A n u l X X I X . — Л о . I S 5 B A N I I N T O A T A Ţ A R A 8 b u n i , 3 0 A p r i l i e 15» 1 2

universul umm

CUCERIREA INSULEI RHODOS DE CĂTRE ITALIENI. — (Vezi explicaţia)

2. — No. 18 UNIVERSUL LITERAR Luni, 30 Aprilie 1912.

S V Ы A II V L

Literatură românească Instclare. . . . de Л. A. D. Pietrele Doamnei. » Сагюеп Sylva Superst i ţ ia . . . » Ataáin Pe drum în lume. >• Rädul.-Petraru

Poezii Resemnare . . . « P . Lii'.eavă Mi-edor. Se scutur » Ana Al. Codreanu

Literatura streină Pieptenele . . . >• G. de Maupassant Memoriile mamei

împăratului Na­poleon 1 . . . » C. Scurlu

Diverse Convorbiri astro­

nomice . . . » V. Anestin Crimă şi expia)ie. » A. Vântul

Roman Sora Filoména. . » Fra ţ i i Goncourt

Ilustraţii Locotenentul C a p a Hangarele şcoalei militare de ta Cotra--

ceni Cucerirea insulei Rhodos de către ita­lieni (in culori).

P l o u a p a r ' c ă pe luciul a p e i cu p i ­c ă t u r i au r i i d in soare le ce se l ă s a în s p r e a p u s . Cu i i eca re p i c ă t u r i , ce a u r e a o u n d ă şi a l t ă p i c ă t u r ă a l t ă u n d ă şi a l t a şi aUa, de s t u p e a s t r ă ­veziul ape l , se s c u r g e a u pe î n t i n s u l ei cele d in u r m ă c e a s u r i a l e zilei. Şi e r a l in iş te pe a p ă şi d e - a s u p r a e l l i ­n i ş t e n e î n c h i p u i t ă de câ t n u m a i l a s ă v â r ş i r e a u n o r t a i n e sfinte, u n o r v ră j i de f a rmece .

E r a şi d e - a l ' v r ă j e î ş i de-al t a i n e i în a p u s u l ace la Ä*isoe«elur d e v a r ă , colo, peste raaWîtoèeaej>ftid,ft*colo d e copaci i c a r e î ş i pe îe iaa ' f t n a e i ş u l de p e crestat cu d i n galteerrat-roşu a l a p u s u l u i , î n t ă ce rea neanal t u l b u r a ­t ă a c u m de câ t de foşnetul va lu r i ­lo r s p ă r g â n d u - s e în a l te v a l u r i , pe b razde le l u n g i t ă i a t e în u r m a ul t i ­melor v a p o r a ş e c a r i a l e r g a u de la u n ţ â r m l a c e l a i t *

U n amurgs 'deevai tă t t c a ld ş i ' lene» vos, plin, de• lémt iaâuseAatee toaFé^ . în ca r e t o a t e p ă i e a f t u c ă i H M m u r ă î nua^ d ă s t a i v a 1 ін^Ш»аа*^t n e p ţ î , un; . a-< m u r g po c a r e гшИ-Ий«івва r e d î i o r a -diere , o pace îrruaaăi-'şfctatitet. c u p t i n 1 . z ă t o a r e , a d o r m i t u l f i r e t ' înArege- în vec in icu l cân tec a l uiMtetór ; ş i de ­a s u p r a , su s -de t o t / m a i s u s ca і ш а й е daţi p a r ' c ă , mar . - a fund î n v ă s d u l u i l scl ipi tor , p ă s t r â n d ini "îatinsoarea;<Iul re f lexul a l b a s t r a a r i i s v e a r e l o r t u t u ­r o r ape lor , fär' d e nici-un-11017 do u n sen in l iniş t i t pe- ea*c nu; l - a î ; c r e d e vre-o d a t ă cu o a l t a faţă>i-aesfârşi-tu l aer .

Se pe t recea ceva c i u d a ţ i Ш m o m e n ­tele acele, î n • su l i é t** i ş t . lai m i n t e a t â n ă r u l u i Ce leanu . I a ^ l e g ă e a r e » va ­p o r a ş u l u i pe ca re se< in tor«ea dinar'o< p l i m b a r e f ăcu tă pe ţ ă r m u l e t ră im a l ' D u n ă r e i , a p r o a p e to lăn i t pe u n a > d k i b ă n c i l e de pe p u n t e , cti ochii p i ro­n i ţ i d e - a s u p r a iul , a ş a , in gol, i a r ă de n ic i u n p u n c t fix, avusese cu u n m o m e n t m a l n a i n t e , a t u n c i c â n d v a ­p o r a ş u l sc deslipise-do< ţ ă s m , - s e n s a -ţ i a une î î n t r a r i p ă r î : i ise»-p|hniee că p ă r ă s i r e a p ă m â n t u l u i : fusese com­ple tă .şi a c u m în nemişca rea , lu î , sen-s a ţ i u n e a devenise m a î p u t e r n i c ă ; p l a n a în v ă s d u h , f ă r ă n i c i o legă­t u r ă cu pământu l? f ă ră п і е Г ю - l e g ă ­t u r ă cu cerul , p u r t a t în idaKni t pe ne ­

văzu te a r i p i — î n t r u p a r e a a r a r e l o r v isur i , acele іш*а»е* a s im ţ i t m a i de­p l i n a m u l ţ u m i r e ; . b inele perfect , o-d i h n a t u t u r o r s i m ţ e r i l o r , su f l e tu lu i şi m i n ţ e l l u i î n t r eg» .

S ă fi d u r a t o cl ipă, s ă f i d a t a t o v i a ţ ă o rneaească î n t a e a g ă de sp r tn -d e r e a aceasta^a^sutaHiaiui. d e to t c e e r a p ă m â n t e s c î m p r e j a r o i h ü > c a ş i î n t r ' o c l ipă a cuer ins î n n e s J a r s i t u l l u i n e s f â r ş i t e i f i rei s a u a făcut u -n u l cu d â a e a t , c i t t©t ce- e e t e a a e m e -n e a , i m e n s ş i vecinie . N ' a u ш а ( fost m a r g i n i , n ' a u m a l e x i s t a t piedici In c a l e a s u p e r b e i î n t r a r i p ă r î ; e r a a v â n ­t u l v i s u l u i î n t r u î m p l i n i r e a lui , e r a s t r â n s u l d o r u r i l o r t oa t e la o la l tă a-d u n a t e d in v remea închie 'gărei lor, d o r u r i c a r i n u m a i avea ţ i a c u m ni-«îic de în f run t a t în l u m e a în caro to­

t u l p o a t e l u a f i in ţă d in n imic , î n lu­m e a în c a r e totul p o a t e , ,să fie" şi î n ace laş i t imp n imic fiind.

A c u m , s u b ceru l ace la ca r e Tn res-f r ânsu l celor d in u r m ă r a z e de soa­re î m b r ă c a cel maf f r u m o s a l b a s t r u a l î n f ă ţ i ş ă r e l lu i , în v ă z d u n u t a c e l a ca ld şi îmbie to r l a v i sa re , d in sufle­t u l şi m i n t e a t â n ă r u l u i Ce leanu se f i ru i se ră sub ţ i r i şi b ine s t răvezi i t o a t e clipele de dor, t o a t e ceasur i l e de v i s şi î l t r e ceau pe d i n a i n t e a o-chi lor m a r i deschiş i de i e vedea d i n -t r 'o d a t ă î n c h i e g â n d u - s e şi împl i -n indu - se , l u â n d f i inţă î n t r ' o c l ipă p e n t r u c a î n cea u r m ă t o a r e s ă dis­p a r ă ş i s ă facă loc a l t o r a , m e r e u al­t é r a , c a fi» d i n t r ' u n cae r e n o r m e * r e a r ft f b s t s ă fie v i a ţ a l u i cea tfăîfc* igt e e t r ă i t ă , cea t r ă i t a aevea , aeoîo d e a r i d e suf le tul lu i purcesese , cea t r ă t t a o d a t ă cu t r u p u l şi s â n g e l e c a r e а г д а т p a r ' c ă îi s t ă t u s e în v ine , de se făcuse î n j u r u l lu i l iniş te c a ş i e â a d l u m e a î n t r e a g ă se opr i se d i n m e r s u l ei , o p a u z ă a t o tu l ce este v i a ţ ă .

L in i ş t e , l in i ş te d e s ă v â r ş i t ă . F o ş ­n e t u l u n d e i s p i n t eca t e i n m e r s u l va ­p o r a ş e k i L «**' taşnetuL paÉberei de nis ip ш o r n i c » ! e t e ra&ăţe t , s i n g u r a s t ă t ă t o a r e de -a sasra iafcarer ' s fârş i ­tur i lor , &ing«ra aaaiRtä<aane.a s fârş i ­t u l u i fatali, s m g u r a c a r e p a r ' c ă m a l făcea a c u m l e g ă t u r a «antre v isu l şi v i a ţ a lu î Ce leanu . I n t r e v i su l de a-c u m şi v i a ţ a l u i d e p â n ă a c u m d a c ă p ie r i se ră h o t a r e l e exts tea ţe i , aii n u p i e r i s e ră şi l egă tu r i l e «entre aceea ce p u n ă a c u m î i fasese v t a ; a şl ceea ce-I p u t e a fi v i a ţ ă de аеиля s a i n t e ? Aü din v i sa rea a c e a s t a a Iu l a u s ' a r fi p u t u t î n t r u p a u n d o r a l i n i ş t n o u , u n do r pe ca r e nic i suf le tu l n ic i m i n t e a să n u i-1 m a l fi p u s de-n a i n t e ? Căci a ş a c u m t r ă i a în c l ipa a c e a s t a -nu m a l t r ă i s e î ncă ; şi d a c ă po t fi astfel de t r ece r i de la o s t a r e i a a l fa , d a c ă f ă r ă de voe, f ă r ă ca ni­m i c d i n t r ' a l t ă u s ă n u a ju te , se poa­t e s ă r i , fie c h i a r p e n t r u o cl ipă, pes­t e h o t a r e l e vieţeî î n t r ' o l u m e a c ă r e i f a n t ă n i c i că a i b ă n u i t ' o , de ce în în­s ă ş i - - v i a ţ ă ^ r e p t u r ă d i n v i a t a veclni-c ie i—nu a r fi- să se a l c ă t u i a s c ă , a ş a , f ă ră d e voia t a r i f a r ă e a n i m i c d in ce aAfoet a l t ă u i s ă j i î u a ju te , o l u m e n o u ă ; p e n t r u - suflet , o c u g e t a r e n o u ă p e n t r u min t e , u n d r u m no i i p e n t r u îniitegtrf t ă u , l ume , cuge t a r e , d r u m î n - c a r e s ă n u r ă s b o a s c ă n i m i c d i n ce a fost, în caro să te t rezeşt i t r ă ind ca eu o v i a ţ ă n o u ă ? Ce a r e de p i e r d u t vec te ic ia , d a c ă n * e r g à a d t a t c ă t r e dânsa , - to t "c red inc ios ş i n*4f i jdu i to r î n suprwma fer ic i re a î m b r ă ţ i s ă r e î el, c u d i n a e î p u t e r e a r d a sa f le tu -iaä şi m i n ţ e l c a r e s a u r ă t ă c i t ; i o ' p ă r ­t ic ică a&uă d in suf lul el de> v ia ţă , a r рздпе d e n a i a t e a och i lo r eăpera li s 'a î n t u n e c a t p r i v i r e a .0 l u m i n ă mouă dQpă c a r e s ă a l e rge f

Liniş te , l in iş te d e s ă v â r ş i t ă ; l in iş te în c a r e r ăsco l i r i l e suf leteşt i se fac m a r f ă r ă d u r e r e şi s u n t m a i m a r i , d e eop r ind m a l uşor to t ce î n suflet a fost vre-o d a t ă pat imă, i t oa ­t ă r ă m ă ş i ţ a a m i n t i r i l o r , to t pămfin-tu l de p e a l té v remi i iJ iniş tevIui! c a r e se pe*«eeea de*asuppa;iînt;văadahti.pe nesimţite;: ' , t teeezcea dd- l á a l ü m i n u , i l a î n t u n e r e c dde sec p r e g ä t e a ä u î&xvI Ігі-t rege ceasur i l e t d é c recuiage.ra?şi>a e d e s ă v â r ş i r e atтгівЕШіНМ^гішхаге î a f u n d û t minţ i lor^ . g à à d d i o l e ' se p o t t o a r c e d n .vee, de- leopoţAiaezi f i ru ia-la, dei ;10oppţu.aeeuUa.tdepăn»tu! . '

Eataamali i p u ţ i n a l b a s t r u c e r u l a-euanţvppfcecaiarî de u m b r ă u m p l e a u răaUMiJati işipnăvăleau p e u r m a raze­l o r »de>sea re , eele e u vâ r fu r i l e roş i i c a de f l acă ră .

M a i d e a s ă u m b r a , tot m a i d e a e ă cu c â t e r a m a i a p r o a p e a e or izont , se î n ă l ţ a d i n r ă s ă r i t î n v a l u r i m a r i ca v e n i n d d m t r ' a l t ă l u m e , de pe a l t e t ă r î m u r î î n t u n e c a t e ş i î n a m e s t e c u l eî c u l u m i n a s e î n c h i p u i a u fo rme fe­l u r i t e p e n t r u câ te o cl ipă, ca apo i d i n t r ' u n a şi d i n t r ' a l t a s ă sc a l c ă t u ­i a s c ă o a l t ă f o r m ă m a î m a r e , to t m a l m a r e p â n ă ce în t i n su l u m b r e i să c u p r i n d ă v ă z d u h u l î n t r eg . F ie­ca r e val do u m b r ă n ă p ă d i n d d!rj r ă ­

s ă r i t u l a c u m n e g r u , s e a s e m u i a t n och i i şi m i n t e a lui Ce leanu cu c â t e © a m i n t i r e c a r e r ă s ă r e a din î n t u n c -r e c u l u i t ă r e l , ş i f iecare í o r m ü n o u ă pe c a r e o l u a va l d u p ă va l de u m b r a , e r a o def inire a u n e i cl ipe d in v i a ţ a l u i t r e c u t ă ş i u i t a t ă , formele m a i m a r i , tot m a i m a r i , a m i n t i r i m a l m u l t e î n v ă l m ă ş i t e une l e î n t r ' a l t e l e , c e a s u r i i=i zile î n t r e g i t r a i t e p a r ' c ă aevea, c e a s u r i şi zile î n t r e g i pe c a r e le t r ă i a a c u m i a r ă ş i î n î n t r u p a r e a lu i n e p ă m â n t e a s c a , din t o a t a exis­t en ţ a Iul nu m a l r ă m ă s e s e de câ t su­fletul firel.

Ca s4 înoptarea din văzduh se î n ­t i n d e a tot n o a p t e în suf le tu l Iu i Ce­l e a n u . Tot ce i se p e r i n d a a c u m in -tr'însul era î n t u n e c a t şi f ă r ă de n ic i o iscînteire de l u m i n ă a lbă ; ca şi u m b r e l e cele negre de pe î n t i n s u l ce­rului , e r a u a m i n t i r i t r i s te s a u de a-cele ce r ă m â n vecinie d u r e r o a s e s a u î n d u i o ş ă t o a r e , n imic sen in , n ic i o a-rn in t i r e ferici tă.

I a t ă -o pe cea din tâ i î i a m i n t i r e , pe cea m a l veche : t a t ă l lu i . Şi n ic i a-c u m ca nici a l t ă d a t ă nu-I r ev ine î n m i n t e vre-o b u c a t ă d in v r e m e a pe ca re , copil , a pe t r ecu t ' o în ap rop ie ­r e a celui a t â t de iubi t ; n ic i u n a d in t o a t e clipele imense i fericiri a vieţol lor d i m p r e u n ă n u r ă s b a t e , c u m n a r ă z b ă t u t n ic i o d a t ă , în a m i n t i r e a ce i-a r ă m a s despre t a t ă l I u l T o a t ă v r e m e a câ t aii fost a p r o a p e m i u l de a l t u l i-a r ă m a s în a d â n c u l a r in ţ i t ca o i m a g i n ă c u desăvârş ire ş t e a r s ă , d i n c a s e n a . n u £ - ţ e x i s t ă «fe cât u n fond u n i f o r m <şî^Іаеа- 's i ace la a t â t de depar ta ja ta ! - . - -*» ascu jW-în t re ce­lelal te a m i a t î r î ' î n c â t a b i a "dacă îl ш а $ revede-arareori c a p e ceva a b -тзШ. « a g r de se îndoeşte u n e o r i d a c ă a trăet el a c e a i m e n s ă fericire o r i a vásast-e. T a t ă l lu i ! A fost eu toate a-ceste câind va in viaţă-I şi Iretoae &ă-i fi fost n e p r e ţ u i t de ecunap acel „ t a t ă " «le ee s im te p u r u r e a a d r u n e i -n a t p i u ă în «ele m a î d i n ă u n t r u a le fire! luă aitfumcî când , ca şi a c u m , î n t r i s t ă t a a r e a şi n e s p u s de d u r e r o a ­s a lu i а л ш з А » îl r ev ine î n m i n t e . Căci nu - i m a l vede, n u şi-1 œ a ï poa­te r eaduce , cu «JÏ câ tă s for ţa re , di­n a i n t e a ochi lor , de câ t a ş a c u m l 'a văzu t p e n t r u cea d in u r m ă oară, în z iua ceea c ă l d u r o a s ă ale v a r ă , acolo , î n c i m i t i r u l aer la p e s t i u , pe m a r g i ­n e a g roape î , s c ă l d a t în cele m a i căl­d u r o a s e r aze de soa re c a r i t o tuş i îi l ă s a s e rece ca de g h i a t ă , m â n a pe ca re , î n g e n u c h i a t l â n g ă s icr iu , i-o s ă r u t a s e l u n g şi etalce, a t â t de l u n g şi a t â t de du lce în c â t îşi s imte bu ­zele î n g h e ţ a t e şi a c u m . d u p ă a t â ţ i a a n i , o r i de câ t e o r i ; v r e m e a aceea i s e - î n t o a r c e în g â a d . Ca a t u n c i ş i a -c u m p lânge .

Au- t recu t cincîf-ргегеее a n i de l a -ziua a ceea ş i a s t ă z i îneă,- s e p a r e a -fi fosfc e r i . Căci d e l a i d e r e r e a . aeeea.. î a t â i a u ş i a t â t de т а г е . - ч і а г е г і і е s 'aâ p o r n i t ( ş i rag , fSWk. de<" î n t r e r u p e r e ; p u r e e d ù n d u n a d i n t r ' a l t a ş i t o a t e paK ' rä- i g ă s i n d u - ş i i s v o d u l î& a c e a dintâM . durere. Dacă aceea n ' a r fi foeW.' O! 1 f ă r ă î n d o i a l ă du re ­r i le n i a r i fi a v u t de u n d e p o r n i , n f a rc f i a v u t e l î n s uş i de u n d e învă -ţâad«trerea.işii g â n d d in g â n d , aii a ş ­t e r n u t în m i n t e a о г і а ш й и і c u g e t u l c ă f ă ră de t a t ă n u m a l areea d i n a i n t e de cât sufer iKţ* şi la f iecare du re r e n o u ă , la fiecasre s*iierLnţă n o u ă îl r e v e n e a ea un r e f ren de f a t a l i t a t e pe buze , „ D a c ă a r fi t r ă i t t a t a ! şi în ace l a ş i m o m e n t f i g u r a i n v o c a t ă îl a-p ă r e a tí'naintea ochi lor vecinie s u b ace iaş i î n f ă ţ i ş a re , pe m a r g i n e a groa­peî, în c imi t i r , ca şi c â n d t o t u l d in v i a ţ a lui n u p u t e a p u r c e d e de câ t de acolo şi n u se p u t e a înche ia de c â t acolo. Din z iua a cea d e p ă r t a t ă n u maî sufer i se n i c i c â n d de o s i n g u r ă d u r e r e ; e r a u p u r u r e a d o u ă d u r e r i î n su f l e tu l lui, aceea a n o u e i sufe-r inţ l şi amint irea celei d i n t r e c u t şi ca s ă a j u n g ă acolo avea p u r u r e a s ă t r e a c ă p r i n t oa t e celelal te c a r i n u so răz le ţ i se ră nici o d a t ă , c a r i p a r ' c ă FW î n d ă r ă t n i c e a u toa te de a m e r g e să sc aşeze po m a r g i n a ace le iaş i g r o a p o din c imi t i ru l pus t iu , g r o a p ă m e r e u

d e s c h i s ă ş i c a r e p ă r e a a n u voi sâ se ' n c h i d ă n ic i o d a t ă . N u m a i în­c e r c a s e de m u l t s ă r u p ă f a r m e c u l ce'I p u r t a a m i n t i r i l e m ere ii pe ace­i a ş i ca le ; fusese z a d a r n i c ă m u n c ă

o d a t ă ş i a l te m u l t e daţi, p â n ă ce a j u n s e s e s ă se ob i c inu i a scă cu felul a ce s t a al lui de sufe r in ţă şi h o t ă r â ­rea d i n u r m ă fusese să 'ş l î n l ă t u r e su­fer inţe le î n l ă t u r â n d u - ş î p lăcer i l e cer-c u i n d u - ş i v i a ţ a în câ t m a i p u ţ i n s p a ţ i u posibi l , n e t r ă i n d de câ t el şi cu a le lui , de u n d e s f ă r â m a r e a în­c e a t ă a tot ce fusese vre-o d a t ă vo­i n ţ ă î n t r ' î n s u l . l u p t a î m p o t i r i v a o r i c ă r u i a v â n t . n u m a i s u b inxpuls iunea fricel, fricei de d u r e r e a cea n o u ă .

A . A . D . — »

GUY DK MAUPASSANT

P I E P T E N E L E Se v o r b e a d e s p r e l u c r u r i ex t r ao r ­d ina r e . F i e c a r e a v e a câ te ceva inte­r e san t de is tor is i t . L a u r m ă de to t l u ă c u v â n t u l b ă t r â n u l m a r c h i z Sa­m u e l de T o u r şi, r e z e m a t de c ă m i n , î n c e p u să povestească cu o uşoară , t r e m u r a r e în g las :

— Am sat is fac ţ ia ele a vă povesft o î n t â m p l a r e a d e v ă r a t ă din v i a ţ a m e a ; o î n t â m p l a r e , pe cât do s t r a ­nie, pe a t â t de î n c u r c a t ă .

Au t recu t cincizeci şi şase de a n i de la acea zi f a t a l ă şi lotuşi a m i n -'tirea aces te i a v e n t u r i mi -a r ă m a s n e ş t e a r s ă . N u m a i /.cec m i n u t e a du­r a t s p a i m a mea şi to tuş i a m crezut că-mi voi piende min ţ i l e . Ceea co a fost î n s ă m a l r ă u , e că m ' a m ales cu o pu te rn i că z d r u n c i n a r e a nervi lor . Mă c u t r e m u r l a cel m a l u ş o r zgo­m o t n e a ş t e p t a t , i a r dat*ă ză resc , pe î n t u n e r i c , u n obiec t o a r e c a r e şi nu-1 pot d i s t inge bine , o r u p do fugă ca u n n e b u n . Noaptea m ă s t ă p â n e ş t e o f r ică cumpl i t ă .

P â n ă n ' a m fost- a ş a ide btWrân, n u ш і - а ш m ă r t u r i s i t lucren i le as tea . D a r a c u m pot s ă . povestesc to tu l în voe. C â n d a l a j u n s v â r s t a do opt ­zeci şi dou i de a n i . ţi sc i a r t ă tea­m a de p r ime jd i i î nch ipu i t e , --- de p r imejd i i r e a l r nu p o a t e fi vorba , deoa rece de aces tea n u infam. în ­s p ă i m â n t a t - n i c i oda tă .

P ă ţ a n i a ae t a mi -a t u r b u r a t a ş a de t a re sp i r i t u l , în câ t p â n ă a c u m a , n ic i n u mi -a t recut î n c ă p r i n g â n d ca s'o poves tesc cul-va. A m îo t păs ­t r a t -o în acea t a i n i c ă a s c u n z ă t o a r e a imimei, în ca r e n e a s c u n d e m de ofcicoî secre tu l ş i s lăb ic iun i le n o a s t r e гв;>шоа?е. A c u m a . în« iâ rş i t . o po­vestesc, î n s ă fără să încerc a-l găs i vre-o expl ica ţ ie . E u n l u c r u cu nepu­t i n ţ ă de expl icat .

A ş a . d a a i i vă voi is tor is i t o tu l , a ş a c u m s ' a î n t â m p a t .

E r a m în g a r n i z o a n ă l a Rouen , p ián v a t a a n u l u i 1827. î n t r ' o zi pi imbându-Hiă pe cboiCi, m ă în t â ln i i cu u n om, c a r e do la p r i m a och i re m i se -para cunoscu t , deşi în fond n u ş t i a m c ine este. F ă c u i o m i ş c a r e In­v o l u n t a r ă c a şi c u m aş i fi voit să m ă opresc. . S t r ă i n u l obse rvă aces t lu­c r u , mă pr ivi şi, f ă r ă s ă scoa tă u n c u v â n t m ă s t r â n s e în b r a ţ e .

E r a u n p r i e t en al meii ctin t inere­ţe , p e care-1 rabeam foa r t e mu l t . Nu-1 m a i văzusem de c inc i a n i , şi în a-cest in te rva l r e l a t iv n u t o c m a i lung , î m b ă t r â n i s e eu o j u m ă t a t e de veac. P ă r u l îî e r a n i n s şi s p i n a r e a înco­voia tă . E l o b s e r v ă s u r p r i n d e r e a m e a şi-mi poves t i toa te nenoroci r i le sa le d in u l t imi i an i . — Se î n s u r a s e cu o f a t ă care-1 iubea l a n e b u n i e . D a r d u p ă u n a n de n e s p u s ă fericire fe­m e e a m u r i d e o d a t ă subi t . N u se şt ie d in ce c a u z ă ; poa t e d i n p r e a m u l t ă d r agos t e . D u p ă î n m o r m â n t a r e el p ă r ă s i cas te lu l ş i se s t ab i l i î n case le sa le l a R o u e n . Aci a t r ă i t î n s i n g u ­r ă t a t e , în desnăde jde , g â n d i n d u - s e î n t r u n a n u m a i la s i nuc ide re .

—• P e n t r u că te -am î n t â l n i t , îmi zise el, a m să te rog s ă -mi faci u n servic iu . Dü te la cas te lu l m e u şl a-du-mf u n . p a c h e t de sc r i so r i d in bi­rou, a m m a r e n e v o t j de sc r i so r i l e a«

Lunï, 30 Aprilie, 191. UNIVERSUL LITERAR No. 18 . - a

celea. Şi înţelegi , n u po t d a a c e a s t ă Î n s ă r c i n a r e ori c ă r u î s e rv i t o r s a u avoca t , f i indcă a m nevoe de discre­ţ i e si t ăcere abso lu t ă . I a r î n ce m ă pr iveş te , n ' a ş ! p u n e p ic io ru l In c a s a aceea , nic-т l w n t r u toa te comori le lu­m i i ! IU d a u ţ ie chei le üe Ia uşa de i n t r a r e .şi de la bi rou. Vel ßuee u n bi îa t d in p a n e - m i g r ă d i n a r u l u i m e u , şi el te v a in t roduce în castel . De al t ­fel v ino m â i n e d iminea ţ ă l a m i n e s ă d e j u n ă m î m p r e u n ă şi vom vorbi m a l temein ic despre ches t runea as ra .

I -am f ă g ă d u i t că voi face aces t •erv ic iu . P e n t r u mine a s t a n u e r a o s a r c i n ă m a r e , a v e a m u n cal s p r i n ­ten ş i cas te lu l cădea c a m ta c lnr ţ ki­lomet r i depa r t e de R o u e n , deci . d ru ­m u l n u era t o c m a i lung . Л d o u a zi d i m i n e a ţ ă îa zece e r a m deja la d â n ­su l . In to t t i m p u l de junu lu i n u vorbi m a l de loc. M"a ruga t să-î scuz. t ă ­cerea ; găr idut că m ă voi duce în c a m e r a aceea. în ca r e îş i pe t recuse el fericirea, il t u l b u r a pes te m ă s u r ă , î m i zise el. I n t r ' a d e v ă r îl văzu i c ă duce o lup tă a s c u n s ă c u ' s i n e î n s u ş i ş i că e foar te i r i ta t . După ce i sp ră ­v i r ă m d e j u n u l . îmi snuse încă. o d a t ă î n a m ă n u n ţ i m e ce a v e a m d e făcut , î n s ă r c i n a r e a era râ t se poa te de u-ş o a r ă . T r e b u i a sft scot d o u ă p a c h e t e de scr isor i din ţ .? r tarui d iu (Kenpia a! b i rou lu i , a că ru î chee o a v e a m .

— Cred că nu m a l e nevoe să te rog , ca s ă n u ci teş t i sc r i sor i le ace ­lea, îm i zise dânsu l .

Vorbele a - t ea m ă j i g n i r ă şi b ine Înţe les , i o spuse i , si încă pc un ton des tu l de a sp ru .

— I a r t ă - j uă . s u n t a t â t de neferici t! î n g ă i m ă el şi i sburni in p l â n s .

P e Ia o r a unu o po rn i i la d r u m . E r a o v r eme m i n u n a t ă ; s t r ă b ă t e a m câmpi i l e în ga lop , a s c u l t â n d cân­tă r i l e ciocârl i i lor şi z u r n ă i i u l săbiei mele , ce sc inbea r i ton ic de c a r â m ­bii eisirieî. 'Când a junse i in p ă d u r e , o p r i ! calul din fugă şi î n a i n t a i la p a s . R a m u r i l e înf runzi te î m i des -m e r d a i i obra j i i , d in c â n d în când s m u l g e a m -cite o f runză cu din ţ i i şi o r o n ţ ă i a m iu g u r ă , m ă s i m ţ e a m cu­p r i n s de o n e s p u s ă sete de via ţă . . . .

I n ap rop i e r ea c a s t e l u l u i scosoi d in b u z u n a r s c r i soa rea c a i c e r a a d r e s a t ă g r ă d i n a r u l u i şi, văzu l cu m i r a r e că e s ig i la tă . Luc ru l aces t a m ă s u p a r ă a ş a de mul t , că ora câ t p 'ac i să m ă în to rc . D a r m ă r ă s g â n d i l , ş i -mi zisei că în m â h n i r e a lu i , 'pr ie tenul m e u poa t e n u .şi-a da t s e a m a ce face în m o m e n t u l c â n d a înch is s c r i soa rea .

Cas te lu l î ţ i făcea impres i e ca m i m a l e r a locuit de m a l b ine de dou/.ecl de an i . P a r c u l e r a acoper i t de bă ­l ă r i i . B ă t u i l a uşe . L'n m o ş n e a g eşi şi p ă r e a că se m i r ă foar te m u l t de ve­n i r e a m e a . Mă cobora ! de pe cal s i l î n t i n s e i s c r i soa rea . El o citi şi o re­citi, m ă m ă s u r ă cu p r iv i rea , apoi vâ-r â n d - o în b u z u n a r , m u î n t r e b ă :

— Ce doreş t i ? II r ă s p u n s e i i r i t a t : — Po ţ i să ştii d o a r d i n s c r i soa r e

ce voesc. Vreu să i n t r u în cas te l . F a ţ a b ă t r â n u l u i se î n t u n e c ă de o

î n t r i s t a r e fă ră m a r g i n i . — Voeşti să in t r i în o d a i a Iul... în

o d a i a lui.... '.' î n c e p u s e m să-n i l p ie rd r ă b d a r e a . — L a d r a r u ! Doar n-ol fi vrând,

să- ţ î d a u ţie socotea lă de ce a m să fac ? !

— O, nu , domnule . . . da r c a m e r a a-ceea n ' a fost desch i să de când.. . de c â n d a muri t . . . Dacă vre i s ' aş topţ t c â t e v a m i n u t e , m ă duc să v ă d dacă. . .

L 'a m î n t r e r u p t s u p ă r a t : —Mi se p a r e că vre i să-ţ î b a ţ i joc

de m i n e ! D-ta n u poţi să i n t r i acolo, f i indcă cheii ; s u n t la mine .

B ă t r â n u l .iu se m a l împot r iv i . — Ha ide da r , să- ţ i a r ă t pc u n d o

t r e b u e s ă m e r g i . — Spune -mî n u m a i u n d e o in t r a ­

r e a şi pe u r m ă du - t e c u Dumnezeu . Voiu gú i eu şi s i n g u r .

— Dar... totuşi, . . . domnule . . . A c u m îmi p i e rdu i r ă b d a r e a de-a-

b ine lea . — N 'a î de g â n d să- ţ î ţ i i g u r a ? o r i

v re i să te f a c ' e u să t a c i ! 11 î m b r â n c i i furios în l ă t u r i şi in­

t r a i de-adreptu l în casă . Intuir i a m t recut pr in bucă t ă r i e , p r ime le două. odă i ţe î n c a r i Іосіла g r ă d i n a r u l cu

nevas tă - sa , apo i a j u n s e i î n t r ' u n gang , ' u r c a i c â t e v a s c ă r i , ş i i m e d i a t r e c u ­noscu i u şa , p e c a r e mi-o i n d i c a s e p r i ­e tenul m e u .

O desch ise i .şi i n t r a i . E r a a ş a de î n tune r i c , în câ t la în­

ceput n u p u t u i s ă v ă d n imic . Mii opr i i , u n mi ros p u t e r n i c d e m u c e g a i m ă ţ i n tu i pe loc, î nce tu l cu înce tu l ochii m i se dep r in se r ă cu î n t u n e r i ­cul şi începui să examinez i n t e r i o ru l încăper i i . I n t r ' u n u n g h e r al odă i i sn afla u n p a t şi pe p e r n ă se c u n o ­ş tea u r m a u n u l c a p omenesc , u r m ă , ce p ă r e a a fi p r o a s p ă t ă de tot . S c a u ­nele e r a u r ă s t u r n a t e pe jos . O uşe, în t r ' o .parte, e r a pe j u m ă t a t e deschi­să .

Mă a p r o p i a ! de fe reas t ră şi voii s'o deschid s p r e a l ă s a s ă p ă t r u n d ă lu­m i n a î n ă u n t r u . D a r t r u d a îm i fu ::a-d a r n i c ă , de oarece e r a î n c h i s ă e r m e ­tic. V ă z â n d c ă n u a j u n g la пічгі uri rezu l ta t , şi că ochi ! mi s'aiî d e p r i n s cu î n tune r i cu l , m ă h o t ă r î ! să-nit i ac t r e a b a in î n tune r i c . Mă aşeza i pe u n fotoliu în fa ţa mese i de scr is , desch i ­sei b i roul .şi t r ă se i s e r t a r u l ca re -mî fusese indica t . E r a pl in p â n ă sus . E u a v e a m nevoe n u m a i de două pache t e de sc r i so r i ; p r i n u r m a r e , î ncepu i să răscolesc m o r m a n u l d e h â r t i i .

I m ! for ţam ochii , ca să descifrez adresele şi dc o da tă a v u i s e n s a ţ i a că a u d un foşnet ca. de rochii». Nu d ă d u i n ic i o i m p o r t a n ţ ă aces tu i mic inc ident , c r ezând că e o s i m p l ă pă ­rere . D a r peste un m i n u t foşnetul se repetă şi un fior rece îm i s t r ă b ă t u tot corpu l . I m ! fu r u ş i n e de m i n e în-su-itiî. Mă p r e g ă t e a m sa desfac li­n u l din pache te le cu scr i sor i , r â n d u n susp in a d â n c şi d u r e r o s i m ! izbi u-rechea . Să r i i în s u s ca eşit din m i n ţ i . Mă în to r sc î şi-mî d u s e i m â n a i a sa­bie. De n ' a ş ! fi fost î n a r m a t , cu s igu­r a n ţ ă a ş i fi fugit ca u n laş .

O femee în a lb sta. l â n g ă fotoliu şi m ă p i i v i a ţ i n t ă .

Un t r e m u r do g roază inii zgudu i to t corpul ; e r a câ t p ' ac i să m ă p r ă ­buşesc la p ă m â n t . Cel carT i i 'aű t re ­cut p r in a s e m e n e a m o m e n t e , n u vor şti n i c i o d a t ă ce este frica. Sufletul ţi se n imiceş te , şi nu - ţ i m a l s imţ i i-n i i na ; tot corpu! ţi-o scăldat. în su­dor i .

Eu nu cred în s t r igo i şi t o tu ş i e r a s ă înebunesc de s p a i m ă . Oh. ce mult. a m suferit în acele câ teva c l i p e ! Maî m u l t ca în toa tă v ia ţa mea !

Şi de n a r fi g ră i t , a ş i fi m u r i t poa­te pe loc ! D a r mi -a vorbi t cu un g l a s moa le şi d u r e r o s . N ' a m î n d r ă z n e a l a să s p u n e a e r a m s t ă p â n ţie voinţa m e a dar , a t â t câ t t r ebu i a , m ă s u s ţ i n u r ă conş t i i n ţ a şi m â n d r i a m e a de t o lda t . Ma l t â r z i u m i - a m da t s e a m a de a-ceas ta . I n m o m e n t e l e ace lea n u m ă g â n d e a m la n imic , E r a m s t ă p â n i t de s p a i m ă .

F e m e a î n t r e r u p s e tăcerea, : — Domnule , vrei să -mi faci u n ser­

viciu ? Vru i să-I r ă s p u n d , î n s ă n u p u t u i

ros t i m ă c a r u n s i n g u r c u v â n t . Bol­boros i i ceva ne în ţe l e s .

F e u i e a îm i zise din n o u : — Vrei ? D-ta a l p u t e a s ă m ă :,eapl,

să m ă "vindeci. Ceea ce sufer eu e în­g r o z i t o r . . da , îng roz i to r !...

Ea se aşeză încet pe fotoliu şi m ă pr iv i î n t r e b ă t o r :

— Vrei ? F ă c u i u n s e m n a f i r m a t i v d in cap ,

de oarece g r a i u l refuză s ă m ă slu­jească . A t u n c i femeea i m ! în t in se u n p iep tene de os do b a l e n ă şi-mî zise r u g ă t o r :

• - l ' i ep t enă -mă , d o m n u l e . piepioriă-m ă ! Ini i faci u n m a r e b ine cu asta. . . Da... t r ebue s ă m ă piepteni . . I a te u i ­t ă n u m a i la capul " .,-u... Vai , câ t de m u l t t r e b u e s a ftufăr ; şi c u m mă d o a r e părul . . . .

P ă r u l el neg ru , desplet i t , cădea pc l a s p a t e l e j e ţu lu i p â n ă la p ă m â n t — P e n t r u ce i -am îndepl in i t d o r i n ţ a ? P e n t r u ce a m a t i n s cu m â i n i l e mele t r e m u r â n d o pieptenele ace la , şi şu­viţele acelea de pă r , roci ca n i ş te şe rp i ? Nu .ştiu.

Am p iep tăna t -o . S i n g u r n u ş t iu c u m a m făcut aceas ta . I -am descu rca t p â ­ru l şi i -am împle t i t coadele . F e m e e a .şi-a ap leca t capul şi d iu f.und î n c â n d scotea câte u n susp in . P ă r e a çà-І fa­ce p lăcere as ta .

C â n d se văzu g a t a .p ieptănată , î m i

zise u n „ m u l ţ u m e s c " , ş i s m u l g â n -du-mî p iep tene le d in m â n ă , d i s p ă r u p e u ş a cea d in perete , p e ca r e o vă­z u s e m de l a i n t r a r e a m e a în odae .

R ă m a s s i n g u r , m i se p ă r u că m ă t rezesc d in t r ' o h a l u c i n a ţ i e . î nce tu l cu încetu l îm i reveni i în fire ; m ă r e ­pez i ! la f e r ea s t r ă şî cu o for ţă de n e ­înch ipu i t , îl s p a r s e ! oit loanelc.

U n val de l u m i n ă se r e v ă r s ă în o-daie . Mă repez i ! apo ï l a u şe , p r i n ca­r e d i s p ă r u s e a c e a f i inţă . D a r e r a în­c u i a t ă . S p a i m a m ă n ă p ă d i i a r şi n u ş t i a m pe u n d e să, s c a p m a î c u r â n d . L u a i în g r a b ă cele d o u ă pache t e c u s c r i s o r i d e pe b i rou ş i fugiî d in o d a e ; © l u a t p c s c ă r i în jos , s ă r i n d c â t e pa­t r u t r e p t e d e o d a t ă ş i , a j u n s î n c u r t e , d i n t r ' o s ă r i t u r ă ful .pe ca l ş i m ă de­p ă r t a i î n t r ' o g o a n ă n e b u n ă .

Nu n i ' am o p r i t p â n ă a c a s ă , Ia Rouen . Aci d ă d u i ca lu l pe m â n a se r ­v i t o ru lu i m e u şi î n c h i z â n d u - m ă în c a s ă , începu i să cuget la cele î n t â m ­plau; , î m i c o n s u l t a i suf le tu l u n ceas î n t r eg ; n ' a fost t o a t ă i s to r i a "as­t a o s i m p l ă î n c h i p u i r e ? î n c e p u s e m să mă c a m îndoiesc, c â n d p r iv i r ea m i se opri pe piept . F i r e l u n g i de p ă r femeesc. era încolăc i te pe n a s t u r i i de la t u n i c ă .

D u p ă ce m ă c u r ă ţ a ! do p ă r , îm i c h e m a i se rv i to ru l . E r a m în t r ' o s t a r e de ag i t a ţ i e p r e a m a r e , p e n t r u ;a s ă m ă pot d u r e la p r ie tenu l m e u . Şi vo­i a m m a l î n t â i u să chibzuesc b ine ceea ce a v e a m să-I s p u n . D ă d u i scr i­sor i le s e rv i to ru lu i m e u ca să i le du ­că. El mi-a m u l ţ u m i t p r i n t r ' u n l u l e ­lei şi a în t r eba t pe se rv i to r d e s t a r e a s ă n ă t a t e ! mele . Aces ta i-a r ă s p u n s că mi-e r ă u , an i d u r e r e de cap , n u m a l ş t iu eu ce. El e r a nel iniş t i t .

A doua zi, d i s -de-d iminea ţă , m ă duse i la p r i e t enu l m e u ca să-I s p u n to tu l . Nu l -am găsit, a c a s ă . Eşiso dc cu s ea r ă şi n u s'a m a l în to rs . Nici n u l -am m a l văzu t v reoda tă .

M 'am d u s de-a m î n ş t i i n ţ a t pol i ţ ia . S'a făcut ce rce tă r i peste tot locul,

d a r n u s a p u t u t d a de u r m a lui . T o a t e col ţur i le cas te lu lu i fu ră sco­

tocite, însă n imic suspec t n u s'a gă ­sit . Niclo u r m ă de vreo femee a s c u n ­să . I n colo din u r m ă cerce tăr i le fu ră î n t r e r u p t e , de oaroco n u avei? nic i u n ros t .

Au t r e c u t c incizeci şi şeaso de a n i de a tunc i—ş i eii n ic i azi n u şt iu n i ­mica .

Traducere dc Iosif S a r v a r y . ~ &

тшжжжшжж Cum plânge inima-mi de jalea nădejdii mele risipite, asemene unui roi dc fluturi stârnit din ramuri înflorite. Din tot alintul nu-mi rămâne decât un dor adânc şi greu : sfârşitul visului chim er ic nutrit dc am în gândul meu ! Deşi n'am înţeles viata şi n'am cuvânt s'o defăimez, desamăgirca-i prea amară ca 'n fericire să mai crez.

Icoana mântuirii melc fuseseşi lu, copil hain, cu ochi săgetători de suflet, cu zâmbet dătător de chin. Şi rob ti-am fost de-atâtea vremuri, şi plată tristei umiliri nu aşteptam decât o rază din focul scumpelor priviri. Asemeni soarelui dc iarnă le-ai depărtat de ' nvinsul lut şi'n treacăt mi-ai văzut durerea cu or Iii nepăsător şi mut.

Nu pb'tngit-mî soarta fără parte •şi stins norocul unei vieţi, că s multe flori ce pier in brumă din faptul primei dimineţi. Dar, vezi. mă birue căinţa atâtor candide simţiri jertfite de prisos credinţi? în demon"', plini de ispitiri. Căci numai demonul nutreşte un singur simţ, copilă : u r a — ŞÎ patima-asta-a spus-o ochiţi si veşnic li-a ros'.it-o gura !.. Rămâi cu lumea la tirană — eii, alungat de toţi, pios mă 'n/orc din calea rătăcii й spre mila bunului Cristo<...

Craiova. P . L i n t e a v i i .

M E M O R I I L E MÂMB ш ш т ш н mmm i Memori i le M a r i e ! Laet i t ia , m a m a

m a r e l u i î m p ă r a t Napo leon I, des­p re ca r e a m p o m e n i t p e s c u r t î n t r ' u n a r t i co l d i n „ U n i v e r s u l " au u n cu­p r i n s c u m u l t m a î i n t e r e s a n t d e c â t memor i i l e fosteî ducese de T o s c a n a , L u i s a Toselli . E 3 e s u n t a n a l o g e n u ­m a i î n aceea, c ă a u t o a r e l e lor ai i că lca t pe p ă m â n t u l i t a l i a n ş i a u a-vu t nevoe d e a j u t o r l i t e ra r , d e o a r e ­ce Lae t i t i a B o n a p a r t e , l a v â r s t a el î n a i n t a t ă e r a cu to tul o a r b ă ,

l^ăcomia d u p ă s enza ţ i i e r a c u to ­t u l s t r ă i n ă p e n t r u „ D o a m n a m a m ă " , d u p ă c u m e r a e a numi tă , i n R o m a , în c h i p oficial .

Lae t i ţ i a a fost c â n t a t ă n u m i m a i 1

de poetul francei: B e r a n g c r , ci şi do u n pool g e r m a n , c â n d ( a v â r s t a de ft) a n i , află desp re m o a r t e a nepo tu ­lu i el. D u p ă m o a r t e a duce lu i de Re ichs t ad t (regele Romei ] „ d o a m n a m a m ă " scr i se ia 22 Sep tembr ie 1832, u n n o u t e s t a m e n t , c a r e fu desch is Li s c a r a de 2 F e b r u a r i e 1836, z iua m o r ­ţi i el, s u b ochii f ra te lu i oî c a r d i n a l u l Feseh , c a r e a j u n s e la col m a l î na l t r a n g în colegiul ca rd ina l i lo r . Tes ta ­m e n t u l e ra r edac ta t în limba, i ta l ia­n ă , de oarece s e r r r t a r a M a r i e ! Lae­t i t ia , R o s a Mell iuî . c a r e a scr i s şi s u s n u m i t e î e m e m o r i i , e r a I t a l i a n c ă . .

Mul te d in a m i n l i r î l e aces te i femei de sp i r i t şi c a r a c t e r , a l c a r o ! fi! t r a n s f o r m a s e r ă E u r o p a , s t â r n e s c ş i a s t ăz i u n viu in t e re s , de oa rece a i e ! a p a r e î n t r ' o l u m i n ă m a ! b l â n d ă ca­r a c t e r u l c a m b r u t a l a l m a r e l u i cuce­r i t o r c o r s k a n , cel p u ţ i n f a ţ ă dc m a ­m a sa .

D u p ă m o a r t e a t a t ă l u i s ă u . în a n u l 1785, Napoleon sc r ia Laet i ţ ie! . ' „ S c u m p a m e a m a m ă ! Acum, de oa-ro-ee t i m p u l a potoli t p u ţ i n p r i m a is-b u c n i r e a d u r e r e ! d-ta le, m ă g răbesc să- ţ î mani fes tez r e c u n o ş t i n ţ a p e n t r u b u n ă t a t e a pe c a r e mi-a ï a r ă t a t - o în- . t o t d e a u n a . ' C a u t ă să t e m â n g â i , s c u m p a m e a m a m ă ! î m p r e j u r ă r i l e permit . . . etc.

L a v â r s t a de ÎG a n i Napoleon fiinci î n şcoa la mi l i t a r ă d in Br iomic . c ă u t ă locu r i l ibere p e n t r u fraţ i i s ă î . F a -m i ' i a e r a n u m e r o a s ă şi s t r â m t o r a t ă d in cauza da tor i i lo r l ă sa t e de defunc­t u l t a t ă . I n ce s t a r e g r a v ă f inanc ia ­r ă se afla pc a t u n c i Laet i ţ ia o do­vedesc scr isor i le f iului ca i ro m a m a sa . î n t r u n a d in aces te sc r i so r i Na­poleon so p l â n g e că m i i-a res t i tu i t s u m a dc 6 franci , pe ca r e o î m p r u ­m u t a s e m a m e i salo. î n t r ' o a l t ă scri­s o a r e Napoleon so p l â n g e de a l ţ i .1 f ranc i pe ca r e i-a î m p r u m u t a t . Lae­t i ţ i a cosoa cu m â n a el r u f ă r i a şi h a i ­nele, d a r p e n t r u f iecare pache t , o r i câ t de mic , el t r ebu ia să-î t r i m i t ă în-in t e b a n i p e n t r u poşlă. în F r a n ţ a .

V ă d u v a B o n a p a r t e p r i m i de la S t a t u l francez o pens iune , c a r e ab ia î l a j u n g e a p e n t r u c a să-şl poată, c reş te copiii cu cea n i a ! m a r e eco­nomie . . .

Napoleon I ora însă u n fiu r e c u ­noscă to r . C â n d a j u n s e g e n e r a l co­m a n d a n t şi p r i m i c o m a n d a s u p r e m ă pes t e a r m a t a din I ta l ia , m a l îna in t e do a pleca so opri oâto-va zile la m a m a s a în Mars i l ia . C â n d ea-1 sa­l u t ă ca „ m a r e gene ra l " , Napoleon zise : „De s t a t u r ă s u n t u n mic gene­ra l . Va veni poa te ziua, c â n d voi creşte în p r iv in ţ a m o r a l ă " .

C â n d Napoleon i junse î m p ă r a t , t r e b u i şi „ d o a m n a m a m ă " s ă a ibă o Cur te . Ea însă o a l c ă t u i câ t se poato de s i m p l u de oarece t r ecuse p r i n p r e a m u l t e s c h i m b ă r i de s o a r t ă , ca în toiul aces to r sp lendor i să p o a t ă crede că ele vor dui a mu l t . F i l a n t r o p i a e l e r a recu­n o s c u t ă de toţ i , de oarece ea î.şî a d u s e a m i n t e c â n d în Mars i l i a , d u p ă m o a r t e a so ţu lu i eî, a vegh ia t m u l t e n o p ţ i , p e n t r u c a s ă pe tecească h a i ­ne le r u p t e . C â n d ochii eî, ad i că fii­cele şi n u r o r i l e îi i m p u t a u c ă este p r e a s g â r c i t ă , oa obic inuia să le r ă s ­p u n d ă : „Cine ştio, d a c ă aces t ! r e g i n u vor veni î n t r ' o zi şi m ă vor r u g a să le*ălaii o b u c a t ă de pâ ine" .

I n a d e v ă r că a ş a se şi î n t â m p l ă .

4, ~ - Ne. 18, UNIVERSUL LITERAR Luni, 30 Apiilie 1012.

GALERIA AVIATQRILOR NOŞTRI

D. Locot. Capsa, un excelent ofi­ţer aviator , care s'a dist ins prin cu­rajul s.ău şi_ pr in dibăcia cu care pi­lo tează . " D. locot. Capsa , a tacul un sbor reuşi t chiar Dumineca trecuţii, deasupra Capitalei, ' uimi ml pe bue.u-reş ten l . , ' " "•

C â n d a l ia ţ i i se a f la ră în fa ţa P a r i ­s u l u i Lac t i ţ i a şi î n t r e a g a famil ie Bo­n a p a r t e se m u t ă l a 2 Apri l ie 1814 de la P a r i s ' a Blois. L a 7 Apri i lc sosi a-celo ş t i r ea că B o n a p a r t e a r e n u n ţ a t l a t ron . î m p ă r ă t e a s a M a r i a Lu iza fu c n e m a t ă în A u s t r i a şi plecă tn a-j u n u l Paş t i l o r . I n aceeaş i zi p ă r ă s i Blo i s şi „ M a d a i n c M è r e " ca r e pet re­cuse cel zece a n i a i i m p e r i u l u i Na­poleonian , t r e m u r â n d p e n t r u son r l a fiilor el, şi p lecă la R o m a , înso ţ i t ă de fratele el, c a r d i n a l u l Fesch . P a p a P i u VII , deşi fusese o d i n i o a r ă prizo­n i e r u l lu i Napoleon , p r imi pe Laet i ­t i a cu m u l t ă b u n ă t a t e şi b l ânde ţe : „Fi i b ine ven i tă fiica mea , zise el, în a c e a s t ă ce ta te ca r e în t o t d e a u n a a fost u n loc de refugiu al m a r i l o r exi­la ţ i .

I n R o m a şi-a pet recut b ă t r â n a u l ­t imele zile ale vieţii sale, ea a j u n s e la v â r s t a de 86 a n i , d a r din cauza a n e i căde r i în p a r c u l de l â n g ă vila Borgheze , a p e r d u t pu te rea de a m a î u m b l a ş e a s e . a n l p â n ă la m o a r t e a el şi-şî p i e rduse şi l u m i n a oebilor . Când p r i m ă v a r a soare le de sud îşi t r ime--tea raze le sa le sp re sa loane le t r i s t e In c a r e e a s t a cap t ivă , zicea : „Soa­rele v ine î ncă cel p u ţ i n ca un a m i c , ca să m ă viziteze, d a r — aii ! — nu-1 m a l pot vedea" . Ast-fel la 2 F e b r u a ­r i e 1836 m o a r t e a a fost p e n t r u m a m a î m p ă r a t u l u i Napoleon I o binefacere .

Celebrul s c u l p t o r T h o r d w a l s e u a los t c h e m a t c a să- î i a m a s c a m o r t u ­a r ă . E a şi In m o a r t e îşi p ă s t r a s e f rumuse ţ ea .

I n Ajaccio, u n d e e a d o a r m e som­n u l cel de veci, ipiaţa cea m a r e poar­t ă n u m e l e : „P iace Letizia".. .

î m p ă r a t u l Napo leon I I I a d i s p u s In 1857 c l ăd i r ea u n e i b iser ic i . I n c r i p t a d in mi j locu l aces te i b iser ic i se a f lă s i c r iu l el. P e p i a t r a de pe c r ip t ă se af lă i n s c r i p ţ i a „Mater re-guni'..

C. Scnrtu.

. e .

Convorbiri astronomice Eclipsa de la 4 Aprilie. — hilf un templu al cerului. — Eclipsa de

soare din 1014

I n s fâ rş i t s'au pub l i ca t m u l t e d in rezu l ta te le obse rva ţ i un i î o r ce s'a ii făcut cu p r iv i r e l a ec l ipsa Ine l a r ă de S o a r e de l a 4 Apri l ie .

I n a f a r ă de rezu l ta te le tecl iniee s u n t câ teva l u c r u r i i n t e r e san t e , c a r i pot fi a f la te de o r i ş i c ine.

P e n t r u l in ia c e n t r a l ă se făcuse ră şease ca lcu le diferi te. Bine in ţe ' e s mult n u se deos ibeau une l e do a l ­

tele, d a r a s t r o n o m i i vo r o p rec l s iu -n e câ t se poa te m a l m a r e . D i n t r e t o a t e aces te calcule , cele m a t a p r o ­p i a t e de a d e v ă r au fost acelea a 'e î n v ă ţ a ţ i l o r f rancezi . L in ia c e n t r a l ă a fost d e p ă r t a t ă n u m a i cu 500 de met r i , de loca l i t a tea pe care o gă­s i se ră a s t r o n o m i i francezi şl ia vre-o 2000 dc met r i depa r t e de cea g ă s i t ă de a s t r o n o m i i a m e r i c a n i .

Aproape de m o m e n t u l c â n d eclip­s a trebuia, să fie ine la ră , s'au. oDser-v a t a ş a numi t e l e „punc te ale lu î Bai ly" , ceea ce se da to re ş t e m u n ţ i ­lor de pe m a r g i n i l e L u n e l ; aceş t i m u n ţ i eşiiid în relief, se p roec tează pe m a r g i n i l e d i scu lu i so lar , l ă s â n d •ca în t r e el -să se v a d ă pă r ţ î -pSr ţ î din discul Soarelui ' .

L a Lyon , eclipsa a fost. c i n e m a t o ­g r a f i a t ă - o b ţ i n â n d u - s e C000 oe piăcî . In împre jur imi le : P a r i s u l u i , p e n t r u a se pu tea observa pe u n d e trece li­n i a c e n t r a l ă , au fost a şeza t ! n u m e ­roş i s t u d e n ţ i aî scoale! pol i tecbnlce , pe . u n d r u m de 12 k i lometr i In t re local i tă ţ i le T r a p p e s şi Neauphi le , câ te douî inş i la o s u t ă de me t r i .

S 'au văzut , a fa ră de planete le Ve­n u s şi S a t u r n şi s t e a u a • de p r i m a m ă r i m e Capel la , cu ochii l iberî , în m o m e n t u l fazei m a x i m e . S'au făcut câteva fotografii ale coroane i so la re , d a r c u m e c l i p s a ' e r a inelar i i , nu to ta l ă , co roana nu a I m p r e s i o n a t m u l t p l aca fotografică, a ş a că n u poa te fi u ş o r deosebită de efectele ob i şnu i t e ale raze lor so la re . ;

In ser i le t r ecu te , Î m p r e u n ă cu d-nil C. şi I. Rose t t i -Bă lănescu , a m făcut o b s e r v a ţ h i n î cu lune ta obser­v a t o r u l u i Ami ra l Urseami . D u p ă c u m a m m a î spus , l une ta aceasta, a r e u n obiectiv al c ă r u i d i a m e t r u o de 15 c. c , e deci cea m a î p u t e r n i c ă lunetă din câ te a avut p a n ă a c u m ţ a r a noas t r ă . L u n a poate fi s t u d i a t ă perfect eu aceas t ă lunetă şi se văd cele m a l micî a m ă n u n t e pe fundul imense lo r c i r cu r i şi c r a t e r e ue oare sa te l i tu l n o s t r u o plin.

D-niî C. şi I. l î o se t t i -Bă lănescu au sch i ţ a t u n u l d i n t r e c r a t . 0 1 7 n u m i t Gassen* ' , c a r e p rez in tă o a d e v ă r a t ă bogăţ ie de a m ă n u n t e , cela ce nu ne e r a da t s ă vedem eu micile lu­nete, cu ca r i a n i făcut obse rva ţ iun i p â n ă acefin.

P r i n t r e аЦіІ m a i era şi d. Naneş , profesor de m a t e m a t i c ă îa liceul Mate i B a s a r a b .

I n t r ' a l t ă sea ră a u fost. obse rva te stelele duble şi a făcut o b s e r v a ţ i u n i şi d. G. F la i s l en , c a r e posedă de a-s e m e n e a o excelentă l une t ă .

P e n t r u cel c a r i s u n t o b i ş n u i t ' cu obiectele cereş t i p r iv i te p r i n l u n e t e mediocre , e o a d e v ă r a t ă p lăcere să s tudieze ce ru l cu l u n e t a obse rva to ­r u l u i Ami ra l U r s e a n u .

D. A m i r a l Ur seanu îşi va î n z e s t r a obse rva to ru l şi cu u n a p a r a t special p e n t r u fotograf ia ce reasca . C u m vedel i , se face în t a r a n o a s t r ă s tu ­dii a s t r o n o m i c e m a l se r ioase şl cela ce e m a î cur ios , o că începu tu l 11 face in i ţ i a t iva p a r t i c u l a r ă şi a tna -t o r l î - a s t r o n o m l . Eî nu s u n t p lă t i ţ i ca să observe cerul , ei au d a r en tu­z iasmul t r ebu inc io s şi a c e a s t a este u n imbold ca r e p r e ţ u e ş t e m a l m u l t de cât ori-ce.

L'n a d m i r a t o r a l fenomenelor ce­reş t i , de şi n u e un a m a t o r - a s t r o -n o m , c i t ind cele ce a m scr i s cu pri­v i re la ec l ipsa to ta lă de S o a r e din 1014, m ă î n t r e a b ă dacă nu s a r pu­t ea o r g a n i z a o m i c ă expedi ţ ie sp re l i n i a c e n t r a l ă . I n a d e v ă r , l u c r u l n u e grei i . Ar t r e b u i să fie c ineva, t a r e s ă o rgan izeze d in v r eme o a s e m e n e a exped i ţ i une şi s a r g ă s i m u l t e per­soane , ca r i a r fi d o r i t o a r e să azis te la m ă r e ţ u l fenomen al u n e i eclipse to t a l e de Soare , a că re i l inie cen t r a ­l ă t r ece a ş a de a p r o a p e de ţ a r a n o a s t r ă .

Vic tor Anes t in ,

— . — _ — . « 3

МІ-Е DOR

Mi-e dor, mi-e dor de primăvară, Mie dor de răul cristalin. De pajistele înflorite, Mi-e dor dc-un cer de Mai, senin.

Mi-e dor de nopţile cu lună Pe tăinuitele alei In care mă 'mbăta adesea Parfumul flori/01 de tei.

Saud un cuc, să.iwl o floare Mi as da iin sfert din viaţa mea, Şi toată, toată, 'n schimb pe line O clipă să te pot vedea..

S E S C U T U R

Se scutur frunzele pălite Şi sbof rotindu-sc în vânt, Ca visurile-mi risipite In cel dintâi al lor avânt.

In vale mur mină izvorul Un cântec trist, cu glas vrăjit, AceraŞi melodie dorul Mi-o căută "n piipt necontenit.

Din depărtare 'nert sande 'Dangăt de clopot, idmjâios. E, parcă sufletu-mî ce-şt plânge Durerea 'n glasul"lui duios.

In zbor, de-asupra casei mele Trece, ţipând, o cucuvea... OL., dc-ar .vesti că e aproape S'apună tocmai steaua mea.

Ana Alexa ndfesou Codreanu.

C.ARMEM SYLVA

P I E T R E L E D O Ä W N E » — Urm a re —

Un vu l tu r se rotoeolea în imi- io î m p r e j u r u l s tânceî la picioarele ei. Alt n imic n u se mişca . In s fârş i t soare le începu să apu i e ; umbre le co­pac i lo r se l u n g i r ă . Dacă o înop ta pâ­nă s'o în toarce Şlefiinită!. . .

Dar auzi o m i ş c a r e in p ă d u r e , şi n u m a i de cât pe u r m ă se ivi şi el ţi­n â n d de frunze in t r 'o m â n ă o gră­m a d ă dc ş t iu le t î de p o r u m b .

E l e n a îl făcu senin cu b a s m a u a , d a r el n u se uită în sus . II s t r igă pe n u m e câ t pu tu ma i ta re . . . el păşea liniştit î n a i n t e sp re peş te ră . Vocea se duce d e p a r t e de j o s tn sus , d a r de sus în jos nu. II văzu a j u n g â n d d i n a i n t e a peşlereî , pe u r m ă fu când un p a s î napo i . Pes te o clipă a svâ r l i d e p a r t e ş t iu le t i l de p o r u m b şi-şî t ra­se pa loşu l . D o a m n a n u m a i vedea în-n a i n t e a ochi lor de g roază . U r s u l ieşi a f a r ă ; Ş te făn i tă îl a ş t e p t a cu h o t ă r â ­re. F i a r a se r id ică u r l â n d fur ios ; e r a m a l î n a l t ă d e c â t el cu u n cap . Dar .Ştefănită îi şi înf ipse pa loşul In gâ t p â n ă în m â n e r . Ursu l ridică la­bele-! pu tern ice şi Doamne i îî se pă­ru că au căzut a m â n d o i jos .

Atunc i , p ie rzându-ş î min ţ i l e de fri­că, v o i n d să-I s a r ă î n t r ' a j u to r , a lu­neca iu t e c a v â n t u l de pe s l â n c ă şi se pomen i l â n g ă Stel 'ăni ţâ ca re se zbă tea să se r id ice de jos.

Cu t o a t ă d u r e r e a ce încerca , scoa­se un ţ i pă t de bucur ie , c â n d văzu pc D o a m n a l â n g ă el, in via ţă . El crezu­se c a o o m o r â s e f iara , c ă r e i a îî a t â r ­n a u şi a c u m î m p r e j u r u l g u r e i bucă ţ i p l ine de s â n g e din ca rnea ce m â n c a ­se.

La început Ş te făn i tă nici nu vru să-şî a r a t e r ana . Dar E lena nu se lă­să de el p â n ă n u se învoi să i-o lege cu b u c ă t ! de c â r p i r u p t e d in rufele eî.

— Am fura t p o r u m b u l ! zise Ştefă­n i t ă ; şi începu să r a z ă pe eând spin­teca şi j u p u i a u r s u l p e a c ă r u i b lană m o a l e t r e b u i a să se culce D o a m n a d 'aci î na in t e .

E a se u i t ă la el şi-1 m u s t r ă . — D a r d a c ă o fi avu! bieţii o a m e n i

nevoie de el? B a r i m că !i-l fi p l ă t i ' ! — C u ^ e ? î n t r e b ă el. Л !.. D o m n u l

a s c ă p a t u r m ă el; e în Ciceiu şi îş i a d u n ă a r m a t a . O să vie s ă te ia pes te c â t e - v a zile, M ă r i a T a l

— Şi t o c m a i a c u m îmi s p u i ? . Ş te făn i tă se u i tă la ea.

Apoî a v e a m m a i în tâ iu o vob bă de vorbit cu u r s u l şi n ' a v r u t s ' aş tepte , batë-1 pus t ia !

R â s u l D o a m n e i r ă s u n ă p e n t r u în­t â i a oa ră l impede ca a r g i n t u l . .Şi pe u r m ă r â s e i a r mul t , căcî Ştefă-

,n i ţă făcu u r s u l u i o p lecăc iune şi ÎI zise : „F i i bun , de î n g ă d u e să s p u i D o a m n e i ceva... n u m a i niţel... şi pe u r m ă ne-om lup ta" .

- E l e n a alese doî ş t iule ţ i f rumoşi de p o r u m b , şi se puse să-î coacă la foc, p â n ă ce li se p ră j i b ine boabele a-ur i ï . II dele unu l lui Ş te făn i tă şi pe c e H ' a l t îl duse la buzele eî cele ro­şii . Ş te făn i t ă se u i t a la ea c u m ron­ţ ă i a boabele cu d in ţ i şur i î a lb i ca de ş o a r i r c . • ....

— Ce aş i d a să ştiu ce s'o fi fă­cu t Torna , c a r e mi -a dat. calul , zise ea de o d a t ă , op r indu - se . ,

— Ala a m u r i i ' r ă s p u n s e Ştefă­n i t ă ; şi îşi văzu liniştit, dc m â n c a r e .

• - A murit . !, s t r i g ă D o a m n a , des­ch izând m a r i ochi i el f rumoşi . A m u r i t pen t ru mine !

El muşcă şi m a l a d â n c din ş l iu le-telc de p o r u m b şi m o r m ă i ceva des­pre noroc ; ea nu pr icepu , cp. zise,;

— D a r cum au p u s m â n a pe e l ? ••• — S'a dat p r i n s .

—- S'a da t p r i n s ? Cum şi de ce?.. S p u n e .Ştefănită.

— Le-a spus , c u m că a r fi Dom­nu l , şi t u r c i i au crezul, şi s 'au în­t o r s cu el o b u c a l ă b u n ă de d r u m , şi ţ i p a u de bucu r i e , p â n u ce ţ ă r a n i i , p roş t i c u m sun t , do nici oda tă m i pot să-şî ţie g u r a , le-au s p u s c ine e, şi a t u n c i u n d e s 'au m â n i a t pe el şi ţi l-au sch ingui t . . . de a fost va l de m a m a Iul !

D o a m n a se înf iora . — Bielul Torna ! zise ea cu la­

crimile, în ocbî . -~- Bine că al scăpa t d u m n e a t a ,

M ă r i a Ta . R a n a Iul Ş tefăni tă nu era aşa de

u ş o a r ă c u m zicea el. î n c e p u s e să-1 p r i n / ă n iş te f r igur i

l a r i şi zăcea în peş te ră a i u r â n d , i a r în a i u r ă r i vorbea mereu de Elena . E a nu m a i a v e a de c i l cuţl-vn şt iu­letî de p o r u m b , de oarece u r s u l m â n c a s e toa tă m â n c a r e a . Adună c ă p ş u n i pe cât p u t u . C u r â n d băgă de s e a m ă că puterile, bo lnavu lu i scă deau î n t r ' u n ch ip îngr i j i to r . Atunci sc h o t ă r î să plece ea la v â n ă t o a r e ; l a î ncepu t nu n i m e r i n imic , de m a l mul t eo r î , d a r pe u r m ă omor i destul v â n a t de se p u t u h r ă n i şi pe ea şi pc bolnav. In sfârş i t , îl l ă s a r ă frigu­r i le , şi căzu î n t r ' u n s o m n a d â n c , î n t r e m ă t o r . I n t r ' o zi i se p ă r u că a-u d e u n ţ i pă t s c u r t de frică şi pe u r m ă u n zgomot de l u p t ă p u t e r n i c ă . I n t r ' o clipă fu în picioare, şj se re­pezi la a r m e ; nu găs i de câ t o lan­d e r ezema tă de zid; puse m â n a pe ea . Când eşi In g u r a peş lere î , v ă z u p e D o a m n a , c a r e cu pa loşu l lui în m â n ă , se a p ă r ă ca o leoaică în po­triva, a doi t u r c i .

Ş te făn i t ă n u . s e m a l s imţ i s lab . Sft repezi l a u n u l şi-1 pocni în c a p p â n ă n ic i n u b ă g ă D o a m n a de s e a m ă . Cel-alt v ru s ă fugă, d a r fu t r â n t i t l a p ă m â n t şi s u g r u m a t c h i a r cu b r â u l luî .

Cel d ' în tâ iu tot m a i r ă su f l a . — Mal v in şi al ţ i i ? II Î n t r e b ă Ş t »

făni ţă . M u r i n d u l c l ă t i n ă d in cap . Or că n u înţelesese î n t r e b a r e a , or că n u v r e a să spue n imic . E l e n a s t a reze­m a t ă do zidul de s t â n c ă , g a l b e n i ca cea ra . Acum, c â n d t r e c u s e p r i m e j ­dia, fomeea cea î n d r ă z n e a ţ ă se te­mea. Ş t e f ăn i t ă v ru să t â r a s c ă încolo t r u p u r i l e m o a r t e , d a r nu p u t u , căc i o d a t ă cu n e s i g u r a n ţ a îl c u p r i n s e şi l ipsa de pu te re . E lena îl s t rop i p leoa­pele şi buzele cu apă rece.

— Ce să fac ? î n t r e b ă ea s i m p l u . El a r ă t ă m o r ţ i i cu m â n a . — Or el or no i t r e b u e s ă p l e c ă m

de a r i . — N o i : noi să p l e c ă m , s t r i g ă e a

eu g r a b ă . El se u i t ă l u n g l a ea, şi oftă a-

d â n c . — Tu nu po ţ i u m b l a ! Nu-1 a ţ a ,

L'inï, 30 Aprilie, UNIVERSUL LITERAR No. 18. —

Hangarele şcOM militare de aviaţiune delà C o t e a i , inirte se adăposteşte flota uűstra aeriaaă

Sus in faţa hangare lo r se văd monoplane le , jos biplanele , în s lânga cărora se vede aeroplanul Vlaicu, cu care ofiţerii aviatori fac zilnic exper ien ţe de sburat încorona te de succes .

Sun t adăpost i te in mar i le h a n g a r e , construi te special pen t ru ae rop lane , 4 b ip iane sistem « F a r m a n » , 5 m o n o p l a n e sistem «Bleriot». u n h idro-aerop lan şi două ae rop lane sistem «Vlaicu». toate aceste ae rop lane , afară de unul s is tem «Ѵіаізи», sun t propr ie ta tea minis teru lu i de războiri

R Jocul să s p u n e m câ de curând s'a întemeiat la noi in ţară ' «Liga Naţională Aeriană», compusă din oameni competen ţ i şi patr ioţ i , care, după e x e m p l u ! F ran ţe i va deschide o subscr ipţ ie publ ica, pen t ru dotarea a rmate i noas t re cu câte 10 aeroplane de fie-care corp de a r ­ma tă . Apelul ce Lif/a Naţională Aeriană va face publicului românesc va avea pu t in ţa a se s t rânge bani i necesar i , spre a se putea înzestra a rma ta noastră cu o pu te rn ică liotă ae r iană , ga 'a să-şî facă datoria la cea dintâi ocazie. Л v i a l o r

eşti p rea s lab , nu po ţ i face d r u m u l col l u n g p â n ă la Ciceiu ?

— Ba o s ă m e r g ! L u a r ă ceva de m â n c a r e şi E l e n a

l u ă şi b l ana de u r s l a s p i n a r e , şi c â n d se î n se r a , î n f ă ş u r ă pe bo lnav î n l r ' i n s a . şi îl cu lcă s u b u n copac, i a r oa s t ă t u do p a z ă cu pa loşu l in m â n ă . s te făni ţă nu- î spusese că m a î c ă p ă t a s e încă o r a n ă d in ca r e s â n ­gele începuse să se p r e l i n g ă înce­t i şor !

Elena se s imţi p i e r d u t ă . 11 legă cu f runze lato căci m a î n u m a i avea rufe pe d â n s a .

î n c ă l ţ ă m i n t e a t r e b u i a să o a r u n c e căc î se rupse se . Şi s t a a şa , descu l ţă , î n f ă ş u r a t ă in m a n t a , cu p ă r u l flu In­l a n d îmi ro ju ru l c a p u l u i , cu pa loşul în m â n ă şi p ă z e a s o m n u l ne l in i ş t i t a l a p ă r ă t o r u l u i ei. L u n a l u m i n a pă­d u r e a şi S te făn i ţă e ra a ş a de ga l ­ben, î n c â t b i a t a femee crezu că a m u r i t .

A t u n c i so u i t ă l a el, cu ochi i pă­t r u n z ă t o r i , şi d e s n ă d e j d e a ÎI c u p r i n ­se i n i m a .

— Ce se face D o a m n a d a c ă m o r eu ? a i u r a S te făn i ţ ă . B a r i m de a ş avea n u m a i o şuv i ţ ă de p ă r de l a d â n s a , ca s'o duc cu m i n e în m o r ­m â n t .

E a îl m a i p u s e o f runză u d ă pe r a n ă şi in m â n ă o ş u v i ţ ă pe ca r e şi-o t ă e cu pa loşu l . De o d a t ă i se p ă r u că a u d e în p a r t e a d in co t ro ve­n i s e r ă ei, zgomot de copite şi s t r i ­g ă t e t a r i .

S ă r i în s u s şi c ă u t ă să-şî a s t â m p e ­r e b ă t ă i l e i n ime l ţ i indu-ş l r ă s u f l a ­r ea . D a c ă m a î v e n e a u şi a l ţ i t u rc i? Se u i t ă l a , p a l o ş şi t r u p u - I - t â n ă r se c u t r e m u r ă de t e a m a mor ţ e i , căc i se g â n d i s ă so o m o a r e p e n t r u ca s ă n u m a î deş tep te pe c red inc iosu l ei ca să-I facă cea d in u r m ă s lu jbă . As­cu l t ă bine-, şi tot m a i des luş i t se a-uzea s t r i g ă t u l de c h e m a r e , tot m a î a p r o a p e s g o m o t u l copi te lor pe pă­m â n t u l d in p ă d u r e . T o c m a i t r e c e a u n n o r pes te l u n ă . î ş i p u s e în g â n d să-şî î m p l â n t e pa loşu l în i n i m ă c â n d o t rece n o r u l şi c â n d se v a ivi cel d ' î n t â tu v r ă j m a ş . Z g o m o t u l se a p r o ­p ia , d a r m a l înce t p r i n î n t u n e c i m e . N o r u l î n c e p u s ă se a r g i n t e a s c ă pe m a r g i n e , l u n a îl s p a r s e şi îşi făcu loc de eşi.

— Vin S te făn i ţ ă ! s t r i g ă D o a m n a î n s p ă i m â n t a t ă .

Vru să-ş î îndrep teze p a l o ş u l sp re piept , d a r m â n a ÎI t r e m u r ă .

— Asta, este t r e a b a mea , zise Ste­f ăn i ţ ă î n c r u n t a t .

Şi îî luă pa loşu l d in m â n ă şi s te te în faţa ci ga lben , ca î n g e r u l m o r ţ i i .

— E u m ă ţ in de f ăgădu ia l ă , şi tot p a l o ş u l ă s t a mi-1 voiu î m p l â n t a pe u r m ă şi m i e în i n i m ă .

S t r igă te l e se a u z i r ă m a i a p r o a p e , S tefăni ţă r id ica b r a ţ u l , D o a m n a îşi plecă capu l f rumos , a ş t e p t â n d lovi­t u r a de moa r to . D a r de o d a t ă Ste­făniţă l a s ă să-i c a d ă b r a ţ u l şi se î n s e n i n ă la fată.

— N 'auz î v o r b ă r o m â n e a s c ă , Mă­r i a T a ! s t r i g ă el.

— Grăb i ţ i încoace o a m e n i b u n i , D o a m n a o aci .

U n ţ ipă t de b u c u r i e îl r ă s p u n s e şi se auz i u n g l a s z i când :

— P a c i M ă r i a Ta . Pes t e o c l ipă D o a m n a căzu leşi­

n a t ă in b ra ţe le so ţu lu i el. Toţ i se r epez i r ă să- î d e a a j u t o r ;

S te făn i ţă se r e z i m ă t ă c u t de u n co­pac şi se u i t ă l a d â n s a . I n s fârş i t deschise şi ea ochii .

— Ce-mî fac copiii , î n t r e b ă ea c u m se desmet ic i .

— Copii i s u n t s ă n ă t o ş i , te a ş ­t e a p t ă .

•— A p r o a p e e r a s ă n u vă m a i văd! — D r a g a m e a soţie ! zise D o m n u l ;

şi o s t r â n s e i a r ă ş i şi i a r ă ş i la p iep­t u l său .

C â n d vroi s'o u r c e pe cal, îi v ă z u p ic ioruşe le goa le ieş ind de s u b m a n t a .

— Ce, descu l ţ ă v r e a i s ă m e r g i ! s t r i g ă D o m n u l . Şi îi s ă r u t ă p ic ioa­rele .

— V r o i a m să viu la t ine , zise ea z â m b i n d .

P o S te făn i ţ ă îl p u s e r ă pe u n ca l şi pe l â n g ă el m e r s e u n oş t ean că­la re , c a r e să-1 ţie, căc i e r a s l ab t a r e . D u p ă ace ia s u n a r ă d in corn s ă se s t r â n g ă tofï o a m e n i i şi p l e c a r ă p r i n î n t u n e r i c u l nop ţe i t ă c u t e .

T r e c u s e v r e m e de a t u n c i . P e Bis­t r i ţ a în jos cobora o p l u t ă g ă t i t ă şi împodob i t ă cu s t e a g u r i , şi cu u n u m ­b r a r v e r d e acoper i t cu flori. P e e a se af la în t o a t ă s t r ă l u c i r e a fe r ic i re ! şi a f r u m u s e ţ e ! E l e n a D o a m n a cu copi laş i i ei ; l â n g ă d â n s a s t a Dom­n u l şi vorbea cu S te făn i ţ ă , c a r e se î n s ă n ă t o ş i s e :

T u s ă r ă m â i l a noi- ş i a! s ă

fii iubi t în c a s a n o a s t r ă , ca şi c u m a i fi de u n s â n g e cu noT.

— B a nu , M ă r i a T a ; să m ă l ă sa ţ i să plec. C â n d o fi v re -un r ăzbo iu , a-t u n c l oi fi t o t d e a u n a a l ă t u r i de d u m ­n e a t a , d a r la c u r t e n u s u n t b u n de n imic .

Şi s'a ţ i n u t de vorbă . Aii m a i fost m u l t e r ăzboa ie , p â n ă ce a s c ă p a t t a r a de t u r c i . U n d e e r a l u p t a m a i înc insă , acolo e r a şi el, d a r m o a r t e a n u se a t i n s e de dânsul 1 , m ă c a r că se v â r a u n d e e r a raa'i m a r e p r ime jd i a . Acasă la el r ă m a s e to t om s i m p l u ş i t ă c u t . C â n d m u r i l a a d â n c i bă ­t r â n e ţ e , pe i n i m a lu i so găs i o şu­v i ţă de p ă r f rumos şi b ă l a i u .

ES

CRIMA SIEXPIAŢIUNE I n t r e Arezzo şi F lo ren ţ i a , în mij lo­

cul Apenin i lo r se î n a l ţ ă celebra m ă ­n ă s t i r e Vallombreuse, î n c o n j u r a t ă de dese p ă d u r i de b r a z i neg r i . L a o m a ­re î n ă l ţ i m e de a s u p r a m ă n ă s t i r e ! se găseş t e u n loc de pus tn i c i e de u n d e ochiu l c u p r i n d e u n or izont î n t i n s pâ­n ă l a m a r e a M e d i t e r a n ă şi de a l t ă p a r t e p â n ă l a golful Adr ia t i c .

I n aces t loc de pus tn ic ie , tocueşte u n pus tn i c , ce-şî pe t rece a p r o a p e tot a n u l în exerci ţ i i le celei m a i a u s t e r e pocă in ţ i . El a r e o m i c ă g r ă d i n ă , u n izvor a b u n d e n t ţ â ş n e ş t e d in vârful u n e i s t â n c i se rv indu- ï de a s t r op i le­g u m e l e şi florile. D a r z ă p a d a ce so î n g r ă m ă d e ş t e de t i m p u r i u în s t r â m -tori le m u n ţ i l o r Aipenini fac toa t e d r u m u r i l e ce duc la m ă n ă s t i r e im­prac t i cab i le ; a t u n c i p u s t n i c u l r ă m â ­ne m a i m u l t e I u n ! î nch i s în aces t re ­fugiu p ro fund f ă ră n i e ! o c o m u n i ­ca ţ ie cu ce! vil .

(n t r 'o s ea r ă , doi că lă to r i , fiind s u r ­p r i n ş i de f u r t u n ă î n m i ' l o e u l escur-s iun i lo r lor în m u n ţ i , se v ă z u r ă si­li t! să cau t e u n refugiu l a locul de pus tn ic ie . E r a u n a r t i s t f rancez cu un i t a l i an , u n u l d in pr ie ten i i săi . '

EÏ t r a g cu p u t e r e c lopotul . P u s t n i ­cul se g r ă b e ş t e s ă desch idă . El le fa­ce u n foc s ă se u s u c e şi le oferă o m â n c a r e cu to tu l f r u g a l ă pe c a r e n ' a r m â n c a - o n ic ï c â in i i şi t o t u ş i fiind cu to tu l f l ă m â n z i el o g ă s i r ă excelentă .

Locul u n d e s t a p u s t n i c u l e r a î n tu ­necos şi i n t r a p u ţ i n t i c ă l u m i n ă pr in -t r ' o fe res t ru ică ce e r a sus . C a p u l p u s t n i c u l u i fi ind l u m i n a t de f l a c ă r a

focului , avea un c a r a c t e r a t â t d e e-ne rg ic şi a t â t de p i toresc incât ar­t i s tu l dor i s ă facă o schi ţă .

Cu m u l t ă g r e u t a t e pus tn i cu l so ho­t ă r î să se lase s ă i se facă p o r t r e t u l , în s fârş i t cons imţ i : el lua pozHinnea ob i şnu i t ă , ad ică corpul pu ţ i n îndoi t , cu b ra ţe le î nc ruc i ş a t e şi f iz ionomia lu i e x p r i m ă a t u n c i l iniş tea suf le teas ­c ă şi reculegVrea. cuven i t ă u n u i pios pus tn i c . Dar î nda t ă conversa ţ i a so referi l a rezbelul ce p u s t i a a t u n c i n o r ­d u l I ta l ie i ; capul p u s t n i c u l u i so î-n a l ţ ă , ochii îî se î n f l ă c ă r a r ă şi ami ­cul a r t i s t u l u i francez, r e c u n o s c â n d cu m i r a r e s u b c a p u ş o n u l de а п а с і ю -ret , de p u s t n i c , pe u n om de u n r a n g î na l t c a r e i n t r ' u n m o m e n t do vio­l en ţ ă , comisese u n omor , amicu l nr-_ t i s t u l u i f rancez n u s'a p u t u t opr i d e ' a n u exc lama .

„Văd că d-ta m ă r e c u n o ş t i /.ise p u s t n i c u l . D-ta vezi u n m a r c v inova t . J u s t i ţ i a omenească, m 'a c r u ţ a t : d a r eu m ă îngrozesc de c r i m a m e a , m u s ­t r a r e a m ă a r u n c a s e in d i s p e r a r e c â n d r e l ig iunea ca o m a m ă du ioa să mi -a oferit, mi-a desch is b ra ţe le şi m ' a .salvat.

Ku m i - a m î m p ă r ţ i t t o a t ă averea in­s t i tu t e lo r de c a r i t a t e "şi a m venit s ă m ă î n g r o p în aces t pus t iu , u n d o t r ă -esc d in m u n c a m â i n i l o r mele. F.ii o-fer lu i D u m n e z e u c ă i n ţ a m e a şi s p e r în n e m ă r g i n i t a lui mi l ă .

A. Vântul . ŞJ- .

lliMîiilia noastră colorală Cticerirea insulei Rhodos de către

italieni

O escadră italiană sub comanda a-mi ra lu lu i Viate care încruc işa pe m a ­rea egeică, s'a apropia t în ziua de 21 Apri l ie de insula Rhodos cu in ten ţ iu -nea de a o ocupa . Amira lu l a t r imi s u n pa r l amen ta r la guverna toru l i n su ­lei cu somalia ca să predea insu la . Guverna loru l a protestat şi s'a r e t r a s . Genera lu l Amegî io , comandan tu l t r u ­pelor i tal iene, a debarcat ma t m u l t e de taşamente , cari au înainta t în i n su l ă . Trupe le turceşt i s'au împotr ivi t , dar aii fost r e sp inse cu mar i p ierder i . Ge­nera lu l Amegîio a ordonat apoi a rbora­rea drapelu lu i italian pe insula R h o d o s .

6. — No. 18? UNIVERSUL LITERAR L.UDÏ, 30 Aprilie, 191.

EDMOND' ŞI JULES DE CONCOURT

SORA рІЬОРЕНА TRADUCERE DE

MIHAIL NSfiRU

— U R M A R E — 13

XXXIX

I n s e a r a aceea e r a o m a r e însuf le­ţ i r e î n s a l a de g a r d ă , u n d e i n t e r n i i dedeau o m a s ă externi lor .

D i scu tau b â n d ca feaua , ş i t o a t ă l u m e a s t r i g a p r in cele d i n t â i ro to ­coale alo fumulu i p ipelor c a r î se a-p r i n d e a u .

I n c l ipa c â n d s t ic la cu r a c h i u , cir­c u l â n d d in m â n ă în m â n ă , a j u n s e d e a s u p r a c a p u l u i l u i B a r n i e r , B a r ­n ier , c a r e nic i o d a t ă n u s ' a t ingea de el, l u ă s t ic la şi-şî u m p l u p e j u m ă ­t a t e c e a ş c a g o a l ă .

— Suro r i l e ?~ su ro r i l e '?... i a l ă s a ţ i , z icea î n c l ipa a c e a s t a u u g l a s mic a s ­cuţ i t în celă la l t c a p ă t a l mese i , î ţ i s j jun c ă a m a v u t o a m a n t ă c a r e a veni t s ă n a s c ă în. sp i t a l . E î b i n e ! n u - l s c h i m b a u rufăr ia . . . o l ă s a u s ă pu t r ezea scă î n rufele m u r d a r e !... As ta n u m a i d i n p r i c ină cu n u e r a femee măr i t a tă . . . iacă u n d e e î n d u r a ­r e a lor !... Ş i apo i , n ' a î decâ t s ă ob­serv i î n t r ' o s a l ă deosebirea pe c a r e ele o fac î n t r e bolnavele c a r i se spo­vedesc ş i cele c a r i n u se spovedesc.. . E foar te f rumos ro lu l lor, n u zic ba, d a r suror i l e a s t ea o fac u n e or î a f a r ă d in cale... D o a m n e sfinte, s u n t infir­m i e r i şi fete de g a r d ă c a r i s u n t to t a ş a de ispravă. . . şi n u se vorbeşte a t â t a despre eî.

— Oh ! Oh ! f ăcu ră p a t r u s a ü c inc i g l a s u r i .

— Haï , sfpune-o repede, n u m a î s t a i a îndo ia l ă : s o r a de c a r i t a t e e u n fleac ! îm i p lace m a l m u l t aşa. . . zise B a r n i e r .

Ş i u r m ă , p u n â n d u - ş î p i p a pe far­fu r i oa r ă :

— Iacă , t u n e faci s ă pozăm.. . E foar te pros t d in p a r t e a t a s ă b â r ­feşti pe aces te femeî... şi s ă le b â r ­feşti aci . P a r ' c ă no i n u le c u n o a ş t e m tot c u m te c u n o a ş t e m şi pe t ine ? P a r ' c ă n u le vedem l a l u c r u ? Nu, zău, s p u n e , a ï î n t â l n i t t u aci v r e u n a ca r e s ă fi l ă s a t pe o femee s ă p u t r e ­zească p r e c u m spu i , f i indcă n ' a v e a ac tu l de c u n u n i e ? - . Ah ! da , ş t iu ca r e e m a r e a i m p u t a r e : î m p u i a z ă capu l bo lnav i lo r cu b u n u l Dumnezeu. . . M a l î n t â i , o ş t i m toţ i , nu- î î m p u i a z ă a t â t . Şi apoi , pe u r m ă ? C â n d e v o r b a s â s ă d e a s c ă u n col ţ işor de r a i î n t r ' o s a l ă de spital . . . Cc-aî v rea t u ad i că s ă s ă d e a s c ă aci ? filosofie compa­r a t ă ? La d r a c u !... L -am citit pe Vol­t a i r e tot a ş a c u m l-ai citit şi t u ; as ta-I drept.. . d a r găsesc că-I o dobi­tocie s ă p u l pă re r i l e lu î în luc ru r i l e astea. . . C u m , m ă ! I a t ă n iş te femei c a r i se l ipsesc de tot , c a r i t r ă e s c zi şi n o a p t e î n t r ' u n sp i ta l , ca r î m u n c e s c jca n i ş te m a ş i n i , c a r i î m b ă t r â n e s c în mij locul a tot ce-î m a î grozav. . . n i ş te femeî car î . sp re a-şl sp r i j in i r â v n a , n'au ceea ce a v e m noi : v i a ţ a d in u-fară , r â v n a şt i inţei , î n a i n t a r e a , a m ­bi ţ ia u n u l n u m e s a u a u n e i aver i , o c a r i e r ă ca r e ţi se deschide !... Oh ! l a d r a c u !... t u n u găseş t i că a ş a ceva-I des tu l de f rumos ?... D a r i a du-te şi ia-mî , m ă rog, pe orî-cine vel găs i în s t r a d ă , şi pune-1 în t r ' o s a l ă d e s p i t a l s ă v a d ă pe o so ră f ăcând ceea ce fac toa t e suror i le , s'o v a d ă pe s o r ă bă­g â n d m â n a î n t r ' o r a n ă î n ca r e se m i ş c ă viermii . . . a r e să se descopere , d r a g ă , p e n t r u că î n a i n t e a u n u l ase ­m e n e a devo t amen t ţi-e g r e u s ă faci p e o m u t a r e şi n u se poa t e d r a g ă , s ă n u te pleci... i n i m a t a salută . . . c â n d a l o inimă. . .

•— Heî, d r a c e , d a r te încă lzeş t i B a r n i e r ! a d a o g ă vocea a s c u ţ i t ă . . І л u r m a u r m i i e firesc ca t u s ă te a-prinzî . . . C h e s t i u n e a a s t a ţ i-e pe r so ­n a l ă ţie... T u a ï a n u m i t e p r i c i n i a le ta le , p e n t r u c a r î a p e r i pe suror i . . .

— P r i c i n i a le mele? a d i c ă ? î n t r e b ă B a r n i e r t u l i n d d in t r ' o s o r b i t u r ă r a ­chiul d in ceaşcă .

— Nu m a l face po neş t iu toru l . . . Le ş t i i şi t u tot a s a de b ine ca si mine. . .

S u n t e m aci tovarăş i . . . v o r b a aia. . . n u m a l î n c a p e î n t r e no i ta ină . . .

— M ă rog , n u sfârşeşt i? . . . zise B a r ­n i e r c a r e - ş i p r i n s e b ă r b i a in. m â n ă .

— Eî , a s t a - I ! P e c u v â n t u l t ă u d e c ins t e c ă d e u n a n d e zile t u n u eşt i î n d r a g o s t e c u m a i c a d i n s a l a t a , c u s o r a F i l o m é n a ?

B a r n i e r ridică d in u m e r i : — Te c r e d e a m dobi toc , P luv ine l ,

d a r î ţ i s p u n d r e p t n u t e c r e d e a m în a ş a h a l !

— L a u r m a u r m i i t u n u poţ i fi în­ţepat. . . n u ş t iu n i m i c desp re t ine. . . d a r c â n d e v o r b a de soră. . .

— L a s ă - m ă 'n p a c e ! --- C â n d e v o r b a de s e r ă , e a e în­

d r ă g o s t i t ă nebuneş te . . . I -al î n t o r s ca ­p u l bielei fete... E foar te n c o c u p a t ă î n c h i p u i r e a fetelor astea. . .

— P luv ine l , zise B a r n i e r , d u c â n d Ia g u r ă ceaşca goa lă , t u eşt i beat. . .

— Dc ce ? f i indcă, а ш v ăzu t ceea ce a văzu t t o a t ă l u m e a ?.... S o r a î nvâ r -t i ndu - se pe l â n g ă t i n e c a u n f lu ture î m p r e j u r u l l u m â n ă r i i şi u i t â n d u - s c la t i ne cu n i ş te ochi.. . în fine, to t jo­cul a c e s t a m a r e a l femeilor c â n d s u n t puse în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i . . . Nu-î nevoie să iaci o m u t r ă a ş a de c i u d a t ă : î ţ i vorbesc de l u c r u r i pe c a r i t o a t ă l u m e a le c u n o a ş t e la v re ­m e a aceasta . . . N u m a i t u n u vorbeşt i de sp re ele... Fete le de g a r d ă vorbesc t o a t ă z iua desp re t i ne şi desp re ea .

— Ce sfpuî t u ?... S o r a ? Şi, în mi j locu l beţiei .şi al s â n g e l u i

c a r î înceipeau să i se su ie lu i B a r ­n ie r la cap se făcu i e o d a t ă o l u m i n ă n e a ş t e p t a t ă în a m i n t i r e a lu i .

Tot felul de l u c r u r i n e b ă g a t e de s c a m ă , n i m i c u r i ca r i l u n e c a s e r ă a-s u p r a l u ă r i i sa le a m i n t e în t i m p u l câ t fusese b o l n a v ă R o m a i n e , se lu­m i n a r ă şi î l a p ă r u r ă ca n i ş te l u c r u r i t r ecu te car î -ş l desvelesc în ţe lesul .

— EI b ine , a c u m recunoş t i ? — N u , — r ă s p u n s e Ba rn i e r , c a r e

l u â n d d in n o u s t ic la de pe m a s ă îşi t u r n ă r a c h i u în ceaşcă .

— A b ! n u r ecunoş t i ? . . . H o t ă r â t , s c u m p u l m e u , eşt i foar te discret . . . Compl imente le mele...

— P l u v i n e l ! s t r i gă B a r n i e r , P lu­vinel... eştî u n o m rău. . .

Şi s c h i m b â n d t onu l , se /porni pé r â s , p r i v i n d pe d e a s u p r a ceşt i i sa le pe ca re o golea în î n g h i ţ i t u r i mic i .

— D o m n i l o r !... începu u n g la s . — I a t ăce ţ i d i n g u r ă acolo 1 liite-1

pe P i c h e n a t c a r e i m i t ă o lecţie d e c l in ică a ce lebru lu i or ga nopain la p a t u l bolnavulu i . . .

— D-lor, s t r i g ă P i c h e n a t , s t â n d în fundu l să l i i , a p r o a p e de p a t u l gol, cu î n f ă ţ i ş a r e a e m i n e n t u l u i doc tor l a ca­pu l u n u î bo lnav , m ă adresez animis-tilor, soiidiştilor, ritalişlilor, organi-ciştilor, iutro-chimistitor, iatro-male-matecienilor, t u t u r o r iatro-istilor. — D-le Be la rd , e x a m i n e a z ă te r o g suje­tul . . . O d u r e r e a o s u l u i f ronta l , s a u m a î b ine zis a o s u l u i t e m p o r a l , i a t ă d e ce se plânge. . . EI b ine , d o m n u l e Be la rd , a l cerce ta t t e r e n u l ? D a r c u m 1-aî ce reea t '? Mă rog , m a l cercetea­ză... D a r aşezaţ i -vă, d o m n i l o r ; s ă vi s e a d u c ă bănci . . . EI, c u m a l cerceta t , d o m n u l e ?... A ! d a r s ă r i , d o m n u l e , a l s ă r i t t r e i cent imetr i . . . R e g i u n e a du ­r e r o a s ă a r e u n c e n t i m e t r u m a l m u l t pe f iecare par te . . . De acolo po rneş t e o i r a d i a ţ i u n e necunoscu tă . . . Un cen­t i m e t r u m a l m u l t de f iecare par te . . . Domni lo r , v'o s p u n s incer , e u s u n t u n o m abso lu t t r ebu inc ios , o ş t iu şi d -voas t r ă o vedeţi. . . D a c ' a r fi s ă m o r mâine . . . D a r p e r c u s i u n e a f ă ră m i n e a r fi ceea ce a r fi l u m e a f ă r ă psychatom. S ă c r eem cuvin te , dom­n i lo r , s ă c r e e m c u v i n t e ; a c e a s t a se a s e a m ă n ă cu ideile... Oh ! da , şi bol­n a v u l c a r e e r a o d i n i o a r ă în p a t u l a-cela, s ă r m a n u l o m pe c a r e a m a v u t d u r e r e a să-l p i e r d e m ? . . . N ' a m fost înş t i in ţa t . . . E de necrezut . . . U n caz o«» de de e x t r a o r d i n a r ! . . . Aşa de ne­

norocit . . . N ' a m fost î n ş t i i n ţ a t p e n t r u necropsie . . . D a r e ceva n e m a i p o m e ­n i t . - e o l i p să de l u a r e a m i n t e f a ţ ă de u n organopal ca m i n e !...

S fâ r ş i tu l p a r o d i e i se p i e r d u î n zgo­mo tu l pe c a r e to ţ i îl făceau.

î n c h i n ă r i l e c a r i se r i d i c a u d c p re ­t u t i n d e n i , c o n ţ i n u t u l p ă h ă r e l e l o r s e r i d i cau încet încet l a c a p .

L a m a s ă , u n d e se n i m e r i s e s ă fie n i ş t e c ă r ţ i de joc, se a p u c a s e r ă s ă joace pe s u m e fabuloase .

U n ex te rn , cu c a r e ce i la l ţ i t s l fă­c u s e r ă de l u c r u c ă u t â n d să- l îmbe t e , a j unse se , c a m ziceau el, perfect reuşit.

Doi i n t e r n i foar te ser ioş i v o r b e a u p e şopt i te î n t r ' u n colţ cu a t â t a a-p r i n d e r e încâ t l a fiece c l i p i 5î vedea! l u â n d u - ş ! oche lar i i de l a ochi c a s ă le ş t e a r g ă sticlele pe g e n u n c h i i p a n ­ta lon i lo r .

Al tu l îşî c â n t a s i n g u r cân t ecu l t r a d i ţ i o n a l a l i n t e r n i l o r d in Bieëtre :

f n aeesl trist Bicéire unde mă plic-[lises c

La vrcmile trecute cu jale. mă găn-[desc;

Sărman ocnaş, adesea mă pierd in [reverie

Şi-mî zic că lot tn lume e nesta­tornicie.

B a r n i e r , c a m ameţ i t , s t a cu coa te le pe m a s ă . Avea în ochi ci ipir î , i a r pe ch ip , a p r o a p e de g u r ă t r e s ă r i r e a d e n e r v i a beţiei ş i m a î m u l t mes t eca î n g u r ă decâ t f u m a u n c a p ă t de ţ i g a r ă , s o r b i n d d in ceaşca în care-ş î t u r n a s e d i n n o u r a c h i u .

— C u m m a l beî a s t ă sea ră . . . Ce-aî? î l zise Mal ivoire .

— Eu ?... n ' a m nimic. . . mi-e sete, răsiP'Unse B a r n i e r c u u n t o n s c u r t ; şi c u m ochii îl c ă z u s e r ă a s u p r a că r ­ţ i lo r de joc, p r in se a pr iv i , f ă r ă s ă desch idă g u r a , căr ţ i le c a r i c ă d e a u ş i c a r i e r a u l u a t e şi pe j u c ă t o r i i c a r i l a f iecare p a r t i d ă c â ş t i g a u a m â n d o i o-d a t ă .

D u p ă r ă s t i m p de o j u m ă t a t e de ceas se g ă s e a a l ă t u r i de P luv ine l ş i , f i indcă se t rezea, îl zise :

— Ia a scu l t ă , P luv ine l , ca re v a s ă zică i - adevăra t ce mi-a î spus , h a ï P luv ine l ? ca re va s ă zică... ca re v a să zică sora.. . a r e u n s e n t i m e n t ? . . .

Drep t ori-ce r ă s p u n s , P luv ine l ri­d ică d in u m e r i .

A t u n c i B a r n i e r , t r e c â n d u - I m â n a pe d u p ă gâ t , îl d ă d u a p r o a p e de el şi, ap l ecându- se , îl s p u s e cuvinte le a-cestea t ă i a t e :

— Ascul tă , m ă , vezi... eu v r e a u s ă t e î n t r e b pe t ine. . . f i indcă tu t r e b u i e s ă te fi opr i t la a s e m e n e a g â n d u r i . . . t u a l p a t i m i m a l vechi decâ t no î toţi.. . a s t a se c u n o a ş t e duipă ch ipu l tău. . . EI bine , v r e a u s ă -mi spuî. . . ş t i i Să-mi s p u i d a c ă n u ţ i s 'a î n t âmpla t . . . Şt i i , c â n d a ï a s e m e n e a idei... ca r l - ţ ! fac m i n t e a să lucreze în toa t e felu­rile... d a c ă n u ţ i s 'a î n t â m p l a t s ă te g â n d e ş t i la o c ă l u g ă r i ţ ă ?... Un c o r p sfinţit.. . o roch ie b inecuvân ta t ă . . . n u ş t i u ce l u c r u n e c u n o s c u t care- ţ î p r i -c inueş t e t e a m ă , ca h a i n a u n u l preot. . . şi c a r e te a t r a g e ca roch ia u n e i femei... A m văzu t p r i n căr ţ i . . . c h i p u r i de c ă l u g ă r i ţ e aşa , c ă r o r a le s t ă î n a i n t e u n o m îngenunch ia t . . . n u - m i m a l a d u c aminte . . . î n t r ' o c a r t e pros tească . . . N u crezi ş i t u ca m i n e , P luv ine l ?... Ë ceva de sac r i l eg iu în iubi r i le a s t e a c a r i ispitesc. . . Şi voa­lul. . . şi tot!... Oh! e u n a d e v ă r a t f ruct opr i t ! — şi och i i l u i B a r n i e r se a-p r i n s e r ă .

•— D a r bine , ce faci ? — Ce fac? . . . e c?ssu l l a c a r e ş î face

rondul . . . şi-o s ă vedem.. . Şi B a r n i e r se r id ică . — Hei B a r n i e r , s t a l aci... eşt i zăpă­

cit... s ta! , m ă i , ac i î ţ i spun. . . a ï s ă facî vre-o dobitocie...

D a r B a r n i e r , c a r e c u g r e u t a t e se şi r i d i ca se în p icoa re , ieşea pe uşe .

El s t r ă b ă t u cu r t ea , su i s c a r a , ş i c â n d i n t r ă în s a l a î n t â i a o v ă z u p c s o r a F i l o m é n a i n t r â n d s i n g u r ă în oficiu.

I n t r ă d u p ă e a : m i c a încăipere, ca l ­d ă .şi a b u r i n d c a o e tuvă făcu s ă i se su ie la t â m p l e o v â l v ă t a i e d e foc.

Sora , î n t o a r s ă , î ncă lzea n i ş t e cea i c a r e se răc i se .

El o a p u c ă de a m â n d o u ă b r a ţ e l e

şi-şî a p r o p i e buzele de e a ; d a r c u o s f o r ţ a r e s u p r e m ă s o r a îş i des făcu m â i n i l e d i n s t r â n g e r e a î n c a r e el vo i a s ă i le lege, ş i B a r n i e r fu lov i t p e s t e ob raz .

O c l ipă , el fu g a t a să - î înapoieze l o v i t u r a , a p o i i se făcu fr ică d e ea.

S t r ă b ă t u s a l a , s coborâ s c a r a , c ă z u g r ă m a d ă l a cea d i n u r m ă t r e a p t ă , l â n g ă z idul c a r e î n c o n j o a r ă g r ă d i n a b o l n a v i l o r ; şi acolo , l u â n d u n p u m n d i n z ă p a d a p e c a r e s e aşezase , şi-o t r e c u p e ob raz .

C â n d i n t r ă in s a l ă s e t rez i se . — E I b i n e ? î n t r e b ă P l u v i n e l . — E i b ine , r ă s p u n s e B a r n i e r , pe

cel d i n t ă ! c a r e n u v a vorb i d e s p r e s o r a F i l o m é n a c u m a r vorbi d e s p i c i p r o p r i a s a m a m ă moar t ă . . . a m să-l p ă Înmiesc .

XL

A d o u a zi B a r n i e r s e s c u l ă p l in de desgus t d c s i n e î n s u ş i . E r a ne l in i ş t i t d e ceea ce a v e a s ă s c î n t â m p l e ; s i m ­ţ ea mişe l ia p e c a r e o s i m t e o m u l d u p ă ce a s ă v â r ş i t o f a p t ă u r â t ă .

C â n d se făcu s e a r ă , fu t a r e m i r a t v ă z â n d c ă n ' a fost c h e m a t l a a d m i ­n i s t r a ţ i e .

Z i u a u r m ă t o a r e a ş t e p t ă i a r ; t r e c u s ă p t ă m â n a ; s o r a n u făcu n i c i o p l â n g e r e .

L a r ă s t i m p u r i , i sc r id i ca în obraz r o ş e a ţ a u n e î m u s t r ă r i . Nimic nu- l s c u z a în p r o p r i i s a t och î .

N'o i u b e a de fel pe s o r ă ; n ic i o d a t ă nu-I d ă d u s e p r i n m i n t e s'o iu­bească . F ă r ă îndoia lă s i m ţ e a p lăcere s ă v o r b e a s c ă cu ea . Găsea dulc i cli­pele p e t r e c u t e în cab ine tu l eî. l â n g ă ea, î n a c e a l u m i n ă du ioasă , în acel a e r l u m i n o s c a r e p ă r e a p l in de sfin­ţen ie .

Se obic înuise eu g l a su l soreî , c u p r i i i r e a , cu în fă ţ i ş a rea , cu ges tu r i l e , c u des t ă inu i r i l e , c u f ami l i a r i t ă ţ i l e el î nge re ş t i . D a r a s c u l t â n d - o , u i t â n d u -se la ea, n ic î o d a t ă g â n d u r i l e a ce s t ea n u t r e c u s e r ă dincolo do r o c h i a a l b ă c a r e p ă r e a c'o î n v ă l u i e în nev inovă­ţ ie şi c a r e p ă r e a că c u p r i n d e suf le tu l femeeî în d e v o t a m e n t u l c ă l u g ă r i ţ e i .

I n ceasu r i l e de cea m a l i n t i m ă a-propie re , ea n u fusese p e n t r u el n ic i o d a t ă m a î m u l t decâ t o (prietenă şi c r e d e a că el nici o d a t ă n ' a fost neu­t r u ea decâ t u n t o v a r ă ş . Dacă încer­case v io len ţa aceas t a , o făcuse s u b l o v i t u r a şi s u b n e b u n i a desnăde jde î , s u b a ţ â ţ a r e a fu r ioasă a r a c h i u l u i , c a u n o m c a r e se a r u n c ă a s u p r a u n u ! l u c r u n e s i g u r şi p r ime jd ios , f ă r ă n ă d e j d e , a p r o a p e f ă r ă d o r i n ţ a de a i zbând i , n u m a i ca s ă scape cu ori-ce p re ţ de o obses iune îng roz i to r de a p ă s ă t o a r e .

Apoi g â n d u l a c e s t a al soreî se ş t e rgea încet- încet .

R o m a i n e r e v e n e a în a m i n t i r e a lui , şi el n u se m a i g â n d e a decâ t l a ea . Se g â n d e a la acea în t â i e d a t ă c â n d e a îl p ă r ă s i s e ; se g â n d e a cu c â t ă u i ­t a r e fur ioasă şi l ipsă de j u d e c a t ă se l ă s a s e b r u t a l i t ă ţ i l o r p lăce r i i , a r u n ­c â n d pe f e r e a s t r ă bucă ţ i l e i n ime i safe s f ă r â m a t e .

C â n d a văzu t -o l a spi ta l , i s 'a pă­r u t că vede, d u p ă în toa rce rea d i n t r ' o că l ă to r i e , pe o a m a n t ă ,pe c a r e o a ş ­t e p t a şi c a r e a u i t a t să-î scr ie . P ă r ă ­s i r e a eî, a m a n ţ i i pe car l - I avusese , ceea ce se pe t recuse de l a cea d i n u r m ă s ă r u t a r e a lor , i u b i r e a s a . u i t a s e to tu l r egăs ind -o , u i t a s e t o tu l c a să- î s a r ă de g â t .

Şi a c u m îl p ă r ă s e a i a r , de a s t ă d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a ! Totu l se sfârşise, a c u m mur ise . . .

ş i n u m a l a v e a n i m i c de l a ea , n u m a i a v e a n i m i c c a r e s ă i-o a m i n ­tească , n i m i c d in ochii , d in g u r a cl , n i m i c a l t c e v a decâ t ceea ce p ă s t r e a ­ză d i n t r ' o f o r m ă r i s ip i t ă m e m o r i a s i m ţ u r i l o r u n u l o m viu. Ar fi voit s ă c r e a d ă în ceva de d incolo de m o a r t e , s'o c r e a d ă în t r ' o î n t â l n i r e , d incolo de m o r m â n t , î n t r ' o a l t ă v i a ţ ă . .

A se cit i urmarea ?n . /Universul Literar" ce va apare Duminica v i i ­toare.

U M V E R S U L ! Л Т « « Л Й No. 18. — 7.

S U P E R S T I Ţ I A

S u p e r s t i ţ i a e o i n f i r m i t a t e in te lec­t u a l a şi m o r a l a , de c a r e a sufer i t ş i euCere foar te m u l t ă l u m e . .Mă î n t r e b c h i a r dacă. ex i s t a c ineva, ca re su n ' a i b ă vre-o supe r s t i ţ i e , fie c i t J e ne ­î n s e m n a t a .

I i t t r é de f ineş te s u p e r s t i ţ i a „ u n s e n t i m e n t de v e n e r a ţ i u n e r e l ig ioasă , Î n t e m e i a t pe t e a m ă s a u i g n o r a n ţ ă , pr in c a r e s u n t e m a d e s e a a p l e c a ţ i s ă n e formăm î n d a t o r i r i false, s ă n e t e ­m e m de n ă l u c i .şi s * n e inexedem I n l u c r u r i n e p u t i n c i o a s e " .

„O a c ţ i u n e es te s u p e r s t i ţ i o a s ă — zise T h i e r s — c â n d efectele p e c a r e l e a ş t e p t ă m d e l a e a n u pot fi a t r i ­buite nicî t u l D u m n e z e u , n ic î n a ­turel".

T h i e r s a sc r i s p a t r u v o l u m e g r o a s e n u m a i de sp re supers t i ţ i i l e , c a r e a-v e a u c u r s în t i m p u l s ă u . Şi l u c r a r e a l u i e d e p a r t e d e a fi complec tă . S ' a r p u t e a scr ie de zece or i pe a t â t d e s p r e •upe r s t i ţ i i l c deosebi te lor p o p o a r e d i n t o a t e t i m p u r i l e . Căci î n c h i p u i r e a ş i imbec i l i t a t ea o m e n e a s c ă n ' a Ci m a r ­g i n i !

S u p e r s t i ţ i a e fica i g n o r a n t e i ş i a ternarei . Ar fi p r e a l u n g ca s ă s p u n c u m se n a s c s u p e r s t i ţ i i l e . P o t s p u n e Ins*. î n d o u ă c u v i n t e c u m t r ăc se . O supe r s t i ţ i e t r ă e ş t e l a no i , p e n t r u сй ţ i n e m socotea lă de toa t e cazur i le , c â n d se î n t â m p l ă su fie c o n f i r m a t ă ş i n u d ă m nic î o a t e n ţ i e c a r u r i l o r , m a l n u m e r o a s e poa te , c â n d este con­t r a z i s ă de r e a l i t a t e .

„Mi-a eşit c u p l in îna in te . . . î m î va m e r g e b ine !" n e zicem în g â n d . Şi d a c ă se î n t â m p l ă s ă c â ş t i g ă m proce­su l , s a u î n s f â r ş i t s ă i z b u t i m în afa­ce rea p e n t r u c a r e p l eca sem de-acasă , a t u n c i ne a d u c e m a m i n t e cu p lăce re d e cefele (doniţele) p l i ne şi î n t ă r i m astfel s u p e r s t i ţ i a ; d a c ă se î n t â m p l ă d i m p o t r i v ă , a t u n c i u i t ă m c ă supe r ­s t i ţ i a n o a s t r ă a r ă m a s d e ruşine*.

I n v e r s , d a c ă de p i l d ă p o r n i m l a d r u m s a u începem o afacere în zi de M a r ţ i s a u în zi de 13 şi d a c ă se în­t â m p l ă să i a s ă b ine , n u ţ i n e m s e a m ă de s u p e r s t i ţ i e ; d a c ă î n s ă iese c u m v a r ă u , a p o i vel a u z i g u r i ţ a m a m e i s o a -c r e : „ ţ i - am s p u s efi d o a r s ă n u por­n e ş t i Ia d r u m în zi do Marţ i . . . clar de, voi ă ş t i a t ineri i . . . cc m a l c re ­de ţ i !"—Şi ne face m a m a s o a c r ă s ă f im s u p e r s t i ţ i o ş i .

I n F r a n ţ a es te o z i că toa re popu­l a r i c ă cine-şî p u n e c iorap i i pe d o s , v r e a s ă s ch imbe t i m p u l . O femee—nu ştiu, t â n ă r ă s a u b ă t r â n ă — a l u a t zi-c ă t o a r e a in se r ios . De c â t e o r i s im­ţ e a nevoia , p e n t r u g r ă d i n a el, ca t im­pu l s ă se sch imbe . îşi î n c ă l ţ a d imi­n e a ţ a c io rap i i pe dos. î n c r e d i n ţ a t ă cu a c e a s t ă m a n o p e r ă v a s c h i m b a t im­p u l In c u r s u l zileT, s i g u r ă f i ind cu ex i s t* o l e g ă t u r ă t a i n i c ă î n t r e p re ­s i u n e a a tmos fe r i că şi . . . c i o r a p i i cu­coane i . Adesea n u se p r o d u c e a n ic i o s c h i m b a r e — fireşte. F e m e i a î n s ă nu - ş l p ie rdea c u r a j u l , p ă s t r a înc re ­d e r e a în v i r t u t e a c io rap i lo r să i , şi a d o u a zi, a t r e i a zi d i m i n e a ţ a îl în ­c ă l ţ a tot p e dos . Ş i c u m t i m p u l n u p o a t e să r ă m â n ă ace iaş , d e î n d a t ă ce se iproducea -o s c h i m b a r e , n u s c ă ­p a d in vedere s ă cons t a t e că în a c e a zi îgl pusese i : u a p i i pe dos şi se bu­c u r a d e izbândi i supe r s t i ţ i e i sa le .

Ci t i tor i i vor g ă s i de s igu r s u t e de exemple l a fei, clacă n u ş i m a î c a r a ­gh ioase . Căc i d o m e n i u l s u p e r s t i ţ i e i ѳ nes fâ r ş i t . I s to r i a s u p e r s t i ţ i e i es te a c e e a a r ă t ăc i r i l o r , a i n f i r m i t ă ţ i l o r s p i r i t u l u i omenesc . E a îşi s c h i m b ă f o r m a d u p ă t i m p şi loc ; d a r î n fond r ă m â n e în t o t d e a u n a aceeaş i , î nv i a -z ă n u m a i s u b al te m i m e prost i i le , nă luc i l e din t r e c u t .

S u p e r s t i ţ i a n u ţ ine soco tea lă de le­gi le n a t u r e l , n îc ï d e r a ţ i u n e a ©ігі*»-

. n e a s c ă . E a es te o a r b ă ş i a d e m e n i ­t o a r e . Nu este n u m a i r i d i c u l ă şi v r edn i că de d ispre ţ , d a r î n c ă n e s ă n ă ­t o a s ă , d u ş m a n ă a in t e l igen ţe i şi ş t i i n ­ţe i , f ă c ă t o a r e de rău şi u n e o r i a d u ­c ă t o a r e de nevoroc i r l . E o r u ş i n e p e n t r u civi l izaţ ia de as tăz i . E o l e p r ă d e c a r e p o p o a r e l e civi l izate t r e b u e s ă se v indece . Un o m n u a j u n g e l a de ­pl ina m a t u r i t a t e suf le tească , la de­p l i n a înc redere în sir.e şi s t ă p â n i r e de s ine , de cât a t u n c i c â n d s'a e m a n ­

c ipa t de j u g u l r u ş i n o s al superstiţiei". A comba te în publ ic s u p e r s t i ţ i a

este a a d u c e u n a d e v ă r a t s e rv ic iu , o m a r e b ine face re p o p o r u l u i s ă u .

...Vedeţi c â t s u n t de m o d e s t ! Aiadin .

P E D R U M I N L U M E

Cald. Şi c u m s t a l c a s p a t e l e t r â n ­tit p e i a r b a m o a l e ca p â r u l b ă l a i al u n u i copi l de t r e i a n i , la u m b r a s te­j a r u l u i d i n „Coasta T e i ' o r " , s i-ţ l a-r u n c l î n t â m p l ă t o r ochi i î n s u s p e s u b o s t r e a ş i n ă de f runze ză r e ş t i î n î n a l t u l c e ru lu i rotiri d«M?e a l e n e , u n v u l t u r , în c e r c u r i l a r g i ş i do moa l e .

î nco lo n i m i c n u t u r b u r ă p a c e a d e s u b soa re l e de foc, decâ t ua vue t d e a lb ine ce g â d i l ă p l ă c u t a u z u l j a r d i n l a n u l de g r â u Însp i ca t ve rde-gă t -b u i u u n g l a s de p i t -pa - lae т ісс d e c â t e t r e i p a t r a or i ş i i a r m a l t ace ş i i a r m a i zice, pe c â n d i n t r ' o coastă, u n u l ba t e c o a s a l a u m b r a u n u l te iu .

I a r de te scoli î n t r ' u n cot şi pr i ­veş t i s p r e s a t , î n t â l n e ş t i c u ochi i r e s t r â n g e r i l e l u c i t o a r e a ' e coper i şu-r i l o r de fier s i p r a f u l ce s e î n a l t ă pe d r u m u l l a r g de là c â r d u r i l e de ol ce a u p o r n i t la m u c h e de n a m i e z î .

Şi r a r c â n d ş i c â n d câ te u n g l a s d e clopot r á s b a t e m a l d e p a r t e p â n a s u s în coaste .

I a r în s u s pe coas tă şi de pe p l a i u r i î n jos s e î n ş i r u e la v a ' e şe rpu i t e , l u n g i b razde le de fân.

P e va le z ă d u f s t r a ş n i c . Şi n u m a i pe m a i d a n u r i o du lce ad ie re , ce p a r ­c ă te t rezeş te s i - ţ l d ă v i a ţ ă d i n toa­t ă m o l e ş e a l a zilei, m i ş c ă m â n e c a l a r ­g ă a copilei cc s p r i n t e n ă v i n e c u m cofiţă cu a p ă rece l a u m b r ă la s t e j a r u n d e o d i h n e s c p e câ t e o p a l ă cosaş i i a l ă t u r i de coase le înf ip te î n pă­m â n t cu v â r f u l coporâ ie l şi cu t r a i s ­t a cu c iocâl t i i le a g ă ţ a t e de că l câ iu l coase i .

I n g r a b ă cel m a i î n se t a t îî s a r e în ca lc şi-şl p u n e în g â n d s ă suf le m f u n d u l cofiţei d a c ă n ' a r cere şi m o ş ­n e a g u l ce se d e s c â r l i g ă încet şi în­t i n d e m â n a să o ia.

A p a rece potoleş te se tea şi o ră ­c o a r e p a r c ă le isbeş te p i e p t u r i ' e descu ia te . C â n d ici u n u l colea u n u i b a t e coasa , c e a p u c a t ă î n t r e c i o c a n şi n i cova lă ţ i p ă ca 'n g u r ă de ş a r p e ş i a le că re i z inghen i r î de oţel ves­tesc începerea ce iu l de a l t r e i l e a co­n a c a l zilelor de va r ă .

— N e c u ' a î î l c a r ă a c a s ă , g r ă i An­d r e i Ţ u i a n u c â n d d e d u p ă o cos t i ţ ă c e a c o p e r e a vede rea d r a m u l u i î n s i v s u l vfcieî ieşi o s a n i e cu doi j u n c a n i ş i c u u n b ă e ţ a ş pe l â n g ă s a n i e cu fu rca înf ip ta în fân s'o ţ ie l a r ă s t u i -n i ş u r î .

— Tot ff ena frică, s ä n ' a p u c e v re ­u n u l v r ' u n pa i i i de fân do l a el şi to t n u se m a l pr icopseş te .

— M ă . d e ă ş t i a ca re - ş l m ă n â n c ă d i n u n g h i i ca u r s u i a r n a n ' a m vă­zu t c u s t ea î n f run te , m a l de g r a b a face ă l a a v e r e , c a r e m a l d ă şi la a l ­tu l , lu ă l a şi D-zeii îî a j u t ă .

— De c â n d s'a făcut biet b ă i a t u -ă ' a m a l m ă r i c e l nu-1 m a l s lăbeş te .

— Apoi el d a c ă n u l'o î m b p g ă ţ i pe K e c u l a l . . .

— Şi -apol tot ci-că-î p i a z ă r e a i a ca­s a lu î b ie tu bă ia t .

— He, p iază r ea , u n d e dă no roc u pes te to ţ i c u c â t e o p iază r e a ca ăla, că de c â n d s ' a s a u r a i b ă i a t u l Nico­l a i n ' a m a l ş t i u t d e a r g a t de n i m i c . I-a d a t acu , n u vezi ? ş i s a n i a p t m â n ă .

Şi p e înde le te c u r g e a u vorbele pe soco tea la l u i Necu l a l Gerea pe c â n d F ' o r e a î n d e m n a la m e r s boulen i i .

C â n d Г а t r i m i s devale cu s a n i a i-a zis , ca t o t d e a u n a cu g l a s r ă s t i t .

— S ă ţ i i h ă i s m a l m u l t , l a p l u t e , colo devale s ă n u s c a p i s a n i a de mal . S"atáta-tf m a l t r e b u e . O sco ţ i c u m îî şti. AI î n ţ e l e s ?

I a r el dÂudu-^î р а Ш ч а d e p â s i ă , c u t r e i g a r o a f e s a b a t i c e p r i n s » ? u b c o r d e a u a de pac împle t i te , m a l pe ceafă l u ă boii de funie şi po rn i de­va le.

— Ţ i - a m s p u s s ă ţ i i m a î h ă i s ş i să-I m a l d a i câ te u n biciu lu i p l ă ­v a n c a s ' a t â m ă l a va le şi-ţî face bu­cluc ş i de-I r ă s t u r n a s a n i a s* u n c u m v a s ă m a l d a u cu ochii de t i n e p e u n d e - v a !

P e n t r u cel c a r e n u e r a d e p r i n s cu ó a s t f e l d e ' d o j a n a i s ' a r fi p ă r u t pes­t e p u t e r e de a m a i s t a l a u n asifei de om. D a r tal F ' o r e a p a r c ă - î e r a .sufletul î m p i e t r i t şi n u se s i n c h i s e a c â t u ş i de p u ţ i n n ic i de vorbele a s ­p re , nic i d e î n j u r ă t u r i , n ic i d e b ă t ă i s î n i c i de m u s t r ă r i p e n t r u ie m i r i ce , l u c r u de n i m i c . .Se p o m e n i s e in ele, c re scuse cu ele, m e r e u o rops i t de l a t o a t e şi n e m â n g â i a t de n i m e n i . L m î se p ă r e a c ă a ş a e v i a ţ a ş i n u p u ­t e a p r i cepe n ă d e j d e a c e o a v e a u cei­l a l ţ i copil î n p ă r i n ţ i c â n d se ce r t a ft c u el pe p o i a n ă şi-şî z iceau : „Te s p u i eu l a t a t a " c ă c i n ' a v e a n ă d e j d e l a n i m e n i , e l n ' a v e a p ă r i n ţ i .

C u t o a t e a s t e a de l a o v r e m e înce­p u s e a c a m p r i c e p e r o s t u l l u c r u r i l o r şi a se c a m î n t r e b a , deşi c u m i n t e d e copil d a r p a r ' c ă v â r t e j u l l u m e i şi al t i m p u l u i îl p u n e a în s t a r e s ă se î n t r ebe „de u n d e v ine u n d e mer ­ge T* Al cu e şi ce a r e s ă facă ?

Al cu i e ? o î n t r e b a r e g r e a p e n t r u el p e n i r u c ă , nu-ş î a d u c e a a m i n t e do m a m ă . Să-i fie M a r i a m a m ă i a r Ne­c u l a l t a t ă . . . n u . P r e a se p o a r t ă vi­t r e g cu el şi p ă r i n t e ş t e cu ceilal ţ i cop i l a ï lor . S ă fie f ra te c u ce l ' a l ţ l copi i o i l u î Necu la l . . . n u . P r e a râcr de ei şi-1 nesocotesc .

A t u n c i al cuî e ? carc- î m a m a luî , t a t ă l c a r e şi el cine-î î

M a m a lu î s o r a lu i Necu ia l , t a t a i n e c u n o s c u t i a r el copil d in f lor i . In c l ipa c â n d el а ven i t pe l u m e а p le ­c a t m a m a lu i ş i e l a r ă m a s s i n g u r s i n g u r .

Şi l a t o t d e a u n a Necu l a l ş 'a l lu i s ' aű u i t a t l a el ca l a u n o s â n d i t d e s o a r t ă , ca la u n v inova t condamna t , de a-şî i spăş i v i n a c ine ş t ie cărcu g r e u păca t .

E l s ' a m u l ţ u m i t cu ce i-a a runca t , a l tu l , тСа c e ru t m a l m u l t c â n d n a a v u t n ic i m i l ă n ic î m â n g â e r e . Nu­m a i b u n i c u l lui , b ă t r â n u l Ion Ge­r e a b ă t u t d e i a r n a vioţel venea ' a Necu l a l şi scotea d in s â n p e n t r u

t o ţ i băe ţ i l c â t e u n covr ig şi l u i î l d a doî şi se u i t a b ă t r â n u l la el ca la o d r a s l a lu i .

Avusese m o ş n e a g u l doî copil , ръ Necu l a l şi pe Zamf i r a .

P e Necu la l l 'a că să to r i t . P e Z a m ­fira l a m o r m â n t a dus -o şi î n locul e î c o p i l u l - m ă r u l i s p i t e i — r ă m a s e să - I a m i n t e a s c ă în o r i ce zi b ă t r â n u ­lu i că a a v u t s i ei o fa tă şi fa ta lui , n u l 'a a scu l t a t , ş-i i se u m p l e a su­fletul de m i l ă şi dc d u r e r e c â n d î'r v e d e a s a u i ş î a d u c e a a m i n t e d e el ş i m o ş n e a g u l vedea în copil u a suflet s i n g u r , u n r ă t ă c i t a l v r e m e l u n u i f ă r ă spr i j in . Şi aces t o rops i t a l vre­m e l e r a a l copilei lu i , a l m â n g â e r c i lu î , şi-I r ă m ă s e s e î n t r i s t a r e b ă t r â ­ne ţe ! .

Ş a s e a n î câ t a t r ă i t b ă t r â n u l i-a fost sp r i j i n cop i lu lu i d u p ă а-сеіа а r ă m a s s i n g u r , suflet s i n g u r .

Şi c u r a se tea de ave re azi t o r t u -r e a 7 ă p e fiecare, b ă i a t u l ii r ă m ă s e ­se îuî N e c u l a l u n cuii i în i n i m ă căci se temea, să nu-I cea ră lu i ccv.I d in p a r t e a lu î tată.su. Ar fi v r u t :;ä r ă m â e î n t r e g cu tot p ă m â n t u l . Şi t r a i u l r ă i i ce i-1 făceau b ie tu lu i bă­i a t e r a ca să-1 facă. să plece d i n sac ca la o v r e m e oda lă s ă n u г і са că l 'a a l u n g a t el ci ol a plecat . Şi cc m a l c a u t ă la avere dacă oda tă a ple­ca t de la e a ? Asa socotea Necu la l . E r a b ă i a t de a p r o a p e cineîsprezeco a n î şî î n c e p u s e r ă a-I deschide ca­p u l b a u n u l b a a l tu l p r i n s a t cu toa te că n u p r e a le p r i cepea e i ros­t u l vorbe lor lo r p e n t r u că n u ş t ia c u m m e r g lucrur i le . . .

(Va mma'' P . Gh . Râdo le scn P e t x a r u .

Casa de Sănătate S P E C I A L A P E N Ï ' H U

B O A L E D . e F E M E I SÖI5 lilIiliCTIA

DOCTORULUI J . K L R I A C Cliinirs; p r imar , şeful «erv. de gynécologie

al spita'clui- Ki'oi'iei S E C Ţ I E SK PA 11 ATA pen t ru HAR BATI

(bem o roi do. hernii , minori, calcule v«sicaie, sliicluri motr:i!<•, etc.

Strada 5f Ionică 8, în dosul Teatrului National — TEl.Kr'OX L.';(.)ti -•

VÄPSEA DE PÄR RAPID FIAFTANTAT A I S O W T

ШАТАМЙТОАНЕ Vapseşte imediat pa­

rul cărunţit s-IU albit, ba «egru. brun, castaniu sau blond ialr'aa mod atât de perfect şi de na­tural in căt nu se CU-soaşte de loc că pirul « vupqit. întrebuinţarea mal simplu fi ra»5 U-aoară ca la orî-ce alta väpse« de pâr.

lei t.só. La nemulţumire se res­titue imediat costul. •

^ _ Ш В О А І Е

J J E ^ ORIENTALE J I I K Parfumează ădmi-

T E rabit gura si distrug orî-ce miros urât al gureî provenit din tutun, dinţi stricaţi sau stomac deranjat.

Cutia 50 bani la drogeriî şi farmacii. Observaţi marca Semiluna cu stea,

singure veritabile.

FLORA POMĂDA

Capüogen (Apă üe pur)

Я П Т А Т І L CEA MAÎ REBELA, 6ron-I V O J J A sitele acute şi cronice, tuşea măgărească. vindecă sigur

-STICLA Ш 1 — la DRAGII SFII «I ІАГІШІ

І » Х 7 і г О - А . ' Т , І ' Ѵ I I D E - A . X J c a і ш м a n i v e r s a i

D E O ESC-.CILBTE ABSOLUT SIGURĂ. CUTIA CU 2 5 PURGATIVE LEI 1.50. OBSERVAŢI CA FIE­CARE NASLIU SĂ AILIA INSCRIPŢIA : P U R O E N -BAYZE, SINGURUL VENUBII.

i J l P s a «âagetal), CLORWA, NEU-HilGIIIia га*іеиіа, bisteria, »LLIICIUNEI GENERALĂ, VINDECĂ

recomandat de prof. dr. B u i c l t u . prof. c)7. L e o n t e , prof. V . iVe ţ re l , Iaşi , si alţii , ca unul din cele mai outerniee recon-stitiianie ale corpului süliil. Stiela lei i .

mm Ш М Ш С Е

Nevralgii, migrenă, dureri de cap fi de dinţi viiviecit sigur

f A S U L E L E

XÔUASFFINE JURIST U n f l n c o n 2 . 5 0

L» dragaeril ;i Гггшасіі

8. —No. UM VERSUL LITERA K Luni, 30 Apriíe, 1912

NOU ILE MARI PJREMII CE SE VOR OFERI DE ZIARUL

U N I V E H S U L ABONAŢILOR SĂI LA 27 МАШ, Ш 2

O SPLENDIDA VILA LA SINAIA «"VILA MARIA-, construita anume pentru tragerei viitoare, pe strada I. G. Bratianu, in poziţia cea maî. pitorească din localitate

0 CAMERA DE CULCARE IN BRONZ de mare vaiore, al 7 lea dormitor•fûçnîzat pentru premiile noastre de Industria metalică «Магсм». Bulevardul Elisabeta, No. t

UN ЬШШІТСЖ DE LEMN FIN construi! in marea «fabrica de mobile de lemn Mann \-. Goneai şos. Milial-Bravul, 37 şi str. Şerbănică, 10. Sucursala cal. Victoriei, IOT

:;(ІОДІІІ]М^МОВ]ІІ- DE; STEJAR TAPISATA, Р Е Ш І І ODAE DE B » U • ; compusă din : una canapea, două fotoliurî si şease scaune

DN ВІІ ІЩ DE S1EJAR MASIV Şl UH FOTOLIU DE ВШОЗ TAPISAT Toate acestea cumpărate^ do la cunoscuta Expoziţie îmodernă de mobile Gildener Rosenthal & Hascal, Bucureşti, str. Carol, 64, etaj. I

0 jumătate garnitura mobila de lemn roşu lustruit, culoarea mahonului pentru intrare, compusă din : una canapea, 4 scaune 2 marchize. 2 taburele, una masă cu geamcié cristal. Toate îmbrăcate ca mochet

frez, cumpărate de ia marele magarzia de mobile Compania Americana, str Carol, 74, vis-àis de piaţa de flori (lângă hotel Dacia) ІІП Чі»РѴІі'ІІІ lll» ШйЧа P e n t r u 42.persoane, compus din : * marcat de Stal..—Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cu-UV a C M l U U m a s a î 2 l iDgun , 12 furculiţe şi, 12 cuţite nosculul magazin de Încredere «Ceasornicăria Colţei», Bucu-de alpaca veritabil argintate şi bogat decorate/in cutia lor de piele imitată şi căptuşita cu mătase. Vn KPVWÎHu äß Ѵ І І І P e n t r u 9 a s e persoane, compus din : Lll a c i v . n i U . W C f in u n a c a r a { à Ş l ş a s e p t ó a r e ti,, cristal Bacara, cu monturi de alpaca veritabil argintate, imitând exact argintul oxidat ; toate aceste obiecte puse pe o tava rotundă tot de alpaca veritabil argintată

Una pereche sfeşnice de alpaca S f e Ş1 b o g a t de" Toate aceste obiecte sunt cumpărate de ia marele magazin

de ceasornice şi bijuterii en gros şi-en detail Fraţii A & 1 Roller, Bucureşti, strada Smârdan, No 35, etajul 1. li 112) ПРШІІІІа d e ' e m D ' u s , r u i t > i ' 4 " 1 1 0 8 ornamentată, in lun-t l M jlcllUllld g j m e d e g7 ceniimetn, îulorcându-se la 15 zile. I ПЙ ПЙІМІІІІа perete, de lemn de nuc lustruit, frumos Llld UrlMIUId sculptată, in lungime.de 77 centimetri, întor­când u-se odată'là. 15 zibe. l ina rtuil'llianii'ä superioară, burduf dublu, colţurile legate, Llld lldl IIIUIIII d c u 21 clape şi 8 basuri, toate de oţel lin î'aiiivai'itîi' Au maca d e l e m n d e s l e l a r > reprezentând III ИЧІМИІІН Uf llld>d c a s l e l medieval, înălţime 36 centimetri, având o muzica cu două dântece naţionale

Cumpâra'te'de là «Compania generală», biurou de importa-ţiune, Bucureşti, strada Smârdan, No. 29 (etajul I).

0 bicicleta de curse „Imperial", ш ^ ^ і е Г 9 ^ l in (ГКМІіІІАІГ ПіаМі í a r a P â m , e > ultima perfecţiune, сн 6 Uli gldlHUlUll 111(11 C p l ă c i m a r c a « i n g e F „ cântate de cei mai buni artişti.

Un м т е і и d e l a v e t r , Л І А Ц Ц К Д ultima creaţiune, model «Cometa Haley», sistem " И І И Р Т american, cea mai economică şi luminoasă

Toate acestea cumpărate de la cunoscutui magazin E A. Pucker, Bulevardul Elisabeta, 15 (Hotel Princiari,

0 j « r d i u i e r â ^ t f 3 T ' 0 fmcl ierâ a S°r„ï cornet conţinând 12 cuţite pentru fructe —Cumpărate de 4a cunoscutul magazin de bijuterie Th. Radivoa, Bulevardul Eli­sabeta, No. 8 bis. Unii hu'U'M* Naumann" d e m a r e шх> u n a c e l e m i

l l l d IUI H Ifid îdlIIHdUH s o l î d e şi excelente biciclete, din fabrica soc. pe acţiuni Sied el & Neumann din Dresda, sin-gurile biciclete introduse în armatele germana, rusă şi turcă şi la poştele germană şi română. Reprezentat general: D Leo-nida Piorkowsky. Bucureşti, Itrada Ştirbey-Vodă, 2 1 .

Un ceasornic de а и г ^ ^ ^ 4 ! ! " '

reşti. strada Colţeî, No 31.

Ina pendulă de perete ^ . Ä o ^ " cea-«ШЧІІР Hl» hil l l 'an c u m P a ra te de la marele magazin de bi-aulIIH UC MI III Uli jiiterie, ceasornicărie şi argintărie Jean Schmidt &,Const. Stratulat, Bucureşti, calea Victoriei, 54.

lin gramofon mare. loa vinari lina harmonica. l ina тапгілі іпа cumpărate de la cunoscutul magazin de mu-Llld llldlMIUIIIId z , c a j e a n peder, calea Victoriei, 54. I n a fvueă pentru damă, cu trei sticluţe Una Ipiieä d e m a ~ Llld irUSa ş i c u necesar de toaletă. — L U d і г и а я nevră,

P S r i , i - i i Trei Irnse J e i t c í r ? Trei pufteriza-loare Î ï i i Trei pudriere й л £ " Trei Airliiiii ni/thnluia pentru masă, cumpărate de la cunoscute UglIIMI UlUlUdlC, Drogherie Princiară Const. C. Popescu, Bulevardul Elisabeta, colţ cu 'strada Brezoianu.

Una maşina de c u s u t . ' â Ş f ^ S i n gramofon marca «Melodion Garmen-Sylva», de cea maî mare perfecţiune, împreună cu şase plăci marca «Premier-Record», având cân­tece româneşti. — Aceste obiecte sunt. cumpărate de la mţrele magazin de maşinrde cusut, biciclete şi gramofoane «Compa­nia Anglo-Americană» din Bucureşti, strada Carol, No. 50, cu sucursale In Piteşti şi Câmpina.

O m a d n â A A J M I U I I I de familifr «Markteu», perfecţionau, nidşiua W 5 СИЯІН cumpărată "de Ia marele magazin «Com­

pania Markton», strada Càrol, 38 (colţ cu str. Brâncoveanu).

Alte 1 0 maşini de ctisot S T S 2 M

Un ping de otel ; J A T- № РІЦ' ? brazde, marca Z. H. C. R. Ambele din celebra fabrică «Ru­dolf Bacher», Raudnitz (Bohèmia), reprezentată In România prin marea casă de maşini agricole şi industriale : «Soc. ia comandită Weil Joseph & Co. Suce,», Bucureşti, Smârdan, 5. lina macină т а м d e bucătărie. «Ideal» cu 4 ochiuri, din Llld HldŞIIIfl Ш « П 5 tajjia de oţel, cu cazan de aramă, ele­gant şi solid construită, cumpărată de la' cuaosçuta fabrică de tinichigerie Mihail D. Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142 2 ftKfiiniA dp hainp l*"50)' d u P ä m ă 8 u r a , i » . » 1 ^ 8 8 t 0 ' L tusil l iuc UC liailic fe^ cari se ror confecţiona de cunos­cuta croitorie Jaques Grimberg, Bucureşti, »tr. Academiei, 25.

I l i ş e a r p e d e и г K Ä r f SO Casete c o n t i n a n d n e - c a r e c r emä, pudraşi s&pun «Flora», Ш mare de perete, | ] n о т і л ! л compus din": o lingură, fufeu- » „ r j W i H

m frumos ornată şi **• ;8Gi f i w i l ijţa şi cuţit de argint veritabil 4 o v Ш Л Г І С făcute anume pentru abonaţii narulut «Universul» m Atare de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit H A volum din Memoriile Regelui Carol 1 al -ш României sau un volum din cărţile ce apar In editura ziarului «Universul», tipărite anume pentru abonaţi I ^

I