anul xvii - nr.1 (110) 2006

27 ianuarie 2006, portul militarTulcea. „Prizonier al gheþurilor”.Timp de câteva zile, navele din dana militarãau fost blocate de podul de gheaþã,format pe Dunãre.

January 27th, 2006, Tulcea military harbour frozen in.For few days the military ships were ice boundon the Danube river.

Foto: Bogdan DINU

8 februarie 2006, Marea Neagrã.Maistrul militar clasa a III-a Dumitru Drãgan

surprins pe timpul întreþineriitehnicii la bordul

fregatei Regina Maria.

February 8th, 2006, Black Sea. Petty Officersecond class Dumitru Dragan during

maintaining the main gun onboard ReginaMaria frigate.

Foto: Bogdan DINU

8 februarie 2006, Marea Neagrã.Caporalul Dãnuþ Iordache din echipa FirstShip Protection a fregatei Regina Maria,„asaltat” de rãsãritul soarelui.

February 8th, 2006, Black Sea Corporal DãnuþIordache from the First Ship Protection Team ofthe Regina Maria frigate “assaulted” by the sunrise.

Foto: Bogdan DINU

MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (110) 20062

SUMARªTIRI DIN FLOTÃ 4

GRUPUL MASS-MEDIAAL FORÞELOR NAVALERedactor-ºef:Locotenent-colonel Leonard MOCANUTel: 0241-667.225; 667.985/401e-mail: [email protected]

MARINA ROMÂNÃRevistã fondatã în 1990,editatã de Statul Majoral Forþelor Navale

Secretar general de redacþie:Cãpitan Mihai EGOROV0241-667.225; 667.985/405e-mail: [email protected]

Redactor:Bogdan DINUTel: 0241-667.225; 667.985/522e-mail: [email protected]

Tehnic:Tel: 0241-667.225; 667.985/523

Traducere texte:Elena ANCUÞA-CUCONUTurkean OSMANOlivia BUCIOACÃ

ADRESA REDACÞIEI:Strada ªtefãniþã Voda, nr. 4Tel/Fax: 0241-619.539e-mail: [email protected]

Ediþia s-a încheiat pe datade 2 martie.

Se editeazã 6 numere pe an,cu apariþie la douã luni.

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresaredacþiei texte ºi fotografii care seîncadreazã în tematica revistei.Manuscrisele nu se înapoiazã.Rãspunderea juridicã pentruconþinutul articolelor aparþine înexclusivitate autorilor, conformart. 206 CP.

COPYRIGHT:Este autorizatã orice reproducerecu condiþia specificãrii sursei.

ISSN: 1222-9423C-da 4563/2006; B-00342

Tehnoredactarea ºi tiparul:

Centrul Tehnic-Editorialal ArmateiB-dul Ion Mihalache nr. 124-126,BucureºtiTel.: 021-224.26.34

DTP: Sorin DOBRE 30

PORTRET DE NAVÃRepublica de dupã Vasile Pãun

26

ANIVERSÃRILE MARINEITinereþea Direcþiei HidrograficeMaritime la ... 80 de ani

24

INSTRUCÞIEProvocãrile rachetiºtilor navali

20

MARINA ªI COMUNITATEARemorcherul sloiurilorde pe Dunãre

14

INTERVIUL REVISTEIPiloþi marinari pentru elicopterele de labordul fregatelorInterviu cu comandor Tudorel Duþã,ªeful Centrului de conducere a Aviaþiei din StatulMajor al Forþelor Navale

Exerciþii navale româno-americane 8

PAVILION NATOCombaterea terorismuluiîn Marea Mediteranã 6

Brãila la ora dezgheþului 13

12MONITOR PE DUNÃREPortul militar Tulcea iarna

Coperta 1: Portul militarTulcea blocat de gheaþã(Foto: Bogdan Dinu)

Coperta 4: Manevra de apropierepentru exerciþiul RAS (realimentare pemare), între fregatele Mãrãºeºti ºiRegina Maria, sub supraveghereacãpitanului Marian Bahaciu,ofiþer de cart(Foto: Cãtãlin Ovreiu)

MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (110) 2006 3

2005 a reprezentat pentru ForþeleNavale un an bogat în evenimente. Amcontinuat procesul de reformã, a intratîn serviciul marinei cea de a douafregatã de tip 22, Regina Maria, ampreluat comanda iniþiativei decooperare regionalã în Marea Neagrãºi a grupãrii navale BLACKSEAFOR,am intensificat la un nivel superioranului 2004 cooperarea cu naveaparþinând diferitelor state membreNATO ºi din cadrul Parteneriatuluipentru Pace, prin exerciþii comune, auînceput cursurile de pregãtire a primilorpiloþi pentru elicopterele care vor fiambarcate pe fregate însã de departecel mai important eveniment al anuluicare a trecut a fost prima participare aunei nave la o misiune NATO. Nu a fostuºor, însã prin intermediul unor eforturisusþinute, am reuºit sã realizãmaproape tot ce ne-am propus.

În acest an continuãm procesul detranziþie cãtre Forþa Obiectiv 2007, încadrul cãruia se doreºte realizarea uneimarine moderne, flexibile, suple, rapiddislocabile, capabilã sã ducã acþiuni deluptã în cele trei medii: apã, aer ºi litoral,sã participe la apãrarea naþionalã ºi sãofere forþe ºi mijloace pentru apãrareacolectivã în cadrul Alianþei.

Prin structura de perspectivã, înconformitate cu Doctrina de folosire aForþelor Navale ºi a strategiei deînzestrare, acestea vor avea posibilitãþide acþiune, atât în zonele maritime ºifluviale de pe teritoriul naþional, cât ºiîn zone unde promovarea intereselornaþionale vor necesita prezenþa lor.

În domeniul instrucþiei, ForþeleNavale îºi vor canaliza întreaga energiepentru a fi în mãsurã sã executemisiunile principale specifice, misiunilede prevenire ºi combatere a riscurilorºi ameninþãrilor asimetrice ºi sãparticipe la acþiuni de cãutare ºi salvarea vieþii pe mare. Anul acesta vomcontinua sã pregãtim toate echipajelepentru a participa la misiuni externealãturi de reprezentanþi ai unor statemembre ale Alianþei, dar ºi dinParteneriatul pentru Pace.

Avem planificate activitãþiimportante cum ar fi: participarea la

EFICIEN}| – cuvântulEFICIEN}| – cuvântulEFICIEN}| – cuvântulEFICIEN}| – cuvântulEFICIEN}| – cuvântulde ordine în 2006de ordine în 2006de ordine în 2006de ordine în 2006de ordine în 2006

operaþia maritimã NATO de combaterea terorismului pe mare „ActiveEndeavour” în Marea Mediteranã,continuarea participãrii la activitãþile dincadrul Grupului Naval de Cooperare laMarea Neagrã – BLACKSEAFOR,asigurarea suportului þãrii gazdã ºiparticiparea cu forþe la exerciþiul NATO/PfP, COOPERATIVE MAKO 06, laexerciþii bilaterale cu nave aparþinândTurciei ºi Bulgariei la care vor fiimplicate diverse tipuri de nave, însãnu trebuie sã scãpãm din vedereexecutarea misiunilor de foc cu toatenavele ºi toate categoriile dearmament.

Instruirea echipajelor elicopterelorcare vor intra în dotarea fregatelorreprezintã un alt obiectiv important alacestui an. Dupã ce la finalul anuluitrecut au început cursurile pentrupregãtirea piloþilor, la începutul luniifebruarie au debutat ºi cursurile depregãtire a controlorilor de trafic aerian.Pânã la finalul anului este programatãintrarea în serviciu a primului aparatdeservit de militari din Forþele Navaleurmând ca în anii care vor urma toatecele trei fregate sã fie echipate cuelicoptere.

Cãutãm în permanenþã sãîmbunãtãþim standardele deperformanþã profesionale ºi amanagementului carierei individualepentru întregul personal al ForþelorNavale. În acest sens, am prevãzut înplanurile de pregãtire a unitãþilorparticiparea tuturor categoriilor demilitari la cursuri de carierã, de învãþareºi perfecþionare a nivelului decunoaºtere a limbilor strãine.

Avem termene stricte pe caretrebuie sã le respectãm, multeobiective planificate, fiecare dintre eleare importanþa sa, dar sunt convins cãprintr-o coordonare eficientã a eforturilortuturor celor implicaþi vom reuºi sãfinalizãm tot ce ne-am propus.

Eficienþã, acesta trebuie sã fiecuvântul prin care sã poatã ficaracterizatã întreaga noastrãactivitate din acest an!

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

Contraamiral Ioan COSTILocþiitorul ªefului Statului Majoral Forþelor Navale


{tiri{tiri{tiri{tiri{tiridin flot\Începând cu mijlocul lunii ianuarie, în unitãþile Forþelor Navale

se desfãºoarã analiza structurilor pentru activitatea din anul2005. La bilanþul fiecãrei unitãþi din garnizoanele Constanþa,Tulcea, Mangalia ºi Brãila, la care au participat membrii echipeide conducere a SMFN, comandanþii unitãþilor au prezentatsintetic realizãrile ºi dificultãþile întâmpinate anul trecut precumºi modul de îndeplinire a obiectivelor de instruire. Departe de afi formale, discuþiile din cadrul analizelor au vizat modul deîndeplinire a misiunilor specifice ºi modul de alocare ºigestionare a resurselor. Au fost punctate, de asemenea,rezultatele pregãtirii pentru luptã, desfãºurate anul trecut, precum ºi modul de executare a misiunilor de foc. Foarteimportantã pentru fiecare din unitãþile militare, analiza structurii pe anul 2005 în Forþele Navale se va finaliza în cursul luniimartie, când va va avea loc bilanþul activitãþii Statului Major al Forþelor Navale. (M.E.)

During the first two months of the year, all the Romanian Navy units accomplished the summing-up sessions of the year 2005. Each unitcommander synthetically presented the achievements and difficulties of the last year, as well as the new challenges for 2006. This process willbe finalized in March, when the summing-up session for the Romanian Naval Forces takes place in Bucharest.

În perioada 25-28 ianuarie o delegaþie americanã condusã decomandantul Forþelor de Supraveghere ºi Recunoaºtere Maritimã ºi alGrupului Naval de Luptã 67, comodorul Robert Lally, a efectuat o vizitãoficialã în România, la invitaþia ºefului Statului Major al Forþelor Navale,viceamiral dr. Gheorghe Marin. La Bucureºti, unde s-a desfãºurat primaparte a vizitei, comodorul Robert Lally s-a întâlnit cu ºeful Statului Majoral Forþelor Navale, viceamiral dr.Gheorghe Marin ºi ºeful Statului Major alForþelor Aeriene, generalul-locotenent Gheorghe Catrina. În cadrulîntrevederilor s-a discutat posibilitatea realizãrii unor exerciþii militare încomun cu avioanele de patrulare maritimã P3 Orion. În a doua parte avizitei, desfãºuratã la Constanþa, au avut loc întâlniri ºi vizite de lucru laComandamentul Operaþional Naval unde delegaþia americanã a fost primitãde contraamiralul de flotilã Neculai Surlã, Academia Navalã „Mircea celBãtrân”, baza militarã de la Mihail Kogãlniceanu ºi portul militar Constanþa,unde au fost vizitate fregatele Mãrãºeºti ºi Regele Ferdinand. (B.D.)

Between January 25-28, an American delegation, led by the Maritime Surveillance and Reconnaissance Forces Commander, commodoreRobert Lally, paid an official visit to Romania. In Bucharest commodore Lally met the chief of Romanian Naval Forces Staff, Vice-admiral Ph.D.Gheorghe Marin and the chief of the Romanian Air Forces Staff, lieutenant general Gheorghe Catrina. During the meetings the officials discussedthe possibility to conduct common exercises with P3 Orion aircraft. In Constanta, commodore Lally met RADM Neculai Surla, the chief of theRomanian Naval Operational Command. The American delegation also visited the “Mircea cel Batran” Naval Academy, Constanta military harbourand Mihail Kogalniceanu airforce base.

Între 16 ºi 27 ianuarieDetaºamentul Naval alForþelor pentru OperaþiiSpeciale s-a aflat laPredeal, la complexulmilitar Diham, într-otabãrã în teren muntosîn condiþii de iarnã. Afost un antrenament despecialitate, rezervatschiului ºi pregãtiri if izice. Aproximativ înaceeaºi perioadã ºi cuaceleaºi obiective, o grupã de la Grupul de Scafandri de Luptã de Incursiune a efectuatun stagiu de pregãtire la Soveja. (B.D.)

Between January 16-27, the Naval Detachment of Special Operation Forces accomplished atraining session in heavy winter conditions, in a camp at the Diham military base, belonging to theMountain Training Centre of Predeal. It was a specialty training in field designated to improve thephysical condition as well as skiing skills. The same period of time, a SEAL detachment accomplisheda training session at Soveja.

P r i nD e c r e t u lprezidenþialnr. 183 din15 februarie,comandoruldr. MihaiC o r n e l ,

ºeful Instrucþiei ºi Doctrineidin Statul Major al ForþelorNavale, a fost avansat lagradul de contraamiral deflotilã.

By the Presidential Decree No.183, on the 15th of February,captain (Navy) Ph.D. Cornel Mihaithe Training and Doctrine Chief ofthe Romanian Naval Forces Staffwas promoted as a Flotilla Rear-Admiral (Rear-Admiral LH).

Foto: Lucian Neacºu

Foto: Centrul de scafandrii

Foto: Leonard Mocanu


În perioada 20 – 21 februarie, nave aparþinândComandamentului Operaþional Naval, Bazei 1 Maritimeºi Academiei Navale „Mircea cel Bãtrân”, au participat laasigurarea lansãrii de rachete de cãtre SMFA. Laactivitatea de pe mare, au participat dragoarele maritime24, 25, 29, corvetele 260 ºi 265, navele purtãtoare derachete 189 ºi 190, remorcherul maritim de salvare 501precum ºi nava logisticã 281, unde a fost instalat punctulde comandã al dispozitivului naval. Pe timpul staþionãriiîn punctele stabilite, echipajele au executat supraveghereradiotehnicã ºi vizualã a raionului în care s-a executattragerea, activitãþi de monitorizare a traficului precum ºiexerciþii de vitalitate ºi stingerea incendiilor. (M.E.)

Between February 20-21 warships belonging to the RomanianNaval Operational Command and to the “Mircea cel Batran” NavalAcademy deployed a securement mission for an anti-aircraft missilelaunching exercise, which took place in Capu Midia firing range.The Maritime minesweepers 24, 25 and 29, the corvets 260 and265, the fast attack missile boats 189 and 190, the Maritime Tug501 and the training ship Constanta participated to this mission. In the areas designated for each ship the crews deployed radio-electronic andoptical survey and naval traffic monitoring activities, as well as fire and water fighting exercises.

În perioada 20 – 24 februarie, un grup de patru scafandri din cadrulDivizionului Nave Scafandri, format din cãpitanul Cristian Gheorghiu, maistrulmilitar cls I Constantin Grosu ºi salariaþii civili Brãduþ Listaru ºi Daniel Rãsoiuau desfãºurat o misiune de scufundare simulatã în saturaþie. Activitatea,care a comportat un grad ridicat de risc, s-a desfãºurat la bordul navei GrigoreAntipa. Adâncimea la care s-a executat simularea a fost de 51 de metri.Coordonatã ºi supervizatã de un colectiv de specialiºti ai Centrului de Scafandri,condus de cãpitan-comandorul Constantin Amãriuþã, comandantul naveiAntipa, misiunea a fost încununatã cu succes. (L.M.)

Between February 20-24, four divers belonging to the Divers’ Ship Squadron (LieutenantSG Cristian Gheorghiu, Senior Chief Petty Officer Constantin Grosu and the civil employeesBradut Listaru and Daniel Rasoiu) deployed a simulated saturation dive. The activity, a veryrisky one, took place onboard Grigore Antipa diving ship. The simulated depth was 51metres. The whole activity was co-ordinated by a team of specialists from the RomanianDiving Centre, led by commander Constatin Amariuta.

În perioada 21-24 februarie 2005 s-a desfãºuratla Constanþa reuniunea grupului de planificareBLACKSEAFOR. Scopul acestei reuniuni a fostdefinitivarea planului ºi a celorlalte documente carevor reglementa activarea „aprilie 2006” a GrupuluiNaval de Acþiune Comunã în Marea Neagrã, a cãruicomandã este exercitatã în prezent de România.Prima act ivare aa c e s t u i a n s eva des fãºura înper ioada 4 - 27apri l ie, pr i lej cucare navele grupãriivor desfãºura exerci-þii de asistenþãumanitarã, cãutareºi salvare pe mare,

reaprovizionare pe mare, protecþia mediului, antrenarea echipajelor în lupta împotrivaameninþãrilor aeriene ºi submarine. Cu acest prilej, vor fi vizitate porturile Novorossiisk(Federaþia Rusã), Novozernîi (Ucraina) ºi Batumi (Georgia). (L.M.)

P r i nD e c r e t u lprezidenþialnr. 143 din31.01.2006,începând cudata de 06februarie,contraamiralul de flotilãPetricã Stoica a fost trecut înrezervã.

Starting with 06 February, byPresidential Decree No. 143/31.01.2006, RADM (LH) PetricaStoica, the deputy commander ofthe Romanian Naval OperationalCommand, retired on pension.

Between February 21-24 the meeting of BLACKSEAFOR Planning Group took place at Constanta.The aim of this activity was to crystallize the planning documents of the “April 2006” activation of BlackSea Naval Cooperation Task Group, whose command is actually carried on by Romania. The firstactivation of this year will take place between April 4 – 27, and the ships of the Task Group will deployHumanitarian Assistance, Search and Rescue, Replenishment at Sea exercises, as well as trainings infighting against air and submarine threats. The ports of Novorissiisk (Russian Federation), Novozernii(Ukraine) and Batumi (Georgia) will be visited.

Foto: Codruþ BURDUJAN

Foto: Codruþ BURDUJAN

Foto: Leonard Mocanu


În decursul ultimilor patru ani, primaoperaþie de apãrare colectivã a NATO,Active Endeavour, desfãºuratã în bazaArticolului 5 din Carta Alianþei Nord-Atlantice, a evoluat de la o dislocarela scarã micã, cu o prezenþã militarãmodestã pe o suprafaþã maritimãconsiderabilã, cãtre o operaþie contra-teroristã complexã, în continuu procesde adaptare, la nivelul întregului bazinal Mediteranei. În acest proces, Alianþaa contribuit la menþinerea pãcii,stabilitãþii ºi securitãþii într-o regiunestrategicã puternic mãcinatã deconvulsii, dispute interetnice ºireligioase, o regiune adeseoricatalogatã drept „trambulinã” aterorismului, traficului de droguri, dearme ºi carne vie, a câºtigat valoroasaexperienþã a operaþiilor de interdicþiemaritimã ºi a dezvoltat proceduri dince în ce mai eficiente pentru culegereaºi schimbul de informaþii relevante încadrul luptei extinse împotrivaterorismului internaþional.

Fregata Regele Ferdinand, primanavã româneascã participantã la ooperaþie maritimã sub pavilion ºimandat NATO, a fost dislocatãîncepând cu 5 octombrie 2005 din bazaNavalã Constanþa ºi a executat misiunide instruire ºi supraveghere navalã în

Participarea fregatei Regele Ferdinandla prima misiune sub comanda NATO

cadrul operaþiei Active Endeavour.Participarea la aceastã operaþie areprezentat contribuþia navalã aRomâniei la lupta împotrivaterorismului.

Prima etapã s-a desfãºurat înperioada 6 - 11 octombrie 2005 în MareaMarmara ºi a constat în exerciþiicomplexe (teoretice ºi practice),executate în comun cu nave aleForþelor Navale Turce, cu participarea,ca instructori, observatori ºi parteneri,a specialiºtilor de la Centrul dePregãtire „Yldizlar”, a fregatelor TCGBARBAROS ºi TCG SALIREIS ºi atancului maritim TCG YB. KUDRETGUNCOR. Gama de exercitiidesfãºurate - RAS, SAR, PILOTEX,NAVCOMEX ºi nu în ultimul rândboarding -, a acoperit în mare parte

necesarul de instruire în vedereaparticipãrii la misiune. De altfel nava aprimit ºi un certificat de atestare anivelului pregãtirii. La finalul acesteietape, partea turcã a comunicatCCMARCOM NAPOLI faptul cã navaeste pregãtitã pentru executareamisiunilor în cadrul operaþiei ActiveEndeavour.

A doua etapã, desfãºuratã înperioada 15 octombrie - 15 decembrie2005 în Marea Mediteranã, a constatîn participarea navei sub comandaNATO, în cadrul grupãrii ActiveEndeavour ºi executarea de misiunispecifice supravegherii maritime. Încadrul acestei etape s-au parcursaproximativ 15 000 Mm, s-a realizatinterogarea a circa 500 de contactenavale, s-au efectuat zeci de apuntãripe puntea heliport, s-a acordatasistenþã medicalã unei nave dingrupare, s-au efectuat misiuni desupraveghere ºi verificare active, încadrul a 7 misiuni de patrulare îndiverse raioane de interes, toateacestea în conformitate cu standardeleAlianþei Nord-Atlantice. Reprezentândprima participare navalã româneascãsub comanda NATO, misiunea areprezentat o provocare profesionalãpentru toþi membrii echipajului,solicitând la maxim cunoºtinþeledobândite pe parcursul perioadelor depregãtire la cheu sau pe mare.

PPPPPavilionavilionavilionavilionavilionNATO

Combaterea terorismuluiCombaterea terorismuluiCombaterea terorismuluiCombaterea terorismuluiCombaterea terorismuluiînînînînîn Marea Mediteran\Marea Mediteran\Marea Mediteran\Marea Mediteran\Marea Mediteran\Cãpitan ing. Adrian GOBJILÃ

Octombrie 2005, Marea Marmara - Exerciþiu RAS(realimentare pe mare) cu tancul

TCG YB KUDRET GUNCOR (Turcia).


Activitatea practicã a operaþiei

Zilnic, navele comerciale carenavigau prin Marea Mediteranã au fost„interogate”, respectiv contactate ºichestionate. Navelor li s-a solicitat sãfurnizeze date despre identitatea ºiactivitatea lor. Aceste informaþii au fosttransmise apoi la CCMAR Napoli prinmijloacele de comunicaþie specifice. Încazul apariþiei unui aspect neobiºnuit saususpect, echipe de 15-20 de militarispecial antrenaþi au fost pregãtite pentrua aborda vasele în vederea inspectãriidocumentelor ºi marfii.

Inspecþia navelor s-a desfãºuratnumai cu acordul cãpitanilor acestora.Rezultatele au fost apoi remise cãtreCCMAR Napoli, navele suspecte fiindurmãrite pânã în momentul în care auintrat în apele teritoriale ale unei þãri îndrumul cãtre port.

Patrularea în bazinul MãriiMediterane, colectarea de informaþii ºievaluarea permanentã a situaþiei dinvecinãtate au asigurat o prezenþã vizibilãºi o vitezã crescutã de reacþie în cazulîn care acest lucru ar fi fost necesar.

Comandamentul ComponenteiForþelor Navale Aliate din Napoli (CC-MAR Naples) a apreciat pozitivparticiparea navei româneºti, dovadafiind vizita efectuatã la bordul navei înportul Taranto/Italia de cãtrecomandantul operaþiei Active Endeavour,viceamiralul Roberto Cesaretti, împreunãcu ºeful Statului Major al Forþelor Navale,viceamiralul (în acel moment,contraamiral) dr. Gheorghe Marin.Viceamiralul Roberto Cesaretti s-adeclarat mulþumit de activitatea naveiromâneºti, care s-a integrat perfect însistemul operaþiei, evidenþiind modul deexecutare ºi raportare a misiunilor deboarding.

Despre performanþele marinarilorromâni vorbeºte de la sine ºi unparagraf al scrisorii (foto, boldat) primitãde ºeful Statului Major al ForþelorNavale, viceamiral dr. Gheorghe Marin,din partea amiralului Sir Alan West,

Primul Lord al Mãrii în Regatul Unit alMarii Britanii ºi Irlandei de Nord: „Vãreamintiþi, desigur, cât de încântat amfost sã aflu despre eficacitatea ºibinevenita contribuþie a fregateiromâneºti Regele Ferdinand laoperaþia NATO, Active Endeavour, dinMarea Mediteranã, precum ºi despredezvoltarea relaþiilor bilaterale dintremarinele noastre.”

Din pãcate, la sfârºitul acesteiperioade, marea ºi-a luat tributul în modtragic. Unul din marinarii echipajului -sublocotenentul post-mortem BogdanIordache -, a suferit un chist anevrismalla baza emisferelor cerebrale ºi înciuda eforturilor susþinute ale echipeimedicale a bordului ºi a MEDEVAC-ului executat în timp foarte scurt decãtre un elicopter al grupãrii a decedat.

Etapa a treia - marºul de înapoiere- aºteptatã cu nerãbdare fireascã deîntreg echipajul, dar mai ales de ceitrei proaspeþi tãtici, a reprezentat onouã premierã pentru navã: traversareastrâmtorii Bosfor pe timp de zi (toatecelelalte traversãri fiind realizate petimp de noapte) ºi în condiþiile în caretraficul spre Marea Neagrã fusesesuspendat datoritã condiþiilor meteonefavorabile din zonã. Marea Neagrãnu s-a dezminþit nici de aceastã datã,obligând echipajul la o grabnicãreacomodare cu vremea de acasã.

Pe data de 19 decembrie 2005,fregata Regele Ferdinand intra în portulConstanþa, pe un frig pãtrunzãtor, darîntr-o atmosferã încãlzitã de cãldurasufleteascã a membrilor familiilor, acolegilor ºi comandanþilor, ce aºteptauemoþionaþi pe danã, reîntoarcerea „fiilorrãtãcitori”.

Reprezentând prima participarenavalã româneascã la o operaþiuneNATO „articolul 5", fregata RegeleFerdinand ºi-a fãcut pe deplin datoria,facând cinste pavilionului tricolorarborat cu mândrie la catarg, dar ºi celuial Alianþei Nord-Atlantice.

Struggle against terrorism on theStruggle against terrorism on theStruggle against terrorism on theStruggle against terrorism on theStruggle against terrorism on theMediterranean SeaMediterranean SeaMediterranean SeaMediterranean SeaMediterranean Sea

During the last four years, Active Endeavour was the first NATO collective defenseoperation deployed upon the Article No. 5 of the NATO Charter. During this process,NATO contributed to the peace, stability and security keeping, within a region wellknown as a very convulsive one, a regionfrequently labelled as a springboard forterrorism, drugs, weapons and humanssmuggling. The Regele Ferdinandfrigate, the first Romanian warshipparticipating to a maritime operationunder NATO flag and mandate,deployed, between October 15th andDecember 15th, naval surveillancemissions. This represented theRomanian naval contribution to thestruggle against terrorism.

Marea Mediteranã – Inspecþie la bordulunei nave comerciale.

19 decembrie 2005, revenirea fregateiRegele Ferdinand (F221) în portul Constanþa

la încheierea misiunii.

29 noiembrie 2005, Taranto - ºeful SMFN în vizitã labordul fregatei Regele Ferdinand (F221).

Primul exerciþiu naval comun româno-american din acest an al Forþelor Navale Române s-aderulat între 9-15 februarie. Au fost implicate fregatele Mãrãºeºti, Regina Maria, distrugãtorulUSS Porter ºi un avion de patrulare maritimã P3C Orion. Obiectivul – antrenamentul ºi verificareanivelului de pregãtire al echipajului fregatei Regina Maria în vederea participãrii la operaþiaActive Endeavour.

Primul exerciþiu naval comun româno-american din acest an al Forþelor Navale Române s-aderulat între 9-15 februarie. Au fost implicate fregatele Mãrãºeºti, Regina Maria, distrugãtorulUSS Porter ºi un avion de patrulare maritimã P3C Orion. Obiectivul – antrenamentul ºi verificareanivelului de pregãtire al echipajului fregatei Regina Maria în vederea participãrii la operaþiaActive Endeavour.

Foto

: Cãt

ãlin

Ovr

eiu


Dupã ce în anul 2005 a parcurs o primãetapã de operaþionalizare – evaluatã lasfârºitul anului de o structurã a StatuluiMajor al Forþelor Navale, ajutaþi depersonalul Centrului de Informaticã,Simulare ºi Evaluare al Forþelor Navale ºifinalizatã prin concluzia cã nava s-apregãtit conform planurilor pe care le-aavut - are nivelul 2 ºi este aptã sã meargãmai departe în sensul operaþionalizãriistructurii -, în acest an echipajul fregateiRegina Maria urmeazã sã-ºi canalizezeatenþia spre cãpãtarea abilitãþilor deîntrebuinþare a tehnicii de luptã. Cu altecuvinte, dacã pânã în prezent au fostdezvoltate capabilitãþile de manevrare anavei, ca o structurã militarã româneascã,urmeazã eforturile pentru ridicareanivelului de pregãtire în zona întrebuinþãriiarmamentului ºi a principalelor categoriide tehnicã de la bord. Fiind o navã carese pregãteºte pentru operaþia ActiveEndeavour, de comun acord cu StatulMajor al Forþelor Navale ºiComandamentul Operaþional Naval, aufost planificate o serie de exerciþii în carefregata Regina Maria sã întâlneascã naveaparþinând forþelor navale ale unor statemembre NATO, acestea reprezentândoportunitãþi reale pentru verificareanivelului de pregãtire ºi pentru depistarea

Un exerci]iu de boarding în Marea Neagr\în aceast\ perioad\ a anului chiar este o provocare real\

ExExExExExerci]ii navaleerci]ii navaleerci]ii navaleerci]ii navaleerci]ii navaleromânoromânoromânoromânoromâno-americane-americane-americane-americane-americane

„zonelor” sau „secvenþelor” din pregãtireunde antrenamentele trebuie intensificate.

Parteneri americani

Vizita neoficialã a distrugãtoruluiamerican USS Porter la Constanþa, între9 ºi 15 februarie a reprezentat tocmai oastfel de oportunitate, valorificatã din plinde Forþele Navale Române. Detaliileexerciþiilor comune au fost stabilite încãde acum douã luni ºi chiar dacã pe

parcurs nava americanã a fost schimbatã(iniþial trebuia sã participe fregata USSCarr, care a fost înlocuitã în ultimul momentcu distrugãtorul USS Porter) acest fapt nua fost de naturã sã afecteze derulareaexerciþiilor. Cronologic, desfãºurareaexerciþiilor a avut loc în trei etape, douã pemare (9-11 ºi 14-15 februarie) ºi una lacheu, între 11-13 februarie, unde au avutloc ateliere comune de pregãtire, vizitereciproce la nave, ºedinþe de planificaresau pregãtire. Fregatele Regina Maria ºiMãrãºeºti au ieºit în mare încã din data de9 februarie pentru a exersa în comunexerciþiile ºi misiunile care în zileleurmãtoare au fost executate în comun detoate cele trei nave. Dupã accederea înNATO, misiunile ºi exerciþiile navale (încazul nostru) sunt denumite dupãterminologia ºi codificarea Alianþei Nord-Atlantice astfel încât, la fel ca în teatrelede operaþii, acronimele au invadat ºipuntea de comandã ºi comunicaþiile:MISCEX, SURFEX, NAVCOMEX,COMMCHECK, SCREENEX, NIGHTSTEAM PACKAGE. Ce exerciþii s-auderulat în realitate? În principal, exerciþiide formaþii ºi evoluþii complexe, deremorcaj (doar manevra de apropiere), dereaprovizionare pe mare (doar manevrade apropiere), navigaþie în comun,comunicaþii cu eclipsa, verificareacomunicaþiilor, exerciþii de monitorizare atraficului maritim, de cãutare-salvare pe

Bogdan DINU

Foto: Cãtãlin Ovreiu

Marea Neagrã – Exerciþii de formaþii ºi evoluþii;în prim plan USS Porter (DDG78),

în plan secund fregata Mãrãºeºti (F111).


mare, de interogare a unei nave pãtrunseîn zona de interdicþie maritimã, de protecþiea convoiului pe timp de noapte ºi navigaþieîn comun pe timp de noapte. Am spus înprincipal, pentru cã ele au fost dublate dealtele precum om la apã, exerciþiicomplexe de luptã pentru menþinereavitalitãþii navei ºi stins incendii, exersarearolului de abandon ºi lista poate continua.Menþionãm ºi eforturile echipajului de acolabora cu presa militarã, la bord aflându-se o numeroasã echipã de redactori,cameramani ºi fotografi, atât de la GrupulMass-Media al Forþelor Navale cât ºi de laTrustul de Presã al Armatei.

Utilitatea unor astfel de exerciþii încomun cu parteneri NATO esteincontestabilã. „Este un exerciþiu necesar,dacã mã gândesc cã cel mai bunantrenament pe care pot sã-l fac pentru aaccede într-o grupare NATO este sãcomunic, sã mã înþeleg cu o navãaparþinând unei astfel de structuri. Esteutil pentru cã, pe de o parte, echipa decomandã a navei se antreneazã în luareadeciziilor, pe de altã parte ofiþerii de cart,navigatorii seantreneazã înexecutarea mane-vrei navei înconcordanþã cuordinele primite ºicu manualeleNATO. Pe de altãparte, departamen-tul de operaþii,secondat de aproapede departamentul dementenanþã, îºi dezvoltã abilitãþile pentruoperarea tehnicii în siguranþã. Nu înultimul rând, electromecanicii care neasigurã propulsia ºi energia de careavem nevoie pentru a susþine aceastãaparaturã în funcþiune ºi logistica, carese aflã în foc continuu.” ne-a precizatcãpitan-comandorul Valentin Iacoblev,comandantul secund al fregatei ReginaMaria.

Boardingul

Am dorit sã abordãm separatexerciþiul de interogare ºi control al uneinave pãtrunse în zona de interdicþiemaritimã sau cum mai e cunoscut (deºinu reflectã decât ultima parte aexerciþiului) boarding, desfãºurat ºi labordul fregatei Regina Maria dar ºi pedistrugãtorul USS Porter. În perspectivaparticipãrii la operaþia Active Endeavour,boardingul reprezintã partea cea maiimportantã a pregãtirii, lucru confirmat ºiconºtientizat de tot echipajul ºi nu doarde echipa propriu-zisã. Cãpitan-comanorul Valentin Iacoblev, comandant-secund: “De departe, ne canalizãmatenþia pe executarea exerciþii lor deinspecþie la bordul navelor civile. Este oactivitate complexã, pe de o parte deinterogare a navei în prealabil, de luarea deciziei de trimitere a echipei la bord,

membrii echipei au un echipamentspecific, greoi (dar astfel sunt protejaþi),au niºte reguli de comportare foartestricte. Chiar este nevoie de unantrenament permanent, efectiv,continuitatea cred cã este cuvântul deordine la acest aspect.” Într-adevãr,lucrurile nu sunt simple. Grupa deboarding este structuratã la rândul ei întrei echipe, fiecare cu rolul ei. Încomponenþa ei intrã atât militari angajaþicu contract cât ºi maiºtri militari, iaroameni precum Daniel Paraschiv sauDaniel Marin, ambii maiºtri militari clasaa II-a, sunt oameni de bazã. Membriiechipei provin din toate departamentelenavei tocmai pentru cã este nevoie deoameni care sã poatã facã o inspecþieîntr-un timp foarte scurt, sã-ºi facã oimagine realã asupra a ceea cetransportã nava respectivã, care edestinaþia ei ºi în general activitatea pecare o desfãºoarã.

Un aspect important care trebuiemenþionat este cã toþi sunt voluntari, înciuda faptului cã munca lor este mult maipericuloasã decât a celorlalþi membri aiechipajului care rãmân la bord:echipament greoi, escaladarea saucoborârea bordajului navelor,deplasarea cu barca, ca sã nu mai vorbimde pericolele din misiunile reale. Tocmaide aceea s-a luat iniþiativa acordãrii unorsporuri pentru membrii echipei. Mai suntcarenþe la echipamente, arme (pistolulCarpaþi pare ºi chiar este ridicol în astfelde misiuni) dar acestea nu sunt atât degreu de depãºit. Cãpitanul AlexandruMitel, comandantul echipei de boarding:

„Considerãm cã echipamentul, înmomentul de faþã, chiar dacã nu esteoptim pentru îndeplinirea misiunii debazã, nu afecteazã antrenamentul. Faptulcã suntem voluntari iarãºi nu neafecteazã cu nimic. Am fost selecþionaþiºi de comun acord am hotãrât sã facemparte din echipã. De la acest exerciþiuaºteptãm mult mai multã experienþã ºiconfruntarea procedurilor standard pecare noi le-am exersat în cadrul cursuluide la Centrul de Scafandri.”

I-am însoþit personal în timpulexerciþiului ºi am avut confirmareanivelului de pregãtire ºi din parteapartenerilor americani. Importanþaexerciþiilor de acest tip este de necontestatpentru misiunea pentru care sepregãteºte fregata Regina Maria:„Categoric, importanþa acordatã misiuniieste justificatã - afirmã ºi cãpitan-comandorul Douglas Nashold,comandantul distrugãtorului USS Porter- Sunt multe provocãri, atât din parteasuportului logistic pentru a putea duceechipa la bordul navei suspecte cât ºidatoritã traficului mare din zona depatrulare astfel încât e dificil sã gãseºtinava care trebuie. Pregãtirea este cel maiimportant aspect. Un exerciþiu deboarding în Marea Neagrã în aceastãperioadã a anului chiar este o provocarerealã. Siguranþa fiecãrui membru alechipajelor implicate este o prioritateabsolutã.”


Exerciþii de formaþii ºi evoluþii; în prim plan fregata Mãrãºeºti, în plan secund distrugãtorul USS Porter.

Foto: Bogdan Dinu

Fregata Regina Maria, Centrul de conducere alluptei. La consolã, ºeful operaþiilor,

lt.cdor. Fãnel Rãdulescu.


Fregata Regina Maria, exerciþiu de boarding.


Aºa a ºi fost. Pe o vreme câinoasã, cuvânt puternic ºi temperaturi scãzute, echipade boarding de pe Regina Maria a executatmisiunea de boarding, rolul de navãsuspectã fiind jucat de USS Porter. La finalulexerciþiului, pe puntea heliport adistrugãtorului american, cãpitanulAlexandru Mitel, comandantul echipei deboarding ne-a declarat: „Pentru noi a fost oocazie unicã de a face un antrenament realla bordul unei nave militare strãine. Pentruastãzi a fost creionat un scenariu de inspecþieal unei nave cooperante, cu cinci membri deechipaj la bord. Nu am întâmpinat obstacoleºi am efectuat procedurile standard NATO.Misiunea de boarding este chintesenþamisiunii de interdicþie maritimã pentru oricenavã care participã la misiunea de impunerea embargoului în zonele de conflict.” Am luato declaraþie „la cald” partenerilor americaniºi, dincolo de politeþea ºi formalitateadeclaraþiilor în astfel de situaþii, am intuit ºiaprecierea la adresa marinarilor noºtri. PO1Joseph Mcquiggan, assistant boardingofficer pe USS Porter: „A fost excelent. Eu ºiechipa mea ne-am bucurat sã lucrãm cuomologii noºtri români, totul a decurs normaldin punctul de vedere al procedurilor deverificare ºi cred cã ambele pãrþi au câºtigatexperienþã. În ceea ce priveºte procedurile,ele sunt aproape similare dar existã ºi uneledeosebiri. A fost o provocare sã lucrãm cuechipa de pe „Regina Maria” ºi aºteptãm são facem din nou cât mai curând.”

Acoperirea aerianã

Un alt câºtig în pregãtirea echipajului depe fregata Regina Maria l-a constituit prezenþaavionului de patrulare maritimã american P3COrion pe toatã durata exerciþiilor ºi transmitereade date ºi informaþii în timp real despre naveledin zona de acþiune. Informaþiile au fostrecepþionate cu ajutorul unor echipamenteaduse de partea americanã ºi instalate labordul fregatei pe perioada exerciþiilor,deservite de doi militari americani, PO1 LuisBanchs ºi PO3 Nathan Curtis. Urmeazã ca înviitorul apropiat astfel de echipamente sã fieachiziþionate ºi montate ºi la bordul fregateiRegina Maria, pentru a putea acþiona în cadruloperaþiei Active Endeavour. „Pentru noi este ooportunitate sã lucrãm în aceastã manierã. Esteo ocazie specialã pentru noi în care beneficiemde asistenþa unui avion de patrulare maritimã,avem ceva aparaturã deja instalatã la bordprin care putem gestiona elementele de traficmaritim, în definitiv, toatã aceastã activitate se

rezumã la un exerciþiu în vederea participãriila operaþia Active Endeavour. Este unechipament prin care avionul P3C Oriontransmite navei militare aflate în raionul maritiminformaþiile necesare despre „imaginea” tuturornavelor care tranziteazã zona.”

Avionul care a acþionat de la bazamilitarã Mihail Kogãlniceanu face parte dinescadrila VP-26 Tridents. Alãturi deavioanele de tipul E-6B Mercury, cele de tipP3C Orion sunt singurele avioane aleMarinei Militare americane care opereazãde la baze terestre. Locotenent-comandorulDavid Dermody, comandantul

detaºamentului, a declarat pentru revistanoastrã: „Ne aflãm aici pentru a lucra cuForþele Navale Române, în principal pentrua efectua supravegherea la suprafaþã, sãajutãm la identificarea navelor care se aflãîn apropiere, sã transmitem înregistrãri videoastfel încât fregata „Regina Maria” sã-ºi poatãconstrui o imagine completã a tuturor navelor


Distrugãtorul USS Porter, instantaneu din timpuldesfãºurãrii exerciþiului de inspecþie.

Distrugãtorul USS Porter, pregãtirea detaliilor pentruexerciþiul de inspecþie. În dialog, comandanþii

echipelor de boarding, cpt. Alexandru Mitelºi PO1 Joseph Mcquiggan.

Foto: Bogdan Dinu Foto: Bogdan Dinu Foto: Cãtãlin Ovreiu

Avionul P3C Orion, survolând fregata Mãrãºeºti.

Baza aerianã Mihail Kogãlniceanu – comandantuldetaºamentului, lt.cdor. David Dermody în dialog cu

presa militarã de marinã.

Comandorul Costel Tãtaru (stanga) în cabina de comandã a fregatei Regina Maria

din raion ºi sã acþioneze în consecinþãîmpreunã cu celelalte nave din gupareaNATO. Cei doi militari americani de la bordulfregatei au rolul de a utiliza echipamentulnostru electronooptic de acolo, noi îl numimPioneer, care permite fregatei sãrecepþioneze transmisiile nostre video.”

Dupã o perioadã de aºteptare la cheufregata Regina Maria a intrat în febrapregãtirilor pentru participarea la operaþiaActive Endeavour. Nimeni nu-ºi permite sãconsume motorina degeaba sau sã sã seodihneascã pe mare. Tocmai de aceea,zilele pe mare au fost pline de exerciþii,dense, ziua ºi noaptea, astfel încât timpulpetrecut cu partenerul american sã fievalorificat din plin. „Concluziile la final deexerciþiu sunt destul de bune, cel puþin pentrumine în calitate de comandant al navei.Echipajul a avut posibilitatea sã-ºi arateexperienþa pe care o are. De asemenea,aceste exerciþii, atât cu fregata „Mãrãºeºti”cât ºi cu distrugãtorul „USS Porter”, ne-auajutat sã ne vedem ºi lipsurile pe care le maiavem. Acum ºtim ce avem de fãcut ºi înperioada urmãtoare vom lua mãsuri pentrueliminarea acestor neajunsuri.” ne-adeclarat la finalul exerciþiilor comandorulCostel Tãtaru, comandantul fregatei ReginaMaria. Pregãtirile vor continua ºi în lunileurmãtoare, inclusiv prin exerciþii în comuncu nave aparþinând unor marine militare dinþãri membre NATO.

Mai multe fotografii la www.fortele-navale.ro/marina in imagini.


Cum pot fi îmbunãtãþite exerciþiileîn comun cu Forþele Navale Române?Pregãtirea trebuie sã continuepermanent ºi sã creºtem complexitateade la un exerciþiu la altul. Odatã cestãpânim un anume nivel al unuiexerciþiu, trebuie sã trecem la urmãtorulnivel. Dacã privim programul exerciþiilorcomune deja efectuate ºi le comparãmcu cele de azi vom vedea cã cele dinprezent sunt mai complexe. Chiar ºicele efectuate în prima ieºire pe marevor fi depãºite, din punct de vedere al

complexitãþii, de cele din zileleurmãtoare (interviul a avut loc pe timpulstaþionãrii la cheu, între cele douã ieºiripe mare, n.n.). Continuarea relaþiilorprofesionale, chiar ºi personale, ºicreºterea nivelului de complexitate alexerciþiilor – aceasta este calea princare se poate îmbunãtãþi cooperareacu Forþele Navale Române. Care estepãrerea dumneavoastrã desprefregatele tip 22 achiziþionate deForþele Navale Române? Este primaoarã când am lucrat cu o fregatã tip 22aparþinând Forþelor Navale Române. Întrecut am mai lucrat cu astfel de navedin dotarea Royal Navy, e vorba defregata Boxer acum câþiva ani, ºi vã potspune cã este o platformã cu mariposibilitãþi ºi mai ales foarte sigurã. Darplatforma, sau nava dacã vreþi, te poateduce doar pânã la un anumit nivel, eaeste la fel de bunã ca echipajul care odeserveºte. Din experienþa mea de osingurã zi de lucru în comun pot sã vãspun cã este o navã bunã, atât dinpunctul de vedere al senzorilor ºiarmamentelor de la bord cât ºi alechipajului care parcurge un proces depregãtire intensã. Care suntprovocãrile din Marea Neagrã pentrunava dumneavoastrã? Provocãrile?Sunt pentru a cincea oarã în misiune înMarea Mediteranã ºi pentru prima oarã

în Marea Neagrã. Am auzit câte cevade la alþii dar pentru mine a fost oexperienþã nouã. Vremea a fost rece darbunã. Pentru majoritatea echipajuluieste prima lor vizitã în Marea Neagrãdar nu putem vorbi de provocãri înadevãratul sens al cuvântului. Poatedoar ceaþa groasã care ne-a creat uneleprobleme la intrarea în port. Care suntbeneficiile pentru USS Porter?Experienþã, îmbunãtãþirea relaþiilorprofesionale existente ºi chiarpersonale. Ori de câte ori ajungem sãoperãm într-o zonã nouã acest faptreprezintã un câºtig pentru noi. Opãrere despre marinarii din ForþeleNavale Române? Sunt profesioniºti înadevãratul sens al cuvântului, foartededicaþi, interesaþi sã înveþe diferitelucruri noi. Am schimbat idei referitoarela mai multe tipuri de misiuni: operaþii deinterdicþie maritimã, reaprovizionarea pemare, protecþia forþelor. Am primit multeîntrebãri, cum procedãm noi, cum ar fimai bine sã acþionãm în anumite cazuri.Faptul cã dialogul a fost iniþiat atât deuºor, de la simplul marinar ºi pânã lacomandantul navei, demonstreazã cãputem lucra împreunã. În concluzie,marinari foarte dedicaþi profesiei ºi cudorinþa de a continua sã construiascãceva la care piatra de temelie a fost dejapusã. Cum vedeþi viitorul presei demarinã? Este utilã? Cred cã atât presatipãritã cât ºi cea audio-vizualã (demarinã) sunt necesare. Dacã nu existãnimeni care sã ne spunã poveºtilenoastre, dacã misiunile noastre nu suntreflectate într-un fel cred cã acestemisuni pot pãrea un eºec. Oamenii audreptul sã ºtie, în calitatea lor de plãtitoride impozite, unde se duc banii lor ºi eucred cã presa de marinã chiar asta face.În ceea ce priveºte revista noastrã, All

Hands, pot sã vã spun cã se situeazã lanivelul oricãrei publicaþii de pe piaþã.Poate cã nu reuºeºte sã acopere toatemisiunile ºi zonele dar prin rubricile sale,de la portret la dosare tematice, reuºeºtesã reflecte, aº spune chiar destul derealist, viaþa oamenilor din US Navy.

„Putem lucra împreun\!”„Putem lucra împreun\!”„Putem lucra împreun\!”„Putem lucra împreun\!”„Putem lucra împreun\!”Interviu cu cãpitan-comandorul Douglas Nashold,comandantul distrugãtorului USS Porter

The first 2006 naval exercise of theRomanian Naval Forces together with USwas deployed between February 9-15.The Romanian frigates Marasesti andRegina Maria, as well as the Americandestroyer USS Porter and a maritimepatrol aircraft P3C Orion, were involved.The goal – training and level of trainingexamination of the crew of Regina Mariafrigate, in order to participate in ActiveEndeavour operation.

After a pier-rest period the ReginaMaria frigate entered the training fever forthe imminent participation in ActiveEndeavour operation. Nobody allowshimself to vainly waste fuel or rest at sea.That’s why the training at sea broughtplenty of exercises, by day and by night,in order to make it useful and efficient forboth parts. “The final conclusions aresatisfactory, at least for me, as a captainof this ship. The crew had the opportunityto prove its experience. These exercises,together with “Marasesti” frigate and “USSPorter” destroyer helped us to see ourlimits. Now we know better what we haveto do the next period and we’ll takemeasures to eliminate these deficiencies”,captain Costel Tataru, the CO of ReginaMaria declared. The trainings will continuewithin the next months, when sips of Natocountries will also be involved.

A boarding exercise in theBlack Sea, in this period ofthe year, is a real challenge

Romanian –Romanian –Romanian –Romanian –Romanian –american navalamerican navalamerican navalamerican navalamerican navalexercisesexercisesexercisesexercisesexercises

Foto: Bogdan Dinu

Foto: Bogdan Dinu

Foto: Bogdan Dinu

Foto: Bogdan Dinu


Sfârºitul primei luni a anului a coinciscu instalarea gerului puternic în toatãþara. Constanþa nu a fãcut excepþie ºi,ca niciodatã parcã, marea a îngheþat înzona litoralã oferind constãnþenilor unspectacol unic, cel puþin în ultimii 20de ani. Dar adevãrata dimensiune ablocajului generat de gerul puternic amîntâlnit-o însã la Dunãre ºi nu la mare.Podul de gheaþã creat între cele douãmaluri a imobilizat toate navele din portulmilitar Tulcea. Dana militarã, cum maieste cunoscutã, adãposteºte Grupul deNave al Batalionului de Infanterie Marinãde la Babadag, Grupul de NaveLogistice al Secþiei 2 Logistice Fluviale,Secþia 2 Vedete Fluviale Tulcea dar ºiCentrul de Colectare. Nave numeroase,de diferite tipuri dar toate blocate degheaþã. Oricum, chiar dacã ar fi pututmanevra, pe Dunãre nu s-a putut circulatimp de câteva zile bune.

„Momentan nu se poate executanici o misiune pe fluviu pentru cã suntfoarte puþine nave care se încumetãsã iasã, doar cele de tonaj marecapabile sã facã faþã presiunii gheþurilorsau spãrgãtoarele de gheaþã” ne-adeclarat locotenent-comandorul SorinBrânzoi, comandantul Secþiei 2 Vedete

Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\Peisaj hibernal cu nave, oameni [i ghea]\PPPPPortul militarTulcea ortul militarTulcea ortul militarTulcea ortul militarTulcea ortul militarTulcea IIIIIARNAARNAARNAARNAARNAPPPPPortul militarTulcea ortul militarTulcea ortul militarTulcea ortul militarTulcea ortul militarTulcea IIIIIARNAARNAARNAARNAARNA

Fluviale. Tot interlocutorul nostru ne-adetaliat modul în care marinarii militaride la fluviu se descurcã în astfel desituaþii: „Gerul puternic din ultimele zilea avut efecte ºi în ceea ce priveºtepregãtirea personalului conformplanului de instrucþie, ceea ce apresupus luarea unor mãsuris u p l i m e n t a r epentru protejareanavelor, pr ina d u c e r e apersonalului launitate ºi mãsurisuplimentare desiguranþã a nave-lor pe timpulsezonului rece.Noi avem experi-enþã, suntemoameni care ne confruntãm iarnã deiarnã cu astfel de probleme, dar esteun ger destul de puternic care seîntâlneºte mai rar pe la Dunãre. Unastfel de pod de gheaþã nu seformeazã oricând, poate o datã la 20de ani. Practic, unitatea nu esteafectatã, doar cã suntem angrenaþiîn activitãþi care nu þin de pregãtireci mai degrabã de întreþ inere anavelor ºi spaþiului vital al acestora.”

Marinarii militari de la fluviu trebuiesã facã faþã provocãrilor, care la Dunãre

sunt diferite de cele de la mare, dacã negândim doar la „banchizele” care auînceput sã curgã pe fluviu dupã dispariþiapodului de gheaþã. Locotenent-comandorulSorin Brânzoi: „Curgerea sloiurilor pe gheaþãimplicã mult mai multe forþe careacþioneazã asupra întregului loc destaþionare dar mãsurile de siguranþã pe carele-am luat prin întinderea parâmelor, ancoreºi personalul care este prezent înpermanenþã la unitate ne dã încredere cãnu vom avea prea multe probleme, inclusivla spargerea podului de gheaþã. Este osituaþie ineditã dar noi cunoºteamprognozele ºi ne aºteptam la acest podde gheaþã. Este de asemenea prima iarnãde la înfiinþarea secþiei la Tulcea, pestecare avem certitudinea cã vom trece cubine. O sã ne luãm mult mai multe mãsuripentru iernile viitoare, în sensul cã vomîncerca sã intrãm în bazinul de la ªantierulNaval ºi sã ne rezolvãm mai simpluproblemele generate de aceste cauzenaturale. “

La mare sau la fluviu, marinarii dinForþele Navale continuã sã-ºiîndeplineascã misiunile. Chiar dacã „iarnanu-i ca vara” anotimpul rece nu a reuºittotuºi sã punã probleme reale ForþelorNavale.


Text ºi foto: Bogdan DINU

Monitorpe Dun\re


Gerul nãprasnic din ianuarie a devenitstatisticã. Deºi temperaturile au crescutconsiderabil faþã de cum arãtau în urmãcu douã sãptãmâni, apele Dunãrii nus-au dezgheþat coplet, astfel cã multelocalitãþi, în special în Deltã, au rãmasizolate. Pe porþiunile de fluviu undecirculaþia navelor este mai intensã, doarmalurile mai poartã mãrturia „grevei”mercurului din termometre, adevãratepontoane de gheaþã stând sã seprãbuºeascã în apã în orice moment. Iarcând fenomenul se produce, sloiurilesunt luate de curent ºi o pornesc lin cãtreMarea cea Mare.

„Consemnaþi” la mal de mai bine deo lunã, marinarii de la Dunãre auaºteptat prima ocazie prielnicã pentrua-ºi relua pregãtirea. O astfel de ocazies-a ivit în prima decadã a lunii februarie,când forfota de pe mal s-a propagat ºila bordul navelor, motoarele ºi-au„cabrat” caii putere, iar navele purtãtoarede artilerie ºi vedetele fluviale au „bifat”prima ieºire a anului 2006.

Joi, 9 februarie, navele cu numerelede bordaj 151 ºi 159, aparþinând Secþieia III-a a Divizionului 88 Vedete Fluvialeau efectuat un exerciþiu complex, în

BR|ILABR|ILABR|ILABR|ILABR|ILAla ora dezghe]uluila ora dezghe]uluila ora dezghe]uluila ora dezghe]uluila ora dezghe]ului

Slalom printre sloiuriSlalom printre sloiuriSlalom printre sloiuriSlalom printre sloiuriSlalom printre sloiuri

care condiþiile atmosferice ºi stareaDunãrii s-au dovedit adversari mai detemut decât normele, regulamentele ºiinstrucþiunile.

Sub atenta coordonare a ºefului destat major al unitãþii, locotenent-comandorul Marius Raþiu ºi acomandantului secþiei, locotenent-comandorul Adrian Pruteanu, tineriicomandanþi ai celor douã nave,aspirantul Costin ªindrilare ºilocotenentul Luigi Marcu au comandatmanevra de plecare de la mal ºi s-aulãsat purtaþi de curent în aval. Dupãce au intrat pe firul Dunãrii, cele douãnave în formaþie au trecut ladesfãºurarea exerciþiilor cu posturile ºiserviciile de luptã.

„Ce mare lucru?” ar putea întrebaunii. Poate cã nu este, dar vãzându-ila posturile de luptã, cu ochii sfârtecaþide strãlucirea unui soare îngheþat, culacrimile de gheaþã sãpând brazdeadânci pe obraji, cu simþurile încordatela maximum pentru a identifica oriceobstacol, poþi sã subscrii pãrerii cãarmata este frumoasã doar atunci cândeste privitã.

De departe cea mai mare provocarea fost evitarea sloiurilor de gheaþã. „Nuse pune problema rezistenþei corpuluinavei, ci a riscului obturãrii prizelor de

rãcire a motoarelor, fapt care ar puteaconduce la calarea motoarelor”, mi-aexplicat comandantul secþiei,locotenent-comandorul Adrian Pruteanu.

Undeva pe la kilometrul 190Dunãrea era strãjuitã de un imens podde gheaþã, astfel cã navele au efectuato manevrã de acostare cu prova în mal,permiþând grupelor de intervenþie sãfacã o incursiune pe uscat. Apoi, bordîn bord, cu ancora fundarisitã pemijlocul ºenalului „navigabil”, echipajeleau efectuat douã exerciþii: lansareadrãgii mecanice ºi efectuarea dragajuluide control, concomitent cu respingereaatacului aerian ºi înlãturarea urmãriloracestuia.

Din nou banalitate, ar spune unii.Poate pentru o navã unde numãrulmembrilor echipajului se scrie din treicifre. Nu însã ºi la vedetele fluviale, lacare marinarii au roluri multiple, fiindveritabili oameni orchestrã.

Navigaþia în aval a fost ºi maisolicitantã, evitarea sloiurilor de gheaþã,mult mai multe decât dimineaþa,obligând navele la veritabile meandre.Deºi nu a durat decât câteva ore, ieºireape fluviu a celor douã nave a prilejuitantrenamente intense, absolut necesareatingerii ºi menþinerii standardeloroptime de performanþã.

Text ºi foto:Lt. col. ing. Leonard MOCANU

toate domeniile ºi structurile din StatulMajor al Forþelor Navale: logisticã,personal, doctrinã, învãþãmânt,instrucþie ºi operaþii. Revenind laîntrebare, doresc sã vã precizez cãpentru mine, nu a fost o schimbarebruscã pentru cã începusem sã lucrezla acest proiect încã de când îmidesfãºuram activitatea în Statul Majoral Forþelor Aeriene. Pot considera cãînceputul a fost momentul în care amluat decizia sã încerc ºi am reuºit primaapuntare cu elicopterul Puma pe fregataRegele Ferdinand, în iunie 2005. Sigur,numirea pe o funcþie de mareresponsabilitate dar mai ales primireamisiunii de a coordona activitãþile deimplementare a componentei aeriene înForþele Navale cu tot ceea ce decurgede aici - achiziþie elicopter, pregãtireapersonalului recrutat din ofiþeri ºi maiºtri


– Domnule comandor, cereprezintã componenta aerianãpentru Forþele Navale în anul 2006?

– Anul 2006 este practic anulînfiinþãrii componentei aeriene a ForþelorNavale, este anul formãrii primilor piloþi,a personalului tehnic ºi de asigurare azborului, anul intrãrii în serviciu aprimului elicopter ºi implicit anul înfiinþãriistructurii de elicoptere ca unitate aForþelor Navale Române. Semnificativeste faptul cã în anul în care sãrbãtorim100 de ani de zbor românesc cu motor,unitãþilor de aviaþie ale Forþelor Aeriene,Ministerului Administraþiei ºi Internelor,Serviciului Român de Informaþii li sealãturã, în marea familie a AviaþieiMilitare Române, într-un demers firescºi necesar ºi unitatea de aviaþie aForþelor Navale. Elicopterele marinei vorfi destinate desfãºurãrii activitãþilorspecifice de pe ºi în folosul fregatelor,asigurând ridicarea capacitãþii deacþiune a acestora pentru îndeplinireamisiunilor primite.

– Cum aþi primit numirea pefuncþia de ºef al Centrului deconducere a Aviaþiei din Statul Majoral Forþelor Navale, cum o priviþi acumºi în perspectivã?

– Centrul de conducere a Aviaþieieste o structurã absolut nouã. Este defapt structura de specialitate a StatuluiMajor al Forþelor Navale care se ocupãde implementarea acestei componenteaeriene în Forþele Navale ºi pentru asta,pe lângã problemele de strictãspecialitate, interfereazã cu absolut

Interviu cu domnul comandor Tudorel Duþã,ªeful Centrului de conducere a Aviaþiei din Statul Major al Forþelor Navale

InterviulRevistei

Rena[terea Avia]iei în For]ele Navale

Pilo]i marinari pentruPilo]i marinari pentruPilo]i marinari pentruPilo]i marinari pentruPilo]i marinari pentruelicopterele de la bordulelicopterele de la bordulelicopterele de la bordulelicopterele de la bordulelicopterele de la bordulfregatelorfregatelorfregatelorfregatelorfregatelor

Din noiembrie 2005, în cadrul Statului Major al Forþelor Navale s-a înfiinþat Centrul de conducerea Aviaþiei. Primii ofiþeri din Forþele Navale Române care vor pilota elicoptere ambarcate la bordulfregatelor se aflã, din luna decembrie, la cursul de pregãtire al piloþilor desfãºurat la ªcoala deAplicaþie pentru Forþele Aeriene “Aurel Vlaicu”, din localitatea Boboc. Am dorit sã aflãm maimulte elemente despre aceste aspecte de noutate pentru Forþele Navale de la comandorul TudorelDuþã, ºeful Centrului de conducere a Aviaþiei din Statul Major al Forþelor Navale.

militari de marinã în specialitãþi deaviaþie, realizarea ºi certificareaprocedurilor de operare, criteriile ºimãsurile de securitate etc - mãdeterminã sã-mi pun întreaga capacitatede muncã ºi toate cunoºtinþele în slujbamarinei pentru realizarea acestui proiectambiþios, aºa cum a fost gândit ºidemarat de conducerea Statului Majoral Forþelor Navale. Privind spre viitor,sunt conºtient cã va fi o luptã continuãcu greutãþile inerente, cu uneleprejudecãþi, cu lipsurile ce se potmanifesta dar sunt ºi convins cãbeneficiind de tot sprijinul din parteafactorilor de rãspundere, rezultatele nuvor întârzia sã aparã.

– Când este planificatã sã devinãoperaþionalã componenta aerianã?

– Existã mai multe moduri de a gândioperaþionalitatea unei structuri. Primulprag pe care personalul tehnic ºi deasigurare dar ºi infrastructura necesarãtrebuie sã-l atingã este decembrie 2006,data sosirii primului elicopter. Apoi vomîncepe zborul de instrucþie ºi implicitprocesul de operaþionalizare a echipajelorcare va dura, în condiþiile asigurãrii cu totceea ce este necesar din punct de vederematerial ºi financiar, 3-4 ani.

– Au dorit marinarii sã setransforme în „aviatori”?

– Ne aflãm la finalul procesului deselecþie ºi probabil la data apariþieirevistei Marina Românã toate cursurilevor fi în plinã derulare. Doresc sãprecizez cã deºi nu a fost suficient timppentru o popularizare corespunzãtoarea acestor noi „meserii” în rândul ofiþerilorºi maiºtrilor militari de marinã, au existat

Cãpitan ing. Mihai EGOROV


suficienþi candidaþi. Le mulþumesc atâtcelor care au fost admiºi dar ºi celorrespinºi, pentru interesul manifestatpentru aviaþie ºi-mi exprim în acelaºitimp convingerea cã cei admiºiconºtientizeazã marea responsabilitatepe care ºi-au asumat-o ºi vor face totulpentru a-ºi face cum trebuie datoria. Euunul, ca ºi pilot, voi avea toatãîncrederea când voi zbura cu unelicopter pregãtit de tehnicienii noºtri ºivoi executa indicaþiile viitorilor controloride trafic aerian, în prezent, maiºtrimilitari de marinã cu diverse specialitãþi.

– Fãrã sã fim maliþioºi, de ce suntnecesare elicoptere în Forþele Navale?

– Fregatele tip 22, Regele Ferdinandºi Regina Maria sunt concepute sã aibãelicopter la bord, fãrã de care nu-ºi potîndeplini în totalitate misiunile. Vreau sãmai subliniez cã elicopterele au devenitindispensabile multor domenii deactivitate, altele decât cel al apãrãrii. Nueste comandant care sã nu-ºi doreascãsã aibe la dispoziþie elicoptere în diferiteoperaþiuni. Sunt aparate care ºi-au doveditutilitatea ºi polivalenþa mai ales acolo undetrebuie sã sprijine sau sã suplineascãanumite limitãri ale altor mijloace. PentruForþele Navale, elicopterele sunt necesarepentru cã vin sã confere mobilitate ºi ocreºtere considerabilã a razei de acþiune.Acest pas era absolut necesar ºi se vademonstra în curând cât de utile suntaceste aparate de zbor. Nu întâmplãtorîn foarte multe armate moderne, numãrulelicopterelor din dotarea Forþelor Terestresau Navale depãºeºte numãrulelicopterelor Forþelor Aeriene. Nu pot sãnu amintesc o misiune în cadrul cãreiaelicopterul deþine supremaþia: cãutare ºisalvare. ªi, ce este mai important decâtsã dai oamenilor speranþa cã la nevoie îipoþi ajuta?

– Existã voci care susþin cã sistemulpracticat în prezent, cooperare ForþeNavale - Forþe Aeriene, este maiavantajos. Ce argumente au stat la bazapregãtirii ofiþerilor de marinã ca piloþimilitari?

– Cooperarea între Forþele Navale ºiForþele Aeriene a fost ºi rãmâne oactivitate importantã pentru cele douãcategorii de forþe. Ceea ce facem noiacum are menirea sã preia sau sãadauge numai un segment strictspecializat din întreaga gamã de misiuniaeriene care se executã deasupra mãrii.Ofiþerii de marinã – piloþi militari -, voravea o pregãtire specialã în care trebuiesã se îmbine cele douã domenii, navalºi aerian, pentru a putea îndeplinimisiunile deosebit de complexe de labordul fregatelor. Vor fi foarte bunimarinari dar ºi foarte buni piloþi pentrucã apuntarea pe o platformã instabilã,

operarea într-un mediu ostil aºa cum estede cele mai multe ori mediul marin esteceva în plus faþã de ceea ce fac piloþiide elicoptere „de uscat”.

– În sistemul actual de pregãtire,un pilot militar se formeazã în 5 ani.Este suficient un singur an pentrutransformarea ofiþerilor de marinã înpiloþi de elicoptere? Cum estestructurat cursul de formare, câte oresunt alocate pentru zbor, ºi când vorîncepe zborul?

– Perioada de 5 ani de care amintiþieste dedicatã în mod deosebit pregãtiriiacademice, ºtiinþifice ºi menþinerii motivaþieipentru zbor a viitorilor piloþi militari, studenþiai Academiei Forþelor Aeriene. În prezentStatul Major al Forþelor Aeriene studiazãposibilitãþile de transformare a actualuluisistem de formare a piloþilor în sensulseparãrii pregãtirii academice de cea despecialitate ºi practicã în zbor, urmãrindreducerea perioadei de pregãtire ºi în acelaºitimp, eficientizarea acestui proces. Piloþiinoºtri deþin o pregãtire academicã serioasã,o culturã tehnicã corespunzãtoare ºi cueforturi suplimentare atît din partea lor câtºi a profesorilor ºi instructorilor din ªcoalade Aplicaþie pentru Forþele Aeriene pot trecerapid la faza de pregãtire de specialitate ºiîn zbor. Vã asigur cã cei opt „aspiranþi” labrevetul de pilot de elicoptere sunt supuºiacum la „grele” încercãri ºi fiþi convinºi cãcei care vor reuºi sã treacã cu brio pesteaceastã etapã vor face carierã de pilot. Nupeste mult timp vor absolvi cursul teoretic,vor susþine examenul de trecere la zbor, iarîn aviaþie nota de trecere este 7 ºi dacãvremea le va permite, începând cu 6 martievor începe zborul. ªi greul abia începe,pentru cã existã resurse alocate pentru 170de ore de zbor pentru fiecare pilot, ceea cepresupune, din partea lor, un efort psiho-fizic ºi intelectual foarte mare.

– Care va fi sistemul de pregãtireºi antrenament al piloþilor marinari,dupã absolvirea acestui curs?

– Dupã ce-ºi vor primi „aripile” ºi vordeveni piloþi militari de elicoptere brevetaþi,tinerii ofiþeri îºi vor începe cu adevãratcariera de pilot în marinã - trecerea peelicopterul naval, instrucþia în zbor debazã ºi avansatã, la þãrm ºi la fregatã,instrucþia tacticã de bazã ºi tacticãavansatã -, toate aceste forme depregãtire urmãrind atingerea unui nivelcorespunzãtor de operaþionalitate.

– Academia Navalã „Mircea celBãtrân” pregãteºte ofiþeri pentru navelepoliþiei de frontierã. Aþi luat în calculposibilitatea pregãtirii de piloþi pentruForþele Navale direct în aceastãinstituþie, cu modificareacorespunzãtoare a planurilor deînvãþãmânt?

– Academia Navalã „Mircea celBãtrân” a asigurat pregãtirea ºtiinþificã acelor opt viitori piloþi ºi o va face ºi înviitor atunci când va fi necesar. Dar nucred cã vom putea organiza admiterea


Foto

: Cãt

ãlin

Ovr

eiu

19 mai 2005, Marea Neagrã –VERTREP (exerciþiude reaprovizionare pe verticalã) la bordul fregatei

Regele Ferdinand (sus ºi jos)


pe locuri de piloþi ci eventual o selecþieîn anul terminal. Un lucru este însã clar,pregãtirea de specialitate ºi în zbor seva face în ªcoala de Aplicaþie pentruForþele Aeriene sau într-o ºcoalã similarãdin strãinãtate. Ce trebuie sã analizãmîn acest sens este oportunitatea de aorganiza anumite cursuri în AcademiaNavalã care sã foloseascã nu numaiviitorilor piloþi dar ºi ofiþerilor marinaricare-ºi vor desfãºura activitatea pefregate. Mã gândesc la un curs demeteorologie aerianã, probleme deconducere a aviaþiei, controlul spaþiuluiaerian, navigaþie aerianã, elementeabsolut necesare nu numai celor carezboarã dar ºi celor care într-un fel saualtul planificã ºi conduc operaþii în caresunt folosite ºi elicopterele ambarcate.

– Este prima serie de ofiþeri de marinãcare se pregãtesc sã devinã piloþi. Acestproces va continua ºi în viitor?

– Acest proces va fi reluat ori de câte oriva fi nevoie în funcþie de cerinþele StatuluiMajor al Forþelor Navale. Deocamdatã avemnevoie de opt piloþi.

– Cei opt viitori piloþi marinari îºi vordesfãºura activitatea în principal de pefregate. Cât de dificilã este misiunea deapuntare pe fregatã ºi care suntelementele de dificultate ale acesteia?

– Aerodinamica elicopterului este undomeniu ºtiinþific insuficient studiat din cauzacomplexitãþii fenomenelor. O platformãinstabilã ºi turbulenþa care se creazã la pupafregatei în miºcare, complicã ºi mai multlucrurile, elicopterul devenind instabil ºi greude controlat. De aceea, existã restricþii, atâtde vânt cât ºi de tangaj ºi ruliu. Pentru acestelicopter restricþiile trebuie sã le stabilim noiºi ca sã le scriem trebuie sã facemnumeroase teste în zbor.

– Presa a vehiculat mai multevariante de dotare a fregatelor cuelicoptere „navalizate”. Care vor fi, defapt, elicopterele din dotarea ForþelorNavale?

– Nu este un secret ºi nu mai potapãrea speculaþii din moment ce primulelicopter este pe linia de fabricaþie la IARBraºov ºi peste câteva luni vor începezborurile de testare ºi omologare. Esteelicopterul IAR 330 LRo, mult maicunoscut sub apelativul de „Puma”,construit sub licenþã în România,modernizat ºi navalizat astfel încât sãrãspundã exigenþelor operãrii de la bordulfregatelor. În legãturã cu acest elicopter,vreau sã mai fac câteva precizãri. Sosescpe diverse cãi semnale cum cã Puma nuar putea fi ambarcat, cã e înalt, cã e greu,cã are ecartament la tren prea mic etc.Este drept cã nimeni în lume nu aambarcat acest elicopter, dar eu spun cãnici nu au încercat. Noi avem curajul ºicredeþi-mã dacã nu aº avea convingereacã vom ºi reuºi nu aº fi acceptat

propunerea de a mã ocupa de aceastãactivitate. Elicopterul IAR 330 PumaNaval, pe lângã eleganþa-i binecunoscutãîn zbor, va fi ºi cel mai modern elicopterdin România, aceastã caracteristicã fiinddatã de echipamentele de la bord ºiputerea de descoperire ºi lovire de careva fi capabil.

– Tot presa a avansat ideea preluãriiunor locaþii (aerodroame) pentruelicopterele Forþelor Navale. Ce neputeþi spune, în acest sens?

– Intrarea elicopterelor în dotareaForþelor Navale implicã ºi necesitateaasigurãrii unei „locaþii de bazã” pentruacestea. Au existat trei posibilitãþi:operarea de pe o bazã aerianã aparþinândForþelor Aeriene, preluarea ºi reactivareaunei baze/aerodrom dezafectate, sauamenajarea infrastructurii specifice unuiteren de zbor într-o cazarmã funcþionalãºi care aparþine Forþelor Navale. În urmaanalizãrii tuturor parametrilor ºi implicaþiilors-a optat pentru cea de-a treia soluþie ºiea va fi aleasã cât mai aproape de port,acolo unde existã hangar.

– Apariþia componentei aeriene, lanivelul Forþelor Navale, poate conducela o apropiere sau la o depãrtare întrecele douã categorii de forþe?

– Componenta aerianã a ForþelorNavale face parte din ceea ce genericnumim Aviaþia Militarã (a nu se confundacu Forþele Aeriene). ªi cum majoritateastructurilor de aviaþie se gãsesc în cadrulForþelor Aeriene, ºeful Statului Major alForþelor Aeriene este, prin lege, autoritateaaeronauticã militarã naþionalã. Depindem,aºadar, în acest domeniu de ForþeleAeriene ºi asta nu poate sã însemnedecât o ºi mai mare apropiere între celedouã categorii de forþe. De altfel, sprijinulconcretizat prin transferul de personal

Foto: Florin Popoacã

4 decembrie 2005, ªcoala de Aplicaþie pentruForþele Aeriene, Boboc – membrii cursului de piloþi

pentru elicoptere în dialog cu contraamiralul deflotilã Victor Barbu, ºeful Resurselor din SMFN

ºi generalul de flotilã aerianã Liviu Burhalã,ºeful ªcolii de Aplicaþie


20 mai 2005, Marea Neagrã –VERTREP la bordulfregatei Regele Ferdinand (F221)

SMFN - Comandorul Tudorel Duþã ºi cãpitancomandorii Cristinel Uce, Petricã Pîrvu ºi Florin

Nistor pregãtind o nouã misiune

Foto: Florin Popoacã

specializat, ºcolarizare, anumite forme deasigurare a zborului ºi sprijin logistic s-amanifestat încã de la debutul acestuiproiect ºi am convingerea cã va continua.Aeronavala, aceastã punte de legãturãîntre Forþele Navale ºi Forþele Aeriene, vaaduce un nou climat ºi noi valenþe a ceeace noi numim ca fiind „jointness” ºi pentrucare lucrãm din ce în ce mai mult.


In November 2005, the AircraftCoordination Centre (ACC) of theRomanian Naval Forces’ Staff wasestablished. The first Navy officers who willpilot the aircraft onboard frigates have beenbeing trained in a pilot training course,since December deployed within the AirForces Application School „Aurel Vlaicu”,in Boboc. We tried to find out much moreabout these recent aspects from colonel(Av) Tudorel Duta, the chief of the ACC ofthe Romanian Naval Forces Staff.

– Colonel, Sir, what does the Aircraft Componentfor the Romanian Naval Forces in 2006 mean?

– 2006 is, as a matter-of-fact, the year ofthe Aircraft Component’s establishment withinthe Romanian Naval Forces. It is the year offirst pilots’ and technicians’ formation, the yearwhen the first helicopter will enter the RomanianNaval Forces’ service. 2006 is also the yearof the helicopter unit, as a Navy unit,establishment. It is significant that in2006, the year when we will celebratethe first Romanian engine-aided flight,the Navy Aircraft unit will join thosebelonging to the Romanian Air Forces,to the Ministry of Administration andInternal and to the RomanianIntelligence Service. The Navyhelicopters are designated to carry outspecific missions for the Romanianfrigates, contributing to their tacticalcapabilities’ improvement.

– How did you receive theappointment in this task and how doyou see it now and in future?

– The ACC is a new brand structure.Its task is to implement the Aircraft Componentinto the Romanian Naval Forces. The ACCinterferes with all the fields and structureswithin the Romanian Naval Forces Staff(logistics, human resources, doctrine,education, training, operations). I would like toemphasize that it wasn’t a sudden change forme. I have started working to this project sinceI worked within the Romanian Air Forces. I thinkthat the starting moment was then when I tookthe decision to land on the flight deck of RegeleFerdinand frigate on July 30th 2005. Of course,my appointment in such an important job, butespecially the mission with all its components(aircraft acquisition, training of the personnel,accomplishment of the operational proceduresand of the safety measures) determines meto use all my knowledge into the Naval Forces’service. Looking ahead, I realize that it will bea continuous struggle with inherent difficulties,with preconceptions, with some indigence, butI am convinced that, having all the supportfrom the responsible factors, the results maycome soon.

– When is the Aircraft Componentscheduled to be operational?

– There are many ways to imagine such astructure becoming operational. The first stepis December 2006, the moment when the firsthelicopter will be delivered to the Navy.Afterwards we will start the crews’ specific

training process and getting operational. Withall we need, the process will last for about 3-4years.

– How did the Navy officers receive theidea to become pilots?

– We are at the end of the trial processand, maybe, when your magazine will appear,all the courses will be in full deployment. I wantto say that even if there wasn’t as much timeas we needed to properly popularize thesenew “jobs” we had enough candidates. I wantto thank to all, admitted or rejected, for theirinterest and I want to express my confidencethat the ones admitted will accomplish the tasksthey assumed.

– Why are these helicopters necessaryfor the Naval Forces?

– The type 22 frigates were designed tocarry helicopters onboard. Without aircraft,they are not able to fulfill all their missions. I

want to add that the helicopters becameinstrumental for many fields, other than thedefense one. There is no commander whodislikes having helicopters to support him inan operation. For the Navy, the helicoptersare designated to consistently improve therange of action. This step is absolutelynecessary and the future will prove it. In manycountries the number of Navy and LandForces helicopters exceeds the number of theAir Forces ones. I can’t stop to remind amission where the helicopter plays first fiddle:Search and Rescue. And what is moreimportant than to give people the hope thatyou can help them?

– In the Romanian educational system, amilitary pilot is trained now in five years. Isonly one year enough to train Navy officers tobecome helicopter pilots? What could you tellus about the structure of this course?

– The five-year period includes anacademic and scientific education. The AirForces Staff are analyzing now the possibilityof separation between the academic educationand the specialty training. Our pilots have agood academic knowledge and they can carryout their training within the Air ForcesApplication School. I can ensure you that theeight “aspirants” to the helicopter pilot licenseare standing a heavy trial. You must beconvinced that the ones who will pass this

The Navy Aircraft Coordination Centre is making its first stepsThe Navy Aircraft Coordination Centre is making its first stepsThe Navy Aircraft Coordination Centre is making its first stepsThe Navy Aircraft Coordination Centre is making its first stepsThe Navy Aircraft Coordination Centre is making its first steps

Navy officers – pilots for the frigates’Navy officers – pilots for the frigates’Navy officers – pilots for the frigates’Navy officers – pilots for the frigates’Navy officers – pilots for the frigates’helicoptershelicoptershelicoptershelicoptershelicoptersInterview with colonel (Av) Tudorel Duta, Chief of theNavy Aircraft Coordination Centre within the Romanian Naval Forces’ Staff

period will have a pilot career. The next weeksthey will be examined, and in aviation theminimum mark is 7. If the weather allows them,they will start flying, on March 6th. And the bigchallenge is just starting, because they’ll havesupplies 170 hours of fly, which means hardphysical, psychological and mental effort.

– What will the training system for thesepilots be after they have graduated thecourse?

– After getting “their wings”, they will starttheir career as Navy pilots. The program willinclude training on a naval helicopter, basicand advanced tactical training, and other typesof training.

– The Naval Academy trains officers forthe Border Police. Did you take into accountthe possibility to train pilots for the NavalForces within this academy?

– We do not think that we can organize anentrance exam for Navy pilots fromthe first year of education. All we cando is to select them during the lastacademic year. But, anyhow, thespecialty training will be done withinthe Air Forces Application School orabroad in other similar schools. Weintend to organize many differentcourses within the Naval Academy,which will be useful not only for pilots,but alsofor all Navy officers who willwork onboard frigates. I mean aerialmeteorology, aerial space control, andaerial navigation courses. Theseproblems are useful not only for thosewho fly, but also for those who planand coordinate such operations.

– Media presented many types ofhelicopters. Could you tell us which will be thereal Navy helicopters?

– It’s not a secret that the first helicopter isbeing made right now at IAR Brasov. I’m talkingabout the IAR 330 LRo helicopter, better knownas Puma. I want to tell you something: wereceived many signals that Puma couldn’t becarried onboard frigates. Some say that it istoo big, too heavy, that it has a narrow gauge,but they never tried it. Please trust me: If I Ihadn’t been convinced that it was possible, Iwouldn’t have started this project.. The NavalPuma will be the most modern Romanianhelicopter, taking into account its elegance, itshigh quality equipment and its capabilities.

– Could this new Aircraft Component withinthe Naval Forces approach or depart theNavy and the Air Forces?

– This component is a part of what we callMilitary Aviation (It is not the same with AirForce). As long as the main Aviation structuresbelong to the Air Forces Staff, which is, by thelaw, the national military authority in this field, itmeans that we depend on it. The supportmaterialized in transfer of specializedpersonnel, training, logistic support, was visiblefrom the beginning. We appreciate thiscomponent as a bridge between the twocategories of armed forces, the so called“jointness”.

Foto: Bogdan Dinu

Remorcherul maritim Viteazu (RM 101)


MarinaMarinaMarinaMarinaMarina[i comunitatea

Podul de gheaþã

Gheaþã, gheaþã cât cuprinzi cuprivirea, de la un mal la celãlalt alDunãrii, compactã, densã, masivã,gheaþã care a prins ca într-un cleºteuriaº un cargou chiar în cotul pe careDunãrea îl face în dreptul falezeimunicipiului Tulcea. Gheaþa s-a întinspeste tot imobilizând nave, pontoane,debarcadere, bãrci – la mal ca ºi peºenalul navigabil. Este peisajul pe carel-am gãsit la Tulcea la sfârºitul luniiianuarie. Unul comun ºi repetabil, laurma urmei, pentru întreaga þarã, cuparticularitãþile geografice de rigoare,acela al unei „Românii îngheþate”. Prilej,printre altele, pentru opinia publicã, dea afla cã Forþele Navale nu acþioneazãdoar în Mediterana cu modernelefregate, ci ºi în sprijinul ºi ajutorulpopulaþiei ºi comunitãþilor locale. Prinadresa cu numãrul 208 din 24 ianuarie,Prefectura Tulcea solicita Secþiei 2Logistice Fluviale punerea la dispoziþie

În fiecare iarnã din ultimii ani o navã auxiliarã a Forþelor Navale Române de la Tulcea este solicitatãsã intervinã în „situaþii de urgenþã” pentru a asigura transportul de persoane peste Dunãre, întremunicipiul Tulcea ºi suburbia Tudor Vladimirescu. Vremea geroasã din aceastã iarnã a condus lao anumitã mediatizare a celor care executã acest serviciu în folosul comunitãþii locale.

a unei nave militare pentru efectuareatransportului de persoane dintre oraººi suburbia Tudor Vladimirescu, sistatca urmare a apariþiei sloiurilor peDunãre. Acesta a fost mecanismul princare remorcherul fluvial 328 a ajunssubiect pentru ºtirile de la ora 19. Unbanal remorcher fluvial, din mareleanonimat al navelor militare auxiliarede la fluviu, a ajuns în presã stârnind,

poate, zâmbete condescendente alecolegilor de pe navele moderne aleForþelor Navale sau chiar ale publiculuilarg. Pentru nefericiþii locuitori aisuburbiei Tudor Vladimirescuremorcherul fluvial 328 a reprezentatînsã speranþa ºi salvarea. Pentru ei,existenþa navei ºi cursele pe care leface zilnic a fãcut diferenþa. Adicã afãcut posibilã trecerea locuitorilor depe un mal pe celãlalt la muncã, pentruprocurarea alimentelor, la medic, larude sau pur ºi simplu întoarcereaacasã în momentele când nici mãcarautoritãþile ºi administraþia localã nuîi mai putea ajuta.

„Cãrãuºii” sloiurilordin ultimii aniUneori, aºa cum s-a întâmplat chiar

pe timpul documentãrii noastre, nicimãcar Forþele Navale nu îi mai potajuta. Când podul de gheaþã cuprindefluviul nici o navã nu mai poate circulape Dunãre, cel puþin pentru câteva zile.Locuitorii din suburbie nu pot face

Text ºi foto: Bogdan Dinu

RRRRRemorcherul sloiuriloremorcherul sloiuriloremorcherul sloiuriloremorcherul sloiuriloremorcherul sloiurilorde pe Dun\rede pe Dun\rede pe Dun\rede pe Dun\rede pe Dun\reRRRRRemorcherul sloiuriloremorcherul sloiuriloremorcherul sloiuriloremorcherul sloiuriloremorcherul sloiurilorde pe Dun\rede pe Dun\rede pe Dun\rede pe Dun\rede pe Dun\re

Faleza municipiului Tulcea – locul de trecere spresuburbia Tudor Vladimirescu


altceva decât sã priveascã neputincioºila remorcherul fluvial 328, blocat degheaþã în portul militar Tulcea, alãturide celelalte nave. Recenta mediatizarenu ºi-a pus amprenta în vreun felasupra echipajului remorcherului fluvial328. Pentru ei este o misiune ca oricarealta. Mai mult decât atât, ceea ceopinia publicã nu cunoaºte este faptulcã misiuni de acest fel au loc, curegularitate, în fiecare iarnã din ultimiiani. Iar în iarna anului 2006 navigaþiaeste mult mai dificilã datoritã sloiurilorcare curg pe Dunãre sau adevãratelor„banchize plutitoare”. TraversareaDunãrii în asemenea condiþii cereexperienþã ºi îndemânare. Maistrulmilitar clasa I Vasile Mihalcea este decinci ani comandantul remorcheruluifluvial 328 dar asemenea condiþii nu amai întâlnit: „Faþã de anul trecutproblemele sunt mai dificile datoritãsloiurilor care curg pe Dunãre ºi poduluide gheaþã care s-a format. În prezentstratul de gheaþã este foarte gros darcând circulaþia pe fluviu va fi reluatãnoi vom reveni la misiunea noastrã.”Efectuând patru curse pe zi, în doardouã zile remorcherul fluvialtransportase deja câteva sute depersoane.

Prefectura Tulcea ºi„situaþiile de urgenþã”Prefectul judeþului, în calitate de

comandant al Inspectoratului Judeþeanpentru Situaþii de Urgenþã, poatesolicita colaborarea ºi ajutorul celorlalteinstituþii ºi servicii publice în situaþii deurgenþã. De aceea solicitarea pentruintervenþia unei nave militare a venitdin partea Prefecturii: „Vreau sãmulþumesc Forþelor Navale pentruajutorul pe care ni-l dau, pentru cã dacã

nu s-ar fi implicat am fi fost efectivparalizaþi pe relaþia Tulcea-suburbiaTudor Vladimirescu. Datoritã gheþurilor,navele civile nu mai pot face acestserviciu ºi am apelat la Forþele Navalecare, cu o navã militarã, reuºesc sã

asigure trecerea Dunãrii, oameniidesfãºurându-ºi activitatea – apreciemnoi – în limitele normalitãþii” ne-adeclarat domnul Chiricã Lefter, prefectuljudeþului Tulcea.

Înþelegem cu toþii ce înseamnã„intervenþie în situaþii de urgenþã”. LaTulcea însã, situaþii de genul celeiprezentate în reportaj se repetã curegularitate în lunile de iarnã ale fiecãruian. Dacã aºa stau lucrurile, de ce nuse apeleazã la serviciile unei firmeprivate sau de stat care sã efectuezeserviciul de transport persoane pesteDunãre ºi pe timp nefavorabil? Chiricã

Lefter: „Firmele private spun cã nu auaceastã capacitate, cã navele lor nupot face faþã unor asemenea situaþii ºieste evident cã nu îºi asumã o anumitãresponsabilitate. În final, tot Armataeste cea care ne ajutã în asemenea

situaþii.” Cu certitudine, Grupul deNave Logistice Fluviale v-a continua sãasigure transportul de persoane pestefluviu în „situaþii de urgenþã” ºi în aniiurmãtori deoarece ºansele ca problemasã fie rezolvatã sunt extrem de reduse,dupã cum ne declara prefectul Tulcei:„Categoric, Primãria Tulcea va trebuiîntotdeauna sã apeleze la un agenteconomic care sã poatã efectua acestserviciu. Deocamdatã, la niveluljudeþului nu sunt asemenea agenþieconomici cu nave care sã poatãacþiona în astfel de condiþii.”

Portul militar Tulcea – MmI Vasile Mihalcea pe puntea remorcherului fluvial 328 Portul militar Tulcea – Remorcherul fluvial 328 imobilizat de gheþuri.

Grupul de nave al Batalionului de infanterie marinã, blocat de podul de gheaþã


Ce spune Primãria?Chiar dacã Prefectura este cea

care a solicitat intervenþia ForþelorNavale la Tulcea, trebuie sãprecizãm cã principalul beneficiareste Primãria Municipiului Tulcea.Constantin Hogea, primarul Tulcei:„Pentru noi, tulcenii, evenimenteledin acest an nu reprezintã onoutate. Ori de câte ori am avutnevoie, am apelat la colegii dinForþele Navale pentru ceea ceînseamnã asigurarea transportuluiîn suburbia Tudor Vladimirescu,entitate administrativã ce aparþinede municipiul Tulcea. De regulã,aceastã activitate este asiguratã deserviciul de transport local daratunci când existã momentedeosebite, cum e cazul în aceastãperioadã, apelãm la Forþele Navaleºi vreau sã vã spun cã de fiecaredatã noi am colaborat ºi nu au fostnici un fel de probleme. Þin sãmulþumesc pe aceastã calecolegilor din Forþele Navale, care aufost alãturi de noi ori de câte orile-am solicitat sprijinul ºinecondiþionat.”

Colaborarea cu Primãria se faceîn baza unui contract încheiat cuForþele Navale prin care Primãriaplãteºte contravaloarea motorinei ºimanopera. „Trecând peste aspectulcã suntem douã instituþii publice,existãm într-o economie de piaþã ºi

fiecare trebuie sã-ºi justifice oanumitã acþiune. Totdeaunacolaborarea cu Forþele Navale s-afãcut în niºte termeni financiarirezonabili. Înþelegând situaþia defacto, astfel încât punând de foartemulte ori la dispoziþie doarcombustibilul ºi plata unei manoperemodice, colegii marinari militari aufost alãturi de noi, ne-au ajutat ºiniciodatã din partea Forþelor Navaleacest serviciu nu a fost tratat ca oafacere conjuncturalã ci ca unserviciu social în slujba comunitãþii.

Nu ne-am permite niciodatã sãpunem într-o situaþie jenantã colegiide la Forþele Navale (cum a fost cazulcu decontarea cheltuielilor de cãtrePrefectura Tulcea pentru Batalionulde Infanterie Marinã care a acþionatanul trecut, la solicitare, pentrusalvarea unor oameni înzãpeziþi peun drum din judeþ, n.n.) pentru cã ºiei au responsabilitatea unui bugetpentru care trebuie sã dea niºteexplicaþii. Acest serviciu trebuieefectuat dar fãrã implicaþii financiaredezavantajoase pentru unii sau alþii.Aceastã chestiune nu a fost niciodatãun subiect de litigiu” a þinut sãprecizeze domnul Constantin Hogea,primarul municipiului Tulcea.

În loc de concluziiNu dorim ca din rândurile de mai

sus sã trageþi concluzia cã întreautoritãþile locale ºi Forþele Navale dela Tulcea ar exista fricþiuni sauanimozitãþi. Dimpotrivã, la Tulcea,garnizoanã de marinã, colaborareadintre cele douã entitãþi este unarealã, efectivã ºi de tradiþie. Mãrturiestau ºi cele douã mini-interviuri pecare le publicãm în aceste pagini. Maifacem precizarea cã spaþiul relativlarg acordat autoritãþilor locale are oanumitã justificare. Am dorit, pe de oparte, sã evitãm subiectivismul decare am fi putut fi acuzaþi atunci cândscriem despre marinarii noºtri, iar pede altã parte, am dorit sã aflaþipunctul de vedere al celor care ausolicitat intervenþia ºi sunt principaliibeneficiari. Acþiunea Forþelor Navalede la Tulcea se încadreazã mai puþinîn sintagma „intervenþie în situaþii deurgenþã”, ci poate fi definitã mai mult,datoritã ritmicitãþii sale anuale, ca unserviciu în folosul comunitãþii locale.Ceea ce nu este rãu. Iar marinariifluviali de la Tulcea rãmân cusatisfacþia cã, cel puþin o datã pe an,reuºesc sã iasã din nemeritatulanonimat al navelor auxiliare ºi sãdovedeascã astfel cã Forþele Navaleacþioneazã acolo unde este nevoie deele: în Marea Mediteranã în luptaîmpotriva terorismului sau, mult maiaproape de noi, la Tulcea, în ajutorulunor oameni izolaþi de stihiile naturii.Cu alte cuvinte acþionând, ºi într-uncaz ºi în celãlalt, în spiritul devizei caree scrisã pe puntea de comandã afiecãrei nave militare: Onoare ºi Patrie!


Marinarii militari ai Secþiei 2 Vedete Fluvialede la Tulcea acþionând la pupa navelor

pentru spargerea gheþurilor.


Solicitarea pentru intervenþia Forþelor Navalela Tulcea a venit din partea Prefecturii darcontractul s-a încheiat cu Primãria Tulcea? Toateserviciile care se presteazã la nivelul judeþului suntîncheiate fie de consiliul judeþean, fie de consiliile locale,în speþã instituþia prefectului nu poate fi un partenercomercial pentru o unitate militarã sau un agenteconomic. Acest lucru serealizeazã prin consiliile localeînsã prefectul, în calitatea lui decomandant al InspectoratuluiJudeþean pentru Situaþii deUrgenþã poate dispune ºi solicitaajutorul Forþelor Navale ºicolaborarea între instituþiilestatului, consiliile locale ºi unitãþilemilitare pentru a realiza anumiteservicii în situaþii de urgenþã, cumeste în cazul de faþã. Ce seîntâmplã cu locuitorii din suburbia TudorVladimirescu dacã remorcherul fluvial 328 nu maipoate efectua cursele peste Dunãre din cauzapodului de gheaþã? Majoritatea locuitorilor de acoloau locuri de muncã în Tulcea, tot timpul se deplaseazã,se aprovizioneazã din oraº, este o situaþie deosebit degrea pentru cei de acolo. Trebuie sã gãsim o soluþiepentru ai trece dincolo. Cum apreciaþi colaborareadintre Forþele Navale ºi autoritãþile locale laTulcea? Am o colaborare foarte bunã ºi acest lucrus-a vãzut în toate situaþiile. Noi am fost ajutaþi tot timpulde Forþele Navale, atât în perioada înzãpezirilor de anultrecut, apoi în perioada inundaþiilor sau a gripei aviarecând Forþele Navale ne-au pus la dispoziþie nave ºioameni reuºind astfel sã transportãm produse destrictã necesitate în localitãþile izolate din Delta Dunãrii.A fost un efort deosebit din partea lor ºi þin sã mulþumescForþelor Navale pentru acest lucru. O întrebareincomodã. Anul trecut a existat un incident întrePrefecturã ºi o unitate a Forþelor Navale, Batalionulde Infanterie Marinã, în legãturã cu decontareacheltuielilor legate de o intervenþie, la solicitareaPrefecturii, pentru salvarea unor oameni înzãpeziþi.Ce s-a întâmplat? A fost o neînþelegere, oîntâmplare petrecutã dupã perioada respectivã, pentrucã m-am trezit la Prefecturã cu o notã de platã de vreo70 de milioane de lei. Eu am considerat nelegalã – lavremea respectivã – acea notã de platã însã, poateconform reglementãrilor Armatei, acele cheltuielitrebuiau decontate. Pânã la urmã totul s-a rezolvatamiabil, am trimis nota ºi hârtiile respective la MinisterulAdministraþiei ºi Internelor ºi am înþeles cã cele douãministere au rezolvat problema între ele.

Serviciul de transport persoane peste Dunãreîn suburbia Tudor Vladimirescu este efectuat dePrimãrie? Aparþine de serviciul de transport alprimãriei care rãspunde ºi de ceea ce înseamnãtransportul cetãþenilor în suburbia TudorVladimirescu. Am încercat sã externalizãm acestserviciu, sã-l scoatem la licitaþie, dar din pãcate separe cã nu a fost suficient de atractiv pentru agenþiieconomici. Probabil cã experienþa din ultimii ani îºispune cuvântul - pentru cã într-o asemenea perioadãun agent economic nu numai cã se descurcã foartegreu, dar chiar îºi stopa activitatea - ºi astfel am fostobligaþi sã ne asumãm rãspunderea acestui serviciu.Colegii de la Forþele Navale nu au fost apelaþi doarîn asemenea momente. Ne-au ajutat, la bine ºi larãu, ºi când a fost cazul sã transportãm un alai denuntã în suburbia Tudor Vladimirescu dar ºi în cazulunei înmormântãri care nu se putea desfãºura încondiþii creºtineºti în suburbie. Evident cã în prezenttransportul peste fluviu nu se mai face în graficulanterior, dar putem asigura un minim de necesitãþisociale ºi de asistenþã umanitarã, dacã este cazul,pentru ca aceºti cetãþeni sã nu fie rupþi de lume. Activitatea de transport peste Dunãre nu poatefi efectuatã ºi de alte firme pe timp nefavorabil?

Din pãcate nu, pentru cã nicio societate comercialã nu aredotarea necesarã pentru astfelde situaþii. Firmele din Tulceacare se ocupã cu transportul peapã, ºapte sau opt în total, au odotare pentru intervenþie pe timpnormal. Dar în condiþii de gheaþãºi blocaj de gheaþã singurii carene pot salva din aceastã situaþiesunt colegii de la Forþele Navale.

Ce mesaj doriþi sã transmiteþi marinarilormilitari de la fluviu care în aceste zile se aflã ladatorie? În primul rând vreau sã le transmit unmesaj de gratitudine, de recunoºtinþã din parteaadministraþiei locale pentru faptul cã ori de câte oria fost nevoie au fost alãturi de noi, vreau sã le dorescmultã sãnãtate, atât lor cât ºi familiilor lor. Suntemun oraº port la Dunãre, de foarte mulþi ani convieþuimcu tot ceea ce înseamnã structuri militare din ForþeleNavale, suntem ca o familie, ne înþelegem greutãþileºi problemele, trecem împreunã prin bucuri i ºinecazuri ºi vreau sã le mulþumesc încã o datã pentruefortul pe care îl fac.

„„„„„Am fost ajuta]i totAm fost ajuta]i totAm fost ajuta]i totAm fost ajuta]i totAm fost ajuta]i tottimpul de For]eletimpul de For]eletimpul de For]eletimpul de For]eletimpul de For]eleNavale”Navale”Navale”Navale”Navale”

Interviu cu domnul Chiricã Lefter, prefectuljudeþului Tulcea

„Singurii care ne pot„Singurii care ne pot„Singurii care ne pot„Singurii care ne pot„Singurii care ne potsalva sunt colegii de lasalva sunt colegii de lasalva sunt colegii de lasalva sunt colegii de lasalva sunt colegii de la

For]ele Navale!”For]ele Navale!”For]ele Navale!”For]ele Navale!”For]ele Navale!”

Interviu cu domnul Constantin Hogea,primarul municipiului Tulcea


Dupã aplicarea experimentalã, înanul 2003, la secþia de Nave purtãtoarede rachete, a planului de pregãtirepentru luptã structurat pe 3 etape, anulacesta pregãtirea în cadrul Divizionuluise va face pe acelaºi model, cu etapede mentenanþã, instrucþie operaþionalãºi etapa gata de misiune. Structuraanului de instrucþie nu mai are însãdurata unui an calendaristic ci a devenitde 16 luni pentru nave ºi 15 luni pentrusecþia de rachete. Locotenentcomandor Dãnuþ Andronie, ºefuloperaþiilor: „ca o noutate în acest an,instrucþia operaþionalã de bazã aDivizionului se va desfãºura în paralelcu cele douã genuri de forþe: navelede suprafaþã ºi instalaþiile mobile delansare. Ne pregãtim pentru lansareade rachete din acest an, planificatã ase desfãºura în luna mai. Noutatea vaconsta în faptul cã lansarea se vadesfãºura dupã un scenariu în careþintele vor fi descoperite la distanþãmare de þãrm astfel încât navapurtãtoare de rachete lansatoare vatrebui sã-i transmitã date instalaþieimobile de lansare de pe uscat ºi sã oconducã pe aceasta pentru executarealansãrii asupra unei þinte pe careprobabil nu o va putea descoperi ladistanþa la care se va afla.”

Pregãtirea unei lansãri de rachetese desfãºoarã pe durata întregului ande instrucþie. ªi în acest an Divizionulde rachete navale are în planexecutarea lansãrii a douã racheteP-21. În ziua documentãrii, am vãzutla Mangalia, seriozitatea cu careechipajul navei purtãtoare de rachete189 Pescãruºul pregãteºte lansarea dinacest an. Locotenent-comandorConstantin Jianu, comandantul naveipurtãtoare de rachete 189 Pescãruºul:„În fiecare sãptãmânã avem 2-3antrenamente. Le desfãºurãm ºi prin

Instruc]ieInstruc]ieInstruc]ieInstruc]ieInstruc]ie

Provoc\rileProvoc\rileProvoc\rileProvoc\rileProvoc\rileracheti[tilor navaliracheti[tilor navaliracheti[tilor navaliracheti[tilor navaliracheti[tilor navali

La Mangalia, preg\tirea este continu\

Reorganizat în 2005, Divizionul de rachete navale are în compunere trei nave purtãtoarede rachete ºi o secþie de rachete navale, fiecare cu specificul ei, chiar dacã armaprincipalã este aceeaºi, racheta.

exerciþii cu postul ºi serviciul de luptã,ocazie cu care nu urmãrim încadrareaîn barem, dar executãm o pregãtire afiecãrui om la postul lui pentru aexecuta activitãþile conformprocedurilor. Astãzi am desfãºurat unexerciþiu complex, cu tot echipajulastfel încât sã îmbinãm acesteelemente pe care le-am pregãtit cupostul ºi serviciul de luptã, pentru areuºi sã executãm lansarea de rachete,în cadrul unei probleme tactice pe care-am introdus-o pe simulator de lansare,aºa cum o sã vedem noi cã va fi laprimãvarã.”

La fel de serios, personalul dinsecþia de rachete navale desfãºuraactivitãþi de revizii ºi reparaþii la unadin instalaþiile mobile de lansare – ceacare a executat lansarea de anultrecut. Conºtienþi cã de muncafiecãruia dintre ei, va depinde apoi,succesul misiunilor de foc, rachetiºtiinavali sunt obiºnuiþi sã trateze fiecareelement cu multã atenþie. ªi cum întoamnã au venit multe cadre din

promoþie ºi pânã la examenul acestuian – lansarea rachetei cu start real –n-a mai rãmas foarte mult timp, eitrebuie sã valorifice la maxim fiecaremoment de pregãtire ºi sã înveþe totuldespre rachetã.

Anul 2005 a fost unul dificil pentruDivizionul de Rachete Navale; s-arestructurat concomitent cu luarea înprimire a unitãþii de rachete de coastã,redislocarea secþiei de rachete navale ºilansarea realã de rachete, cu NPR ºi IML.Vorbindu-ne despre provocãrile anului2006, cãpitan-comandorul Victor Gîdiuþã,locþiitorul comandantului Divizionului 150Rachete Navale ne-a spus: „pentru noitotul este o provocare. Orice misiune pecare-o primim este o provocare ºi nestrãduim sã o ducem la bun sfârºit curezultate foarte bune. Sperãmîntotdeauna sã fim mai sus decâtaºteptãrile celorlalþi. Pânã la ieºirile pemare sau în teren, marinarii au multe defãcut în pregãtirea tehnicii, în pregãtireapersonalã, în pregãtirea misiunii ºi înînfrângerea greutãþilor prin care trecemcu toþii la restructurare, la reorganizare.Oamenii sunt într-o permanentã stare depregãtire, chiar dacã fac lucruriaproximativ identice. Ele nu sunt identice,niciodatã nu facem aceleaºi activitãþi dedouã ori. Tot timpul le perfecþionãm, lemodificãm, le îmbinãm la cerinþeleSTANAG-urilor. ªi în acest an avemplanificatã lansarea a douã rachete, unade cãtre o navã ºi a doua cu instalaþiamobilã de lansare. Vom folosi alteprocedee de lansare ºi sperãm sã fie maibine decât anul trecut.”

Aflaþi poate într-un con de umbrã, pânãcând navele purtãtoare de rachete sauinstalaþiile mobile de lansare îºi vordesfãºura misiunile pe mare sau în teren,oamenii Divizionului de rachete navale dinMangalia, rãmân niºte anonimi care sepregãtesc continuu pentru a-ºi îndeplinitoate misiunile.


MmI Octavian Manole (primul din dreapta),împreunã cu mecanicii de la turbine, pregãtindu-se

pentru lansarea turbinelor.

Foto: Cristian Spãtariu


Profesionalizarea Forþelor Navaleca ºi specificitatea activitãþiidesfãºurate la bordul navelor, au impusregândirea rolului militarilor angajaþi pebazã de contract ºi adaptareaprogramului de instrucþie a acestora lanoile cerinþe impuse lor. A fost fãcutãtrecerea spre instruirea militarilorangajaþi pe bazã de contract pentru aputea îndeplini funcþia de comandantde post sau grupã de luptã înspecialitatea pe care sunt încadraþi.Formarea ºi perfecþionarea acestora seface în cadrul Centrului de Instrucþie aForþelor Navale de la Mangalia.

Începând cu data de 9 ianuarie,aproape 90 de militari angajaþi pe bazãde contract din unitãþile ForþelorNavale, ºi-au perfecþionat pregãtirea înspecialitãþi ca servanþi artilerie navalãºi antiaerianã, servanþi rachete,cercetaºi-observatori, mecanici ºielectricieni navali, în cadrul celei de-adoua serii de pregãtire în Centrul deInstrucþie în anul de învãþãmânt 2005 -2006. Pânã la sfârºitul acestui an maisunt programate alte douã serii depregãtire, urmãtoarea începând în lunamartie. Selectaþi pe baza propunerilorcomandanþilor de unitãþi, aceºtia audesfãºurat pe durata a 4-8 sãptãmâni,cursuri teoretice ºi practice. Mulþi dintrecei prezenþi îºi doresc sã continuecariera militarã, iar cursurile despecialitate sunt un prim pas spreaceastã alegere. Centrul de Instrucþieoferã cursanþilor o bazã materialã carese îmbunãtãþeºte cu fiecare zi, prinaducerea unor instalaþii similare celorde la bordul navelor ºi instructori cumultã experienþã în domeniulspecialitãþii.

În cadrul instruirii militarilor angajaþipe bazã de contract, un numãr

Centrul de Instrucþie a Forþelor Navale are ca obiectiv pentru acest an, finalizarea instruiriimilitarilor angajaþi pe bazã de contract (m.a.c.) ºi atestarea lor în specialitãþile în care îºidesfãºoarã activitatea.

La Centrul de Instruc]ie al For]elor Navale

A doua serie de militari angaja]iA doua serie de militari angaja]iA doua serie de militari angaja]iA doua serie de militari angaja]iA doua serie de militari angaja]ipe baz\ de contract a terminatpe baz\ de contract a terminatpe baz\ de contract a terminatpe baz\ de contract a terminatpe baz\ de contract a terminatcursurile de grada]icursurile de grada]icursurile de grada]icursurile de grada]icursurile de grada]i

semnificativ de ore este repartizatinstrucþiei tactice de specialitate, atâtteoreticã cât ºi practicã. Prin acesteschimbãri, se urmãreºte îmbunãtãþirea

constat în susþinerea unui TG TEST,fiind verificate cunoºtinþele militaregenerale ale candidaþilor. Au putut urmaacest curs doar militarii angajaþi pebazã de contract, cu grad de fruntaºsau caporal ºi care sunt încadraþi pe ofuncþie prevãzutã cu aceste grade.Examenul final a fost susþinut în faþaunei comisii a ªcolii de Aplicaþie aForþelor Navale, iar mediile de absolvireau fost de la 7,54 la 8,68. Conformreglementãrilor în vigoare, absolvireaacestui curs, este o condiþie pentru camilitarii angajaþi pe bazã de contractsã poatã urma cursurile de formare amaiºtrilor militari ºi subofiþerilor pefilierã indirectã.

Un aspect foarte important, urmãritdeopotrivã de conducerile Centrului deInstrucþie ºi al ªcolii de Aplicaþie estereprezentat de realizarea feed-back-uluicu comandanþii de unitãþi, cei care sevor bucura apoi de pregãtirea dobânditãde m.a.c. în Centrul de Instrucþie.Comandor Florentin Stamate,comandantul Centrului de Instrucþie alForþelor Navale: „În acest momentconlucrãm foarte bine cu comandanþii deunitãþi, în sensul cã prin contactelenoastre directe, prin discuþiile pe care le-am avut, prin rapoartele pe care le-audat, comandanþii de unitãþi ne-au adusla cunoºtinþã cã aceste cursuri sunt nunumai folositoare ci chiar necesarepentru militarii angajaþi pe bazã decontract care ajung în unitãþile ForþelorNavale. Conþinutul programelor deînvãþãmânt sunt îmbunãtãþite sistematicîn funcþie de cerinþele ºi observaþiilecomandanþilor de unitãþi dar ºi ale m.a.c.”

O nouã serie de militari angajaþi pebazã de contract ºi-a încheiat pregãtireaîn Centrul de Instrucþie al Forþelor Navale,iar cunoºtinþele acumulate trebuie sã-iajute sã se ridice la nivelul cerut decomandanþii lor. Au devenit baza uneimarine pe deplin profesionalizate ºi nuau voie sã dezamãgeascã.


activitãþii militarilor angajaþi pe bazã decontract, aceºtia putând deveni astfeladevãraþi profesioniºti.

Pentru realizarea acestui scop, încadrul Centrului de Instrucþie, s-adesfãºurat un curs avansat de instruirepentru gradaþi profesioniºti. Structuratpe trei module - unul de pregãtiremilitarã generalã, unul de pregãtire despecialitate ºi un modul de metodicã aconducerii activitãþii de specialitate labordul navelor ºi a conduceriisubunitãþilor la capitolul pregãtiremilitarã generalã -, cursul s-adesfãºurat dupã un plan de instrucþieºi nu un plan de învãþãmânt, ca în cazulcursurilor de specialitate. Timp de patrusãptãmâni, s-au pregãtit pentru adeveni gradaþi, 22 de militari angajaþipe bazã de contract, selectaþi pe bazapropunerilor comandanþilor de unitãþi,ºi admiºi la cursuri dupã susþinereaunei testãri în cadrul ªcolii de Aplicaþiea Forþelor Navale. Testarea iniþialã a

Pregãtirea teoreticã a m.a.c.-ilor ocupã o parteimportantã a cursurilor de specialitate.



De-a lungul timpului

Domeniile sale de activitate includ asigurarea semnalizãriimaritime cu faruri, mijloace radio ºi semnale neluminoase la litoralulromânesc al Mãrii Negre, cercetarea ºi explorarea hidrograficã amãrii în zonele în care România are putere suveranã, realizarea,editarea ºi difuzarea în þarã ºi în strãinãtate a documentelor nauticeºi hãrþilor de navigaþie cu zona din Marea Neagrã pentru careRomânia este responsabilã ºi executarea serviciului operativpermanent pentru asigurarea meteorologicã a Forþelor Navale ºifuncþionarea mijloacelor de semnalizare maritimã cu implicaþii peplan internaþional. Cei 80 de ani careau trecut de la înfiinþarea ServiciulHidrografic Maritim în România, au fostani dificili, cu urcuºuri ºi coborâºuri, aniîn care specialiºtii unitãþii au pusaccent pe perfecþionarea metodelor delucru folosite ºi a pregãtirii personale,pentru ca produsele oferitenavigatorilor, atât din marina militarãcât ºi din cea comercialã, sã fie sigureºi de o calitate ridicatã. ComandorAlexandru Macavei, comandantulDirecþiei Hidrografice Maritime:„Înfiinþarea Direcþiei HidrograficeMaritime a fost un eveniment deosebitatât pentru þara noastrã cât ºi pentrumarina românã, atât militarã cât ºicomercialã. Vreau sã spun cã aceastãinstituþie a apãrut ca o necesitate,deoarece obiectul principal deactivitate este siguranþa navigaþiei pe mare. În aceastã lungãperioadã s-au perfecþionat foarte multe cadre, atât ofiþeri cât ºimaiºtri militari ºi civili în desfãºurarea acestor activitãþi de oimportanþã deosebitã pentru marina românã. De asemenea, s-auînfiinþat noi compartimente, s-au obþinut noi dotãri, aparaturafolositã pentru achiziþionarea datelor de navigaþie, de hidrografie,de topogeodezie folosite în elaborarea hãrþilor de navigaþie s-aperfecþionat ºi produsele noastre sunt din ce în ce mai bune,îndeplinind standardele naþionale ºi internaþionale. În anul 2006,Direcþia Hidrograficã Maritimã se prezintã cu un corp de cadrebine pregãtit; avem personal pregãtit în þarã ºi în strãinãtate, pecare ne bazãm pentru îndeplinirea standardelor internaþionalecât ºi NATO. Avem aparaturã performantã, oamenii sunt pregãtiþisã lucreze cu aceastã aparaturã iar produsele sunt de o calitatedeosebitã ceea ce permite ca navigaþia în zona Mãrii Negre sã seexecute în maximum de siguranþã.”

Restructurarea – prioritate în 2006

Deºi ecourile bilanþului activitãþii anului trecut nu s-au stinsdemult, specialiºtii Direcþiei Hidrografice Maritime sunt conºtienþicã îi aºteaptã un nou an dificil. Un an, în care unitatea va trece

printr-un proces de restructurare, un an în care este aºteptatãdecizia de aderare a României, prin Direcþia Hidrograficã Maritimã,la Convenþia Organizaþiei Hidrografice Internaþionale. ComandorAlexandru Macavei: „În anul 2006, Direcþia Hidrograficã Maritimãtrebuie sã obþinã statutul de membru cu drepturi depline în cadrulOrganizaþiei Hidrografice Internaþionale. În anul 2002 GuvernulRomâniei a adresat Guvernului Principatului Monaco cerereade aderare la Convenþia Organizaþiei Hidrografice Internaþionale.Membru va fi România, reprezentatã de Direcþia HidrograficãMaritimã. Propunerea legislativã a fost înaintatã anul trecut,urmeazã acum, sã fie aprobatã. Aderarea la aceastã organizaþieva permite Direcþiei Hidrografice Maritime sã participe la toateîntrunirile acestei organizaþii, sã ia hotãrâri ºi decizii, sã influenþeze

adoptarea anumitor decizii ºi deasemenea sã profite de o partedin fondurile care sunt puse ladispoziþie de OrganizaþiaHidrograficã Internaþionalã. O altãprovocare pentru noi în acest an,este restructurarea unitãþii. În2004 a apãrut Legea 395, legeahidrografiei, care reglementeazãactivitatea Direcþiei HidrograficeMaritime la nivel naþional iaractuala structurã de organizarenu corespunde noilor sarciniapãrute. De asemenea,restructurarea se încadreazã ºi înprocesul de reorganizare aarmatei. Prin noua organizare aunitãþii, unul dintre aspectele pecare-l vom putea îndeplini esteasigurarea evoluþiei ofiþerilor din

Direcþia Hidrograficã Maritimã în cariera militarã, oferindu-leposibilitatea de a evolua pe mai multe trepte de grad în cadrulunitãþii. Vom continua, sã menþinem în stare foarte bunã defuncþionare sistemul de semnalizare maritimã pentru a asigurasiguranþa navigaþiei, sã asigurãm la timp prognozele meteo ºi sãexecutãm cercetãrile hidrografice, mãsurãtorile topogeodeziceºi alte activitãþi specifice pentru actualizarea hãrþilor pe careDirecþia Hidrograficã Maritimã le elaboreazã ºi le pune la dispoziþiacelor care navigã.”

Lipsa fondurilor extrabugetare

Activitatea de hidrografie presupune existenþa unei aparaturiperformante, a cãrei costuri sunt foarte ridicate. Dincolo de efortuloamenilor, care în fiecare an, mãsoarã la pas litoralul românesc,urmãrind ºi notând toate modificãrile în aspectul coastei,prelucrarea datelor ºi obþinerea unor rezultate cât mai bune nuse poate face în mod empiric. Serviciile de semnalizare maritimãoferite navelor comeriale care tranziteazã apele naþionale, dar ºivânzarea produselor rezultate din activitatea instituþiei – hãrþi,cãrþi pilot, avize de navigaþie, documente nautice – aduc sume

Tinere]ea Direc]iei HidrograficeTinere]ea Direc]iei HidrograficeTinere]ea Direc]iei HidrograficeTinere]ea Direc]iei HidrograficeTinere]ea Direc]iei HidrograficeMaritime la ... 80 de aniMaritime la ... 80 de aniMaritime la ... 80 de aniMaritime la ... 80 de aniMaritime la ... 80 de ani


Pe data de 23 februarie 1926, prin Decizia Ministerialã Nr. 126, emisã în baza prevederilor Legii de organizare a Marineidin 1898 ºi ale art. 1 din Regulamentul de funcþionare a Marinei Militare din 1912, s-a înfiinþat Serviciul HidrograficMaritim. Prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri al R.P.R. nr. 2444, pe data de 11 noiembrie 1955, acesta s-a reorganizatîn Direcþia Hidrograficã Maritimã.

Anivers\rileAnivers\rileAnivers\rileAnivers\rileAnivers\rilemarinei

Comandorul Alexandru Macavei,comandantul Direcþiei Hidrografice Maritime


Compartimentul prognoze meteo – în prim plan P.C. Alexandru Ion, înplan secund cdor. Dumitru Sandu, mr. Valentin Ciuchea,

P.C. dr. Marcela Braºoveanu.


considerabile la bugetul de stat, din care Direcþia HidrograficãMaritimã, putea folosi pânã nu demult, un anumit procent. Dinpãcate, printr-o „scãpare legislativã” în legea 500/2002, DirecþiaHidrograficã Maritimã a fost „omisã” din lista instituþiilor din armataRomâniei care au dreptul sã realizeze venituri extrabugetare,depinzând în prezent în totalitate de fondurile alocate prin buget.Comandor Alexandru Macavei: „Prin activitãþile pe care ledesfãºoarã ºi documentele pe care le elaboreazã, DirecþiaHidrograficã Maritimã contribuie cu sume însemnate la bugetulde stat. Recuperarea unei pãrþi din aceste fonduri ne-ar permiteîmbunãtãþirea activitãþii prin dotarea cu aparatura necesarã, alecãrei costuri sunt foarte mari ºi am putea, astfel, sã degrevãm oparte din bugetul acordat prin folosirea acestor fonduriextrabugetare. În acest moment, din serviciile executate de noiprin secþia de semnalizãri maritime nu intrã în bugetul instituþieinici un cent. Pentru fiecare navãcomercialã se percep 2-3 cenþipentru tona de deplasament. Toatesumele obþinute sunt virate cãtrebugetul statului. Aceastã „scãparelegislativã” se poate remedia prinpromovarea unei hotãrâri de guvernîn care sã fie stipulatã posibilitateade a folosi o parte din banii colectaþipentru activitãþile desfãºurate. Îndemersul nostru suntem sprijiniþi deStatul Major al Forþelor Navale ºisperãm ca situaþia sã fiereglementatã, în curând.”

Noi standarde impuse deaderarea la NATO

Odatã cu aderarea României laNATO, activitatea instituþiei trebuieadaptatã la standardele NATO,ceea ce implicã achiziþionarea dedate necesare stabilirii unorprognoze de mediu marin, submers,deasupra apei cât ºi pe litoral. Deasemenea, mãsurarea tuturorelementelor mãrii, temperaturã,salinitate, vânt, valuri, trebuie sã neofere niºte date foarte complexecare sunt necesare pentruelaborarea prognozelor tip NATO.O importanþã din ce în ce mai marecapãtã în prezent, realizareahãrþilor electronice, a cãror volumde informaþie, dar ºi grad deprecizie, sunt cu mult mai mari decâtcele oferite de hãrþile clasice, peformat de hârtie. ComandorAlexandru Macavei: „În domeniulelaborãrii hãrþilor sunt anumite coduri care se folosesc în NATOºi care au fost adoptate de cãtre Direcþia Hidrograficã Maritimã,inclusiv proiecþia folositã. S-a trecut de la proiecþia Krasovschi laproiecþia WGS-84, toate hãrþile fiind acum elaborate în aceastãproiecþie, care corespunde cu aparatura de navigaþie folositã laora actualã cel mai intens – DGPS, GPS – care nu pot fi folositecu alt tip de hartã, pentru cã erorile de navigaþie ar fi foarte mari.Totodatã, elaborarea hãrþilor electronice reprezintã un sectorimportant, o activitate pentru realizarea cãreia personalul nostrua depus eforturi sã fie la curent cu noutãþile în domeniu la nivelmondial. Noi, elaborãm hãrþi electronice; problema este cã navelemilitare nu sunt dotate cu un astfel de sistem ca sã permitãutilizarea hãrþilor electronice. Nici Direcþia Hidrograficã Maritimãnu are sistemul de verificare al acestor hãrþi electronice; noi leelaborãm dar nu avem sistemul de utilizare al hãrþii (pe care-ar

trebui sã-l aibã ºi navele) pe care sã facem utilizarea hãrþii. Hartaelectronicã este o hartã complexã compusã din mai multe straturide informaþii. Orice punct de pe acestã hartã îþi poate oferi maimulte informaþii decât se poate obþine de pe o hartã clasicã.”

Implicare în delimitarea platoului continental

Instituþie cu profil unic în armata României, prin misiunilepe care le îndeplineºte, Direcþia Hidrograficã Maritimã esteexpertul þãrii noastre în problemele ce privesc cartografiamarinã, oceanografia, geografia marinã ºi delimitãrilemaritime. Sunt de notorietate diferendele pe care þaranoastrã le are cu Ucraina în problematica delimitãrii platouluicontinental al Mãrii Negre ºi al Canalului Bâstroe. Prinspecialiºtii ei, Direcþia Hidrograficã Maritimã are un cuvânt

de spus în încercarea soluþionãriiacestor aspecte. ComandorAlexandru Macavei: „Direcþ iaHidrograficã a participat la toateîntâlnirile care s-au desfãºuratpe aceastã problematicã. Ofiþeriispecialiºti care au participat laaceste întâlniri au fost consilieriîn acest domeniu, deoarecediscuþiile s-au purtat pe margineadelimitãrii platoului continental,lucru care impune mãsurãtoritopo-geodezice ºi alte activitãþispeci f ice. La ul t ima întâln i redesfãºuratã în Ucraina, s-astabilit sã se facã un experimentîn vederea mãsurãrii ºi delimitãriiunei suprafeþe de teren carecuprinde jumãtate din teritoriulRomâniei ºi jumãtate din teritoriulUcrainei (o porþiune de mare) ºisã vedem dacã metodele demãsurare folosite de ucrainenidau aceleaºi rezultate cu celefolosite de noi. Acest proces esteîn curs de derulare, urmând ca laurmãtoarea întâlnire a comisiilorde experþ i sã se comparerezultatele.”

Gânduri de viitor

La împlinirea a 80 de ani deactivitate hidrograficã instituþionalizatãîn România, am dorit sã aflãm care estemesajul comandantului instituþiei,comandorul Alexandru Macavei, pentrusubordonaþii sãi dar ºi pentru marinarii

care se bucurã, uneori poate fãrã sã ºtie, de serviciile ºi produseleDirecþiei Hidrografice Maritime. Comandor Alexandru Macavei:„Subordonaþilor mei, vreau sã le doresc multã sãnãtate, sã dea dovadãde aceeaºi responsabilitate de care au dat dovadã ºi pânã acum îndesfãºurarea activitãþii ºi în elaborarea documentelor DirecþieiHidrografice Maritime, sã se preocupe de perfecþionarea pregãtirii pentrucã la ora actualã tehnologia evolueazã foarte mult, iar navigatorilor ledorim mult succes în activitatea pe care-o desfãºoarã ºi îi asigurãm cãprodusele noastre sunt foarte bine elaborate, verificate ºi le pot folosi cuîncredere.”

Sunt multe lucruri de spus despre activitatea Direcþiei HidrograficeMaritime. Convinºi de importanþa activitãþii lor, dorim specialiºtilorDirecþiei Hidrografice Maritime, succes în activitate ºi sã nu uite faptulcã de modul în care îºi realizeazã produsele ºi serviciile depind vieþiomeneºti.


Nava de cercetãri hidrografice ºi oceanografice Emil Racoviþã,aºteptând ieºirile pe mare

Foto: Bogdan Dinu

AlmaMater

Miercuri, 1 februarie, AcademiaNavalã „Mircea cel Bãtrân” a gãzduit oaniversare specialã: sãrbãtorirea a cinciani de la înfiinþarea Muzeului instituþiei.Pornit la drum în urmã cu 7 ani, MuzeulAcademiei Navale a fost deschis oficialpe data de 1 februarie 2001 de cãtreviceamiralul dr. Gheorghe Marin,rectorul Academiei Navale de atunci, înprezent ºeful Statului Major al ForþelorNavale, care a þinut sã transmitã cuaceastã ocazie: „În acest momentaniversar mã bucur sã salut realizãrilemuzeului Academiei Navale „Mircea celBãtrân” la a cãrui fondare ºi dezvoltaream participat cu entuziasm ºi încrederede la început. Am urmãrit cu interes ºisatisfacþie modul în care s-a integrat înviaþa Marinei ºi a Academiei. Mã bucurãsuccesele lui , f i ind o garanþie cãtradiþiile învãþãmântului de marinã sepãstreazã ºi sunt transmise studenþilormarinari, care au onoarea ºi obligaþiasã le perpetueze. Astãzi, la sãrbãtorireacelor cinci ani de când împreunã l-aminaugurat, mulþumesc tuturor celor careau dãruit exponate, participând astfella crearea unui muzeu în care sufletulmarinarului aspirã cãtre eternitate.”

În cei cinci ani Muzeul Academiei aînregistrat un parcurs ascendent,

„„„„„Casa amintirilorCasa amintirilorCasa amintirilorCasa amintirilorCasa amintirilor”””””a împlinit 5 ania împlinit 5 ania împlinit 5 ania împlinit 5 ania împlinit 5 ani

patrimoniul muzeistic s-a îmbogãþitconsiderabil ca ºi numãrul celor care i-au trecut pragul. „Casa amintirilor” cuminspirat este denumit muzeul în revistaeditatã cu aceastã ocazie, reuneºte,dincolo de sintagma „prieteni marinari”o adevãratã comunitate spir i tualãmarinãreascã. Este poate singurulmuzeu a cãrui istorie poate fi recompusãdin paginile unei reviste – e vorba derevista Marina Românã – undeachiziþiile, donaþiile sau evenimenteles-au regãsit fidel în fiecare numãr derevistã la rubrica specialã „Mereusensibile ºi generoase inimile bãtrânilormarinari”. Spuneam cã este oaniversare specialã ºi pentru cã deaceastã datã au fost prezenþi în numãrmare, alãturi de alþi invitaþi, donatorii,majoritatea veterani de rãzboi, elevi deieri ºi de azi ai ªcolii Navale, sau copiiiacestora, adicã tocmai cei care au fãcutposibilã apariþia muzeului. Doamna dr.Mariana Pãvãloiu, custodele muzeului,ne-a declarat: „Este o zi în care avembucuria sã ne întâlnim cu oameni dragi,oameni care ne-au fost alãturi ºi în urmãcu cinci ani, împreunã cu mulþi alþii careau dispãrut dintre noi, dar pentru studenþiiAcademiei ºi pentru toþi cei care ne trecpragul au rãmas vii prin obiectele pe carele-au donat muzeului. Este un muzeu carese adreseazã tinerilor, fãcut din sufleteletinere ale veteranilor. Dacã am avutbucuria sã întâlnim prieteni ºi sã legãm


Aprecieri elogioase laadresa studenþilormarinari din România

Recent, ºeful Statului Major alForþelor Navale, domnul viceamiraldr. Gheorghe Marin, a primit oscrisoare, al cãrei conþinut îlredãm, cu indiscreþie, încontinuare:

COMMANDERALLIED JOINT FORCECOMMAND NAPLES, ITALY

Dear Admiral Marin,While on a recent visit to the

United States Naval Academy Ihad the opportunity to meetmidshipmen from Europeannations, in particular Midshipman3/C Felicia Manoliu andMidshipman 3/C Costel Serbeafrom Romania. I took great pridethat day, standing next torepresentatives of our strongestregional partners.

Our commitment to shared valuesand hope for the future was confirmedas I spoke with your midshipmen. Asa matter of fact, I noticed thatMidshipman 3/C Felicia Manoliu is onthe Dean’s List and Midshipman 3/CCostel Serbea is on theSuperintendent’s List. What aremarcable accomplishment to haveboth of the Romanian representativesupholding such high standards.

Please accept this small photobook as a sign of my appreciationfor sending your future leaders tostudy at Annapolis. Go Navy!

Sincerely, H.G. ULRICH,Admiral, U.S. Navy.

prietenii, aceastã bucurie este cu atât maimare azi când au reuºit sã vinã, fie de laBucureºti, fie de la Iaºi, sã fie alãturi denoi ºi împreunã sã sãrbãtorim un muzeucare încearcã sã intre nu numai în viaþaAcademiei Navale ºi a Forþelor Navaledar ºi a oraºului Constanþa.”

Cu ocazia acestui eveniment s-avernisat ºi expoziþia „Mircea ºi Atlanticul,1976-2004”. Alãturãm felicitãri le ºiurãri le noastre de „La mulþi ani!”Muzeului Academiei ºi custodeluiacestuia, doamna dr. Mariana Pãvãloiuºi î i dorim o existenþã cât maiîndelungatã pe mãsura realizãrilor depânã acum.

Muzeul în care sufletul marinarului aspirã cãtre eternitate reuneºte, dincolo desintagma „prietenii marinari”,o adevãratã comunitate spiritualã marinãreascã

Bogdan Dinu

Foto: Bogdan Dinu


Dupã 1 Martie, plin de mãrþiºoare, floriºi zâmbete, vine ºi ziua dedicatã înexclusivitate, lor, reprezentantelor sexuluifrumos. 8 Martie - ziua în care toatefemeile sunt sãrbãtorite de soþi, copii,rude, colegi. Bãrbaþii le aratã cât de multle apreciazã eforturile pe care ele le depun,acasã ºi la locul de muncã. O floare ºi unzâmbet din partea lor nu fac decât sã lebucure sufletul, sã le dea speranþã cã zilelece vor urma vor fi la fel de frumoase ºivesele ca aceastã zi a sãrbãtoririi lor.

Nu întâmplãtor, primãvara, în luna luimartie, omenirea aduce prinosul sãu derecunoºtinþã pentru femeie. Aidomaprimãverii, simbol al recunoaºterii naturii,femeia este simbolul vieþii, al continuitãþii ºistabilitãþii. Înainte de toate, femeia-mamãeste izvorul perpetuãrii vieþii ºi a valorilor ei.Mama este primul gângurit al pruncului,zâmbet ºi lacrimã a celui ce va deveni om;nãdejde ºi mângâiere la nevoie ºi sacrificiu.Practic, nu existã domeniu al vieþii socialeîn care femeia sã nu se implice ºi nicidomeniu al creaþiei spirituale care sã n-ovenereze.

Emanciparea femeii – proces istoricanevoios ºi de cele mai multe ori durerosconferã femeii astãzi, un statut complex:luptãtor pentru dreptate socialã, om politic,om de afaceri, creator de valori materiale ºispirituale. Astfel spus, nu existã nici un dubiucã femeia este o învingãtoare.

Eram obiºnuiþi, pânã acum, în cadrulForþelor Navale, sã le întâlnim desfãºurându-ºi activitatea în birouri. În anul 2004, primelefete, maistru militar de marinã, absolveauªcoala Militarã de Maiºtri a Forþelor Navale„Amiral Ion Murgescu”, primind repartiþii lanave. Le gãsim acum încadrând funcþiile decomandant de grupã, sau post de luptã penavele militare, unde pânã acum prezenþa eraexclusiv masculinã. Anul 2005 a adus altepremiere pentru Forþele Navale: prima femeie- ofiþer de marinã militarã ºi primele femeicomandant de nave auxiliare. ªi cum alte fetevor fi admise în Academia Navalã sau ªcoalaMilitarã de Maiºtri, ne vom obiºnui ca alãturide personalul civil, de cadrele militare (femei)de alte specialitãþi, sã întâlnim, în unitãþileForþelor Navale, tot mai multe reprezentanteale sexului frumos din specialitatea marinã.

Pentru toate doamnele ºi domniºoarele,„La Mulþi Ani!”, sã aveþi parte de o primãvarãºi o zi a Femeii plinã de dragoste cãci ea estecea care ne face viaþa mai frumoasã.

Luna lui M\r]i[or -Luna lui M\r]i[or -Luna lui M\r]i[or -Luna lui M\r]i[or -Luna lui M\r]i[or -luna lorluna lorluna lorluna lorluna lor, a femeilor, a femeilor, a femeilor, a femeilor, a femeilorMihaela ZABOLODNIReferent relaþii publiceAcademia Navalã „Mircea cel Bãtrân”

MARINA ROMÂNÃ

de nav\

numãrul 1(110) 200630

Text ºi foto: Bogdan DINU

Vã mai amintiþi de bãtrâna navã cu zbaturi,aflatã în dotarea Marinei Militare la fluviu, navade comandament Cãpitan-comandor VasilePãun? De silueta joasã, elegantã, de sunetulscos de cele douã roþi cu zbaturi sau de fumulnegru aruncat pe coº, specific navelor cuzbaturi din toatã lumea? Unii din membriiForþelor Navale au servit pe aceastã navã,câþiva ofiþeri, poate unii dintre ei încã înactivitate, i-au fost comandanþi ºi chiar cunoscun personaj care-ºi face un titlu de glorie dinfaptul cã era pe navã în momentul când i-aufost schimbate cãldãrile originale. Chiar dacãîn 1991 a fost rebotezatã greºit (dupãRepublica, nume purtat dupã al doilea rãzboimondial pânã în 1991, dupã ce din 1921 senumea Cãpitan-comandor Constantin Pãuniar înainte Csobanc; rãmâne o enigmã de undea apãrut acest Locotenent-comandor VasilePãun) iar în urma schimbãrii cãldãrilor din anii70 viteza i-a fost redusã la 40%, ajungând cugreu la 8,5 noduri (iniþial atingea 18) era onavã iubitã de echipaj. Era ceea ce numim onavã istoricã, nu doar datoritã vechimii,modului de propulsie sau tipului de navã,dispãrut de mult de pe Dunãre. Spunem era,pentru cã în anul 2003 nava a fost transferatãcu titlu gratuit Primãriei Municipiului Tulcea.Cum a fost posibil ca o navã care ar puteaintra fãrã probleme la categoria „bunuri depatrimoniu naþional” (dacã cineva va iniþiapânã la urmã un astfel de demers) sã fietransferatã gratuit unei primãrii, fie ea ºi Tulceasau cum este posibil ca Muzeul MarineiRomâne (structurã subordonatã Statului Majoral Forþelor Navale) sã nu aibã încã înpatrimoniu nici o navã istoricã care sãpluteascã pe apã, rãmân, evident, simpleîntrebãri retorice. Suntem convinºi cã auexistat ºi motivaþii la momentul transferului

„R„R„R„R„Republicaepublicaepublicaepublicaepublica”””””de dup\ „de dup\ „de dup\ „de dup\ „de dup\ „VVVVVasile P\unasile P\unasile P\unasile P\unasile P\un”””””sau despre ultima nav\ de r\zboi cu zbaturi din lumesau despre ultima nav\ de r\zboi cu zbaturi din lumesau despre ultima nav\ de r\zboi cu zbaturi din lumesau despre ultima nav\ de r\zboi cu zbaturi din lumesau despre ultima nav\ de r\zboi cu zbaturi din lumecare a apar]inut, cândva, For]elor Navale Românecare a apar]inut, cândva, For]elor Navale Românecare a apar]inut, cândva, For]elor Navale Românecare a apar]inut, cândva, For]elor Navale Românecare a apar]inut, cândva, For]elor Navale Române

Portretde nav\

gratuit, probabil chiar puse pe hârtie, undesintagme de genul „costuri ridicate deîntreþinere ºi exploatare”, „nevoia de reparaþiiurgente” sau „lipsa fondurilor” nu au lãsat nicio ºansã bãtrânei nave. Dupã cum lipsafondurilor din prezent poate fi invocatã ºi pentruimposibilitatea amenajãrii navei Eugen Stihi, oaltã navã istoricã a Marinei Militare, într-unmuzeu plutitor în care vizitatorul sã simtã ruliuluºor în timp ce intrã în atmosfera marinei dealtãdatã.

„Situaþia navei de comandament „Cãpitan-comandor Vasile Pãun” este similarã cu cea aiahtului regal „Luceafãrul” care din pãcatepentru Muzeul Marinei Române ºi pentruRomânia, a fost înstrãinat. Iatã cã pentru adoua oarã aveam ºansa de a amenaja o navã-muzeu, o navã care a aparþinut Forþelor Navaleºi care are o istorie secularã. Paradoxal este

faptul cã atât tehnica cât ºi corpul navei suntcele originale ºi în stare de funcþionare.Destinaþia acestei nave ar fi putut fi cea de filialã aMuzeului Marinei Române la Brãila ºi introdusã încircuitul turistic. Este adevãrat cã nu sunt bani,dar se puteau gãsi soluþii, nu de compromis cuma fost cedarea cu titlu gratuit, ci se putea face oasociere între Muzeul Marinei ºi orice altã firmã,astfel încât ea sã fi rãmas în patrimoniul muzeului,dar sã fi fost funcþionalã ºi sã aducã venituri,inclusiv pentru Muzeul Marinei Române. Este opierdere ºi nu este prima datã când nu suntemîntrebaþi, ca instituþie, dacã o navã care urmeazãsã fie scoasã din serviciu poate fi salvatã ºirecuperatã sau mãcar unele pãrþi componente.În 1909, atunci când o serie de nave din Diviziade Mare ºi Divizia de Dunãre au fost tãiate,comandantul marinei a dat ordin ºi multe dinobiectele salvate atunci se regãsesc acum înMuzeul Marinei Române” ne-a declarat cãpitan-comandorul Marian Moºneagu, directorul MuzeuluiMarinei Române.

Lucrurile de mai sus privesc trecutulrecent al navei ºi chiar nu ne-am propus sãinvestigãm modul în care a fost transferatãnava. La sfârºitul lunii ianuarie am regãsitbãtrâna navã la Tulcea, în bazinul ªantieruluiNaval, în danã triplã cu moderne nave depasageri, la „iernatec” dupã cum ne-auprecizat actualii proprietari ai navei. Primeledetalii despre starea actualã a navei am doritsã le aflãm chiar de la edilul ºef al urbei de laDunãre, domnul Constantin Hogea: „Nava,care în prezent se numeºte „Republica”, esteo navã care are o anumitã încãrcãturã istoricã,este un adevãrat simbol al navigaþiei peDunãre. Primãria a investit, la nivelul anului2004, aproape cinci miliarde de lei vechi.Actualmente este într-un bazin de iarnã alªantierului Naval pentru a fi protejatã ºimenþinutã în condiþii de siguranþã maximã pânã

A fost pãstrat telegraful de pepuntea de comandã a navei


în primãvarã. Pentru sezonul de varã este unadin navele care prezintã un interes maxim atâtpentru tulceni, cât mai ales pentru turiºti. Înaceastã varã (2005, n.n.) am folosit-o atât cucaracter informaþional-istoric cât ºi ca o entitatede alimentaþie publicã. A funcþionat ca terasãºi vreau sã vã spun cã este unul din punctelede atracþie de pe falezã din timpul sezonuluiestival. Nava este funcþionalã numai cã datoritãconsumului mare de combustibil, pentru cãaºa a fost proiectatã, nu este rentabilã. Darturiºtii vin mai ales sã vadã ce reprezintã unpatent al unui mecanism din anii 1900,construit în Germania ºi Austria. Esteconservatã perfect, nu existã nici un fel deproblemã, ne asumãm rãspunderea, dacã vreþiemoþionalã ºi dorim, pe cât posibil, sã o þinemcât mai mult pe „linia de plutire” în aºa fel încâtea sã continue sã fie un punct de atracþie pentruturiºtii care vin în Tulcea.”

Chiar dacã, dupã cum am aflat, se pare cãare avizul Registrului Naval Român pânã în 2008(dar nu ºi pe cel al Agenþiei pentru protecþiamediului) avem serioase rezerve cã nava poatenaviga pe fluviu. Mai multe informaþii am obþinutde la domnul Nicolae Chichi, directorul generalla Transport Public S.A., societatea de transporta primãriei care gestioneazã nava. În cursulanului 2004 nava a fost în ºantier pentru reparaþiiºi modernizãri (amenajãri interioare, exterioare,verificãri la corpul navei) iar în anul 2005 afuncþionat, doar douã luni, ca unitate dealimentaþie publicã ºi cazare pe faleza din Tulcea:„Nava poate naviga ºi în momentul acestaîncercãm sã obþinem un acord de mediu ca sãputem naviga cu sistemul de propulsie al navei.Pentru sezonul cald i-am dat o nouã destinaþie,de terasã pe faleza Dunãrii ºi e un centru deatracþie pentru toþi vizitatorii având în vedere cãeste o navã veche de 123 de ani. Nava oferã unspaþiu generos ºi am organizat pe ea mai multeexpoziþii de picturã, de fotografie ºi chiar existãcâteva asociaþii „abonate” la acest spaþiu, lansãride carte, care s-au bucurat de succes. Repet,este foarte bine vizitatã nava, mai ales de ceiamatori de lucruri istorice, de nave cu propulsiespecialã având în vedere cã propulsia este peaburi. I-a atras în primul rând vechimea navei ºifaptul cã încã este menþinutã pe apã. Având învedere investiþiile pe care le-am fãcut ºipersonalul minim de siguranþã pe care trebuiesã-l menþinem pe navã ºi faptul cã numai douãluni am exploatat-o ca unitate de alimentaþiepublicã, nu ne putem pronunþa acum dacã navava aduce profit primãriei dar începutul estepromiþãtor.”

Trebuie sã precizãm cã nava oferã ºi spaþii decazare la bord. Toate cabinele au fost modernizateiar fosta cazarmã a echipajului de la pupa a fost

complet reconstruitã având ca destinaþie spaþiuexpoziþional. Cu toate acestea, nava arãta tristã.De vinã era poate amurgul acelei zile îngheþate deianuarie ºi gheaþa din jurul navei. Prin contrast, deun optimism debordant era „ºeful” echipajului desiguranþã, bãtrânul Gheorghe Avãdanei, cel care apreluat nava de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi deatunci nu s-a mai dezlipit de ea, un fel de „cãpitan”nedeclarat îndrãgostit de navã ºi de ceea cereprezintã ea: „Pentru mine este o mare satisfacþiefaptul cã mã pot ocupa de aceastã navã ºi cred cãîn urma mea va rãmâne ceva bun. Am sã contribuiatât cât pot la prelungirea vieþii acestei naveextraordinare.”

Primãria Tulcea susþine cã a investit sumeconsiderabile: dupã domnul primar suma este decinci miliarde de lei, dupã directorul serviciului detransport ar fi de trei miliarde. Probabil cã adevãrul

este undeva pe la mijloc. Oricum suma esteconsiderabilã (deºi pare micã dacã o comparãm cucea investitã pentru recondiþionarea altei naveistorice, pasagerul Tudor Vladimirescu de la Galaþi)ºi va trebui amortizatã într-un fel sau altul. Rãmânesã vedem cine va fi ipoteticul investitor sau partener,pentru cã despre o retrocedare gratuitã cãtre ForþeleNavale nici nu poate fi vorba. Dar pot apãrea alteforme de asociere, cel puþin teoretic. Cãpitan-comandorul Marian Moºneagu: „ªansele de arecupera nava încã mai existã, în ideea ca, lapropunerea noastrã sã obþinem de la MinisterulCulturii statutul de bun de tezaur ºi sã încercãm sãfacem o asociere între Muzeul Marinei Române ºiPrimãria din Tulcea. Am avut un prim contact,ocazional cu primarul din Tulcea care ºi-a arãtatdisponibilitatea, dar încã nu avem acceptul StatuluiMajor al Forþelor Navale de a demara aceastãiniþiativã.” Îi dorim succes chiar dacã noi credem cãºansele acestui demers sunt ca ºi inexistente, dacãne gândim doar la destinaþia „turisticã” a navei dinprezent.

„Acum, viitorul acestei nave este pus subsemnul întrebãrii ... Ea este prea scumpã pentru a fi

pãstratã drept navã de comandament, navele depasageri moderne (iahturile aproape prezidenþialeprecum „Mureºul” sau „Siretul”) fiind incomparabiledin orice punct de vedere, cu excepþia unuia singur:ele nu sunt vechi nave cu zbaturi! Un motoradevãrat cu aburi nu este ceva atât de uºor degãsit. Probabil cã în viitorul apropiat, nava vadeveni muzeu în Constanþa sau Brãila, sauFlotila de Dunãre o va pãstra, ca întotdeauna,cu sprijinul generos al unor entuziaºti ... Înprezent, deºi este în stare aproape perfectã, navaare o situaþie apeciatã, supravieþuind datoritã unormaiºtri ºi ofiþeri de marinã care îºi fac mai mult decâtdatoria, punând ºi ceva suflet. Aºa este mereu, uniiau dorit sã profite iar alþii sunt nevoiþi sã acopereslãbiciunile lor prin muncã, entuziasm ºi abnegaþie.”Am citat dintr-un articol scris de domnul CristianCrãciunoiu ºi publicat în revista „Modelism “ dinanul 1998. N-a fost sã fie...

Desigur, lucrurile pot fi privite ºi din alt punct devedere. Jumãtatea plinã a paharului estereprezentatã de faptul cã aceastã navã istoricã nua murit, nu a fost vândutã unui ºantier pentru a fitãiatã ºi vândutã la fier vechi, aºa cum probabil seva întâmpla cu bãtrânul Eugen Stihi. Ea continuãsã existe, cu majoritatea pieselor originale ºi poatefi vizitatã în continuare de orice turist, ghidat cucompetenþã de cãtre nea Gheorghe Avãdanei printoate compartimentele ciudatelor motoare, pe lângãtelegrafe anacronice, timone, roþi cu zbaturi, coºuriºi sirene, pistoane ºi roþi dinþate. Un adevãratghidaj dar care datoritã neputinþei noastre, a tuturorcelor din Forþele Navale, este fãcut azi de altcinevaºi nu de cãtre marinari. Pentru cei mai cârcotaºi,jumãtatea goalã a paharului se referã la faptul cãnava a devenit o terasã la malul Dunãrii, invadatãde clienþi de tot felul ºi cu punþile pline de frigidere ºicongelatoare cu sticle de bere puse la rece. Cualte cuvinte, o impietate, o pângãrire a unei bijuteriitehnice. Probabil, acesta e compromisul economieide piaþã, compromis din care cea mai ºifonatã ieseMarina Militarã. Nu vã rãmâne decât sã o vizitaþi lavarã, sã mai vedeþi o datã pistoanele ºi zbaturile,dupã care sã mâncaþi o saramurã de peºte ºi sãvã consolaþi cu gândul cã aceastã navã a fost,cândva, a Forþelor Navale Române.

Zbaturile din tribordul naveiVechea cazarmã a echipajului de la pupa,

transformatã în spaþiu expoziþionalSala maºini - Pistoanele navei

ºi sistemul de ungere prin picurare

Gheorghe Avãdanei, ºeful echipajului de siguranþã(stânga) ºi Nicolae Chichi, directorul societãþii

Transport public S.A. Tulcea

Aspect din sala maºini.


Cãlãtorul ce se aflã pe drumulde la Râmnicu Vâlcea spreDragãºani ºi care se încumetãsã se abatã preþ de zecekilometri la dreapta din oraºulBãbeni, va descoperi pe valeaOtãsãului un edificiu monahal alcãrui nume oglindeºte spiritulpoetic ºi sintetic al românului:Mãnãstirea dintr-un lemn.Surpriza nu va fi cu nimic maimicã sã recunoascã aici, departede Dunãre ºi de Marea cea Mare,elementele atât de caracteristicemarinei ºi aviaþiei: o ancorã, otimonã, un colac de salvare iaralãturi de acestea, o palã de elicede avion. Pe bolta porþii deintrare în curtea mãnãstirii,alãturi de icoanele MaiciiDomnului ºi Sfântului MareProoroc Ilie stã scris: „Celor cecãlãtoresc pe ape ºi în vãzduh,Domnului sã ne rugãm.”

Aceastã emoþionantã simbiozã aînceput cu aproape ºapte decenii înurmã, când, între anii 1938-1940,mãnãstirea a fost renovatã cu sprijinulMinisterului Aerului ºi Marinei, condusde generalul Paul Teodorescu,devenind în mod simbolic altar deînchinare pentru aviatori ºi marinari.

Nu este nevoie de multe cãutãri ºiinsistenþe pentru a afla „secretul”acestor locuri încãrcate de puritatespiritualã. Întreaga istorie se întinde pedurata a cinci secole, iar desprelegendele care marcheazã începuturileacestei mãnãstiri nimeni nu poate vorbimai bine, decât mãicuþele. O fac cuevlavie, o fac cu patos, iar vorbele lor,pline de simþire creºtinã umplu sufletelecelor care ascultã.

„Bisericuþa dintr-un lemn a fostconstruitã la începutul secolului al XVI-lea printr-o minune a Maicii Domnului– avea sã ne spunã sora Vasilica,„maica ghid”, cum ne-o recomandasestareþa – atunci când un pustnic carevieþuia în aceste locuri a avut ovedenie. În aceastã vedenie, MaicaDomnului i-a spus ca în cinstea icoaneipe care o va gãsi în scorbura unui

stejar secular, sã ridice o mãnãstire.Pustnicul a gãsit într-adevãr, o icoanãcu dimensiuni foarte mari, 1,50x1,20metri, a Maicii Domnului, consideratãastãzi unicã în þarã prin mãrime, iar încinstea acesteia a ridicat o bisericuþãdoar din lemnul acelui stejar, motivpentru care aceasta se ºi numeºteMãnãstirea dintr-un lemn, avânddrept hram Naºterea MaiciiDomnului.”

Cuvintele maicii ghid se sprijinã pevaloroase mãrturii scrise ale acelorvremi, pe cei ºase stejari seculari dedimensiuni impresionante, dar înspecial pe existenþa icoanei MaiciiDomnului, cel mai de preþ obiect istoricºi de artã al mãnãstirii. Nenumãraþiispecialiºti în artã bisericeascã au avut

Text ºi foto:Lt. col. ing. Leonard MOCANU

Navigator pe valurile spirituluiNavigator pe valurile spirituluiNavigator pe valurile spirituluiNavigator pe valurile spirituluiNavigator pe valurile spiritului

Altarul bisericii de piatrã

Maica Emanuela Oprea, stareþa mãnãstiriiIcoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului

Bisericuþa de lemn


pãreri uneori contradictorii cu privire lavechimea acestei sfinte icoane, dar toateacestea o plaseazã temporal undevadeparte în evul mediu. Locul undeaceastã icoanã a fost pictatã esteînvãluit de mister, la fel ca ºi modul încare a ajuns pe aceste meleaguri. Sevorbeºte despre Muntele Athos, despreBizanþ, sau Mãnãstirea Theotokos dinGrecia, se vorbeºte despre sârgul ºievlavia vreunui cãlugãr sau credincioscare, stabilindu-se în pãdurile seculareale acestor locuri, a ridicat primul dintreschiturile despre care vorbeºte acumlegenda. Acum în biserica de lemn,„biserica de sus”, cum îi spun mãicuþele,se oficiazã numai vara, în ocaziideosebite. Icoana fãcãtoare de minunieste pãstratã cu multã veneraþie înbiserica de piatrã. Cu o vechime deaproape cinci secole, construitã subdomnia lui Matei Basarab, biserica depiatrã adãposteºte, zi de zi, serviciulreligios, dupã toate canoanelemânãstireºti.

Celui ce trece pragul acestei sfinteaºezãri, i se oferã priveliºtea uneicomunitãþi pline de pioºenie, în care, avorbi cu voce tare devine un sacrilegiu.Totul îndeamnã la purificare spiritualã prinmeditaþie ºi rugãciune, iar dangãtulclopotului sau sunetul ritmat al toaceidominã fundalul sonor ºi dicteazãrânduielile de peste zi.

Aici, unde fiecare piatrã este o paginãde istorie, mãicuþele par decise sã rescrielegenda. Ele au introdus o icoanã de lemnîn scorbura unui stejar secular, unul dintrepuii celui din care s-a construit bisericuþa.ªi nu se ºtie cine, peste veacuri, cãlãuzitde spiritul divin, o va gãsi ºi va ridica harDomnului.

De 24 de ani stareþã a acestuiaºezãmânt, maica Emanuela Opreapãstreazã în memorie ultimele clipe aleunui om deosebit, generalul PaulTeodorescu. Alãturi de candela care ardeîn permanenþã la mormânt, în sufletulmaicii stareþe arde flacãra recunoºtinþeiveºnice pentru un om de o înaltã erudiþie,membru corespondent al AcademieRomâne, care i s-a stins în braþe, în 1981,la vîrsta de 93 de ani. Testamentul spiritualal generalului, Rugaþi-vã pentru aviatoriºi marinari, este ºi va fi îndeplinit cusfinþenie.

Maica stareþã are grijile ei, dar poartãcu demnitate ºi responsabilitate grijileîntregii aºezãri. E greu de crezut, darcuvântul birocraþie a trecut ºi pragulacestui sfânt lãcaº. La ultima renovare,cea din anii 2001-2003, banii nu au mai

fost suficienþi ºi pentru restaurareaCastelului Mãnãstirii, construcþie care sedegradeazã pe zi ce trece, iar fondurilenecesare stau ascunse sub maldãre dedosare, cereri ºi reveniri.

„Este greu, domnule reporter - sedestãinuie maica Emanuila - este greu,dar sunt învãþatã cu greutãþile ºi nu suntdispusã sã renunþ.” Privirea i selumineazã, iar glasul redevine catifelat:„Domnul este atotputernic, iar spiritulgeneralului Teodorescu ne este mereualãturi ºi ne cãlãuzeºte.”

Pe insula lor de spiritualitate,ghidându-se dupã cãrþi cu scrieri arhaice,mãicuþele îndeplinesc cu tenacitate,asemeni soldatului japonez, menireaacestui sfânt lãcaº înfrãþit cu marea ºicu vãzduhul prin harul ºi dragostea deDumnezeu a unui om cu suflet uriaº:„Vrem sã transmitem tuturor marinarilorºi aviatorilor României mesajul de mulþiani fericiþi pentru anul 2006, cu sãnãtatedeplinã, cu pace, cu bucurii ºi cubinecuvântãri de la Maica Domnului,patroana acestei mãnãstiri. Dupã dorinþageneralului Paul Teodorescu, fostulministru al Aviaþiei ºi Marinei, al cãruisuflet îl simþim viu printre noi ºi care neuneºte, suntem sufleteºte o familie, carene rugãm ºi sperãm sã ne mântuim.”

Pentru ele, oricine le trece pragul,este binevenit, este tratat cu dragoste ºirespect. An de an, tot mai mulþi marinaris-au oprit la Frânceºti, pentru cã odatãstârnitã de membrii Ligii Ofiþerilor dinMarina Militarã, vestea ºi povestea s-auextins cu iuþimea fulgerului. Legãturaspiritualã creatã acum 68 de ani seîntãreºte odatã cu trecerea timpului,capãtã valenþe noi. Un fapt, o coincidenþãfericitã dobândeºte în mintea mãicuþelorconotaþii divine. Cel mai elocventexemplu este perioada 1938-1940, cândpe de o parte la Frânceºti mãnãstireaera renovatã, iar la Hamburg, în docurileBlohm und Voss era construitã Navaªcoalã „Mircea”. Maica Emanuila a primitcu multã emoþie placheta ceramicãavând încrustatã pe ea simbolul MarineiRomâne, cãreia i-a gãsit imediat un locde suflet în cancelaria mãnãstirii.

Înainte de a ne despãrþi, maicastareþã ºi-a cãlcat pe suflet ºi a îndrãznitsã-ºi mãrturiseascã gândul ascuns: „Aºdori, domnule reporter, sã am putere dela Dumnezeu pentru a-i transmitedomnului preºedinte Traian Bãsescu,marinar ºi Domnia sa, cã îl aºteptãm sãonoreze cu prezenþa sfântul nostrulãcaº.”

Biserica de piatrã

Icoana de lemn introdusã în scorbura unui stejar,pentru a rescrie legenda manãstirii

Policandrul din interiorul bisericii de piatrã


MARINA ROMÂNÃ ÎN TIMP

În acest numãr de revistã am cãutat în arhivanoastrã pentru a vedea ce se întâmpla în ForþeleNavale în lunile ianuarie ºi februarie ºi modulcum erau redate evenimentele în paginilepublicaþiei noastre. Pentru mai multe detalii sepoate accesa ºi www.fortele-navele.ro.

Acum 10 ani (numãrul 37(1) 1996). Titlul „Anul 1995 –Bilanþ pozitiv în acþiunile departeneriat” grupa mai multearticole dedicate Parteneria-tului pentru Pace –„Distrugãtorul Mãrãºeºti –partener maritim euro-pean”, „Exerciþii tipPASSEX în Oceanul

Atlantic”. Aniversam un secol de istoriepentru Divizia de Mare (atunci structura carecontinua tradiþia se numea Flota Maritimã Militarã)ºi, mai ales, 70 de ani de la înfiinþarea ServiciuluiHidrografic Român dar continuam ºi „Periplul naveimilitare Midia în jurul Europei”.

Acum 5 ani (numãrul 75(1) 2001). Dosarul revistei eradedicat unei instituþii cu profilunic în Armata României ºianume Direcþia HidrograficãMaritimã care la momentulrespectiv împlinea 75 deani. Semnalam inaugu-rarea Muzeului AcademieiNavale „Mircea cel Bãtrân”,

existenþa Flotilei de Dunãre din cadrulForþelor Armate Maghiare, dar, ºi ecourile înregistratela sãrbãtorirea a 10 ani de la înfiinþarea revisteinoastre.

Acum 2 ani (numãrul 98(1) 2004). Revista debuta cuinterviul ºefului Statului Majoral Forþelor Navale,viceamiral dr. GheorgheMarin care îi îndemna pemarinarii militari „Sã fimexigenþi cu noi înºine ...”,N.S.Mircea pleca înprimul marº de instrucþie

transatlantic al mileniului, aveau loc„Trageri” ºi „retrageri” la Sf.Gheorghe ºi vã informamdespre ªcoala de Aplicaþie a Forþelor Navale. Maisemnalam dispariþia „Lupilor Deltei” de la Tulcea(Divizionul 94 Vedete Fluviale), KFOR era la Agigeaiar la rubrica Portret de navã, sub titlul „Navele numor niciodatã”, scriam despre remorcherul fluvial302. (B.D.)

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALRevista General de Marina (decembrie

2005). Din sumar: „ªi a fost în Cadiz” – unreportaj despre prima femeie ofiþer dinMarina Militarã a Spaniei care a ajunscomandant de navã (e vorba de nava depatrulare Laya) CENTRIXS – CombinedEnterprise Regional Information ExchangeSystem Traficul transatlantic pe relaþiaBrazilia-Africa Marea în filatelie:Operaþiunile de embargo din fostaIugoslavie.

All Hands (ianuarie 2006). În luna ianuarie a fiecãrui an (începânddin 1994) primul numãr al revistei, subintitulat „Owner’s andoperator’s manual” este un numãr special – considerat unul dintrecele mai populare „ghiduri” despre U.S.Navy. Una din explicaþiilepopularitãþii de care se bucurã fiecare ediþie anualã rezidã în faptulcã furnizeazã rãspunsuri la multe dintre cele mai frecvente întrebãriale marinarilor americani, de la nivelul soldelor la sistemele dearme, tipurile de nave din dotare ºi bazele navale. Iatã, pe scurt,ce puteþi gãsi în acest numãr special: comandamente U.S.Navy,bazele navale americane din întreaga lume, însemne de grad ºispecialitãþi, nave (cruciºãtoare, distrugãtoare, fregate, vânãtoarede mine, nave de patrulare, nave pentrulupta la litoral, auxiliare, cãutare ºi salvare,submarine, portavioane, etc) cu listacompletã a celor în serviciu sau construcþie,cuantumul soldelor, medalii ºi insigne,grade, aviaþie ambarcatã ºi la sol, misiunispeciale, armament ºi multe altele. Unadevãrat compendiu în miniaturã despreU.S.Navy. (B.D.)

Clubul Amiralilor a hotãrât instituirea premiului„Viceamiral ing. Grigore Marteº”, care va fi acordat anualcelor mai valoroase lucrãri publicate în domeniile: Artãmilitarã navalã, tehnicã ºi sisteme de armament navalprecum ºi istorie navalã. Premiile vor fi înmânate în lunaianuarie a fiecãrui an, pentru anul precedent. De asemenea,joi 2 februarie, Clubul Amiralilor a decernat premiul „Ofiþerulanului 2005”, comandorului Sorin Learschi, comandantulfregatei Regele Ferdinand.


NAUTIC|NAUTIC|NAUTIC|NAUTIC|NAUTIC|(Careu tematic 100%)

m@rin@m@rin@m@rin@m@rin@m@rin@onlineonlineonlineonlineonline

Începând de miercuri, 15 februarie,site-ul Forþelor Navale se prezintãvizitatorilor într-o nouã formã. „Echipa web”a Centrul de Informaticã, Simulare ºiEvaluare, formatã din personal contractualGabi Ferendino ºi Rica Bercea coordonatede „bagheta magicã” a cãpitanului OvidiuIsac, administratorul site-ului, a cãutat sãtranspunã într-o formã cât mai atractivã ºidirectã, modul în care compartimentul

Haine noi pentruHaine noi pentruHaine noi pentruHaine noi pentruHaine noi pentruwwwwwwwwwwwwwww.fortele.fortele.fortele.fortele.fortele-navale.ro-navale.ro-navale.ro-navale.ro-navale.ro

relaþii publice al Statului Major al ForþelorNavale furnizeazã cãtre public noutãþidespre activitãþile, misiunile ºi exerciþiiledesfãºurate în marina militarã. Rezultatulmuncii, o nouã paginã web, care îºipropune sã ofere celor interesaþi datedespre structura actualã a Forþelor Navale,navele ºi tehnica din dotare, misiunile ºiexerciþiile acestora precum ºi alte datedespre istoria marinei, tradiþiile acesteiarme precum ºi perspectivele unei cariereîn marina militarã. În site sunt disponibile,

de asemenea, produseleGrupului Mass-Media alForþelor Navale, informaþiidespre organizaþii non-guvernamentale a cãroractivitate este legatã demarinã ºi instituþii de culturãcare activeazã în ForþeleNavale.

Noutatea absolutã a noiiforme a site-ului ForþelorNavale este reprezentatã deinserarea protocolului RSS(de la acronimul Rich SiteSummary sau Really Simple

Cãpitan ing. Florin POPOACÃ Syndication) care este o nouã modalitatede browsing, în care noutãþile de pe site-urile dinamice ajung la cititor fãrã ca acestasã acceseze direct site-urile sursã. Practicacesta este anunþat la fiecare up-date depe site-urile preferate (care au feed-uriRSS). RSS permite vizualizarea titlurilorultimelor ºtiri, sub forma de link-uri avândºi posibilitatea de a accesa direct, prinacestea articolele dorite, utilizatorul fiindscutit de timpul consumat pentru accesareaindividualã a fiecãrui site ºi încãrcareacontextului grafic al ºtirilor.

Pentru cã informaþiile din „zonele fierbinþi” încare personalul militar ºi civil din Forþele Navaleîºi desfãºoarã activitatea ajung la cei care seocupã de gestionarea site-ului uneori dupãterminarea programului, vreau sã mulþumesc„echipei web” pentru promptitudinea cu care arãspuns tuturor solicitãrilor.

Desigur, forma actualã a site-ului poatefi îmbunãtãþitã ºi de aceea, tuturor celor caredoresc sã transmitã propuneri de optimizarea accesului la informaþii dar ºi a conþinutuluisite-ului le-au fost puse la dispoziþieurmãtoarele adrese: [email protected] ºi [email protected].

Orizontal: 1) Se scufundã în valuri. 2) Poet sârb din România, autorul lucrãrii „Adormiþi-mã, valuri” (Vladimir) – Magaziile navei. 3)Sporadic – Þãrm, mal. 4) ªmecherii din pilotinã! – Comandã. 5) Cãrãruie prin Marea Galbenã (sing.) – Plasã de pescuit – Unde

(reg.). 6) Piatrã vânãtã – Bãuturã reconfortantã. 7) Cutie la copastie! –Maritimã. 8) MÃRI peste MÃRI – Tec! 9) Aneta Enãºescu – Pãrþi ale mãriisau oceanului ce înainteazã în uscat. 10) Fata de la ... Constanþa – Rametãiate de la început! 11) În antichitate foloseau „focul grecesc” contrainamicilor (fenecienilor) la Marea Egee – Insulã de corali.

Vertical: 1) Cerceteazã în mare (fem.). 2) Muiat în mijloc! – Propulsareanavei. 3) Poet de pe meleaguri moldovene care încheie volumul „Corabiasubpãmânteanã” cu capitolul având titlul „Valuri ºi ceþuri” (Ion) – În camere... la adâncime! 4) Metru cub – Furtunã pe mare ce ridicã valuri mari. 5)De vânt – Înnegresc cerul la orizontul mãrii, pe furtunã. 6) La cervide! –Vine de la Cornelia. 7) Zglãvoacã – Indicatorul navelor spre þãrm. 8) Fiullui Dedal ce s-a ridicat spre mare cu aripi de cearã ºi s-a prãbuºit înMarea Egee, topindui-se aripile – Micã insulã în Oceanul Pacific. 9) Parãde lemn cu plumb, fixatã la capãtul unei frânghii subþiri, ce se aruncã lamal pentru a se lega ºi a se trage parâmele de acostare – Crustaceumarin. 10) În milã! – Cote ale valurilor (unele ajung la 12 - 15m). 11) Uºor,comod ca navigaþie pe mare, fãrã valuri – Indicator la bord – La chefal!

Dicþionar: TED, UNE, DAIA, RVI, OVAU.Ion BRINDEA

Rezolvarea careului din numãrul trecut, GOLFURI ÎN EUROPA:Orizontal: 1) BRISTOL - KAA. 2) OMEGA – ATASE. 3) TAR – ROC - RPR. 4)IRAM – DAIA. 5) IF – ANAPA - RJ. 6) CLO – TRIERA. 7) OSLO – ES - TF. 8)RT – ST - OOA 9) IAURT – RURAL. 10) GRIN – VIDARI 11) AICEA – SENEI.

Vertical: 1) BOTNIC - RIGA. 2) RMA – FLOTÃRI. 3) IERI – OS - UIC 4) SG – RA - LYRNE. 5) TARANTO. 6) OMAR. 7) LAC – PIETRIS.8) DAES – UDE. 9) KARA – ORAN. 10) ASPIRATOARE. 11) AERAJ – FALII.

Ochiul Flotei

26 ianuarie 2006, faleza Cazinoului.Imagine ineditã la malul mãrii –valuri ºi gheaþã.

January 26th, 2006, the Constanta Casinosea front. An unique landscape:waves and ice.

Foto: Bogdan DINU

9 februarie 2006,Fregata Regina Maria. „În cârlig”. Armamentul bãrcii RHIB, surprins pe

timpul manevrei de ridicare la bord. MmIEugen Frangeti (dreapta), ºi caporalii Ionel

Burcea ºi Cornel Zãrnescu(în plan secund).

February 9th, 2006, Regina Maria frigate. TheRHIB’s crew (Senior Petty Officer EugenFrangeti and corporals Ionel Burcea and

Cornel Zarnescu) in the tackle hook.

Foto: Bogdan DINU

13 februarie 2006, fregata Regina Maria,puntea etalon.Montarea antenei de recepþie a datelor furnizatede avionul P3C Orion de cãtre PO3 NathanCurtis (stânga), PO1 Luis Banchs ºiMmI Marius Vãcãreanu.

February 13th, 2006, Regina Maria frigate, upperdeck. PO3 Nathan Curtis (left) and PO1 LuisBanchs (both US Navy), aided by Chief PettyOfficer Marius Vacareanu (Romanian Navy)assembling an aerial antenna to receive datesfrom P3C Orion aircraft.

Foto: Bogdan DINU

anul xvii - nr.1 (110) 2006

Documents