Stiri 18-20 aprilie 2020, a doua parte

Comerţul postpandemie: consumatorii vor căuta produse „made in Romania“, retailerii se vor baza mai puţin pe importuri, iar fabricile autohtone pot ieşi câştigătoare Miruna Diaconu ,   Florentina Niţu 20.04.2020, Videoconferinţa ZF Retail 2020. Transformarea forţată a retailului şi adaptarea la noua realitate

♦ Vom vedea mai multe produse româneşti pe rafturi. ♦ Oamenii vor începe să aibă mai multă încredere în produsele locale. ♦  Retailerii trebuie să îşi pregătească businessurile astfel încât să nu se mai bazeze atât de mult pe import. ♦ Comportamentul consumatorilor se va schimba, clientul va fi mai prudent şi mai orientat către bunuri de necesitate. ♦ Statul ar trebui să sprijine producţia locală pentru ca aceasta să se dezvolte şi economia locală să iasă câştigătoare.

Pandemia de Covid-19 a scos la iveală vulnerabilităţile pe care le are co-merţul de astăzi, astfel că după această perioadă retailerii vor începe să sus-ţină mai mult producătorii locali şi să se bazeze mai puţin pe achiziţionarea bunurilor din import. Companiile din retail se schimbă odată cu comportamentul consumatorului. Atât criza sanitară, cât şi criza economică vor schimba profund modul în care companiile făceau business, şi vor modifica totodată şi obiceiurile de consum ale clienţilor.

„Schimbările vor veni în retail, cât de radicale vor fi depinde de durata crizei. Dacă durata va fi mică, va fi afectată puterea de cumpărare şi clienţii vor migra de la branduri premium spre medium şi low. Dacă va fi lungă, se vor reconfigura reţelele de retail, pentru că se va schimba modelul de cum-părare. Oamenii vor cumpăra de acasă, va fi mai puţin trafic în magazine“, a spus Călin Costinaş, deputy CEO al reţelei de magazine Profi, în cadrul videoconferinţei ZF Retail 2020: Transformarea forţată a retailului şi adaptarea la noua realitate. Videconferinţa a fost organizată de ZF în parte-neriat cu Estoria City, Mazars România, Aqua Carpatica, Enterprise Concept, Cushman & Wakefield Echinox, DocProcess, Microsoft şi Iqos.

1

Câştigătorii acestei perioade ar putea fi producătorii locali, care au nevoie însă de susţinerea statului pentru a se dezvolta şi pentru a susţine economia, crede antreprenorul Raul Ciurtin, fondatorul producătorului de conserve Prefera Foods.

Dar, ca acest lucru să fie posibil, este nevoie ca producătorii să se asocieze şi să se digitalizeze pentru a putea avea altă forţă în negocieri, susţine Călin Costinaş, deputy al CEO Profi. Însă realitatea este alta, iar „producătorii locali nu se asociază şi statul nu a făcut investiţii în spaţii de colectare a pro-duselor proaspete“, spune Jean Valvis, proprietarul Aqua Carpatica şi al Domeniilor Sâmbureşti.

Totuşi, consumatorii ar putea să caute în perioada următoare tot mai multe produse autohtone, iar acest lucru va conta în economia lucrurilor. În contextul crizei actuale oamenii îşi vor schimba comportamentul de consum, vor economisi mai mult. „Depinde de cât de adâncă va fi criza economică şi cum vom ieşi din ea. Consumatorii vor cumpăra mai multe produse locale şi vor susţine producătorii locali. Retailerii trebuie să îşi pregătească business-urile astfel încât să nu se mai bazeze atât de mult pe import“, spune Milos Ryba, head of retail strategic projects, al companiei londoneze de cercetare IGD. Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi Rolang Ruffing, CEO al Metro Cash & Carry, care spune că oamenii vor avea mai multă încredere în produsele locale.

Bianca Vlad este de părere că în perioada de după starea de urgenţă pe rafturile din magazine vor fi prezente mai multe produse locale datorită mo-dificărilor din legislaţie care permit parteneriatul direct între retaileri şi producători.

„Statul român trebuie să îşi asume pe un termen mediu şi lung un program masiv de investiţii imediat, în şosele, în şcoli, în lucruri care contează. Statul ar trebui să sprijine producţia locală, iar acest lucru se poate întâmpla dacă asigură într-un fel foarte uşor accesul la credite prin oferirea de garanţii“, spune Raul Ciurtin, fondatorul Prefera Foods, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa conservelor.

Milos Ryba, head of retail strategic projects, IGD: Comportamentul consumatorilor se va schimba.

Anca Radu, operations manager pentru România al Pepco Retail: Putem susţine consumul prin investiţii pe termen lung.

2

Bianca Vlad, tax partner Mazars România: Vom vedea mai multe produse româneşti pe rafturi.

Leszek Wacirz, CEO, Nestle: Trebuie să susţinem economia, să fim uniţi şi să fim solidari.

Roland Ruffing, CEO Metro Cash & Carry: Oamenii vor începe să aibă mai multă încredere în produsele locale.

Raul Ciurtin, fondator Prefera Foods: Modul de a cheltui banii va fi unul mult mai cumpătat.

Jean-Francois Mace, CEO, Decathlon: Trebuie să vedem această criză  ca fiind o oportunitate.

Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România: Capitalismul nu a murit, dar trebuie să reinventăm modul în care facem business.

Lucian Ungureanu, cloud business group lead, Microsoft: Tehnologia ajută retailerii să înţeleagă mai bine comportamentul consumatorului.

Călin Costinaş, deputy CEO, Profi: Oamenii vor cumpăra de acasă, va fi mai puţin trafic în magazinele de proximitate.

Roxana Voicu, chief operating officer, Enterprise Concept: Sistemele informatice pot contribui la predictibilitatea nevoilor de pe piaţă.

Jean Valvis, proprietar, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti: După pandemie, lumea îşi va schimba ierarhizarea priorităţilor.

Liviu Apolzan, fondator şi VP of strategy, DocProcess: Comerţul online e foarte important. Retailul tradiţional nu este încă digital.

Bogdan Marcu, partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: Lucrurile se vor restarta pas cu pas.

Raluca Radu, country manager for Romania, Answear.ro: Nu ne aşteptăm ca prezenţa online să înlocuiască offline-ul.

3

ZF 15 minute cu un antreprenor. Dani Caramihai, Fratelli: E obligatoriu ca după ce se ridică starea de urgenţă statul să facă infuzii de capital. Altfel, în HoReCa undeva la 30-40% din industrie va muri într-un an Cristina Roşca 17.04.2020,

Dani Caramihai, cofondator al grupului Fratelli: Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele 10 zile nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine.

♦ Businessul cumulat al grupului este de circa 10 milioane de euro.

Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, este de părere că statul va trebui să susţină cu bani firmele din HoReCa şi după ridicarea stării de urgenţă, în caz contrar o treime dintre jucători ar putea muri în decurs de un an.

„Măsurile luate de autorităţi sunt decente şi realiste în raport cu realitatea românească. Cu toţii ne-am dori probabil o infuzie de capital precum în SUA sau Germania, dar ştim că nu avem cum şi nici de unde”, a spus omul de afaceri în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

În rest, măsurile care s-au luat, raportate la capacitatea economică a statului român, sunt normale, consideră el.

#pentrueroi nu e odihnă, dar sunt zile de sărbătoare On Apr 18, 2020

Așa cum anunțam cu câteva zile în urmă, Horeca Insight și-a unit eforturile cu cele ale lanțului de restaurante Springtime în comunicarea campaniei umanitare #pentrueroi. Demersurile campaniei sunt îndreptate către oferirea unui pachet cu produse alimentare sau o gustare care să susțină personalul medical care în aceste zile servește drept scut în prima linie în lupta cu virusul. Considerăm că o masă frugală sau o gustare rapidă sunt binevenite atunci când medicii și asistentele deseori uită să se îngrijească

4

chiar de starea lor de sănătate.

vvSpringtime își duce la îndeplinire misiunea, iar prima zi de campanie #pentrueroi a însemnat pregătirea și livrarea a 150 de pizza în două spitale din București: Spitalul Floreasca și Spitalul Gerota. În următoarele zile de campanie, s-a reușit livrarea a încă 300 de pizza către Spitalul Floreasca și Spitalul Victor Babeș, gesturi simbolice, dar cu încărcătură emoțională puternică atunci când aduc un zâmbet celor care zilele acestea oferă gestul suprem – sacrificiul se sine în slujba semenilor noștri.vvvvvvvvvvvvvvvv

Se încheie astfel primele 3 zile de campanie cu un număr total de 450 de pizza donate #pentrueroi și îndemnul către alți furnizori să se alăture campaniei prin anunțarea intențiilor la office@pentrueroi.ro. Demersului Sprintime i s-au alăturat până în acest moment – Bunătăţi de Topoloveni, Mandy Foods, Albalact, Pharma Health, şi Patriarhia Ortodoxă Română.

DIVERSE

O fermă de porci cu 7.000 de capete va fi lichidată după ce 6 suine au murit de PPA! agrointeligenta.ro - 20 aprilie 2020

O fermă cu 7.000 de capete de suine va fi lichidată! După ce virusul Pestei Porcine Africane a fost depistat în exploatație la 6 porci găsiți decedați, tot efectivul de porci al unei ferme din extravilanul localității Glodeanu Siliștea, județul Buzău, va fi eutanasiat, iar cadavrele

5

ecarisate. Toată procedura urmează să se facă pe un teren aparținând fermei buzoiene, potrivit adevarul.ro.

Ferma a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport.

La această dată, Pesta Porcină Africană în judeţul Buzău nu mai evoluează în nicio gospodărie individuală (exploataţie non profesională) iar în mediul silvatic, la porcul mistreţ sunt înregistrate 60 de cazuri pe raza a 18 fonduri cinegetice.

Conform ultei actualizări a ANSVSA a situației PPA, pe data de 3 aprilie, la nivel național, virusul evolua în 203 localități din 27 de județe, cu un număr de 443 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În 11 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până la data comunicării, fuseseră eliminați 652.274 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 3.423 de cazuri la mistreți.

O vijelie de numai 10 minute a distrus solariile și munca fermierilor în prima zi de Paște!agrointeligenta.ro - 20 aprilie 2020

O vijelie de doar zece minute a pus la pământ solarii întregi, în timp ce altele au rămas fără folia cu care erau acoperite. Munca legumicultorilor a fost distrusă complet sau parțial în urma furtunii care a lovit dintr-o dată, în Duminica Paștelui, în comuna Grădinari din județul Olt.

Peste 70% dintre localnicii din Satu Nou, comuna Grădinari, sunt legumicultori, iar în Duminica Paștelui aceștia au rămas fără tot ceea ce au muncit de-a lungul iernii, anunță jurnaliștii de la Eveniment de Olt.

Vijelia s-a pornit în jurul orei 18:00 și nu a durat decât zece minute. Structurile metalice, cu tot cu stâlpii betonați, ale mai multor solarii au fost

6

smulse cu totul, iar altele au rămas fără folia care le proteja de intemperii. Solarii cu varză timpurie, ceapă verde, usturoi verde, verdețuri, dar și tomate, care ar fi putut ajunge pe piață în maximum două săptămâni, au fost distruse, iar pentru multe dintre aceste culturi legumicultorii au avut cheltuieli considerabile, ținând cont că din luna februarie aceste spații protejate erau încălzite.

Pagubele unor fermieri ajung până la 50.000 de lei 

„Sunt afectați toți, într-o măsură mai mare sau mai mică. Undeva la 12.000 de lei este paguba medie, iar între 40.000 – 50.000 de lei are aici pagubă o colegă. I-a fost distrusă structura, solar construit anul acesta, numai pe manoperă a dat 5.000 de lei. Avem un băiat care avea solarul încălzit, se chinuie din februarie, cu sobe, cu tunuri de încălzire, s-a compromis tot. Cu ce mai poate duce planta nu știu dacă e de ajuns să-și mai scoată investiția”, a declarat fermierul Mihai Chesnoiu.

Termen de 24 de ore să anunțe paguba la Primărie

În termen de 24 de ore, fermieii păgubiți trebuie să se adreseze autorităților locale, pentru ca pagubele să le fie evaluate și să poată primi despăgubiri. Legumicultorii ale căror solarii și culturi le-au fost afectate spun că nu aveau asigurare.

„Fermierii trebuie să se adreseze la autortățile din cadrul administrației publice locale, cu privire la situația produsă, se va face o evaluare la nivel local, se va constitui o comisă la nivelul Primăriei Grădinari, în cazul de față, și se întocmește un raport operativ care trebuietransmis către Direcția Agricolă Județeană și Inspectoratul pentru Situații de Urgență – Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Olt. După aceea, comisia stabilită prin ordin de prefect pentru constatarea pagubelor comise de calamități naturale, se va întruni și va analiza documentele transmise de comisia locală și vor hotărî în consecință care sunt pierderile suferite, pentru a fi acordate despăgubirile necesare.

În termen de 24 de ore de la producerea pagubei, legumicultorii trebuie să notifice autoritatea locală, care va transmite raportul operativ către Direcția Agricolă și ISU. Deja am vorbit cu domnul primar (Mihai Ioana n.r.), se fac acolo evaluări, mâine dimineață avem raportul și constituim comisia județeană de evaluare a pagubelor”, a spus Florin Homorean, prefectul județului Olt.

7

Bidoane furate din depozitele cu inputuri agricole sunt vândute masiv! Iată un caz concret! agrointeligenta.ro - 19 aprilie 2020

David Florea declară că produsul pe care îl vinde provine din furt

În timp ce companiile de inputuri reclamă furturi masive din depozite, produse furate sunt comercializate masiv în mediul online, furnizorii acestora neavând nicio jenă să recunoască faptul că bidoanele au fost sustrase ilegal. Este cazul a două produse ale companiei Syngenta, două fungicide – Revus și Ortiva Top, ambele soluții de ultimă generație pentru protecția culturilor agricole și pe care un brașovean, David (Constantin) Florea, le oferă spre vânzare pe Facebook.

David Florea (potrivit Facebook, contul este făcut inițial pe numele Constantin Florea) recunoaște celor care îl întreabă că produsele sunt furate, dar nu din România, ci din Italia. De altfel, și etichetele bidoanelor sunt în italiană, iar acest lucru este ”marketat” de brașovean ca un semn al calității și al autenticității ofertei. Culmea, prețul produselor vândute de David Florea este chiar mai mare decât fermierii spun că au ofertă din partea

8

distribuitorilor, cu toate taxele incluse. Sperăm că Poliția nu doarme și că se va sesiza și va face verificări în acest caz, dar și în celelalte situații în care inputurile agricole sunt vândute pe internet, prin mica publicitate sau pe Facebook de către persoane care nu pot dovedi proveniența produselor și nici nu le comercializează legal.

Incendiu în pastoral! Un apicultor și-a pierdut stupii într-un foc izbucnit la camionul apicol! agrointeligenta.ro - 18 aprilie 2020

Incendiu în pastoral! Un apicultor a pierdut întreg efectivul de albine într-un incendiu care a izbucnit la camionul apicol în care se aflau încărcați toți stupii. A fost nevoie de o intervenție complexă, în câmp, cu două autospeciale, dar, din păcate, cei 160 de stupi au fost distruși în flăcări.

Focul a fost stins cu apă și spumă

Salvatorii Stației de pompieri Babadag, județul Tulcea, au fost solicitați acum două zile, pe 16 aprilie, să intervină în zona localității Enisala pentru limitarea efectelor unui incendiu care a izbucnit la un camion apicol și s-a propagat și la aproximativ 2 hectare de litieră. ”13 pompieri au intervenit cu 2 autospeciale de stingere cu apă și spumă. În sprijin au sosit și pompierii voluntari din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Sarichioi. Camionul se afla în pădure în momentul izbucnirii incendiului.

9

Văzând rapiditatea propagării incendiului, proprietarii, 2 persoane de sex masculin, au scos vehiculul din zona împădurită”, se arată într-un comunicat al ISU Tulcea.

Cauza incendiului: un scurtcircuit

Pompierii au stins incendiul după aproximativ 1 oră și 20 de minute. ”Cabina, motorul și sașiul au fost salvate, camionul fiind deplasabil. Din nefericire au ars circa 160 de stupi. Cele două persoane nu au suferit vătămări”, spun cei de la ISU care precizează că incendiul se pare că a pornit de la un scurtcircuit electric.

Stupii arși în incendiu aparțineau apicultorului Viorel Iordănescu, iar colegii stupari care au aflat de tragedie i-au sărit în ajutor. Pe Facebook a fost inițiată o campanie în care cei care pot să ajute sunt rugați să doneze bani sau stupi pentru ca apicultorul afectat să își poată reface stupina. ”Acum, de Paști, ar fi frumos să îl ajutăm pe acest om să își refacă stupina. Orice ajutor e binevenit. Cei din zona Tulcea sau care merg pe acolo în pastoral ar putea să îl ajute cu niște roi sau familii. Ceilalți cu un ajutor bănesc, oricât de mic ar fi. În astfel de momente, orice ajutor e binevenit”, este mesajul postat pe grupul de Facebook ”Jurnalul Apicultorului”. Cei care doresc să facă donații bani, contul bancar unde pot depune sumele este RO50CECEC001946361175611, deschis pe numele IORDĂNESCU VICA.

Primele rezultate ale controalelor ANSVSA desfășurate în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale 20 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

În perioada 30.03.2020 – 18.04.2020, echipe de inspectori ANSVSA au efectuat, la nivel național, controale oficiale la 5.202 de obiective din sectorul alimentar, autorizate sau înregistrate sanitar veterinar.

Verificările au vizat modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare din pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare a mieilor cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţile de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală, în unităţile de vânzare cu amănuntul, precum şi în unităţile de alimentaţie publică.

10

Deficienţele constatate de inspectorii Autorității, în urma controalelor efectuate, au fost sancţionate prin aplicarea a 131 de sancţiuni contravenţionale, care au însumat 495.820 de lei, emiterea a 10 ordonanțe privind suspendarea activității și a 11 ordonanțe privind interzicerea desfășurării activității unor unități.

De asemenea, au fost aplicate măsuri de reținere oficială sau sechestru și au fost dirijate către unități de neutralizare 3.870 de kg de produse alimentare (carne, pește, produse din carne, produse de panificație etc.), care nu respectau normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Totodată, inspectorii DSVSA județene și a municipiului București au asigurat supravegherea funcționării și au verificat condițiile de igienă și bunăstare a animalelor, la nivelul centrelor de sacrificare temporară a mieilor.

Până la această data, au fost amenajate la solicitare autorităților locale și autorizate să funcționeze centre de sacrificare temporară, în piețe, în 9 județe.

De asemenea, la nivel național, au fost autorizate temporar pentru sacrificarea mieilor, 47 de ferme.

Numărul abatoarelor autorizate sanitar veterinar pentru specia ovine, în care se sacrifică miei în această perioadă, este de 101.

Dintre neconformităţile constatate și sancţionate pot fi menţionate următoarele:

comercializarea produselor alimentare în spații necorespunzătoare și fără respectarea condițiilor de igienă;

neconformități privind demonstrarea trasabilității; comercializare animale fără documente de transport și transportul

acestora cu mijloace de transport neautorizate; etichetarea și ambalarea necorespunzătoare a produselor alimentare;

Controalele ANSVSA cu această tematică sunt în desfășurare, urmând ca rezultatul acestor acțiuni să fie prezentat într-o comunicare ulterioară.

Reamintim că ANSVSA recomandă tuturor cetățenilor ca achiziționarea produselor alimentare pentru Sărbătorile Pascale să fie făcută numai din unități sau spații autorizate sau înregistrate sanitar veterinar, bineînțeles, cu respectarea măsurilor de distanțare socială.

11

Președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu, asigură cetățenii că inspectorii sanitari veterinar și pentru siguranța alimentelor sunt în permanență la datorie, pentru a asigura un comerț civilizat cu produse alimentare sigure.

Reamintim tuturor cetățenilor numărul de Call- Center al instituției 0800.826.787, unde pot fi sesizate nereguli din domeniul siguranței alimentelor, serviciu telefonic gratuit,  apelabil din orice rețea de telefonie.

GLOBAL

Recomandarile FAO privind plantarea si recoltarea in timpul pandemiei COVID-19 : Afaceri agricole 17 Aprilie 2020Un numar tot mai mare de state introduc masuri care reduc mobilitatea populatiei si a fortei de munca, din cauza pandemiei COVID-19. Aceasta ar putea compromite lucrarile agricole necesare, transformand situatia intr-un soc pentru sistemele de productie. Daca lucrarile agricole nu sunt indeplinite la timp, culturile gata de recoltare pot fi pierdute, in timp ce plantarea ar putea sa nu fie posibila afectand astfel disponibilitatile alimentare din viitor. Cu alte cuvinte, sistemele de productie alimentare se pot prabusi cu efecte devastatoare asupra securitatii alimentare.

Instrumentul de cartografiere FAO afiseaza informatii despre lunile de plantare si recoltare pentru produsele alimentare cheie si culturile agricole. Calendarul agricol pentru plantare si recoltare indica perioadele critice in care trebuie sa se desfasoare lucrarile agricole, tinand cont de conditiile agroecologice locale. Culturile sunt alese in functie de importanta lor pentru fiecare tara din punct de vedere al valorii productiei sau pentru ca sunt o baza esentiala pentru alimentatie.

Calendarul prezinta recomandarile FAO privind plantarea si recoltarea pentru fiecare cultura si tara.

Culoarea verde prezenta pe harta indica faptul ca lucrarile agricole trebuie desfasurate, inclusiv intr-un ritm accelerat. Acest lucru se intampla in toate cazurile in care o lucrare agricola trebuie sa aiba loc in luna aprilie, indiferent de numarul total de luni necesare finalizarii sarcinii. Culoarea galbena prezenta pe harta indica faptul ca situatia trebuie monitorizata si evaluata, pe masura ce criza se desfasoara. Culoarea galbena indica, de asemenea, accelerarea sarcinii, daca acest lucru este considerat necesar si fezabil.FAOOrganizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

12

  Coronavirusul ne lasă fără bere! Amănuntul la care nimeni nu s-a gândit…Antonia Hendrik 18 aprilie 2020

Ca și cum izolarea provocată de pandemia de coronavirus chinezesc nu ar fi fost destul, cu restaurante și terase închise, cei care vor să petreacă mai au un motiv de supărare.

Producătorii de bere se plâng că diminuarea livrărilor de dioxid de carbon îi afectează grav în această perioadă. Dar nu numai pe ei, ci şi pe producătorii de carne.Diminuarea proviziilor cu dioxid de carbon stârnește îngrijorarea cu privire la lipsa de bere pe piaţă.  Producătorii de băuturi răcoritoare folosesc, de asemenea, dioxid de carbon pentru carbonatare, proces care conferă acidul la bere și sifon, notează  jpost. Producătorii de etanol sunt un furnizor cheie de CO2 pentru industria alimentară, deoarece captează acest gaz, care este un produs secundar rezultat în procesul de producţie a etanolului, şi îl vând în cantităţi mari.Însă în ultima vreme producţia de etanol, care în SUA este amestecat în benzină, a suferit o scădere dramatică din cauza scăderii cererii pentru combustibili, în contextul pandemiei de COVID-19. În SUA cererea de benzină a scăzut cu peste 30%.

Diminuarea producţiei de etanol afectează livrările de CO2 pentru industria alimentară, în condiţiile în care 34 din cele 45 de fabrici de etanol din SUA au diminuat sau chiar au oprit producţia, susţine directorul Asociaţiei producătorilor de combustibili regenerabili, Geoff Cooper.La rândul său, directorul Asociaţiei berarilor din SUA, Bob Pease spune că furnizorii de CO2 pentru industria berii au majorat preţurile cu aproximativ 25%, ca urmare a reducerii ofertei. Această Asociaţie îi reprezintă pe mici producători de bere artizanală din SUA, care îşi asigură aproximativ 45% din necesarul de CO2 de la producătorii de etanol.

„Problema se agravează. În fiecare zi auzim de la membri noştri despre această problemă” spune Bob Pease, care se aşteaptă ca unii berari să înceapă să reducă producţia în două-trei săptămâni.Într-o scrisoare trimisă la începutul acestei luni vicepreşedintelui SUA, Mike Pence, Asociaţia producătorilor de gaze comprimate din SU a estimat că producţia de CO2 a scăzut cu aproape 20% şi până la mijlocul acestei luni ar putea scădea cu 50%, în absenţa unor măsuri de sprijin.Potrivit Agerpres, şi roducătorii de carne suferă de pe urma acestei probleme, deoarece utilizează CO2 în procesarea, ambalarea, conservarea şi livrarea cărnii.

13

Primăvara la distanţă: câţiva fermieri reuşesc să aducă animalele în casele tuturor Loredana Fratila-Cristescu 19 aprilie 2020

Când în ciuda unei primăveri superbe eşti ţintuit în casă la fel ca mai toată lumea de pe glob, te poţi înveseli urmărind online primăvara altora, graţie unei iniţiative a unor ferme de animale din Marea Britanie şi SUA, care invită curioşii să urmărească live ce mai fac „locatarii” lor.

Marfield Farm, Walby Farm Park, National Forest Adventure Farm ori Folly Farm transmit în direct ultimele noutăţi despre oile sau caprele lor. Se pot vedea atât animale adulte, cât şi miei şi iezi zburdând, scrie The Guardian.

Peste ocean, ferme de păsări cum ar fi Flying Skunk Farm transmit imagini cu găini, cocoşi şi pui, iar cei interesaţi pot să şi discute pe chat, de unde pot afla cum le cheamă pe „vedetele” care apar în imagini. Altă fermă, Coop Farm, le permite celor care urmăresc orătăniile online să le şi hrănească ocazional. 

Efectele neașteptate ale pandemiei de coronavirus. Prețul cafelei a crescut 20.04.2020

Vești bune pentru fermierii din regiunile geografice producătoare de cafea. Prețurile acestui produs au crescut ca urmare a îngrijorărilor legate de disponibilitatea sa, a anunțat Organizația Internațională a Cafelei, citată de CNBC.

14

Actuala pandemie de coronavirus a dus la întreruperi în aprovizionare pe măsură ce granițele s-au închis - ca măsură împotriva răspândirii noului virus, provocând temeri și determinând statele să facă stocuri.

Din 2016, prețurile au scăzut cu 30% sub media ultimului deceniu, potrivit Organizației Internaționale a Cafelei, un organism reprezentând 49 de țări membre care exportă și importă cafea. Prețul cafelei Arabica în luna martie a fost de peste 1,12 dolari pentru un pound (453 de grame), la mare distanță de prețul de peste 3,00 dolari pe pound în 2011.

Prețul cafelei Arabica din Brazilia, cel mai mare producător mondial, a crescut cu 10% în martie față de februarie, scrie Mediafax. Prețurile futures pentru cafeaua tranzacționată la New York au crescut cu 8,8% în martie, până la o medie de aproximativ 1,16 dolari/pound.

Transporturile din Columbia, un alt important exportator de cafea, ar putea fi temporar perturbate din cauza carantinei, potrivit ICO. Organizația a explicat că recoltarea din Columbia, din aprilie, va fi probabil afectată de măsurile de izolare, precum și numărul mai redus de lucrători migranți din țările vecine.

Foto: Guliver/GettyImages În ceea ce privește situația globală, ICO a declarat: „În prezent, se estimează că cererea depășește producția ... întreruperile în lanțul de aprovizionare, atât în transportul maritim cât și în recoltare, ar putea duce la lipsuri temporare, punând presiune ascendentă asupra prețurilor pe termen scurt“.

Conform unui raport Reuters, importatorii de cafea din unele dintre cele mai mari state consumatoare fac stocuri și cumpără în avans.

Cheltuielile cu cafeaua în Franța au crescut cu 34,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în Italia au crescut cu 29,5%, potrivit datelor Institutului de cercetare de piață IRI, din Chicago.

Alți factori care ar putea amenința aprovizionarea cu cafea este invazia de lăcuste din Africa de Est, continuarea carantinei, cafenelele rămânând închise, precum și faptul că unii fermieri au trecut la alte tipuri de culturi pentru a supraviețui.

15

UNIUNEA EUROPEANA

DG-Agri are un nou director Liviu GORDEA: 18 aprilie 2020

Austriacul Wolfgang Burtscher a fost desemnat să preia funcţia de director general al DG-Agri, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, avându-l ca adjunct pe românul Mihail Dumitru. Jurist de profesie, acesta a ocupat până la sfârşitul lunii martie funcţia de director adjunct al Direcţiei Generale pentru Cercetare şi Inovare din cadrul Comisiei Europene şi a fost responsabil, printre altele, pentru strategia UE privind ştiinţa şi inovarea deschisă şi diplomaţia ştiinţifică în cadrul proiectului Orizont 2020. A avut atribuţii inclusiv în domeniul agriculturii, alimentaţiei şi sănătăţii.

Înainte de asta, Wolfgang Burtscher a lucrat ca diplomat la Reprezentanţa permanentă austriacă pe lângă Uniunea Europeană şi a fost consilier juridic în cadrul Asociaţiei Europene de Liber Schimb, pe timpul negocierilor privind Spaţiul Economic European.

De asemenea, Comisia a numit-o pe Kerstin Jorna în funcţia de director general al Directoratului General pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri (DG-Grow), în locul finlandezului Timo Pesonen.

Este nevoie de încă 1.000 miliarde de euro pentru redresarea economiei UE - comisar european Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să lanseze încă un ajutor suplimentar, în valoare de 1.000 de miliarde de euro (1.100 miliarde de dolari), pentru a repara pagubele economice provocate de pandemia de coronavirus (Covid-19), a afirmat luni comisarul european pentru Afaceri Economice, Paolo Gentiloni, transmit DPA şi Reuters, citate de Agerpres.     20 apr, 2020 | ECONOMICA.net

"Eurogrupul (miniştrii de Finanţe din zona euro) a făcut acum propuneri pentru un ajutor de peste 500 de miliarde de euro pentru a finanţa sistemele de îngrijire a sănătăţii, programul de lucru redus şi pentru a ajuta IMM-urile. Aceasta este suma previzionată de care avem

16

nevoie pentru a face faţă acum situaţiei", a declarat Gentiloni într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel. El a adăugat că fondurile ar putea fi obţinute prin intermediul viitorului buget multianual al UE. În 9 aprilie, miniştrii de Finanţe din UE au pus la punct un pachet de măsuri în valoare de 540 miliarde de euro. Printre măsuri se numără împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate, garanţii pentru împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi o schemă pentru finanţarea programelor de şomaj parţial ale statelor membre. Cu toate acestea, miniştrii europeni de Finanţe au lăsat nerezolvată problema împărţirii poverii financiare din cauza lipsei unui acord cu privire la emiterea de obligaţiuni comune. Măsurile pe termen scurt anunţate în urmă cu două săptămâni de miniştrii europeni de Finanţe nu sunt suficiente, a apreciat Gentiloni. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat recent că economia zonei euro ar putea înregistra o contracţie de 7,5% în acest an din cauza crizei provocate de pandemie. Publicaţia spaniolă El Pais a anunţat luni că oficialii de la Madrid au sugerat că ar fi nevoie de un fond de redresare de 1.500 miliarde de euro, pentru a soluţiona criza provocată de pandemie. Comisia Europeană pledează pentru un compromis, un fond special inclus în viitorul buget multianual al UE, pentru perioada 2021 - 2027. Executivul comunitar ar putea lansa bonduri pentru a face împrumuturi de pe pieţele financiare pentru acest fond, iar statele membre UE ar fi garanţi. 

Eurodeputata Carmen Avram: „Romanii au devenit sclavi pe plantatiile Europei” 17 Aprilie 2020

Eurodeputata Carmen Avram, membra a Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a Parlamentului European (AGRI), a atras atentia asupra abuzurilor la care sunt supusi muncitorii sezonieri romani si a facut un apel direct catre Comisarul European pentru Agricultura, Janusz Wojciechowski, la masuri ferme si urgente.

17

Conform eurodeputatei Carmen Avram: „In spatele hranei noastre - acum, mai mult ca oricand - se ascunde fata hada a sclaviei moderne. Muncitorii sezonieri din agricultura reprezinta cea mai abuzata categorie de lucratori. Pe 15 aprilie, in AGRI l-am avut invitat pe Comisarul Janusz Wojciechowski, caruia i-am cerut masuri ferme si imediate pentru zecile de mii de romani care au ajuns sau urmeaza sa plece la munca peste hotare.

I-am cerut asta pentru ca am aflat ca situatia lor - inclusiv in Germania! - e dramatica. O ordonanta de urgenta, emisa la Berlin, cu putin timp inaintea sosirii romanilor, a permis schimbari abuzive in contractele de munca: ziua de lucru extinsa pana la 12 ore, perioada de odihna redusa la doar 9 ore, numarul zilelor libere a ajuns la una in decursul a 8 saptamani, posibilitatea de a fi trimisi acasa cu preaviz de doar 24 de ore, conditii de plata neclare si, deci, interpretabile. 

Inregistrarea video a sedintei Comisiei AGRI si solicitarea eurodeputatei Carmen Avram https://youtu.be/wgyqcuOOcK4  La acestea se adauga cazarea inumana, in baraci comune, fara testare pentru COVID-19, fara servicii medicale si fara posibilitatea de a parasi ferma in orele libere. Asta demonstreaza inca o data ca Guvernul Romaniei lasa de izbeliste zeci de mii de oameni, care ar fi putut munci acasa, in fermele noastre, cu bani mai putini, dar sigur mai linistiti, in conditii mai decente si, in mod clar, fara sa se simta sclavii tuturor si ai nimanui.”  .......................................

GRECIA

Grecia alocă 400 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de criza COVID-19! agrointeligenta.ro - 19 aprilie 2020 Grecia este printre primele țări care va folosi din plin derogările Comisiei Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de criza cauzată de noul coronavirus.

18

Makis Voridis, ministrul grec al Agriculturii, a anunțat că sprijinul total va fi de 400 de milioane de euro din care 150 de milioane de euro de la bugetul de stat se vor transforma în ajutoare de maxim 100.000 de euro pe fermă, iar alte 40 de milioane de euro vor fi alocate pentru ajutoare de minimis majorate până la 25.000 de euro/fermă.

Conform agro24.gr care preia declarațiile făcute de către Voridis, fondurile alocate vor fi distribuite după cum urmează:

– 150 de milioane de euro provenind de la bugetul de stat vor fi distribuite urgent către fermieri conform angajamentelor recente ale premierului Greciei;

– din alte două instrumente bugetare, s-au identificat 40 de milioane de euro (20 X 2), ce vor fi acordate producătorilor agricoli pentru ajutoare de minimis.

– fondurile disponibile din programul european pentru pescuit operațional sunt estimate la 100 de milioane și vor fi distirbuite acum către producătorii din acest sector;

– diferența până la 400 de milioane de euro va fi alocată fermierilor prin Programul de dezvoltare rurală al PAC.

Vă reamintim că la nivel european s-a decis ca statele membre să poată să își sprijine fermierii afectați de criza COVID-19 cu pachete de ajutor de stat de până la 100.000 de euro în agricultură și 800.000 de euro în industria alimentară. În plus plata maximală pentru ajutoarele de minims a fost majorată de la 20.000 de euro la 25.000 de euro pentru sume încasate în ultimii trei ani.

19

 MAREA BRITANIE

20

ANALIZĂ. The Guardian, despre românii care au plecat la cules de sparanghel în Germania: „Sunt mai importante recoltele din Vest decât sănătatea muncitorilor din Est?” | Lucrători ieftini, eficienți, care nu îndrăznesc să ceară nici măcar un spor de pandemie Laura Cojocaru 2020.04.17   Financiar

Muncitori români culengând spranghel Foto: Profimedia

Cotidianul brtianic The Guardian face o analiză a situației culegătorilor de sparanghel români care au plecat în Germania în urma unui acord între Guvernul de la Berlin și cel de la București, în ciuda pandemiei de coronavirus.

Pentru că Germania ține enorm la cultura de sparanghel, dar are nevoie de lucrători sezonieri, a cerut țărilor din Europa de Est, înclusiv României, să facă excepții de la regulile stării de urgență și să îi lase pe cetățeni să participle la munca de recoltare.

Astfel, Costi Rogozanu, jurnalist şi Daniela Gabor, profesor de economie la UWE Bristol, sunt autorii articolului care aduce în prim-plan problema

21

unei inegalități sociale între țările estice și vestice ale aceleiași Uniuni Europene.

„De ce migrația a milioane de oameni care intră și ies din carantină, pentru a desfășura o muncă esențială, dar subevaluată, nu o problemă europeană?”, se întreabă autorii articolului cu titlul, de asemenea interogativ „Sunt mai importante recoltele din Vestul Europei decât sănătatea muncitorilor din Est?”

„Sparanghelul alb este delicatesa lunii aprilie în nord-vestul Europei. În Germania, sparanghelul este considerat aurul alb și se organizează în fiecare an festivaluri pentru a-l celebra. Totuși, Germania are nevoie de 300.000 de muncitori sezonieri pentru a reuși să strângă întreaga cultură de sparanghel. În ultimii 10 ani cei mai mulți muncitori au venit din satele României, unde migrația sezonieră este una dintre cele mai importante surse de venit”, este contextul economic prezentat de autorii articolului.

Publicația britanciă prezintă modul în care, Guvernul german a reușit să-și salveze cultura de sparanghel cerând țărilor estice să trimită lucrători sezonieri:

Izolarea a protejat sistemul de sănătate românesc de un tsunami de cazuri„În această primăvară, cultura de sparnaghel se lovește de o mare problemă: izolarea României în contextul stării de urgență cauzată de pandemia de coronavirus. Poliția și armata patrulează pe străzi și amendează pe oricine nu are la el o declarație pe propria răspundere, sau o adeverință de la angajatori, sau medici. Se pare că aceste măsuri au protejat sistemul de sănătate românesc de un tsunami de cazuri de infectare. În ciuda numărului mare de muncitori migranţi români care se întorc din Spania şi Italia, exact din țările cele mai afectate de coronavirus din sudul Europei, procentul infecţiei cu noul coronavirus şi cel al mortalităţii în România sunt, în mare mare parte, ţinute sub control. Până când, au fost lansate cererile lanțului de aprovizionare cu sparanghel. Presat de lobby-urile germane pentru agricultură, Guvernul de la Berlin a cerut guvernului de la București să acorde o derogare de la izolarea naţională şi să asigure transporturi aeriene cu lucrători sezonieri”.

Guvernul român a acceptat să-I lase pe muncitorii sezonieri să plece la cules de sparanghelGuvernul român a fost de acord, recunoscând că nu are un sistem de asistență de venit pentru acest grup de lucrători, care sunt de obicei invizibili pentru mass-media, exceptând momentul în care sunt un obiect al disprețului

22

lansat de clasa superioară. Așadar, sparanghelul a bătut pandemia, deși Germania a interzis anterior muncitorii străini, iar starea de urgență din România urma să fie prelungită cu încă o lună.

A urmat o debandadă epică. Mii de muncitori înghesuiți„Ceea ce a urmat a fost o epică debandadă cu mii de muncitori care s-au înghesuit pentru a se îmbarca la zboruri low-cost. Mulți și-au primit contractele pe aplicațiile de social media, alții au fost angajați de intermediari. Toți au ajuns înghesuiți înaceleași autobuze care mergeau noaptea spre aeropert. Imaginile care au urmat au fost șocante: o țară aflată în carantină strictă a privit mii de compatrioți ieșind din autobuze înghesuite într-un mic aeroport regional pentru a se îmbarca în avion. Având în vedere că mulți lucrători provin din Suceava, focarul de Covid-19 al României, nu putem decât să sperăm că acesta nu va fi un moment în care coronavirusul se va răspândi accelerat în Europa.

Germania a inspirit și alte țări care erau la un pas de colaps în agricultură„Acest aranjament german, un acord între angajatorii germani şi guvernul federal pentru a aduce forță de muncă în sezonul sparanghelului, i-a inspirat şi pe cultivatorii din Marea Britanie şi Italia, unde recoltele de fructe şi legume de primăvară şi de vară sunt la un pas de colaps, din cauza lipsei de muncitori sezonieri.   Astfel, au fost programate zboruri de la București la Marea Britanie, care vor duce săptămâna viitoare muncitoti sezonieri români la fermele britanice”.

Publicația britanică atrage atenția asupra tratamentelor umiilitoare cu care sunt primiți muncitorii estici, care nici măcar nu îndrăznesc să ceară o primă de pandemie, pentru că își pun viața în pericol.

„Se pare că, pe lângă un spate puternic, românii şi bulgarii trebuie, de asemenea, să fie disperaţi să muncească, deoarece nu îndrăznesc să ceară un spor sau o primă de pandemie, chiar dacă angajatorul le cere să muncească şi 12 ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Pe durata contractului, muncitorii rămân la mila angajatorului, cel care poate  organiza și întoarcerea în ţările de provenienţă ale acestor lucrători.

Sindicatele germane au denunţat pactul şi cer salarii decente, condiţii de muncă adecvate şi măsuri de protecţie împotriva coronavirusului. Dar, atunci când muncitorii români vor contacta virusul sau când le va  ceda spatele din cauza muncii grele, serviciul de sănătate german nu va trebui să aibă grijă de ei. Angajatorii germani îi vor trimite înapoi acasă, înainte că cele 115 zile de scutire de la contribuţiile de securitate socială să expire.

23

Povara tratamentelor va fi suportată de sistemul medical din România, acelaşi sistem care a pierdut doctori şi asistente medicale care au emigrat în Germania”, mai scriu cei doi autori în The Guardian.

Libertatea de circulație s-a transformat în migrație pentru supraviețuire.Autorii amplifică situația inegalității sociale între estici și vestici:

„În multe feluri, tăietorii de sparanghel și culegătorii de salate reprezintă cea mai eficientă forță de muncă din Europa: ieftină, extrem de productivă, chiar dacă în momentul de față este un potențial pericol pentru sănătatea publică.

Economia politică din Europa a creat soldatul universal post-comunist, capabil să se transforme din muncitor agricol în îngrijitor, sau  în lucrător în construcții pe măsură ce se schimbă anotimpul. Libertatea de circulație s-a transformat în migrație pentru supraviețuire.

De ce nu putem cere o Europă diferită și renegociem contractul social cu aceasta? De ce migrația a milioane de oameni care intră și ies din carantină și desfășoară o muncă esențială, dar subevaluată, nu o problemă europeană?  Extinderea UE către est a oferit milioane de lucrători posibilitatea de a supraviețui. Dar nu este un dar generos.

Proprietari de ferme britanice cheltuiesc zeci de mii de lire pentru a aduce muncitori români care să-i învețe pe culegătorii britanici cum să recolteze fructe și legume SOCIAL Thomas Dincă scris ieri, 15:24

Proprietarul unei ferme britanice a cheltuit 40.000 de lire sterline pentru a aduce 150 de muncitori români experimentați în Marea Britanie, care să-i învețe pe culegătorii britanici necalificați cum să recolteze fructe și legume.

Anthony Gardiner, proprietarul fermei G's Growers, a închiriat o cursă aeriană care să-i aducă pe români la Stansted. Joi a fost relatat că Marea Britanie se confruntă cu o criză severă de personal în sectorul agricol, iar muncitorii români, extrem de necesari fermelor britanice, sunt aduși în Regatul Unit cu zboruri speciale.

Curse charter speciale au început să sosească în Marea Britanie pentru a aduce muncitori români, indispensabili fermelor britanice care riscă să își piardă recoltele timpurii de fructe și legume din cauza restricțiilor legate de coronavirus. Spre exemplu, pe aeroportul Stansted din Londra a aterizat joi un avion cu 150 de persoane din România, după ce un zbor similar a aterizat miercuri după-amiază. Fermele europene, dependente de muncitorii din

24

statele mai sărace, ca România sau Bulgaria, se confruntă cu lipsa acută a lucrătorilor din cauza pandemiei, ceea ce creează temeri legate de creșterea prețurilor, putrezirea recoltelor rămase neculese sau lipsa fructelor și legumelor proaspete din magazine.

Deficitul de lucrători este enorm: Franța are nevoie de 200.000 de muncitori până la finele lunii mai, în timp ce în Spania necesarul se ridică la 70.000-80.000 de persoane. Italia are nevoie de circa 250.000 de lucrători sezonieri în următoarele două luni, Marea Britanie de circa 70.000-80.000, iar Germania primește, în mod normal, circa 300.000 de angajați sezonieri în această perioadă.

Potrivit companiilor agricole, restricțiile de circulație impuse în contextul pandemiei sunt completate de îngrijorările muncitorilor privind riscul de îmbolnăvire și de temerile că nu se vor mai putea întoarce acasă. Diferite legume, ca sparanghelul, sunt deja gata de cules, astfel că lipsa muncitorilor este o urgență pentru statele dezvoltate din Europa. Guvernele din Vest anunță diferite măsuri pentru a combate problema deficitului de forță de muncă. 

Astfel, în Germania, Franța, Spania și Marea Britanie se lucrează la scheme de recrutare în masă. Recent, Germania a ridicat restricțiile de intrare în țară pentru muncitorii sezonieri. Primele zboruri cu lucrători sezonieri români care vor ajuta la strângerea recoltelor de primăvară din Germania au aterizat recent la Berlin. Alte țări, ca Franța și Spania, încearcă să își convingă proprii cetățeni să culeagă recoltele, după decenii de dependență de forța de muncă din străinătate. Spre exemplu, Spania a anunțat că spaniolii vor putea beneficia de ajutor de șomaj chiar dacă realizează activități agricole, măsură valabilă până la finele lunii iunie.

GERMANIA

Românii plecați la cules de sparanghel se tem pentru viața lor! ”Oamenii tușesc, lucrăm cu mâinile în apă rece și nici nu mai știm ce să credem” Angelica Lefter - 20 aprilie 2020

Foto: DW

25

După ce un sucevean a murit înainte de Paşte la o fermă de sparanghel din Germania, lucrătorii români din care lucrează în exploatațiile apropiate spun că se tem să nu aibă aceeași soartă. Ei se plâng că nu este respectată nicio normă de protecție pentru a opri răspândirea COVID-19 în rândurile celor aflați la muncă. Mai mult, administratorii le-au spus că, în cazul unor controale ale poliției, să spună că totul este în regulă, scrie monitorulsv.ro.

Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a prezentat pe larg cazul românului plecat la cules de sparanghel și mort din cauza noului coronavirus. Potrivit informațiilor Der Spiegel, zilierul din România a murit în urma unei infecții cu coronavirus la Bad Krozingen, în Baden-Württemberg, la sud-vest de Freiburg, pe 11 aprilie. Bărbatul de 57 de ani a fost găsit decedat în locul unde fusese cazat.

Foto: Financial Times

Citiți și: Der Spiegel: Primul român plecat la cules de sparanghel mort de coronavirus

Sucevenii plecați la cules de sparanghel sunt cazați și muncesc în apropiere de Bad Krozingen, locul în care și-a pierdut viața Nicolae Bahan, bărbatul în vârstă de 57 de ani din Solca.

Lucrătorii români, împărțiți în echipe ”de izolare”

Cu teama în suflet, o femeie a povestit care este, de fapt, situația: ”Vă scriu pentru că suntem într-o mare dilemă, suntem în locul în care a murit acel bărbat din Suceava, aici nu sunt condiții de protecție, sunt oameni în izolare care muncesc singuri pe câmp. Astăzi a izolat o echipă întreagă de oameni, aici este o femeie care se simte rău și așteaptă medicul de azi dimineață și nu vine nimeni să o vadă. Se lucrează și în hală la sortat sparanghel, aici oamenii stau unul lângă altul, avem măști pe care le purtăm de 5 zile. Au închis porțile firmei și au pus bodyguard, au mers apoi la oameni în câmp și le-au spus că dacă vine poliția să le spună că e totul bine. Vrem să mergem acasă, nu vrem să murim aici pe capete.”

Li se promite că vor fi testați

26

În ferma despre care povestește femeia din Suceava sunt aproximativ 500 de muncitori, majoritatea din diverse zone ale județului.

”Au venit și din focar, de la Pătrăuți și Suceava. Ne tot spun că va veni un medic să ne testeze, dar nu a ajuns nimeni să ne ia o temperatură sau să vadă ce se petrece cu noi”, a arătat femeia.

Condițiile de trai sunt mizerabile

Femeia a trimis mai multe fotografii de la fața locului și reclamă condițiile de cazare, inclusiv faptul că de vineri seară au rămas fără gaz metan. Acum, muncitorii stau câte 3, 4 sau 5 într-o cameră, dar la început au stat și câte 7, astfel încât pericolul de transmitere a bolii a fost și rămâne unul major.

”Săpunul este limitat, dușurile sunt la comun, iar toaletele nu au încuietori. Aici nu spune nimeni nimic, se ascunde totul, stăm stresați, tot auzim că sunt din ce în ce mai mulți oameni în izolare. Oamenii tușesc, lucrăm cu mâinile în apă rece și nici nu mai știm ce să credem. Vă scriu pentru a ne da un sfat, pentru a ne ajuta. Ne este frică. V-aș ruga din toată inima să rămân anonimă pentru că mi-e frică. Vă rog să ne ajutați, cerem un ajutor umanitar! Vrem acasă!”, spun sucevenii care muncesc în apropiere de Bad Krozingen.

Disperați, oamenii spun că le este teamă să sune la Ambasada României. Au contactat reprezentanții firmei sucevene prin intermediul căreia au ajuns în Germania la cules de sparanghel, însă aceștia le-au transmis să-și continue lucrul. În cele din urmă, reprezentanții firmei nu au mai răspuns la telefon.

ITALIA

Ce măsuri a luat Italia pentru a-și proteja fermierii în criza noului coronavirus! agrointeligenta.ro - 20 aprilie 2020

Italia este una dintre țările europene cel mai marcate de criza noului coronavirus. Este și printre primele state membre ale UE care a implementat un plan coerent de salvare a agriculturii și de sprijinire a fermelor care se confruntă cu o veritabilă criză din cauza blocajelor economice, în special cele legate de închiderea restaurantelor.

Încă de la jumătatea lunii martie, autoritățile din Italia au înființat un fond de 100 de milioane de euro pentru a sprijini întreprinderile agricole. Italia a oferit credite speciale și a înființat un fond pentru protejarea lucrătorilor sezonieri în vederea continuării activității agricole. Mai mult, lucrătorii agricoli vor primi compensații pentru o perioadă determinată.

27

Teresa Bellanova este ministrul Agriculturii care a primit sarcina să salveze sectorul de criza COVID-19

Folosindu-se de derogarea venită de la Bruxelles, Italia a anunțat deja că va plăti fermierilor avansul maxim din subvențiile pe acest an, adică un procent de 70% din schemele de plăți directe.

De asemenea, a fost amânată plata ratelor până la 30 septembrie 2020.

Fonduri importante au fost, de asemenea, direcționate către Fondul pentru promovarea producției agricole italiene în străinătate.

În doar o săptămână, ministrul agriculturii italiene, Teresa Bellanova, a plătit peste 50.000 de beneficiari în țară 80 de milioane de euro. În acest sens, a îndeplinit angajamentul autorităților pentru a se asigura că producția continuă.

S-au păstrat deschise piețele cu condiții maxime de igienă

În Italia, măsurile pentru igiena sporită sunt o parte integrantă a activității piețelor agroalimentare. Nu sunt închise, însă accesul la ele este permis numai respectând recomandările – purtând o mască și mănuși, păstrând distanța. Piețele funcționează într-un astfel de regim încă din martie anul acesta, iar măsurile sunt încă în vigoare.

Totodată, la sfârșitul lunii martie, ministrul Bellanova i-a chemat pe italieni să sprijine producția autohtonă alegând produsele italiene.

Sectoarele vinului, fructelor, legumelor, zootehniei și apiculturii

Ministerul italian al Agriculturii a alocat 14 milioane de euro pentru a sprijini producția de lapte de oaie. Acesta va fi cumpărat și livrat persoanelor nevoiașe prin intermediul organizațiilor de caritate.

Câteva zile mai târziu, țara a alocat 7,5 milioane de euro pentru sprijin pentru creșterea oilor și 2 milioane de euro pentru lapte de bivol. Pentru fiecare miel sacrificat se oferă ajutoare de până la 9 €.

28

La sfârșitul lunii martie 2020, Belanova a decis extinderea și simplificarea implementării programelor din agricultură. Scopul este de a nu opri investițiile și activitățile planificate, în ciuda stării de urgență.

FRANTA

Jumătate din angajaţii sectorului privat din Franţa au trecut pe banii statului: 9,6 milioane de muncitori beneficiază de schema de şomaj tehnic  Alex Ciutacu 20.04.2020,

Numărul angajaţilor din Franţa care beneficiază de schema de „şomaj temporar” gândită de stat pentru a salva locurile de muncă afectate de pandemie s-a ridicat la 9,6 milioane de oameni, adică aproape jumătate din angajaţii sectorului privat, a anunţat Muriel Penicaud, ministrul Muncii, citată de FT.

Ea a declarat pentru un post de radio francez că situaţia este „complet anormală şi fără precedent în Franţa”.

Schema de şomaj va costa circa 24 miliarde euro, din pachetul economic bugetat de guvernul francez la 110 miliarde euro. Aceasta va rămâne activă şi după data de 11 mai, când guvernul ar trebui să înceapă relaxarea restricţiilor pentru a evita „o catastrofă”, a spus Penicaud.

Cu toate acestea, ea punctează că sprijinul va fi retras treptat, pe măsură ce companiile îşi reiau activitatea.

BULGARIA, ROMANIA

Bulgarii şi românii, pe ultimele locuri în   UE   la cumpărăturile online, în 2019 Financial Intelligence   20 aprilie 2020  Sursa: ec.europa.eu

Deşi cumpărăturile online continuă să crească la nivelul UE, doar 22% dintre bulgari şi 23% dintre români au făcut achiziţii online în 2019, faţă de o medie de 60% înregistrată în Uniunea Europeană (UE), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În 2019, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din Danemarca (84%), Suedia (82%), Olanda (81%), Germania (79%) şi Finlanda (73%). La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (22%) şi România (23%). Totuşi, procentul românilor care fac cumpărături online a crescut constant, de la 2% în 2009 la 20% în 2018 şi 23% în 2019.

29

La nivelul UE, 60% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au făcut achiziţii online în 2019, faţă de 56% în 2018. Comparativ cu 2009, procentul celor care fac cumpărături online aproape s-a dublat, de la 32% la 60%. Cea mai mare creştere în ultimii zece ani s-a înregistrat în Estonia, unde procentul celor care fac cumpărături online a urcat cu 51 de puncte procentuale, de la 17% în 2009 la 68% în 2019.

Pe fondul creşterii folosirii internetului şi a îmbunătăţirii standardelor de securitate, consumatorii din UE apreciază posibilitatea de a face cumpărături oricând, oriunde, având acces la o gamă largă de produse şi putând compara cu uşurinţă preţurile.

În timpul actualei pandemii de coronavirus (Covid-19), în condiţiile în care magazinele sunt închise şi consumatorii sunt afectaţi de restricţii, comerţul electronic ar urma să crească şi mai mult, se arată în comunicatul Eurostat.

Deşi procentul bărbaţilor care fac cumpărături online este uşor mai ridicat decât cel al femeilor, în perioada 2009 – 2019 procentul celor care achiziţionează online a crescut mai mult în rândul femeilor, respectiv de la 29% în 2009 la 59% în 2019. În rândul bărbaţilor, majorarea a fost de la 35% în 2009 la 61% în 2019, potrivit Agerpres.

30

SANATATE si GASTRONOMIE

Berea sau vinul? Află care băutură e mai sănătoasă Elena Oceanu 20 aprilie 2020 Dintre băuturile alcoolice, berea si vinul sunt cele mai puțin nocive deoarece nu au la baza alcool distilat, coloranti, aditivi si alte substante care ar putea fi daunatoare organismului.

Vinurile seci si demiseci sunt de preferat celor dulci. Acestea nu contin zahar si au, in plus, proprietati antioxidante. Fac bine inimii si nu ingrasa foarte rau. „Caloriile vor veni doar din alcool”, explica doctorul Eduard Adamescu, nutritionist si diabetolog.

Ca sa alegeti un vin de calitate, specialistii va sfatuiesc sa tineti cont de pret si sa va antrenati simturile. „Vinurile ieftine nu sunt, de obicei, vinuri bune. Un vin de calitate costa intre trei si zece euro”, spune Sergiu Nedelea, somelier.

Un vin bun este limpede, are o culoare placuta si miroase apetisant. „Alegeti un vin galben-pai, galben-auriu sau unul de un rosu aprins, rosu-violaceu. Acestea sunt vinuri mai vechi. Feriti-va, in schimb, de cele amarui, cu iz otetit ori de cele extrem de dulci”, va recomanda somelierul Sergiu Nedelea.

Alcoolul, nerecomandat hipertensivilor. Ca sa nu isi piarda din calitati, vinul trebuie asociat corect la mancare. Astfel, pentru preparatele din carne alba alegeti vinuri albe, iar pentru cele gatite cu carne rosie, alegeti vinuri rosii.

Berea este de asemenea obtinuta printr-un proces natural de fermentare, nu are un continut ridicat de alcool si este bogata in vitamina B. O bere

In cantitati mici (un pahar-doua), alunga tensiunea nervoasa si inlatura senzatia de oboseala. Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara alcool.

31

Beneficiile celor două băuturi:

 BEREA                                                            VINUL

Oase puternice: Conform unui studiu realizat de oamenii de știință de la Centrul de Cercetare în Nutriţie Umană şi Anti-îmbătrânire de la Universitatea Tufts din Boston, bărbaţii mai în vârstă şi femeile aflate la menopauză care consumă unul sau două pahare de bere pe zi pot avea oase mai puternice. Acest fapt se datorează în principal conținutului de siliciu pe care berea îl are.

Protejează inima: flavonoidele din vinul roșu scad colesterolul rău din sânge, iar resveratrolul împiedică formarea cheagurilor de sânge prevenind apariția problemelor cardiovasculare.

Sursă de vitamine: Rapoartele arată că berea are un conținut bogat de vitamine din complexul B, în special vitamina B3 cunoscută și sub denumirea de Niacină, utilă în prevenirea și tratarea depresiilor, durerilor de cap și a colesterolului ridicat. Studiile au arătat că un pahar de 355 de ml de bere conține o cantitate de 1.83 miligrame de Niacină.

Ține bolile la distanță: Procianidinele din vin reduc riscul de diabet de tip 2, cataractă și cancer de colon

Previne cancerul: Conform unor studii recente, consumul berii fără alcool previne cancerul, contribuie la scăderea riscului de apariţie a trombozelor, are efecte cardio-protectoare, îmbunătăţeşte circulaţia sanguină şi, datorită conţinutului de antioxidanţi, face ca pielea să arate mai tânără, conferindu-i vitalitate. 

Crește speranța de viață: Resveratrolul, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum (de 50 de ori mai puternic decât vitamina E și de 20 de ori mai puternic decât vitamina C), este dovedit a fi și un protector eficient împotriva demenței. Antioxidanții din vinul roșu ar explica de ce speranța de viață a francezilor e mai mare: au o alimentație mai ușoară și cosumă vin în cantități mici 

 

32

DOSAR

Celălalt LUCIAN BUZDUGAN, din autoizolare: Tunde iarba, produce răsaduri, îi face pizza soției și citește despre Da Vinci Daniel Befu - 19 aprilie 2020

Lucian Buzdugan este cvasiunanim recunoscut drept cel mai redutabil agronom român, prin prisma performanțelor admirabile obținute în cei 20 de ani de management al celei mai mari ferme vegetale din Uniunea Europeană. În urmă cu 3 luni și jumătate lăsa frâiele pământurilor dintre ape, născute din valurile Dunării, acceptând o nouă provocare, prin prisma poziției de senior-advisor pentru operațiunile internaționale ale Al Dahra. Din postura de om prins între două avioane, pe meridiane exotice, Lucian Buzdugan a fost obligat să-și ia o mică vacanță, atunci când lucrurile s-au precipitat la jumătatea lunii martie și aproape tot mapamondul a început să se miște în slow-motion.

Într-un interviu de colecție acordat în exclusivitate pentru  Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Lucian Buzdugan a acceptat să ni se dezvăluie într-o altă lumină decât cea în care eram obișnuiți să-l percepem. Una nu mai puțin fascinantă, dar în mod cert mai caldă, prin prisma redescoperirii micilor bucurii ale vieții, pe care din poziția de director general al Agricost, ocupat cu generarea unor cifre anuale de afaceri ce tindeau spre suta de milioane de euro, le uitase. Acum, forțat de împrejurări, Lucian Buzdugan recuperează pe repede înainte timpul pierdut.

Senior consultant la nivel internațional pentru Al Dahra

La finalul lunii decembrie 2019, deja în piață începea să umble zvonul că Lucian Buzdugan se retrage de la cârma societății care administrează Insula Mare a Brăilei. Însă nu era vorba de o pensionare, ci doare de acceptarea

33

unei noi provocări, de a-și folosi la nivel global expertiza de superfermier, o premieră pentru un agronom român: ”Munca pe noua poziție nu este aceea de tip «pompier». Adică dacă apare o problemă undeva «ia primul avionul și du-te acolo». Nicidecum. Am putut să-mi fac eu o agendă în care să-mi stabilesc: «Luna aceasta voi merge în două locații, luna viitoare voi merge în alte două ferme, fie aceleași, fie unele noi»  N-am avut timp să fac treaba aceasta decât în două locații, în luna ianuarie. Pe 10 am plecat în Egipt, unde am stat o săptămână. După, am mers la locația din Serbia. În februarie am fost pentru câteva zile la Brăila și apoi din nou în Serbia, iar apoi a venit criza coronavirusului, care a impus restricții cvasitotale de circulație a persoanelor”.

În Egipt a vizitat ferma de la Toshka, una dintre cele 3 unități deținute de Al Dahra în statul nord-african: ”Am zburat pe ruta București-Atena-Cairo-Abu Simbel, de unde am mers cu mașina până la 75 km de granița cu Sudanul, în plin deșert, unde Al Dahra are o suprafață de vreo 15.000 ha în acea locație. Când am intrat în fermă, am avut parte de o trăire foarte interesantă. Am văzut lucruri care erau mult peste ceea ce eu îmi imaginam că o să văd. Cultivă lucernă, care este principala cultură și cereale. Se aseamănă  cu fermele din România doar la nivelul speciilor cultivate. Ei fac o agricultură foarte performantă în niște condiții în care eu nici nu credeam că se poate cultiva ceva. Acolo este ca și cum ai face agricultură pe lună. E o locație unde nici măcar nisip adevărat nu este. Solul e de fapt un nisip foarte grosier, sub formă mai mult de piatră zdrobită. Apa este preluată din acea imensă acumulare de la Aswan, o investiție cu mare viziune realizată de statul egiptean.

Oamenii locuiesc acolo într-o tabără organizată ca un mini-orășel, cu de toate: moschee, magazin, cantină, spații de locuit. Dar ca angajat e greu când trăiesti acolo în mijlocul deșertului timp de două săptămâni, după care te duci o săptămână acasă, apoi revii iar două săptămâni. E greu, chiar foarte greu.  Cu toate acestea cei din Egipt fac agricultură și cred că e normal să o facă așa. Personal îi socotesc eroi. În ce ne privește, dacă ar fi să vedem cum fac ei agricultura, cu siguranță că am da bir cu fugiții pentru că ni s-ar părea imposibil așa ceva. Tocmai de aceea mi-am propus să îi duc pe toți colegii mei din staff-ul din Insulă, să vadă această locație de producție. Sunt sigur că după o asemenea vizită, vom avea revelația că trăim Dumnezeiește și în mod cert, văzând condițiile dure în care agronomii din Egipt fac performanță, vom renunța la a ne plânge că ne e greu și vom avea rezultate și mai bune în munca noastră”.

De fapt misiunea lui Lucian Buzdugan în Egipt e să propună măsuri viabile de creștere a nivelului de humus în sol: ”E o încercarea si  pentru mine,

34

deoarece nici eu nu prea cunosc genul acesta de agricultură, având de-a face cu un sol pe  care aproape că nu nici nu-l poți denumi sol. Faci mai degrabă un fel de cultură hidroponică. Prima mea preocupare pentru locația de la Tohska va fi să găsesc o soluție pentru creșterea conținutului de materie organică în sol, pentru că asta lipsește acestor terenuri”.

Așa că la vârsta de 72 ani și 9 luni, Lucian Buzdugan s-a resetat, lăsând în urmă gloria pe deplin meritată a unei cariere de o viață în agronomie, ca să îmbrace uniforma de școlar: ”Primul lucru pe care l-am făcut când am aterizat în România, la revenirea din Egipt, a fost să pun mâna pe carte și sa studiez humusul. Niciodată nu mi-a fost rușine să admit când nu știu ceva și să învăț ca să știu. Dintre toate, nimic nu mi s-a părut mai facil, mai interesant, mai extraordinar, decât să citesc și să mă documentez despre humus. Revenind la locația vizitată în Egipt, eu trebuie să-i ajut pe colegii mei cu uniformizarea fertilității solului, respectiv a humusului, prin creșterea conținutului de materie organică în sol. De aceea vom demara în primul rând un proiect de introducere a resturilor vegetale în sol, care se practică în Insula Mare a Brăilei cu mare succes de mai mulți ani. Noi, în ultimul timp am reușit ca pe o adâncime de 8-10 cm să creștem procentul de humus din Insulă, datorită încorporărilor repetate de materie organică, ceea ce aș dori să se întâmple și la Toshka.

În plus va trebui, de asemenea, să cultivăm și niște noi specii de plante care au un sistem radicular de cinci ori mai mare decât sistemul radicular al speciilor de cultură din fermă, plante care cultivate pentru o perioadă de timp, vor îmbogăți solul în materie organică. Acolo, în Egipt, e mai important ca oriunde humusul. Un tehnolog spunea că adevărata bogăție a unei țări nu e solul, ci humusul din sol”.

În noua sa postură, de senior advisor, la sfârșitul lunii ianuarie a mers la locația de lângă Belgrad, Serbia, unde grupul Al Dahra exploatează o fermă de 20.000 ha amplasate tot în lunca Dunării, fermă care deține și o componentă zootehnică de 20.000 capete de bovine: ”Cum Insula Mare a Brăilei a fost cea mai mare fermă din România pe timpul lui Ceaușescu, acea locație a fost cea mai mare fermă a Iugoslaviei pe vremea lui Tito. Acolo noi avem sarcina de la conducerea Al Dahra, să implementăm «modelul Insula Mare», pentru început pe 1000 ha de teren. De ce numai  pe 1000 ha? O să vă spun altădată”.

Savorile exotice din călătorii

Lacom de descoperirile pe care le aduc călătoriile pe orice nou meridian, în clipele de răgaz, Lucian Buzdugan prețuiește clipele unicat: ”În Egipt, din nisip se ridică așa, din loc în loc, niște biute, un fel de conuri pietroase, ca

35

niște piramide. În spațiul nisipos dintre aceste biute încap ici și colo câte 2-3 pivoți pentru irigat, iar acolo se face agricultură sub formă de cercuri. Pe un vârf din acesta conic, în plin deșert, colegii mei din Egipt au făcut un foc într-o seară și am mâncat un berbecuț făcut la proțap, așa cum n-am mâncat nicăieri, niciodată. Era pregătit în stil arăbesc, cu mirodeniile lor, dar mai cu seamă îmi amintesc de poezia momentului, cu flacăra aceea în deșert, în jurul căreia stăteam toți așezați arăbește și toți beam cafea arabica, ceai cu lapte, foarte bun, sau ceai de ghimbir, cel mai bun. În noaptea destul de răcoroasă, focul acela, înconjurat de cerul înstelat, parcă nu avea nici fum. Nu-mi dau seama unde se ducea fumul acela.  Dinspre jar se răspândea multă căldură în jur, iar stelele erau parcă mai aproape, probabil datorită lipsei vaporilor de apă din atmosferă. Dacă întindeai mâna, parcă puteai să atingi bolta înstelată. Era o iluzie optică, desigur, dar frumoasă”.

La Belgrad, oraș străbătut ca și Brăila de Dunăre, Lucian Buzdugan a avut parte de experiența culinară supremă: ”Eu sunt un mare consumator de pește. Când m-am relocat cu munca la Brăila, în primii 15 ani n-am mâncat decât pește și aș fi continuat să mănânc încă 5, dacă cineva nu mi-ar fi spus că nu e bine să consum numai pește, pentru că se creează niște dezechilibre ale microelementelor în organism. Așa că, spre bucuria celor de la cantina noastră, acum 5 ani am acceptat să îmi schimb meniul. Însă în inimă am rămas un iubitor de pește.

Când am avut deplasarea în Serbia, colegii de acolo m-au invitat la un restaurant sârbesc unde se prepara pește. Vreau să îți spun că acolo am avut parte de cel mai bun pește pe care l-am gustat vreodată pe mapamond. Și atunci i-am întrebat: «De unde-i peștele acesta?» «Din Dunăre, de unde să fie?», mi s-a răspuns. Acolo stăteau la rând autocare întregi de străini, cărora li se dădea mâncarea aceasta fabuloasă de pește. Și atunci m-am întrebat de ce la Brăila nu putem face același lucru”.

În ultima lună, agenda de lucru a lui Lucian Buzdugan, presărată cu peregrinări exotice specifice mai degrabă unui călător din epoca colonială, a fost deraiată: ”Dacă nu izbucnea pandemia, la ora asta cu siguranță eram în Brazilia, să văd cum se fabrică în ferme mari produse bio pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor. Era deja programată deplasarea mea în Brazilia. Această țară i incredibilă, care cultivă pe scara cea mai largă OMG-urile, se preocupă pentru sănătatea Planetei, ca să substituie o parte din produsele de chimizare a agriculturii cu produse bio. Nu e așa că e un lucru extraordinar?”.

Stoparea majorității zborurilor internaționale și încadrarea, după vârstă a lui Lucian Buzdugan într-o categorie de risc, în contextul pandemiei de

36

coronavirus, l-au determinat să ia decizia de a intra în autoizolare, începând cu data de 12 martie: ”De mai bine de o lună de zile n-am ieșit pe poartă. Am rămas în incinta gospodăriei mele. Am norocul că nu stau la bloc, că probabil acolo ar fi fost mai greu. În decizia de autoizolare, am pornit de la ideea că trebuie să-mi respect semenii și legile țării. Permanent le-am spus și copiilor mei: «Respectați legile țării. Bune, rele, cum sunt ele, trebuie respectate». Fiind o persoană cu potențial ridicat de risc de complicații, eu sunt o țintă potențială pentru coronavirus, încadrându-mă cu mult peste vârsta inferioară, de 65 de ani. Și nu am vrut să mă protejez numai pe mine, ci aveam și obligația morală față de copiii mei, față de vecinii mei și de urbea în care trăiesc, să fac asta, dat fiind că am călătorit mult și am avut multe interacțiuni.

Decizia de a intra în autoizolare voluntară

Eu nu ies la cumpărături în intervalul 11.00-13.00, motiv pentru care copiii mei îmi cumpără și îmi aduc până la poartă cele necesare, mi le lasă, eu le iau, le dezinfectez cu multă scrupulozitate și nu mă ating de nimic, fără a face această procedură. Umblu cu mănuși, după ce dezinfectez produsele le las la uscat la soare pentru un timp mai îndelungat, pentru a avea garanția efectului scontat. Nu este ritualul unui ipohondru, ci fac acest lucru cu temeinicie, fiindcă așa îmi place să fac toate lucrurile în viață ”.

Regăsirea paradisului pierdut

În tot acest răstimp Lucian Buzdugan a citit mult, a scris, dar în același timp a realizat puzderie de mici lucrări gospodărești în jurul casei: ”E primăvară. Am făcut ceea ce n-am făcut timp de 20 de ani”.

37

Muncile și le-a împărțit pe categorii, de la cele agricole în curte, până la micile reparații prin casă și la ajutorul dat soției în bucătărie: ”Am luat fiecare bucățică de curte, fiindcă am în jur de 600 mp de curte, amplasată în pantă, sub pădure, cultivată cu pomi fructiferi, pe care am săpat-o, am greblat-o și am aranjat-o. Am curățat zmeura, am curățat și în jurul pomilor, fiindcă am și vreo 15 meri, dar pe lângă ei am și cireși, pruni, gutui. De asemenea am și o mică grădinuță de legume, în care am plantat ceapă,  usturoi, ridichi de lună, salată verde, mărar, leuștean. În același timp mi-am amenajat și o mini răsadniță, în care vreau să-mi produc singur răsadurile. Atunci când voi pe masă roadele grădinii, vreau să știu că le-am pornit de la sămânță. Fac asta pentru plăcerea specialistului. Dacă aș cumpăra niște răsaduri făcute de alții mai pricepuți decât mine, ar fi mult mai bune. Dar am ambiția asta să mănânc totul pornind de la sămânță. Totodată am pregătit terasa. Eu am terasă mare, de 8 metri pe 8 metri și de jur împrejur am ghivece de flori, cărora le-am schimbat pământul, l-am afânat, l-am fertilizat cu materie organică, folosind propriul meu compost.

Eu în fiecare toamnă am obiceiul de a-mi composta o parte din frunzele căzute, pe care primăvara îl utilizez la flori. Am pregătit leagănul, am scos masa, am spălat-o, am șters-o, am pus scaunele de jur împrejur și am instalat o umbrelă imensă, cu diametrul de aproape 5 metri, fixată într-un suport care se umple cu vreo sută de litri de apă, ca să nu fie răsturnată de vânt. Inclusiv mi-am făcut instalația de udat, cu furtune și legături, încât să am apă și-n grădină. Am tuns și gazonul în două rânduri, iar azi trebuia să-l tund a treia oară.  Mi-am făcut timp să-mi repar și bicicleta. Am o bicicletă medicinală, la care sistemul de frânare era rupt. Era un mecanism prin care atunci când pedalezi, poți să-ți îngreunezi puțin exercițiul. A fost un prilej de testare a îndemânării mele și a portofoliului meu de scule, fiindcă am tot felul de scule cumpărate, dar pe care niciodată din lipsă de timp nu am apucat să le desigilez. De asemenea mi-am ajutat aproape zilnic soția la treburile casnice. Este acea tradiție pe care o moștenim cu toții, ca Paștele să te găsească cu casa curată. De aceea în fiecare zi, ne-am programat să facem câte o cameră cap-coadă, trecând-o prin filtrul curățeniei”.

Lectura, una din marile plăceri din clipele de răgaz

Lucian Buzdugan iubește lectura, fiind un devorator de literatură de specialitate și nu numai. De pildă la momentul acordării interviului către Agrointeligența- AGROINTEL.RO, avea pe noptieră un volum despre un personaj drag sufletului său: „În prezent citesc o carte ceaslov despre viața lui Leonardo da Vinci. Se numește Leonardo da Vinci, geniul vizionar, de Gerard Denizeau. Este o carte foarte tehnică, dar minunat concepută. La fiecare două pagini are câte un buzunăraș făcut dintr-o hârtie de pergament,

38

în care sunt introduse reproduceri la scară mare, pliate, ale schițelor cu diverse invenții sau ale picturilor lui Leonardo. Am zile când citesc cam jumătate de zi și am zile când lucrez de dimineață până seara.

În această vacanță forțată l-am recitit și pe Lester Brown, «Lumea pe marginea prăpastiei». El a fost primul analist de mediu care a tras semnalul de alarmă asupra pericolului de autodistrugere care pândește omenirea, dacă nu se iau măsuri la scară planetară. Aceasta e prima carte în care, în urmă cu 9 ani, când am lecturat-o întâia oară, am aflat de conceptul ”necesității existenței unui plan B”, idee care acum, în mijlocul teribilei crize economico-sociale și de sănătate generată de pandemia de COVID-19, e mai valabilă ca oricând. Totodată, zilele aceastea am citit și o carte extraordinară a profesorului Berca, pe care el a numit-o «Agrotehnica. Transformarea modernă a agriculturii». E formidabilă. Vorbește de relația aceasta sol-plantă, ca fiind o relație cu dimensiuni cosmice, care, din păcate, a fost zdruncinată de om, în procesul antropologic prin care specia noastră și-a cucerit locul pe Terra. Eu aș obliga toată suflarea aceasta agronomicească să citească această carte, pentru că profesorul Berca e o somitate a agriculturii românești, un savant cu picioarele în prezent și cu mintea în viitor.

Fiecare clipă alături de soție, un dar prețios

Prețul cel mai mare pe care a trebuit să-l plătească pentru a-și câștiga renumele legitim de superfermier, a fost sacrificarea timpului alături de familie: ”Soția mea, în momentul când mi-am încheiat activitatea la Brăila, a făcut un calcul cât timp am stat împreună în 20 de ani și în acest răstimp am fost doar un an și trei luni unul lângă altul. De aceea pentru ea și pentru mine, orice zi petrecută alături înseamnă foarte mult. În perioada cât am fost director general în Insulă, foarte puține weekenduri eu n-am venit acasă, însă noi și când eram plecat, emoțional trăiam împreună. Când o sunam pe soția mea, îmi spunea «acum mă gândeam la tine». Când ea mă suna pe mine, la fel, eu știam că e ea înainte de a vedea cine mă sună. Între noi există o legătură telepatică. Asta înseamnă că apropierea dintre noi este foarte puternică”.

Dar imperfecțiuni există inclusiv în Paradis: ”Avem și un capitol la care nu ne potrivim. E acesta politic. Ea vede politica ceva mai radical. Eu, până la urmă, sunt dispus să înțeleg și unele neîmpliniri și unele greșeli, în timp cea ea este mai categorică când e vorba de oameni care nu respectă oamenii, și de cei care nu-și înțeleg rolul pe care și-l asumă atunci când vor să facă politică”. Aici avem momentele noastre de mică dispută. Dar asta se întâmplă seara mai mult, pentru că ziua facem treabă împreună și e foarte plăcut când ai momente frumoase alături de persoana dragă ție. Sunt

39

realizări valoric mici, dar pline de conținut și de sentimentalism. Am ajuns de ne facem unul altuia mici plăceri. De exemplu mie îmi place foarte mult supa de legume pasate, iar cea mai grozavă este supa cremă de ciuperci și soția mea mă răsfață cu supă cremă de ciuperci și mâncărică de ciuperci. Iar eu îi fac ei pizza. Îi place foarte mult”.

Bucătar priceput, dar asistat de… roboțel

Lucian Buzdugan admite, totuși, că talentul său culinar nu s-ar manifesta plenar, fără un mic ajutor de ordin high-tech: ”Pizza o pregătesc eu, pentru că am pus mâna pe o mașină care prepară fără ulei. O face cu aer cald. E o invenție care costă vreo 3 milioane (n.r. 300 lei). Pui acolo tot ce trebuie și nu se arde. E super. Dar să nu credeți că dacă folosesc mașina, trișez, că și-acolo e o șmecherie. Am învățat cum să fac blatul cu drojdie și să-l întorc de două ori. Și mi-a reușit, să știți. Am pus aluatul în frigider și am pentru patru zile. Treaba e interesantă, frumoasă. Am mare noroc cu domnul Google. Te învață orice”.

Fermierul are și câteva rețete în care și-a făcut mâna de mai bine de doi ani: ”Sunt anumite mâncăruri pe care soția mea nu le consumă, spre exemplu fructele de mare, și atunci le pregătesc eu. Am cel mai gustos mod de preparat creveți în 10 minute”. Și tot legat de bucătărie, mai nou, truda din grădină începe să dea roade: ”Deja mi-au răsărit ridichile de lună, primele frunze de leuștean produse de mine le-am folosit azi în mâncare, iar alaltăieri am făcut din menta culeasă din grădina mea, o băutură cu gheață pisată, lămâie, zahăr și gin. Cei care se pricep știu despre ce băutură este vorba…”.

Ultimii ani au reprezentat pentru Lucian Buzdugan o schimbare de perspectivă atât în privința modului cum vede că ar trebui făcută agricultura

40

viitorului, prin reducerea chimizării și a emisiilor de CO2, cât și în privința modului de viață în calitate de locuitor al Terrei, precum și de consumator, în special de hrană, pentru a avea o Planetă mai sănătoasă. Iar pentru cei ce-l cunosc, știu că Buzdugan nu e doar un teoretician când vine vorba de agricultură… dar și de viață personală: ”Soția mea mă apreciază foarte mult ca bucătar, dar bucuria soției mele și a mea, este că am făcut o schimbare de stil de viață.  Asta s-a întâmplat după ce ne-am documentat și ne-am dat seama că prin continuarea acestui mod de viață, bazat numai pe produse de origine animalieră, de fapt noi facem rău vieții pe Pământ. Așa am început să ne schimbăm, fără a fi extremiști din aceia care spun: «De mâine nu mai pun carne în gură. De mâine nu mai beau lapte». Nu am renunțat total, dar cel puțin la jumătate am redus consumul de carne și de produse de origine animalieră, din dorința de a face bine omenirii. Însă ce am constatat? Că nu facem bine doar omenirii, ci și eu mă simt mult mai bine și ea se simte mult mai bine. Soția mea a acceptat puțin mai greu această schimbare, dar apelând la argumente științifice, în multele noastre dialoguri pe această temă, a luat și ea decizia de a face acest pas”.

Un mic popas, ca să-și mai tragă răsuflarea

Când era director general în Insula Mare a Brăilei, Lucian Buzdugan dormea 3-5 ore pe noapte, în special din cauza grijilor copleșitoare de peste zi, de la coordonarea unei armate de 1000 de oameni, la probleme de livrări, de prețuri, sau de provocările aduse de clima mereu imprevizibilă. În ultima lună, e prima oară după mulți ani, când acul busolei interioare nu mai tremură: ”E pentru prima oară în ultimii 2-3 ani, când mi-am regăsit somnul și dorm liniștit. Însă am muncit foarte mult în zilele acestea și mi-am dat seama că am îmbătrânit. Ăsta e regretul meu cel mai mare. Cred însă că dacă atunci când te culci seara și-ți faci analiza zilei și-ți dai seama că a trecut o zi fără ca să-ți faci meseria pentru care te-ai pregătit o viață și totuși poți trage linia și spune că a fost o zi bună, cred că e suficient. Dacă ești mulțumit seara și dimineața când te scoli, e de ajuns. Nu știu de ce, dar e prima oară când apreciez în zona în care locuiesc, aerul acesta de munte. Probabil și nopțile sunt reci, dar dimineața mi se pare că e un aer atât de curat, încât aș sta un timp numai să respir, să inspir și să cred că deja am câștigat ceva de la natură extraordinar de bun. Nu știu de unde senzația aceasta la vârsta mea, dar ea există”.

Fermierul recunoaște însă că, în ciuda restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 și a redescoperirii bucuriilor vieții personale, nu s-a rupt total de viața profesională: ”Da de unde? Acum două seri am avut o radio-conferință cu cei de la Al Dahra, iar cu colegii mei din Insulă discut din două-n două zile”. E agronom pe viață.

41

Cum a reuşit Pepsi să deţină a şasea cea mai mare flotă militară a lumii: distrugătoare, submarine, fregate şi crucişetoare Eduard Ivanovici 19 aprilie 2020

În 1959, preşedintele american Dwight Eisenhower dorea să le arate cetăţenilor Uniunii Sovietice beneficiile capitalismului şi, pentru a-i prezenta beneficiile, guvernul Statelor Unite a aranjat în Moscova o „demonstraţie americană”, trimiţându-l pe vicepreşedintele de atunci – Richard Nixon – la deschidere. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată, scrie Business Insider.

Nixon şi liderul sovietic Hruşciov au intrat într-o polemică de tipul capitalism vs. comunism. Conversaţia s-a aprins atât de tare încât vicepreşedintele Pepsi de la acea vreme i-a oferit liderului sovietic un pahar din faimoasa băutură, într-o încercare de a calma spiritele.

Ani mai târziu, cetăţenii sovietici au dorit ca Uniunea să încheie un parteneriat permanent cu Pepsi. Însă problemele au continuat să apară, de vreme cu nu puteau plăti pentru băutură cu ruble sovietice.

Aşa că ţara a decis să cumpere Pepsi folosind o monedă universală: votca.

La sfârşitul anilor 1980, parteneriatul iniţial al Uniunii Sovietice cu Pepsi era pe punctul de a expira, iar, de această dată, votca mai putea să acopere costurile.

Aşa că ruşii au făcut ceea ce ar fi făcut orice ţară în vremuri disperate: au cumpărat cantităţi impresionante de Pepsi cu o flotă întreagă de nave şi submarine. Noul acord includea 17 submarine, un crucişător, o fregată şi un distrugător.

Costul total al flotei s-a ridicat la 3 miliarde de dolari, întreaga sumă fiind plătită în sticle de Pepsi.

Astfel, schimbul a făcut din Pepsi a şasea cea mai mare putere militară a lumii, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp, înainte să vândă flota unei companii suedeze în schimbul unor materiale reciclate.

* * *

42

De ce miroase atât de bine ploaia. Studiul prin care a fost descoperit un proces natural suprinzător 20 aprilie 2020, 04:45 de Corina Slămnoiu

FOTO: iflscience.com

Toată lumea adoră mirosul proaspăt apărut în aer după o ploaie bună. Cercetătorii din Australia au descoperit că un grup de bacterii produc un compus care eliberează „mirosul de ploaie”.

Acesta  este destinat ca momeală pentru a ademeni animalele şi pentru a ajuta la răspândirea bacteriilor, potrivit iflscience.com.   Studiul, publicat în revista Nature Microbiology, a investigat efectul prezenţei Streptomyces (cel mai mare grup de actinobacteria) asupra comportamentului mai multor animale, dar şi a asupra insectelor.   Bacteriile acestea se găsesc în mod obişnuit în sol şi vegetaţie şi atunci când plouă eliberează acel miros de pământ care este, de fapt, un compus pe care îl eliberează, numit „geosmin”.   

Cercetătorul Klas Flärdh şi colegii de la Universitatea Monash, din Melbourne, Australia, au decis să investigheze efectele acestui miros atrăgător folosind o combinaţie de experimente de teren şi unele de laborator.   

Au vrut să afle dacă mirosul de Streptomyces era atractiv pentru artropodele (milipede, centipede, arahnide, crustacee etc) din sol. Analiza a relevat că insectele sunt ademenite de mirosul pământesc de geosmin.    În timpul investigaţiilor s-a observat un adevărat proces de răspândire a sporilor bacterieni lipiţi de corpul insectelor.    

Autorii studiului sugerează că această dispersie este un beneficiu ecologic pentru bacterii în producerea geosminului şi a mirosului ispititor care vine odată cu ploaia.

* * *

43

Povestea celui mai tânăr fermier din Gorj. Are 18 ani şi produce caşcaval după o reţetă proprie 20 aprilie 2020, 07:30de Alin Ion

Cătălin are 18 ani şi este în ultimul an de liceu Cătălin Boţoteanu este cel mai tânăr fermier din judeţul Gorj. Are vârsta de 18 ani şi este în ultima clasă de liceu.

Cătălin are două opţiuni: Facultatea de Agronomie şi cea de Medicină Veterinară. El se ocupă singur de animale şi, câteodată îl mai ajută şi mama sa. Cătălin ar fi putut alege un alt drum în viaţă, mai ales că familia sa deţine o firmă de transporturi rutiere, dar adolescentul susţine că animalele sunt pasiunea sa. Bunica s-a bucurat nespus când a auzit că nepotul său vrea să se ocupe de creşterea animalelor, deoarece ea s-a ocupat cu această îndeletnicire străveche.  Cătălin a început să se ocupe de creşterea animalelor în urmă cu cinci ani, când a cumpărat mai multe capre de rasă.

„Am luat şi o viţică pentru a mânca şi beţele de la lucernă pe care nu le mâncau căpriţele. Apoi, cu timpul am mai luat câte o viţică. Am luat bălţată şi bălţată românească neagră. În prezent avem şase vaci mature şi trei viţei“, spune tânărul crescător de animale. Nu îşi doreşte să crească efectivul de animale, pentru că nu are posibilitatea de valorificare a produselor. „Nu prea am avut profit. Este mai mult o pasiune“, menţionează Cătălin.  

Îşi doreşte o fermă complet automatizată Cel mai  tânăr fermier a investit din fondurile sale în amenajarea unui adăpost pentru vaci,  pentru că nu i-a fost aprobat un proiect pe fonduri europene. Cătălin nu se dă bătut şi vrea să obţină fonduri de la Uniunea Europeană, pentru a monta în diferite locuri dozatoare pentru lapte şi de caşcaval, dar să şi automatizeze complet ferma. „Tot prin acest proiect, care s-ar putea ridica la o valoare de 150.000 de euro, se poate construi şi spaţiul pentru producerea caşcavalului, care trebuie să aibă 80 de metri pătraţi, vestiare şi duşuri. Îmi doresc să mai obţin fonduri, pentru că, pe termen lung, îmi doresc să am o fermă complet automatizată. Există acum ferme în care cea mai mare parte a operaţiunilor sunt automatizate. Tu intri într-un biroul şi te uiţi la vaci cum sunt hrănite şi

44

mulse. Sunt mulse de trei ori pe zi, astfel că producţia este mult mai mare“, ne explică tânărul fermier.   

Cum produce caşcaval Cătălin realizează diverse sortimente de produse lactate, dar produsul „de greutate“ este caşacavalul.  Am strica câteva sute de litri de lapte până când am descoperit o reţetă. Am încercat multe reţete de pe Internet cu bicarbonat de sodiu, gălbenuş, dar nu a ieşit un caşcaval pe care mi-l doream. În principiu este o reţetă de mozzarella. Caşcavalul trebuie fiert de două ori, după care l-am lăsat să se usce pe tocătoare de lemn, unde să circule destul de bine aerul, după care l-am introdus în pungi cu vid sau în afum“, ne povesteşte Cătălin.  

Cum îşi vinde produsele Valorificarea produselor este cea mai dificilă etapă. Cel mai tânăr fermier din Gorj a încercat să-şi vândă produsele mai mult online sau prin intermediul anunţurilor. „Am avut o pagină de Facebook, dar nu prea am avut mare succes. Am mai mulţi abonaţi şi prin intermediul lor au mai apărut şi alte persoane interesate să cumpere de la noi. Nu pot să spun că am rămas cu produsele nevândute, dar nici nu m-a stimulat ca să cresc producţia. În perioadele în care le-am furajat cum a trebuit au avut producţii mari, de 15 litri la mulsoare. Laptele este gras. Am făcut mereu teste şi am obţinuto medie foarte bună a calităţii“.   

Produsele lui Cătălin sunt prezente pe un site destinat comercializării produselor fermierilor, butic.transatravel.ro.

„Am primit în câteva zile comenzi de aproximativ 400 de lei. Este încurajator. Sper că lucrurile vor evolua“, precizează cel mai tânăr fermier

din Gorj.   Cătălin ar fi putut să se dedice altor activităţi, deoarece familia sa deţine o firmă de transporturi, iar mama este cadru unversitar. „Bunicii se ocupau în Banat de creşterea oilor, dar, apoi, s-au retras la Novaci. Cât am

fost mic nu am avut animale, dar mi-au plăcut dintotdeauna“.

* * *

Inginerii dezvoltă „Vegebot” care poate recolta salata verde  ›20APR.

Deși folosirea utilajelor pentru recoltarea culturilor nu este un concept nou, utilizarea unui robot care face acest lucru, este.

O echipă de ingineri de la Universitatea din Cambridge a creat un robot care adună culturile de legume. Echipa, condusă de Dr. Fumiya Iida de la ,Cambridge, a instruit inițial robotul „Vegebot” pentru a recunoaște și a aduna recolta de salata iceberg. Mai întâi testat în condiții de laborator, robotul a fost ulterior testat cu succes într-o varietate de condiții pe câmp.

45

În prezent, Vegebot nu este atât de rapid sau la fel de eficient ca un lucrător uman.  Cu toate acestea, Vegebot demonstrează modul în care robotica avansată poate fi utilizată în agricultură. „Fiecare domeniu este diferit, fiecare salată este diferită. Dar dacă putem face ca un robot să adune recolta de salată iceberg, l-am putea face să recolteze multe alte culturi.”, a declarat coautorul Simon Birrell, un student de cercetare de la Departamentul de Inginerie din Cambridge.

În timp ce anumite culturi, cum ar fi grâul și cartofii, sunt recoltate mecanic de zeci de ani, alte culturi, cum ar fi salata iceberg, au rămas încă recoltate de mână.  Salata iceberg este ușor deteriorată deoarece crește relativ la sol, iar acesta este un factor care prezintă o provocare pentru recoltarea robotizată.

În plus, Vegebot ar putea ajuta la reducerea risipei alimentare din produsele aruncate.  În prezent, câmpurile sunt recoltate o singură dată și orice fructe sau legume necoapte sunt aruncate.  Un sistem automat, cum ar fi Vegebot, poate funcționa în permanență, recoltand continuu produse coapte, lăsându-le pe cele necoapte să iși termine procesul de creștere.

Cu toate acestea, ca în orice sistem automatizat, Vegebot ridică problema forței de muncă. Este adevărat că sistemele automate precum Vegebot pot ajuta la salvarea oamenilor de la muncă forțată, contribuind totodată la reducerea deșeurilor.  Dar în același timp, roboții pot lua și locurile de muncă ale persoanelor care au nevoie de ele.  La o scară largă, acest lucru ar putea avea un efect negativ asupra ocupării forței de muncă.  Dacă nu este abordată corect, această înclinare către automatizare poate aduce multe probleme.

* * *

46

Vinul de azi: Soler 2016 - Brumont Chateau Montus Madiran 2014 Parteneri Profit.ro scris astăzi

În ultimii 30 de ani, Alain Brumont și-a crescut afacerea în domeniul viticol până într-acolo încât să fie considerat de mulți „producatorul vedetă” din regiunea de sud-vest a Franței. Vinurile Château Montus și Château Bouscasse sunt considerate de mulți printre primele 10 vinuri simbol pentru sudul Franței. Propunerea noastră de astăzi, Brumont Château Montus Madiran 2014, este un vin realizat din Tannat și Cabernet Sauvignon. Intens, ferm și bogat în tanini, vinul dezvăluie în principal arome de fructe negre, condimente și un final lung, persistent. Se recomandă degustarea lui la 16-18 grade Celsius, alături de preparate bogate, cum ar fi cele din vânat sau vită.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Traditii, superstitii si obiceiuri in Saptamana Luminata In apr. 20, 2020

   Dacă săptămâna dinaintea Paştelui este cea a Patimilor sau Săptămâna Mare, săptămâna care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este cunoscută în popor ca

47

Săptămâna Luminată.  Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). De Sfintele Paşti, Biserica vesteşte: “Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ”, începe aşadar Săptămâna Luminată.

În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiţi „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de unde și numele de Săptămâna Luminată.

În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii. Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămână începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”.

Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă ”Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”, prin noul Ierusalim făcându-se referire la Ierusalimul cel veşnic, escatologic.

Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.

În această perioadă, slujbele Bisericii sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.

Lunea din Săptămâna Luminată

Poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

48

Marţea din Săptămâna Luminată

Se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată

Poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată

Este numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată

Poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

* * *

Proiectarea coroanei în plantaţiile moderne la speciile cireş și vișin20 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Pentru plantaţiile intensive de cireş și

49

vișin este nevoie de o proiectare corespunzătoare a coroanei pomilor, având în vedere că densitatea poate ajunge la valori de 1.500 de plante la hectar.

În anul I, primăvara la dezmugurire, ramurile anticipate, care depăşesc 20 cm, se scurtează la 15 cm de la punctul de inserţie. Axul pomului nu se scurtează. Vara, la aproximativ 70 de zile de la debutul perioadei de vegetație, se face a doua intervenţie, scurtând la 15 cm toate creşterile apărute pe ramurile scurtate iniţial.

În anul II, la dezmugurire, se scurtează toate ramurile la 15 cm, crescute după intervenţia din vara anului trecut, păstrând nescurtată creşterea centrală a axului. După 60 de zile se face o a doua intervenţie, scurtând la 15 cm creşterile formate după scurtarea de la începutul vegetaţiei. Creşterile axului nu se scurtează, acestea având rolul de a acţiona ca suport şi de a împinge către exterior ramurile principale laterale.

În anul III, pomul are o coroană formată din 25 – 30 ramuri verticale. Se păstrează cele mai bine dezvoltate, la fiecare punct cardinal al coroanei, care se scurtează la 15 cm de la zona lor de inserţie. Prin aceste scurtări repetate se limitează dominanţa apicală, distribuind vigoarea pomului pe 2-4 sau mai multe creşteri cu vigoare moderată.

În anul IV, în coroana pomilor s-au format 25-30 de ramuri, care se reînnoiesc periodic prin rotaţie, astfel încât să existe un echilibru între ramurile fructifere şi cele în devenire ca ramuri roditoare. Se are în vedere faptul că atât ramurile prea viguroase, cât şi cele cu o creştere prea slabă nu sunt ramuri productive şi trebuie eliminate din coroană. Ramurile cu vigoare moderată, neumbrite, sunt cele pe care se formează fructele de calitate.

În acest fel se menţine volumul coroanei în spaţiul determinat: o înălţime a pomului de 2,5 m, cu o dezvoltare laterală de o parte şi alta a rândului de 1,2 – 1,4 m.

* * *

Tehnologia FMC recomandată pentru cultura de rapiță la platforma din Letca Nouă 20 aprilie 2020 Cotidianul Agricol  Loturile demonstrative reprezintă metoda cea mai bună prin care se pot testa hibrizi, soiuri și produse de protecție și nutriție a plantelor. Când aceste loturi se realizează în colaborare cu fermieri pricepuți și care respectă tehnologia fiecărei culturi, rezultatele sunt relevante.

50

Compania FMC organizează an de an platforme de testare și loturi demonstrative în toate regiunile agricole ale țării, unde sunt aplicate scheme de tratamente cu produsele de protecție și nutriție a plantelor consacrate, dar și testate produsele noi. În cadrul acestor platforme, compania organizează întâlniri cu fermieri în anumite momente cheie, pentru a se observa starea fitosanitară a culturilor, eficiența produselor aplicate, dar și potențialul de producție al fiecărei culturi în parte.

Una din platformele de loturi demonstrative organizate de FMC în acest an este în colaborare cu ferma Vodă Grup din localitatea Letca Nouă – judetul Giurgiu, unde au fost înființate mai multe culturi, și anume: rapiță, cereale păioase (grâu, orz și triticale), porumb și floarea-soarelui.

Cultura de rapiță se prezintă foarte bine, mai ales dacă ne gândim la condițiile dificile ale acestui an, cele mai importante fiind: precipitațiile foarte puține din toamnă până în primăvară, iarna blândă și primăvara cu alternanțe mari de temperatură și înghețuri târzii. Toate aceste condiții climatice nefavorabile au provocat culturilor perioade de stres termic și hidric, fapt ce a determinat adaptarea tehnologiilor aplicate.

În toamnă s-au aplicat două tratamente cu erbicidele Salsa® și Targa® Max și un tratament cu fungicidul Riza® 250 EW. Erbicidul Salsa® a fost aplicat pentru combaterea buruienilor crucifere predominante: muștar sălbatic (Sinapis arvensis) și traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), iar erbicidul Targa® Max pentru combaterea samulastrei de grâu. Fungicidul Riza® 250 EW a fost aplicat preventiv, pentru menținerea culturii sănătoase.”La primul tratament din primăvară a fost aplicat fungicidul Impact® 125 SC împreună cu biostimulatorul SeaMaxx®, dar și fertilizantul foliar Nutrileaf®. Stresul termic a afectat plantele, iar cele două produse au fost folosite pentru a reduce stresul culturii și a o ajuta să treacă mai repede peste această perioadă dificilă” – a precizat Cătălin Viziru, Director de Marketing FMC România și Republica Moldova.

Tratamentul al doilea este planificat pentru aplicare înmomentul în care cultura începe să înflorească (5-15% din suprafață) și se va aplica fungicidul Azaka® pentru combaterea bolilor și prelungirea perioadei de vegetație (efectul “stay green”), dar și un fertilizant foliar, astfel încât să se obțină un

51

spor de producție atât cantitativ cât și calitativ. Având în vedere faptul că gândacul lucios al rapiței (Meligethes aeneus) își face apariția la începutul înfloritului rapiței, în caz de atac al acestui daunator, odata cu fungicidul Azaka® va fi aplicat și insecticidul Vantex® 60 CS. Dacă la momentul aplicării tratamentului al doilea vor fi temperaturi peste 25-26°C, va fi folosit insecticidul Avaunt® 150 SC, care poate fi aplicat cu eficiență maximă până la temperaturi de 33°C.

Specialiștii FMC recomandă o doză de 2-4 litri pe hectar pentru fertilizantul Nutrileaf®, putând fi aplicat de la 3-4 frunze ale culturii și până la înflorit. Alți fertilizanți foliari FMC pentru cultura de rapița sunt: BO-LA®, Foliar Extra®, Hi-Phos Turbo®, Kenesbor®, Rapsin®, Vertex HI-N34® și Zoom® Super. Toate produsele FMC pot fi găsite în Catalogul de produse pentru 2020, care poate fi descărcat : http://www.fmcagro.ro/download/fmc_catalog_produse_2020_preview_site_.pdf

* * *

Topul regiunilor cu cele mai mari investitii in turism prin PNDR 2020 Aprilie 19, 2020

Aproape 1.000 de investitori au riscat si au construit afaceri la tara in turism.

In cazul submasurii 6.2, au fost semnate 500 de contracte de finantare, valoarea publica contractata fiind de 34.818.000 euro, potrivit datelor furnizate de AFIR. Cele mai  numeroase contracte au fost semnate de

52

beneficiari din regiunea Nord-Vest, respectiv 152 de contracte.

In ceea ce priveste submasura 6.4, tot beneficiarii din regiunea Nord-Vest sunt cei mai numerosi, acestia incheiind 136 de contracte.

„Pentru intreaga perioada de programare financiara 2014 – 2020, fondurile europene, disponibile prin submasurile 6.2 si 6.4, pentru investitii in agropensiuni au fost epuizate in totalitate. Insa, ar putea primi finantare prin Grupurile de Actiune Locala (GAL-uri), daca acestea au prevazut in Strategia de Dezvoltare Locala (SDL) acest tip de investitii”, se arata in raspunsul transmis de AFIR.

Toti acesti intreprinzatori se bazeaza pe incasarile de la clienti, asa ca haideti sa petrecem vacantele acasa!

Cate pensiuni au fost construite prin PNDR 2020? Aprilie 19, 2020

53

Chiar daca anul acesta stam acasa de Paste, dupa ce va trece pandemia merita sa mergem in concediu in tara, mai ales ca foarte multe unitati noi de cazare apartin unor tineri ce au accesat fonduri europene nerambursabile.

Prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) au obtinut finantare 915 de investitii in agroturism, potrivit datelor furnizate de  AFIR, la solicitarea stiriagricole.ro.

‘Prin submasura (sM) 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale au fost incheiate 500 de contracte de finantare a activitatilor pentru agroturism.  Prin submasura (sM) 6.4 – Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole au fost finantate 415 proiecte de investitii pentru infrastructura in unitatile de primire turistica de tip agroturistic, proiecte de activitati de agrement’, se arata in raspunsul primit de la AFIR.

Valoarea publica contractata de AFIR prin sM 6.2 este de 34.818.000 euro, iar valoarea publica contractata a fondurilor europene prin sM 6.4 este de 78.962.849,47 euro.

Trebuie precizat ca sumele investite in constructia si dotarea pensiunilor finantate prin PNDR 2020 este insa mult mai mare, deoarece si beneficiarii au facut eforturi pentru a acoperi partea lor de cofinantare.

‚In ceea ce priveste investitia realizata de beneficiari, precizam ca prin submasura 6.4, rata de cofinantare privata a investitiei in agropensiuni era de 10% din valoarea totala eligibila a proiectului, suma maxima nerambursabila a finantarii prin PNDR pe care un beneficiar o putea primi fiind de 200.000 de euro’, ne-au precizat reprezentantii AFIR.

Totodata, acestia au subliniat ca in cazul submasurii 6.2, nu era necesara cofinantare privata din partea beneficiarilor de fonduri europene disponibile prin PNDR 2020, cuantumul sprijinului fiind de 50.000 de euro/ proiect, cu posibilitatea majorarii la 70.000 de euro/ proiect.

* * *

Când vom fi pregătiţi să renunţăm la pesticide? IIEmil GEORGESCU Publicat: 20 aprilie 2020 Voi continua să explic de ce iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) de eliminare a pesticidelor sintetice până în anul 2035 ne ameninţă serios securitatea alimentară.

54

Referitor la protecţia plantelor în UE, trebuie să înţelegem că Europa NU este uniformă, există diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte biodiversitatea, cât şi structura agriculturii, dar şi a mentalităţilor locuitorilor ei.

Combaterea biologică nu este ceva... universalTrebuie avut în vedere că ţările din Europa provin din două sisteme total diferite, cele cu vechime în UE, din blocul vestic, celelalte, mai noi, din fostul bloc comunist, din centrul, estul şi sud-estul continentului. Fiecare dintre aceste ţări a avut propriul istoric al combaterii agenţilor de dăunare şi diferă în ceea ce priveşte rezerva de buruieni, de boli şi dăunători. În primul rând, există diferenţe mari în ceea ce priveşte condiţiile climatice între ţările din vestul Europei, cele din centrul continentului şi cele din sud-est. Dacă birocraţia excesivă, specifică Uniunii Europene, este oarecum uniformă şi de-a dreptul aberantă, în majoritatea ţărilor ce fac parte din blocul comunitar, asta nu înseamnă că şi condiţiile naturale din fiecare ţară a UE sunt la fel! De ce spun toate acestea? Simplu, combaterea biologică nu este ceva... universal, aşa cum este birocraţia europeană, ci diferă foarte mult de la un caz la altul. Dacă pentru un dăunător din Portugalia, de exemplu, există o soluţie de combatere fără chimicale, care dă rezultate, este posibil ca pentru alt dăunător din România, această soluţie să nu dea rezultate şi viceversa.

Inventarierea agenţilor de dăunare în fiecare ţară

Fiecare ţară din UE ar trebui să facă o inventariere „la sânge” a rezervei de buruieni (prin cartări), a rezervei de agenţi patogeni sau de dăunători, pentru fiecare specie importantă în parte, precum şi cele care au potenţial de dăunare, dar nu apar în fiecare an. În urma inventarierii agenţilor de dăunare se elaborează hărţile cu arealul acestora, în acest mod ştim foarte exact cum stăm cu rezerva lor. Nu putem să trecem la o altă etapă a combaterii agenţilor de dăunare fără să ştim, foarte exact, cu ce probleme se confruntă fiecare ţară din UE în parte. Ştim în prezent, cu precizie, care este arealul de dăunare al principalilor agenţilor fitopatogeni, ai dăunătorilor sau al diferitelor specii de buruieni, în fiecare ţară din Uniunea Europeană?De asemenea, în ultimul timp există foarte mari probleme cu speciile invazive, sosite în Europa de pe alte continete. Ştim cu precizie arealul

55

acestora în toate ţările din UE? Ce avem nevoie pentru elaborarea hărţilor cu arealul agenţilor de dăunare (locali şi invazivi) în fiecare ţară ce compune blocul comunitar?

E nevoie de timp şi de multă cercetare fundamentală!

Acest lucru nu se poate realiza peste noapte! Este nevoie de foarte mulţi ani, dacă nu chiar decenii! Acest timp este direct proporţional cu numărul de specialişti în domeniul protecţiei plantelor din fiecare ţară în parte! Mai ales că lucrurile din acest domeniu nu sunt aşa simple pe cât au impresia mulţi cetăţeni europeni că sunt. Încălzirea globală are drept efect modificări în arealul agenţilor de dăunare. Nu ştiu dacă mulţi dintre semnatarii acestei iniţiative cetăţeneşti sunt conştienţi de acest lucru.Să spunem că ştim ce rezervă de agenţi de dăunare are fiecare ţară în parte. Să spunem că ne-au venit în ajutor şi progresele tehnologiei în domeniul sistemelor automate de monitorizare. Trecem la etapa următoare, care este mult mai dificilă. Şi anume să cunoaştem natura în cele mai mici detalii ale ei. Să cunoaştem relaţiile foarte complexe care există între plantele de cultură, agenţii de dăunare, duşmanii naturali ai agenţilor de dăunare, duşmanii, duşmanilor naturali ai agenţilor de dăunare (hiperparazitism), precum şi relaţiile dintre toate aceste categorii amintite şi condiţiile climatice. Care condiţii climatice sunt într-o continuă schimbare.

Ce înseamnă acest lucru? Simplu, cercetare fundamentală! Multă, multă, multă cercetare fundamentală! Numai pentru studiul şi aprofundarea acestor relaţii complexe, existente într-un ecositem agricol, este nevoie de foarte mult timp şi de foarte mulţi specialişti, pasionaţi de ceea ce fac şi care au o înaltă pregătire profesională. Iar, în multe ţări din UE, tinerii fug de cercetare, vor să facă mulţi bani şi asta într-un timp foarte scurt! În prezent toate ţările din UE se confruntă cu problema lipsei personalului calificat din domeniul cercetărilor în protecţia plantelor. Ei bine, de aceşti specialişti ar fi mare nevoie, dacă vrem să renunţăm, în timp, la combaterea chimică, fără ca securitatea alimentară europeană să fie ameninţată!

Cercetarea aplicativă!?

56

În schimb, ce idee am tot auzit în spaţiul public? Că nu avem nevoie de cercetare fundamentală, ci de cea aplicativă!? Să îmi fie cu iertare, dar asta este o MARE GREŞEALĂ! Nu se poate să vrei să renunţi la combaterea chimică, dar, în acelaşi timp, să te lauzi că prioritate are cercetarea aplicativă!? Păi ca să faci cercetare aplicativă, întâi este nevoie de multă, multă, multă cercetare fundamentală! Tocmai pentru a cunoaşte în detaliu natura şi toate relaţiile complexe dintr-un ecosistem agricol.

Evident, au fost multe studii privind acest subiect, există multe lucrări de specialitate, dar se ştie foarte puţin despre asta, inclusiv la început de an 2020. De exemplu, plantele au capacitatea naturală de a lupta cu dăunătorii, atât direct, fie prin necrozarea zonelor unde dăunătorii îşi depun ouăle, fie prin emiterea de substanţe ovicidale, cât şi indirect, prin prin emiterea compuşilor volatili ce atrag prădătorii sau paraziţii speciei de insecte dăunătoare ori prin emiterea de compuşi chimici, în zona de contact dintre plantă şi ouăle dăunătorilor, cu acţiune nocivă asupra acestora.

Dar, odată ce omul a luat în cultură plantele şi le-a ameliorat pentru creşterea producţiei, aceste capacităţi defensive naturale s-au pierdut, total sau parţial.Cercetări în acest sens se fac în SUA, Japonia, Germania, Olanda, Anglia sau ţările din nordul Europei, dar sunt foarte scumpe şi au nevoie de specialişti foarte bine pregătiţi, atât în domeniul protecţiei plantelor, cât şi de geneticieni, chimişti, bio-chimişti, informaticieni, bio-informaticieni, matematicieni etc. Avem suficienţi de specialişi în fiecare ţară în parte din UE? Au fost corect informaţi semnatarii acestei iniţiative despre starea de fapt a cercetării în protecţia plantelor? Pentru a cunoaşte în detaliu toate tainele dintr-un ecosistem agricol, având în vedere că fiecare ţară din blocul comunitar are condiţii diferite, este nevoie de mult timp şi de foarte mulţi bani. Fără existenţa unei finanţări corespunzătoare şi fără mulţi oameni calificaţi, acest timp creşte direct proporţional cu lipsa banilor şi a specialiştilor, iar cei 15 ani, propuşi în iniţiativa cetăţenească, sunt insufienţi, dacă nu chiar fantezişti!

Este foarte frumos că avem idealuri înalte, că vrem binele Naturii, dar, să fim cinstiţi cu noi înşine şi să ne întrebăm câţi dintre noi ştim cu exactitate ce înseamnă frumuseţea naturii în viu, şi nu de pe un display? Din ce în ce mai puţini.Cu toţii dorim să avem o cantitate zero de reziduuri chimice în produsele agricole, cu toţii vrem ca, pe viitor, medicamentele pentru plante să nu mai fie de sinteză, la fel ca şi cele folosite în medicina umană, cu toţii sperăm ca în viitorul cel mai apropiat să vedem prezenţa androizilor în câmpurile agricole, care să culeagă buruienile una câte una sau să adune insectele, cu

57

toţi vrem să vedem folosirea ultimelor descoperiri ale tehnicii în slujba fermierilor şi a consumatorilor finali. Dar pentru a realiza acest deziderat, mai avem nevoie de un lucru, foarte preţios de altfel, şi anume de existenţa unui sistem de învăţământ foarte bine pus la punct, care să formeze oameni cu o gândire cât mai raţională şi să nu se mai isterizeze la toate ştirile „catastrofale” existente în mass-media sau pe reţelele de socializare.Numai cu oameni care au o gândire cât mai raţională, protecţia plantelor va trece la un nivel superior, aşa cum se va întâmpla peste trei decenii şi jumătate în Japonia!

EUROPA E ÎN CRIZĂ DE SPECIALIŞTIÎn primul rând, e nevoie de foarte mulţi specialişti în teren care să facă observaţii, conform protocoalelor în vigoare, care să aibă competenţe în toate domeniile protecţiei plantelor (biologi, entomologi, fitopatologi etc), să nu fie la început de drum, ci să aibă experienţă în domeniu. Există un număr satisfăcător de specialişti în domeniul protecţiei plantelor, la ora actuală, în fiecare ţară din UE? La toate congresele de protecţie a plantelor sau de entomologie la care am participat, s-a discutat mult de criza de specialişti din domeniu!Pentru a dispune de o „armată” de oameni pregătiţi, toate ţările care alcătuiesc blocul comunitar au nevoie de foarte mulţi bani! Dacă vrem să renunţăm la combaterea chimică şi să o înlocuim cu metode alternative, în primul rând trebuie să cunoaştem foarte exact problemele cu care se confruntă fiecare ţară în parte.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

* * *

De ce să creşti Angus într-o fermă comercială?Ioan VINTILĂ  20 aprilie 2020

Aşa cum scriam în ediţiile anterioare ale revistei Ferma, prietenul meu Vasile, crescător de bovine Aberdeen Angus, vrea să-şi transforme exploataţia, în care produce animale tinere de rasă pură, într-o fermă comercială în care să obţină doar animale hibride.

A făcut această alegere deoarece, în ultimii ani, bilanţul activităţii sale economice s-a situat la limita cea mai de jos a rentabilităţii. Cauza? Reproducţia efectivului (fertilitatea femelelor), supravieţuirea viţeilor, longevitatea productivă a vacilor şi rata creşterii tineretului nu au atins parametrii normali. Cum l-am sfătuit să procedeze?

58

I-am recomandat să meargă cu încredere pe această cale, deoarece practica a dovedit că hibridarea sau încrucişarea dintre rasele de carne insulare sau englezeşti de talie mică (Angus, Hereford, Shorthorn etc.) cu rasele de carne continentale (Charolaise, Albastru Belgian, Limousin, Piemontese etc.) cu talie mare produce viţei hibrizi la care, de regulă, dimensiunea caracterelor importante economic se manifestă la nivelul mediei existente la formele parentale, la care se adaugă un plus de performanţă, numit efect heterozis sau vigoare hibridă. Să reţinem însă că heterozisul se manifestă numai la caracterele precizate anterior, care în ferma prietenului meu nu au funcţionat la parametrii optimi. Asta înseamnă că prin transformarea fermei sale cu vaci de rasă pură într-una comercială, Vasile va reuşi să determine, pe de o parte, creşterea indicilor de reproducere şi supravieţuire a animalelor (o creştere spre 80% a fertilităţii vacilor) şi, pe de altă parte, manifestarea la acelaşi individ a caracterelor (în cazul nostru a gabaritului morfologic) care în mod natural se găsesc doar separat la formele parentale (efect de complementaritate).

Încrucişarea alternativăI-am recomandat lui Vasile să aleagă încrucişarea alternativă a vacilor sale Aberdeen Angus cu tauri de rasă pură aparţinători unei rase de carne continentale (presupunem Charolaise). Dintr-o astfel de împerechere va rezulta un hibrid simplu, pe care îl numim F1 (A x Ch = ACh). Dimensiunea caracterelor pe care aceştia le vor manifesta se va situa, în general, la nivelul mediei dintre cele două rase, la care se adaugă un spor de circa 8-10%, datorită efectului heterozis individual, dar numai la caracterele care dau vigurozitate, supravieţuire, longevitate şi ritm de creştere.

Masculii hibrizi (ACh) din prima generaţie de încrucişare vor fi vânduţi atunci când ating dezvoltarea cerută de piaţă, iar viţelele hibride ACh rămân

59

în fermă şi la vârsta reproducţiei vor fi împerecheate cu tauri Aberdeen Angus de rasă pură, obţinând aşa-numitul hibrid dublu (AChA). Aceştia se numesc hibrizi de reîntoarcere R1 (AChA), deoarece se obţin printr-o împerechere de reîntoarcere a femelelor F1 la masculi Angus de rasă pură. Hibrizii R1 vor fi mai productivi decât hibridul simplu F1 (ACh). În primul rând, pentru că ei cresc şi se dezvoltă sub presiunea efectului heterozis individual, de 8-10%, precum şi sub influenţa semnificativă a vigorii hibride materne, care mai aduce un spor de 15-20% în dezvoltarea hibrizilor R1 datorită reproducerii mai performante şi a unei producţii mai mari de lapte a mamelor, ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra ritmului de creştere, vigurozităţii şi longevităţii. Din totalul vacilor în vârstă de peste 11-12 ani din fermele comerciale, 24% vor fi hibride şi doar 11% animale de rasă pură.

Cu 23-35% mai multă carneDacă însumăm efectele pe care le produc heterozisul individual împreună cu cel matern vom ajunge la concluzia că Vasile va obţine în ferma lui comercială, cu ajutorul hibrizilor F1 şi R1 şi apoi R2, R3... R5, o producţie de carne în viu cu 23-35% mai mare decât anterior, în ferma de selecţie destinată să producă viţei de rasă pură. Mai trebuie să adaug ceva: experienţa practică a crescătorilor din ţările cu zootehnie avansată ne spune că încrucişarea alternativă dintre două sau trei rase are efecte de producţie superioară la hibrizi chiar şi pe parcursul a cinci generaţii. Deci, vom avea doar de câştigat!

CUM SĂ BENEFICIEZI DIN PLIN DE EFECTUL DE HETEROZIS?L-am asigurat pe prietenul meu Vasile că în cazul în care va proceda inteligent la practicarea încrucişării, va spori procentul de carne în viu cu 23-35% faţă de varianta cu animale în rasă pură la parametri normali. Asta înseamnă că nu va fi suficientă o singură încrucişare între femelele din fermă şi masculii din rase de carne continentale, ci sunt necesare două hibridări succcesive, pentru a putea să beneficieze din plin atât de efectul heterozis, care se manifestă la hibrizi în perioada creşterii şi dezvoltării lor (efect heterozis individual), cât şi de heterozisul sau vigoarea hibridă care se manifestă cu putere la aceştia atunci când devin părinţi (efect heterozis parental) şi produc ei înşişi descendenţi. Pentru aceasta, se aplică fie încrucişarea alternativă a vacilor sale Angus cu tauri aparţinători unei rase de carne continentale cu dimensiuni morfologice mari, fie încrucişarea alternativă de rotaţie cu tauri din două sau trei rase de carne continentale.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

* * *

60

Cinci ţări găzduiesc peste 90% din culturile OMGLiviu GORDEA  19 aprilie 2020

Chiar dacă Europa este în general reticentă când vine vorba de organisme modificate genetic, sau culturi biotehnologice cum li se mai spune, în lume există o tendinţă de creştere a suprafeţelor din această categorie.

Potrivit celui mai recent raport al Serviciului Internaţional pentru Achiziţionarea Aplicaţiilor Agro-Biotehnologice (ISAAA), în 2018, nu mai puţin de 191,7 milioane de hectare erau cultivate cu plante transgenice în 26 de ţări, cu 1,9 milioane de hectare mai mult (respectiv 1%) decât cu un an înainte.

Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina, Canada şi India exploatau un total de 174,5 milioane hectare de culturi biotehnice, echivalentul a peste 90% din suprafaţa totală globală. SUA sunt de departe principalul motor, cu 75 milioane de hectare alocate culturilor transgenice (în special soia, porumb şi canola), în timp ce Brazilia vine tare din urmă, cu cele 51,3 milioane de hectare semănate în 2018.

Argentina şi-a menţinut poziţia a treia în clasament, cu o suprafaţă de 23,9 milioane de hectare, în timp ce Canada a ajuns la 12,75 milioane de hectare, iar în India 6 milioane de fermieri au cultivat în 2018 o suprafaţă de 11,6 milioane hectare de bumbac Bt.

Spania şi Portugalia sunt singurele state europene care au adoptat în cultură plante transgenice în 2018, acestea mizând în continuare pe porumbul modificat genetic. Interesant este că Cehia, care s-a aflat şi ea pe această listă, se pare că a renunţat la cortofii Bt.

La nivel mondial, porumbul este cea mai populară cultură biotehnologică, cu 58,9 milioane de hectare cultivate în 2018, echivalentul a aproximativ 31% din totalul suprafeţelor ocupate cu porumb în întreaga lume.

* * *

61

Doi fermieri din Germania au trimis 20 de tone de cartofi în România. Ziar german: „Românii suferă de foame” Doi fermieri din Germania au trimis 20 de tone de cartofi în România. Ziar german: „Românii suferă de foame” De Paul Tecuceanu, Luni, 20 aprilie 2020, Doi fermieri din Germania au trimis 20 de tone de cartofi în România. Publicația germană "Hessische Niedersächsische Allgemeine" anunță că la noi în țară „oamenii suferă de foame”, din cazua pandemiei de coronavirus, informează ziarulromanesc.de.

„Un apel urgent de ajutor venit din partea României a ajuns în regiune. Din Făgăraș, Johannes Klein, pastorul parohiei protestante, le-a scris celor doi fermieri Ottmar Rudert (Ostheim) și Günter Rüddenklau (Westuffeln) și a atras atenția asupra situației populației locale, relatând că mulți oameni din cartierele mai sărace și din casele de bătrâni se descurcă greu cu mâncarea”, notează sursa citată. Cei doi fermieri germani, care „de 13 ani organizează convoiuri cu ajutoare către România, Republica Moldova și Ucraina”, nu au rămas indiferenți față de strigătul disperat venit din Transilvania. Aceștia au trimis 20 de tone de cartofi către România.

Ottmar Rudert s-a arătat convins de faptul că această cantitate va ajunge cel puțin o săptămână pentru 10.000 de persoane. Fermierii germani vor continua să ajute persoanele nevoiașe din România Günter Rüddenklau a obținut, vineri, o tonă de făină de la o moară din Braunschweig, iar prietenul acestuia, Ottmar Rudert, a făcut rost de două tone de zahăr. * * *

* * *

62