregistrată ”cea mai scăzută temperatură: minus 34 de grade Celsius/ Recordul anterior data din 1956, când au fost -32 de grade Celsius”, relatează G4Media, care citează surse oficiale.Neobișnuita iarnă iberică a lovit și regiunile legumicole, provocând pagube masive culturilor de sezon. Fenomenul de îngheț s-a produs în dimineața zilei de 4 ianuarie, în provincia Murcia și în sudul provinciei Alicante, fiind afectate puternic culturile de anghinare, salată și conopidă, relatează siteul freshplaza.com. Înghețurile din Murcia vor reduce drastic aprovizionarea cu legume în următoarele săptămâni.

În unele zone ale văii Guadalentín, temperaturile au scăzut până la minus 5 grade Celsius. Culturile din Campo de Lorca – unde înghețurile s-au produs și mai dinvreme, cu două săptămâni în urmă, fiind înregistrate deja cinci episoade – au fost, de asemenea, afectate. Prognoza meteo sugerează că valul de frig va ține toată săpătămâna, fiind însoțit și de precipitații.“Anghinarea a suferit daune considerabile, deoarece aceasta este o cultură foarte sensibilă la frig. Între 50 și 60 la sută din producția care era gata de recoltat s-a înnegrit și nu va mai fi bună pentru comercializarea în stare proaspătă”, spune Mariano Zapata, manager al unei cooperative din Murcia.

anghinare distrusă de îngheț, foto freshplaza.com

La rândul său, secretarul general al Asaja Murcia, Alfonso Gálvez, a declarat că, pe lângă anghinare, „fasolea și unele culturi sub folie de plastic, cum ar fi dovleceii, au fost deosebit de afectate. Mai mult, va fi un regres al

57

producției de salată verde, conopidă și broccoli, atât în Campo de Cartagena, cât și în Valea Guadalentín. “

Potrivit lui Javier Soto, președintele sectorului de salată iceberg Proexport, înghețurile recente au făcut ca producția de salată să fie redusă cu 40% comparativ cu volumele obișnuite.„Avem o producție limitată și o capacitate de recoltare mai mică. Previziunile meteo pentru următoarele zile sunt îngrijorătoare, deoarece temperaturile scăzute și precipitațiile vor continua să facă situația și mai dificilă. Trebuie reamintit că cererea este în prezent bună, în special cea din Regatul Unit, după o scurtă perioadă de penurie”, a declarat acesta.

SUA

Inovație în livrare pe timp de pandemie: un startup lansează un nou serviciu autonom de curierat cu roboți Angela Alexandru 07 Jan 2021 - Știri și Noutăți

În California a fost aprobat în premieră un nou serviciu comercial pentru livrare fără șofer, unul care va fi operațional prin roboți autonomi. Ideea aparține startup-ului Nuro și va fi implementată în perioada următoare, după teste inițiale ce au avut loc în luna aprilie a anului trecut. 

Startup-ul Nuro, care lansează în premieră serviciul comercial de livrări cu roboți în California, este fondat de doi foști ingineri de la Google și este finanțat de firma japoneză Softbank, notează BBC. Nuro va deveni primul serviciu de curierat fără șoferi, operabil de anul aceasta, după o perioadă de testări demarate anul trecut. Odată cu aprobarea permisului de livrări se vor putea percepe costuri pentru serviciile de transport și curierat.

Compania are în folosință vehicule R2 autonome, construite în așa fel încât să funcționeze fără șoferi și pasageri în acestea. Pentru a funcționa, vehiculele folosesc radare, imagini termale și camere cu rotire de 360 de grade pentru ca mașinile să-și calculeze direcția mișcărilor; acestea nu sunt prevăzute cu volane, pedale sau oglinzi laterale și dispun de două compartimente cu temperatură controlată pentru stocarea produselor transportate. Mașinile au formă de ou, iar ca dimensiune sunt mai mici decât majoritatea vehiculelor care traversează Statele Unite și nu depășesc viteza de 56 km/oră. Ușile se deschid prin ridicare, după ce clientul introduce un cod primit anterior.

Una dintre îngrijorările care rămân valabile, conform unui expert în transporturi, constă în eficiența măsurilor de siguranță adoptate.

58

„Elibererea primului permis de livrări este un moment seminficativ în evoluția vehiculelor autonome în California. Vom continua să ținem cont de siguranța publicului pe măsură ce această tehnologie se dezvoltă”, a declarat un reprezentant al Registrului Auto din oraș.

Ideea inovatoare nu este una nouă în lume, astfel că anul trecut gigantul online  Alibaba anunța   lansarea Xiaomanlv, o flotă   de roboți automatizați   care să se ocupe cu livrarea coletelor . Roboții compacți pot livra până la 500 de colete pe zi și pot parcurge o distanță de 100 de kilometri la fiecare încărcare, putând transporta până la 50 de comenzi deodată - sunt echipați cu geolocalizare și tehnologii avansate de învățare, care îi ajută să navigheze chiar și atunci când nu este semnal GPS, putând identifica obstacolele și anticipa mișcările de pe drum.

Din octombrie 2020, tot în SUA, în Arizona, există mașini de taxi care circulă fară șoferi, în cadrul unui serviciu oferit de Google, Waymo.

https://youtu.be/JAgtFGYA4sA

SANATATE si GASTRONOMIE

Nutriție și sănătate: Stiința spune că mai multă brânză cu vin roșu poate reduce declinul cognitiv. Chiar așa! de A.Th.C.     HotNews.ro Miercuri, 6 ianuarie 2021,

Chiar de Sărbători, cercetătorii au ajuns la concluzia că un consum mai mare de vin și brânză poate avea un impact pozitiv direct asupra acuității cognitive. Deci, „gouda news”, se bucură și celebra Martha Stewart! Este unul din rezultatele unui studiu mai larg, efectuat la Iowa State University și publicat în ”Journal of Alzheimer Disease”, privind legătura dintre dietă și declinul cognitiv.

Una din cele mai semnificative descoperiri ale studiului: brânza este, de

59

departe, unul din alimentele cele mai protectoare împotriva problemelor cognitive asociate cu vârsta, chiar în fazele mai târzii ale vieții. Și nimic nu merge mai bine cu brânza decât vinul roșu. Cercetătorii au mai aflat și că un consum zilnic de vin, mai ales roșu, este asociat cu ameliorarea funcției cognitive.

„Am fost plăcut surprins că rezultatele au indicat că un consum zilnic responsabil de brânză cu vin roșu nu este bun doar ca să ne ajute să facem față pandemiei Covid-19, ci poate și lumii complexe în care trăim și care niciodată nu pare că se mai liniștește”, spune Auriel Willette, profesor asociat la Iowa State. „În timp ce am luat în considerare dacă acestea se datorează numai obiceiurilor alimentare ale oamenilor mai prosperi, teste clinice combinate sunt necesare pentru a determina dacă schimbări facile în dietă pot ajuta creierul în moduri semnificative”.

Willette și echipa sa au studiat date colectate de la 1.787 de persoane în vârstă din Regatul Uni. Inițial au răspuns la chestionare care le-au măsurat capacitatea de gândire spontană. Participanții au completat apoi Chestionarul privind Frecvența Alimentelor, care i-a întrebat despre consumul de alimente și băuturi, incluzând fructe proaspete și uscate, legume crude și salate, legume gătite, pește gras și slab, carne procesată, pasăre, vită, miel, porc, brânză, cereale, ceai și cafea, bere, vin, cidru, șampanie și băuturi alcoolice. Chestionarele - și răspunsurile aferente – au fost trimise și completate timp de 10 ani.

„În funcție de factorii genetici ai fiecăruia, unele persoane par a fi mai bine apărate de efectele Alzheimerului, în vreme ce altele sunt mai expuse. Acestea fiind spuse, cred că opțiunile corecte de hrănire pot preveni la un loc boala și declinul cognitiv. Poate că glonțul de argint pe care-l căutăm este îmbunătățirea alimentației. Cunoașterea implicațiilor contribuie la mai buna înțelegere a maladiei Alzheimer și aducerea ei pe o traiectorie reversibilă”.

Momentele ideale pentru ciocolată – Când trebuie să o mănânci pentru a-ţi întări imunitatea şi memoria Cristina Popescu

Ciocolata face minuni când vine vorba despre dispoziţie. Dacă este savurat în momente tensionate, desertul te va ajuta să uiţi de o parte considerabilă de griji. Mai mult, te va influenţa să vezi

60

partea bună a lucrurilor, iar momentul de răsfăţ va fi unul preţios. Totul e să ştii şi să ţii cont de momentul ideal când să mănânci ciocolată.

Concluziile ştiinţifice publicate de-a lungul timpului au scos la iveală că persoanele care mănâncă ciocolată neagră cel puţin o dată pe săptămână tind să aibă rezultate mai bune cu prilejul unor teste mentale şi de memorie. Flavanoizii – antioxidanţi puternici – din cacao stimulează fluxul de sânge către creier şi îmbunătăţesc activitatea în zonele creierului responsabile cu învăţarea şi cu memoria. Ca beneficiile să fie mai intense, este indicat să mănânci ciocoată în prima parte a zilei, înainte de şedinţe importante, de examene sau când ştii că urmează să ai o zi provocatoare. Ce se întâmplă, de fapt, în corp, dacă mănânci ciocolată de dimineaţă?

Taie pofta de mâncare şi de dulce

Consumul de ciocolată pare a fi ultima modalitate la care ai apela când vrei să slăbeşti, însă nu este aşa. Câteva pătrăţele savurate de dimineaţă te pot ajuta să scapi de obiceiurile alimentare proaste, ţinând în frâu poftele pentru restul zilei. De asemenea, te ajută să îţi reglezi apetitul şi scade riscul de a mânca în exces. Cercetările au arătat că un mic dejun bogat în calorii, la care adaugi şi ciocolată favorizează un consum mai redus de calorii pe tot parcursul zilei, scrie clickpentrufemei.ro.

Îţi face ziua mai bună

Poate fi dificil să te trezeşti dimineaţa şi să te apuci de treabă când nu ai o dispoziţie de invidiat. Dacă mănânci două-trei pătrăţele de ciocolată, lucrurile se vor schimba radical în bine, iar sentimentele pozitive apar cu fiecare înghiţitură dulce. Explicaţia? Consumul de ciocolată stimulează producţia de endorfine şi interacţionează cu celelalte substanţe chimice care ne fac să ne simţim bine: serotonina şi dopamina. Ciocolata a dovedit că este eficientă şi în lupta cu depresia.

Îţi dă energie la lucru

La fel ca boabele de cafea şi ceaiul, cacaua conţine cofeină. Cantitatea poate varia, dar, de regulă, ciocolata mai închisă la culoare are mai multă cofeină – ciocolata albă nu conţine cofeină. Şi, precum alte alimente cu cofeină, ciocolata ridică nivelul de alertă şi te stimulează să prinzi viteză în tot ceea ce faci. O altă substanţă chimică din cacao este teobromina, care conferă ciocolatei gustul unic, uşor amar, responsabil pentru creşterea nivelului de energie, adică exact ceea ce ai nevoie dimineaţa.

61

Poate cel mai important beneficiu pe care îl oferă cocolata este dat de cantitatea valoroasă de substanţe nutritive. O tabletă de ciocolată neagră conţine 70% antioxidanţi, chiar mai mulţi decât ceaiul verde, plus calciu, cupru, potasiu şi magneziu. Antioxidanţii previn daunele la nivel celular provocate de factorii externi: fumul de ţigară, poluarea, alcoolul.

DOSAR

Cum să supraviețuiești pe secetă și pandemie Delia Ciobanu Joi, 07 Ianuarie 2021

Societatea Agricolă Agrozootehnica, din comuna Independența, este cea mai veche exploatație agricolă din județul Călărași. Are fermă vegetală – circa 2.000 ha, dar și fermă zootehnică care îi asigură supraviețuirea în ani dificili, precum cel pe care îl traversăm acum. Despre ce pot face guvernul, banca sau chiar fermierii ca să nu îngropăm agricultura ne-a vorbit Constantin Anghel, cel care a înființat și conduce afacerea agricolă de pe meleagurile călărășene, unde am ajuns și noi recent.

„De ce am mai ținut ferma de taurine? În 2007 a fost o secetă ca și în 2020. În anul 2007 am putut să ieșim pe profit cu ferma de vaci de lapte și cu ferma de legume. Cel mai bine este să putem să avem bani în fiecare lună. De multe ori prețul porumbului la recoltare nu este atractiv, și atunci depozitez și stochez niște porumb pe care-l folosesc în hrana animalelor.”

De mai bine de 30 de ani, Constantin Anghel are în grijă, pe lângă ferma vegetală, și ferma de vaci cu lapte pe care a ținut-o deoarece a vizat integrarea producției vegetale cu zootehnia. De ce? Simplu: vaca de lapte era cea mai rentabilă din sector, la acea vreme. Mai mult, avantajul lui era că „moștenea” de la fosta CAP niște grajduri pe care le putea moderniza.

Nu s-a gândit la o fermă de porci sau de păsări pentru că ar fi trebuit să ia totul de la zero. „De ce am mai ținut ferma de taurine? În 2007, a fost o secetă ca și în 2020. În anul 2007, am putut să ieșim pe profit cu ferma de

62

vaci de lapte și cu ferma de legume – acum mai cultiv zece hectare, dar atunci aveam în jur de 80 ha cu ceapă, arpagic, roșii, vinete, ardei, în suprafețe mult mai mari comparativ cu ce mai cultiv acum. Și atunci am zis: cel mai bine este să putem să avem bani în fiecare lună. De multe ori prețul porumbului la recoltare nu este atractiv, și atunci depozitez și stochez niște porumb pe care-l folosesc în hrana animalelor. Nu mai pun că aproape 15-16 oameni sunt salariați la această fermă, ceea ce înseamnă foarte mult pentru o localitate cum este Independența: mecanizatorii, cu cei de la zootehnie și cu TESA înseamnă 44 de salariați”, ne-a spus Constantin Anghel, care crede că dacă această schemă s-ar replica la toate localitățile, nu ne-am mai plânge că numărul pensionarilor este egal cu cel al salariaților.

Foarte important i s-a părut și să producă lapte de bună calitate, pe care să îl dea spre consum. La automatul din sat vinde în prezent 300 de litri pe zi, o cantitate destul de mare, având în vedere populația din Independența și împrejurimi.

Numărul de vaci a scăzut în toate localitățile județului Călărași, nu doar în aceasta, și din cauza normelor impuse de UE ce trebuie respectate de fiecare gospodar care crește o vacă. „Noi, la societate, ne permitem să avem ferma împrejmuită, filtru sanitar-veterinar, teren pe care putem face furaje. Altfel, dacă vei cumpăra și furajele, nu cred că poți să ieși pe profit. Prețul laptelui a crescut, a scăzut, însă noi ne-am menținut”, spune fermierul călărășean.

„Am vrut să mă asigur de secetă. Știți cât mi s-a solicitat la hectar? Mă costau 500 de hectare de porumb trei miliarde jumătate de lei, din care, atenție, franciza 30%. Practic, eu nu mai luam nimic!”

Crescătorii se așteaptă la susținere din partea autorităților

Au fost și ani în care au dus-o bine, dar anul acesta crescătorii de animale se așteptau ca, din cauza pandemiei, Guvernul României să le ofere un ajutor, măcar 30 de bani pe litru, așa cum s-a mai întâmplat în trecut. „A scăzut prețul la lapte, nu se mai desface atât de mult pentru că programul «Cornul și laptele» a înghețat, școlile n-au mai funcționat. Nici HoReCa nu mai funcționează, deci se consumă mai puțin și atunci și vânzarea laptelui și a produselor din lapte este mult mai greoaie”, afirmă fermierul, căruia, de multe ori anul ăsta, i-a trecut prin cap să vândă animalele, mai ales și cu seceta extremă manifestată acum, în 2020.

Dar, se întreabă unde ar putea vinde în altă parte decât la abator? Iar urmarea? Peste 2-3 ani să cumpere alte animale. În plus, a investit foarte mult în reproducție, în genetică, de aproape 15 ani face însămânțări artificiale numai cu material seminal de la tauri de top. A făcut și transfer de

63

embrioni, pentru că vorbim de vaci Holstein Friză, rasă cunoscută ca o adevărată fabrică de lapte.

Seceta a scăzut producția, dar nu și prețurile input-urilor

Provocarea este că dincolo de secetă, prețurile la input-uri au crescut, forța de muncă necesită susținere, ca să nu mai vorbim de mentenanța instalațiilor de muls, de eliminare a dejecțiilor, care sunt automatizate. „Suntem puțini cei care ne chinuim să ținem vacile, chiar dacă poate nu este recunoscută valoarea muncii de aici. Totdeauna când s-au dat subvenții au zis: hai să dăm la toți și acum 10-15 ani se dădeau și la cei cu o vacă. A fost o mare greșeală pe care nu puteai să o spui, că toată lumea-ți sărea în cap. Ideal era să pompezi în ferme și să ai ferme de elită, să poți să-ți asiguri toată cantitatea de lapte de care ai nevoie în țară fără să imporți măcar un litru de lapte”, crede Constantin Anghel.

Forma de organizare, de societate agricolă, nu îi permite să vândă când vrea. Mai întâi trebuie să ridice problema aceasta într-o adunare generală. Mai mult, își pune întrebarea de unde vor cumpăra laptele clienții săi fidelizați.

E nevoie de soluții pentru ca subvenția să fie mai mare pentru cei care fac producții de lapte crescute.

Despăgubiri prea mici?

2020 comparativ cu 2007 e mult mai dificil pentru fermierul din Călărași. În urmă cu 13 ani, intraserăm în UE și nu avea atât de multe proiecte sau leasinguri. Având în vedere că societatea agricolă Agrozootehnica Independența are două proiecte cu fonduri europene, nu mai întrunea punctajul necesar pentru a accesa și alte fonduri. Dar din 2007 până în 2020 sunt 13 ani și nu poți să folosești aceleași utilaje, așa că au fost schimbate din fonduri proprii sau leasinguri.

Aceste rate pot fi o problemă mai ales că societatea a investit în pământ pentru a securiza afacerea: degeaba ai animale, dacă nu ai cu ce le hrăni. „Nu mai spunem că una era valoarea input-urilor în 2007 și tehnologia în 2007 și alta e în 2020. Deci, cheltuielile, de la 13-14 milioane (lei vechi, n.r.) cât erau pe hectarul de grâu s-au dus la 30. La fel și la orz, la fel și la floarea-soarelui, la fel și la porumb. Curios că, în momentul în care s-au încheiat procesele-verbale de calamitate la orz-grâu, s-au luat de referință costurile de la Institutul de Economie Agrară. Spre nedumerirea mea, erau aproape egale cu cele din 2007. Interesant este că în momentul în care s-au făcut procesele-verbale de calamitate pentru floarea-soarelui și porumb, ele sunt mult mai mari. Un fapt curios, la floarea-soarelui avem costul de

64

producție mai mare decât la porumb, dar sunt niște costuri, într-adevăr, reale? Cele de la grâu, orz, rapiță n-au fost reale, au fost foarte mici”, a mai spus agricultorul.

Constantin Anghel ne-a zis că anul acesta producția la grâu s-a situat în jurul a 1.000 kg/ha, chiar dacă tehnologiile aplicate solului și culturii au fost de top.

„Nu mai aplicăm produse de protecția plantelor, dar cine ne suportă costurile alea, că n-o să mai faci atâta producție? Că dacă vor fi dăunători sau boli, ți se diminuează producția!”

Investiții în energie verde și sisteme de irigații

Constantin Anghel a încheiat un contract pentru panouri fotovoltaice pe care le-a pus pe grajd pentru a fi independenți energetic. A mai cumpărat o remorcă tehnologică nouă, pentru că, în luna aprilie, grâul și orzul arătau extraordinar. „Dacă de vreo 7-8 ani totul era bine, se derula frumos, nu era nicio problemă, ne achitam toate leasingurile, toate ratele, am crezut că așa va fi și în 2020. La un moment dat, am zis: hai, că poate-i numai la grâu, la orz și rapiță, dar nu credeam că ne lovește și la porumb, și la floarea-soarelui”, precizează fermierul. În plus, seceta l-a determinat să nu semene rapița, mai ales că în sud nu a căzut apă mai deloc.

Mai mult, în zonă, canalele de irigații deschise au fost distruse, mai ales că de la un moment dat nu s-a mai subvenționat energia electrică. Acum se investește în sistemele de irigații, dar insuficient. Și nici apă nu se mai găsește. „Irig o mică suprafață, am făcut un puț forat, anul acesta – iată încă o investiție mare, m-a costat un miliard și ceva – și ud la grâu unde am 100 de hectare, unde pot să trag apă din lac fără niciun fel de probleme. Dar este foarte puțin”, ne-a mai povestit agricultorul.

Până anul acesta nu a investit în irigații, deoarece nu era proprietarul pământului și teama era să nu piardă investiția.

Constantin Anghel face parte din mai multe asociații de udători: datorită modului în care sunt amplasate terenul și canalele, terenurile sale se află între asociații, așa că a depus proiecte pe două asociații. Canalele sunt preluate pe organizații, mai există doar o singură stație și planul e să facă încă o stație, mai ales că discuțiile se poartă în jurul dării către o societate, chiar dacă nu va intra în proprietatea ei. „Și mi se pare normal să nu fie, dar trebuie văzut ce fac cu canalele din interiorul solelor, care sunt de două feluri. Canalele secundare C1 nu sunt ale noastre. Nu e ca la fostul IAS, unde la cei care au luat teren lucrurile sunt clare, sigure și precise. Aici s-

65

au dat terenurile și, fiind pe Legea 18, s-a uitat să se dea sau să rămână la societatea-mamă... Sunt rămase în aer, nici la ANIF, nici la noi”, a explicat fermierul.

Proiectul se face doar pentru stație, fără canal, eventual prin conducte. E cea mai ieftină soluție și scopul e de a iriga în orice formă. Legat de proprietarii care se împotrivesc ca o conductă să le traverseze solele, trebuie găsite soluții.

Asigurarea la secetă, prea scumpă și prea impredictibilă

Seceta a dus la suprafețe calamitate în multe județe, mai ales în sud-estul țării, Tulcea sau Constanța fiind, de exemplu, printre cele mai afectate.

Susținerea guvernului a venit greu și le-a creat nemulțumiri fermierilor, care și-ar fi dorit sume mai consistente la hectar, mai ales că asigurarea pentru secetă e scumpă și mulți nu și-o permit. „Am vrut să mă asigur de secetă. Știți cât mi s-a solicitat la hectar? Mă costau 500 de hectare de porumb trei miliarde jumătate de lei, din care, atenție, franșiza 30%. Practic, eu nu mai luam nimic! Apoi, mă asiguram, dădeam banii ăștia, dar dacă asigurătorul nu-mi mai dădea nimic, încotro o luam? Asta era asigurare la producție”, ne-a explicat Constantin Anghel, subliniind că dacă o cultură nu e răsărită, nu ți-o asigură nimeni. „Dacă nu-i răsărită, se anulează asigurarea, subliniez, franșiza 30% și m-a dat peste cap... venea la 500 de hectare cam 60 de milioane pe hectar – niște sume colosale! Vreo 3 miliarde pe care trebuia să le dai atunci ca să poți să beneficiezi de banii europeni din Submăsura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, n.r.)”, a mai spus acesta, subliniind că e un risc prea mare.

Mai mult, fermierii care vor să se asigure cu ajutorul banilor europeni derulați prin AFIR pot avea ghinionul ca până depun dosarul să se epuizeze suma, deoarece există o anumită sumă și se asigură primii veniți până la acoperirea plafonului.

Green Deal... dar cum?

Strategia Comisiei Europene, Green Deal, aduce niște restricții, în contextul folosirii excesive la nivel european a produselor de protecție a plantelor (PPP). Deocamdată, nu se știe cum se va implementa, e doar un bumerang pentru a testa reacția fermierilor. Unii s-au declarat entuziasmați chiar și în România care, din motive economice, are un nivel mult mai mic de PPP.

Până în 2030, se urmărește realizarea a ceea ce nu s-a făcut în 30-40 de ani, la nivel de UE.

66

Dar provocarea e cu atât mai mare cu cât anul acesta, din cauza secetei, au apărut noi dăunători. „Și nu ici-colo, ci roiuri, de te și speriai. Alea decimează totul. Deci trebuie văzut că avem condiții diferite de la o zonă la alta, de la o țară la alta și nu putem dintr-odată să zicem: noi putem să reducem. Va trebui să facem, probabil, treptat-treptat. Să vedem care este și efectul administrării acestora. Dacă ar apărea aceste substanțe care ajută agricultura biologică, am face, dar va fi greu pentru noi”, a explicat fermierul.

În România, se știe statistic că nu avem atât de multe pesticide aplicate, iar mai mult de cinci sau șase tratamente la grâu nu se fac. Cei din sud dacă fac două, mai multe realizându-se în Banat, de exemplu, unde sunt mai multe ploi și e necesar să previi bolile. „Noi suntem în beznă. Ce se vrea, cum facem? Nimeni nu spune nimic și te trezești că «De mâine faceți așa!» sau «Nu mai aplicați voi din astea!». Bun, nu mai aplicăm, dar cine ne suportă costurile alea, că n-o să mai faci atâta producție? Că dacă vor fi dăunători sau boli, ți se diminuează producția! Nimeni n-o să facă asta...”, crede Constantin Anghel, adăugând dezamăgit că totul va cădea tot pe umerii fermierilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

* * *

Un caz extrem de rar de rabie transmis de lilieci, identificat în Franța. „Au trecut 35 de ani de când acest lucru s-a întâmplat la nivel global” Florentina Dinu 2021.01.06   

Caz extrem de rar în Franța, acolo unde un bărbat în vârstă de șaizeci de ani a murit la Spitalul Universitar din Limoges după ce a fost zgâriat sau mușcat de un liliac. Spitalizat în iulie 2019, a intrat în comă și a murit pe 29 august 2019, de encefalită. 

Potrivit France24, unui bărbat i-a fost cauzată o inflamație, inițial inexplicabilă a creierului, ce a necesitat analize ample la spitalul Necker din Paris. Datorită unui parteneriat cu Institutul Pasteur, menit să identifice cauzele encefalitei nedocumentate, probele genetice prelevate post-mortem de la pacient au arătat în cele din urmă cauza decesului.

Caz extrem de rar. Bărbat infectat cu rabie, după ce ar fi  fost zgâriat sau mușcat de un liliac

Verdictul a rezultat în această toamnă: pacientul a avut rabie după ce a contractat virusul LyssaVirus European de tip 1 (EBLV-1) care circulă în

67

lilieci. Un caz excepțional, menționat confidențial în noiembrie 2020 într-un articol de știință popular de pe site-ul mesvaccins.net, preluat și detaliat de cotidianul Le Populaire du Centre și citat de France24.

„Nu am avut niciodată un astfel de caz. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru în Franța continentală. Au trecut 35 de ani de când acest lucru s-a întâmplat la nivel global ”, recunoaște Laurent Dacheux, șef adjunct al centrului național de referință pentru rabie la Institutul Pasteur.

Un caz identic a fost înregistrat în 1985 în Rusia. Celelalte două decese, în 1985 în Finlanda și în 2002 în Scoția, se refereau la lilieci, porivit oamenilor de știință care lucrează la lilieci cu care sunt în contact direct. Au contractat un lyssavirus de tip EBLV-2. Prin urmare, diferit de cel al pacientului Limougeaud. Rămâne de văzut cum acesta din urmă, care nu lucra pe teren, a reușit să-l prindă.

Bărbatul nu avea un animal de companie care să transmită rabia, nu călătorise în Africa sau Asia unde virusul este mai prezent. Singura ipoteză invocată: colonia de lilieci, prezentă în mansarda. Prin urmare, la un moment dat, a intrat în contact.

O boală eradicată oficial în Franța

În Franța, rabia a fost eradicată oficial din 2001.

„Ultimul caz referitor la animalele care nu zboară datează din 1998. A fost o vulpe. La noi, doar liliecii sunt încă vectori. La nivel global, din 60.000 de decese anuale legate de această boală, ele reprezintă doar 1% din cazuri ”, continuă Laurent Dacheux. Cu toate acestea, multe se datorează mușcăturilor de câine.

Recomandare în cazul mușcăturii de un liliac

Omul de știință a spus astfel: „Riscul este cunoscut și controlat. Dar populația generală nu este vaccinată împotriva rabiei. Prin urmare, trebuie să evităm să atingem un liliac dacă acesta este de exemplu la sol. Dacă sunteți mușcat, trebuie să mergeți imediat la un centru de vaccinare. Virusul poate fi apoi eliminat înainte de a ajunge la sistemul nervos central”.

* * *

Asociaţii: Românii, obligaţi să colecteze separat resturile alimentare. Ce amenzi riscă 7 ianuarie 2021, Afrodita Cicovschi

68

Arhivă Începând cu 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare legea compostului, prin care toţi suntem obligaţi să colectăm separat resturile alimentare şi vegetale, în caz contrar riscând să plătim amenzi uriaşe. Şi România poate fi sancţionată de UE, cu peste 200.000 de euro pe zi.

Două asociaţii de mediu, GreenPoint Management şi Asociaţia Act for Tomorrow, au realizat o sinteză a legii compostului, explicând în ce constă această lege, care sunt obligaţiile consumatorilor şi autorităţilor publice, dar şi ce impact va avea aceasta asupra vieţii de zi cu zi, asupra obiceiurilor şi asupra mediului înconjurător. Ce este compostul Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deşeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrăşământ natural pentru soluri. Deşeurile biodegradabile reprezintă deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc. Aproape orice provine din sol poate fi compostat.

Capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale. Compostarea este o modalitate excelentă de a reduce risipa de alimente şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră. Cine ar trebui să implementeze sistemul de colectare Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile. De asemenea, acestea trebuie să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşti pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. Aşadar, sistemele de compostare pot oferi oportunităţi financiare şi pot crea locuri de muncă aducând un plus pentru economie. În acelaşi timp, autorităţilor administraţiilor publice locale le revinde şi obligaţia de asigura informarea cetăţenilor prin mijloace adecvate. Pe scurt, primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi pentru a fi tranformate, ulterior, în compost pentru agricultură.

69

Ce trebuie să facă fiecare familie

Pentru noi, consumatorii, acest lucru se traduce în faptul că vom fi obligaţi să colectăm separat deşeurile biodegradabile, precum fructele şi legumele alterate, aşa cum se întâmplă acum, în unele locuri, cu deşeurile reciclabile. Ideal, asta ar însemna că fiecare gospodărie trebuie să aibă încă un coş pentru deşeurile biodegradabile. Este vorba despre majoritatea resturilor alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case. Toate vor fi depozitate într-un recipient separat, folosit mai târziu pentru compost. Care sunt consecinţele nerespectării noii legi Cei care nu respectă legea pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele cu până la 20.000 lei. Pentru autorităţile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice, contravenţiile pot ajunge şi la 30.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. De asemenea, în lipsa unei infrastructuri de colectare, ţara noastră riscă sancţiuni de peste 200.000 de euro pe zi din partea Uniunii Europene. Care sunt beneficiile colectării separate a deşeurilor biodegradabile Aproximativ 60% la dintre deşeurile pe care le aruncăm la gunoi sunt vegetale şi pot fi compostate şi valorificate. Prin colectarea separată şi supunerea la procesul de compostare este evitată contaminarea deşeurile vegetale care ajungeau la groapa de gunoi şi care, din lipsă de oxigen, produc gaz metan, principalul responsabil pentru încălzirea globală, cu un efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Reciclarea/valorificarea resturilor alimentare şi vegetale folosind opţiunea de compostare are ca scop final protejarea sănătăţii umane şi a mediului înconjurător. În acest fel vom reuşi şi să reducem imensele gropi de gunoi, urmărind în acelaşi timp şi principiile economiei circulare, unde nimic nu se aruncă la groapa de gunoi, totul se transformă, se reciclează sau se compostează şi se valorifică.

* * *

Vinul de azi: Salentein Portillo Malbec 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

70

Podgoriile Portillo se întind pe platourile înalte ale Văii Uco, Argentina, oferind an de an struguri de o calitate superioară, transformați apoi în vinuri apreciate peste tot în lume. Vinul de astăzi, Salentein Portillo Malbec 2019, este o alegere ideală indiferent de situație, un vin roșu-rubiniu cu note olfactive de prune uscate și mure.

Gustul se continuă la fel de aromat, cu tente care amintesc de cireșe negre și coacăze roșii, iar pe final se simt încă aromele condimentate, de scorțișoară și cuișoare.

Se recomandă degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de preparate din carne de pasăre, vită sau miel, paste cu diverse sosuri, vânat sau brânzeturi. Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *Maersk: Nu există suficiente containere în lume pentru a face față cererii actuale. Florentina Dragu scris astăzi,

Este cu adevărat nebunesc cât de multă marfă mutăm acum Auto/Transporturi Maersk: Nu există suficiente containere în lume pentru a face față cererii actuale. Este cu adevărat nebunesc cât de multă marfă mutăm acum

71

Costurile cu transportul maritim de mărfuri rămân ridicate în pofida noilor restricții impuse în Europa pentru a limita răspândirea coronavirusului, potrivit gigantului danez din domeniu Maersk, care apreciază că cererea va continua să depășească oferta cel puțin câteva săptămâni de acum înainte. “Pur și simplu nu există suficiente containere în lume pentru a face față cererii actuale (...). Este cu adevărat nebunesc cât de multă marfă mutăm acum - cantități uriașe”, spune Vincent Clerc, directorul comercial al Maersk. Cererea pentru produse de larg consum și-a revenit puternic din a doua jumătate a anului trecut, după o scădere abruptă în martie și aprilie, cauzată de blocajele stricte de activitate și deplasare introduse de autorități la debutul pandemiei. Comenzile online au crescut accelerat, alimentate, în special, de cererea pentru mobilă, echipamente pentru exerciții fizice și produse pentru amenajarea locuințelor.

Potrivit lui Clerc, cel mai mare decalaj între cerere și ofertă se înregistrează în prezent în SUA, urmate de Europa, unde autoritățile au reușit, totuși, să gestioneze mai bine impactul crizei sanitare asupra economiilor. Cel mai mare transportator de containere din lume nu estimează o scădere vizibilă a cererii în perioada următoare, în pofida noilor restricții menite să frâneze cel de-al doilea val al pandemiei. “Nu vedem o modificare majoră a cererii, chiar și cu noile blocaje în Europa. Cererea ridicată pentru containere va continua cel puțin câteva săptămâni”, a precizat Clerc, citat de Reuters. Directorul Maersk se așteaptă ca tarifele de transport să rămână la valori maxime record în prima parte a anului, după care vor începe să scadă ușor. “Rămâne să vedem dacă noile blocaje vor determina oamenii să cumpere încă și mai mult pe Amazon și alte canale online, sau dacă cererea va fi lovită de economiile slăbite”, a adăugat el.

* * *

Un nou proiect pentru protejarea coridoarelor ecologice Cosmin Zaharia in Biodiversitate 7 January 2021 SaveGREEN este un proiect nou care are ca temă principală menținerea coridoarelor ecologice din Munții Carpați, Alpi și Balcani. În România este pus în practică în două zone pilot din Valea Mureșului, regiuni care sunt bogate atât în natură sălbatică cât și în oportunități de dezvolare economică durabilă.

72

Proiectul are ca scop optimizarea cooperării transsectoriale și transnaționale și dezvoltarea capacității și cunoștințelor necesare definirii soluțiilor concrete pentru îmbunătățirea, refacerea și menținerea funcționalității coridoarelor ecologice cheie din văile Munților Carpați, Alpi și Balcani. Aici, activitățile umane, precum și zonele critice pentru deplasarea faunei sălbatice sunt concentrate și astfel coexistența dintre om și natură are nevoie de sprijin consistent.

Implementarea va avea loc în 8 zone pilot din Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România și Bulgaria și se va finaliza în decembrie 2022.

La noi în țară specialiști din cadrul WWF-România, EPC   C onsultanţă de m ediu   și Asociația Zarand formează grupul de lucru, care prin proiectului SaveGREEN, vor identifica presiuni exercitate de activități economice asupra zonelor naturale și vor înainta propuneri concrete pentru a minimiza impactul asupra proceselor naturale și a asigura conectivitatea ecologică – în special în locurile în care există o prezență ridicată atât a speciilor cât și a dezvoltării economice. Cele două zone vizate sunt în Valea Mureșului, pe tronsonul Arad-Deva și Târgu Mureș-Târgu Neamț, deosebit de valoroase din punct de vedere natural și în care urmează să fie realizate lucrări de infrastructură.

Efortul coordonat al tuturor partenerilor, fie că sunt asociații de mediu, autorități locale sau ministere va asigura dezvoltarea și implementarea de măsuri practice și eficiente care vor putea fi implementate la nivel național și european. Proiectul este atât în folosul oamenilor, cât și al naturii, iar noi avem un avantaj în România, șansa de a face lucrurile bine de la început în baza experienței altor țări. Trebuie să existe spațiu și beneficii atât pentru urs cât și pentru fermier, atât pentru căprioară cât și pentru șofer”, a declarat Cristian-Remus Papp, WWF-România, coordonatorul proiectului SaveGREEN.

* * *

73

Lupii adulți se atașează de oameni la fel cum o fac și câinii 7 ianuarie 2021

Câinii au influențat cu siguranță evoluția oamenilor, iar legătura dintre câini și oameni este scrisă în genele noastre.

Însă, unele dintre cele mai bune trăsături ale lor ar fi existat deja în  strămoșii lor sălbatici, precum abilitatea de a forma atașamente emoționale puternice și de lungă durată cu oamenii.

O echipă de cercetători de la Universitatea Eötvös Loránd din Ungaria a comparat comportamentele lupilor cenușii domesticiți (Canis lupus) și a câinilor (Canis familiaris) pentru a testa aceste idei.

„Câinii căută   să fie protejați de stăpânii lor atunci când se simt amenințați. De asemenea, câinii sunt mai calmi în situații noi atunci când sunt alături de stăpânii lor, însă prezinte semne de stres în absența lor”, a explicat etologul Rita Lenkei.

Criteriile specifice pentru acest tip de atașament includ preferința pentru un anumit individ, destule sentimente de siguranță pentru a explora mediul atunci când individul preferat este prezent, semne de stres atunci când individul preferat pleacă, încercarea de a restabili contactul și un comportament intens în momentul reuniunii.

Bineînțeles, lupii au prezentat comportamente similare cu cele ale câinilor. Atunci când îngrijitorii lor i-au părăsit într-un loc străin, lupii au plâns, au respirat scurt și rapid și s-au lins pe buze, toate acestea fiind semne de stres. Lupii au tras de lesă spre direcția în care se ascundea îngrijitorul, astfel căutând să restabilească contactul.

„Cu toate acestea, atunci când strâinul a dispărut, aceste comportamente abia dacă mai erau prezente”, a mai explicat și etologul Tamás Faragó.

74

De asemenea, lupii au explorat noua zonă atunci când îngrijitorul era acolo, arătând astfel că se simțeau mai în siguranță atunci când omul lor ere prezent, potrivit Science Alert.

„Aceste rezultate indică posibilitatea că atașamentul față de oameni din cazul câinilor ar fi provenit de la legătura socială dintre membrii haitelor de lupi, care are o structură socială similară cu cea a familiilor umane, în care trăiesc câinii de companie în ziua de azi”, au mai precizat oamenii de știință.

Așadar, studiul susține tot mai multe dovezi care sugerează că oamenii și câinii nu sunt singurele animale care pot arăta atașamente între specii. Această legătură poate fi prezentă în cazul primatelor, iar un alt studiu recent a arătat trăsături de comportament similare în cazul pisicilor, precum stresul din cauza despărțirii și încercarea de a relua contacul.

* * *

5 ani garanție la tractoarele McCormick prin Apan Agriculture Equipments agrointeligenta.ro - 7 ianuarie 2021 Brand-ul McCormick, parte componentă a Grupului Argo Tractors Spa Italia, reprezintă unul dintre principalii jucători din piața mondială de tractoare, care se bucură în ultimul deceniu de un aport substanțial în materie de tehnologie inovativă, menită să vină în sprijinul fermierilor. În România, tractoarele McCormick sunt disponibile fermierilor prin Apan Agriculture Equipments, importator.

Obiectivul principal al tractoarelor McCormick, transpus simplu în doar două cuvinte: “Puterea Tehnologiei”, este acela de câstigare a tuturor provocărilor în materie de mecanizare agricolă. Astfel spus, având de partea sa o istorie bogată și o viziune futuristă asupra agriculturii moderne, tractorul McCormick reprezintă realitatea unui produs de cea mai înaltă calitate, cu un preț competitiv.

75

Diversitatea gamei de tractoare acoperă cu ușurință toate solicitările de exploatare din domeniul agricol, pornind de la modele destinate sectorului agriculturii clasice, în câmp deschis, cât și celei specializate.

Oferta de Tractoare McCormick prin Apan Agriculture Equipments, aduce fermierilor și instituțiilor publice, siguranța investiției prin cei 5 ani de Garanție! Mai multe informații puteți afla la numărul de telefon: 0741.072.997

* * *

“Pietroasa”, “Jidvei”, “Ferma Baciu” – calitatea românească la FoodIntelForum 2021 De Food Biz La ian. 7, 2021

FoodIntelForum 2021 debutează cu o reuniune a vinurilor românești de colecție, vinuri reprezentative pentru două podgorii faimoase: Dealu Mare și Târnave. O seară de gală și invitați de vârf într-o confruntare a vinurilor de bună calitate de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietrosa-Istrița (USAMV București) și Jidvei, cel mai mare producător de vinuri din România.

Admirăm aromele inconfundabile ale unei Tămâioase Românești din 1990 de la Pietroasa, un vin de vinotecă pentru care mulți ne-ar putea invidia, dar savurăm și vinurile pline de prospețime de pe Târnave puse în valoare de bucatele alese din carne de vită de la Ferma Baciu.

76

Ne încântă simțurile un Pate de ficat de gâscă, cârnații de vită în foietaj sau sandvișurile cu filet de carne de vită de calitate deosebită pe care le găsiți și în magazinele proprii Ferma Baciu.

În confruntarea de calitate preparatele pregătite de Restaurantul Reforma 9 de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), au captat atenția tuturor.

 

 

Rectorul Sorin Cîmpeanu se bucură de participarea distinsă și subliniază din nou importanța parteneriatului socio-economic între mediul academic, mediul de afaceri și autorități în aceste momente dificile pentru economie și societate.

77

Sunt prezenți, printre partenerii și prietenii FoodIntelForum, personalități importante ale României din agribusiness, autorități și mediul academic, printre care menționăm Gheorghe Hurduzeu, Alexandru Baciu, Cristina Leorent, Cătălin Ivan, Alexandru Stănescu, Valeriu Tabără, Ion Biriș, Flavia Teodosiu, Alexandru Ungurelu, Cristi Rapcencu, Aurel Tănase, Ionuț Olteanu, Mihai Stănescu, Nicolae Vasile și alții.

Nicolae Badea, președintele grupului Computerland, subliniază obligativitatea RomâniaFuncționează și acceptă cu încredere să fie unul dintre Ambasadorii FoodIntelForum.ro, Ediția a IV-a, mai-iunie 2021.

Fostul premier Petre Roman, un moderator de excepție al evenimentului se declară încântat să fie Ambasadorul BucharestFoodSummit.ro, Ediția a IV-a, septembrie – noiembrie 2021.

78

Ce este organizația BucharestFoodSummit?

“Un sistem bine articulat este o cunoaștere prin simplul fapt că se instaurează, crează sub formă de evenimente mijloacele și rezultatele sale duse înspre comunitate”, spune Petre Roman care citează un enunț din protofilozofia sumeriană (Mesopotamia) descoperit într-o excelentă lucrare a academicianului Gh. Vlăduțescu despre Filozofia Orientului Antic.

Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.ro, evoca necesitatea unei colaboarari largi intre mediul de afaceri din domeniul productiei agricole si alimentare, si unitatile de invatamant si cercetare de profil si scoate in evidenta rolul si importanta platformelor de dezbatere, cum este FoodIntelForum.

Prorectorul USAMV Răzvan Teodorescu este cel care declară deschisă disputa dintre Vinurile de “Pietroasa” și cele de“Jidvei”. Iar cum de la o Tămâioasă Românească până la un Mysterium Rose drumul este lung, vă invităm să descoperiți câteva vinuri deosebite, care vă vor face mândri că sunteți români.

Leontin Dinulescu – FoodIntelForum.ro – face o incursiune in istoricul foarte bogat al vinurilor produse la Jidvei, distinse cu peste 500 de medalii in ultimii 10 ani la cele mai prestigioase competitii internationale de profil. SC Jidvei, aflata in proprietatea familiei Necsulescu, a devenit cel mai mare producator de vinuri din Romania si cea mai mare podgorie cu proprietar unic din Europa.

79

Vinurile de Pietroasa sunt reprezentate de o Tămâioasă românească din 1990 – vin de vinotecă extraordinar, dar mai degustăm un Vin Alb Aromat- Gama Research&Innovation și un Cabernet Sauvignon, Gama Pietroasa Veche.

Jidvei ne încântă cu două dintre cele mai premiate și mai iubite vinuri ale sale: Ana Sauvignon Blanc 2019 și Mysterium Rose 2019 – Cupaj de Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Syrah.

FoodIntelForum – uragan tehnologic, finanțare, tradiție și modernitate, implementare Green-Deal.

Forumul este organizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice București. #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, HORA, USAMV, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Agrostandard și Economistul.

80

Toti participanții hotărăsc să se reîntâlnească permanent la evenimentele pregătitoare FoodIntelForum.ro 2021, începând încă din ianuarie 2021.

 AUTORI: Viorela Pitulice, Dana Eftimie, Bogdan Popovici

* * *

O nouă creaţie: Solul care nu trebuie udat Liviu GORDEA 07 ianuarie 2021

Cercetători de la Universitatea din Texas au creat un nou tip de sol care poate extrage apa din aer şi o poate distribui apoi plantelor.

Acest nou tip de sol autoudant ar putea extinde harta terenurilor cultivabile din întreaga lume către regiuni mai puţin ospitaliere. Potrivit cercetătorilor americani, acesta reduce şi consumul de apă în agricultură, într-un moment în care intervalele de secetă sunt tot mai frecvente şi extinse.

 Cum funcţionează sistemul?

 Sistemul se bazează pe nişte geluri super-absorbante de umiditate care au proprietatea de a „capta” apa din aer precum un burete. Concret, când solul este încălzit la o anumită temperatură, aceste geluri speciale eliberează apa, făcând-o disponibilă plantelor. Când solul distribuie apă, o parte din aceasta se întoarce în aer, crescând umiditatea şi facilitând continuarea ciclului de recoltare. Aplicate pe sol, aceste amestecuri speciale trag apa din aer în perioadele mai reci şi mai umede pe timp de noapte, după care în timpul zilei căldura solară activează gelurile care conţin apă pentru a elibera conţinutul lor în sol.

81

   Consum redus de apă

 În testele efectuate, acest tip de sol a reuşit să reţină apa mai bine decât solurile nisipoase din zonele uscate şi are nevoie de mult mai puţină apă pentru a putea susţine dezvoltarea plantelor. În timpul unui experiment de patru săptămâni, cercetătorii au constatat că „solul minune” a păstrat aproximativ 40% din cantitatea de apă cu care a pornit. În schimb, solului nisipos i-a rămas doar 20% din apă după doar o săptămână! Până acum, hidrogelul a fost testat pe culturi precum ridiche, mazăre şi salată verde.

 Tehnologie costisitoare

  În prezent, principalele componente ale gelului, inclusiv polimerul nano-compozit de captare a apei (polipirol) şi polimerul termo-receptiv (poli [N-izopropil acrilamidă]) sunt încă relativ scumpe, deoarece nu sunt scalate comercial pentru producţie. Cu toate acestea, cred specialiştii, gelurile pot fi disponibile comercial pentru producţia agricolă în viitor, cu o sinteză mai bună la scară industrială, precum şi prin optimizarea în continuare a materialelor de gel şi a procedurilor de fabricare. De exemplu, explorarea materiilor prime cu costuri foarte mici poate reduce costurile de producţie, simplificând totodată procesul de fabricaţie.Potrivit lui Guihua Yu, profesor asociat de ştiinţa materialelor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică a universităţii texane, amestecul nu trebuie re-aplicat în timp, dacă nu este degradat de bacterii.

82

CÂTĂ APĂ LA UN GRAM DE SOL?Fiecare gram de sol poate extrage aproximativ 3-4 grame de apă. În funcţie de culturi, aproximativ 0,1 până la 1 kilogram de sol poate furniza suficientă apă pentru a iriga aproximativ un metru pătrat de teren agricol, susţin creatorii acestei tehnologii.

* * *

Greşeli de evitat la producerea răsadurilor. Nu confundaţi dăunătorii! Petronela Cotea Mihai 07 ianuarie 2021 -

Într-un an secetos, care a creat condiţii favorabile manifestării tripsului, atacuri s-au înregistrat şi în câmp, acest vector de transmitere a virusurilor afectând în special culturile de tomate, castraveţi şi ardei. 

„Tripsii atacă mai mult răsadurile din sere şi solarii, iar dacă nu faci tratamentele la timp, rişti să pierzi din cultură pe parcursul întregului an de producţie. Adică, pierderile pot ajunge şi până la 90%. De exemplu, am fost sunată de un legumicultor care se plângea că are cultura atacată de trips. Am dorit să văd exact ceea ce se întâmplă la faţa locului şi am constatat că, de fapt, la acele răsaduri era un atac foarte puternic de păianjen (Tetranychus urticae). Vreau să subliniez accentuat faptul că, dacă tehnologia de cultură la plantele de câmp este cât de cât stăpânită, combaterea bolilor şi a dăunătorilor din legumicultura în spaţii protejate şi, în special, din segmentul de producere a răsadurilor, reprezintă o ştiinţă destul de grea”, menţiona Silvia Ambăruş, cercetător la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare

Legumicolă Bacău.  

 Riscul fitotoxicităţii

83

 Silvia Ambăruş atenţionează: „atunci când începem producerea răsadurilor, obligatoriu trebuie să avem substanţele de combatere a unor astfel de atacuri, dar alegerea nu trebuie lăsată pe mâna comercianţilor, ci trebuie să fie stăpânit foarte bine domeniul sau să fie consultaţi specialiştii. Altfel riscăm să nu stopăm atacurile, ci să producem o fitotoxicitate a plantelor care poate fi confundată cu o boală, ceea ce chiar reprezintă un drum fără întoarcere. Noi, de foarte multe ori, am oferit astfel de sfaturi şi informaţii peste tot în ţară, fiindcă am primit şi primim numeroase apeluri telefonice de la micii producători. Îi ajutăm cu drag şi fără nicio răsplată bănească, ci pur şi simplu pentru a le fi alături celor care încearcă să dezvolte domeniul legumicol”.

 2 măsuri împotriva tripşilor 

1. Igienizarea spaţiului unde se produce răsadul;2. Evitarea suprapunerii speciilor legumicole.

„În câmp, peste iarnă, tripsul îngheaţă. Supravieţuieşte numai în spaţiile protejate, unde găseşte căldură şi umiditate. Asemenea caracteristici se regăsesc în spaţiile de producere a răsadurilor. Acolo trebuie să se efectueze o dezinfecţie repetată. Apoi, micii producători obişnuiesc să producă răsaduri în spaţii unde se practică sistemul cultură peste cultură sau sistemul intercalat. Fiecare cultură are un anumit tip de produs care trebuie aplicat pentru combaterea dăunătorilor”, sublinia Silvia Ambăruş.

 Omizile au făcut ravagii

 Pe lângă atacul tripsilor, în zona Moldovei a fost constatat şi un atac deosebit de puternic şi extins al omizilor (Helicoverpa Armigera), care a condus la cele mai mari pierderi în numeroase culturi legumicole. „Din ceea ce am văzut, au fost chiar mai multe cazuri de atac al omizii decât cele de atac al tripsilor. Pur şi simplu, aceste omizi au făcut ravagii în culturi. Acum vedeai fructe deosebit de frumoase şi, într-o perioadă foarte scurtă de timp, observai că totul se pierde, după ce omida reuşea să facă inserţii foarte fine în respectivele fructe, producând galerii care pot fi infectate şi cu alţi agenţi patogeni. Anul acesta, am văzut astfel de atacuri, de exemplu, în cultura de năut. Niciodată, în cei 40 de ani de activitate, nu am avut ocazia să observ asemenea imagini, în care omida se prezenta atât de bine adaptată, încât spuneai că este nervura frunzei şi nu un atac masiv al acestui dăunător. La fel şi la capsulele şi păstăile leguminoaselor, imagini incredibile, cu atacuri crunte şi nemaiîntâlnite în toată viaţa mea de specialist. Tratamentele trebuie făcute la timp şi corect”, conchide Silvia Ambăruş.

84

 RĂSADURI SEPARATE DE CULTURI

 Producerea de răsaduri trebuie să se facă în spaţii în care nu există şi culturi în vegetaţie. De răsaduri depinde tot anul următor de producţie, deci trebuie avută foarte mare grijă de ele. În primul rând, nu poate fi folosită aceeaşi concentraţie a substanţelor de combatere. Dacă nu se utilizează soluţia potrivit preparată, dăunătorul va migra de la cultura mai avansată către plăntuţa mai tânără şi mai fragedă, iar această migrare înseamnă că din start va exista un handicap în următorul an de producţie.

 4 MĂSURI PENTRU PREVENIREA DĂUNĂTORILOR

 Pentru a preveni atacurile dăunătorilor, specialiştii recomandă:

1. Arătura de toamnă sau săpatul adânc, pentru a împiedica hibernarea pupelor;

2. Amplasarea unor bariere de tip plase amplasate în lateralele spaţiilor protejate, pentru a umbri şi pentru a nu permite înaintarea moliilor în zonele de cultură;

3. Consultarea cu specialiştii, comunicând inclusiv prin sistemele online, foto - video, dacă nu se poate la faţa locului;

4. Înfiinţarea timpurie a culturilor, pentru a permite creşterea vigurozităţii plantei în caz de atac al dăunătorului.

Tratamentele efectuate la timp înseamnă şi că nu le facem după ureche. Trebuie să ştim exact tipul atacului. Foarte mulţi legumicultori confundă atacurile diverşilor dăunători şi aplică tratamente greşite - SILVIA AMBĂRUŞ, cercetător la SCDL Bacău

* * *

85

* * *

86