Stiri 5 ianuarie 2021 prima parte

Cursul de schimb 05.01.2021 1 EUR 4.8710

1 USD 3.9661

ANM: vreme extrem de calda pentru normalul acestei perioade. Care sunt sansele de precipitatii? ianuarie 5, 2021

Prima saptamana a lunii ianuarie se mentine una cu vreme deosebit de calda, comparativ cu normalul acestei perioade, insa temperaturile urmeaza sa scada dupa acest interval si sa devina normale din punct de vedere termic.

De asemenea, sansele de precipitatii vor fi mari, pe parcursul celor doua saptamani de analiza, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 4-17 ianuarie 2021.

In Banat, intervalul de prognoza va debuta cu o vreme deosebit de calda pentru aceasta perioada. Temperaturile maxime vor fi, in medie, de 8 – 10 grade Celsius in primele 3 zile, apoi vor scadea treptat, urmand ca in intervalul 10 – 17 ianuarie media maximelor sa se situeze in jurul valorii de 0 grade, vremea devenind normala din punct de vedere termic.

Temperaturile minime vor avea o evolutie similara, astfel incat se vor incadra intre 4 si 6 grade la inceputul intervalului si vor fi in jurul a minus 4 grade Celsius intre 12 si 17 ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii se va mentine ridicata pe parcursul celor doua saptamani, dar in jurul datelor de 4 si 6 ianuarie, precum si in intervalul 9 – 11 ianuarie, acestea se vor semnala pe arii mai extinse si vor fi mai insemnate cantitativ.

In Crisana, la inceputul intervalului de prognoza, media regionala a temperaturilor maxime va fi de 8 – 10 grade Celsius, iar a celor minime de aproximativ 4 grade, cu mult peste normele climatologice ale perioadei.

1

Ulterior, vremea se va raci treptat, astfel incat, intre 12 si 17 ianuarie, va deveni normala din punct de vedere termic, media temperaturilor diurne urmand a se situa in jurul valorii de 0 grade, iar a celor nocturne sa coboare spre minus 6 grade Celsius. Probabilitatea pentru precipitatii mai frecvente si mai insemnate cantitativ va fi ridicata in jurul datelor de 4 si 6 ianuarie, precum si intre 9 si 12 ianuarie.

In zona Transilvaniei, regimul termic va caracteriza o vreme deosebit de calda pentru aceasta data la inceputul intervalului de prognoza, cand se vor inregistra temperaturi maxime de 7 – 8 grade Celsius si minime de 2 – 4 grade, in medie.

Apoi, vremea va intra intr-un proces de racire treptata, devenind apropiata de normal sub aspect termic, in intervalul 12 – 17 ianuarie, cand media temperaturilor maxime se va situa intre minus 2 si 0 grade, iar a celor minime va fi de aproximativ minus 8 grade. Probabilitatea de precipitatii se va mentine ridicata pe durata intervalului celor doua saptamani de prognoza, iar cantitati mai importante de apa se vor consemna cu precadere in jurul datelor de 4 si 10 ianuarie 2021.

In Maramures, temperaturile maxime in primele 3 zile ale intervalului de prognoza vor fi de 7 – 8 grade, cu mult peste mediile multianuale specifice perioadei. Ulterior, va avea loc un proces de racire a vremii, care va determina valori medii ale maximelor diurne de aproximativ minus 2 grade in ultimele zile ale intervalului de prognoza.

Regimul termic nocturn va avea o evolutie similara, astfel incat media temperaturilor minime va fi de 2 – 4 grade pe 4 si 5 ianuarie, apoi va scadea spre minus 7 – minus 6 grade in intervalul 12 – 17 ianuarie. Vor fi precipitatii in fiecare zi a intervalului de prognoza, dar in jurul datelor de 4, 5, 7 si 10 ianuarie acestea se vor semnala pe arii mai extinse si pot fi importante cantitativ.

Pentru regiunea Moldovei, vremea va fi mult mai calda decat in mod normal pentru aceasta perioada pana in data de 8 ianuarie, insa valorile termice vor fi in scadere treptata de la o zi la alta. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 8 – 9 grade la inceputul intervalului si va ajunge pana la 4 – 5 grade spre sfarsitul primei saptamani de prognoza. Regimul termic nocturn se va concretiza prin valori de 4 – 6 grade, la inceput, si de minus 1 si 1 grad Celsius, la sfarsit.

Ulterior tendinta vremii va fi una de racire, determinand astfel temperaturi apropiate de cele normale pentru jumatatea lunii ianuarie, cu valori medii de minus doua si doua grade Celsius pentru maximele termice si de minus 8 si

2

minus 4 grade pentru cele minime. Se vor semnala ploi pe arii relativ extinse in 4 si 5 ianuarie. Dupa acest episod, urmatoarele date mai favorabile precipitatiilor vor fi in 7, respectiv 10 si 11 ianuarie.

In Dobrogea, vremea va fi calda, chiar deosebit de calda in prima saptamana, comparativ cu regimul termic caracteristic acestei regiuni in aceasta perioada a anului, pana spre finalul intervalului, cand va fi apropiat de cel climatologic specific. Astfel, media temperaturilor maxime va pleca de la valori de 11 – 13 grade Celsius in perioada 4 – 7 ianuarie, se va mentine la 4 – 6 grade in intervalul 8 – 12 ianuarie, apoi va fi in scadere spre 2 grade.

Aceasta tendinta va fi urmata si de mediile valorilor termice nocturne: 4 – 8 grade Celsius la inceput, apoi 0 – 3 grade si minus 4 – minus 2 grade spre sfarsitul celor doua saptamani. In cea mai mare parte a regiunii va ploua, in general slab, in 4 si 5 ianuarie. In restul intervalului probabilitatea mai mare de aparitie a precipitatiilor va fi in datele de 7, respectiv 10 si 11 ianuarie.

In Muntenia, meteorologii prognozeaza, de asemenea, o vreme deosebit de calda pentru prima decada a lunii ianuarie in prima saptamana de prognoza. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 8 – 12 grade Celsius pana in 7 ianuarie, perioada in care media valorilor termice nocturne va avea variatii in functie de gradul de acoperire al cerului cu nori, si va fi in general de 3 – 6 grade.

In intervalul 8 – 12 ianuarie valorile termice vor fi in scadere treptata, insa se vor mentine peste cele specifice perioadei, iar spre sfarsitul intervalului de prognoza acestea se vor apropia de cele normale. Astfel, mediile maximelor vor pleca de la valori de 6 grade si vor ajunge la doua grade Celsius, iar ale celor minime se vor incadra intre minus 6 si 0 grade. Se vor semnala ploi in toata regiunea in 4 si 5 ianuarie. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in intervalul 9 – 12 ianuarie.

In regiunea Olteniei, vremea va fi deosebit de calda pentru prima saptamana din ianuarie. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 8 – 10 grade pana in 7 ianuarie, interval in care media temperaturilor minime va avea variatii in functie de nebulozitate si va fi in general de 2 – 4 grade. In perioada 8 – 12 ianuarie temperatura aerului va scadea treptat, insa se va mentine peste valorile climatologice specifice, iar spre sfarsitul intervalului de prognoza se va apropia de cea normala pentru jumatatea lunii ianuarie.

Astfel, vor fi medii ale maximelor termice ce vor pleca de la valori de 5 – 6 grade si vor ajunge spre doua grade si ale temperaturilor minime cuprinse

3

intre minus 6 si minus un grad. Se vor semnala ploi pe arii relativ extinse in jurul datelor de 4 si 6 ianuarie, precum si in intervalul 9 – 12 ianuarie 2021.

La munte, valorile termice diurne vor fi usor pozitive in primele zile ale intervalului de prognoza si se vor situa, in medie, in jurul a 3 grade Celsius. Apoi, vremea se va raci, iar intre 8 si 17 ianuarie media temperaturilor maxime va fi de minus 6 si minus 4 grade. Regimul termic nocturn se va caracteriza prin valori medii exclusiv negative, situate intre minus 2 grade Celsius la inceputul intervalului si minus 12 grade la sfarsit. Vor fi precipitatii pe tot parcursul celor doua saptamani de prognoza, dar in jurul datei de 4 ianuarie acestea se vor semnala pe arii extinse si vor fi importante cantitativ.

APIA si SUBVENTII

PLATA APIA PE HECTAR ADĂUGATĂ LA SUBVENȚIA PE SUPRAFAȚĂ ÎN 2021! Agroinfo : 05 ianuarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021! Fermierii români beneficiază în anul 2021 de o plată suplimentară pe hectar, o plată redistributivă, cu condiția ca România să notifice acordarea acestei plăți la Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021 pentru plata aferentă acestui an și 1 august 2021 pentru plata aferentă anului viitor.

Noul regulament european, publicat la sfârșitul anului 2020 în Jurnalul Oficial UE, reglementează acordarea tuturor schemelor de plăți din agricultură pentru anii de tranziție 2021-2022. Noul regulament modifică anumite articole din Regulamentul 1.307/2013 încă în vigoare până la intrarea în drepturi depline a noii Politici Agricole Comune (PAC).

Astfel, fermierii români pot beneficia și anul acesta și anul viitor de plata redistributivă cu condiția ca România să notifice Comisia Europeană despre acordarea acestei plăți.

Statele membre pot decide, până la data de 1 august a oricărui an dat, să acorde, începând cu anul următor, o plată anuală fermierilor care au dreptul la o plată în cadrul schemei de plată de bază menționate în capitolul 1 secțiunile 1, 2, 3 și 5 sau în cadrul schemei de plată unică pe suprafață menționate în capitolul 1 secțiunea 4 (denumită în continuare „plata redistributivă”). Statele membre pot lua o astfel de decizie până la data de 19 februarie 2021 pentru anul calendaristic 2021 și până la data de 1 august 2021 pentru anul calendaristic 2022.

4

Statele membre care aplică deja plata redistributivă își pot revizui decizia de a acorda o astfel de plată sau detaliile schemei până la data de 19 februarie 2021 pentru anul calendaristic 2021 și până la data de 1 august 2021 pentru anul calendaristic 2022. Statele membre notifică Comisiei orice astfel de decizie până la data relevantă menționată., precizează REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.

În vederea finanțării plății redistributive, statele membre pot decide, până la data menționată, să utilizeze până la 30 % din plafonul național anual. Statele membre notifică Comisiei procentul menționat până la data de 19 februarie 2021 pentru anul calendaristic 2021 și până la data de 1 august 2021 pentru anul calendaristic 2022.

Sprijin pentru crescătorii de bivoli în exercițiul financiar 2021-2027 5 ianuarie 2021

In vizita la ferma unui crescator de bivoli din judetul Salaj, europarlamentarul Daniel Buda reuseste sa creioneze pe pagina sa de facebook, atat o imagine fascinanta a gospodariilor traditionale de odinioara, cat si o sinteza a situatiei actuale in care se afla efectivele autohtone de bivoli.

“Cei care au peste 45 de ani își mai aduc aminte cu siguranță, de ciurdele întâlnite în fiecare dimineață pe drumurile mai mult sau mai puțin circulate, mai ales în Transilvania. De pomină sunt și vacantele petrecute la bunici, unde ne întreceam unii cu alții, sorbind din laptele cu spumă abia muls în “șuștar” de mâinile îndemânatice a celor care au contribuit din plin la dezvoltarea agriculturii din acele vremuri.

Astăzi, în locul ciurdelor de altădată, te-ai fi așteptat să găsești ferme moderne și dotate cu noile tehnologii. Din nefericire însă, frumoasele cornute le mai găsim doar în pozele bunicilor sau ici colo pe la câte un fermier care se încăpâțânează să reușească în acest domeniu. O astfel de fermă am vizitat astăzi în județul Sălaj. Cele câteva zeci de capete se constituie, putem spune, într-o afacere de familie. Fondurile europene sunt prezente și aici, dovadă fiind adăpostul modern și condițiile de

5

întreținere:“vacile mele beau apă de la rețea și mi-s dragi ca ochii din cap“, este relatarea fermierului.

Bivolul românesc este o rasă rustică și rezistentă. Trebuie găsite mecanisme de ameliorare a acestuia. Sunt la curent cu problemele de genul ce a fost prima dată „oul sau găina.“ Sau altfel spus, de unde începem să acordăm certificate de origine pentru masculii aparținând acestei specii. Laptele și carnea de bivol sunt recunoscute ca având calități benefice pentru sănătate. Din păcate, numărul de bivoli a scăzut foarte mult în România și asta deoarece întreținerea și creșterea acestora sunt mult mai mari decât prețul de vânzare, riscurile ca această specie să devină o raritate în România fiind mari.

În același timp, dificultățile și lipsa unei forțe de muncă calificată și stabilă, a unei piețe predictibile și capabilă să absoarbă întreaga cantitate de carne la prețuri care să le depășească pe cele de cost reprezintă neajunsuri suficiente pentru a nu permite o dezvoltare constantă a sectorului.

Plecând de la aceste realități incontestabile pentru oricine coboară în teren, am reușit să obținem în regulamentul privind PAC dezvoltarea unor mecanisme de sprijin pentru crescătorii de bivoli. Astfel, sprijinul cuplat va fi în continuare disponibil pentru exercițiul financiar 2021-2027. Legislația de la nivel național împreună cu politicile europene trebuie să înglobeze cele mai bune mecanisme pentru a putea susține în continuare crescătorii de bivoli!”

BUGET MAI MARE ÎN 2021 PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA!Agroinfo 05 ianuarie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA ANUL ACESTA. Noul regulament european permite României să crească bugetul pentru plățile directe ale fermierilor cu un procent de 25% din plafonul alocat pentru dezvoltare rurală. Banii pot fi transferați la subvențiile fermierilor din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), din care sunt finanțate măsuri de dezvoltare rurală.

Conform REGULAMENTULUI (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022, este aprobat transferul de fonduri între Pilonul 1 plăți directe și Pilonul 2 dezvoltare rurală. Astfel, România poate să transfere până la 25% din plafonul alocat pentru Pilonul 2 dezvoltare rurală către Pilonul 1 plăți directe.

6

Statele membre  pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe, până la 15 % sau, în cazul Bulgariei, Estoniei, Spaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Finlandei și Suediei, până la 25 % din cuantumul alocat sprijinului finanțat din FEADR în exercițiul financiar 2022 prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și în exercițiul financiar 2023 prin acte legislative ale Uniunii adoptate după adoptarea Regulamentului (UE) 2020/2093 al Consiliului. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru sprijin finanțat din FEADR. Respectiva decizie este notificată Comisiei până la data de19 februarie 2021 pentru exercițiul financiar 2022 și până la data de 1 august 2021 pentru exercițiul financiar 2023 și stabilește procentajul ales, menționează documentul UE.

Transferul de fonduri se poate face și de la Pilonul 1 plăți directe la Pilonul 2 dezvoltare rurală, într-un procent mai mic decât transferul de la Pilonul 2 la Pilonul 1, adică 15%, cu condiția ca România să notifice Comisia Europeană până la termenele menționate mai sus. Dar, de obicei, România nu ia din bugetul alocat plăților directe ale fermierilor ca să transfere la măsuri de dezvoltare rurală, mai degrabă a transferat fonduri de la dezvoltare rurală la subvențiile fermierilor.  

„Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de sprijin suplimentar finanțat din FEADR în exercițiile financiare 2022 și 2023, până la 15 % din plafoanele lor naționale anuale pentru anii calendaristici 2021 și 2022 stabilite în anexa II la prezentul regulament. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru acordarea plăților directe. Respectiva decizie este notificată Comisiei până la data de 19 februarie 2021 pentru anul calendaristic 2021 și până la data de 1 august 2021 pentru anul calendaristic 2022 și stabilește procentajul ales.”

Conform noului regulament UE, României i-a fost alocat un buget pentru dezvoltare rurală, pentru anul 2021, de 1.181.006.852 euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 204.761.482 euro.

APIA: Cererile pentru subventionarea motorinei, depuse pana la 1 februarie Agroromania.ro 05 Ian. 2021 in: Subventii

APIA anunta ca toate cererile din trimestrul IV pentru subventionarea motorinei utilizate in agricultura trebuie depuse pana la 1 februarie 2021."Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari ca pana la data de 01 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plata pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitatile de motorina achizitionate si utilizate in agricultura, aferente perioadei 01

7

octombrie - 31 decembrie 2020 (trim. IV al anului 2020)", se mentioneaza in comunicat.

Potrivit sursei citate, cererile se depun la Centrele Judetene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucuresti, de catre administrator/reprezentantul legal sau imputernicitul acestuia, caz in care imputernicirea este emisa de catre administratorul/reprezentantul legal si este insotita de copia actului de identitate al persoanei imputernicite.

Totodata, ajutorul de stat se acorda sub forma de rambursare a diferentei dintre rata accizei standard si rata accizei reduse (stabilita la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor mecanizate in agricultura a carui valoare unitara este de 1,5258 lei/litru.

Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu"   Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...

Subventionarea se acorda in baza Hotararii Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura cu completarile si modificarile ulterioare si a Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare si control, precum si formularistica necesara aplicarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura cu completarile si modificarile ulterioare.

MINISTRUL OROS: SUBVENȚII APIA DOAR PENTRU ADEVĂRAȚII FERMIERI! Agroinfo 05 ianuarie 2021 - DECLARAȚIE. Este esențială îndepărtarea vânătorilor de subvenții, pentru a lăsa loc adevăraților fermieri, a postat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa Facebook, referindu-se la câteva dintre țintele pe care se va concentra în acest an conducerea Ministerului Agriculturii.

Am prezidat astăzi ședința de Colegiu a MADR, alături de secretarii de stat Gheorghe Ștefan, Aurel Simion și de secretarul general al MADR, Ionuț Nica.

În cadrul ședinței, am subliniat că în următorii ani, împreună cu echipa MADR, voi pune accent pe realizarea țintelor din Programul de Guvernare,

8

astfel încât să fie atinse obiectivele care sunt identificate și în Programul Național Strategic 2021-2027.

Între acestea, am amintit: consolidarea mediului asociativ, corectarea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, reducerea gradului de meteodependență a agriculturii prin realizarea de investiții în irigații, reducerea gradului de depopulare al zonelor rurale.

De asemenea, am punctat că este esențială îndepărtarea vânătorilor de subvenții, pentru a lăsa loc adevăraților fermieri, dar m-am referit și la importanța creșterii forței de muncă calificată în agricultura din România, dezvoltarea învățământului dual agricol și a cercetării, precum și la promovarea mai intensivă a produselor locale și tradiționale românești, a anunțat astăzi, 5 ianuarie 2021, șeful de la Agricultură.

Anunțul ministrului Adrian Oros despre plata subvențiilor APIA către fermieri! Ramona Dascălu - 5 ianuarie 2021

Adrian Oros, despre prioritățile Ministerului Agriculturii în următorii ani! Ministrul Adrian Oros a avut o primă ședință de Colegiu a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) după ce a preluat la finalul anului trecut conducerea ministerului Agriculturii în guvernul Florin Cîțu. În cadrul

9

ședinței de astăzi, marți – 5 ianuarie, ministrul Oros a dezvăluit că, în continuare, va pune accent pe realizarea țintelor din programul de guvernare.

Ministrul Agriculturii a trecut în revistă și câteva dintre obiectivele pe care împreună cu echipa sa vrea să le ducă la îndeplinire. Printre acestea, se numără consolidarea mediului asociativ, corectarea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, realizarea de investiții în irigații, precum și îndepărtarea vânătorilor de subvenții.

”Am prezidat astăzi ședința de Colegiu a MADR, alături de secretarii de stat Gheorghe Ștefan, Aurel Simion și de secretarul general al MADR, Ionuț Nica. În cadrul ședinței, am subliniat că în următorii ani, împreună cu echipa MADR, voi pune accent pe realizarea țintelor din Programul de Guvernare, astfel încât să fie atinse obiectivele care sunt identificate și în Programul Național Strategic 2021-2027. Între acestea, am amintit: consolidarea mediului asociativ, corectarea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, reducerea gradului de meteodependență a agriculturii prin realizarea de investiții în irigații, reducerea gradului de depopulare al zonelor rurale. De asemenea, am punctat că este esențială îndepărtarea vânătorilor de subvenții, pentru a lăsa loc adevăraților fermieri, dar m-am referit și la importanța creșterii forței de muncă calificată în agricultura din România, dezvoltarea învățământului dual agricol și a cercetării, precum și la promovarea mai intensivă a produselor locale și tradiționale românești”, a arătat ministrul Agriculturii Adrian Oros, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

ATENȚIE! ÎNCEP CONTROALELE ÎN FERME ȘI GOSPODĂRII! ACTELE OBLIGATORIU DE PREZENTAT! Agroinfo 05 ianuarie 2021

DOCUMENTELE CARE VĂ SCAPĂ DE SANCȚIUNI! Crescătorii de animale din România, ferme sau gospodării, trebuie să păstreze

10

documentele de achiziție a materialului seminal, facturi sau documentul de transport pentru ca în cazul unui control să poată prezenta aceste documente. Lipsa documentelor înseamnă sancționarea crescătorului și excluderea de la plata despăgubirilor în cazul în care în fermă sau gospodărie se depistează pestă porcină africană, avertizează Vlad Alexandru, pe un grup Facebook cu profil agricultură.

Tinand cont ca incepe activititatea după trecerea sarbatorilor vor reîncepe și controalele în ferme și gospodarii , va recomand tuturor sa păstrați documentele de achiziție a materialului seminal, facturi sau în lipsa acestora păstrați documentul de transport și chitanta cu care ați achitat la curier în așa fel ca în cazul unui control sa știți exact de la cine ați achizitionat altfel veți fi sanctionati iar în cazul în care se depisteaza prezenta PPA în gospodărie nu veți fi despagubiti nici pentru porcii ucisi de autorități dacă nu dovediti ca ați introdus material seminal autorizat. În linkul următor puteți găsi lista centrelor și a PFA-urilor autorizate sa recolteze și sa comercializeze material seminal : Va doresc un an nou plin de realizări și fără evenimente neplăcute! Îi avertizează crescătorul de porci Vlad Alexandru pe fermieri, pe grupul Asociația pentru protecția și informarea cumpărătorilor de porci, administrat de el.

AFIR si FINANTARI

MADR: BANI DISPONIBILI DE ASTĂZI PENTRU TINERII FERMIERI!Agroinfo 04 ianuarie 2021 OFICIAL. De astăzi, 4 ianuarie 2021, s-a lansat sesiunea de depunere de

11

proiecte pentru sub-măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – DIASPORA, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO. Ajutorul este în valoare de maxim 50.000 euro/fermier, 100% nerambursabil.

Noutatea acestei sesiuni constă în eliminarea unor condiții care trebuiau îndeplinite pentru accesarea submăsurii, ceea ce conduce la facilitarea accesului tinerilor din DIASPORA care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole.

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000 euro.

Linia de finanțare este deschisă până la data de 4 mai 2021, ora 16.

Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii

12

din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.  O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

13

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

14

ALTELE

v

15

16

Ce așteaptă fostul ministru Petre Daea de la actualii guvernanți pentru 2021 5 ianuarie 2021

La debut de an și de nou exercițiu financiar multianual, Petre Daea și-a sintetizat, pe pagina proprie de socializare, activitatea din mandatul său de ministru al Agriculturii, adaugând și o listă de obiective pe care consideră necesar să le includă în programul de guvernare, și să le realizeze actualii guvernanți.  

“In 4 ianuarie 2017, in fața președintelui Klaus Iohannis am depus jurământul de credință pentru țară.

17

Cu emoția momentului și a răspunderii statale, după eveniment, m-am prezentat la Ministerul Agriculturii, intrând în activitatea zilnică a acestui șantier cu foc continuu din agricultură.La întâlnirile organizate cu specialiștii din minister, le-am prezentat obiectivele de guvernare, spunându-le că am venit să construiesc cetatea cu oamenii cetății.Așa am făcut.După întâlnirile de lucru care au durat până seara târziu, mi-a rămas noaptea la dispoziție să fac ceea ce îmi propusesem și anume, să văd în prima zi de mandat, una din principalele stații de pompare din sistemul național de irigații.Fiind cea mai aproape de București, asigurându-mi o deplasare rapidă, am plecat la stația de pompare Kama, județul Giurgiu, al treilea agregat de pompare în ordinea capacității de refulare.O zi mai aspră ca acum, cu temperaturi scăzute și cu precipitații, ningea. Ajutat de un echipaj de poliție am reușit să identific locația.Intrând cu greu în incintă, ajungând pe stația plutitoare, am descoperit cabina paznicului ce se odihnea în locul rezervat.Stând de vorbă, preț de câteva zeci de minute, în dialogul nesiguranței citit în ochii paznicului, că eu sunt ministrul agriculturii, am luat informațiile necesare pentru a putea să înțeleg tabloul realității.La orele 23:00 purtam discuții cu responsabilii din sistem, constatând un lucru pe care-l bănuiam, că între informațiile centralizate la minister și situația din teren sunt diferențe, ceea ce s-a și confirmat.Nu am urmărit greșeli pentru a le sancționa, ci am căutat soluțiile pentru care am fost investit, în rezolvarea marilor probleme ale agriculturii, unde refacerea sistemului de irigații constituia prioritatea zilei, chiar dacă era ianuarie și ningea.Acest semnal al preocupării a fost suficient și bine receptat de toți lucrătorii din ANIF și minister, iar munca lor s-a concentrat pe îndeplinirea obiectivelor din Programul național de reabilitare a sistemului de irigații, aprobat prin legea 269 din 2015 de către Parlamentul României.Prin muncă și analize zilnice, cu verificări în teren, s-au pus în planul execuției obiectivele de investiții prevăzute in Programul de refacere a sistemului de irigații, construit cu multe sacrificii și distrus de-a lungul vremii, cu excepția a doua perioade: 2001—2004 și 2017- 2020. Faptele stau mărturie.Am prezentat acest episod cu semnificația zilei pentru a se înțelege de către guvernanți că acest obiectiv statal este de o importantă deosebită și că refacerea lui înseamnă prevederi bugetare și multă muncă, zi și noapte, indiferent de vreme și de vremuri.Din nefericire, în anul 2020 ritmul de execuție nu s-a mai respectat, nu s-au

18

deschis noi șantiere, blocându-se activitatea celor aflate în lucru.Păcat!

Suntem în perioada fundamentării bugetului!Sugerez actualilor guvernanți ca la fundamentarea bugetului pentru agricultură să nu neglijeze următoarele obiective:1.continuarea programului de reabilitare a irigațiilor;2.continuarea lucrărilor de execuție la canalul Siret – Bărăgan,3.continuarea investițiilor pentru combaterea grindinei și stimularea precipitațiilor;4.punerea in aplicare a Legii Muntelui;5.susținerea cercetării;6.susținerea Băncii de gene Buzău;7.punerea in aplicare a legilor pentru susținerea produselor deficitare în zootehnie, horticultură, piscicultură și apicultură;8.susținerea produselor tradiționale românești;9.stimularea dezvoltării rețelei de depozitare și comercializare a produselor românești pe piața interna si externa;10.asigurarea sumelor pentru subvenții, investiții ținându-se seama de noul concept al Politicii Agricole Comune.

Pentru toate acestea există legislație pusă de acord cu Comisia Europeană.În dialogul public, anumiți ”specialiști”, care au tot vorbit de-a lungul vremii, dar din nefericire faptele nu s-au văzut, afirmă cu insistență că sunt programe pentru irigații cu susținere din sumele repartizate de Comisia Europeană.Este foarte bine și trebuie folosite și acestea, țara având nevoie de ele, dar pentru prezent este greșit, nu trebuie să așteptăm, trebuie să le susținem și din bugetul național.Banii europeni vor veni prin procedurile Comisiei Europene, nu vin imediat și vor dura ani, mai ales în nou concept al Politicii Agricole Comune.Se pune fireasca întrebare ce facem până atunci, cum irigăm culturile la vară, cum le protejăm și cum ajutăm concret fermierii români, pentru că timpul pierdut nu-l putem recupera.Răspunsul este clar, direct, practic, legal, și se află în mâna actualilor guvernanți.Aveți bază legală, repartizați banii în bugetul pentru agricultură, îi veți primi înzecit înapoi, prin producțiile obținute, locurile de muncă păstrate și multiplicate, câștigul fermierilor, reglarea balanței comerciale și alte avantaje pe orizontală, asigurând astfel hrană sănătoasă produsă în țară pentru consumatorii români.Nu mai aveți constrângeri de deficit bugetar!Aveți tot ce vă trebuie, stimați guvernanți, nu va lipsește nimic, sunt

19

proiecte, sunt legi, aveți libertatea deplină de a construi un buget pentru binele agriculturii românești, în folosul românilor.În agricultură este o regulă de fier: nu se întrerupe ce s-a început si se face la timp, orice program poate fi îmbunătățit, modificat, dar nu oprit! Este loc și pentru altele noi.Prin grija și munca fermierilor câmpul arata bine – bravo lor!Ogoarele executate, culturile răsărite, cerealele înfrățite, practic câmpul râde, dar poate plânge daca nu facem ce trebuie și mai ales la timp.În speranța că acest mesaj a fost înțeles pe deplin, urez sănătate tuturor și succes fiecăruia.Făuritorilor de hrană ai țării le urez un an agricol bun!La mulți ani! “

Europarlamentarul Daniel Buda: Îi invit pe fermieri să colaboreze la elaborarea PNS! Ramona Dascălu - 5 ianuarie 2021

Europarlamentarul Daniel Buda reamintește fermierilor români că au fost publicate recomandările Comisiei Europene privind Planul Național Strategic (PNS) și îi invită pe aceștia să colaboreze cu autoritățile naționale în elaborarea acestuia pentru ca nevoile din teren să se regăsească în acest plan. Trebuie subliniat însă că acest lucru nu depinde de fermierii români întrucât până la acest moment nu fost chemați de către ministrul Agriculturii Adrian Oros la consultări pe această temă.

Invitația europarlamentarului Daniel Buda vine deci să grăbească demersul consultărilor dintre Ministerul Agriculturii și fermierii români.

”PAC post 2020: Comisia Europeană a publicat recomandările pentru elaborarea planurilor naționale strategice! Planurile naționale strategice reprezintă un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC, pe baza unei analize a condițiilor și nevoilor lor, cu scopul de a atinge obiectivele specifice ale PAC. Comisia oferă recomandări pentru fiecare stat membru, iar acestea sunt legate de cele nouă obiective specifice PAC care ating provocările de mediu, sociale și economice și de un obiectiv transversal privind cunoașterea

20

și inovarea. Invit fermierii să colaboreze cu autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri”, este mesajul transmis de europarlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina sa de Facebook.

……………………….

LEGISLATIE

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2117/2020 privind reînnoirea autorizării selenometioninei produse de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-3399 cu noua denumire "drojdie seleniată Saccharomyces cerevisiae CNCM I-3399" ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 900/2009 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2118/2020 privind reînnoirea autorizării Pediococcus pentosaceus DSM 16244 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 514/2010 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2119/2020 privind reînnoirea autorizării preparatului de acid citric, acid sorbic, timol şi vanilină ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de porcine (înţărcate), a puilor de carne, a puicuţelor de ouă, a tuturor speciilor aviare minore de carne şi a tuturor speciilor aviare minore de ouă şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1117/2010 şi (UE) nr. 849/2012 (titularul autorizaţiei: Vetagro SpA) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2120/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1964 în ceea ce priveşte autorizarea unui preparat de montmorilonit-ilit ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2121/2020 privind autorizarea unui preparat de 6-fitază produsă de Komagataella phaffii DSM 32854 ca aditiv

21

pentru hrana tuturor speciilor de păsări de curte, a păsărilor ornamentale, a purceilor, a porcilor la îngrăşat, a scroafelor şi a speciilor minore de porcine la îngrăşat sau de reproducţie (titularul autorizaţiei: Huvepharma EOOD) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

Hotărârea nr. 1025/2020 pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 51/2019, Guvernul României Va intra în vigoare la 06.01.2021

Hotărârea nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, Guvernul României Va fi modificat de HG 1025/2020 la 06.01.2021

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, din 30.01.2019, Guvernul României Va fi modificat de HG 1025/2020 la 06.01.2021

Ordinul nr. 6102/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Topliţa, comuna Topliţa, judeţul Hunedoara, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 6 din 05.01.2021. A intrat în vigoare la 05.01.2021

Ordinul nr. 4660567/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Popeşti-Leordeni, cu satul aparţinător Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă

Publicat în Mof I nr. 1 din 04.01.2021. A intrat în vigoare la 04.01.2021

Ordinul nr. 4660568/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1 din 04.01.2021. A intrat în vigoare la 04.01.2021

Ordinul nr. 4660566/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Dobroeşti, cu satele aparţinătoare Dobroeşti şi Fundeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1 din 04.01.2021. A intrat în vigoare la 04.01.2021

Ordinul nr. 4660563/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Chiajna, cu satele aparţinătoare Chiajna, Dudu şi

22

Roşu, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1 din 04.01.2021. A intrat în vigoare la 04.01.2021

Ordinul nr. 4660564/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1 din 04.01.2021. A intrat în vigoare la 04.01.2021

Ordinul nr. 4660565/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Corbeanca, cu satele aparţinătoare Corbeanca, Ostratu, Petreşti şi Tamaşi, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1 din 04.01.2021. A intrat în vigoare la 04.01.2021

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 2126/2020 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2119/2020 privind reînnoirea autorizării preparatului de acid citric, acid sorbic, timol şi vanilină ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de porcine (înţărcate), a puilor de carne, a puicuţelor de ouă, a tuturor speciilor aviare minore de carne şi a tuturor speciilor aviare minore de ouă şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1117/2010 şi (UE) nr. 849/2012 (titularul autorizaţiei: Vetagro SpA) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.01.2021

………………….

INTERNE

PRO AGRO: FERMIERII SĂ FIE VACCINAȚI CU PRIORITATE! Agroinfo 05 ianuarie 2021

23

Doar fermierii sănătoși pot produce hrană sănătoasă.

CAMPANIE VACCINARE ANTI COVID 19. Federația Națională PRO AGRO solicită ca fermierii, lucrătorii din agricultură și industria alimentară să aibă prioritate la vaccinare. Federația PRO AGRO a transmis un comunicat pentru AGROINFO. În contextul în care în toate țările Uniunii Europene a fost începută campania de imunizare a populației împotriva Covid-19, însă așa cum era de așteptat această campanie se preconizează a dura o perioadă semnificativă de timp, având în vedere numărul limitat de doze de vaccin disponibile;

Federația Națională PRO AGRO se alătură celor mai importante organizații ale fermierilor și ale industriei alimentare, și solicită ca la nivelul

24

autorităților în drept să stabilească Strategia Națională de Vaccinare să se țină cont de recomandările Comisiei Europene care includ lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară ca și sector esențial în afara celui de sănătate publică. Federația Națională PRO AGRO solicită în consecință ca Strategia Națională de Vaccinare să fie adaptată în acest sens, și din dozele de vaccin disponibile să fie vaccinați, prioritar, și lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară.

Federația Națională PRO AGRO solicită ca la momentul adaptării Strategiei Naționale de Vaccinare partenerii sociali, mediul asociativ, să fie consultați, în acest mod fiind posibilă organizarea facilă a campaniei de vaccinare.

Securitatea alimentară nu poate fi menținută decât asigurând sănătatea și securitatea tuturor lucrătorilor din Agricultură și din Industria Alimentară, aceștia riscându-și propria sănătate de la apariția pandemiei pentru asigurarea necesarului de alimente populației.

Alăturăm prezentei și scrisoarea de susținere a reprezentanților producătorilor europeni.

Cu deosebită considerație,Ionel ARION Președinte Federația Națională PRO AGRO

2020 vs. 2015. Cum a influenţat seceta din cei doi ani agricoli vânzările de terenuri mari: în 2020 s-au vândut circa 400 ha, pe când în 2015 s-au vândut cu 1.000 ha mai mult Florentina Niţu 05.01.2021, Agrobusiness

Cea mai mare tranzacţie din 2020 este realizată de Gemuseland România, deţinută de Maria Doris Schlereth, cetăţean german, care a cumpărat 107 hectare de teren arabil de la o familie din localitatea Jebel, judeţul Timiş, cu 3,3 milioane de lei, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii.

♦ În anii dificili, precum aceştia, presaţi de lipsa cash-ului, oamenii şi-au scos terenurile la vânzare.

25

În 2020, an ce tocmai s-a încheiat, vânzările de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, au însemnat 12 tranzacţii şi aproximativ 400 de hectare vândute, pentru că seceta severă a redus veniturile fermierilor, iar incertitudinea condiţiilor meteo şi incertitudinea viitorului i-a făcut pe fermieri să fie mai atenţi pe ce dau banii pe care-i scot din buzunar.

Totuşi, în 2015, an în care seceta pedologică din perioada aprilie – septembrie a dus la pierderi de cel puţin 30% pentru anumite culturi, din contră, vânzările de terenuri agricole mari au ajuns la aproape 1.400 de hectare, prin intermediul a 30 de tranzacţii, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii.

O PRIMĂRIE CUMPĂRĂ LÂNĂ DE OAIE! PRIMĂRIA ARE O MANUFACTURĂ! Agroinfo 05 ianuarie 2021 - VALORIFICAREA LÂNII. Manufactura de lână din orașul Zlatna, județul Alba, a fost recent pusă în funcțiune, după ce a fost achiziționată de către Primărie. Potrivit informațiilor transmise de către Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, aceasta va funcționa zilnic, începând din data de 7 ianuarie 2021, ea fiind capabilă să producă în jur de 50 de kilograme de lână în fiecare zi.

De asemenea, sunt căutați oameni dornici de a opera această mașinărie, primarul localității declarând că echipa nu este completă încă, iar ajutorul este căutat.

Prețul echipamentului a fost unul modest, a adăugat Ponoran, el fiind achiziționat la preț „de fier vechi”. În total, cu prețurile de montare puse „la socoteală” acesta a costat 15 000 de lei.

Primarul Zlatnei a subliniat că manufactura va mai prelucra și lâna țurcană, specifică zonei, care aparține și celei mai vechi rase de oi din țara noastră.

Investiția va ajuta la recuperearea lânii care, din păcate, acum se aruncă în loc să se valorifice. Silviu Ponoran a anunțat că a ajuns la un acord cu antreprenorul Tică Darie, urmând ca acesta să producă covoare artizanale, din lâna procurată și chiar uniforme pentru NATO, potrivit Prima TV.

Mai nou și NATO realizează că cele mai bune haine militare sunt hainele din lână adevărată. Lâna țurcană e mai aspră, se folosește foarte mult acum și la saltele, a declarat primarul Silviu Ponoran.

Tică Darie este celebrul moldovean din Suceava, acum în vârstă de 28 de ani, care a pus pe picioare o mică afacere în Roșia Montană, acum vreo 7 ani: vinde articole vestimentare din lână, croșetate de femeile din comună.

26

https://agro-tv.ro/solutie-gasita-de-un-primar-pentru-valorificarea-lanii/

În 2013, când a început cu primii ciorapi expuși pe internet, totul părea a fi doar o distracție online. În ziua de azi, femeile trecute de 60 de ani, majoritatea, din câteva zeci de familii din Roșia Montană, croșetează ciorapi din lână, fulare sau căciuli. Acesta a studiat design multimedia în Copenhaga, Danemarca.

În 2014 a înființat ”Made in Roșia Montană”, iar în ianuarie 2015 a fost lansat magazinul online, scrie ziarulunirea.ro.

AVERTISMENT! Ce dovadă trebuie sa aveți pentru despăgubire în caz de PPA 5 ianuarie 2021 Pe grupul de facebook “Asociatia pentru protectia si informarea cumparatorilor de porci”, Vlad Alexandru adresează o recomandare utilă, în special acum, la început de an, tuturor gospodarilor și fermierilor crescători de porci, pentru a evita pierderea despăgubirilor în caz de PPA. Iată ce precizări aduce:

“Ținând cont că începe activitatea după trecerea sărbătorilor, vor reîncepe și controalele în ferme și gospodării. Vă recomand tuturor să păstrați documentele de achiziție a materialului seminal, facturi, sau în lipsa acestora să păstrați documentul de transport și chitanța cu care ați achitat la curier, în așa fel, ca în cazul unui control să știți exact de la cine ați achiziționat, altfel veți fi sancționați, iar în cazul în care se depistează prezența PPA în gospodărie, nu veți fi despăgubiți nici pentru porcii uciși de autorități, dacă nu dovediți că ați introdus material seminal autorizat.

În linkul următor puteți găsi lista centrelor și a PFA-urilor autorizate să recolteze și să comercializeze material seminal: http://www.anarz.eu/…/20200203%20Registrul%20centrelor…

Vă doresc un an nou plin de realizări și fără evenimente neplăcute!”

27

Florin Panfile, Toneli Holding: Vom investi în ferme bio, vom scoate pe piaţă pentru prima dată o producţie de 8 milioane de ouă bio Florentina Niţu 04.01.2021,

Florin Panfile, director comercial al producătorului de ouă Toneli Holding: Principala ecuaţie pe care va trebui să o rezolve orice jucător din această piaţă în 2021 va fi volatilitatea pieţei, impredictibilitatea sa. Cum faci ca piaţa din aval şi cea din amonte să-ţi dea preţuri constant. „Principala ecuaţie pe care va trebui să o rezolve orice jucător din această piaţă în 2021 va fi volatilitatea pieţei, impredictibilitatea sa“.

Toneli Holding, liderul pieţei locale de ouă, cu venituri nete de peste 100 de milioane de lei în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, pariază în acest an pe segmentul bio, în contextul în care consumatorii caută diversitate, produse mai sănătoase şi preţuri constante, potrivit reprezentanţilor companiei. „Vom scoate pe piaţă în 2021, pentru prima dată, o producţie de 8 milioane de ouă bio. Vom investi în ferme bio şi vom lansa un produs auxiliar pentru agricultura mare – fertilizator organic provenit din fermele noastre“, a spus Florin Panfile, director comercial al producătorului de ouă Toneli Holding, în cadrul emisiunii speciale ZF Live dedicată suplimentului „Industria alimentară“.

Şeful INS, Tudor Andrei, explică de ce lucrează de fapt zeci de mii de români în abatoarele din Germania, Olanda şi Anglia: Exportăm nejustificat materii prime agricole şi importăm iraţional produse agroalimentare prelucrate. O analiză pe 30 de ani a deficitelor comerţului exterior cu produse agro-alimentare 05.01.2021,

Articolul de mai jos face parte dintr-o succesiune de articole ce vor prezenta caracteristici ale comerţului exterior cu produse agroalimentare al României cu Bulgaria, Ungaria si Polonia, ca rezultat al unui demers iniţiat cu ceva timp în urma, având ca obiectiv

28

evaluarea, prin cifre statistice, a perioadei de treizeci de ani de la revoluţia din decembrie 1989.

În această activitate am fost mult încurajat şi de îndemnurile unor persoane deosebite mie, veritabile repere profesionale şi morale. Unul dintre aceştia, a fost eminentul profesor universitar dr. Petre Frangopol, membru de onoare al Academiei Romane, reputat cercetator în domeniul biofizicii  şi al chimiei biofizice care, din pacate, în urma cu câteva zile a plecat dintre noi.

Aducându-i, în semn de apreciere, piosul omagiu al autorului, dedic această lucrare distinsului cercetator aflat în căutarea permanentă a excelenţei.

Statistica oficială din orice ţară, precum şi oficiile internationale de statistica, oferă o bogăţie de date pentru caracterizarea schimburilor comerciale cu produse dintre ţări.  Seriile de date definite pentru perioade mari de timp sunt surse importante pentru identificarea unor caracteristici ale importurilor şi exporturilor. 

Pentru orice ţară şi în orice perioadă istorică asigurarea unui echilibru reciproc avantajos între exporturile şi importurile de mărfuri este un obiectiv important în politica de stimulare a dezvoltării sustenabile a acesteia într-un orizont de timp mediu şi lung. În sens contrar, exportul de materii prime în contrapondere cu importul de produse prelucrate cu valoarea adăugată mare reprezintă un dezavantaj major pentru dezvoltarea unei ţări, mai ales în actualele condiţii ale competiţiei globale. Această problemă este cu atât mai preocupanta dacă se au în vedere deficitele excesive realizate de o ţară în domeniul comerţului exterior în general, şi în special cel cu produse agroalimentare, în condiţiile în care ţara în cauza are un potenţial natural mare pentru dezvoltarea agriculturii, o largă piaţă de desfacere la nivel naţional şi internaţional şi căi de transport ieftine ca urmare a poziţionarii ei geopolitice. Fiecare dintre cei trei factori susmenţionati, cu atât mai mult toţi împreună îşi pot manifesta eficienţa în asigurarea echilibrului între exporturile şi importurile de produse agroalimentare numai în măsura în care produsele agricole primare obţinute în agricultură sunt supuse unui proces de prelucrare în capacităţi de procesare de pe teritoriul naţional. Este de la sine înţeles că prin exportul acestor produse obţinute în urma unui proces de prelucrare se va externaliza, atât rodul pâmântului care poate fi mai mult sau mai puţin un dar de la natură, cât şi plusvaloarea creată la nivel naţional. Aceasta poate fi mai mare sau mai mică, fiind determinată de complexitatea proceselor de producţie pe care le parcurge materia primă din agricultură pentru obţinerea produselor agroalimentare destinate a face, de asemenea, la rândul lor, obiectul activităţii de comerţ exterior. 

29

România este o ţară cu un potenţial natural major pentru realizarea produselor agricole vegetale şi animale. Prin contribuţia decisivă, mai ales în cazul Romaniei, a factorilor naturali, într-o măsură importantă ca dar al naturii, suntem printre producătorii importanţi de produse agricole vegetale dominante ca pondere în structura productiei vegetale, atât la nivel european, cât şi la cel mondial. Câteva cifre la nivelul anului 2018 prezentate în cele ce urmează releva elocvent în acest sens cele afirmate. Din păcate, după cum vom vedea, producţiile importante realizate de ţara noastra şi exportul preponderent, de exemplu la culturile de porumb, grâu, floarea – soarelui etc., nu au fost suficiente pentru realizarea concomitentă a consumului intern şi a unei balanţe comerciale externe excedentare cu produse agroalimentare. 

Este cel putin dezamagitor, daca nu chiar frustrant, să constatăm că pe parcursul ultimilor treizeci de ani, România a acumulat un deficit major în comerţul exterior cu produse agroalimentare. Acest rezultat înregistrat, nu accidental, într-unul sau în câţiva ani, ci în decursul unor perioade mari de timp, arată că România a îndeplinit, până în prezent, numai condiţia necesară vizand exportul produselor agricole ca surplus al consumului intern, dar nu şi pe cea destinată realizarii unei balanţe comerciale excedentare în comerţul exterior cu produse agroalimentare.

În aceste condiţii se pune o întrebare firească: care sunt oare neajunsurile majore în sfera producţiei agricole din România care ne pun în postura de a fi mari importatori de produse agroalimentare prelucrate necesare asigurarii echilibrului între ofertă şi cererea populaţiei? Ţinând seama de condiţiile naturale de care dispunem, exportăm prea puţine produse agroalimentare sau structura exportului în care predomină materiile prime este o explicaţie a acestei situaţii? Variaţia producţiei agricole vegetale anuale care este determinată în cea mai mare măsură de alternanţa necontrolata a condiţiile climaterice nefavorabile determină o contractare a exporturilor şi implicit o degradare a balanţei comerciale. Oare insuficienta dezvoltare a infrastructurii, mai ales în ceea ce priveste crearea posibilităţilor de irigare a suprafeţelor agricole, şi implicit reducerea variaţiei producţiilor agricole determină  echilibrarea balanţei comerciale şi, de ce nu, realizarea de excedente din exportul masiv de materii prime din agricultură? Oare în ce măsură, în condiţiile unei pieţe libere şi a unei concurenţe acerbe, pot fi dezvoltate capacităţi de producţie pentru procesarea materiilor prime din agricultură?

Acestea sunt câteva întrebări formulate de un statistician care este prin specificul profesiei un constatator al stării de fapt, de cele mai multe ori prin intermediul unor date numerice, care capătă înţelegere şi scot la suprafaţă

30

adevăruri numai în măsura în care ele sunt prelucrate, de cele mai multe ori cu metode tot mai sofisticate. La întrebările de mai sus economişti şi specialişti în domeniul agricol pot oferi  răspunsuri ţinând seama şi de informaţiile statistice disponibile şi de rezultatele obţinute în urma prelucrării acestora.

Din acest motiv, statistica oficială folosind datele culese pe parcursul fiecărui an de la sute de mii de agenţi economici calculează indicatori pentru caracterizarea importurilor, exporturilor şi a soldului comerţului exterior cu produse. Eforturile sunt considerabile, atât pentru statistica oficială, dar în egală măsură şi pentru agenţii economici. Eforturile statisticienilor sunt însă justificate tocmai pentru că activitatea de comerţ exterior a unei ţări este esenţială într-o economie mondială tot mai integrată, iar statistica oficială din fiecare ţară şi-a asumat ca obiectiv elaborarea şi publicarea lunară de date pe o gama largă de indicatori statistici privind caracteristicile comerţului exterior. Dealtfel, caracteristicile unei economii sunt foarte bine identificate prin structura importurilor şi exporturilor agenţilor economici.

Contrast mare în structura producţiei agricole realizata în România

Vom prezenta în cele ce urmează câteva date statistice pentru a evidenţia poziţia României în producţia unor produse de bază din agricultură, precum şi pentru a compara randamentele înregistrate în producţia noastră agricolă în raport cu cele din diverse ţări. Comparativ, vor fi înserate în această parte a lucrarii şi date statistice referitoare la ţări din Uniunea Europeană, în speţă ale acelora aflate in proximitatea tării noastre şi care sunt, de asemenea, producători importanţi în plan european şi chiar mondial pentru aceste produse.

În conformitate cu statisticile internationale, la nivelul anului 2018, Romania, cu o producţie de peste 18,6 milioane tone, este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare producţie de porumb, pozitionată, într-un clasament la nivel internaţional, pe locul nouă. Producem cu aproape 50% mai mult decât Franţa (locul doi în UE şi 11 la nivel mondial) şi de peste 2,3 ori mai mult decât Ungaria (locul 3 în Uniunea Europeană, respectiv locul 14 la nivel mondial) în condiţiile în care randamentul mediu la ha al Romaniei, de 7644 kg, este cu aproape 15% mai mic decât cel din Franţa şi cu aproape 10% decât cel din Ungaria.  

La grâu, cu o producţie de peste 10 milioane tone, suntem al treilea producător în UE, locul al 16-lea la nivel mondial. Pozitiile doi şi trei în UE sunt deţinute de Franţa, cu o producţie de 35,8 milioane tone, respectiv Germania, cu 20,2 milioane tone. Pentru acest produs agricol, producţia medie la ha, de aproape 4800 kg, este cu 30% mai mică decât în cele două

31

ţări. Tot în primii douăzeci de producători mondiali şi pe locul patru în UE se află şi Polonia, cu o producţie de 9,8 milioane tone. În cazul acestei ţări, randamentul la ha este cu 15% mai mic decât al României.

La floarea – soarelui, România, cu o producţie anuală de peste 3 milioane tone, realizează 6,9% din producţia la nivel mondial (locul patru), fiind totodata cel mai important producător din UE.

Locurile doi şi trei la nivelul UE sunt ocupate de Bulgaria (locul 7 la nivel mondial) şi Ungaria (locul 8), cu producţii de aproape 2 milioane tone, respectiv 1,8 milioane tone. În comparaţie cu ambele ţări, obţinem producţii medii la ha mai mari: în raport cu Bulgaria cu aproape 25%, iar în comparaţie cu Ungaria cu puţin peste 2%. Al patrulea producător de floarea soarelui la nivelul UE, Franţa, realizeaza o producţie de peste 1,2 milioane tone şi o producţie medie la ha de 2258 kg, cu aproape 25% mai mică decât cea înregistrată în România.

Dacă privim clasamentele existente la nivel mondial, vom observa că ţara noastră este un producător important şi pentru alte produse agricole. Astfel, la orz, cu o producţie anuală de 1,8 milioane tone şi o producţie medie la ha de 4417 kg, tara noastra ocupă poziţia 19 la nivel mondial şi 6 în rândul ţărilor din UE. Polonia, cu o producţie de 3 milioane tone, ocupă locul 5 în UE. Randamentul la ha al productiei de orz in Polonia (3124 kg) este cu peste 40% mai mic decât cel înregistrat în România.  La producţia de soia, trei ţări din UE sunt în primii 20 de producători mondiali: Italia cu o producţie de peste 1,1 milioane tone şi un randament mediu la ha de 3488 kg, este urmata de România, cu 466 mii tone şi o producţie medie de 2748 kg/ha şi Franţa, cu o producţie de 400 mii tone şi un randament mediu de 2604 kg/ha.

Continuând incursiunea în seria de date statistice referitoare la poziţia României şi în domeniul sectorului zootehnic, o componentă importantă a unei agriculturi moderne care, de cele mai multe ori, reprezintă o primă verigă în lanţul de valori ce asigură o valorificare superioară a producţiei vegetale obţinute într-o ţară, putem constata aspecte şi mai puţin justificabile. Dacă în sectorul vegetal, România se situeaza pentru producţia de porumb, grâu, secară, ovăz, floarea-soarelui şi soia printre cei mai importanţi producători europeni şi între cei mai importanţi 20 de producători la nivel mondial, în schimb, în domeniul zootehnic, cu condiţii naturale aproximativ similare, rezultatele sunt destul de modeste. Vom prezenta în cele ce urmeză câteva cifre relevante care să argumenteze această afirmaţie. Printre cele mai importante 20 de ţări la nivel mondial în creşterea porcinelor, regăsim la nivelul anului 2018 cinci ţări din Europa:  Spania cu

32

un efectiv de 30,8 milioane capete, Germania cu 26,4 milioane, Franţa cu 13,3 milioane, Polonia cu 11,8 milioane şi Italia cu 8,5 milioane. În schimb, România, cu o populaţie consumatoare de carne de porc importantă, care în trecut se incadra cu efective apropiate de cele ale ţărilor de mai  sus, are in prezent un efectiv redus de porcine de numai 3,9 milioane capete. La bovine, efectivele din România sunt de aproape 2 milioane capete, fiind de peste nouă ori mai mici decât cele din Franţa.

Datorită efectivelor reduse de animale, în mod deosebit in ultimii 30 de ani, România nu se mai situează în prezent printre ţările cu producţie importantă de carne obţinută prin sacrificarea animalelor la nivel mondial sau chiar printre ţările din UE. În primele 20 de ţări mari producătoare de carne la nivel mondial, regăsim şi cinci ţări din Uniunea Europeană: Germania cu o producţie de 8,2 milioane tone carcasă, care reprezintă o producţie de aproape 100 kg/locuitor, Spania cu 7 milioane tone, cu o medie pe locuitor de 150 Kg, Franţa cu o producţie de 5,6 milioane tone - 86 kg/locuitor, Polonia cu o producţie de 4,5 milioane tone - 116 kg/ locuitor şi Italia cu o producţie la nivelul anului 2018 de 3,7 milioane tone-  61 kg/locuitor. România realizează o producţie cu puţin peste 1 milion tone de carne, echivalentă cu 52 kg/locuitor.

La producţia de lapte, cinci ţări din Uniunea Europeană sunt între cele mai importante 20 de ţări la nivel mondial: Germania are o producţie totală de 33,1 milioane tone, ceea ce reprezintă peste 8 mii kg/animal şi o producţie medie pe locuitor de aproape 400 litri. Franţa ocupă poziţia a doua la nivelul UE cu o producţie de 25,5 milioane tone, producţia medie pe un animal fiind de 7,2 mii kg şi o producţie medie pe locuitor de peste 390 kg. Polonia este unul dintre producătorii importanţi la nivelul UE realizând in anul 2018 o producţie de lapte de 14,2 milioane tone, cu un randament pe animal de 6,4 mii kg şi o producţie medie pe locuitor de 370 kg. Italia a realizat o producţie de aproape 12 milioane tone, cu un randament mediu pe animal de 7,1 mii kg şi o producţie medie pe cap de locuitor de aproape 200 kg. Cu un randament pe animal egal cu cel din Italia, Ţările de Jos realizează o producţie anuală de peste 10,6 milioane tone, reprezentând 618 kg/locuitor. Irlanda este ţara din Uniunea Europeană cu producţia medie pe locuitor cea mai mare, de aproape 1600 kg, obţinând o producţie totală de peste 7,8 milioane tone şi un randament pe animal de aproape 5,3 mii tone. Revenind la România, ţara noastră avea în anul 2018 o producţie de lapte de aproape 4,2 milioane tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte ţări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producţia pe locuitor fiind de 215 kg.

33

Datele statistice prezentate mai sus confirmă încă o dată o slabă dezvoltare a sectorului zootehnic din România faţă de potenţialul considerabil de care dispunem. În aceste condiţii, randamentele cu mult mai mici decât cele înregistrate în sectorul zootehnic din ţări cu rezultate notabile în domeniul producţiei zootehnice, fac ca România să importe cantităţi semnificative de produse agroalimentare de origine animală, punând în acest sens o presiune mare asupra balanţei comerciale cu produse agroalimentare.

Un instrument important pentru a evalua unor aspecte importante legate de resursele şi utilizarea produselor agroalimentare de origine vegetală şi animală. La nivel european se elaborează în fiecare an de către fiecare oficiu naţional de statistică bilanţul alimentar. După evaluarea caracteristicilor comerţului exterior cu produse agroalimentare se trece la o valorificare a datelor incluse în bilaţul alimentar. Pentru produse agricole importante se va stabili în ce măsură resursele sunt satisfăcute din producţia internă sau din import. În egală măsură se va evalua structura utilizării, în principal pentru a stabili în ce măsură produse agricole importante sunt exportate sau sut prelucrate sau transformate industrial.  

România a exportat în primele nouă luni ale lui 2020 animale vii în valoare de peste 300 de milioane de euro România a exportat animale vii în valoare de 302,21 de milioane de euro în primele nouă luni din 2020, în scădere cu 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au depăşit 332,85 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea Agerpres. 05 ian, 2021 | Agerpres Cantitatea exportată în ţările intra şi extra comunitare a fost de 139.603 tone în primele nouă luni ale anului trecut, cu aproape 13% mai puţină faţă de acelaşi interval de timp din 2019. În perioada ianuarie - septembrie din 2019 exporturile de animale vii au totalizat 160.090 de tone. Exporturile de animale vii din specia ovine/caprine reprezintă aproape jumătate din total, respectiv 64.927,3 tone, încasările depăşind 169 de milioane de euro. Pe de altă parte, importurile de animale vii în perioada analizată au fost de 50.795 de tone, în valoare de 144,2 milioane de euro, în scădere uşoară faţă de perioada similară a anului 2019, când s-a consemnat o cantitate de 51.455 tone şi o valoare de 145,49 milioane de euro.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 158 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, însă acesta s-a redus faţă de perioada similară din 2019 cu 11% (177,35 milioane de euro). În paralel, România a înregistrat un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de 1,24 de

34

miliarde de euro în primele trei trimestre din 2020, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro. Potrivit datelor MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată. Astfel, în primele nouă luni din acest an, s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone.

Cele mai mari 10 tranzacţii făcute de antreprenorii români în 2020: Vânzarea Smart Diesel pe final de an a urcat direct pe primul loc Cristina Roşca 04.01.2021, ♦ Din cele mai mari zece deal-uri oamenii de afaceri români au încasat aproape 250 milioane de euro, conform estimărilor ZF ♦ De regulă, pe piaţa de M&A, antreprenorii locali sunt la vânzare, nu la cumpărare, puţine fiind exemplele contrare.

Cu doar câteva zile înainte de finalul lui 2020, antreprenorii care au dezvoltat afacerea românească din energie Smart Diesel au anunţat că au vândut businessul către grupul german DKV în ceea ce a devenit una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului trecut.

Valoarea deal-ului nu a fost făcută publică, însă este vorba de vânzarea unei companii cu afaceri de 1,5 mld. lei şi profit net de 31 mil. lei în 2019.

Pe final de an au fost anunţate mai multe tranzacţii majore, începând cu vânzarea operaţiunilor CEZ către australienii de la MIRA şi continuând cu preluarea de către Orange a unui pachet în fostul Romtelecom sau cu achiziţia Kiwi Finance de către OLX. Acestea au reuşit să ţină piaţa sus, la un nivel apropiat de cel din 2019, chiar dacă ceva mai mic.

35

Productia nationala de cartofi, mai mica in 2020 Agroromania.ro 05 Ian. 2021

Productia nationala de cartofi a fost mai mica in 2020 fata de 2019. Scaderea de aproape 21% are mai multe cauze.

Randamentul la hectar a inregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone in 2019, la 12,56 tone in 2020, iar suprafata cultivata a scazut cu 4.394 hectare.

Potrivit datelor MADR, suprafata cultivata cu cartofi a fost de 165.669 hectare anul trecut, in timp ce in 2019 a depasit 170.063 hectare.

Romania consemna in urma cu 10 ani productii de cartofi de 3,5 - 4 milioane de tone, dar de pe suprafete mai mari, respectiv intre 200.000 - 250.000 de hectare, insa in ultimii cinci ani suprafetele cultivate au scazut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu traditie in cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Brasov, Suceava si Sibiu.

36

Ciuperci Champignon - O afacere de milioane Milioanele TALE Ciupercile champignon Agaricus sunt cultivate inca din secolul XVII Cercetarile si experimentele au demonstrat eficienta culturii de Agaricus precum si calitatile culinare deosebite ale acestei ciuperci In prezent cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult...

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, cartoful este un aliment care se consuma in cantitati relativ apropiate in toate categoriile de gospodarii din Romania. In anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoana a fost de 3,02 kilograme, insa lucratorii pe cont propriu si pensionarii depasesc usor acest nivel, consumul cel mai scazut inregistrandu-se in gospodariile de agricultori, someri si salariati.

 Consumul intern de cartofi este estimat la circa doua milioane de tone, dar la care se mai adauga inca 500.000 de tone pentru samanta, procesare si furaje.

 In luna noiembrie 2020, cartofii s-au ieftinit cu 1,06% fata de octombrie.

Florin Radu, Belor, un importator de îngrăşăminte şi exportator de cereale: Dunărea şi Marea Neagră creează un avantaj în exportul de cereale, dar nu poate fi valorificat în condiţii de secetă. Belor a avut în 2019 afaceri de 539 mil. lei în creştere cu 51% faţă de anul anterior Miruna Diaconu 05.01.2021,

♦ În 2020 este anticipat un declin de 50%.

Florin Radu, director general al Belor SA, o companie care activează în domeniul importului de îngrăşământ şi exporturi de cereale, spune că pentru 2021 se aşteaptă ca producţia agricolă să revină pe primele locuri la nivel european.

„Ne aşteptăm ca în prima parte din 2021 să se păstreze cererea de îngrăşă-mânt, iar în partea a doua a anului considerăm, aşa cum arată prognoza, că va fi un an bun din punct de vedere agricol. Ne aşteptăm ca producţia agricolă să revină în top la nivel european şi cu această ocazie ne aşteptăm să putem valorifica atât produsele noastre care înglobează tehnologie, cât şi produse de import, astfel încât să revenim într-un echilibru“, spune Florin Radu, director general, Belor SA, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale- Buget 2021: Cum pregătim viitorul?.

37

Satului românesc i se mai dă o şansă. Peste 100.000 de români se mută anual de la oraşe la sate 05 ianuarie 2021

INS: Circa 100.000 de români se mută anual de la oraşe la sate. În 2020, operatorii de reţele de telecomunicaţii din România au avut creşteri între 40% şi 60% în traficul de pe reţele faţă de 2019. INS: 43,6% din populaţia României trăieşte în mediul rural. Datele Institutului Naţional de Statistică din anii trecuţi arată că circa 100.000 de români se mută anual de la oraşe la sate. Un trend accelarat de pandemie. Care i-a forţat pe corporatişti să părăsească birourile şi să treacă la munca de acasă. Pe Andy Hertz, dorul de ţară l-a făcut să dea Londra pe satul Dupăpiatră, din Munţii Hunedoarei. Spune că singura lume reală şi singura şansă rămasă este viaţa la sat. Şi-a scris experienţa şi pe hârtie şi a publicat ”Mutat la ţară. Viaţa fără ceas. Din Londra în Apuseni”.

Tot el a iniţiat proiectul „Mutat la ţară” (www.mutatlatara.ro) în februarie 2017. Astăzi, comunitatea adunată pe Facebook numără peste 128 de mii de membri. Iar peste 123 de mii au fost activi în ultimele 60 de zile. Ne-a povestit că acolo se întâmplă lucruri inedite: o doamnă a dat un anunţ pe grupul lui şi aşa l-a cunoscut pe actualul soţ.

Andy crede că oamenii se mută la sate pentru că au nevoie de spaţiu, linişte, hrană curată şi relaţionare. În plus, tot mai mulţi lucrează în online. Şi decât să lucrezi într-un apartament, e mult mai bine să pui laptopul pe masa din curte şi să faci acelaşi lucru, dar cu picioarele goale în iarbă.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Afaceri de la zero. Chef Sosin dă gustul a peste zece tipuri de sosuri, muştaruri sau dulceţuri într-un atelier de producţie din Jilava, în care trei prieteni au investit 20.000 de euro 05.01.2021, Florentina Niţu

38

„Vindem foarte puţin în online. Majoritar, locul nostru este în băcănii şi vrem să creştem împreună. Suntem în multe băcănii şi o să tragem foarte tare de segmentul acesta“.

Sosul potrivit la momentul potrivit face diferenţa în farfurie, iar Sebastian Sosin împreună cu doi prieteni au descoperit acest secret şi au mizat pe el. În februarie 2020, au produs primele muştaruri sub brandul Chef Sosin într-un atelier din Jilava în care s-au mutat în decembrie 2019 şi unde investiţiile lor s-au ridicat la 20.000 de euro.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-chef-sosin-da-gustul-a-peste-zece-tipuri-de-19852229

„Împreună cu cei doi asociaţi ai mei, doi prieteni foarte buni, am stat şi ne-am gândit ce să facem. Iniţial, cochetam cu ideea de carmangerie, apoi am ajuns la sosuri. În mai 2019 am găsit un spaţiu care bifa toate cerinţele noas-tre. (...) Am semnat contractul imediat şi am intrat în spaţiu pe 1 decembrie 2019, pentru că a fost renovat şi a ieşit foarte aproape de ce ne doream, iar investiţia noastră a fost în echipamente, de 20.000 de euro“, povesteşte Sebastian Sosin, cofondator al Chef Sosin.

Chef Sosin produce artizanal dulceaţă de lapte, muştar, chutney de roşii şi alte sosuri. Primele produse din portofoliul companiei au fost realizate în februarie 2020 şi au constat în patru tipuri de muştaruri, chutney de roşii, îşi aminteşte Sebastian Sosin. „Am mereu gustul în minte şi pentru mine asta e tot ce contează. Fac asocieri culinare neobişnuite.“

Antreprenorul susţine că în această perioadă născoceşte noi arome pentru 2021 şi în februarie, Chef Sosin va scoate produse noi pe piaţă. El spune că în decurs de 24 de ore ar putea să producă câteva sute de borcane de sosuri, însă cererea nu este încă atât de mare. „Maximum am lucrat 14 ore.“

„Vindem foarte puţin în online. Grosul vânzărilor este preluat de băcănii, iar lumea aceasta în ultimul an s-a dezvoltat foarte interesant, oamenii vor să fac lanţuri de băcănii, colaborări deschise. (...) Am reuşit să ajungem în toate oraşele mari din ţară, ne-am luptat în primăvară şi în vară să ne extindem cât de mult se poate. Aşteptările noastre au fost destul de pesimiste la început,

39

dar ne-am pregătit să plecăm pe mai multe ramuri şi să o găsim pe cea câştigătoare“, mai spune Sebastian Sosin.

El menţionează că, înainte ca România să intre în starea de urgenţă, a prezentat produsele Chef Sosin mai multor potenţiali colaboratori din HoReCa, dar apoi şi-a dat seama că în anul 2020 nu este un canal de vânzare viabil. „Însă suntem pregătiţi pentru parteneriate pe viitor.“

Reprezentantul Chef Sosin mai afirmă că un magazin online propriu nu este rentabil pentru business, deoarece comenzile sunt mici şi costul de transport este ridicat, însemnând 25-30% din valoarea comenzii, ceea ce nu e sustena-bil momentan. În plus, el adaugă că clienţii sunt foarte imprevizibili.  De altfel, el menţionează că zona gourmet din supermarketuri şi hipermarketuri este periculoasă, pentru că în afară de vizibilitatea pe care ţi-o oferă, este greu să menţii produsele pe raft la preţurile stabilite de retaileri.

„Majoritar, locul nostru este în băcănii şi vrem să creştem împreună. Suntem în multe băcănii şi o să tragem foarte tare de segmentul acesta.“

Un borcan de muştar costă 25 de lei în băcănii, dar sunt produse din portofoliul Chef Sosin al căror preţ trece de 35 de lei, în funcţie de gramaje.

„Vreau să mă desprind de eticheta de „băiatul cu muştarul“, pentru că totul e mult mai complex. În februarie vom scoate produse noi pe piaţă. Dacă nu ai angajaţi, capacitatea de producţie este limitată. Am făcut un sos iute ediţie limitată şi am pornit mici colaborări, iar pentru început de vară am făcut ceva care nu e sos, dar merge cu sos“, a precizat Sebastian Sosin. 

În februarie 2021, atunci când compania va împlini un an de la primul produs realizat şi vândut, Sebastian Sosin estimează că vor ajunge la break even, adică vor atinge pragul de rentabilitate, când cheltuielile sunt egale cu veniturile. „Am ajuns un business aproape 100% sustenabil, fără inserţie de capital, ceea ce este bine.“

„După anul 2020, nu mă mai gândesc la îngrijorări, căci glumele proaste tind să se întâmple. Este nevoie de atenţie sporită în acest domeniu. Dacă pregătesc două sosuri noi şi trei produse care nu sunt sosuri va fi bine. Am învins suficienţi dragoni anul trecut“, a încheiat Sebastian Sosin.

Adrian Lăcătuș, despre extinderea PepsiCo în eCommerce și lansarea ambalajelor din plastic reciclat: “Lumea s-a schimbat mult în 2020, la fel și obiceiurile consumatorilor” Andra Imbrea05 Jan 2021 - Două dintre cele mai mari direcții strategice în 2020 pentru producători și retaileri au fost extinderea în eCommerce și sustenabilitatea. Pe

40

acestea a mizat și producătorul de băuturi răcoritoare și snacksuri PepsiCo, care a lansat un ambalaj din plastic reciclat pentru Lipton și a anunțat că din acest an toate produsele Pepsi și Mirinda vor fi ambalate în sticle fabricate din 100% rPET. Am stat de vorbă cu Adrian Lăcătuș, Senior Commercial Director PepsiCo pentru Balcanii de Est, despre acest demers, nevoia de a fi prezent în online și cum a fost 2020 pandemic. 

“2020 va rămâne în amintirea tuturor ca un an dificil, în care ne-am văzut nevoiți să găsim soluții pentru a ne servi în continuare consumatorii, în ciuda provocărilor aduse de restricțiile impuse de criza sanitară”, spune Adrian Lăcătuș.

Chiar și în contextul pandemiei, producătorul a lansat în august ambalajul rPET pentru portofoliul Lipton IceTea din România, demers prin care și-a propus să reducă cu aproximativ 500 tone de plastic virgin pentru piața locală în primul an de tranziție. Mai mult, din 2021 sticlele de Pepsi și Mirinda din România trec, de asemenea, la plasticul 100% reciclat – rPET. rPET-ul va fi introdus treptat, până când toate produsele din portofoliile celor două branduri vor fi comercializate pe întreg teritoriul țării în PET-uri 100% reciclate.

“Vrem să construim o lume în care plasticul să nu mai devină niciodată deșeu. Unul dintre modurile prin care putem să realizăm această transformare îl reprezintă eforturile din zona reciclării și reutilizării ambalajelor, iar introducerea treptată a rPET-ului este unul dintre cei mai importanți pași. Va trebui să investim încă 16,4 milioane de lei pe an în România pentru a face tranziția către plasticul reciclat, pentru că acesta are un cost mult mai ridicat decât plasticul virgin. Este, de asemenea, important de menționat faptul că pentru a face acest material mai accesibil și altor jucători din industrie, avem nevoie de o piață mai competitivă pentru plasticul reciclat, care să devină mai accesibil prin creșterea ratelor de colectare și reciclare”, spune Adrian Lăcătuș.

Planul producătorului de băuturi răcoritoare și snacksuri este ca până în 2022 să utilizeze doar acest ambalaj, cu trei ani  mai devreme decât stabilise inițial.  

41

“Nu este un demers ușor, pentru că implică și alți pași importanți. Pentru a ne atinge obiectivele, avem nevoie de materiale reciclate, de aceea susținem sistemele de tip responsabilitate extinsă a producătorului, menite să ajute la colectarea deșeurilor. Suntem, de asemenea, susținători ai sistemelor de tip garanție returnare. Pe plan local procesul de definire a unor astfel de sisteme este destul de avansat, iar noi am reușit să dezvoltăm relații puternice cu furnizori locali de PET-uri reciclate, care ne ajută să implementăm această schimbare în România”, mai spune Adrian Lăcătuș.

Pe lângă parteneriatele cu furnizorii autohtoni de PET-uri reciclate, PepsiCo produce pe plan local în cele două fabrici din Dragomirești și Popești-Leordeni. Producătorul susține sistemul garanție-returnare pentru că sticlele colectate reprezintă materia primă pentru producerea rPET-urilor. Totodată, acest efort al industriei va ajuta România să îndeplinească țintele ambițioase pentru 2025 și 2029, impuse de Directiva europeană privind plasticul de unică folosință. 

În prezent, datele oficiale arată că doar 40% din sticlele de plastic din România sunt colectate pentru reciclare. “Pe plan local există o nevoie acută de îmbunătățire a ratelor de colectare pentru a reduce poluarea prin plastic. Este o călătorie dificilă, însă dacă lucrăm împreună – producători, consumatori și clienți – putem realiza toate aceste lucruri”, spune Lăcătuș.

Pepsi, extindere în online 

“Lumea s-a schimbat foarte mult în 2020, la fel și obiceiurile consumatorilor noștri. Situația actuală a reușit să schimbe obiceiurile sociale pe care le aveam, în obiceiuri de „socializare”, care-și găsesc practic toată acțiunea în mediul digital”, spune Adrian Lăcătuș. 

Astfel, pentru că o bună parte din business provenea din HoReCa, industrie grav afectată de pandemie, dar și pentru a fi acolo unde sunt consumatorii, PepsiCo a lansat serviciul de livrare prin intermediul aplicației Glovo.

“Aveam de mai mult timp în plan să facem acest parteneriat, însă, perioada de izolare ne-a grăbit puțin planurile. Odată cu limitarea consumului produselor noastre în segmentul HoReCa, date fiind stările de urgență și de alertă, am făcut un plan ca produsele noastre să ajungă direct la consumator, prin câteva click-uri. Ni s-a părut normal să dezvoltăm un canal de e-commerce în România, pentru că brandurile Pepsico, cum sunt Pepsi și Lays, sunt iubite de milioane de consumatori”, povestește șeful PepsiCo.

De altfel, cele două branduri au fost cele mai cumpărate din portofoliul PepsiCo anul acesta, când producătorul a reușit să atragă mai mulți

42

consumatori comparativ cu 2019. “Dacă la nivel mondial consumul de snacksuri îl depășește pe cel de băuturi, în România un procent din ce în ce mai mare dintre români consumă băuturile noastre carbogazoase - Pepsi, Mirinda, 7Up, Mountain Dew - în timp înregistrând creșteri semnificative de consum și în portofoliul de snacksuri. Creșterea numărului consumatorilor de produse din portofoliul PepsiCo în 2020, comparativ cu anul precedent, ne dă încrederea că vânzările vor continua să crească și în 2021.”, mai spune Adrian Lăcătuș.  

Revenind la canale de vânzare, directorul PepsiCo spune că în perioada următoare, indiferent dacă vom avea de-a face cu un nou lockdown, vor fi în prim-plan tot canalele de vânzare online. 

“Închiderea restaurantelor și cafenelelor nu aduce beneficii nimănui. Restricțiile impuse în acest sector au condus la scăderi dramatice, cu toate că nu a fost dovedită existența focarelor de infecție în această industrie. Extinderea restricțiilor a condus la scăderi de 80-90% a cifrelor de afaceri în sectorul HoReCa, pentru că ocaziile de consum din acest canal nu au fost compensate de consumul prin livrare la domiciliu. Astfel, situația actuală pune în pericol un sector care ar fi trebuit să fie pentru România unul strategic”, încheie Adrian Lăcătuș. 

Patrick Simek, un antreprenor slovac, a accesat fonduri europene de 2,4 mil. lei să construiască o cramă-boutique în Dobrogea, AliraFlorentina Niţu 05.01.2021, ♦ Producţia de vin din România s-a dezvoltat în ultimii ani, ajungând la 250 de crame, multe dintre ele boutique ♦ Cei mai mari jucători sunt astăzi Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari.

Compania Alira Grand Vins, deţinută de antreprenorul slovac Patrick Simek, a accesat fonduri europene de 2,4 milioane de lei pentru a înfiinţa o mică cramă în localitatea Aliman din judeţul Constanţa, conform datelor de pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Contactaţi de ZF pentru mai multe detalii, reprezentanţii companiei nu au răspuns. Nu sunt alte date despre ce

43

vrea să facă Patrick Simek, dar în zonă există deja un producător de vin ce produce sub brandul Alira. Acesta este însă operat pe alte companii şi are alţi acţionari.

Suprafaţa terenului pentru construcţie este de 11.700 mp, însă suprafaţa construită a fost de numai 2.300 mp, se arată în proiectul tehnic al investiţiei, aflat în documentaţia depusă pe AFIR.

Fabrici de la zero în agrobusiness: investiţii de 35 milioane lei în nouă fabrici care produc hrană pentru animale Florentina Niţu 04.01.2021, ♦ În viitorul Plan Naţional Strategic, România va avea la dispoziţie 6,7 miliarde de euro bani nerambursabili, la care se va adăuga suma de 750 de milioane de euro pentru spaţii de colectare, procesare şi depozitare.

În perioada 2015-2020, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), fermierii au atras fonduri în valoare de 34,6 milioane de lei de la Uniunea Europeană, pentru a construi de la zero nouă fabrici de nutreţuri combinate (FNC-uri), în judeţe precum Brăila, Tulcea, Constanţa, Olt, Argeş sau Hunedoara, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

La nivel naţional, la finalul lunii septembrie 2019 erau 248 de fabrici autorizate pentru producţia de hrană pentru animale, arată datele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) consultate de ZF. Anul trecut, din fonduri europene au fost făcute trei FNC-uri, unu în Hunedoara, unu în Constanţa şi unu în Caraş-Severin, conform AFIR.

Solène Cesbron, noul Marketing Manager al Via Viticola Sarica Niculițel Ramona Dascălu 31 decembrie 2020

Echipa de marketing a Via Viticola Sarica Nicuițel se consolidează! Actualei echipe i se va alătura franţuzoaica Solène Cesbron, care va ocupa funcţia de Marketing

44

Manager. Primul proiect de care se va ocupa aceasta va fi dezvoltarea portofoliului de branduri în jurul iconicului Prince Matei.

”Venirea la Via Viticola marchează pentru mine trecerea de la design, la strategie de brand şi apropierea de un domeniu care mă pasionează, vinul. Am moştenit pasiunea pentru vin de la tatăl meu, care este implicat în multe proiecte de promovare a vinurilor din Anjou, şi de la bunicul meu, care a fost viticultor.

Sunt bucuroasă să mă alătur echipei Via Viticola, o echipă ambiţioasă şi care se află într-un moment de creştere, în contextul lansării unei noi imagini de brand pentru Caii de la Letea. Primul meu proiect va fi pentru Domeniile Prince Matei şi dezvoltarea portofoliului de branduri în jurul iconicului Prince Matei”, a declarat Solene Cesbron, potrivit adevarul.ro. 

Solène Cesbron are o experienţă de aproape 15 ani în design şi comunicare, iar ultimii cinci ani i-a petrecut în cadrul Brandient, cunoscuta firmă de consultanţă în strategie şi design de brand, unde a căpătat o înţelegere foarte bună a FMCG-urilor.

A lucrat pentru “Decât o Revistă” şi este cofondatoare a studioului de design şi comunicare Zvâc, în 2013.

A absolvit École Estienne din Paris cu Diplôme Supérieur d’Arts Appliqués (DSAA) în comunicare şi design şi École Duperré, cu un Brevet de Technicien Supérieur (BTS) în design grafic. Anul trecut a obţinut diploma WSET level 2 Award in wines.

... citeste si partea a doua ...

45