f

A n u l V I I . A r a d , D u m i n e c ă в / 1 8 Г г і и и а г і е І Ѳ О З Nr. 3 REDACŢIA

r»d, Deik Perenoi-ntcca nr. 20.

ABONAMENTUL Pentru Auetro-Üngaria: e m a n . . . 20 oor. i 1 , ш . . • 10 . ѳ i/4 an . . . 5 , e 1 lună . . . 2 , rll de Duminecii pe an

4 coroane. şWtru România şi străina-I täte pe an 40 franci. â<uiui«frtr>t* ПН •»»• «u і̂иііаеа.

TRIBUNA POPORULUI ADMINISTRAŢIA

Ar»d, Daák Ѵвгы.сг ute»» nr. Ï0

INSERŢIUNILE : de un şir garmond : prima dată 14 banï; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b

de flecare pubiicaţiuno.

Atât abonamentul*.*, rât ţi inecrţiunile sunt a ee plăti

înatate in Arad.

Telefon pentrn oraş şl comitat 50*

ѲсГІіОГІ ПІІІГ.Ч, síi- un "O ;г!шис

Deprinderi otrăvitoare, între darurile de anul nou am

primit o cărticică, E tipărită la Bu­cureşti în Stabilimentul grafic Albert Baer, Str. Numa-Pompiliu 7 — 9, anul [19О3. Albert Baer şi Numa-Pompil iu. Interesant. Broşura are învëlitoare în coloarea macului. Titlul : » O pagină din vieaţa lin Arsenie Vlaicu*:. Şi cine scrie broşurică aceasta? >Un amic al moralei publice".

Se va mira cinstitul lector, că dau însemnătate aşa de mare acesteî cărticele, încât îmi iau timp să scriu un prim articol asupra el. A m însă motivele mele şi sunt convins, că mai la urmă cetitorul va aproba proce­dura mea.

Am stat doisprezece ani profesor la gimnasiul roman din Braşov. Ca­tedra a fost bucuria vieţii mele şi în- j tărirea sufletului. 'Mi-am mistuit însă j nervii luptând doisprezece ani de zile împotriva domnului Arsenie Vlaicu. Nu în contra persoanei lui, ci în con­tra credinţelor sale, de care se con­duce în afacerile publice.

Eram şi sunt de părere, că mă­reţele inslituţiunl culturale din Braşov sunt ale tuturor Românilor. Că Bra­şovul trebue să fie Athena Românilor din Ardeal şi Ţeara-Ungurească. Că biserica Sfântului Nicolae trebue să închine averea sa colosală culturii ro­mâneşti. Că falanga profesorilor din Braşov trebue recrutata din floarea ti-nerimeî romane. Că Braşovenii tre­bue să aducă acolo tot ce se distinge prin ştiinţă, hărnicie, caracter şi omenie.

Arsenie Vlaicu era şi este însă de părere, că averea colosală a bisericel Sfântuluï-Nicolae e a Trocarilor. Că gimnasiul şi şcoala de comerciu şi şcoala reală română din Braşov sunt toate ale Trocarilor. Că Sfântul-Ni-colae nu poate da stipendii, decât nu­mai fiilor de Trocarî. Că odată în­treg corpul didactic delà acele scoale trebue să fie compus numai din Tro­carî. Că pentru Trocarî e mai de mare folos o fabrică de spirt decât un liceu.

Principiile noastre erau aşadară diametral apuse. Am luptat luptă fă­ţişă, dar' grea afară din cale. Fireşte, omul este mal accesibil pentru binele sëu personal, decât pentru binele obştesc. Şi este lucru foarte ane­voios a convinge o anumită colectivi­tate de oameni despre adevërul, că binele lor bine priceput se cuprinde în binele obştesc.

Arseniu Vlaicu e adevèratul condu-cëtor al Trocarilor. Trocaril îl iubesc, pentru-că el alimentează egoismul lor exclusiv local în paguba intereselor mart naţionale. Uşor te faci iubit po ­porului, când te închini patimelor lui. E mal greu a înălţa mulţimea şi a o decide la fapte pentru binele tuturor. Aşa a făcut în Braşov Ioan P o p a z u ; şi pentru aceea a câştigat el iubirea neamului întreg. Arseniu Vlaicu se mul­ţumeşte însă cu dragostea trocărească.

Puţini sprigineau lupta mea în Braşov. Oamenii sunt oameni. E greu să te strici cu puternicii zilei. Ce să-ţi baţi capul cu treaba obştească. Pentru luptătorul public calea e semenată cu

spini. Mal bine e să stal la o parte şi să rîzî de amarul altora. Şi Arseniu Vlaicu a învins. Profesorii Ghiţă Pop şi G. Bogdan Duică au plecat în Ro­mânia, Dr. Valerie Branişte a luat lumea 'n cap, Virgil Oniţiu s'a făcut amic şi fin Vlaiculul, a devenit director gimnasial şi eu cu boală în oase a tre­buit, să părăsesc Braşovul.

Acum însă >un amic al moralei publice« a crezut, că-'mî face o mare plăcere trimiţendu-'mî »Ü pagină din vieata lui Arsenie Vlaicu«.

Un fapt revoltător. Din actele unul proces privat vrea să scoată dovada, că Arsenie Vlaicu a jurat strîmb. Să se care aşadară din frun­tea şcoalel de comerciu, din Eforia Şcolară, din comitetul parochial, din sinodul eparchial. Şi cine cere toate acestea ? » Un amic al moralei publice «. Şi cum le cere ? Intr'o broşură tipă­rită la Bucureşti.

Stau uimit. Vëd înmulţindu-se măglaşiî si raÈ înspăiment. Dar' pen­tru Dumnezeu, pëcatul jurămentulul strîmb e cea mal mare infamie, ce o poate săvîrşi un creştin şi un bărbat cu mintea întreagă. Că ia numele lui Dumnezeu în deşert. Că prin aju-to ul crucel vrea să facă adevër din minciună. Şi crima aceasta o urmă­reşte procurorul din oficiu.

Unde era » amicul moralei pu­blice«, când eu luptam în contra prirv* cipiilor lui Arsenie Vlaicu? De ce nu face el arëtare cu iscălitura sa la tri­bunal în contra lut Arsenie Vlaicu, dacă acesta a jurat strîmb? Că atunci n a r e , decât să producă sentinţa osân-ditoare la temniţă şi corpul românesc va fi scăpat de >cangrenă*, de care » amicul moralei publice« vrea să scape mulţimea instituţiunilor româ­neşti, la cari Arsenie Vlaicu e părtaş de frunte.

Dar' amicul moralei publice nu face lucrul acesta, căci atunci ar tre­bui să respundă pentru faptele sale. Ci » amicul moralei publice« se as­cunde sub învèlitoarea şi coloarea ma­cului şi prin atelierele tipografice din mahalaua Bucureştilor şi de acolo aruncă între noi săgeţile lui pecătoase, ca să ne învenineze vieaţa noastră pu­blică. Că nu este el amicul moralei publice, ci amicul diavolului este.

Amicul moralei publice stă cu fruntea ridicată în faţa contrarilor, cri-tisează, luptă, munceşte, scrie, vorbe­şte, dar' totdeauna aşa, ca toţi să-'l cunoască. Cânele turbat numai te muşcă; fără să latre, chiar şi la po­poarele cele mal sëlbatice atacul dos­nic e semn de spurcăciune a sufletului,

Aici, în părţile acestea, vrem să mântuim biserica strămoşilor noştri. Contrarii asmuţă şi plătesc pe nişte ne­

fericiţi catilinarî, cari în lumea aceasta nu mal au nimic de perdut şi aceştia se caboară în lupanare şi din casele Щ prostituţie scot gunoiul, să ne mân­jească. La adresa fruntaşilor noştri, cari au încărunţit în luptă pentru bi­serică şi neam, se tipăresc cele mal mari infamii şi presa noastră întreagă nu află un singur curentei să înfiereze acest procedeu.

Un Dr. Nicolae Oncu, cinstea în­trupată, bărbatul, care a înfiinţat > Vic­toria« din Arad, care a ridicat în Arad falnica >Casă naţională», care nu cu­noaşte altă bucurie a vieţii, decât să asude muncind din greu pentru binele neamului romanesc, este tîrît în no­roiul unor calomnii ne mal pomenite. Şi »Gazeta Transilvaniei* delà Braşov, »Tribuna« din Sibiiu, «Drapelul* din Lugoj, «Unirea* din Blaj et tutti quanti, ziare pretinse româneşti, cari toate foarte bine cunosc pe acest bărbat cu mintea mare şi sufletul de aur, nu află un singur cuvenţel pentru a stig­matisa infamia aceasta.

Astfel briganţiî, bine înţeles, prind curaj. El cred. că opinia publică ro­mânească e cu el. Căci »Gazeta Tran­silvaniel« şi »Tribuna« şi » Drapelul* şi «Unirea* sunt toate cu el. Cel puţin qui tăcut, consentir e videtur.

Şi pentru-că îmi dau silinţă să muncesc şi eu alături cu un Dr. Ni­colae Oncu, Vasilie Mangra şi ceilalţi, m i s e atacă în chipul cel mal infam sanctuarul meu familiar. Şi cu toată publicistica noastră, azi tocmai în urma procedurii acestei publicistice, atmos­fera vieţii noastre publice e atât de infectată, încât infamia ajunge din Timişoara la Braşov şi află crezëmént. Pe de-asupra apoi un trocar më în­veseleşte cu o corespondenţă deschisă. O public textual : » Cetind Nr. 99 din »Controla«, mi-am adus aminte de ar­ticolul Arta din '»Tribuna Poporului* şi te întreb acum cine este porc şi troacă? Un trocar*.

Pentru-că noi nu admitem direc­ţiunea politică a ziarelor »Gazeta Tran­silvaniei, »Tribuna«, »Drapelul« şi » Unirea» din Blaj, ziarele acestea nu-şî pot în destul ascunde bucuria, când nişte veritabili hoţi de pădure cu ar­mele josnice ale calomniei se năpu­stesc asupra noastră. Pentru-că noi am criticat ţinuta politică a fiiertatulul Dr Ioan Raţiu în anii din urmă, pen-tru-aceea canonicul Dr. Augustin Bunea, pe care de altfel îl stimăm şi iubim, se crede îndreptăţit, ca în faţa mor-

D e un timp încoace moravurile I tului să arunce săgeţile lui veninoase

vehement ori cel puţin printre şire să lăsăm a se vedea bucuria noastră, după chipul procedurii confraţilor din Braşov, Sibiiu, Blaj şi Lugoj.

Dar noi nu v o m urma nici în această direcţiune pe acel confraţi. Ni-e ruşine de acest soiu de luptă şi înfierăm cu pecetea ruşinel pe mi­şelul atentator, care din întunerec se arunca asupra unul bărbat care ocupă loc distins in mijlocul nostru. Ne ri­dicăm cuventul în contra acestui in­fernal procedeu.

Cine-I bărbat, combată pe faţă, cu dovedi şi argumente. Argumentelor le v o m pune în faţă argumente, infamiile ne află însă fără arme.

Români, aruncaţi din mijlocul vostru pe calomniatorii infami, căci aceştia sunt otrava vieţii voastre.

Noi v o m lupta mal departe în contra principiilor profesate în trebile obştel de Arsenie Vlaicu, dar » amicul moralei publice» şi tovarăşii lui să piară dintre noi.

Mi-e scârbă de el.

Vasilie Gohlis.

Bănify contra Uli Széli. In numírul delà 16 Ianuarie al ţiarului „Pesti Hírlapi baronul Bánfly a scris un vehement articol în contra lui Sţell. Prilej i-a dat faptul că în proiectul de lege prh'itor la emigrări, s'a hotărî t — unde a fost vorba de pasepoarle — ca pasepoarte pentru cetăţenii de pe teri­toriul (Croaţiei şi Slavoniei să se facă în limba croată şi franceză. Oposiţia luptase grozav: luase curentul Ugron, Rakovs\ky, Rdtkay etc., ca pasepoartele acestea să fie făcute un­gureşte sau cel puţin şi ungureşte!

Báiiffy se declară pentru părerea opo-siţiei şi combate stiaşnic pe S\élt, pentru-că a umilit ideia naţională şi a lovit în unitatea de stat naţional maghiar. Zice că dacă era el, — adică Bánjfy — jprim-ministru, mal bine demisiona, dar nu îngăduia aşa ruşine.

noastre publice au luat calea selbătă-ciril. Insinuaţiunile cele mal murdare se adresează contrarilor de principii.

Si lucrul cel mal trist este, că tocmai organele noastre de publici­tate poartă în prima linie vina pen­tru aceasta.

E ceva grozav. N o i spre pildă, profesăm ideea ac­

tivităţii parlamentare. Şi organul, care pretinde a fi socotit cel mal serios, »Gazeta Transilvaniel«, în loc să ne combată cu argumente, ne aruncă în faţă calumnia, că prin profesarea prin­cipiilor noastre venăm interese egoiste.

în trupurile noastre, cu toate că noi cu toată sinceritatea sufletului nostru închinasem steagul înaintea marelui decedat.

Dar, fraţilor, nu băgaţi de seamă, că asta-I disoluţia vieţii noastre româ­neşti? Nu vedeţi voi ghiarele diavolii-luluî, între noi, când aţi ajuns să lău­daţi pe Beles János şi să ponegriţi pe Dr. Nicolae Oncu?

Eată, acum în chipul cel mal mi-şelesc este năpustit un contrar al nostru. Dacă am urma calea bătută de nefericitele noastre ziare, ar trebui să ne bucurăm, să retipărim atacul

Curentul activist. Marele cetăţean si democrat al

României C. .A. Rosseti zisese cu un prilej : Să şti că dacă te laudă adver­sarii al făcut o greşeală; ear când se năpustesc asupra ta, să nu te opreşti locului ci să mergi înainte, că eşti pe calea cea bună ! . ..

E destul să cetim ce scriu ziarele maghiare fără osebire de culoare po­litică, despre articolul nostru apărut în numërul de Crăciun, spre a ne con­vinge, că realisarea ideilor cuprinse în acest articol ar fi o colosală lovitură pentru politica şovinistă.

Strigă îndeosebi > Független Ma­gyarország*, » Egyetértést şi » Magyar S\ó*, organele depositarilor şovinis­mului maghiar.

Furia lor este cu atât mai mare, cu cât se conving, că » Tribuna Po­porului* nu stă singură cu ideile sale, ci confraţii delà » Libertatea* din Oră-ştie chiar în numërul de Crăciun, prin peana dlul Dr. Aurel Vlad, s'au de­clarat şi el pentru necesitatea urgentă de a se porni odată lupta în vederea intrării în Dietă a Românilor.

Se înţelege, că şi de astă-dată presa maghiară încarcă totul în cârca lui Mangra. Şi noi şi fraţii delà Oră-stie, aşa scriu Ungurii, suntem puşi la

* . . .T.

5/18 Ianuarie 1903 Nr. 3

cale de vicarul Mangra, care-'ï supërat talï orï oposantï de comandă, ci să fie pe guvern şi Unguri pentru-că n a ajuns episcop şi vrea acum să iacă greutăţi guvernului şi partidelor poli­tice maghiare.

Adevărul este însa că: 1 . noi încă delà întemeiarea ace­

stui ziar am pledat pentru activitate; dovadă articolele scrise îndată după întemeierea > Tribunei Poporului* ;

2. dacă amicii noştri n'au can­didat la trecutele alegeri, a fost nu pentru-căîmpărtăşeam ideile pasiviştilor, ci după-cum a scris şi Dr. Vlad în > Libertatea*, pentru-că pe d'oparte ţineam să nu stricăm solidaritatea şi spe­ram că încetul cu încetul se vor con­vinge şi pasiviştiî că politica lor nu mal face o ceapă degerată; ear pe de altă parte şi mai presus de toate ţi­neam ca să intrăm în lupta parlamen­tară temeinic organisât! û pregătiţi ;

3. luptele bisericeşti, fără îndoială, au influenţat şi ele asupra decisiunel noastre de a urgenta politica activistă: ne-am convins adică tocmai din inci­dentul frământărilor bisericeşti că dacă voim să mântuim biserica si asezămin-lele noastre culturale, trebue să ne în­tărim şi în sus, să avem oameni cari să lumineze sincer pe cel din guvern şi la caşuri date, să şi lupte cu băr­băţie; altfel ajung tot la mal multă influinţă renegaţii mizerabili, cari pen­tru un post de notar public ori alt os de ros ce li-s'ar arunca, sunt gata să vendă şi pe tata lor, după-ce de neam si biserică si-au bătut joc ca nişte ne-mernie! ;

4. incidentul neîntăririî lui Mangra a putut să deschidă, în privinţa asta, mintea şi a celor mal indolenţi.

N'a trebuit deci ca Mangra să ne îndemne şi cu atât mal puţin poate fi vorba de rësbunare personală, ci ştim noi să tragem conclusiî din toate întemplările şi în caşul amintit nu vorba de persoană, ci de instituţiuni, asupra cărora adversarii naturali au dat asalt îndemnat! de ticăloşia fiilor perduţl al neamului şi bisericii.

Se înşeală deci presa maghiară când crede si mal ales insinua că nou curent este aşa, incidental, isvorit din motive personale ori de interese în­guste de grupare. Nu, ci suntem con vins! adânc, că numai pe calea aceasta putem reda neamului nostru încrederea ce trebue să o aibă în căpeteniile sale şi vigoarea care numai în luptă poate da roade, ear nu în moleşitoare pasivi täte. Şi nu-'î vorba nici de ceea-ce s'ar puté numi acţiune de a sîcăi guvernu ori partidele maghiare. Respectăm mult mal tare autoritatea de care trebue să se bucure şefii noştri chiar si îna intea adversarilor, decât să ne gândim la simple demonstraţiunî, ci contem plăm o acţiune demnă cu scopul nu simplu de a-I hârşi pe Unguri, ci de a-î aduce la rezon pe cei-ce vor să înţeleagă şi de a sili la respect pe cel cari cred eă-'sî pot bate joc de neamu românesc.

Că guvernului îl va displăcea lupta aceasta, că partidelor politice şi mal puţin le poate veni la socoteală ?

Asta pe noi nu ne poate influenţa Noi - :nu ne putem gândi la cele ce le plac ;ötí displac domnilor mart din Bu dapeèkf, m a î a l e s când îl v e d e m că lor le place şi le vine la socoteală numai dacă ne-am încăera între noi ort am fi solidari a nu face nimic Pentru noi singurul lucru dătător de tön sunt interesele nationale, cari cer

1 . să ne afirmăm ca un neam de vieată ;

2. cercurile electorale române s nu mal fie simple ficţiuni constituţio nale, ci isvor de tărie naţională; ele să nu lifereze mamelucl guvernamen

puse în putinţa de a-'şî alege repré­sentant! cari simt şi cugetă româneşte şi h a u altă dorinţă decât să lupte pen­tru drepturile ce le avem înscrise în lege...

Orî-ce-ar mal scrie dec! ziarele maghiare, pe no! n'au să ne intimi­deze, ci tocmaî insultele lor ne sunt

probă că am apucat pe calea cea bună.

Russu Sirianu.

Episcopul Meţianu — contra Mitropolitului Meţiami.

— Bëspuns „Telegrafului Român" —

In anul 1875 a apărut In Sibiiu broşura sub titlul : „ Cele doue congrese

naţionale bisericeşti electorale din 1873 şi 1874", de mai mulţi deputaţi congre-sualî, în care se critică cu asprime pro-cederea majorităţii congresului la alegerea de Mitropolit a lui Procopiu Ivacîcoviciu, n 1873, a Iu! Ioan Popasu, şi după ne-ntărirea acestuia, alegerea de Mitropolit a lui Mirou Roman în 1874, fácénd cele mai grave desvăliri asupra protopopului oan Mbţianu din Zerneştî, care, după-ce, )rin intrigi şi têrguelï cu Babeş, se alese episcop la Arad în 1875, puse la cale n 1880 publicarea unu! rëspuns la bro­

şura despre cele doue congrese sub titlul : „Anticritica" broşureî anonime publicate asupra celor doue congrese naţionale bi sericeştl din 1873 şi 1874.

Anticritica aceasta inspirată de epi­scopul Aradului Ioan Meţian şi tipărită cu spesele lui în tipografia lui W. Krafft în Sibiiu, era scrisă de George Bariţiu, după-cum singur Meţianu a recunoscut Înaintea autorului acestor ronduri. Scopul broşurei anticritice era de o parte a mic şora valoarea mora'ă a marelui Andre'! pentru a ridica mărimea necunoscută aiul Meţianu, ear de altă parte : apărarea vo tului majorităţii congresului la alegerea de mitropolit şi a majorităţii sinodului eparchial din Arad la alegerea lui Ioan Meţianu de episcop, faţă cu acusaţiunile şi critica deputaţilor congresuali rOmaşi în minoritate cu archimandritul Nicola« Popea.

Astăzi mitropolitul Ioan Meţianu s'a pus în conflict cu sine Insuş, dăscălind şi ameninţând majoritatea sinodului pentru-că

, ales de episcop pe candidatul mi norităţii, pe fiul sëu cel iubit, Augustin Hamsea.

Eată cum combate Meţian delà 1880 această pretenţiune anti-constituţională 1 Mitropolitului Meţianu delà 1902, în bro şura „Anticritică":

„După moartea fericitului Mitropolit Andrei Baron de Şaguna urmă fireşte, ca credincioşii bisericeï române gr,-or., cler şi popor din toată provincia mitropolitană, să caute prin prejur după candidaţi demn de misiunea sacră şi sublimă, la care era să fie chemat unul dintre dînşii.

„Des; égare a unei probleme precum e aceasta, totdeauna este împreunată cu mari dificultăţi, nu numai c&nd un corp auto nom are candidaţi puţini demni de lua în combinaţiune, ci şi pe unde iî are în abundanţă, încă şi In acel cas, foarte rar în vieaţa omenească, cftnd nici candidaţii, nici alegatorii nu sunt vorbiţi şi condus' de nici o patimă egoistică, de nici un interes de familie sau de castă. Chiar în caşul din urmă se întemplă foarte des, că alegëtorii nu se pot decide pentru nici unul dintre candidat! căci une-orî li-se par câte trei şi patru înşî cualificaţi in aceeaşi mesura ; alte-ori toţi ar fi buni, dacă nu ar afla în fie~care din el câte an defect sau altul. Pe cine să aleagă, căci deocamdată numai o patri archie, s'au mitropolie ori episcopie este vë duvită? Am vëzut alegëtorï, carii iubiau şi veneran în sufletul lor pe câte doi şi trei candidaţi, dar nu erau în stare să se de­cidă pentru anul. Bată pentru-ce b i s e ­

r i c a î n v a ţ ă a t â t d e f r u m o s , că l e g e r e a a r c h i e r e i l o r t r e b u e sá fie i c t a t ă d e S p i r i t u l s f ân t . Ma lcon-e n ţ i î ş i o r i c a r e a l ţ i a l egë to r ï a r li la tor i s ă r e s p e c t e z e a c e a s t ă î n v ë -ă t u r ă a b i se r i ce ï , d a c ă ţ i n l a b i ­

se r i că , e a r ă dacă cu ui va n u ţ i n l a n v e ţ â t u r i l e b i se r i ce ï , a t u n c i n ' a u i t l u l a d r e p t u r i b i s e r i c e ş t i ; şi nid

uite pe celalplt motor ce domină în actele electorale : pasiuni, simpatii şi anti­patii, calcule şi combinaţiuni omeneşti.

„Partida archimandrituluî... nu voia să ştie de luminarea Spiiitului Sfânt, ci pretindea să se facă agitaţiune electorala, numai in favoarea candidatului propriu, eară gitaţiunile contrare le condamna in ter­

mi nil cei mai brutali, de cari au apărat de nenumerate ori, mai vîrtos în „Telegraful taman*.

„A zice că avem autonomiei biseri­cească, şi încă constituţională, a ne bucura de un drept electoral larg în tote afacerile noastre bisericeşti, in acelaşi timp însă a pretinde într'un resuflet, ca să nu să dea voie alegătorilor, sâ aleagă dintre mai mulţi candidaţi la demnităţi bisericeşti,^ este cea mai flagranta contrazicere, e s t e o v i r e a p e f a ţ ă a l i b e r t ă ţ i i c o n s t i ­tu ţ iona le . „Voi societate autonomă, aveţi

droptul de alegere ; noi însă pretindem ca să alegeţi numai pe acela pe care voim noi să vi-'l impunem de domn, ori despot". Aşa Înţelege minoritatea congresului din 1873/4 libertatea electorală. Dar cine nu vede, că a c e a s t a n u e l i b e r t a t e , c i e s t e u n j o c p e m â n a u n u i a b s o ­l u t i s m Sf run ta t , un absolutism însă, în care nu aflăm nimic original, căci acest mod de a organisa şi guverna 11 întimpi-năm peste tot pe unde înfloreşte p s e u d o -c o n s t i t u ţ i o n a l i s m u l , s a u c o n s t i t u -ţ i u n e a m i n c i u n ă .

„Cu toate acestea noi, Înţelegem şi acest mod de agitaţiune, acelea stratageme electorali usitate în lumea laică, nu-'l înţe legem însă în afaceri bisericeşti, !n &fera religioasă şi morala; eară dacă totuşi el s'ar încuiba şi aici, atunci el este cea mai tristă simptomă a r e a c ţ i u n e î despo t i ce , şi a decaden ţe i . . . (pag. 6 7 8).

„întrebăm însă, care din cele 7 concilii ecumenice a învestit vre-odată pe episcop], exarchi ori patriarchî cu potestate аЬзо Iută în biserica orientală? Nici unui. A Intona neîncetat natura democratică şi con stituţională a biserica. creştine ortodoxe, şi totodată a presupune, că există arcliierti domni absoluţi într'ênsa, este o contrazicere

;rantă. Nici un episcop şi nici un pa triarch nu are dreptul să dea, să octroeze bisericilor constituţiuni, ci ei s u n t da­t o r i s ă r e c u n o a s c ă l i b e r t a t e a m e m ­b r i l o r b i s e r i ce ï , de a-'şi da sieşi in stituţiuni ducătoare la Dumnezeescul scop Chiar şi în biserica occidentală, cea căzută în absolutism, mai este încă apărată de cătră foarte mulţi canonişti renumiţi vechea doc trină sănătoasă: „Concilium est supra Pa pam, non Papa supra concilium" (p*g 24)

„A enunţa asupra unei comporaţiuni bisericeşti ,abus de putere" .Terorism for mal", semnifică pur şi simplu a denunţa urlă et orbi, că noi nu suntem demni de auto nomia bisericească, şi a provoca chiar pe po-testatea statului, ca să-o spulbere In vént. E-.te oare acesta respectul ce se* cuvine a Insufla poporului şi chiar generaţi un; lor june cătră aşezămintele noastre bisericeşti şi na ţionale ? Este aceasta procederea de a face pe poteetatea statului să aprecieze lucrările noastre? Sunt aceste garanţii de viaţa lor durabilă? Lăsăm să judece onoratul public (pag. 14).

Noi încă lăsăm să judece publicul, dar, ca să-'şi poată forma o judecată completă despre caracterul Mitropolitului Meţianu, ne vom sili a-I présent\ cât se va pitea maî fidel portretul individualităţii sale, după broşura celor doue congrese electorale din 1873 şi 1874. Ortodoxul.

Inalt ordin de zi. ( C ă t r ă a r m a t a r o m â n ă ) .

„Ostaşi, rln anul care s'a închis, un sfert de

veac s'a împlinit de când oştirea a fost che­mată a lua armele pentru neatânarea Ţerei şi s'a acoperit în un rësboiu glorios cu lauri neperitorl. Eu însă am avut duioasa mulţu-s^ mire de a Më duce, după 25 de ani de pace(

:

rodnică, pe câmpul de luptă spre a revedea aceste locuri sfinte şi neuitate unde vitejia strămoşească a reînviat şi fapte eroice s'au sevîrşit.

,Depunênd cunune pe mormintele bra­vilor căzuţi, am dovedit că se păstrează Ы inima Noastră o adâncă recunoştinţă şi o vecinică amintire pentru acei cari, împlinin-du'şi datoria, au jertfit vieaţa lor pentru mărirea Patriei şi că numele acelor morţi vor rëmâne nemuritoare.

%Am deplina încredinţare că ori în ce moment vom avea nevoe de braţul vostru, voi veţi fi vrednici de bravii voştri camarazi şi că vé veţi sili de a fi pururea scutul ne­clintit a Ţerei şi mândria Mea.

, Vë urez dar' din tot sufletul, cu pri­lejul anului ce începe, ani mulţi şi fericiţi'

Dat în Bucureşti, la 1 Ianuarie 1903. Car ol.

Orreismol taEiştilor l a — r e c o a r e . . , Erdős Armând era Ovreiul kossu

ihiştilor. Până la „F. Magyarország", er» directorul administrativ al ziarului

Egyetértés". In urmă trecuseră la nou!r

ziar delà care Kossuth Fórencz s't re t ras mal zilele t recute. Se vede ol mirosise ce are sä se întêmple : Erdöl es te adică arestat acum, pentru dife rite escrocherii.

Ea ta de altei ce scrie „Hazánk-despre isprăvile jupanului Armând

Erdős Armând, actualul director a administraţiei ziarului „független Magyar ország" a înşelat într'un chip de tot vi clean o firmă din Budapesta, — dar păţit-o căci firma înşelată a dat de şarla ;anie şi astăzi distinsa figură a societâţ din Budapesta e pusă la rëooare.

Représenta tul firmei Sternberg Àrmi s'a presentat er! la poliţie şi a anunţi că Erdős Armând înainte cu vreo câte-i sëptëmâni a luat în aronda delà dtnşiî u pian în valoare de 3000 cor. şi o violii n preţ de 800 cor. şi un armoniu în pn

de 800 cor. obligându-se a plăti pentr aceste 20 cor. pe lună arendă, şi*să publii gratuit inseratele firmei. De instrumente^ musicale insă n'a avut dl director lipf pentru-ca să-'şi satisfacă înclinărilor sa musicale, ci ca să arangeze încât-va pr acestea derangiul seu financiar.

Ce a facut deci? Simplu de to t : amanetat lucrurile acestea luate în arêni Fiind insă şi certificatul de amanet o mari care se poate valoia, mai zilele trecute dat unul hamal ca sa'l prefacă în bai Hamalul însă din întâmplare s'a dus certificatul şi la Sternberg — de acea; s'a uitat domnul Erdő* — şi i-a oferit c tificatul sjre cumpërare. Sternberg s'a i torosat apoi do lucruri şi fireşte nu sj puţină surprindere s'a convins că este voi de propria sa marfă. A făcut apoi arăta

Poliţia, aflând acusa fondată, 1-a ci prin detectivi erî pe Erdős la căpitânat ui a fost interogat. Până pe la ameaz a ţii interogatorul, la sfîişitul căruia Erdős a Í imediat deţinut şi transferat în temn procuraturei. Nu cu trăsura poliţiei ci birjă care s'a plătit din cele 3 cor. ai la dînsul.

Tot astăzi s'au petrecut şi alte luci la poliţie în legătură cu persoana onori lulul director Erdős. Atât in contra lui şi în contra directorului ziarului „lüg len Magyarország* Rónái Mór şi a dactorulul responsabil Dienes Már' făcut arătare încassatorul Ganich ii numiţii 'i-au defraudat cauţiunea ce a at de 2000 coroane. Rónay Mor a fost dimineaţa interogat. A mai făcut ai ol ari droguistul Majtényi în contra lor, ci cumpërat delà dînsul pe credit marfă u şi pe urmă au vândut-o pe nimic.

Gâtra aceştia sä ma! alătură şi 45 de culegëtorï, cărora administraţia ziarului li-a rëmas cu 5600 cor. In restanţă pentru munca lor. Luni şi sëptëmênï întregi i-au tot ţinut cu vorba că îşi vor căpăta leafa, când de-odată sëptëmâna trecută a părăsit şi redacţia şi administraţia localul sëu de pftn'acî din Yăczi utcza. S'au mutat fără o vorbă şi când seara au venit zeţarii — au aflat localităţile deşertate. Ziarui in ziua acea a apărut deja în altă tipografie.

In numele culegătorilor Înşelaţi pa­ginatorul Niederreiter a făcut arătare la procuror.

La poliţie azî decurge investigaţia fiind citaţi toţi membru fjţrecţiunei zia­rului aFügg. Magy." şi fiind şi alte lu­cruri de asemenea natura cu grămada: probabil vor avea loc şi aîte arestări.

Se înţelege : ziarelor kossuthiste le este ruşine sa publice amănunte despre şarlataniile marelui lor financiar.

Răscumpărări de Anul-nou. La apelul făcut de Dr. N. Oncu

de a reseumpăra felicitările de anul-nou prin dăruiri pentru biblioteca ce se Întemeiază la Casa Nalională, au mai rëspuns următor i i :

Suma precedenta Cor. 386.84 Ioan Moldovan (Arad) . . . w 1.— Li viu Mî gdu „ . . . m 1 — Atanaeie Popoviciu „ . . . » 1 . -Alexandru Anciu „ . . . » 1 . -Eugeniu Popoviciu „ . . . 7) 1 -George Popoviciu , . . . w 1 . -Mibaiu Popoviciu „ . . . m 1 . -Nicolae Marcu , . . . 9 3 . -Pe tiu Mmişan „ . . . 9 1.— Vasilie Arj oca , . . . n 1 — Petru Vasilon , . . . 9 1.— George Adam „ . . . n 1.— Dimitrie Bonciu „ . . . JJ 1 0 -Dr. P. Pipoş , . . . luliu Bedea (Buteni) . . .

9 3.— Dr. P. Pipoş , . . . luliu Bedea (Buteni) . . . n 2.— Valeriu Magdu (Eclea) . . . 9 2.20 Dr. Al. Marta (Lipova) . . . J) 1 0 . -Dr. Teodor Burdan (B.-Iaeu) . m 4 —

Total . 1 422.04

NOUTĂŢI. *

ARAD, 17 Ianuarie n. 1903. Din causa sfintelor serbători, Botezul

Domnului şi Sf. Ioan Botezătorul, nu­mărul proxim al foii noastre va apare numai Mercuri la ameazi.

• Situaţia în Austria e încă tot

nehotărîtă. Intre Cehi şi Germani nu numai că nu s'a făcut încă înţelegere, dar proiectul de compromis redactat de guvern a fost respins de Cehi şi la 15 c. îu Reichsrath ei su început obstrucţia, astfel că proiectul de lege privitor la convenţia zahărului cu greu va ajunge să fie votat. Eri toată noaptea, până dimineaţa la 6, s'a ţinut şedinţă; Cehii radicali vin într'una cu diferite propuneri de urgenţă, pentru a impedica astfel lucrarea parla­mentului.

Deputat sinodal în cercul Be-iuşuluî. Alegerea de deputat "sinodal tn cercul Beiuşulul în locul mult re ­gretatului Paul Papp se face acum Duminecă, 18 Ian. n. — Candidatul poporului şi al fruntaşilor bisericel noastre din acest cerc este Dr. Ioan Papp, fiul lui Paul Papp. Prin inteli­genţa, seriositatea şi nobilele sale sentimente Dr. Ioan Papp este de sigur cel mal demn a représenta în sinodul dieoesan cercul Beiuşulul, pe care şi părintele sëu l'a représentât cu deosebită conştienţiositate In curs de 30 de ani. — Ca contra candidaţi se amintesc judele cercual Dr. Poy-nár Ioan, directorul de finanţe Papp Nicolae şi deputatul dietal Fâşie Tó­dor. Candidatura acestora Insă nu o poate nimeni lua serios în seamă, cu at&t mal puţin alegëtoril geloşi de autonomia bisericii lor, cari, nu ne

îndoim, Îşi vor da unanim voturile pentru bărbatul care nu stă la ordinul celor streini de biserică.

Conducător al „Concordiei" din Sibiiu, societate în licuidare, a fost num t dl Victor Oniţ, fost şef al filialei din Alba-Iulia, singura filială care nu lucra cu de­ficit. Aleg<rea credem că e nimerită: păcat însă că nu s'a făcut cu un an doi mai iute !

* Bietul Hamsea, din ce se apropie

alegerea, din ce ziarele maghiare cari vor să ni-1 pună cu sîla episcop, scriu mai cu puţină .siguranţă despre alegerea lui. Astfel „Magyarország" delà 16 Ianuarie admite că Hamsec nici nu va mai candida Serie aiiumj :

„Partidul Ini Hamsea va ţinea şi el în sëptëmâna viitoare conferinţă sub pre-sidenţia lui Iosif Gali; dacă vor vedea insă că nu-'l pot alege cu siguranţă pe Hamsea, aderenţii săi se vor alipi către partidul lui Igaatie Pap, care e'ar alege astfel unanim". . .

Aşa? ! O singură condiţie ar pune hamsiştii :

viitorul episcop să nu împedice întemeiarea unei episcopii la Timişoara.

Vorba ѳ că dacă s'ar simţi hamsiştii atât de tari încât să le dea măua a pune condiţii, desigur că n'ar sta de vorbă cu nimeni, ci 1'ar alege pe Hamsea. Până la alegere se poate decî ca nici chiar în presa maghiară adunătura de neamuri să nu fi­gureze ca „partid" care pune condiţii, ci împreună cu căpetenia lor să pună cenuşe pe cap şi să se roage mult pentru a li-se ierta păcatele ce au săvîrşit.

Szúnyog Szabolcs, vicecomitele Bihorului, a încetat e n din vieaţa, îu verstă de 48 ani. II regretă toţi, căci a fost nu numai un funcţionar de mode), dar şi ca bărbat In societate un cavaler In toată puterea cuvântu­lui. Şi mal presus de toate era un patriot raţionabil care înţelegea că tăria ţării ar fi pacea dintre diferitele neamuri.

• Zăpadă mare şi frig. Din Liptó Sz.-

Mik'ós ве telegiafează : De vre-o câte-va zile zăpada cade Întruna In părţile dinspre nord ala töri!. Intre munţi orice comuni­caţie e sistata, ear' la şes tn ma! multe lo­curi zăpada s'a ridicat la vre-o câţiva me­tri. Comunicaţia trenurilor e Întrerupta, intre Csorba şi Poprâd—Teika erl şi azî ï ici un tren n'a putut comunice, căci linia pe o Întindere de îmi mulţi chilometr! e acoperită de adevoraţl munţi de zăpadă. Ic!-colea a'a făcut Încercare de a sparge tunelar! sub zăpadă dar' fără résultat căci viscolul iute le astupa ear' cu zăpadă. Tre­nurile dinspre Oderberg toate se opresc in Liptó 8zect-M k'ós. Frigsl e aproape insa portabil.

Ciudată explicare. Citim în „Tri buna următoarele:

„„Tribuna Literară". Cetitorii şi cu deosebire drăgălaşele noastre cetitoare vo fi surprinse de ştirea ce le-o dăm azi, că cu finea anului 1902 „TribunaLiterară se sistează. Dar terminul de sistare aci nu 'l-am aplicat bine căci de fapt „Tri buna Literară" nu se sistează ci în loc ea apară separat odată pe sëptëmâna, va apărea în fiecare zi în corpul foii, pe cele trei coroane din urmă".

Una-1 adevărat: că de ani de zile această „Tribună" nu adăpostea decât spa nacul literar al lui Trăiau Mihaiu şi alţii de soiul acesta. După-cum şi aceea e ade-vërat, că de ani mulţi pagina a treia a „Tribunei", eëptëmâuî de zile aducea ace laşi material : anunţuri de călindare, reclame şi bibliografii.

Vorba e numai că ce vor da de aci încolo sub rubrica — literară?!

Petrecere. Reuniunea femeilor româie din Hunedoara Invită la Petrecerea eu dans ee o va arangia Sâmbătă la 11/24 Ianuarie 1903 In ваія hotelului „Rimbaş*.

Rescumpărări. Spre scopurile cultu­rale ale despărţomoatulul .Timişoara" al Asociaţiuael pentru literatura română şi cultura poporuluT român carescumporăr! de felicitări la anul nou au mal contribuit:

Ioan TeodorovicI, (Timişoara) 5 cor. ; Ioan Pineiu, (Ciacova) si Dr. Constantin Missits câte 4 cor.; Avrtm Ciocoi, (Vucova) şi Aurel Drăgan, (Gilad) câte 2 cor. ; George Subu, (Beregsăo) 1 cor.

Comitetul despărţământului.

Constituire. Societatea cantorilor rom. gr. or. diu U g-iria „Psaltalu, si a ţinut adu­narea sa de constituire In Braşov Ia 15 Decemvrie 1902 sub presedenţa mult on. domn Ioan Pooea prof. Iu pens. Ca preşe­dinte, ales DI Zosim Butnari invoţător; vice­preşedinte Vasile Lazurcă Lăzăreanu lector ; 8ecretar! Petra do Petric cancelist ; Cassar Torna Brenciu cantor; Bibliotecar Dumitru Bidea cantor; Econom Ioan Börseanu can tor; Controlor Georgi Merchesan cantor.

•

A n d r é e . Numele acesta, care sporeşte namërul martirilor lume! şti-entifice, eată nu peste mult se va da cu totului uitării. Vre-o 5 ani şi jumetate tot se legönau cu speranţa cel din jurul seu şi aceia cari sperau mult delà întreprinderea sa cutezată, că odată totuşi se va reîntoarce ae-ronautul „Vulturului", care a lua tho-tărtrea să străbată cu balonul polul delà nord. Sus din marea de îngheţ tn lumea zăpezii veclnice din timp ta timp să găsea mal un semn mal altul care era adus In combinaţiune ou Andrée. Une-orI să credea a se fi găsit ţandurele balonului séu isbit de stâncă, alte-orl vëzut-au în mare obiecte despre cari cel uşor crezëtor a grăbit a descoperi, că Andrée le aruncat voind să dee despre si; semne de vieţă. Poa te a simţit ragiosul aeronant, că aceasta înălţare în aer înseamnă sfirşitul vieţii sale când înainte de înălţare în frumoasa Іцпа Maiu din anul 1897 'şi-a făcut testamentul. - AI sel încă s'au impe-cat cu gândul că viteazul aeronant s'a prăpădit şi tn v r e u n mormônt de ghiaţă pe unde nu umblă picior de om îşi doarme somnul vecinie. Fra­tele sëu Wilhelm Ernest Andrée, că­pitan de marină s'a adresat cătră gu­vernul Svediel cu rugarea ca să-'l declare pa frate-sëu de mort. Alal­tăieri s'au desfăcut testamentul lui Andrée, care sună astfel:

Eu Augast Solomon Andié?, mărturi­sesc ca ultima a mea voinţă, că toată ave­rea mea o testez cu drept de posesie ira­taiul meu Wilhelm Ernest Andiét espri-mându-'ml totodată dorinţa că această mo şSenire să o întrebuinţeze aşa după-cum verbal Bi'am înţeles cu dînsal şi după-cum eventual mö voia mal Înţelege Insă. Cu privire la aceasta fratele meu are liberă disposiţie privitor Ia luarea paşilor pentru validitarea şi licnidarea l&sămoatuluî. 8. A. Andiée.

* Avis ! Toţi U d o m n ! , cărora li-s'a

expedat Nr. de probă din revista „Lucea fërui",— sunt regaţf, \& саз, că nu vor să aboneze revista, să ne retrimită nemetul de probă, — peníru Ineunjursrea diîieulîă-ţilo;; administrative, — la eas contrar să vor coniide-ra de abmaţ!. Budapesta, 12 Ianuarie n. 1003. Administraţia revieteï ,Luceafërul'.

*

jktt ir i^espre Ioan Orth. De când a disparat, ̂ І о а п O A au circulat; fel de fel de versiúffl; despre adevörul cărora se în­ţelege, că nimeni nu s'a putut convinge până acam. Aşa In zilele trecute s'a rör-pândît vestea, că a trăit In Algeria mal multă vr-m-% dar i'au expulsât de acolo. Acum ziarul „AUo Adige" din Triest aduce din nou o asemenea ştire. După acesta un om din Triest. care nu de mult s'a reîntors din Caile, afirmă că Ioan Orth trăeşte in apropierea oraşului Valparais, unde are o fermă mare. Ca el e şi soţia lu!, Emilia Stuben. Vecinii 11 cunosc nurna! sub numele de seunor Ioan, pe prinţul da odinioară.

* In atenţiunea d-lor înveţătorl. Adu?

la cunoştinţa P. T. d-lor înveţătorl delà

şcoelelo poporale române, că „Abecedarul şi Antâia carte pentru deprinderea limba maghiare de Fr. Koos consilier reg. ei in­spector de scoale In pens. şi de Vas. Goldiş profes. gimn. in pens. şi secretar cocs storial in Arad" este in ediţie nouă sub tipar şi este acuma ia ediţia lu! H. Zeidner în Braşov. Pretai legat corone — 40 flieri. Inveţatori-ior ii sa da ralat de 10°/0.

Afară din cartea aceasta au apărat tn ediţia H. Zeidner în Braşov felurite cărţi pentru şcoalele poporal» şi şsoalele medii române. — Catalogul gratis.

* Duel ca dinamită. Intr'o foaie ameri­

cană să vesteşse următoarea istorie necre­zută : Intre căpitanul Clardson şi inginerul Metrokins s'a iscat o afacere cavalerească din care s'a »j uns la duel. Inginerul — den­sul avend dreptul de а-'şl alegi arma — şi a ales dinamita. Duelul s'a tăcut îutr'a-devör cu arma aceasta, fiecare s'a Înfăţoşat ca cinci cartuşe de dinamită la duel. Se­cundanţii s'au suit pe arborii cel mal nalţi, de uade au comandat duelul. Duelul s'a început. Cele dintâi doue cartuşe n'au ni­merit, adică n'au explodat, cu a'.ât mal mare nimicire a pricinuit a treia cartuşe. Secundanţii s'au dat cu grabă jos de pe arbori. Pe căpitan il aflară fript la faţa lo­cului, ear din inginer numai ghetele an ie-maii, a dispărut cu totul. Secundanţii au luat protocol şi au constatat, ca onoarel î s'a dat toată satisfacţia cavalerească.

•

Se recomandă, ca guvernantă sau înstructoară tntr'o familie, ó pre-parandistă de cursul II. Doritorii să se adreseze la administraţia ziarului nostru.

A apărut de sub tipar in editura libră­riei C. Sfetea, Bucureşti, St. O. Iosif — A fost odată, poveste in versuri, ediţiune de lux. Preţul 1 Leu 50 bani.

* M Prima dorinţă de Anul-nou este să

implnrăm pe bunui Dumnezeu ca să ne dea sănătate, şi asta se poate réalisa numai prin folosirea cruce! dub'.e-eleetro-magaatică R. R. N. 86967, mulţi oameni bolnavi şi au regăsit sănătatea prin aceasta, al cărei in-ţrontatoc 41 Albert Muller in B.-Fesia V. Vadász utcza 42/R, primeşte zilnic adrese de mulţumite, dintre cari dăm mal jos tex­tul uneia:

Stimate d le Müller! Nu înzădar am cetit In ziare minunile ce ie face crucea-electro-magnatică R. R. N. 86967, căci nara convins despre adevë ul celor scrisei Cru­cea e un leac bun 1 .0 port бЬза de trei sëptëmânl şi mo simt sănătos de tot. Nu mal am egârciurl de stomah şi de inimă şi mi am recăpătat poftă de mâncare, &m su­ferit şi de reomă, o mână nu mi-o puteam mişca, am suferit şi de un picior, şi nu pot mulţămi Îndestul buaulu! Dumneztu şi D Taie, care a! inventat această cruce, prin ajutorul căreia sunt deplin sănătos şi o re­comand cu căldură tuturor.

Damsezsa să Vë bineeuvinteze ! Cu siimă : Murányi Emil, Baia Krombach.

U J L T I 1 J l

Budapesta, 16 Ianuarie. In şe­dinţa de azi Széli a făcut declara\iuni privitoare la încheiarea transacţiunei cu Austria. Transacţiunea se va încheia pe zece ani şi, după cele espuse, ar fi ceva mai favorabilă ca în trecut, îndeo­sebi în ce priveşte taxele pe cereale şi înlcôiiifilc ce e'au pUs comercíului CU porci. Kossuth, în numele partidulw, seu declară că nu e mulţumit de ceh i spuse de primul ministru.

Viena, 17 Ianuarie. Cehii au con tinuat toată noaptea cu obstrucţia.

Red. r e sp ins . Ioan Russu Şiriani? Editor Aurel Popovici-Barcianu

Inserţiunî ş l reclame.

Tuturor muşteriilor şi cunoscuţilor me le poftesc

An nou fericit Cu deosebită stimă:

' ~ 4

I ШЛ Vi

4 ]

% „TRIBUNA POPORULUI" Nr. 3

Spre binevoitoarea atenţiune ! r »

Am onoare a Ve încunoştinţa, că am deschis .în Arad, strada DeăJe Ferencz Nr. 24L vis-à-vis de biserica reformată, un institut de

Efectuesc tot felul de lucrări carî se ţin de aceste branşe, precum : cărţi de visita, de adrese, bilete de logodnă şi cununie, invitări, vignete, capete de scrisori,placate (afişe), note, blanchete, caete de caligrafie, de desemn, peisage, atestate, diplome, acţii libele de depunere şi tot felul de lucrări artistice şi în culori etc. etc. Preţuri moderate.

Asigurându-Ve, că 'mî voiu da toată silinţa, să îndeplinesc lucrările primite cu cea maî mare punctualitate şi promptitudine, conform gustului şi dorinţei, Vë rog să binevoiţi a më onora şi sprijini cu preţuitele D.-Voastre comande.

Cu toată stima : P E T R U H I > I T I O I V ,

proprietar de lithographie

A N U N Ţ . Subscrisul îmi permit a anunţ» cu stima P. T. Public din

Oraviţa şi jur, cu am deschis de maî mulţi ani în casa mea proprie vis-â-vis de casa lui Medii un

Atelier pentru haine bărbăteşti şi că cunoştinţele mele în croit şi executare fină ce mi le-am cftş-tigat în decurs de mal mulţi ani în capitală, mai ales la croitori de curte, unde am fost în condiţie, më pun In posiţie de a putea serv i pe On. muşterii carî mé vor onora cu comande cu croiul cel m a î n o u e n g l e z şi f r a n c e z .

Rog In special cu umilinţă inteligenţa^ română — şi cu con­siderare la faptul că sunt român — să binevoiască a më onora cu comande de t o a m n ă si de i a r n ă .

Pent ru serviciu real şi efeptuire solidă garantează Cu toată stima

... p # c O L A R I U , 854 7 - croitor,

î n c a s a p r o p r i e , s t r a d a p r i n c i p a l ă .

шщ Ioan Cotîrlă şi fiiul .. Ш a te l ier de sculptură, t împ lă r ie şi s t rugăr ie . f f

O i ' î x v i ţ £ t - r * o n a â , i i â .

Aranjament complet pentru efeptuire de iconostase (temple), tronuri, je­ţuri, strane, chivoturi, rapizi şi ori-ee alte lucrări de lemnărie în bisericile noastre de rit oriental. Schiţare şi efeptuire de planuri după comande, mobile şi tot felul de instrumente de şcoală, bănci, table, catedre, maşini de socotit etc.

— Preţuri moderate. — Garantă desorirşită. — La cerere atestate despre resultate de până acum. 867 5—

ffîQQDQQSi

Pachetarea în provinţă gratuiţi

r-t •

Ut я

Cornel T ă m ă $ d a n ^ # T prăvălie de coloniale, de delicatese şi de ape minerale.

A r a d , lozseffoherczeg-ut nrul 12. Işî recomandă prăvălia bogat asortata, unde să capătă din

primul isvor articoll de coloniale şi delicatese, t ee şi rumul cel mal fin din străinătate, tot felul de ape minerale, vinuri din ţară şi din străinătate, şampane franceze şi ungureşti, cognacurJ, toate cu preţuri le cele mal moderate.

Asigurând P . T. public despre un serviciu prompt şi ieftin sunt

cu deplin respect

884 2 - 1 0 ф Cornel Tămăşdan. La plăţile în bani gata se dan favoruri de 2 peroente.

H

CD S5

1 Serviciu prompt şi grabnic.

A s i g u r a ţ I : viaţă, zestre, capital de întreprindere, rente, cazul morţii, spese de Inmormêntare 1

g g P ' S a a a o e» a

f f 48 g

a Ф "C «s M o

•4* 08 . _ J£ » a — o ö t) au № — > «•> O & , Ut <C o ce " OD

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă î n A r a d A BĂNCEl g e n e r a l e d e a s i g u r a r e m u t u a l ă SIBIENE

primesce oferte pentru asigurări din comitatele: Arad, Bichiş, Bihor, Cenad, Caraş-Severin, Timiş şi Torontal şi le ofeptueace pe lângă cele

mal favorabile eondiţiunl : 1. In ramul vieţii: capitale cu termin fies, rente, zestre pentru fetiţe, capital

de Întreprindere pentru feciori, pe caz de moarte, spese de Inmormêntare. Aceste din urmă delà 60—600 cor. se plătesc la moment tn ziua morţii întémplate ;

2. In ramul focului : clădiri do tot felul, mobile, mărfuri, producte de câmp s.a.; 3. Contra furtului de bani, bijuterii, valori, haine, recvisite s. a. prin spargere; 4. Contra grindine!: grau, secară, orz, cucuruz, ovës, via (vinea), plante in­

dustriale: cânepă, in, himel, nutreţuri, tabac ş. a. Desluşiri se dau şi prospecte se pot primi la agenturele noastre

locale şi cercuale mal tn fksce care comună şi direct prin

Agentura principală „Transsylvania" în Arad Strada Széchenyi nr . 1. — Telefon nr . 899.

423 - 1 1 3

as <N 0 ** St

a ~

< * r g I

a» a " B 3K B

Ig a a

A s i g u r a ţ i c o n t r a f u r a t u r i l o r p r i n s p a r g e r e : bănişi tot ce aveţi de preţ !

T e l e f o n 31fc>.

ttebhartli L s i f in i Л г ш І . Articole de luminat.

Asoitimentul cel mai mare în cande­labre pentru electricitate şi gaz.

Primim însărcinări pentru instalarea luminel.

Specialitate :

F i t i l n r i D i t m a r . Pe lângă mal mare lumină, m»I puţină

consumaţie.

Piaţa Aradrassy 16.

Tarêmurï de porţelan: Colecţie deplină pentru service de

masă, tee şi cafea. Delà cele mal

ieftine până la cele mal fine.

Asortiment bogat în ceşti de cafea,

thee şi moMca.

Dintre obiecte de lux asortiment mare de obiecte peramice.

A r t i c o l e d e s t i c l ă r i e : Asortiment de obiecte de sticlărie

indigene şi străine In preţuri ieftine. Delà cele mai simple până la cele mai moderne lucruri. Asortiment stabil de sticlărie colorată.

Articole de argintării: Singurul deposit pentru obiecte de

lux „Kayser Zinn" representanţa ar­gintăriei din Kórmóczbánya. Tacêmuri din argint alpacea, şi alte obiecte de alpacea.

' L A 876 4-10

Tipografia .Tr ibuna Poporului", Aurel Popoviciu-Bareiann.