DAVID LE BRETON

ANTROPOLOGIACORPULUI$r

MODERNITATEA

Traducere de

Doina LIC.(

Titlul originalDavid Le Bretorr, Anthropologie d cors et noder it'

o - 1990@-2002

: Pressos Unive$itaires de Fmnce:Toatc dreDturile asupr.r aceslci edi!ii sin I re.'ervale Fditurii

AM {RaoRD, slr. Alc\andru Mocloni. nr o^. ap 3.lel fax :02561203 .964, 1900 - Timigoara, ROMANIA

e-mri l : off icc@am Lord r!web site : www,amarcord rc

**rII

URA AMARTimi$oara

2002

EDIT CORD

Scria : CIMP DITSCHIS

Bt3rlimjc^ CbarR^t ". IjNTERS|TARAaucu8J$r'i

BIBLIof.rt r'" i,.a'tji.T,'TL DE S@ta]lOCIFs,i /,ala: ;,NTA soctALA

J(jC L E'5

Copefta : Tors de femeie, probabil al reginei Nefetiti, 1365 1349i. [Ir.Consilier editorial : lon Nicolae Anghel

INTRODUCERE

Acest shrdiu se constituie ca o analizi antropologicn ti sociologicl alumii modeme,luind coryul ca fu dliuzitor Sint aici in oglindaueisocietiti date, societatea noastri, citeva capitole posibile ale uneianuopologii a corpului. Este vorba ti de o antopologie a prezentului,care preia adesea ,palea"' etnologiei qi a isto ei, p€ntu a aprecia,dintr-un unghi ilsolit qi adesea mai fertil un numdr de practici, dediscu$ud, de reprezenttui 9i de imaginarii, purfnd in disculie corpul dinperspectiva modernitedi.

Corpul rcprczinti o temd deosebit de propice peDtru analizaantropologicd, deoarece apa4me- cu drepnfi depline. ideatiti$ omului.FerecorpulcaresA-r deaun chip. omul nu ar existarfrrei insearme areduce contitruu lumea la corpyrin simbolistica pldare o propune2)

I ExislenF omului €ste corporala,Jar tatamentul social qi cultural cnruia-Tcesta i se supune. imaginile ce-i redau consistenla ascunse. valoriledistinctive, toate ne vorbesc, la rindul tor, despre persoani gi desprevarialiile pe care defi|1ilea sa 9i modurile sale de exister4e Ie crmosc dela o shucturi social.d la alta Fiindci s€ aflain centul actiunii individuale

I Cf Georges Balandiet le ddtaur. Pauvoir et modemiti,F ayard, 1987 .'z C I David L€ Brcton, Za ro ciologie du corps,Pais,PUF, ,,Que sais-je?', 1992.

\\N$i1[\tri1$l\tr\i$\$tt

D,{VID LF BRETON

sicoiectile, alsimbolis ului socral, corpul constitllie o modalitate deanaliz:i, cuur 1lnpact deosebi! pcnt[L o lluibundinlc]cgere a prczeitului.

Ftui indoiald cii nimic n este mai mistq los in ochii omului decitconsistenla propduluicory. $i liecare societate s-a straduit,'irr stilulcalacteristic, se dearuraspuns an me acestei enigme p mare in carese ancoreazd omul. Coq)ul pare illeles de la sine. Dar evidenla c adeseacalea cea mai scurta a misterului. Antropologul $tie ca ,,in centulevidentei, dupe exprimarea exeinplard a lui Edmonil Jabds, se alld vidd",adica tu1 clcuzet al sensului, pe care liecare societate il colcepe in stilpropriu, cu evidenle considerate ca atare doar de p vilcafamiliaripecare o susciti. Ceeace este evidenldpentruunul, e nedune rcpentrlialtul, dacd nu chiar lipsi de irrtelogere. Fiecare societatc, in cadrul vizirmiisale asupra lumii, deline o cu[oa9tere singulard aslrpla coryului :consltuenfele, performaniele, corespondenlele sale etc. Ea ii dd sens $ivaloare. Concapliile privind coryul sint tributare concepliilor privindpelsoana. Astfel, nuneroase societdli nu separe omul de corpul seu, lamodul dualist atit de familiar occidentalului. In societitile tadilionale,corpul nu se distinge de pe1.soani. Materiile pdmo ce dau consistenJdomului sint aceleasi care dau consisten€ cosmosului, natudi. Intre om,lume qi ceilalgi, se intinde aceeagi lesdturi, cu motive gi culori difedte,care nu nodificd deloc stlxctura comund (cap. l).

, Coryul modem este de alt ordin. El implicd ruphua dintre subiect giceilalli (o structuri socialS de tip individualist), dintre subiect 5i cosmos(nateriile prirne ce compun colpui nu au nici o corespondente in altiparte), dintre subiect gi sine insugi (a avea un corp mai mult decit a fipropriul corp). Corpul de tip occidental este un loc al cezrrii, cadrulobiectiv al suveranititii ego-ului. El constifirie panea indivizibil[ asubiectului,,,factorul de individualie" @. Durkheim)incolectivitiflecaractgrizatepdn dMzilmesociali.

.4 Concepliile noastre achrale desple corp sint legate de acceptareaidAividualismului ca structLrfd sociald, de aparifia unei gindiri ralionalepozitive gi laice asupm naturii, de regresul progresiv al tradifiilor popularelocale, dar qi de istoria rnedicinei, care constihrie, in societi,tile troastre,o cunoa$tere intrucitva oficiali a corpului, Cele care i-au dat na$eresint condiliile sociale qi culnrale specifice (cap. 2 qi 3). Am incercat sd

_-- al3srar_ocllLoBrclllji pERNrrArEAof'e ln o istoric a prezcntului. punind Jaloanele ce ni se par maiselnl11licati\'.e peltfi delidrea unet conceptii asupl a coryului fi a statutuhiiactual al acestuia. Un fel de gencalogie a iorpului modem, cri momentelede lbde care sintVesalius qi filosofia mecanicisti (cap.2 qi 3). Tonr;i.rici in sociefilile noastre occidentale, rul domneste rmanjmiatea in pdvj;ha ceea ce este corp l. Concepli i mai difule, mai mult sau m;t prrr inlamrli.u e sau coerenle continuar sa in fluenleTe aclon i, {a dlrtnenlezemedicina ffaditionald (magnetism, vindecitori etc.) sau pe cea ..nouA..iacuprulctut-d. arriculo {nedicinzi. osleopatie. homeopariietc.ttcap. 41.

- ^Coryul din via,ta cotidiana este fi punerea in.]o. i unel s"nsiUiiteg.

Lailceputul acestui secol, G. Simmei a schiga o sociologie a simgLtilor,al cireiprincipiu ilrelu;m ci. in llxnina condrirlorsociaIe piculnude cene apa4rn. ( e esle,/re ccraclenzeaze asLizi viala colidiana a omulujmodem (cap.5)?

/Un nou ifiEginar al corpuluJ a luar avint in cnir '00. Omuloccidentali'i descopera un corp. iar noura rea i$i unneaTA drumul. ar6gind discr.fsuri$ pmctlq ce poafiA aula mass media. Dualismul contgmDoran oDuneomul$i corpulsau. Avennfile mogleme ale omuhd )i ale dublului s;u cullcutdin corp un felde atrcr egolLac pivile}iur ai b*asan r ( fo.ma r,al dspectuluj pfacul { fo rmele. bbdy-building. cosmer icir. d ier^a erc.1.pasiunea penru effon { mararq. jogging. surfing elc., salr penru risc{escaladaI|- ..aventura" elc.). lcri ja modema penrru corp. in cadrul,,unanitdtii noastle alezate", cotstituie un inductorneobosit de imaginar

de pracrici. ..Facrorde indvidr rar ie.. deja. corpul dubleaza senlreledrstnctlve. pune rn valoare omul tcap. E).

Tn sociera le noasre occidenrale.lorpul repqezinta decisetturulindividului. elemenrulde dileren ljere. de'distincne-di. in acelali dmp, inmod paladoxal, este adesea disociat de acesta, datoriti no$tenirii dualistece apesd mereu asupm ca rac teriarii sa le occ identale. Se \orbesle asfel.ca pnntr-un_cli$eu. de..eliberarea corpului... lormulare tjpic dLlrljst, ceuittr de.conditia umani corporald, de ornul inseparabil de corpul siu,cor€ ii d.A consistenta $ sensibjlitatea existentei sale in lume. ..Elibemreico$r ui", dacA se accepti provizoriu formula, e foarte relativA. Se Doatenriila cuuturinG ca socieririle occidenlale rAnin bazare pe o yrergere a

[;rj" (f. ""rlr -

"otitudine de a percepe senzalirle (n. ira{r.).

7

DAVID LE BRETON

comuhrr, care se tmduce prin mnnct oasc itLrd dcsl jltate tutur)r sitlutiilor.Jm \ i]!a cotidiuna. Un erenrnllt. prit, lrc all. ' lc. rlc srer'gere rirrralizarpreve rea contactuluiiizic cu celdlalt. contlar altor societdtiin carealingcrcc celuilall. rn coll\ crsada curcnta. de exernplu. reprezinra Lrnadin structurile elementare ale socialit4ii. Statutu I handicapatilor fizici insocietatea noastri, angoasa difirzipe care o provoaci, situatia marginalaa,,nebunului" sauabitrinilor de exemplu (cap. 7) permit stabilirealimitelor ,,elibedrii corpuluf'. Dacd existi rrn ,,corp €liberaf', acesta esteun corp tinir, ftumos, ireproqabil din punct dc vgdere fizic (cap. 6). Nuva exlsta, in acest sens, ,,eliberarea corlului" decitdaci grija l'atA decorp va fi disperut. Dar sintem departe deasta.

$i medicina clasice face din corp un alter ego al omului. EaindeperteazA din ingrijirea sa omul bolnav, istoria lu i personald, relalialui cu incon$tientul, pentru a nu considera decit prccesele organice ceau loc in el. Medicina dmine fidel5 mo$tenirii vesaliene, se intereseazlde corp, de boald, dar nu de bolna/ Aici se afld originea a numeroasederzbateri etice conterrynrang legate de cretterea imf,ortantsi medicineiin domeniul social gi de specificitatea concepliei sale asupra omului.Medicina se bazeazd pe o antropologie reziduale, ea a ficut pariulcorpului, estirfnd ca posibild ing4jirea bolii (perceputi ca stdin4 Si nua unui bolnav ca atare. Firimi,tarea omul[i, ce predomina tacit practicamedicali timp de secole, devine astazi un element social care tulburAsensibilitaile. Pentru cd medicina a fEcut pariu I corpului, pentru ci ildesparte de om pentm a-l ingiji, adicl pertu ce ingrije$te mai pulin unbolnav pi mai mult o boale, ea se izbcge astizj, prin dezbaterile publicepe carc le suscitaj de revenireabrutale a celui respins : omul (eutanasie,companie acoda6bolnavilortimudbuizilor, pacien! in st re vegetativdcronice timp de luni sau chiar ani, pacienli conectali la aparate, cu carenu mai $tii ce si faci, terapii adesea mutilante etc.). Radicala prmere subsemnulin&ebdrii a noliunii depersoand,pe car€ o cunoa$tem astezi,traduce in mod esenlial dsunetul social al medicinei devenite una dintreinstitutiile cfltruzitoare ale modemitdlii. Datele antopologice al caror furo$u il constituie separareaomului de corpul sdu sint contestate. Unmare numir de probleme etice din \,Temea noastd, dinhe cele cruciale,sint legate de statutul acordat corpului in definirea socialS a persoanei

a

(ploc fcare asistritar. explozia parentalitilr i. prelevarea lji transpla fuldcorgane, detemnarca slruchuii gelonului, n'mipu]irile genetlce, p ogesultchnicilor de reanirruu-e $i al altor apal ate de asistenle, prctezele qtc. ).

Chestiunile dezbinrte asldzi i[ public nu constiiuie decit dezvoltalcaaccstei structuri de bazi. Exc)rzind oDul la hceDutul deDrersului siu.medicina se strdduic$tc sil reghseascd mai apli sub forma unei punerisub semnul intrebdni a ccea ce-i sta la baze.Medicina cstc a cordului-sub semnul intrebdni a ccea ce-i sta la baze.Medicicina cstc a corpulur,nu e o medicinA a omului, ca in tadiFile orientale, de exemp1g5,tre arnintimde ftaza Margueritei Yo]urcenar din Piatra flosofaldr, cindZenon,mcdicul, foarte apropiat de Vesalius, se apleacd impreuntr cu prietenulsdu, medic $i el, as[pra cada\"ru]ui unui tindr, fiul acesnria : ,,ln mirosulde olet din canera unde disecam acel mofi, ce nu mai ela fiul! saupoetenul cuiva, ci doar un liumos exemplar al maSintuiei omong$i . . . "Frazap@gamaticd" medicina t_algaze,,nratiniria omeire3sct', mai gxactcorpul, li nu fiul sau prietenul, adicd omul in singularitatea sa (cap. 9).

Alte tipuri de medicina tadijionale sau ,,nou5" se strAduiesc,dimpohivd, sI mearge dincolo de dualism, pentu a considera omul inunitatea sa indisolubild (cap. 9), Noile proced:ri de irnagistici medicaldurmeresc ill rcal un sedet al corpului, care nu apa4ine decit simbolisliciisociale a comrmitd,tilor umaoe, dar ele declar4eaze riposta inepuizabilda imaginarului actorilor (cap. 1 0).

, Aura corpului nu mai existi cel pulin de la Vesalius qi de la primiiamtomi$l $tiinla $i tchnica, fidele Foiectului lor de a controla lumea,incearc5, in aceea$i mi$care paradoxalS, se elildne corpul ti, totodati,sd-l imite.

Pe de o pafie, sa-i depbeasa Lmitelg sal rcconstruiasci, se intervinSin procesele sale. De parc5 s-arasimila condiliaunani, htr-o perspectivignmtici, cu o cEdere in corp, acesta devenind uD meinbru supmllunemral omului, de carc cel nrai bine e sd scape cit mailepede. I.oc al fi'agiliEii,al morlii, al imbdtinirii, ceea ce hebuie combdtutin pdmul fn4 pentru aevita pierderea. Fdri a reugi, desigur, dar reinviind pemanent speranta.Corpul, Ioc al ixesizabilului, azupra cdruia trebuie asigurat conrolul.

A\ lRuPOLOil \ , oRPr Ll I l l MnI) I I { \ tTAl l A

I Margu€rite Yourcenat l,'ceu||e a not,.,Po.he",p. II8 [ed. ron. i MargueriteYo]ltrcena\ Piatru lilosafald, trad. Sanda Oprcscu, Bucure$ti, Editura Univ€rs,1999,p.811.

DA\ ID LE tslIETUN

Pc de altd palte. simult,irl, coDrllparudigrni rL Lrnciniedicjnc tascjnalcde procesele organice. asdil incit palidelc sale inrtatii (feftilizarea irriro ctc.) sint considerate evcninente lemarcabile Sj susclti o rivalihrcapane iDtre labomtoaEle dc cercetarcsauscrvicii)c spitalicqti in vedcrca..premierei"(cap. I 1).

DacAo cafie constituie o intreprindere solitaE,ea este $i alimentatade priviri le gi de vocile ce i-au insolit indeaproape drumul. Doresc sf,-inullumesc indeosebi luiMary Josd l-ambel1. crue prin prietenia s4 m-aajutat sd inleleg rnai bine $i sd observ eficienta vindec5rii traditionale.Propda-iuimire legati de vindecare sau de uSurarea suferintclor nu aincetat sd-mi alimenteze popria curiozitate in pivinla corpulLLi qi a relalieiterapeutice. Lui Philippe Bagros, medicJofal unui serviciu spitalicescdin Tours. care mi-a adtat calea rmei medicine a omului. Colaborareape cale atn avuFo pentu a introduce $tiinfele umane in programafacultSlii de medicinA s-a dovedit deosebit de bogate 9i de stimulativA.Lui Martine Pasquer, Philippe Crosbois pentru nrtrneroasele discutii avute,pentu intervenliile comune cu ocazia unor sesiuni de educatiepEnnanentd sau a unor cusuri, pemu impifi4irca aceleaqi sensibiliti,ti5i a rmor nedumerfti apropiate.

Aq mai dod se le mulFrrnesc lui Alain Gras, Ren6 Bureau $i MargalitEmerique pentru cA rni-au permis, gralie inrxederii 9i prieteniei lor, silimpezesc aspectele acestei cercetari.

lmi mai exprimrecunoftinla ti afeclitmea fa.ti de Hnina Tuil, care acll]oscut toate peripetiile, rcgetelc $i entuzia.smele unei intreprinderi pecarc nu a incelal s-o stlllt u leze prin prezenta ei

RAmir\ desigur, singrm raspunzator de analizele dezvoltate aici.

Capitolull

INSESIZABILUL CORPULUII

Misterul corpului

.'Reprezentirile sociale atribuie corpr ui o pozilie detenninad in cadrulsimbolisrnului general al societiliifEle numesc diferitele pE4i cel coDpun$i functiile pe care le indeplinesc,le expliciteazd relaliile, pdtrund ininteriorul invizibil al corpului penfiu a inaoduce acolo imagini precise, lidetermird locul in cosmos sau in ecologia comuniti$i umane. Aceastacunoa$tere apli€ata.colpulBi-esG€ulturali. Chiar dacd e inleleasl inmod rudimentar de cdtre subiect, ii permite acestuia sa dea un senscolsistenlei tupului sdu, sa gtie din ce se compune, sd legebolile sauru fbrinlele sale de cauze precise $i conforme cu viziunea asupm lumii, aNocictdiii, pemite, in sfir$it, cunoa$terea poziliei sale faltr de naturl filhltl de ceilalli oameni, p.intr-un sistem de valon-

Reprezentirile corpului $i cunottinlele legate de acesta sint tributareI[ci sttrri socialq unei vizirui asupra lumii $i, in cadnrl celei din un5" uncitlcliliri a penoanei. Corpul rcF€zind o construclie simbolicd" nu o realitalel !ii|rc. De unde mullimga de reprczentEri ce cautd si-i dea un sens piolflrctcrul lor eteroclit, insolit, contadictoriu, de la o societiate la alta.

I llzolo prezentate in aceastl pdmi pane au fost propus€ pentnr infia oari, subrt nlln hnrrd. h DavidLeBretolt,Corps et indiridldlism€,in,,Diogdne",ff. 131,lAXl , It nlitn e e! Renaissante : autt sources d ine repr4entation no.len?rtu rrrT)r. ir ..DiogCne", nr. 142, 1988.

l l

DAVID LF BKETON

Coryul llare a fi inteles d(r Ia sine. dat, in final, ninic nu e nlaiinsesizabil. El nu este niciodati un clcment dat indiscuiabil. ci electulLrnei coistrrclri socialc ti culturale. Conceplia curenl adnisa in socictelileoccidentale i5i gise$te formulatea in anatomo fiziologie, adicl inclrnoll inlele biomedrc,rle. fr.e bczeazi pc o conceptre cn le isuprapcrsoanei, ceacare il face pe actonrlsocial saspuni :,,corpul n]prt',dupl modelul posesiunil Aceastdrcprezentare s a nescut din apadlia $idin dezvoltarea individudismului in sinul socie6tilor occidentaie inceoinddin Renagtere, dupa clun vom vedea in capitolele unnitoare. Chestiunilepe care le vom aborda in lucrarea de fale implicd aceastl structudindividualisb ce face din corp incinta subiectuhi, locul limitnrii qi al libert{tiisale, obiecnrl pdvilegiat al unei modeldri 9i al utei vointe de conhol.

Explozia actuah a cunogtingelor despre corpz, care lace din anatomo-fiziologie o teorie printre altele, chiar dac.d aceasta rdmine dominang,ilustreazn o aftd efapd a individualismului, c€aaunei rcplieri mai putemiceasupra ego-ului : apari.tia unei societeti unde atomizarea actorilor adevenitu lucau importan! fie ci e $porta{ii, dori6 sau inci indiferent?ir.Este vorba de o tasdtBrd semnificativA a societelilor in careindividmlsmul !'Ie de shuctun : dezvoltarErurui caracter infnit de plural,de polifonic al vielii colective ti al semnificaliilor sale. In asemeneasocietiti, intr-adevar, iniliativa.evine mai mult actorilor sau gmpurilordecit cultudi. care tinde si dwind rm simplu cadru formal.

Asistem astbzi la o accelerue a proceselor sociale, Iird si unnezenivelul cultural. E adesea sesizabil un divo4 intre experienta sociaE a

: Cercetn nenuDirate ale altor teorii asupra corpului, luate din Orient, ditastrologie, din esoterism, recurgerea tot mai frecventi la forme traditionale devindecare, c€ velriculeaza Si teorii asupra coryului, diverse fi thra legAtura cumodelul anatomo-fiziologic din nedicind, recurgerea Ia rnedicina ,,blind6',,indeptutar€a de rnedicira modemi $i de viziunea sa pufjn mecanicista asupmcorputui, ct ,rfu.

I Cautarea actuald de noi forme de sociabijitlte, de schimb qi de tribalism, constir,rieun gen de rezistenF fate de atomizarea socialului. O modalitate de a menline oapare4e d€ viald comunitare, dar in mod contolat ii voluntarist, a9a cuft bineilustreazd fenomenul asociativ Pe aceasta &mi, doun conc€ptii diferit€ : YvesBarel, La so,:iltJ.lu ri.le,Paris, Seuil, 1983 ; cilles Lipovetski, L'aft du yirle,Paris. Galinard. 1985.

l ,

ANTROPOLOCIA CORPULUI SI MODERN]TATEA

0clol ulLr i $i capacitatea sa de integmre silnbolic+l{ezlllta o cafenti desens, ce lrce uneoriviata dilicili. Datonti absenlei unui fispuns culturalcarc sd-i ghideze alegedle gi acqiunile, onul e abandonat in voia proprieiin iliativo, a singurdta{i sale, dezarnat in fala a nurlcroasc cveoimcnteesentiale ale condifiei urane : moafiea, boala, singuritatea, gomajul,imbdtrinirea, adversitatea... E convenabil ca, in indoiali, adesea inangoasd, sa inventeze solulii personale. Tendinla de reftagere io sine,cautarea autonomiei care se mobilizeze numerosi actori. nu remin firdconsecinle sensib e asupra fesdturii culturale. Comuniunea de sens lide valori se risipe$te iI1 structun socialS, firi a o suda cu adevirat.Atomiarea actoriloraccentueazdinplus irnde$rtareaelementelorculturaletraditionale, care cad in desuetudine sau devin indicii fiIi consistenli. Elese dovedesc prea puJin dernne de inves'ti,tii 9i dispar ldsind rm vid pe carcnLrJ umpluproceduriletelmice. DqoirivS,solqiilepersoDaleprolifercaze9i vizeazi si suplineascd toate carcqtele simboliqrlui prinimpmrrnrmi dela alte srrucnui culnrrale sauprin crearea de noi semnifica$i.

La nivelul corpului, se produce aceeagi dsipire a semnificagiilor.Conceplia oarecum deziluzionatii asupra anatomo-fiziologiei giprogres€le recente ale nedicinei 9i ale biotehnologiei, dacd favorizeazdnegarea mo4ii, nu fac deloc adgitoare aceastil reprezentare a corpului.Num€rosi actori se dedau ulrei cdut?tui neobosite de modele destinates6 atribuie corpului lor url fel de suplime[t de suflet. Astfel se justificerecugerea la concepfii despre corp eteroclite, adesea contradictorii,simplificate, reduse uneod la relete. Corpul din modemism devine unmelting.pot apropiat de colajele suprarealiste. Fiecare actor igi

. ;;iiie$t€rege" reprezentarea propriului corp, individual, autonorn, chiardacd, pentru ast4 cauti in parfirnul timpului, in Eiinla rdgarizatii a masrmedia sau in ha rdul lecluilor gi al inflrririlor sale personale. '

Un studiu al relaliilor ilhe corp $i modemitate ne imprme o rcpefrea &umului parcurs de individualismh structra sociald $i a consecintelorsale asupra reprezentdrilor corp$lui. Vom vedea mai intii cit deproblematicd $i de indecisd este no{unea de ,,corp". Noliunea modemAde corp replezinfi un efect al structudi individualiste a domeniului social,o consecinlA a rupturii solidaritilii ce uneqte penoana cu un colectiv gicu cosmosul prinff-o relea de corespondenle unde totul se leagi.

13

I)AVtD LE BRETON ANTROPOLOCIA CO]IPULUI $I MODERNN'ATEA

,,Ne-afi adus corpul.,.

-. O anecdoti suprinzitoare rclatati de Mauicc Leenhardt intr unul

din studiile salc as[pra socictilii canace ne \,a permite si puncm corectaccasta problemd $i se ar;tirn cit de solidare sint darele studiate inlcrarea

de faF cu oconcepf edesprecorpripicocciLlenrala.i rnodema.uitr. rnarnte dc a atunge la asta. trcburc si delcnninAm conceDtj i lcInetarezlene asupra corpului", ca pi pe acclea ce structureazii si dausens $l valoare notiruii de persoand.

.__,:1:Tu"':.oT,rl iri.imprun Lr cBraficrisric ile de la regnLrl \ egeLcl).

t?lte ncdespnnsi de unir ers. ccrc rlscaldd. el rgi in nepitmlde clirenucu arborii, cu liuctele, cuplantele. Se supune pulroilito. u"g"tulu-tuiconnrrdal. cu acea Ecn?ein:cho1r ulles lebendrg, ,7 (comLLni;ne. i lotcc e vtu). de cJre !orbei altadah Casslrcr. Kalndescmnea,/h torodaE

11:l:I1l"l t i ..:Tacopacutui. Unrtarea de came $i murchi VTjOoirxte ta pulpa sau la simburcle liucrelor panea dura a corpului. osaira,e denlmid cu acelasi lermcn ca $i inrma lemnului. Acest cuvintdesenrneazd $t resftri le de coral aruncate pe plaji. S int coch i lii rerestsesau manne ce servesc la identificarca unor oase precum daniul. Numeledifericlor viscere provin gi ele din vocabularul vegetal. Rinichii qi celelatteglande din urtedorul corpului poartd numele uiui ftr"t

"l "6*;;;;;;iseamAne cu al lor Pliminii, al ciror invelb amirtegte forma arboieiuitotelnic al canacilor. Krrl. sinl idenrificafi prjn u""o nurn". in.""u."pnvefte^u tesrrnele. ele sin I asim ilare crL impleriturile de lia ne d Lr padrLreaoeasa..( orput apare aici ca o all i forme vegeta16 sau r egeralul ca oexrensie naturala a corpuluj. Nu exisd ganile viTibj le ilrre-ace. re douaoomenlr. uoarconceplele noaslre occidentale permit o asemeneaoeflmttare, cu nscul Lrnei confuzii li al unei reduceri etnocentriste adltercntelor

, Corpul nu e conceput de canaci ca o foma lt o maierie izolate derume. et lme. ul ihtregul satl. de o natura care il asimileazz gi totodali ilGrnia*, a*ig*,

"a "' e decft un fel de a vorbi. Concepfiite melarezi€ne

, asupra corpului nuj !or con.rdera niciodau o realilare auronoma )i di5Dncl,.' Maurice Leen}ardl ,o ](rmo. pans. Gaumard, I 947, DD. 54 70

14

iDlpresoafi. Legdtlra cu vegeullLl nu este o metatbfa. ci o ldcntitate desubstantd. Numeroase exemple clin viala cotidiani a canacilor ilusfcazejocul acestei semantici corporale. Dcspre un copil rahitlc se spuDe ca

,.cre$tc galberf', a-scmSnindu-se astfcl unei rdddcini ldra se16' care plereUn befin se revoltd imDotriva iandannului ce vine s5-i ia copilul penmla I supune la mtmci grelc, impuse de albi ,,Uiti-te la bralele astca, spuneel, sint ap6-" Copilul e identic,,cuun vllstarde copac,laiDceput apos'apoi, cu timpul,lemnos 9i duf'(p 63) Sepotenumeraastfelnuneroasceiemple (pp. 65-66) ; aceleafi matedi aclioneaz a in lume $i in trup ; elestabilesc o intimitate, o solidaritate intte oameni 9i mediul lor' Incosmogonia canaci, orice olr $tie din ce copac al pedurii a ietit fiecaredin stimo$ii sei. Copacul simbolizeMi apartenenla la grup, iffid-dcinindomul in pdmintul strdmogilor sii 9i atribuindu-i, in sinul naturii, Lrn locsingular, care se contope$e cu nenumiraJii arbori ce populeazi pedureaLa na$terea copilului, acolo unde se ingroapd cordonul ombilical, seDlanteazA un vldstar, care cre$le incetul cu inceful, pe misura creiteriicopilului. Clrv"mtul taro, desemnind corpul omului, intsiin comprmereaunor expresii care denumesc : corpul nopfii, corpul toporului, corpulapei etc.lr SeintelegedelasinecanoluneaoccidentaEdepersoanee$elipsite

de cqnsistenlA in societatea melaneziana. Coryul fiind in legdture cuu versul vegetal, intre vii ti mo4i nu existe fiontiere Moaltea nu econcep[ta sub fonna anea[tizfuii, ea marcheazd accesul citre o alttrfonni de existenli, rn]de defunctul poate lua locul unui animal, alunuicopac, al ut1ui spiriiiEl poate chiar sd revina in sat sau in oraq ti sA seamestece printre cei vii, sub aspectul lui rao (pp. 67 sq.) Pe de alttrparte, in timpul viefii, fiecarc subieat existi doarin rela1iile sale cu ceila$.Omul nu este decit un reflex. Nu are consistenle decit in totalrtatealegetu.ilor sale cu partenerii. Trdsiturd relariv fiecvent5 iD societdliletradilionale gi care ne trimite, de altfel, la tucairile sociologilor germani

de la inceputul secolului )O(, ta difer€nF ce o face Tormies, de exemplu,intre legitura comunitari !i cea societala Existenta canacului e cea a

unui cenfu de schimburi in cadrul unei comunitili, unde nimem nu poatefi caxacte zat ca individ. Omul nu existl acolo decit prin relaliile cu

15

DA\TD LE BREI'ON

(l j l i l lch.l(€it i | l l l{rre (xr5tcllrci\are IIo\ f l lc doar dtn pct sojrna sitri, l iualblaBrddLietnt,. lI l". NoUrIteaLlcDer{otutairlse socijdenldll1rrc dccirepcrabili in socialitarca $icosr ogonia tr0ditionald canac?i.,.1y'rl'/ror-i, corpr nu cxisti. Cel putin nu in sells l dat de noi astdzi illsociehlile noaske. ,,Cotpul" (kal-o) se coDfltndd aici cu lumea, llu cstesLrport[] sau dovado unei individualitirgi: aceasla ncfiird subilitd $ipersoaDa avind baze ce o dcschid sprc bate flrxurilc rnediului. ,,Corpul..Iu constinue frontieni. atom. clelcment nediscemabrl intr-un ansarnblusimbolic. Nici o asperitate nu exista inffe trupul otmlui gi ce1 al lurnii.

Iati acum anecdota de care vor-beant : Maurice Leenhardt. intercsatsA descopere aportul valorilor occidentale la mentaliti{ile tradilionale,infl eabe uo betrin canac, iar acesta dspu)de, spre ntarea sfupoare a luiLeenhardt, ,,ceea ce ne-ali adus este copul" (p.263). Impunerea acelciveltanschauung

-occidentale in anumite grupud, impreund cuevan8heliarca Io/, ii conduce, pe cei care dcceptr:i s6 renunli la vechilelor valori, la o individualizare ce o rcproduce, sub o fonni atenuatd, pecea din socierati le occidenrrle. Melanezianul cuceriq chiar in modrudimentar, de aceste valori noi, se elibereazl de reteaua tmdifionald desensu, cale rntegrcaz,prezenlasainlumeincadrul]orlni continuum,devrne in gennene rr?divi.!&rll ?ll ,re. Iar liontierele delimitate prin coroulsau il disling de acum inainte de semenri sei, chrar de aceia care auparcurs acelagi drum. Separare de dimensiunea comunitarl (si nudispadtie, in mesura in care influsrlla occideftah nu poate fi decit par.tiah,citadini, mai degraba decit rurale) $i dezvoltare a unei dimensiunisociotale, unde legdturile dintre actod sint mai slabe. Un anuldt numfude melanezieni sfqesc deci pdn a se simli mai mult indivizi intr-o societatedecit membri abia discemabili ai unei comunititi. chiar daca. in acestesocie6FintuciNahibdde, trecercanu se face ill modrddicat. Rehasereainspre eu. inspre ego. ce rezulti din aceasla nansformare sociilii qicultu.ab" duce Ia verificarea in fapt a unei putenrice intuitii a lui Dukheinq

I Dutd formula tu I Claudc L evi-Srr?ius'. La p?nsip \auvag?, Pan '. Plon. I c62. p.

? DesFe importanla individuatiei in cre$tinism, vezi M zrNelMa\ss, Lo notion depe8onne,in Sociologie et anthrcpologie, Paris, PIJF, l9J0; Loris Dumont,Essai sxr I'indivi&tatisne, Paris, Seuil, 1983.

l6

-- ANTRgPOI-OGIACORPULII

contbnn careia, penlnl0 distinge uDsubiccl de altul "este neccsatrul

lactordeirdividualie Tlupuljoaciaccstr)1""iJal ac"ustit tto.tiunc di pirsoani cristalizat'r injuul eului' adlca

individul, constituic ea iNiti o aparilie rccclltiin cadruListoriei lunii

o.c,Je,ttal". Se ,,npun a,r i ci levi ref lecl l l pcniru a arala sol idanlclc,s

drnm conceDdilc Ino{leme a5upra p(tsornci il tel( care cil o conscclnu'

atribuic coryului un sens $i un statut Devinc imediat foarte important de

Jii"*-J.i"J ar**patal in<tivid.nlivnuluiincadrul divaselor gnrpuri

socjale. Deja, il1 Despre simtcidere,E DurkJterm arata ci autonolnra

"...i*;" p;tl"p opgiunilor nu c aceeali. in frrn4ie de mediulsocial li

",rttumt in c'are acota se iffadacinead in anumitc regiuni din Fmnta'

d" e*eirlpLr, dim"naiuoea cofrunitarl nu a dispSrut cu tohrl, ea sc verifica

foclnai in suDmvietuirca $i htensitatea anumitor ooncepF a'slrpm corpulul'

"*. ia." l.

""a,n;f" popularc de vindecare' unde rutcla simbobca a

iosmoiutui, a nuturii, isle incd reperabila Ea se conflflne' in acesle

ie-siun,. :iprin nein..ederea f3!5 de o medicina riburara uneiconceplii

iniividuutlse asp*corpului. Vom reveni la acesr sIlbiecl rn conmuare 'Norrunea de indivlduatism. care serve$le drept bazb aceslet

arcunen6ri. este, in ochii nogtri. mai mult o tend in'ta dominafitd decil o

reilitate intrinseca a socicr.ailor occidentale ln schimb aceas6 v'zune

asuDm lurnit plaseazi in cenbul seu individul ( ego cogito canezrutl ce

se aha Ia originea conceptiilor noastre dominanlc asupra corpulur'"'

Nd..u)

lEmrfe Durkheim, Fonncs itincntuircs dc la vie '?licr'aN Paris PtJ[ lq68 pp

186so. led.rom : FmileDukltein F"rm?le el 'ann'ore ot? r , . ! t t rehSlorsc'

i . " i . i l . i "a"1.* ' . " , ,asisr lv iu Lupe'cu lasi 'd iR!aPolrom

rq9s rp 24q

;i E"ii- D"'kt'.m;*+e.deahiel aicr pnncipiul in'lrvrdualiei prin nateril

cire,;n tradrtra c'+tine. trimire la Toma d'Aqurno

"i. ".a.. J. &.."r" r"

'rilrrorie. cum sranilele su b iechrlu i deparesc limiLele

o*o;ufui .ot , p.n** i inglobrfamila bunuri le cdintr-o inhep'trundere

i"iia "*.'turirii -rn""i,arei

unde omul nu esre unul ( i'divlr )' c i un-om io

r;latie sau mar deeraba o tesitura de relatji, bli.'i a".."i" ."""."p.aj. indilercnt de obiectul sau contineoaDumiti \ i/iune

rsdpra rumii rr anibuie.on)111 :!:ii9..T::l j:'"1':*,li:;T'.::lI;liiii.i ri i"i.i"ip.;".rorpe care re susrr'€ q*.*': p"ai"."t*.:LTi:iarumite conceplii (nedicha, q upri'rd un inportant coelicient de

indiuduriism.

l',l

DA\ID LE BRITON

O rruvelat dc V. S. NaipaulLL i lusttc,rz:i pe scrul, ddr cxtreln dcscr nnificali\': crl\'ilitele bitrinului canac intel ogat dc lvliiudce l,cenllal dt.in i i teva lLLnide;cdere in Srarelc ( nrte. rrn scn i lor din Boruba\ va trarprocesul dc..individuatie" Si se ya descoperi posesomlunuichip, apoialunui corp. La Bombay, acestom raia in umbrastdpirului shu, unfunclionardin guvcm. Seara el se htilne$tc cupdetenii, ceilalli senitode pe strad5. Solia ti copiiiiisint depafte, ii vede rar. intr-o bund zi,stipinul sdlr e nrunit intl -un post la Washilgton. Dupd citeva diliclrltiti,acesta obline de la gwem aprobarea ca servitorlLl se lunneze. Cildtoriacu avionul il conlftrmtii cu o prime expciienl?i interculturali. I lainele salesedcdcioase atrag atenlia qi sc vede expcdiat in fundul avionului- i;ipleparb un amestec de betel, dar se vede obligat sdl inghita pelhu a nuscuipa pe mochetl sao pe scaune. Se folosegte de toaleti urcind pescoici fi nurdere$te cabina etc. Tdia la Bombay intr-un dulap din casastipinului ; la Washington i se acorde acala$i spalu.

La incepul nu se schimbd nimic in relalia de suplmere faF de stapin.Ora;ul il terorizeaza, dar face timid pnmii paSi $i sfirielte prin a prindecuraj . Cu tutrDul adus din Bombay, pe care il vinde unor hippies, igicurplrS un costum. $i pentru prira oari ii ascunde ceva stdplnului s5u.I$i descoperd intr-o zi, cu stupoare, chipul in oglinde : ,,Aveam sA mIprivesc acum in oglinda din baie, doa( pentru a-mi studiachipul. inprezent aproape nu pot sI cred astal dar la Bombay putea trece oseptAmini sau chiar o luna ftrI se me privesc in oglindd. $i cind mipriveam, nu era ca se vid cu ce sem5n, ci ca sd fiE sigw c[ frizerul nu|n-a tuns prea scufi sau ca sA rlmaresc un cof pe cale sd apad. Aici.incet incet, am ficut o descoperire : arn ur chip phcut, nu m-at.n vdzutniciodatd astfel, m-am vhzut mai degrabd comun, cu trasltuli ce nuserveau decit ca sd mA identifice" (p. 42). In acela$i timp cu descoperireade sine ca individ omul igi descopon chipul, semn al singularft4ii mle,$i corpul, obiect ahutei lro6€sitmi. Natterea individlalismului occidenrala coincis cuDroDovarca chiDului.

r VS.Naipaul, Urpdlr?td'autrcs,ilDisr oi quitua.,Paris,AlbinMichel(lrad.Afflie Saumad), 1983, p, 42.

l8

TrcDtat, el infelcge tot ulai brnc ,.stirr inille" socretilii 0rrellcanc lntr_o

zi. scrnn a I elibcrarii progresivc de ei?slel/l/ngdin societatca sa, are oaventura arnoroas:i c o o lbneie de serviciu drn clAdirea unde iocLrleltcRusmat dc fapta sa, aflat incd pe linia de trecere. sc putificd !i se roag't

orc in $ir. Curind, iti pardsegto stapinul fbl6 al preved $i lucreazeinlr Lrn reslaurant. lrec luni in care lri desivir$etlc procesul dcindr idurrie, parctLrs l lr i l voia sa Se c;:,6lolesle atLrncii l l felneja de

serviciu 5i devine, din acest motit lrn cetdtean aDerican din ce in ce maiintesrat intr-un mod de viaF care i s-a p5rut atit de insolitin primaperioadZ a qederii sale. Sint semnificative ultimele rinduri din text' celeiare incheie povestea acestui om, descoperirea faptului ce are un corp

ti iDchiderea tn acesta, care pune capSt sentimenftllui avut iDainte de

olecarea ir Statele Unite, de a se conflulda cu lumea, de a fi alcituit dinaceleaqi materii. ,,in trecut, scrie omul, eram contopit cu apa mareluifluviu, nu eram niciodad singw, cu o via.td prcprie, dar m-am contemplatintr-o oglindi $i am hottuit safiu liber' Singtnul avantaj al acestei libertSlia fost di a md face sd descopdr ca am un corP, ci trebuie, un numer deani. s[hanesc si se imbnc acest corp. $i apoi totul se va termina"(p. o8). Dace exislenla se reduce la a a\ ea un corp asemenea unuiatribut, atunci, intr-adevar, moaxtea insifl nu mai are sers ; ea nureprezintd decit disparilia unui bun, adice foafie pulin.

Polisemia corpului

De la o societate la alta, se succed imagini care tncearca se reducd

din punct de vedere cultural misteml corpului. O mulline de imagini

insoite contureazd prezenla pwrctatd a unui obiect fugar, irsesizabil 9itotutl in aparcnti, incontestabil12. Formula cuvintului corp ca fiagmentoarecurn aumnom at ornufui, al cnmi chipilpoartn" presupune o diSinc$estraini multor comunitili umane. in societdlile tradilionale, cu

.{\f4qA!9914!aMrL!l $!-l:!9qEB!II4II4

L2 Vezi David Le Brcton. Za :tociotogie du corps,Pat;s, PUF, ,,Que sais'je?"' 1 992(edi$aa 3-a levizuiti, 1996).

19

\-

I ]AVID LE BRETON ANTROPOLOGIA CORPULLlI SI MODERNITATEA

colnp{ cnti holisli, co|llltnitari. unde indlvidul e xnDosibil de zilrr. conrulnu cu : lrnric ohlcclUl uneii( i , / IrI ; . i i l r otn.t l .e uoltopcjlc (.tur: tn. l .r iU inrrd. cu cotnlLnitdtet. i Jccrte sucteti t i . rcnfczentirt t le cr,rpLrl lsint, de fapt, reprczentiri ale omului, ale persoaDei. hnagiDea colrului eu irnaginc a srnelui. l l iD)enula de Inareri i le prjrDc ce cotj)pun nit tu.a,cosmosul intr-un lbl de indistinc,tie. Aceste conccptii nnpun seltimentulunci inrudlri, al unei participdri active a omului la totalitatea vielii si maigisim. de altfel, urme active alc acestor rcprezentari irl radiliile popula@de vindecare (cap- 4 : Astdzi corpul). Uncori, o limbd continud siascundirddicinipr€ciseceunescnicrocosmosulcorDl uicuelementeledin naturi, in tirp ce tadiliile populare incd vii nu mai rdin in cledil1telelor decit o parte din aceste corespondenle. _t'r,rlara, limba bascd, rllladinne cele mai vechi limbi indo europene, datind, fird indoiald, de maibir1e de cinci mii de ani, dovedette almnalia de mai sw. Cinci categoriice corespurd elementelor naturii la vechii basci, cinci divititlti dea:iemenea aleslale de ankopologra $i isloria poporului basc ordoneazacomponentele persoanei umane : pemintul, apa, aerul, lermul, focul.Aceste cmci principii ale cosmogoniei dau cinci rddicini lexicale, caregenereaze un inheg vocabular anatomic ce inscrie in venele limbiicorespondenla intre corpul omenesc Ai cosmos r 3.

Corpul ca element izolabil al omulu| ciruia ii impnunutd chiDlrl sf,$.nupoale li conceput dccit ir s!.1|crurile socirle de d;individuallst. Lrndeoarrreniisinr despi4igiuniidc 0lrrr. reladv autonot)1i in jni l iari \ cle lor, invalorile lor. Corpul f,rncfioneaze ca o frontiere ce delimiteaze in fatacelorlalti prezenta subiectului. Et e$e faclorde irdividualie. Vocabularulanatomic strict independent de orica.re aki referinti marcheazd siintreruperea solidaritilii cu cosmosul. in societdlil9 de tip comunitar,uode semnificalia existenlei omului marcheaZ o fidelitate falA de grup,de cosmos, de natura, corpul nu existi ca element de indiyiduatie pentru

il:fi'"'ll,l,;'-l:',fi :if ]ii;l-ili;:3,:lljlfl':ffi ilffik:m"x*:'*,tl J:l';]ffil::ff i''T:,1't HliJii:li!i*l'*;;t1'*t':nl:T:::"";l1l'i;1t';lr:il:Ti;L"J'vll"":kn*n'il*ilxt.,.lliil'.rffirill1;tffimo$tenirea istonca a relragerii in con

.'o",ipon*,"i.o'"uni,u,: ii -"Ti":.11 :,|:ill#t-iffjilil:##IH"ff#HIffi il":$,ili.'.ill'Hl;;;;;aft o*"'odino'*indir rd pialtul. inchidereusubiectului h el Lnsusr '

,.Xi";"m*::*t*'H:lH:':"y'::l:::?'""ffi i.!li,:!:i***:iull'#'$il'f; :::ff '"t'J1ffi.";*':f i:;*1:#"4##$'f,tri:::T"f :;:l1l#l,i:""ruHff ll:*i"

"i i"" ". ^t ""i. ia a.cit in imagina!ia cercedtorului Mo$tenrrea

Ht#*:a#*i".'#ffiT*$1fr?tiTil jffih#ffi :illfr 1

::i:t";$HJ:'Jtr'sxTm;ru::nruff lfi ii:$;"""a1*#"''a*utor:T:l:i9:lri"'"'gi"1l'liL:Jr1lff lliilDualismul tipic une i iPisle're occloenla",,#i*"i-.pirli" cr""ai Tr€srnortan! este o limM concre6' carc nun€ste

*ni:*rr"-**::*r*n:ms;ifi Hl,x"'lfi:f l3;iiJrti,#"-p"i"i,lrlt; a"osebiire de ceea ce vechile noastre obicerun

*x$*lrx;r'?:"x'"ff t"Tu;lill:"*liil"i:flTcr""a" fr*-{''*t, f* ai sur ta pens'ehabraique' Cerf i953'p 53

21

rrPe aceastdtemi, DomiriqtlePejllen, Srmbolique.te la tl'noninatian des par-ties du colps humain en lange bas.lue,iD Le carps hunain, mnne, cutnire etsumahreLallo$le Cot1ld'es national al Societaglor savante, Montpeltier i 985.Unexemplu de acelasitip, Michdle Thelrien,Ze.rrys tnuit (eueb,c Arctique),Pans, SEI-AFPUB, I 987 | vezi ti tradiiile buddhisre, hinduisr€ etc.

20

!4t,,1! LEBR ETON

ill*ffiTfr'**+'.*+trffi*frn*,

mmffiWffiffi**;ffi

*ut*l*rul*lil***u+lffin

pNq*'6gg**

- AN,fRopoLocr4lQI{U!,.LLllMopERNlIAr!4

Wt**+rl*qU*r**ffl$*;d.fifrffi *i;l:if, r*..nmrs*-*:m:n****+*lnrm*frffi*;1*re**gl*i*r#r*##g.:..gffi *P;'};lU*:;l,::Y,'rlFl$"u-+#'i*#*ffi',,m}ltf i-i*qryffr**#:****:*s**rryll,yiiriniyffi,:;,;;;;;;;;;;;,;f ;!;:ylif ,i,Fr:i:#:^+n+i*ffi;f :{i#:,::ln

ll

DAV]D LE BRITON

h M$cd Gnade,l"Iasqud doSorr,lnstitur d'tjthnotr)lic, l, ir, Ir). t, p. I60.

24

AN IROPoLOCIA COIPU1!j sl MODERNITATEA

a) Dintr-un coe : pal.lea ftrterialA a oD]UlLti si ..Dolul de alt actle alpDrrcrp lotsal! 'spllttLic.un,.gtirulltedjUDt\cF..ts.;b.hDldsacombxlccele patru elemente, ca orice lucru carc exisrii : apa (singele $i iichideledin corp). panintul (scheletul) aerul (suflul viral) $, tbcul (dktura anirnald).Corpul gi cosnosul sintindisolubil legate, consfitrLlte din aceleasi materiale.la scar i ditrLensionale d i lcrite. CL,rpul nu-Sigisc;rc clrrr prurciprulin elhsu;i, ca ir anatomia $i fiziologia occidentale ; elemcntclc care ii dau unsens fiebuie ceuate in altd parte, in participarea onru lu i Ia iocul lunii sialcomtv tiliisale. OmUlexisli ca parle din cosrn,r,. nu princlinsuli. cain tradi,tia tomisti sau occidental4 lulde inanenla corpLtlLlj, in misura incare este materie, st6la baz: existenlei subicctului. Anutonlia li fiziologjadogon leagtr de asemenea omul de cosnros printf_o 6setud;ecorespotrdeDle.

b) ,,Opt seminfe sinbolice sinr localiz4te in claviculc. Aceste semintesunbolice. pdncipdLele cereale din regiulc. cotrsLituic birza ulirncntalicilapopulalia dogon, formati irl majoritatc din agricultori ; acest sinriolexpriDd (consubstanlialitateo) omului gi a scmin{ci, Itrr?i dc care el nu arputea tlii." (Gemlaine Calame Criaute, p. 34) Copiii primcsc la naqtereaceleasi seminfe ca perintii lor. Bisexualitatea incrcnlil liinlei umangestemarcata aiciprin laptuI ca. in general. d(Uonul prit)lcrtc iu claviculadrcap6 patru seminte ,,rDascu1ine,, de la tatil stru si dc l&nsccndentii siiignatici iar in clavicula stingt. patru sennnlc ,.lbru inirrc..rlc la mar na sa gidc la ascendenlii sai ukrini. Pnn acestc sct inlc, pctsolul c lnarcata infil ialia_ gru pr'!'i g i se inraddcincaza ;i in prir),jiniu l ccologic cc std la bazaviegiidogon. SeminLele corrpun Lrn felde blhrisicl vitll. Jxistcnta or nuluifiind legad de germmrea lor.

^ .c)Fc!.avitz,ld( ma), al cirei principiLr sc {llil in singc. MarcelGriaule o definegte ca pe,,o energie activil, inrpcrs(nlllllt, i on$ticng,repartizatd in toate animalele, vegetalelc, in li inlclo $t|l.,flu0turalc, inlucrurile din nahI5,9i care tinde sd persistc itl jii|llu N0, fiuDorl ctnlia iieP afectaq temporar (fiinld mudtoare) sau ctcm ( lii[ll rrctDuritoarc]e.ly'dna rezulti din suma de hana date de tall, clc ntrn l $i(lc strilmosulce renagre in el.

d) Ccle opt lilriru, princjpii spiritualc ale pel soanei irnpd4it€ in

doLlir Lllrntl i . le clle ndlL'u (lndsctrl islu fer\lele lnlcli!( lnc lallploilslcl 'u.me"ne dorra circ doia Ele contnbtrie. in fi rncrie dc delcn n' narea lor' la

schiarca psilrolofiei nerso&]ci. a dispoadci$de Sint localzcte in divcrse

ot eane aie coDulrri. maipot.la in rezcn A in dilerite locun (o mlattjni'

,,,ialur. un anirral. . . ), in linclie de Domcntelc psilrologice $rlitc de cei

ce le poafid.P;t fi evocate astfel 9i alte reprczentari ale pcrsoanei pe pemintul

afiican. Dar se presimte deja numdrul de perceplii ale ,,corp^ului* ce pot

fi intilnite. Definilia corpuiui e dati lntotdeauna in negativ fald de cea a

oersoanei. \ u este deloi o realitate evidenti' o maleric incontcsnbiltr :

i,corpul" nu existri decit construir d in puncl de vedereculrural de cdre

om. -E

o privi.e aruncatd asupra pe$oanei de catre societ?ilile umane'

care ii cerceteazd contururile fird al distinge, in cea mai marc parte a

timpului, de omul pe care-l incamead De unde pamdoxul societaiilor

Dentru cale,,comul" nu exist?l sau al socielalilor penml rxIe corpul"

lonstituie o realitate atit de complcxe' incit sfideazd inlelegerea

occidentalului. La fel, piduea e evidenta h pdma vedeE, dar existl

oadurea indianuluisi cia a cautaloruluide aur' cea a militarului ii cea a

nlristului, cea a negusrorului de plante medicinale $i cea a omitoiogului'

L a copiluiuisi&aadultului, ceaa fugamir-ri $iceaa calalonrlui La

fel. corpul nu dobindette sens decit prin privirea culturalb a omului- inplegerearelagilor dintre corp timodemitate impune o genealogle'

un fel de ,istorie a prezennrluf' (M. Foucault), o revenire asupra not'unii

ii rorpin"int'"lirrgoccidenlala' ca si o re fleclie asupra noliuniide

Derso;la. IEri de ca;nu s-ar putea intelege mizele aceslei relafii vom

vede4 incetul cu incetul, de-a lungul timputui, cucerind terEn o conceple

oamdoxah asupra corpului Pe de o parte, corpul ca suport allndividului'

Lontieri a raportuluisiu cu lumea ; 9i, la alt nivel, corpul disociat de

om. ciruia ii conferi prezenla s4 9i aceasta prin modelul privilegiat al

rD$inii Vom!€d€abgeffiilesfiinsedinteindivifualisrniico$tl Inodem'

\

25

Capitolul2

LA SURSELE UNEI REPREZENTARIMODERND A CORPULUI: OMUL DISECAT

Corpul popular

Civilizagia mediwala gi chiarcea renascentisti este un arnest€c conflzde traditii populare locale 9i de semlificalii cre$tine. E vorba de un,,qe$tinism folclorizaf', dlp6 fedcita fornub a lui Jean qeluneaq carealimenteazarclalile omului cu n€did siu social $ natuayo a[topologlecosmice shlrchr.rgaz e cadrele sociale pi culuralel3mul nu se distinge deFsetua conNflitara $i cofifce in care e inserat, se contope$te clr mullimeasemenilor sdi, firi ca singularitatea lui sA facd din el m individ fu seosrmodem al termenului. El ia cunogtinFde identitatea sa 9i de ioridncinareasa fiZici in interionil unei rqele lnguste de corespondente.

Pentru ca ,,individualizarea prin materie", adicd prin corp, sefiuctioneze,pe plan social, t€buie atteptatd dezvoltarea individualisrnului.Atunci, corpul m 4 efectif Eoprietatea ondui, incetird sl mai fie es€t\tasa. Pe planul Fprezenarilor, o teorie a coryului ca obie{t iodeperidentde olr\ legattotugi de acesb, gAsinfu-ti h el propriile E$irse (specrncitaieavocabulanrlui arnlornic pi fiziologic), wdobindi atunci o importanF sociaEsporitA Dar in colectivitilile umane de tip taditional, holistr, domint un

I Ado Arn aici definilia holjsmului (nolimea de commitale este utilizati aici inac€laEi sens structurat) datn de lnuis Dumont : ,p ideologle care pure in valo8etotalilatea sociale Si neglijeizi sau subordoneazi individul uman". LooisDnmont, Esiais rur I'indivitualisne. Une perspective anthrcpologique sutI'ideologie modeme, P^ris. Seuil, I 983, p. 263.

27

DAVID LE tsRITON

l'el de idenr itatc de subsranli intrc oD] si hnne. o conlplic ilate liti cusur,in carc intetvin aceleas, i componente. La fcl cum omul ditl accste societ?ltinrr e\rc Sepsrabilde corpul \aU. nlcl lr.rrneo rr.r c scp.rrabil i de om.Desp:irtirea va 1i ifltodusa de citre incilvidualisrn licultu.a savanri.

Peltlu a disceme ce reprczcoti ale omului ($i alc cotDullti siu) leplecedi pe cele care ne caracte zeazA astezi, se ilnprmc o intoarcerc lasarbaloarea popular a rnedicvalS. Se lric jn ce Inasl;ri rcc.rna se afla incenftul socialitiilii. mai ales in sccolul al XV-lea Dar.inlclcgcrea serxuluisdrbitorii medievale presupune abandonarea senmifi catiilor noastrecontemlrorane, Camavalul 9i sirbdtorile inrudite : cele alc ncbunilor- alemegarului, ale Inocentilor etc., mistercle, satirele, fanele, ,,risul Dascal...tapajele, apa4in lmei regiuni uitate a istoricj

ln sirbtrtodle Camavalului, de exemplu, corpurile se aurestecf,,indistinct, fin de aceeati stare a comuniti.tii aduse Ia incandescenli. . .Nirnic nu e mai stri in acestor fesdviteri decit jdeea dc spectacoi, deindepdrtare ii de apropriere doar prin iniermediul privirii . in fervoareast5zii $i a pielei publice, e imposibil si stai deoparte, fiecarc om participila efuzirmea colectivd, la adunetua conflzd ce ride de uzanlele si iepreceptele religiei. Principiil€ cele mai sacre sint luate in zcflemea debufoni, de nebuni, de regii Camavalului ; parodiiJe, ironiile abund[ dintoate pfutile. Perioada Camavalului suspendd provizoriu obiceiurileimpamintcnite $i le favorizeazA rena$terea Si regenelatca pri|r aceastatleccre la paradoxal. Este c5utarga unui al doilea suflu. duDtr ce mareleris din piala publice a purificat spaliul gi oamenii. Camavalul instituieregula incaktuii legilor, duce oame{rii la o ehllerare de pulsiLurilc de obiceirclrlaLe.lntenollum munli, inceperca Lnui alt timp in tirnnrrloumenilor$i al socierddlor unde raiescei. Serioziratea vie iie tacciintltriin fa,tadsului nestipinit al colectivitblii unite in acelaqi sacrificiLL ritual ilconvenfilor. Sdrbetoare tipic comuniari unde arxamblul oancnilor tindepmvzonu c5fte comuniune, dincolo de tensiunile oriclrei victi sociale.Trebuie de toate penmr a aicarui o lurne : Camavalul ducc aceasl6conflunfi la un maximrm de intensitate. pldcerile Camavaluhri cclebreadfaptul de a exista, de a tr5i impreund, diferili, chiar ilcgal i, fragili 9iputdnici totoda6, fqicif g trigti, emogionati 9i fivoli, mrEitori $i nernuritori.

28

ilr schitrb, siu bltorile oficiale instituite de Patrrile conductrloare nusc distmg de conventiile obi$nufte, nu oGli evadSri cdtrc o lurnc )nte8ftnta'cr dimpodva. lle sc baTerzd pe sepamre. iemrlltec/a actonl. consalcravalorile religioase, sociale fi atestd astfel gemcnele unej individua liztui aoamenilor. Carnavalul dezleage $i confllndA, acolo unde serbdtoareaoficiala fixeaza $i distinge. Restumitile operate de festivitilileCamavalului, timp de excese $i de risipd, ilustezd sfirlitul li rena;tereaIunij, noua primlvari a vielii.

C,orpul grotesc al sdrbetorilor camavale$i se opune in mod radicalcorDriui modem. Este rm idef,rnediar infie oameni, semnul alianlei. Nue un corp separat, astfel cl noliunea de ,,corp grotesc" trebuie saocoleasci echivocul. Corpul in societatea me dieval| si a fortiotiintradiliile Camavalului nu se distinge de om, cum se intimph, dimpotrivl,cu coryul din modemitate, privit ca factor de individualie Ceea ce refilzacultura populari a Ewlui Mediu ti a Rena$terii este tocmai pfinaipiulinaividrirGi, sspanrea de cosrlos, nrperea omului de corpul sdu flegresultepmtal rienui ti al tadiliilordinpiap publice [rarcnead apongia cotpuluimodem ca entitate, ca senn de disinclie al unui om fa(d de altul.l'

Corpul grotesc e forrnat din proeminenfe, din protuberanle,debordeaz a de vitalitate, se amestecd cu mullime4 imposibil de separa!deschis. in contact cu cosmosul, nemullumit de limitele pe care nuinceteazi sI le dep4easci. Este un fel de ,,mare corp popular al specief'(Baldtine), un cory vesnic reniscind : plin de o via16 ce se na$te sau deo vialA ce se pierde, pentru a rena.lte. ,,Corpul grotesc, spune Bakhtine,nu e dernarcat de rcstul ldn4 nu e inchis, terminat nici des6vit$it ci sedepet€Ste pe sine, hece dhcolo de propriile limite. Accentul se pune pepd4ile corpului unde acesta este fie deschis lumii exterioaF, fie cA seaflnel insuti in lum€, adicd la orificii, la Fotuberar{e, la toate ramificafiile

$i excresc€ntele : gura deschisi, organele gEnitale, sinii, falus-:I, pinbceleDroeminert, nasul.'t Adicd toate organele care vor fi ale ru$inii in culturaburghezn

Activitetle in care se complace omul camavalesc sint tocmai celeunde se dep4esc limitele, unde coryul debordeazi, ifi trEiefte in

ANrts!2!o!q!!4jq&!!!ur $l MopERNIIATEA

l Mikhaif Bakhline, abetvre de Frunqots Rabelais et Ia cult!rcpopulairc auMofenAgeeta la Renaislarce, Paris, Gallimard, col ,.Tel", p 35

i

29

I ' / \ \ , I I) t ,E BRETUN

plcIrtrr(linc expansiulea sple exrerior : actulsc\Lrnl. si[!l1it. Inoanea.||rirrclrlul. baunrl, satisfaccrea nevoilor nanrrnlc. $i t()ntc irccstea cu osclc ctl otit rllai mare cu cit existenla populari c prccitfii. pcrioadeledelrpsufi li ccvente $iimbitrinirca prccocc. h un lcl dc corp provizoriu,Inurc|l ill tronsfiguare, liri odihn[. Un corp vctt]ir uintil, ce nu poatericcil li)rlbti, de excese pe carc Ie caut6 lira a obos i . I ix istlt nllmeroasei ll$triiri ir1 opera lui Rabelais sau. la un vel di lcdt. ir cc I lui Cefr'antessru il bi lloccaccio. Accentul se plus pc activitijlilc urrui onr inseparabil(ic oofprjls[u, de comunitatea sa fi de cosmos.

Dcja in secolul al XVIlga, in claselc cducitto itlc sooictAlii, secontlrcaz?i corpul rational, care pretiguleazl rcprczcnl?1rilc noastrelctualc, nral cheazd ganita delaun individla altUl. inchi(lcr!0 subjectului-Llslc rn corp Deted, moral, fira asperiteli, limitat, rct iccrlt l0 oricc evenhrahltilnsfbnnare. Un corp izolat, separat de altele iD pozilic dc cxterioritatecu lumeq inchis in el irrsuti. Organele 9i frmcliile canmvnlcgi vor fi fieptatdcpreciate, devenind obiecte ale pudorii, pcnonaliz,ltc. S?lrbtrtorile vor fimai ordonate, bazate mai mult pe separarc decit pc conlirzicl.

O antropologie cosmici

Carnavalul reveleaziun regim al corpului carc nu sc rcz[md lasubiect, ci ildepdleste pentu a-9i lua constituenlii gi encrgia din lumeadimprejur Omul, imposibil de distins deinrdddcinarcr sI fizicd, esteperceput prin includerea sain cadrul fortelorce controlc ztr univ€rsul.Separarea rdmirc linitati la noile clase conducAtoare pe plan coolromic$i ideologic, nu $i-a exercitat influenla in clasele popularc, undc pcrsistdo cunoattere tradiFonah. Bughezia ti reformalii sint propagotorii ceimai hotftili ai unei vizirui asupra lurii pe cale sd apad gi carc pune lncertrul seu individul, privind natura cu ochii unei rar-ionalirllli h devenire.

r Despre repr€siunea festivitililor populare incepind cu rcmanicrcr cu humltr cedebutc znatunciSide rezultateincepind cu secolulalXVII-lci li vizcazi, subcontrolul Bisericii tialstatului, sa stigmatizeze cunoa$lerea popuhr|, vcziR.Mttchen$led,C trepopulaireetc ture des eliks, Paris, I.larnnr (nr. |978.

30

ANTRoP!LQql4lqE!!!!l_$! f'ls!EBn[4[E4in claselc populare-penofld rdmine $bordonata unci totalititi s@iale

ti cosmice. care o dep4c$te. FroNierele lrupultli nu marcheaTi limitele

monadei individrlale. O retea de corcspondenle amesteca intr-un destin

comun animalele- plantele, omt ii lurnea nevia{i. Totul se leagd, totul

rdstme impleunA, nimic nu este indiferent, orice eveniment semnaleazeceva. L6\'y-Bruhl vorbea altddatd, pcntru societAlile tradilionale, de o

mentaLita; ,,pdmitivA" guvanatd de )egile participirii, legatd prin simpatiede toate fomele animate sau inerte care existi in mediul undc tr5le;te

olnul. E. Cassirer a evocat $i el acest sentiment dc continuitate, de

..comunitate a tot ce traieqte", ce face imposibila deta$area unci fome

de viatd de rcstul lumiiPrin aceasta reprezentare, diversificate Ia nesfirgit iD fomele sale

culturale, dar care lasd sd i se vada cu u$urinfd strLrcturaantropologice, nu existi nici o ruph.ui calitative intre trupul omului qi

t upol lrl-ii. t.io"ipinl fiziologiei umane e confinut in cosmologie-Corpul uman este, in tradiliile populare, vectorul unei includen, nu

motirul mei excluderi (in sensul in care corpul va defini individul 9i il

va sepam de ceilati, dar qi de lume) ; el leagd omul de toate energiilevizibile 9i invizibile ce parcurg lumea. Corpul nu constituie un rmliers

independent, intors spre sine precum modelul anatomic, codwile de

ooliiete sau modelul mecanicist Omul, voinic (in sens simbolic), este

un cimp de forte, putind acliona asupra lumii gi mereu supus iflfluenleiacesteia.

Este ceea ce arata si lTdjitoriapopulari : o inscriere a omuluiintr-o

tesdtue holist4 unde totul se afli in intenelalie, unde un gest are inlluenlS

asuora cosmosului $i declan$eazi anumite fb4e in mod delibemt(r,rai rtoria ) sau d in nea t enye in Les ivangiles des qucnuut l lcs ' o trecerein r;visla a cunostintelor tradi!ionale feminine. publicat?r in l480la

Bruges, se gAseste un repertoar organizat al credintelor despre boald,

viata cotidiand, educarea copiilor, leacuri, corpul omenesc etc , ce

ilustreazi aceasta forti inconjuitoare care conduce lumea Datont6

llrlui ansamblude crmoEinle tradilionale, este posibil s-o supui' s-o utilizezi

in propriul avantaj sau s-o dezlhntui as:upm cuiva cind vrei sd-i faci liu-

Sidimcitevae\emple :,,Dacdurin€ziinredouecasesauconfasoarclu,

\

DA\TID LE BRETON

lirciboala de ochi mrmitd albeata''r. ,,I'erllru ca si mrril|niiiltepenit dccal)sau de lnijloc.trebuie se nLtmdni^rlcicap sau caflrc dc pislcdsaudeu[s." (p. 75),,Cind urla ciinii, rebuie si-fi astupi ureclrile, pentru cEaduc ve$ti proaste. Dimpotrive, tebuie sat auzi calLrl cind lipd sallnecheaza." (p.76),,Cel ce bea ape sfin1i6 duminica la slqjba va alungadiavolul celrdu, care nu se va putea apropia de el la ntaimultde $aptepicioare toati sipdrnira." (p. 78) ,Cind s-a nSscut un copil, dacb e bf,iat,hebuieduslatal seu 9i trebuie si i se puni picioarele pc piept, cSci astfelcopilulnuvaaveao moafieutn" (p. 106) Ficcare cuviutd\i Les ivangilesdes quenouilles evocd o corespondentd siDbolicd ce sulrcrdoneazi stdnstoate coDponentele anirnale, vegetale, mincmle, clitnatcdce sau rnlrane,rmor filoanc subtile de energie, mor caualitdli singularc, unde se parc cihazardi sau indifersrts nu au niciodati posibilitatea si ci$tige.

Pe multe pagini frumoase, L. Febvre a evocat, in acest sens,,,fluiditatea unei lumi urde nimic nu e strict delimitat, undc fiint€le iosele,piezindu-Si grarilele, iti schimbAiDtr-o clip6, ffrtr a provoca altfelobiec,tii, fonrq aspecti, dimensiunea, chiar regnul", ca $i cun am spt ue :giiati afreapoveq'ti despre pietrecareprind viafn, se mi$ca $i avanseazi :iati arborii careinvie ; iatianirnalele ce se comporti,in sfirgit, ca oameniiti oarnenii care se transfonni, dupi bunul lor plac, in animale. Caz tipic,cel al vircolacului, al fiin1gi omene$ti ce se poate gisj in acela$i timp lndoud locuri distircte,6re ca nimeni sa se amte surprins : ,jntr-unul eor4 ir celilalt, animal"s.

Privili din punctul de vederc al separerii, categoria corpului este oabstaclie, un nolr sens. Atunci, omul nu poate fi privit izolat de corpuls6u, nici m[car dupd moarte. Astfel, se considere ce trupu]victimeisingereazA cind se aflA in prez€nts asasinului. Dacd tm crirninal scapd dejustilie in timpul viqtii, i se deshuneazd cadarml 6i e supus pedepsei pecare o merita. Lucien Febw€, pentu a-$i susine afirmalia ci semnificaliaimposibilului nu reprezinttr o categorie a mentalilalii renascentiste,vorbe$te d€spr€ acel decapitat ce-gi ia capul in miini $i incepe se mearga

a Les dvangiles des q enoli//6, traduits et pr€sentds par Jacques Lacaniire,Paris, Inago, 1987.

I Lucien Febvre, F.a,rrrr Rabelais €t le problane de I iLt.to\ance au XVI'siacle, Pari6, Albin Michel, 1968, pp.40905.

De stradar. lbatd luNea il vetle : nineni nu se poate indoi $i aici se

ibservi iu ce rnasuri corpLrl ramine solidar cu Pelsoana- De llnde

abundenla de mctafore organice pentru dese$iarea dorneniului socialsau a unora alintre elementele sale : corpul social e unilal prccun omul'

De la utul la ccldlal! se i\li7)de un continuu n,"tnglobind cond$a umand

si lumea naturald sub auspiciile Revelafiei.' se irtirnDhtotusica unii criminali s6 fie tdiatibucaf D'Lrevorbaaicide oameri care s-au nryt in moddeliberat de legile cornuniElii Climiralul

€ste rm om lipsit de leg;turi sociale, el i9i imFme individualihteairnpotivavointrei 9i vaiorilor gnrpul u:1. Colonia penitenciard a lui F Kafka prezinE

o o*ub'ota u d.,tin,rlui ceJ a5reapra in compensalia crimei h aceastdnrrvela- un caltuor asisti cu oroare la supliciul unui condanmat Of4erulvorbegte despre clemenla de care beneficiaza condamnatii :

..Condamnatului i se scrie cu grapa pe trup ponrnca pe care a

incalcat-o o. Acesta este amnci destinu l crim inalului : disidenla sa

rcalizeazA in miniaturd o tiiere in buc61i a corpului social, de aceea e

DedeDsit metaforic prin dierEa in bucnli a propriului corp Prin delictele

i. care s-a fE.ut uinovat, el $i-a dovedit deta$area de comunitatea

urnand. Tortura vizeaze in el aceastd incilcar€ a regulilor ce stau labaza

Dactului social. Nu e lipsit de serulificalle faptul ca primele cadawe

olerite anarotnifti lor au fost toc mai cele ale unor condarnnati la moarte

Dar. totusi. taiai in bucad de cil5u sau de scalpelul anatomisurlui dupd

execulie, omul r'4mine inreg dh puncl de vedere oniologic larBisenca

chiar daci permite disec,tial in mod foarte vigilent, are grije ca omul

..disecat';e aibe pane de o stujba Qa care participatj analomistul siasiste nul snu) iminte de a fi itrmormiDtat creitrnette tD cru&l c nelor

sale. condamnatul nu inceteaza s5 apa4ind corpului mistic al Bisericii

6I|Ja zl<afk^,La.atoniepenite iate(trad Ale\a}dle \4slatte), Gallimard' col'

..i;il.;. ; led rori : Franz Kafka, cato ia penircn'ioltl ttld Mih^i

t.uasesiti. tasi. saln'n tr'toldova' lc9l.p e9l

' sa nu utii- tor"ri "a

mulli analomitlr sau artisti' Vesalius' MichelanS€lo'

Leonardo da vincide exemplu, r€curgeau Ia contrabanda cu cadawe' cautind

in cimitire sau in jurul spiniuratorilor p€ntu a-$i plocura lorpunl€ dc car:€

"'""u n"""i". cr d*ia G tueirll' La .hrb d $ : usages hla'|icatd et monddins

du corys hlmain,Puis,Metaili€, 1991.

??

ll-

DAVID I-F, BRETON

Ancantizat din pL[tc! ( le vedere socia]. cl raminc om sub priviea iuil)uirnczcu. Ritualill religios nr se adreseazi uDci srinrczi de camedezmcn'lbfald, ci unui onr, unui nrernbru al aailerrrtiss,

Relicyele

Rin4ilele pdminte$n ale sfinlilor sint $i ele 6iare in buciiti. iarrelicveledispersaleiDtoaticrett aulec. DilrnftcS ten[rl Jecurpsancrif icalccelebrati un fel de metonimie a slavei lui Dumnczcu. Relicvele asculdputeri fa\orabile : vmdecarea boljlor. protcirrea rcuultelor. prevcnirc.reprderrurlor. octotttea oamenjlor iD ceea cc Lc clc . daraceaslc DUlcrcde rntervenlre asupm des fi;tLrin r lucrunlor nrr inJrci de(i( prezer)lr IuiDurnnezerr in clc. Organulprcle\ atdin curpulshntulur scrr ai sfinLei estednfnul pimintesc cel mai scult cltre i,q)Ariia cerurilor in relicvg corpulmistic al Bisericii se face sim,tit sub o fonnd tangibila,i simpii, c;er5spunde dorinlelor celor mai mulli oamari. Aces te manoriae fa\oirzeaz|o proximitate mai rangibili a comturitdli cu aceia pe care ea il consid€{Acreatoftl sau. Ele lru si[t adomte peffiu elc inselo, tot la fel cum nu sintnicisfinlii, ale c6ror destine crude Ie evoca Jacqucs de Voraqine inlaldgencle doree.lndriduahtarea shnruh Lj nrLe decir o r oce conionanra trconcertlrl laudelor adrcsate lui Durlllezeu. El nu este un om ce treiestepenru sine. exislenla sa e lrar ersali de cotnunttrtc Llnu exist i deci lprin ea ! i penlru ea. Fl poale asrfel si-Sl 5acnfice r ia ta l lrd druere.Sfi-nliipirelicvelepror enind din rarnalifete lorp, ninlclli srnl mijloacedetnterventie. de alutor. forDule de exprimare a credinler fala de Drrnng7en,pe core le irnpini le$te colecuvjtate.r. O unna de inrlrr irhrnne in rccstelucruri, firi indoiala, dar profiDd nuantsti de utilizarca relicvelore.

' Pentru Doliunea d€ ,'ive.rirar, vezi piene Michaud-eueDtjr, U,iverutldr,expresstons du moui,ement cotnnunautane dans le MoJen Age tatin, paris,Vrin,1970, mai alespp. I1 57.

'Despre relicve, vezi Nicole Hermann Mascard, Zes retiEtes des saints : taformatian coutuniArc d u/? d,?j/, paris, Ktirrcksieck, 197j. Sal amintinr aicisimbolic pe S fintul Payel : ,,Cici precum tnqlut unul esre, ,i are nridutare mutte,nr toat€ madularele trupuluj, mulrefiind, sint un 1r.up. aiia ii Hristos. pentru ciiDlr-un DUI ne-am bolezalnoitoli, ca si fim un sirgurtrulJ,,(l Cor 12, l2).

ANTROI'oLOGIA CORPULUI SI MODERN||ATEA

Ul1eo|i corpLLl dezrnenlbrat al sfintulrj nu-fi lraj dczvai]Lrie cseiianletafizici de ten)plu al Stintului Duh sub tblrrra rrrctaforci. Astfel. PicroCamporesi evooi, nu firi un1or, dezncrnbr ea rnetic uloasa de carcbeneficiazar h I J08 sora Chizlra dc Monlalco. moar€ in uir os dc sflrteniclx maLiastrrea a[gtstinrlor. Dileritele vr.cere smr JralUatc clr lrlJa illE--rll]vas de pdmint, in vl crne ce inima e pusa deopalte. Maicutele, care facele insele toatl aceasti aEnjarc singulal.,, penftu a nu lisa un bfu bat sAatingd u1 trup rftnas virgul, admtd ininu atit de pliDi do dragoste pentruDumnezcu. $i turelc i$i amintesc atunci ce au auziFo adesea pe sora lorspurindu-lc ci il are pe ,,lsus llristos crucificat in inirnn". Cedind uneifutuifi, ele impnnti o lami in inima preafericitci $i descoped cu cmotieforma Crucii desenati de nen i. O cercetare mai mhutioase pcrmitedescoperirea altui nerv ce reDrezenta bic iul cu care a fost betut Flristos.Miracolul nu se opre$te aici. in fala unei aduniri de teologi, dejudecdtori,de doctori Si dc cilugiri convocati cu aceast5 ocazie, inima inepuizabilda sorei Chiara dezvf,luie, in fala oohilo( uimii ai marlorilor, obiectelePatimii, precum ,,coloar4 coroana de spini, cele tei cuie, lancea 5i prijinacu hnetele, reprezentate atit de viu, incit Berangario, atingnnd virful linciiqi al celor trei cuie s-a ars, de parci ar fi fost cu adevirat de foc"'u.Reljcva desprinsd din sfint nu reprezinti sermul unei divizeri a widFisubiectului, ea nu singularizeazi corpul. Ea este o metonimie, incameaz4in stil Foprir\ ,,corpulmistic al Bisericii", unde toli se confundi, in ciudadiferenlelor dinhe ei- In acest sens, deznembmrca rdmetitelor sfintrluinu taduce rcducerea sa Ia un corp. Organul sustas serffrifica persoanasffntului, atesti mereu acliunile sale fiecute. Ne aflAm la antipoduldisectiilor optrate de prinii anatomi$i pentru a cunoatte interiorul invizbilal corpului unmn (de aceasti datd, detatat de subiectul incamat), pentrucare identitatea subiectului conteazd prea puln.

Corpul de n€alins

inno lume aflat5 sub semnul lanscendcnt€i cregtine fi in care tadi$lepopulare ili menqin incA inridicinarea sociald, omul (imposftil de deosebit

" Cf Piero Camporesi, ,, . hat nnpotsible,Flzmm'nion, 1986, pp.7 sq.

35

DAVID LE BRETON

de corpul sdu) cste o ciiid a coslnosuhri. iar a lua singe. chiar dacinumai penru a vindeca. inseamnal a distrllge alianta. a inc5lca ntabu.

ln articolul sdu despe meseiile licire ii ilicitc din E\d Mediu- JacquesLe Goffsubliniazi oprobriul cc-i lega pe chirurg, barbier, micclar sic6liu". Asociere echivocA,pain care se atesl5c5, m\llt5 \,rcme, cei ceingrij esc incilcind lirnitele corpului nu se bucurd de prea mult respect.Ca orice om pe care statutul siu social il pune in mod regulat in prezentanui tabu, chirurgii sint personaje slrspecte, ingrijoratoare, in ochii

contemporanilor. Conciliul de la Tours din 1163 interzice medicilormonastici se ia singe. Profesi.roea DedicalA se schinbl in secolul al )CI-lea'', desplr,tindu-se in diferite categorii : cea a medicilor univercitari,cdlugiri mai abili in speculalii decit in eflcienli terapeuticd. Ei nu intervindecit penhu bolile ,,exteme", Ifud a atinge copul boLnawlui. Categoriachimrgilor, care incep cu adevd€t sd se organizeze la sfirtitul secoluluial xIII-lea si aclioneaza la nivelul interiorului corpului, mergind dincolode tabu-ul singelui. Sint adesea laici, disprefuili de medici, din cauzaignoririi $tiinlei scolastice. Ambroise Pard, maeshu chirurg caredes|x)peri ligatura arterelo. penhu evitarea hemoragiilo4 salvind asdelneNrmirate viqti, este ddiculizat d9 casta lnedicilor cilug6ri fiindcd nucunoa$te latina. La sffr$itul vietii sale, dodr metodele incep se-i fieaplicate, Facultatea de medicind opunindu-se ince retiperirii operei sale.Conteazi mai putin p€nhu medic ingdjirca $i vindecarea bolnavilor decitcruroaqterea latinei. $i, in sfiDi! calegoria b5rbierilor, rivali ai chirurgilor,ce trebuiau se omoasci utilizareapiept€nelui $i a briciului, dar 9i diferitelepuncte de singerare. Medicul ocuptr pozifi4 in toate privinlele privilegiati,a celui ce se presupune cd $ie, dar care nu se contamineazA cu impudtateasingelui gi disFefrie.tte corvezile injositoare. Statutul celor tlei Fofesiunise defmeste inceDind cu secolulal XIIllea. Ierarhie subtilacareface

ANTROPOLOCIA CORPULUI $I MODERNITATEA

din cea mai mare distanli pind la boinav gi la corp. insen, nul pozilieisociale celei mai dorite ti mai presligioase. Intr-adel'dl indep,afiarea decorp e cea carestabilette statutul acestor perspective diferite asupraornuluibolnar,. Mitcarea epistcr'lDlogicd Si ontologlc5, care ajtmge lainvcntarea corpului, este in desliFurarc.

Nagterea individului

I Asc€nsiunea individualismului occidental va face, treptat-treptat, sdse ajmgd Ia distinclia dualista intre om $i corpul sdu, nu dintr-operspectivl direct religioasi, ci pe plan profan.lfrebuie sd ne puneminnebdri acurn privind legdtra socialtr intre individ gi corp, pentru a aflasusele reprezentfii modeme a corpului.

Premisele apariliei individului pe o scari sociald semificative sintrcperabileinrnozaicnl itatiall din Treceno g1 Quattocenlq citrdcome4ulgi bincile joacl rm rol economic gi social de o mare impotanli.Negustoml este prototipul individului modern, omul ale cArui arnbiliidepiFsc cadrele stabilite, omul cosmopolit prin excelen!5, care facedin Fopriul interes mobilul acliunilor salg chiar $i ir dehimenhl,,bineluigeneral". Bisericanu se lase indusA in eroare, incercind sd se opuniinfluenqei sale crescinde, inainte de a ceda teren, pe mesurd ce nevoiasociald de come4 devine mai pregnanta. In ciuda anumitor lacune, J.Burckhardt vorbegte despre apa.rifia acestei noliuni noi de indMd, carereprezintA, pentru ulele straturi sociale privilegiate pe plan economic aipolitig inceputul unei slSbjiacontinuum,ulrjivaloilor $i leglturilor dintreactori Tn sin[lacestor sruDuri. individul tinde sd devind centrul autonomal opliunilor 9i al valo-rilor sale. El nu mai este animat de grija fa16 decomunitate $i de respectarca ftaditiilor Desigur, aceasti constientizare,care acordi omului o maj i de acgiune aproape rclimitate, nu atitrgedecit o ftactilne a colectivitilii, in mod esenlial oamenii din ora9e,negustorii, bancherii Precaritatea puterii politice in aceste state italieneil face, de asemenea, pe prinl sd-9i dizvolte un spirit al calculului, alinsensib itndi, al ambidei, al volunarismului de nanu5 sn-i pnliio lurniDnindividualitatea. Louis Dumont subliniaz e pe buni dreptate ce gindirea

lLCi JacquesLeGotr, Pou nautrc Moyen Age,Paris, Gallimard,1977, p.93led. ron.: Jacques Le Gofr. Pentru un ak Er Medil, lrad. Maria CarpotBucurc$ti, Editura Meridiarc, 1986, vol. I, pp. 150 sq.l ; Marie-ChistinePo\tcbelle, Corps et chitutgie d lbpoete du Moyen,rge, Paris, Flammarion,l983,pp. l l9sq.

rVe,i. de exemplu, DanialE tacqua l, Le t'1ilieu inddicdldu Xl/'at XY'siicte,Gendve,Droz, l98l .

36

I37

I)AVID LD BRETON

Iu i Machiavclli; cxprcs ic po I itlcA a accstri irrdi\.idLralisrr pc cnlc dc aparitic.marcheaze o.,eliberarc a rclclcilroliste a scoprtrilor urlanc"ll.

Irlaginca rnodord a sinErritAlii il'l care ontul purcri i slrtbi i$i nlaniftstdatullol verslunea cea nrar plegnanti inteanta $i neincrcdclea nutrite inoricc clip.r dc pnnt lcra dc lanl inlcle personale cl..scrncnilor:oiLr. Larnrbra suveGnului, sub proteclia sa, apare o alti Dlare figula ajttdividualisrnului n5scind, cea a artistului. Sentiineitul de a apatine lumiiti nu doar cormmialii dc origiDe se intensifici pfln situalia de exil in carese afla mii de oameni datorita vicisitudinilor politice sau economice alediferitelor state. ImpunAtoare colonii de exilafi se creeazain ora$eleitaliene, cea a florentinilor la Ferrara, de exemplLl. Departe de a seabandona in voia tristelii, acegti oarneni indepirtali dc ora$elc lor natalc,de familiile lor, iqi dezJolu sentinentul nou a1 apartenerlei la o [u1e lnaimare. Spaliul comrmitar a devenit prea strint in ochii lor pentru a Fetindece le inchide ambiliile in limitele salc- Unica liontiere admisa de acestioameni ai Renatterii este cea a lurnii. Sint deja indivizi, chiar dacd eicontinui, ?n multe privinfe, sd apartind unei societ5li in care legdturilecomunitare rimin putemice, Au dobindit un grad de libedate fa,td delegdturile anterioare, ce inainte em de neconceput.

! Divina Comedie alui Dante este contemporani cu aceastesllbirelnc[ imperceptibilS a cimpului social, care acorde in nlod cumpitat rmormii de oameni sentimenhl de a fi ceta,tean al lumii Inai degrabi decit alunui ora$ sau al unei rcgirmi Aventura lui Vergiliu in nfem este cea a unuiindivid, ea anun$ deja punerea ln valoare a poenrlui, a artistului. Aceastdmare oper.A e scrisa in linba wlgali, ca pentu a spori exilui interior allui Dantg constins si ueiasci in afara Ror€nlei. Dar, it ciuda necazrluisdu, acesta poate sprme cu exaltare : ,,Patria mea este lumea in general".Dumnezeul revelaliei, comunibtca, tadiliile locale devin refednle fomale,ele nu ordoneazA in mod decisiv valorile gi acliunile unui om eliberat totnui mnlt de roriyerslas - Uotho unfuersalei\cepe se caute in convingerilesale personale orientarea relativd a acliunilor sale asupra lumii. El itj

!3 Louis Dumonr. tffdi rrr I indivi dualisne, op. cit., p. 79.la Jacob Burckiardt, l, .trilisat ion ele la Renaissatlce en halic.vol. t,Pai,s,

Deno€I, col. .,M6diation ', p. 9.

38

4}lE12!qlSql4 coBtu L_u_!,$ r. MOpERNI'I.ArEApresiDte irnpofian!a sociali : nu maisint ciiile obsclre aleproviden_teicele care poi dccidc lcgatde viata sa sau de cea a societdlji. cl$tie deacum ci singLrri i i f i lbricai destinul; i cd dgcidc fomra;isensul ce lepoate lua societaler unde t1.diette. Elibqarca dc fcligios dLLce la constiintaresponsabilitaifii personale, curind va duce la eliberarea de politic o dat6cu apantia democraliei.

InYentarea chipulxi

lGeografia chiprlui se transformd. Gura inceteazd si mai fie ciscata,gumrandd, loc al apetitullLi nestdvilit sau al strigAtelor din piala publici,ea devine acun fibutald unei semnificalii psihologice, la fel de expresivica $i celelalte p[4i ale feIei. Adeverunic al unui om unic, epifanie asubiectului, a ego cogild Corpul din modemiAte incste.aze se privilegiezegur4 organ al avidiEfii, al conlactului cu ceilalti prin voIbile, strigit sauirntec, prin bauturd sau hmnd/Incandescenla sociald a camavalului $i asdrbdtodlor popularc dcvine mai rari. Axiologia corpomld se modificd.Ochii sint organele b€neficiare ale influenpi crescinde a,,cultuii salante".Orice interes aJ chipului se concentreazd in ei. Privirea, cu sonnificalieminole pentu oamenii din E v1rl Mediu qi chiar din RenaStere, dobinde$teo soarti mai importanti in secolele ce vin. Semnificalie a distaolei, adevenit semnificalia cheie a modemitilii, pentru cd autodzeazAcorl]unicarea. pestrind alitudinea re,,ervatl a interlocutorilor. /

in secolul al XVJe4 pomenr.l urdividuat devine in mod senrnific.aLivuna dintre primele surse de inspiralie ale picnrrii, dstumind in citevadecenii tendinta bine stabilitd pind atunci dF a nu repiezenta pemoanaumana lira a recuge la o figrri religioasd. infloririicreqtinismului iicorespunde o respingere a poltretuluiltr, legattr de teama cA surprindereaimaginii omului si nu fie cea a omului lnsu$i.4Portretul nu e percep[t caun semn, ca o privire, ci ca o realitate ce expune persoam. La hceputulErului Medirl doarinalF demnitari ai Bisericii sau ai Regahtui hsn poftete

'3 Dar acestea erau p€ atunci foarte stilizate, firA mard reald de iodividualie.

39

\ , l

DAVID LE BRETON ,C.NTROPOLOGIA CORPULUI SI MODERNITATEAale persoanelor iol. dal prore iate de v$jirorii prin consolanta r.eligioasda scenelor nnde apar, inconjtrali de personaje celeste. Exempiul papciface ca donatori bogali sd dot eascd a li se infoducc irraginea in operelereligioase (fresoe, miutuscrise, apoi spatele altarelor), la a cdror r ealizareconkibBie cu gcnerozitate. Donalia la adaposnrl rlt1ui sfint paironaj iipennite donatorului sd-qi asigure propriaperenitate, amestecindlr-$iprezenla cu aceea a unor itralte pe$onaje ale istoriei cregtine. in secolulal XIVlea, alte suporturi primesc portretele : spatele altarelor, faladclehotelurilor fi primele picturi de gevalet. in spatele altarelor, donatont ecel mai adesea reprezentat in compania sfmtilot dar uneori, 5i mai alespe penileexterioffe. se intimpla sa fie reprczenrur izolar. inspecral cuJan Van Eyck afilialia neaplrat religioasi a prezenlei donatorului seestompeazd, Fec ioa rc cancelaru lu i Rolitl (circa I 43 5) prme fald infala! ca intr-o disc ulie cordiali inrre so!j, Fec iocm 5i donatoml. Topografapinzei nu distinge Fecioara de omul profan : spaliul impi4it este egalpentru cei doi interlocutoi. Po rctulJAmihei A molft ni (1434) celSreazA{iri consonan(d direct religioasl intimitatea casnicd a doi so1i. Lapicioarele lor sti intins un cdlel, care amplifictr dimensiunea peAonald asceneil Are loc o alunecare de la celebrarea religioasi inspre ce)ebrareaprofanului- pitre 1380, totuSi, ci&rd d'Orldans a deschis drumul,selnnlrd unul dintre primele tablouri de qevaletunde figula doar profilullui IoaD cel Bun.

i InsecolulalXvle4poruetulindividual, deta$atdeoricereferinlireligioasa, ia a!fffilictura, Ia Florenla ca ii la Venclia, in Flandra ca;iin Cermania" Portretul devine tablou prin el in$Di, suf,ort al unei rnernorfial unei celebrbri personale Iird alti justificare- Preocupareafal[ deportret gi deci, in mod esenlial, fate dc chip, va pdmi o inportanla totmai mare de-a lungul secolelor (fotografia inlocuind pictura : astfel,numtrrul actelor de ide[titate, fiecare purtind o fotoglafie, de caredispunern astizi. Individuala prir corp rafnindu-s€ aici prin individuatiaprin chip).

Pentu a infelege toate acestea, tebuie amintit ci fala este parteacearnai individualizati, cea mai singularizad a corp-rlui. Chipul rcpezinEcifrul persoanei, de unde utilizarea sa sociali intr-o societate in careindividul incepe, inc€t, sn se afirne. Promovarca istoricd a individu.luj o

40

marcheazA pam lel pe cca a coryu lui !i rnai ales pc cea a chipuluil IndividuLll lu mar este ,/cr,rrrl/ nedela$irbrldc cornunitale- dc corpul social. eldevine un corp prh cl insuqiy'Noua preocupare fale de impofiallaindividului duoe la dezvoltare6 utrei arte centrate diect pe percoanl $i ]arafmarea reprezentArii tresdturilo4 o preocupare falzr de singularitateasubiectului, pe care secolele pEcedente o ignorasere di, punct de vedercsoci4ilndividuali$nul marcheazl aparilia omului hchis in corpul siu,marcheazd diferenta sa, $i toate acestea in epifania chipuluir6. ,r

Ascensiunea individualismului

Corolar al aces-Ei dezvoldri a individualismului in Euopa occidentala,gloria atinge tot mai mulli oameni : poelii se bucuri in timpul vielii de uconsiderabil relume. Dante sau Petrarca ilustreazi acest luclu. Altih5s5tur6 revelatoare\apari(ia serinSnrdi pe operele pictodlorl Creatoriidh Elul Mediu r6min in anoninqt contopili in comunitatea oamenilor,cum sinl construc l orii de catedrale.In sghimb, anisril din Rena$rere iliimprimd operele cu sigiliul )or persopal{{ ln lucrare a sa Le grahd atelierd'Italie, Ai&e Chastel noteazd cdl,in a douajumetate a secolului alXvlea, autorul de tab[ouri tinde si se prezinte pe sine cu rnai pulinddisdefie decit altidatAl Este momenhrl cfurd semnatura incepe se fieafiiata curn se cuvine. sub forfia de carlellino (foaie sau pldcuFprezentind numele anistului sau ale indrai=r GSre*execulia opereij Semai practici incltrderea fiecventi a porhetrlui autoruhi nn unghiul dr€ptal compoziliei, cum a ftcutBo:thcelllilrAdorafa l.'lagilo/, a tuniliei Medici(circa l4 76). Acesre fiasiruri noi, ce abundaldupa 1460, dezveluieaparent o conitiinla mdi c lare a pelsonaliEli i"r/. Vasari ii celebreaze peacegti oameni aduqi dintr-o date h o rgcunoa$tere sociali considembib.Afiisul nu mai esievalul de s,rprahta purtat de spiritualihtea mulFmilor,artizanul anonim ale marilor proiecte colective, el devine un creator

16 Cf. David Le Breton, Der visages. Essai d anthropologie, Pads, Mdlaili6, 1992.t7 AldteChastel, Le grund atelier d ltalie(I500 164r),Paris, Gallimard,l965,

pp. 177 sq-

4l

DAV]D LE BRF,TON

aulonorn. NoliLu'lea deartistscincarcicuo valenli Nocinlicco distiltgcde celelalteprcfcsiuDr.

Oraiiele italicnc din Rena$tere se mindrcsc c[ a|l adapostiioamenicclebri : sfin1i, dat gi oameni politici. poeti. savatlti. fi losofi. picbd etc.Compensind o glorie qi ambilii pe care nirnic nu le,nai oprc$e,lirnctioneaza ironia- ale cdroi forme se dezvolti tot mai mult incepindcrr Quatrnrccnto 3. lbrma de cotnpensare. dxr $i de rezlste;la agmpului in faja mei autonomiziri a indivizilor, cruc arc loc ifl detrimentulsau. Dar ironianu arg nimic comun cu risul ditr culturapopulara, decsenle comunitard. Ea este, intr-o oarecaLe masurA, o ideologie achipului, marcheazd o preocupare fala de m[sur6, presupune distanlaitldividuall.'Dinpotrive, risul popular concenh€aztr esenta camavalescia unui corp ce se desfi$oara cu fo4A in hohote de fis, nedistinct deom, un corp reversindu-se in nature, in cosmos, in mulfime, in exces(cf. infra).

Mi$arca de autonomizare relative a acorilor din anumite grupurisociale nu inceteazd sA se accentueze pe masurd ce cadrele socialeale econo[)iei medievale explodeazd prin proliferarea intereselorpersonale,lEconomia medievalA se opune, intr-adevar, structual,hboga$di unuia in detrimentul celorlalli. Ea se biueaze pe mdsurS, pepreocuparca de a controla cel mai corect sumele alocate in schimbulunui servic ir"L Acestj& stum pretiLtm lrad\rce notiunea d e ,,sacrificiurczonabil, cerut consumatorului" (IIenri Hauser), suficient pentru cafamilia producatorului s6-qi duci zilelelRegulile canonice in vigoareinterzic imprumutul cu dobind.i. Calvin in I 545 distinge legile cereftide legile omului, pentru ajustificaideea de credit Si a da astfel olegitimitate decisivd inheprinderij comerciale sau bancare. in paralel,de altfel, reformalii, opunindu-se instihrliilor ecleziasrice, refuzindautoritatea preonrlui, fac din religie o problemi de congtiinli pe$omlE,pwfnd fiecare om in fala lui Dumnezeu lird alt intermediar, momentimportant al evolufiei individtaliste. ln acest context, ia avint capitalismullasffrgitul secoluluial XVJea giin secolul al XVIJea, amplificindindividualismul de-a lungul veacudlor.

r3J. Burckhardt, op ci . ,pp. 118 sq.

42

_ _ANIRqlqloclA co-RPULLlll \lqlltslll'lArEA

Corpul, Iactor de individua{ie

Cu scntinentulllou de a li indi\'ld. de a li el insufi, inaiDte de a firDembrul rnej comuniti,ti. cornuldevine ionfiera Fecisi cenlarcheazediferenta de Ia un om la akul. i,Factor dc individuatie", cl devrnc tintaunei inten'en1ii specifice : cea mai pregadte e$e cercctarea anatollllcaprin disectio operati pc corpuluman tlesatt|ra cot nunilari cc rcuneaie secole. in c iuda disparitdtilor sociale, diferitele ordine ale societ,r.liisub egid4 teologiei cie$tine Si a tradiliilor populare incepe deci shslibeascZl Structumrea individualisti i$i fac€ dmmincet-incet in unive6ulpracticildr qi al mentalrtililor din Rena;terd, Limita! la inceput 9i timp d€nui multe secole, la amnnite statwi sociale privilegiat'e, la anurite zonegeograflce, in esenla la oragc. . .. il]dividul se distinge de semenii sii. lnicelagi timp, reculul, apoi abandonarea viziunii teologice asuga naturii ildetennind;d considere lumea cel inconjoara o fonna pur5, indifercnta,o foflna vide din punct de vedere ontologic, pe care doar mina onuluiarc de acum autoritatea s-o modeleze. Aceastd schimbare de distribuies locului omului in cadrul cosmosului singularizeaze startudle bugheze.Individualia omului merge impreund cu desadalizarea natutii lntr-oasemenea lume a rupturii, corpul devine ftontierd de la un om la altuVPierzindu-9i irLrlddcinarea in comunitatea oamenilor, rupindu-se decosmos, omul din straturile cultivate din Renagtere considertr faptulincamirii sale dintr-un unghi contingentl El se descoped stiqjenit de Lmcory, formd vidl din punct de vedere ontologic, dacd nu depreciatA,accidentah, rm obstacol in fala cmoa$erii lunii inconjwit'oare (try'a)Caci vedem acest lucnr I corpul reprezinti un rest. Nu mai est€ semnulprezenlei umane, iiseparabil de om, el e fonna sa accesorie Definiliarnodemi a corpului presupune c, omul e rupt de cosmos, mpt de ceilalli,rupt de el insuti, corpul fiind reziduul acestor trei separiri-

Omul disecat

Indice fundamental al acestei schimbari de mentalitate car€autonomizeazd individul $i FoiecteazA o ltunini aparte asupn corprLlui

43

DAVID LE BRETON

rl lnirJl. consli l!ueir )t i jnrei araromice n ltala dta Q ,tu ro, ent. '. inrniveairirile din Pado\ a. Vme!la Floren!a Indlale.. marchea,,r o mUtap(antropologice importantiio dat[ cu pimele disec,tii oficiale, ]a incepltulseco)ului al XV-lea, apoi cubanalizarea rclativA a acestei practici insecolele XVI gi XVII eulopere; ntim fnul din momentele cheie aleindividudlisndui-occldental. In ordinea cunoagterii, distincliai1ke cory$ipersoanaurandtaduce simultan o mutalie ontologicidecisivd. Ar:estediferite proceduri duc la inventarea corpului in lp istimd occiderrtal\e .

Inainte, corpul nu se distinge de subiectul c6ruia ii impmmutA unchip. Omul nu poate fi disociat de corpul sdu, el nu se supune inciacestur pamdox singlrlar de a dre4 lm corp. Pe toaE dumta Er,'ului Medirldisecfiile siat interzise, chiar de neimaginat Efiaclia instrumentului in corpar fi o violare a fiingei unane, rczultat al oealiei divine. Ar insemna giatentarea la pielea Si la camea lumii. In rmivenul valorilor rnedievale 6irerascentiste, omul se afle in contact direct cu univeNul, el condenseazdcosmosul. Corpul nu e izolabil de om sau de lume : el este omul gi, pescara sa, este cosmosul. O dafi cu anatomi$tii qi mai ales incepind cuDe colporis hutnanifabrica ( I 543) a lui Vesalius, se naqte o distinclienryncrain ipistdmd ocnrdertalintre om gi corpr.rl siu. Aici !i are izvomldualismul contemporaq care pdvegte, iotr-un mod tot implici! corpul inmanier; izolata- intr-un lel de indiferentr fala de omLrl caruia ii impnnnurdchipul. Corpul nu se mai se asociazd cu verbul a fi. ci cu a avea,fDalambiguitdqile presdrate in opela lui Vesalius sint ilustrarea pregndnta adifi cultdlii acestei treceri.

Primele disecfi practicate de aratomi$ti in scopul formirii gi alcunoagterii dovedesc o schimbare considembili in istoria mentalititiloroccidentale. Odal6cu aDatomi$rii. corpul incelea,/a sase epui,/e7e intotalihtefu semnificatiaFezenFumane. Corpulinffi in imponderabilitale,e disociar de om. e srudiat penrru el insu$i. carealitare aulgloEa. Elincereazi sa rnai 6e semnul ireductibil aJ imanenlei omuliiqiat ubicUdl icosmosului. Dacd definim corpul modem ca pe indicele rmei rupturi aomului cu el insusi, al unei nrpturi inAe om pi ceilalt' qi al urlei ruptni intE

D DesF€ istodadisecjiei $i consecinlele'sale antropologice, cf DavidLeBreton,La chair ayif..., op. cit.

44

om:r co\nrL|s. gdsiln pell l l ! pri lDl oari acestc dilerite Inomenle in

intreorinderea imnoclasld a primilor anatomifti $i ma1 ales hcepind cu

Vesaiius. Totu$i, distinclia opeEte intre prezenta Nnani $i corp'

acordindu-i acestuia din unlla pdvilegiul de a fi interogat din punct de

vedere $tiintific $i itr manierl specifci, indiferent de oricare alt[ referinli

da om.'la naturi. la societate.. ), nu funclioneazl decit in perioada sa

de inceDul. binruit inca mullb vreme de repreTenlarlle anlerioare asa

curn ilustreaze in mod ciudat plangele din marea opera a lui Vesalius sau

cele dill numeroasele tratate de anatomie din secolele X\4 XVII ,,Inorincioiu sctie astfel R Caillois,nuartrebui sdexiste imaginimaipotnvltea fi strict documentare, cdci, in acest domeniu' orice fantezie est€ vinovate

si Dericuloasb.- 0 Obiecrivil6lii dorile a fig Lrii analomice mulE weme

irn-adevdr, i se adauga suplimenre pro\ enie dinr-un irmginar framinul

chiar tortuat.Dsegtia aplicati omului nu este o intreprindere neqmoscute inainte

de Renaltere. Rareori fbrd indoiah, dar se parc c6 ant1cl1 o placocax'

Galenus a deschis poate citeva cada\te. Totuti, Vesalius, irodc'

subliniazd cirectificirile aduse lucrdrilor sale printr-olracticArnai regda6

a anatomiei urnane ,Ire demonstreaza clar ce n-a lacut niciodafi el insu$i

disectia unui cadarau uman ince ploaspet. Indus in eroare de diseqtiile

sale De maimule (sa admilem ca le-a considerat cada\re umane

desh;dratate Sipregalite penru e'(aminarea oaselorl ls-a intimplat

ftecvent si-i tax%e, pe ned€p! de eroate pe vechii medici ce pmcicased

disecua fiintelor unane in pius, s-ar putea gasi ta elnumetoase concluzii

eresrtein ceeacepriveiteihiarmaimulele Jl Fula insecolul al X\4-

ie4 cuno;tinle le privind inreriorul invizibilal corpuluisinl frrnilale de

comentariite din iumloperei lui Galenus. Chrar Vesalius in ciuda aacurilor

de care nul crula- ramine. in aRtffFe puncre. inlluenlal de ilustrul sau

rRogercaillois,,r coetlr dufantastique,ln Cohircnces a'entureuses'Ga1li\ad'D.166.

"'tndti'resale, La fabti(tue du corps humain, A.Es Sud INSERM,1987,p 37'

al"usirni"ai""iu."ulingve(hinn fiancezi) nu rei4 din picate, declt prefata

tui Vesalius din opera sa Prefala ld incepul pasionand peohu o Isrone a

anaromiei r ideci r i de.pre gindirea corpului in tumeaoccidenlala'

L\

DAVID LE BRETON ANrRo!Q!q(.il4lQ8!ql!ljl !I!aqERNII4IE4predecesor De fapt tratatele de anatomie anterioa.e secolului al XVI-lea se bazeazd mai ales pe anatomia porcine, considerate pe atrnci caplrlin diferici din punct de vedere strucnual de cea a omului. CorDuluman ftind de neatins. inse-anrna cA tl omu l. ftagnenl at comrmiti.tii ti aluniveNului, e de neatins./incd in I jO0. Papa Bonifaciu VIII se revoltiimpolriva cruciallor care fierb camea marilor personaje decedate pepimintud strdire spre a transporta mai utor scheletul pind in .tara sanatah pefltru inhurnare. Este rm semn, de altfe], cd, pentm contonpomri,omul rdmine nedisociat de corpul sAu, cd nu-l putem distinge pc u1ll decelilalt. DarBonifaciu VIII, ill bula sa re,Sepal/zris. condamni cuhotirire reducerea cadavrului la stareade schilcl in nutnele (loqtnclin\ ieri i. Cadavrul nu poale fi deztncmbrar, dereriorar. divizar. l ir i Icompromite condiliile mintuirii orrului, pe carc il incameud lrrereu.Corpd remine selrulul omului, avem gi aici dovada, dzLr de m alt ordirl.A divizaun coe in buc5li in searl)lta a distruge integritatea umand, arisca se-i compromiti tansele in perspgctiva invierii. Corpul gine deregishul verbului a fi (omul e corpul seu, dar mai e li altceva), nu intrdincd in cel al verbului a avea (a ave,l un corp, eventual distinct de sine).

Dar sub egida rmei suprapuleri de factori sociali, economicj. Dolitici.dcmogmfici etc.. ale qiror dctaliiprivuld crrflrmstentele depa5c.i cadruJstud iu lu i de fc ta. trarna c u lrurala se lrans forma. rad i1 i i le popLrJare .in rcombdtute de pdtudle conducdtoare, influenla teologiei ir-supra qiritelorslibesle lreftil. deschizind calea unei secularizan c concepdei legate delurne $r a unei cauLiln a mlional' l idice conrinui 5iosrezi. ircep-ind cuGalilei, logica intelectual5 pusa it migcar€ intr-o mu$rne de domenii dccetre pitudle sava[te din secole]e XM-XVII nu inceteaz A sd-si amDlificcevolulia. Conha traditiilor populare ti a pozi[iilor cre$tine, ralionalitalermerge pe drumul s5u. Iar deschiderea corpurilor va fi.jucat un rol delocneglij abjl in dinanica civilizatiei. Se cistalizeazi aici una dinbe suseleactualei noastre reprezentiri a corpului (fi deci a omului). Cu Vesalius,se anunti o antopologie de altordin, caro incepe o cezure (nuiDcipe-de-a-ntregul consunati) faF de cea anterioard, ce fdcea din om (sideci din corpul sdu) o parte din cosmos. Anatomia vesaliani e$e DutindrlenA de aceea care caracterizeaze aste"r $tiintele biomedicalc, dcracesta nu e esenlialul penhu noi. Ruptura epistemologicd a lui Vesaliusface posibih gindirea modemd a corpului, chiar daca el doar o anuntd.

46

Leonardo da Vinci f i Vesrlius

.,O. n! care te dedai la speculalii pri\'lnd aceasti maqina care cste a

noastri. n le intl ista si o cu)o$ti pdn moartea altcuiva. ci bucuri te ca

$tclectul nos[u a fost dolalde cil(e crcalorcll un a:ctnenea insmttnentexcclenty'Acestea slnt cuvintele semnificative ale ltriLeonardo din

O uaderni. St.inc.'adetar, citile anatomiei modeme sint deschise de doi

o-ameni foaie diferid. Chiar dacd ist cria ii acordi o so.Lrtd favorabild lui

Vesalius (1514-1564), Leonardo(1452 1519)ilprecedeinaceastiavantura. disecird vieo treizeci de cadavre ;i scriind nr neroase note $idosare despte anatomiaunun5. Dar manuscrisele lui Leonardo nu au

decit o influenle reduse in epoca !or, iar apoi multd vreme cvasiseoeta'din cauza neglijenlei moltenitorului siu, Francisco Melzi, care senulfume5te, in cincizeci de ad, se rccoPieze doar citeva ftagnente dinnamrscrisul consacmt picnrrii, Leonardo da Vinci nu fi-a tipfuit niciodati

ideile sau desenele. Din cauza amplorii curiozitdlilol 9i a talentelor sale,

a fost 9i rnai pufh licut cunoscut de cercetitorii din secolele urrnitoare'Aga cum subliniaza Georges Sanon, L€onardo a dis^p^regrit cele doudinvenlii majore ale epociiiale : tipografia 9i granua22, cale ar fi putut

face ci opeia sa si pdtrunda in acel secol $i sd devine perend, in loc s-o

lase dispersatd li in paragina Tratatele proiectate de Leonardo desprepictrd sau anatr:mie nu vdrt lumina tipanrlui, la fel ca ti multe din invenlileiale reunite doar in Qa dderni.La1r'oa(tealuiMelzi' acestea din urma

trec din mine itr mini inainte de a cunoa$te o difuzare maiampli, in

soecial incepind din 1796, cind Chamberlaine reproduce o parte dmdesen.le anitomice irtr-utt volum. Mai ales posibilitatea tipognfilor dea reDroduce manuscisele in lbcsimil (la sfrgitul secolul al XIX-lea) va

faci cunoscuti defnitiv amploarea 9i calitatea muncii lui Leonardo in

materie de anatomie. Vesalius n-a cunoscut, fireirdoialS, nicjodati acestedesore gi comenarii 9i lui ii revine privilegiul de a intoduce cuno$infeleanatomice in corpusul $tiinfei modeme.

:? Georees Sanon.,lo,and dc vn ngin rct savan!.in Iionard dc nt,(t"t

t eeAicn,e "cientutt lue,ht Wl :rccL t tJt . lo5l :re7' in acelai i volum'

Elmer Belr. les z/nr. ./lan: unat"nqrcs Je Lionad de hn'i

DAVID LE BRETON ANTRoPQloqlA !q!!rJ!.14 sJ-\!qD!Br'ilI4!E4

Pnmelediseclii oticialc aLrloc t'nruivcrsrrdlile jrnliene la inccllutlrjsecoluhI alXIV lca. er rrrJ ca obrecr eaJu! r(le eold ltrnaolor. Elc se';r.tcced apoi la irrerr ale retsullc. i l lb Lontrolul Bi.ericrr, care cintdrc.t(cU ntoitre culot t/.1!l t lc dcotdale. De Llnde solerLnllJtea acestor Dntncdisectri :cerentonii lenle elalale pe rlur l l lr le zrle, rcalizatc crr.iupuripcdagog'ce Ia adres:r rLn u I public de chirurgi. bdrbicri. uredicr 5r srudin1r.lje se general|zeaza in secolul al X\4lea. dcprqrdu-]r inlenlja inilrala.penmr u lua amploare aserDenea |'lnui spcclacol .pre cru.iozriateo unuiaudrtonu compo?t. Tmtrele anatotnicc sinl mcn!ionatein ghrdurile dectrlitorii. M. Veillon23 cieazi,un text din I 690, ie aminteg-te prezenlaregulatd a patru pine la ciflcr sute de spectatorj cu ocazia $edinlelorpublice de anatornie din gmdinilc rcgelu. Nc anxntiln. de d{el,mBolnava Iihchipuit. de propunerea lur Diafoirus carre Angdlique . .,Tol cupemisiurea tatilui dumneavoastra, vi inyit sA veniti iltr-una din zile _aqacao-disnacgie- saasistaJiladisec{iauner femei,cindosdiau gieucuvintul '(Actul ll. scena 6)'i'Ventalitalle din acest secol au de;enirdeschise la fucruri ce-ar fi Lrmpl ut de oroare oamenii din epocile anerioare.inclusiv oamenii care exersau profesiunea vindecarii, discipoli ai luiCdenus. Corpul nu mai vobettepenEu omul al cdrui chip il porredzeaza Iuru I se distinge de cele hlt. Anatomi$tii pomesc la cuierirea secreruluifupul ui. indj lelenri lala de radid i. labu-ulr, relarjv I ibcri in leeaturd cureligia. ei parund in microcosmos cu zrceeaSi mdependenp dispirir caSi Galilei, revocind printr-un ternen matematii spatiul milinar alRevelariei. M. {. Pouche lle are dreprate cind suger€i ca, deschiindcorpul uman, anatomi$tii ,deschideau, poate, calea altor descoperitoi,fi surind. odata cu-frontierele corpului, Fontierele hmii pamintetti f i alernaqocosmos-r ut'*'

Pdmele leclii de anatomie efectuate pe baza unui cada\.Tu seorganizea?i asemenea ultui comentariu al lui Galenus, iar distanla fali

- Maieveillor'" La naissance de In curiosit' anatotnique en France hitieu duXv.1-Xyll"sitlps'.in Ethi(tte nidicatc ct drcits ae / rum,,?c, Acles Sud-INSERM, 1988, pp. 2t3-2s0.

'MolieJe. Rolnavul im htp"t. tsad. Tudor BoSdan si grefan Crudu. in Operc.,_

vol. Mucuresri.-Edifirl! de Sllr penhu Lrremlura $r Ana. |95g. p. bb2I n. Fad.).' MAriethristine Pouchette. op cit., p. tj t.

48

decoll]uldisecal taclucc o subtil6ierarhiesociali O lniniailu A ditr tratattrl

i" , i , i" a. i fr""f '*

t r l6J ) surpri lJe adrnrrdbrl ac(ir i l i r lopo!rcf ie

'""i"i"n"*'Ltni" i'nll relcuetcucolTrrrl scerlailrc loc lJ Unr\crsiLdte'i

Ar i,l".,o.if*,."a,j t" prac;ca disectia, cutitlu excepponal' dir l3l5'

La o mic; distanfd fata de nasaunde se afl6 cadavrul' '?dgdlel'

cu o

lucrarc a lui Calenus rn mina. se mulr-umeSte si citeasLi cu \ oc€ tare

texrulconsacrat. Cu ccalalld lnind ladislznla- indrci or8Mele ocsPre

care vorbesle. Cei cc descfud corpul fac parre d i n doui calcgonl dl I enle

oliaJ;.ti'i"r ".

tul. "amea

este analfaber' aldo!lea care desprinde

ofsanele penE1l a susfne ctlvrotclc maeshllul e mal rnstrull lnaceasB

--At*"i t* oi*""F rnai muli clenci DelabulaluiBonilaciuMII'

bi.O"" *li"*L".t".dile pentri actul anatomic O ca lugeriF- cu miinile

i-or"*uie intt o utituahe de rugaciune' $i un preot sinl arolo pentru a

ve;hea laIninruirea fe'ncii expLrse asllel curiozithltl pLlbllce 5e mal

o#erva sravitateachipurilor. solemmtatea postrlrilor'

O alia olansS. provenin d din Analomic de Mondo de Luzzl I t)izl

a.I-utti.t ii:.tot,ir*reuta mai bine gnja fap de dist:'rr.tialui agister '

La ineltimea catedrei, acesu din urme ciletle o lucrare a lul ualenus'

indicind vag cu mina organele pe care un bdrbier se grabeste sa re

J"-r"--"r". iu o,a;n"t" un'ui cletic ce repeta tuvintele maestrului ln

aceasiaplan'd. cdlugarii au disparut lntre cele doui tratate s-a mterpus

o schimbare de mentalitate

Fobrica lui Vesalius

..insfirsit la Padova, la gcoala cea maicelebra din univers ' mi-am

"""t1#*,-t''tt* i"f" *"eadlor Priv ind struc tura omului 9i' respingind

-"iJ"i" lal."i! *irizate incelelalte LLniversiti!i m-am ocupal de

-"a""" Si "-

p*0"-o astfel incit nimic din ce ne-au Fan$nis stamo l

lail a^ina -,tiolnuta "25 in l543 apare la BAleDe corPoris hunani

\ ;:"!;-;*: ;r: n ;t fl! ; i,i,l,;oi i,,"#!i,",','i)li!:r:f"lI"Y"T:'iT:i:lsity ofcalifomia Press' 1964

4q

DAVID ]-]j BRE I'ON ANtropoloLil^ ( ORPULUI $I NloDllIIry.FA

/d/r-i.'./ a lLli Vesahus. Ul t atai enontr dc 700 de pagjri. coltinind 100de planlcgravute lirAirdoialarde Jean de C alcar'.un elev al iui Tiziano.Dc la inceput, \resalius isiafinr:i iudependcqa de spint fat[ de tradiliagalcnici. Frontispicuri lucdrii (rcaliza(. poa{e. de'1-iziano) il ard6 stnbolicpc Vesalius inrcrvenind aslrpra cadavrulu. (;ra\qrm rrn'ftoare il prezintidin no\ iDvitind cldrorul si invele leclia din cartea sa. El lne bmlul gol alLrnui ornjupuit, avind aleturi o pani $iohirtie pcntrll anotain dctaliLlobscn aliile. O datd cu Vesalius, anatomia se clibereazd de juriurinnrlde credinfd fata dc Galel1tls, Apadlia llrcririi ,Fabrlca, in ace lasi an ca giDe Revolu tionibus alti Copcmic, marcheaz t o dati importarltd a acestuiproces cc duce la inventarea corpr ui in gindirea occideDtal!. $i totu$i,Falnca spune multe desprc obsBcolcle meDtale care hebuie inca ridjcatepentru a putea prjvi corpul in mod definitiv ca virtual distinct de om.

Vesalius se naEe laBruxelles in 1514. Casa parin{ilor sei l,lLL e departede locurile unde se desflgoari executiile capitale.

Din punct dc vedere istoric, de altfel, o palte din $tiinla anatotnicape cale de apari.tie se p.ofileaze in umbra spinzuritorilor (sau insingurdtatea noctunla a cimitirelor). Cadavrele rimin acolo pini ladescamare. Primele obsewalii ale lui Vesalius privind anatomia unamai$i au sursa in pivirca detalati, carc uit5 metodologic omul. peohu a nuIua in considerare decit corpul. Vesalius iti face sh.rdiilc la Louvain, apoila Paris, unde, confonn legendei, frecventeazd adesea cimitirele $ispinzwetorilc, spre a $i procura cadavrele de care are nevoie pentudiseclirle clandeslrne. Pleacel apoi in ltalia de \ord. prUpice pc ctrrncrexperientelor iconoclaste. Tn 15J7. devrne doctor in mediclna laUniversitatea de Padova.

Plantele din Fdrrica indica o mutalie epistemologicd incircat6 deconsecinle, dal ele pldtesc rm tribut semnificativ r€prezentirilor antedoareale omului $i ale cosmosului. Anatomistul li artistul nu rcdau pe plat$e oobseNare obiectivi a interiorului co.pului uman, devenit vizibil.Tmruprmerea crnsistortei corpului pe spaliul crl dou6 dimersirmi al paginiilace odce duplicare imposibile. Adstul, contu61d figurile anatomice s\rbpfivirea exigent5 $i complice a hi Vesalius, se inscde intr-o convenfie,intr-un stil. El opereaze o transpunere simbolici, in care preocupareapenfu exactitate) peftx Iidelitatea fafi de obiect se suprapunejocului

50

corrhuJldonrrlci. :r l l ' rnqlr 'alarl : ' rLr ' icl Prclrre:r "cl

l ILI|1lr l le t l( l 'nnL'

; ; . ; i ' ; , ; ; , ,1; ; ; : i " . , " 'J \eJcf ' : r l i :cr i \ ' r r1 i lcc:( Inorrcr ' iJcrrrc 'nur i ' l

:".'xl{xli:* ::n:',:"'".llii ilii',,'liJliil il'lill}}ii'l ilJ"."""t" tigt'tnf"tt it A"gerea postut ilor 1o1a fondulLlice lc adaposte$tc'

*xi:"*hmr*iif #^,l;il"'"?'i:l:il::;"11"il::H;'.ff l;i l .rtt l i r"JJ"

".*r "nil lorrtrc AnFoasa culpabrlital 'a.rnjonlo!fi

discc tule sl slLscl l.i numerocsc obiecui fa!' dc acc(l e v lola{ l |1lc ln(egn mIr

xJ**:n:;wmI,r#',1J':ffJlH'.:J'ii.,[.':J:*";i tipl"t""t"i

" *^r""re spccrfica a acestcideTbalen ulcrioiue ccre

;*tiu:lr*nm*:'"HlT:1Ht'J;ffi *i'i$i:lll,i"ii#*

"tiffi$?ATz[:;"t si din alte numeroase tiatate dinainte d€ secolul

*il#trfl*H*trffi#{#ilffi iHfl f *'p fi}ijr"'"1*:;"rnt*,,x:J:'ff i:ffii':"1'l'l*T,lL,? ::!':i:li!f4i: d:;:l'r*'lt*mi:',Ttl,:1.i"':';: i;:il*'J:;:t1'x:l"ri"",LiIpi,""'.i'" vi.^'i:,*1,': 1:lll' liSlllii:li,i ll':'"ilii:"liii.:tii.?ilt,t''";iiii"f .Ttl,-,iiuiri,i',ii*,i!pl i: : X[;';?i:""""i:s#:i'3fJffi :q!?!,iq*,?:,"{i,ft i{JJ"n'#p1l"Jffii*'lnl.l; i..,i,:r';"1|'i;*x fi ff il'i"::.ililijlijrl; rl:::":,HU ltif if sli*,r*l: i'j.;rl*.i.y;l;;;t i"a*l:lt",*iliti';l#k#f 'gttrtffi iii$'-:il{lllqR4.

'11DAVID LE BRETON A\TRUPULOLIA ( ORIULUI ! I \4ODIR\IT \TF \

r nsuporlabihllui. l lhnca a0atomistul ie atinsi de c lpabil itale. ceeacc lr.rnsp. e pri i) f iElln Corpul ciopinir. stisiar.ld cc i:tslfel. sl l lboltc.Ininufle ln pn! lnla oll lulul pL. care_l reprczenta )l Jntinlertc deinviolabilitatea sa trecutd.,,in aceste docunente a cirorprecizie esretotul, existi mai mulr mister adevarat decit in cele mai delirante invcntriale luiHieroqanus Bosch ,, scric Roger Caillois2T. Vcsalius igi reprezintijupuilii sau scheletele sub formi unanizati, avird o anurniti atittdine. sinu sub lorma ineni. Ilpsir.a de semnele vre!ri. Corprrl se Srerge in faiaprezenlet umane, care tEnspare in stilizarea gesturilor cadavrului. LaVesalius. |i la multi alfii, corpul, disociat din punct de vedere epistemologicoe om, oevenf autonomr este contrazis de corpul figurat,jupuit, dar ominaDte de orice. Preocuparea fali deexactitate aanatomistului estedepalite de rcfularea cultwalA a cercet5rii sale, Anumite planle spuninfinit mai mult despre asla decit credea autorul lor Corpul protesteazn{npo^triva gestul ui care il izoleaza de prezenla umanii. prin insisrenF sade a fi- el dovede$e ca e tot om. Corpu I cu adevarat disecat de anatomisti$i ia rcvanta simbolice prin intermediutcorpului figuraL care igiafinnAcondifia urDani"

Contar aparenlelor, Vesalius nu dezviluie un cadavrtl ci ceea ceramine urom dtsociabtl de corpul s.iu. un om care urla sub efracliascalpelului, mediteazd la propria moarte gi aratd, prin gestica sa detorturat) refizul (deja sortit elecului, dat fiind cd disectia a avut loc)acestei aluneciri ontologice caae lace din coap un pur arbfciu al p€rsoanei$r o dedca pe aceasta unui destin solitar. nrptde tume. ruptde ceilalli.ofand chinuib de apendicele de came ce-i nrodeteaza ctripul. ,,Omut IiriVesalius, constati G_ Canguilhem, dmine uIr subiect rispunzitor deatitudinile sale. Ini$atrB poshr.ii in care se oferE examin5rii n aporpne luiqinu spectatomJui."28 Mai mult" jupuitii lui Vesalius pozeazapiecumactorii conventionaf i d:n Comnedia del I' art?e

" RogerCajllois, ar. crl.. D t7j." George. Canguihem, f honne d" resat? dans tenonde de Copernic.lS43,.

n Etudet d h isto re et d" phttasoph ic des rcnc?s.vin,ts13.^ ( onlorm ob5er valiei lu i Claude C andetrnar, Z Z, .orrn ? Monrficalio camis,

tn Le rpeord daks Ie tpfle, paris, Miridjens k tincksieck, I 980, pp. 54_55.

52

Vechea htroducele a ornLL[Li cac]crnenl alunivetuluinu maiaparedecit ir legativ in figurile lui Vesalius. Redus la condilia de.jupuit $i deschelgt, omul renunl4 snbolic, la cosmos. Sermtficalia corplLllLi nlL tfinitela nimic altceva. Microcosrllos l, pentu Vesali s, a delenlt o ipol€ziinutili r corpul nu este altccva decit cory. 9i, tottlEi, ca mai inarnte, seimpune o trecere la incon$tientul personal $i cultural al anatomistului.Deta$at de corpul uman, cosmosul este rcspins neglljent itr anerplan, else degradeazd devenind un peisaj destinat se indulceascd expunereaprea crudd ajupuigilor : atunci apar cimpiilc cultivate, clopotnilelg sateleminuscule, colinele. Un univers socializat inconjoari figurile 5i letempcreaz-i singuritatea, dar prezenla celorlalli otuneni, ca gi aceea acosmosului, se reduce la aceste sernne.Incepind cu Vesalius, omulcosmologic din epoca anterioar5 nu mai esle decit caricatura lui iisuti :un cosmos in zdrcnte se ofera ca arierplan al omului disecat, deveninddecor pur.

Vesalius face drumul pmibil, dar rimine in prag- Pentru o r"ternq elatesta practica ti reprezentarea anatomicd in cursul cdrcia cel ceindriaette diseclia nu este in totalitate eliberat de vechile reprezent?iri,in$dAcinate nu numai in con$tiintd, unde pot fi comMtute, ci Si (maiales) in incon$tienul cultural al cercedrorului, unde iti continuimult timpinftrenps.

Despi4it in mod obiectiv de el in$$i, redDs la stareade corp,jupuitullui Vesalius nu inceteazi sd manifeste, prin umanitatea posturilor sale,refirzul acestei st?iri de fapt. Distins in mod obiectiv de ceilalli oameni,

1o Richard Selzer, chirurg ame can, evoci un portret al lui Vesalius care om€azaholulunei celebre faculfiili demedicina. El obsewn cit de,,intiperi.i ij estepechip o expresie de culpabilitate, de m€lancolie li de tearns Stie cE se pregate$l€penlru rau, pentsu incalcar€a legilor, dar nu se poate opri, fiind un fanatic teinleleg, Vesalius. $i azi, dupn atitea ctlnorji spre inliunku, am acelai s€ntr-ment de incelcar a unei interdiclii, cind contemplu inreriorul corpului, aceea$iteam6 iraiional, de a comite o faptt rea, pentru care voi fi pedepsit. Sn negindim, vederea organelor noastre n€ este refilzati. Cili dintre noi au parte decontemplarea propnei spline, proprjei inimi, supravi€tuind apoi? Geo$afiasecreta a corpului nostlu e un cap de m€duzi, care orbe$te ochiul destul detrufat pentru aoprivi in fa!5", Richard Selzer. Za crair et le cauteau Confes-sions d un chirurgien,Pais, Seuil, (trad. ditr amer), 1987, p. 17 .

53

ANTROPOI-OGIA CORPULU-I SI N'IODERNITATEADAVID LE BRETON

dcveDii individ, stilizarea atitrdnlilolsale arati. totusi. oincorarcsocialdrDl.jcti :elr;mi eotna0ln(l cind c Ftur. l;t. in \f i lr l . nel in nx\d obieffivdc cosmos, el se scaldi inE-un peisaj natual- caricattli a nicrocosmosului,dardovada cAVesalius nLFlpoatg lace inci si dispard in totahtatel.

Orrri hu Vcsalus anrltta lplnol rrnuiconcepl modent, cclalcotplthti,insd rinine in aruunite privinle depended de conceptja anterioar; a omuluica rnicrocosmos. TAindu-5i trupul, izolind coqu1, distinginduJ de on-r, else dlstanteaza gi de tradiqie. Dar se metltine inc! la margineaindividualismului 9i intr-un .miveni prccopemician, Tonqi,jalonul stabilitde Vesalius este esential pentru ca omul se inve,te sd sc lipseascd decosmos $i de comunitatea sa ti sA se descopere curind subsumat decd1le cogito. Cogita,nl, care fondeaza tocmai legjtinftatea irldividului,a omului cc se bazcazd maihtii pe el insu$i. De laVesalirs la Descartes.d,e la l'abricalaDisctrts asuptu metodei,o absentd se face simlita ingindirea occrdentali : la n Jnunit njvel, corpul se purif ica de oncercferinti la narura si la ornul pe care el il incami.

La Descartes, corpul se supune unei metafore mecanice, fapt cereveleazi alunecarea produse. lnvers, mehfora organrcadevine mairan4. dcsemnind cimpul socral. lndrvidualismul i cigtigar un terenconsiderabil. Corpul, , Inodel prin excelenli at odcalui sist€m finif., dupeobservafia perinente licuti de Mary Douglasr,, numai epotrivitiireprezinte o colectivitate umantr, a cirei dimensiune holistA incepe sicreascl. Intre secolelo.XVl gi XV[I, se naqte omul modemitdfii : Lur omdespd4it de elinsrqi (aici sub auspiciile clivajul ontologic dintre corp $iom), despittit de ceilalti (cogito n\leste cogitamlts) ti desptutit de cosmos(de acrun inainte, corpul nu mai pledeazd decit penhu el insuqi, rupt dercstuluiversului, iSi gesqte ,telul in sine, nu rnai est€ ecoul unui cosmosumanuaq..;

'' Georges Canguilhem remarca faptul ci omul lui Vesalius isi insc e desrinulintr-o lume in nrulte privrnte precopcmiciffd...Pe parnrnrulce-lpoute con.rdetnincd Demi$cat, omul lui Vesalius i$i pasteazi postura arjs6t€li€n: sta inpjcioare, €ucapulsus cAbe partea de sus a lumii, in corespond€nli cu i€rarhia€lem€ntelot analoagd cu ierarhia fiinlelor $i oglinda a acesteia.., G€orgesCanguilhem, o?. cir,p- 29.

, M^ty Dox9l^s, De la soui ure,Masperc,p. t3t.

54

Lesatdc indiridualism. adicidcslarblrca lcgi ilordintrc rclorl irde aspacftr] mai1/oluntal al contactclor. o date cu oreftetea impollaD1clv,crrrpriv3lcolLrserieli l l 'rrhlice.aparcrrrsecoltt lalXVl-leil l l l 'etrt imell ln,rJ : L tLrio/rrutecli. fonlel npoml li t1l legirirnirci?iiGr in tctrptrridccerceiarJmcdiJili sau dc invdtllnir]! percoane particulare isi instaledzdla domiciliu cabinete anatomice, unde adunli curiozitdfile pe care corpu i

runan e susceptibil sd le ascund5 sau chiar riml9itc]c pimintelti ale unor

oamani distrati, cu irtclinalie penhtl orice ,,rnonsfuozitate".ln posibilitatcade a reuni, pentru uz pe6onal, cadavre umane in scopui de curiozitate

si colectie, cum se aduna alte obiecte, JErd a se percepc in aceastipracticd cea mai mic5 rupturE axiologice, se repereMd din nou alunecarcacorpului in afara persoanei qi caracterizarea sa ca scop in sine, susceptibilsd alimenteze ilvestigalii pafiiculare : obicct anatonnc, pent ad]scemestructura sa inteme, ;biect de studiu estetic, Penml a defili propo4iileideale, corpul face 9i obiectul unei expuneri'".

Se coliclioneazl r;m4i.te pdmintegti sau ftagment€ anatomice, din

cauza particuladtntii lor sau pentru a acwnula' precum Ambroise?-are'cuno$tinte directe gi metodice despre corp, spre a servi astfel mai bineDractica medicalA. Rupt de omul pe care-l incama ti penffr care dminedoar semnul lipsit de valoare, vestigiu devenit indiferent al cuiva ca€ nu

mai e. este permis, prin aceast,l reprezeltare. sa se studie/e $l sd sepisueze pentru edifiilre f'eBonal6 nrmorile. pieuele fetu)ii'metnbrclemalformate sau si se conser','e rim4itele disecate. In I 5 82, AmbroisePard mengoneaze cd de$ne rm cadawu urnaq de care se folose$e pentu

arcvizui anatomia :,,Pot spune cd am un corp lamineincasd, care ml_afost datde cefte magistrah. penal munit Seguiet stipin la]-a Verridre,dupi ce a fost exccutat dejustifie, in unna cu 27 de ani, 9i pe care l-am

rr DesDre curiozitate. vezi, K Pornian' Co ectiohneurs' dnateurs et (urieux'

Pati,I'enise :Wl-Wu rticle. Paris, Gallihard. 1987'

" r',raiiieU'ie suttin iat t.aficul de mumii intre Egipt $i Franla(de fapt, celmdadesea confectionate cu purin inarnte de vinzarea cu cadarre de sArucr' de

bolna\ ilce carac(erizeazaiecolele xvlsiXVlll Unrimedicr' imf'otri \ a crtorase revoltA A P3ra. r€comand.a inr-adevar sa se ia ..mumii" penlju proteclre

conta dului $i pent prelungirea vi4ii' cf David Le Rrclon' La chan AviI

op r i t .p.231.

Si

IDAVID LE BRITON ANTROPOLOCIA CORPULUI $I NIODERNITATEA

r3R. Muchembled a analizatteneinic procesul stigmatizirii $iinlelorpopularede cllre €litele din ca&ul ,,cultDrii savante". ,,Slratudle conducebare au, 1;raindoiala, din ce in cemaipulin, in decursul deceniilot constiinla ca ataca untot cultural. Dinpunctul lor de v€dere, nu existi d€cil o singlri civilizalie i alor De c€alafta parte domnesc ignoranla, superstitiile ti abuzurile, adicn devierilede Ia norma, devierile ce trebuie corectate pentru a inpune tuturor aceealiadeziune la aceleaii valori, penlru a asigura stabiljtatea $i perenitatea ordiniisociaf e", R. Muchembled, op. cit., p. 227.

Il

dlscca! :am nd,Lcat aproirpe k)li nruschii colplrlui de pe panea d1etpta.. .rar panea stingd am ldsat-o inh.cagd ; pentru al conseNa mai trine. I alncrrpltcuopensc6 intnainlulle loc$i. asrfelincit ljchidul si pdtrundi irl1l ohrnzir n^ca tnlr icl l i lol )r a ;1horpani : se rnar \ Ad ;r a,, ipl iDrl lr irrtrcgi.rnrna. dratrapna.rnedjaslinul. slorndcuJ. \nhnd. nnirhrr. p.lrul Jin b.tr6j$r ( lrn 0lte zone. chidr_unghii le. pe care lc-.rrn r izur creieind. d pit ccle-afi tirat demainntlte ori..i)

. In! mtar$ cotpuluitn calital e de concent au (onot)) rmplicd o tnulalre

a slan rfulul omului. Anfopolo$a rdbonalisl.i anurtah de anu nile curentcorn KendStele sl care se recl i?ea7a In secolcle umitoare nu mai cs!enlcl lsd rn cadrul] lnei cosmoJogir. ea susgine sing!lariror.a omutui,sxrgu-ralafed sr $i. in paralel.6ducc la lunina un rest ce se nLUneste corp.

ll,]lq ana|omc6 sriglle$re iuronomia corpului gr rreglrycrea omulur pe

carc. totu$r. aces(d il incamcazi ,9.ln p@tro filo\ot,rl;t. MaryuenteYourcenarspune poveslea luiZnon. penonaj ficrir- dar verosimil, medic.3rc mrst $r l osol. fi acelasi rimp. nc\cul m I 5 j0, in rimpul pcresinirilorsale. el lace disecllj clandesltne. tDai ales impreuna iu un co-nfate alcerui fiu a murit recmr. Zdnon iqiaminteqte : ..in mirosul de olet dincameG LLnd-e dtsecarn acel mon. ce nu mxiem fiul. sau prietenuJ cuiva.cr ooar un Irum-os exemplar al ma$inir iei otneneld... , . ' Medicinamooema apare ln aceasti rxptrua ontologjca. iar imagtnca sa desprecoJpr.rt umatr tfl are sur$ in reprezentfuile anatomice proventte din trupurileram \,1a1-1. undeomulnu rrraj esre. O imagine gdilo.fe a ace$eidetasari.

a accstei despall ir j ontologrcc : in 1560. spartolr l l . l rrart \ralverde i$ip.rblici, Ano tonli a lel (l orpo hu nuno, ispirliadc llcriurile liii Vesalius.Una dir gra\,.tuile t|atahrlui arati ulrjupuit cde-qi 1lutura pielea cape ocirpi, rndc se ghiccsc onficiile 1e,tei. In nfna stingd. lnai lrne !u hotdrireculitulprop.iului supliciu. Dar deja Lm artist a deschis cale{ Pe pereteleCapelei Sixtine undc Nlichelangelo apictatr/decdtLl de Apoi4l536-l54l), el s-a reprezentat pe sinc cajupuit. $ia pictat propiul chip pepielea snulse rlaItitului Bartolomeu, pe care o line un personai impozant,situat nu departede tlristos judecetorul.

Corpul ca rest

lrre secolele XVIsiXvll, mrr ales u data cu ini!iariva xnatomisd.se deschide calea ce d6p;cciazi ltiinlele populare gi legitimeaza, inschimb, qtiinla biomedicald pe cale de apadfie. $tiinP corpului devrneaparujul mai mult sau rnai putin ofigial al unui grup de sFcialigti, proteJaliprin ralionalitatea discursului lor,tultura savantd ce qi ocupd locul injurul secolului a] XVIIlea nu atinge decit o mino tate din populaliaeuropeane, dar aceEsta e cea acdve. Ea transformd incet-incet cadrelesociale 9i culturale.pe aceea, tradiliile populare de vindccare continudse-$i exercite influenla $i pAstreazd cuno;tiflle despre om $i corpprovenind din alte sursg aflate la antipodul ltiinlei aoatomice $i fiziologicc.

Divo4ul de cory in lumea occidentald trirnite, istoric, la sciziuneaintre cultura savanta Si plaful culturilor populare, de tip comunitafo.Stergerea ritualizata a corpului, atit de tipicd modemidfii, i$i gnsqte aici

Citt de \ ' l r r ie Verl ton.I o "ois<a,f t

dc td. ,nn, e. . . ap ci t .p.231.' r Dn€r5pecrdlrTarea'nedrcmei actuate injurutanumiror fmctx sauatanumrtororgane rmeazn ace€afi logica. Aceasta esre contradiclia najora a oricareimeorcrn€.are nu € cea a persoanei : e bolnav ornul saLr unuldintre organelesale. unr diffie funcri,h sitel,Trebuie jngrijir botnawl.au boata: Consrieriniaoesea onlut cr eprienomen at uDei aherdri ce nu aringe decil corput, o marepane? mediciner aLrute qr proclama fidetilatea fal.i d**".1,,";lal*raii.vesaf ius. Argumentut obi$nurr opus medrcrner moderne * i .

" ; i " *rnrereseaz, de boati {de corp, de organulbotnav) mai mult decirde bolnavul

,, msufr. rslofla tersonali" subiectului e considerah neglijabill.

" ivrar_guenre youl cenar. I e u I rc a no n.. Le Li\re de poihi... p. I I 8 ted. ron :Majguerire YourceDar, Pidtrd fitoro|ata, rrad Sanda Oprexu. Bucueptr,Edit@ Un;vers, t999, p. 87i.

56 ) l

I)AV]D LF, BRETON ANTROPOLOGIA {:]ORPULU] $I MODER N]TAIF A

sr.lscle. Devalonzat la ni!'eiul straturilor socialepnvilegiatc din secolelcXVI $i XVtl- copul dmine pe locul seu centml, pivot alinradAcineiiomrlui in stntttra lLulrir, pentrr stranriie popuJarg: Se polarizeaza atuncidoua vlzilux asupr? cory1,rlrrrlo. un c:rrc rldepre, iaz1. rlpu c la dsldnl;giajunge la camcterizareasaca liinddiferit de omulpe carc il incameazi :e vorba atunci de a avea un corp ; cealaltd care susline ideltitatea desubstanle infte om $i corpul slu : e vorba de a fi propriul corp.

$tiinla antomice analizeaz A coryul pe baza materiilor ce le scoate laiveala sub scalpel. Corcsponden,ta intre hupul omului Si mrpul lumii esteimpruptat Corpul tu mai trimite decit la sinc insu$i. Omul este, din punctde vedere ontologic, separat de prgpriulcorp ce pare a-5i trdi, desigwlegat de otrr, avenhua singulari.f.{u e indiferent fapt[l cd filosofulcoano-ului iti mnrtuise5te fascirutia pentru anatomie. O anecdod spwechiar c,i, urrui vizitator ce-i r,lme intEbari legate de lecturile sale, Descartesii risplrnde adtind pe o mase un viteljupuit : ,,IatA biblioteca mea". SAamintim taza uimitoare din Md d i t at i o ns. i,,M- amconsiderat la inceputcaavioduchip,rniini,brale9itoatdaceastemalinecompDsldinoase .gi din came, ata cum aparc ea la un cadavnr, pe care am nuinit-o corpilhnaginea cadavrului apare fuesc sub pana lui Descafies, denotind astfglrcificarea, absEnia valorii al cdrei obiect este corpul. Descartes i$i continuidescrierealf,,In plus, consideram cd mA hranesc/ ca merg, cA siDt tigindesc, Si raportam toate aceste aclirmi la zuflefj/-Axiologia carteziandinalle gindirea, in timp ce denigreazi corpqfl In acest sens, frlosofia saconstituieun ecou al actului anatomic, da distinge in om corpuldesuflet, acordind celui din urml singurul privilegiu al unei valori.Afirmarea cogilo-ului drept constientizare de cdhe individ se bazeazi,inparalel, pe deprgcierea corpului, ea denoti autonomia crescindi aactorilor anuritor gmpuri sociale fata de valorile tradiqionale ce se legau

J Vezi luc$rile luiNorbert Elias, care arate in ce masud .,cunoa9terea buneiormani€re", etichefele coryoralepe care ie aplica straturile sociale privilegiateinrapo urii€ de int€racliue, iDcepind din s€colul al XIV-lea, dovedescpreocuparea de a se distinge de vulg, de !6ranul ale carui monvuri sint con,siderate respingitoare ; cl Norbert Elias,ra civtllration.les huurs,Pl|Jl-iet,,.Livredepoche".

58

solidardccosrnos $ de ceilnl!! oameni'srNlinind cogi//Fr'rl lniti dcgrab'

dccit, , ,r iro,rrrA-tr l . Delcr|Iej \c srlst lnc Pe sme (a lnJi\ i+{ l l rai l l lpe

I rr"- i t . . . l t t t", i ' .

t l .uQrl l { i l r c lrPlc unur rcr ' inr dc so' r 'r l i tute lnJe

rJir ia', t on'n"ori " ' , 'pm gt trptr lury' ipiui c' tc 1r abscrrl ! de v'r lQnfe c' '

il:;;;:;;, J"dit liontierl/intre un orn 5i altui 'La urma tmnei'

coruul nu e dicit un resE

Capitolul 3

LA SURSELE UNEI REPREZENTARIMODERTIE A CORPULUI : CORPUL-MASINA

Revolufia galileani

.,.o datt cu diferitgle etape epistemologica marcate de lucrArile luiCopernic, Bruno, Kepler 9i mai ales Galilei, societatea ,"savanti"occidentald, infinit minoritarS, dar activd, trece de la lumea inchisi ascolasticii ta univenul nesfiqit a I lilosofer mecanicisl €a se deplaseazadupe cum spune Koyrd, de la flumea lui aproximativ la universulpreciziei"'frecere mai degabd de la m mod de inteligibilitac la altul,mai exact in privinfa anunilor criterii culfirmle, ce introduc in fo{i noilenoliuni de rnesur.i, exactitate, rigoare €tc. Oamenii Renattedi ,,Si€sc invoie htr-o ftlrne singuhre, rmde fenomenele nu sintprecis reperale, wdetimpul nu pune, intre evenimente Si existente, o ordine riguroasd desuccesiung unde ceea ce a lncehr st fie poat€ exista inc4 tmde moarteaI Alexandre Koyr€, Du rrc de clos al univerc infni,Paris, Gallimad, 1973. Nuse pune probl€ma, desiglt sa se dezvolte aici drirmul parcurs de aceastim€tamorfodradicalS aviziunii lumii occidentalq carenE€pe astftl in secolul alXVII lea Si se prelunge$te pini in ilele noastr€, cu o eficienll tot mai mare, celpufin fu planul stipinirii naturii 9i a omului, care constituie proiectul seu inilial-T.imitem la lucririle captivante ale lui Roben Lenoble, Georg€s GusdorlAlexandre Koyr6... Ne intercseaz: aici doar ef€ctele acestui change ofnindasupra rcprezederilor modcme ale corpului. Conteaz d, totuti, sA precizdm cAmutajia imaginii lumii este realizarea ,,straturilor savante" $i ci taditiile popularenu vor fi decit foarte lent afectat€ de ea.

6l

DAVID LE BRITON AN'TROPOLOCIA CORPULUI $I MODERNITATEA

nlr impiedicar o {irnri sa rDaiexisrc Sr si se fetftgdin altc li inte. cu conditiitsal prczrnte anumite similltlldini- . . ei care nu all ncreu siDretutindcnicertitudinea noasrrd insrinctivd ci existi legi":. O da|d cu secohtl alXVII lea;i cu aparilia fiiosoliei mecaniciste, Europa occidentala iSi pierdebaza re[gioase. Conceplia filosofilor sau a savanlilor asupra naflrii scelibereazi de autodtatea Bisericii Si a cauzelortranscendente, situind -s1]la un altnivel : la indltirneaormrlui.

Dar daci lumea se afli la indllimea omului, aceasta se intimplb cucondilia ca omul si dcvind mtional Si si s€ res?inge perccpliile senzorialein domeniul iluziei. Astronomia gi fizica lui Galilei se scriu in fonnuleDatomatice, sint abstracte, refi.uind datele scnzo ale $i sentimenrulonentftii omului in spafiu. Sin! de asernene4 radical srdine convingoilorsale religioasg cici reduc spatiul Revelaliei la $n punct infim, inecatintr-un unive1s fiI5 sfir$it Ele rclativizead locr lui Dumnczeu creator.Acoperiiul lunii ce addpostea scena Revelatiei Si a Patimilor s€ deschidespre spalile infinite care il speriau adt de rnult pe Pascal. Noile forme deqnoa5terc, individualiffn pe cale de aparilig d€zvoltarca capitalismuluiii elibercad pe urii oarneni de fideliratea lor fits de tradiEiile culturale 9iGligioase. Pascal, la ca.e se despart spiritr.l geomerriei din Lumea Noui9i spirftn finetii filosofirlui sensibil la ceea ce sii la baza existenFi omului,traie$te in agoasa aceas6 despe4ire de la o epoca la alta. .. El ofere inProvinciales o formtle luminoase pentru caracterizarea celor treimodalifiti de cwoattere, invitate de acun la o radicale disociere : ..Celehei principii ale cunoa$tedi noastre, sirnFrile, rafiunea $i ct edinta, aufiecare obiectele lor separate gi certitudinile lor". Dar el mdsoad dejapericolul la care il expune pe om spirinrl geometdei : la ce-i folose5teomului cucerirea univenului, dacd ajunge sd-gi piardi suflenrl?

O dati cu scindarea epistemologicd introdusd cu o fo4e definitivnde Galilei, formula lumii este da6 de matqnaticl, iar inginerii devin noiilidei de opinie. in I 632, descriind in DrZlog}i o intunire de ingineri ?narsenalul de la Venelia, cate discutau despre sistemele din lume, Calilei

z LrcienFebwe, Rabelais et te prcbtane (le I inctov1nce au XI/f sidcle,ci t . ,p.409.

62

ftarchcazi inqepuhLl simbolic alulleidoixnalii tipic unanc aslrpru unelnaturi de aculninainle lipsite de transcendenla. O dati cu Copemic sinui ales cu Galilei, struch-rm uiveNuhtj icse de pe axul ei anterio! mllenar

$i proiecteazd piminrul in anonimarul unuispaliu lnfinit, unde devmcimposibil de stabilit locul R€velaliei. Fapml cA astronomia lui Galilei aIbst respinsi de demnitarii Bisericii, care ignorau tot ce em legat de ea'

ti cA acesta a fost constrins, pentru a-$i salva viala, s5-ti renegedescoperirile nu e altceva decit o intimplare a istoriei, ultima treseire aBisericii Catolice in incercarea de a pdsilra o lume care-i scapd din minidin ce in ce mai mult. Succesul siu provizoiu asllpm omului nu poateopri raspindirca ideilor sale in Europa. O nouA etapd a $tiinlEi aflatii ingermene in epocile precedente (mai ales cu Vesalius $i cu Leonardo daVinci) iqi incepe evolulia. Este trecerea de la sc ientia conternplativa lascientia acliva.

Nu mai e vorb4 asadar, de mimtea h faF ingeniozitiifi creatomluiin fiecare din opqele sale, ci de desfrturarea tmei energii umane pentutraruformarea nan[ii sau cunoa.$ter€a inrerionrlui invizibil al corpului.Sub egida maternaticii, e bine de stabilit cauzele ce stau la bazarccureqteifenomenelor. Cunoasterea ralionah a legilor lor trebuie sa dea omuluicapacitatea de a le utiliza dupd placul sdu sau de a le contmcara infunc$e de propriul interes. Golitt de mistere, natura devine o 'iucanemecadca" (Robert Lenoble) in miinile unor oameni ce participd laaceasti mutalie epistemologica ti tehnice. Conteazd acum ca omul sedevinn.Ftipin ti posesor al mnrrii". Continuitatea inhE om ii mediul sduest€ andati in favoq€a subordoMrii firt apet a narurii in fip onrului. Odata cu dez voltarea gindirii mecaniciste, ce duce la crearea unui mportde dominaiie asupra ansar$lului caracteristicilor lunii, irnnurile hitJatenaturii dispar, legate totuti de majoritatea-ginditorilor din epocileanterioare, de h Piaton la filosofii Rena'teriir. Consacrarea modeluluimatematic pcntru intelegerea datelor naturii distruge penffr mult hmpsentimeohl poetic legat de aceasta. Alianla e nrptt in numele dornindrii

I Rob€rt Lenoble, Itirr.,i? .le l'idde de nat re,Pzis. Albin Michel. 1 969' p 326Va fi, incet-ircet, sfirsilul paradilffiei anima nttndi, trecerea de la o concepliemetafizici asupta lumiilao conceptie legald $i mecanicis6

I

l

I)A\TD LE BRETON

a De exemplu, Ren6 Descartes, ,ts.o, rs de to mithotle, paris, camierFlamrna.ion, p. 53 [ed- rom. : Rend Descartes, Dircal.J arupru netodei,:nad.George I. Ghidrt Bucuresti, Editura Mondero, t999, p, 651. Descanes puneaccenlul pe cuno$tri{ele ,lfoane folosiroare vielii.,. Et se opune ,ncestei fitosofiit€oretrc€ car€ se preda in $coli". Vecrorul cunoatrerii pure, productive, esre

. mglnerul.'Lu. ien Febvre, op. ct , p.407-

64

ANTROPC}LOCIAc!al! LLrt $I l4o. llBNq4IlA( uDoa$Ierea trebuic sa i ie uii l5. fationali. eoli l6 de sentiDent si sarpr(dLlracficrcnLa socialiI. t )rnrrl nu rn:rr reuszritra ecurrl lrrrnii. nrcr hurreaccoul omului, intre subiecnll cunoa$lelii \ri obiectul sdu, sjrgurelecorespondcnle posibile tin de mateuatici. Natum nu mai este semnulpt opice uride se inscrie eKislenld ornului, natura materrd, unde inten! ilelnrpenetrabile ale lui Duntnezeu lasi merell loc mimcolului si rmde nimicnu e niciodati irnposibil.

Caualitigile rniraculoase cededzA in faF cauzalitdlilor fzice, intr olune undg toful e conceput pe modelul mccanisnuioi. PeNpectivateologici dispare. Ma$ina di fonnula noului sistem : ,,Univers[l este oma$rni unde nu existi absolut nimic de luat in coosiderale decit aspectulgi miqcdrile pfulilor sale", scrie Descades, oferind principiul gi programulrnecanicismului. Natrra e identilicati cu Ln ansarnblu sistematic de legi. cucaractermpersonal, anaxiologic. LrnDea nu mai reprczintirm rmivels devalori, ci de faptq de fapte supuse unei inlelegeri mtionale, subordonateex igenlei posibilul Lri, caci de acum roaporsc nupoate genem decir ro,eire'. Nici un misier cAruia mliunea sd nu-t poala da de cape{.

Orologiul prin care se realizeazi reducerea timpului la deplasare inspaliu, exorcizarca insesizabilului in tangibil este metafora privilegiate,modelul epuat al mecanicismului, ce legitimeazd asimilarea tutuoraspectelornaturii ink-un ansarnblu de rotile in\"darte, ale caror deplasfui,cauzate de lm goc inilial Si exteriot sint previzibile, cdci depind de legiimuabile. Dar reu$ita mecanicismului presupune ca toate confirutudle inaparenl5 ireductibile se se supunl modelului sau si fie eliminate. Iarcucerirca timpului de clhe orologiq spalializarea dumtei oferd o imaginehiumfali a faptului ci, in cele din urmi, nimic nu scapd mecanicismului.$i mai ales nu omul sau mai degraba acea parte izohte din el, carc adevenit corDul siu.

(J data cu secoltll al XVll lea. vinc nlotrcntul raLionalulul penfl Ll oliacliture din cirnpul social, care nsloitntt sistcnlele surbolice antei oat eDar imensamajoritate a oalnenilor limir in acelagi cadru de gindireprccopemiciand, chiar daci ir cxistenfa lorircep sI se faci simtiteel'ectele aceste dominafii noiasttpra naturii, maiales prin condif,rrle delucru dill ll'nnufacturi. Ruptura epistemologicd galileand este un val dcsuprafafa, chiar dace ea rastoamzi ordinea lumii, lnentalitadle populareabia dacl sint afectate.

Nimic nu scapl acestei dorinle de dominare. Astfel, atunci cindDescartes incearce sd identifice natura pasitmjlot constati ca ele nu sintdecit un ei'ect al ma$htuici corpului, o consecinle a deplasirii spiriteloranimale. Dar el consjdera cd omul poate invela si se controlezc : ,NLrsint deloc de p5rerc. . . ci trebuio si ne fedm sd avem pasiuni, ajunge sdle supunem raliunii" (scisoare cetre Elisabeth, I septemb e 1 645)Robertl-enoble a aralizat cufi neleEesupozitiileunei asemmeaatitudini :

,,in locul irtrebtuilor alarmate a!e moralistului, ingrijorat de cauzelepacatului. I D€scartes] pune lfii$tea oblectiva a tehnicianul ui cootuntatcu o Droblemd de echilibru de fo(e"o Regisrm la Machiavellisau laHobbes pozilii destul de apropiate, dar aplicate pasiunilor politice.Evolulia gindirii ca1€ incearce sa reduca ansamblul m\cirilor lumii santurbulentele condidei umane la un ansamblu de legi obiectle, la rccuentcprevizibile, ia avint in secolul al Xvll-lea $i flu inceteaz d niciodatd si-9iexercite influenla.

Corpul in filosofia carteziantr

Om al lui cogiro gi nu al lui cogilarc siNcogila m,omallui,Eu,inceea ce mAprivette...(', Descafies se aflrmi clarca individ. Indoialametodicl instituitd de el in Dircorrs este ilusftalia cea mai flagrante aacestui luclu- Descaftes apa4ine unei epoci in care individul incepe sidevini o sfuctud serrmificarivd a socialitilii, nu in ansarnblul sdu desigur,

6 Robert Lenobie, o?.. t . , p.335.

65

DAV]D LF BRFTON

ci in segmcntclq sale cele Drai active. In plus, el este ur onl al raticiriipljn Europa, un on] care alege in pelnanenli exilul, daci nu cxilulintcrior, prin disoiplina indoielii netodice. $i ciluia propliulcolp mrpoate si nu-i apal6 cd o realitate anrbigua"/Aceastd atenlie circunsllecldcc o acordir corpu lu i c o atitudine de cAlalor confiul1tat, orilrnde s-arafla, cuircductibilul unuicorp ce oboscstc, cetrebuie si-qimodificefire incetare obiceiurjle legatc dc confort, felurile de a fi etc,rDescartesetemizeaza acest sentiment de dualitate, rncrcu provizoriu, dacdnesitudn lanivelul vielii cotidiene, ficind din elunabsolut sub lbrmadualisn]ului. Dar intre dualitate 5i dualism se irtinde o prdpastie, cicidaciprimarimine legati de prezenla umalE, labila, fird consecinte,c€ I dc-al doilea autonomizeazd cor;rrl, privilegiazd polul spiritual subo fbrmd absoluti. Desigur, existAmai mr t decit acest sentiment dccdldtorsau dc exilat voluitar ; logica sociala $i culturald ce p roducedisocierea subiectul $i lumineazd corpul in negativ sint anterioare luiDescanes.,Filosofia cafteziand rcveleazi seNibilitatea unei eDoci- eanu reprezinte o bazd, nu line de un singur om, ci este cristalizareapomind de fa cuvhtul unui on\autrcl iehansch@azg diftze in straturilesociale cele mai avansate..

. ii rc\.ine luiDescanes, care itivafi tiit cuirsistenlipropda identitatet1 independenla, sd pronulle oarecum oficial formulele cel disting pcom de corpul sdu, licird din acesta din urme o realitate apartc $i, mainul! deprcciattr, pur accesoriy. Nu cd dualisn-rul cartezian ar fi fost pdmulcare a opelat o rupturi intre spirit (sau suflet) ii corp, dar acest dualismeste de alt fel, nu rnai are un fondreligios, el nume$te un aspect socialevident, ale cirui etape le-arn evocat mai sus,': inventarea corpuluioccidcntal, srLslinerea corpului ca liDritd a propriei individualitd.ti. Intr-osocietate unde caracterul individualist iti excrcita pdmele efectesemnificative, lnchiderea subiectului in sine face din corp o realitateambiguS, marca insasi a individualidlii.l

,'Rezultat deja al unei fraclioniri sociale, individul se gdse$te divizatontologic in douii pi4i eteroge[e : corpul ii spiritul, pe care le sudeaziglanda pineall.,Dimensiunea corporale a persoanei primeste toatiincirclturd de dezamagire, de nonvaloarc ; in schimb, de parcA ar hebuipishat5 pentru om o firima de divinitate, in ciuda deziluziondrii lumii

66

ANTROPOLOGIA T]ORPULUI SI J\'IODljRNfJ AIEA

care incepe, spjlitullimine subtLrtela llri Dumnczcu. Orrul cslc stinienitde rm coru cc arc dczavantaiul. chiiil daca c considcrat o nlalilrh, sinu fie desrul de fiabil $i de rigulos in pelceptia datclor mcdiului.R.lfionalulnu rcprezintlo calegorie acorprrlri. cirnla din catego i]eposibile ale spirituluj. Pcntru filosolli necanicitti, accast8 conshtuiecalitatea sa except-ionala. Nr:iind un instllment al ralirulii, corpul distinsdc prczenga umanf, e sortit a deveni insignilianvcindirea pentruDescar-tes e conrplet independentd de corp, ea sc ba7.ca7a peDr rrnne/er, : imanenla sullcnrlrri. ea se intemeiazer pe dubla excludcre.de neconceput cu cileva dccenii rn urmi. a copihLlui $i a ncbLtnului :,, Din aceea cd facultatea de a gindi este amo4itd la copii ii c[ la nebuninll e- cu adevirat, stinsi, citulburat5, nu trebuie sd deducem cd ea efoane legatade organele corporale, canupoatc exista lireele- Cdci,de$i vedem adesea ce ea este stinjenitA dc aceste organe, nu inseamnddeioc cd e produse de ele"'.

Dualismul caftezian prefungeste dualismul vesalian. $i Ia unul, 9i laaltul, se manifest?i o Fmcupare penhu corpul descentrat faln de subiectcdnria ii iriprumuti consistents 9i chipul sdu Coryul devine un accesonual persoanei, el alunecd in rcgistrul lui a avea, nu maie indisociabil deprezenfaumanb. Unitatea pe$oanei este ruptd, iar aceastA fiacturddesemreaza corpul cape o realitate accidentala, nederDri de gindire.Omul lui Descartes este rm colai unde se alafura un spi t. al cfuui sensnu provine decit din gindire, $i un corp sau, mai degrabtr, o nraginicomorald. reductibilS doar la intindere6.

in ciLLda lenumirate]or dificult[fi de ajustifica o asemenea exploziea omului, dificultd,ti ce sint ale sale proprii, Descartes scric in ,4 {4.!e./meditalie .,,Pi]i,wmare, din simplul fapt ci ttiu do cxistenlamea$iobserv totodati ce absolut nimic altceva nu apa(ine firii sau esentei

I Ren6 Descartes, ,rs.orls dela nethade,P^ils,Fla'J:'morion, I966, p. 206s Pe ak plan,..dualisn l" intre om ticoryulsau se regesefte inprinele manufacturi,

unde ,,munca ffrimi1ata", monorond, epuizantd, Prost phtiti. nu-i solicitimuncitorului decit fb4a flzici, ,,corpul" iinu identitatea de oft. Marx va face oa alizn magistralA acestci instreineri a muncii, evocind mai ales fabula luiAgrippa, und€ omul e redus la un singur organ

6'7

I).{VID LE BRE'] 'ON ANTROPOT,OC],4 (.ORPUI-UI $I IVIODERNTTATEA

lurclc. in irliua-r de faptlllcil sillr ti0llii cu.ledrtoerc. co[cLltzionezci esentanrea coDsti doar in lapl lr l cl i sint t i in{, i cugetalroare. Si cu toarc ci.noate (ori mai degab6, tltrpi-r cunr voi spune iD curind, siglr). arn uncolp de care sint foarte str j trs Iegi i t . - l l indcA totusi, pe de o p0rleaDr o idee l impedc qi djstrncti despre mine insuni ca f i inrircnsctdtoare doar, neintinsi, iarpe de akl partc o idee distincti desprecorp ca hcru int i ls doa1, neougelAtor, c sigLr cI sint deosebit cu,rJc\ i rd l de corprr l rnL t r $ l c i pol e\ i r r r l l ra c l 0 i r r Dl . , a, ' ,fornrularea certitudinii propriei existo,r!c prin cogilo impliciiatotprrt imici.r gindirr i 1r ndrc5 dlf iuUhaled a.ocrc| lr. rontt i , a unui colpcu aceastd gindire- Natu1a omului nu estc angelicd, iar Descartesl ptd cu ul1 obstaco] dc nedepl$it, ilnposibilitatea de a privi omul inafara inlid.ecinirii salc corporale. Elnu facc altcevadecit siconstateci ulitatea substaoliale a corpulul $i a spiritului reprezinta opermanenfA a \'ictii. ,,Nu neg, totu;i, scrie elin Miditdtions, c'aaceaste shinsi legdturaintre spirit licorp, pe care o experimertamin tiecare zi, e cauza pentu carc nu descoperim cu ugurinF gi fira oIncdltal ie pmfunda drslrnctra real, dtnrrc cle.-r0 El dezvol16 in al lapane ideea c5, dacese ia un membru alcorpului, mina de exemplu,oa nu este o substan,td incompleti decit raportate Ia corp, dar econsiderata, in schimb, ineainse$i, o substanfi completa. ,,$i, la fel,incheie el acest mtionament singular, spiihrl li corpul siirt substantejncomplete, atunci cind sint raportate la omul pe careJ compun, dar,considerateseparat,sint substanle oomplcte."t'

Corpul devine, din punct de vedere axiologic, striin omului,desacralizat gi obiectde invcstigalii, ce fac din el o rcalitate aparte.Na$terea,la o scard colectivi, aunei sociabilitdli in care individulprimeaza asupra grupului corespunde aparilieimodeme a corpului.Restringerea [oliunii de persoand aduce asupra corpului o luninlambi$Le, care il dcsemneazd, am spus-o, ca,,factor de individualie",granild asubiectului. Dartrebuie constatat cd un indice depreciativ

rf-ecteazal cotpulll- Descrnes duce chlar paradoxrLl pind la a rcliva sa scrccuDoasr'eiD el : -Nu sint, spunc cl. acea alc6tllircdc lnembre ce c numiticorp omcncsd'- Am evocat deja p{sailr I dill 't#.y'tlaliou Lmde Descarlesisi asi:nileazi. fir'i si clipeascS- coln cu un cada!ru. Coryul fi€Jre^ziiDgindirca sccoluluialXVll lca ca partea cea maipulin urnal5 aonului.cadavrul in auninare, ulde onNi nu se poate recunoaSte. Aceasti lipsA dcimportanli a corpului fali de pelsoin5 apare ca una di1]h€ datele cele maiseDmficative ale modemitilii. Sd a[intimh ce n']isud distinclia ontologicnintre corp $i spiit nu este clif accesibiltr decit celor din stranirile pivilegiate

!i savante ale burghoziei. Straturile populare se insffiu in tradilii foafteindepirlate si nu izoleaza coryul de peNoana. Epistenologia secolului alXVIII-1ea (urmind drumul deschis mai ales de Vesalius, in problemacoryL oi),acireievoludeulterioarivaftcu avalorileqipracticilegtiingifice$i tehnice ale modemitd(ii, este indisolubil legatn de acest divo4 de corp-Divo4 - lucru sernnificativ Si de irnaginalia consideratd putere deiluzionare, sulsi constanti dc erori. Mai mult, imaginalia e, in aparentd, oactivitate inrfil4 nepofuctive, imfionala pacate majorc perfirliD5ra eindiEburgheze Pe scu4 imaginalia , la fel ca Si corpul, este in plus.

Corpul in plus

Ilteligibilitatea mecanicisti transforma matematica in cheia unicapenhlr intelegerea naturii. Corpu), deci, e supus neincrederii. Unive6ul

D Vezi, pe alt plan, luc$ril€ lui Norberl Elias, dejacitate. Anumite fracfiuni aleburghcziei, car€ au elaboral elichete corporale dguroase,lncep sd lini ladistanFcorpul,snconsideredemndedispie!ceeacelumineazipreadirectexistenla corporale a omului : r ig i iaLa, vintur i le, scuipatul etc. EI€reglementeaza foarte strict rolul corpului in domeniul social. Acestainventeazn ,,fobia contactului" (Elias Canetti) c€ caracterizeazi incisocialitat€a occidentala contenrporaM- S€xualitalea insa$i incepe sa pundunele probleme. Monlaigne se revoli deja r.,care a comis pacatul camii..."Se vede $i cit de mult preocupa problema corpului stratuil€ pnvilegiate alesocietatii din Rena$tere ii din secolul al XVII-lea, car€ acced la o largnautonomie a acfiunilor lor, se individualizeazi, daf se poricnesc in falacorpuiui fi reglementeazi minulios rilurile de interacliune sociah.

e Ren6 Descartes, Mlrl;/ol ions nita?b t iq u as, Pais, PUF, 1970, pp. I I 8 I19.'' Rcn6 Descanes, irid., p.206" Ren6 Descartes, irtrr, p. 202

68 69

DAV]D LE BRETON

triit, sirntit, a$acurapare eldaloriti acti\ritalilor perceptive. cade indizgralie. in favoarea unei lurd inteligbile, pur conceptuale. CLI aceia;ititlu ca imagina,iia. simlurile sintinselabare, nu se poate bazapc elc nicjcea rnai miodcertitudine rationalar Adevtuurile pl ivird natura nu maisintirrediat acccsibile evidr:nlei senzoriale, ele constitlrie obiectul lrllcidistaitdri, ai unei purificari, al unui calcul mlioml. Trebrie indepf,rtatizgura corporali pe care sint susceptibile ci o acoperi. Descartesilustreazd memorabil ac estl]Jcfitill A doLu nedi z4re cu pambola bucaliide ceard. Aceasta, scoase din fagtrle, manifesti vizibil un.nullrir decalitdti cooqete,in aparenliireductibile : fom6, miros, volur! consistenlietc. Dar in contact cu flacera, bucata de ceard incepe si-$i piardeconsisteriaprimare, se lichefiaze, devine fierbinte, mirosul dispare etc.hrinal, calidlile sesizabilepdni ernediul sinlurilorsedovedesc iluorii :nici culoarea, nici mirosul, ntci consistenla nu reD1in acelea$i gi, totLrti,bucata de ceare e acolo- pescafies pdveazi imaginalia de toateprerogativele in aceasti privin{a. Realitatea bucdlii de ceare nu este maiaccesibili imagina$ei decit simFdlor. Qonteaze doar,,puterea unicd deajudeca, ce domine ir spiritul meu':iE bine sd se izoleze rnomentulapropderii inlelegerii privind lurnea pdn indepfutarea,,maturiei \,rriabilea sim{urilor sau ajudecAlilor infehtoare ale imaginafei". Pin conftziaintrqtinud de senzorialitatea qi de imagina,tia omului, raliunea i9i deschidecalea, risipeye echivocul, impune adevdnrl siu abstract cortra evidenlelorsenzoriale. Accederea la adevir conste in privarea semnificaqiilor deunnele lor corporale sau imaginative. Filosofia mecanicisti rcconstuieqtelumea pe baza categoriei sale de gindire, disociazd lumea locuiti de om,accesibild mdrbrriei simlurilor, de lunea reale, accesibila doar inteligenfei.

fDescartes este pedect luci4 toftrti, de consecinlele unui asemenea divo4pr revine Ia elin Rlpnrrr $ aut (inquiime\ objcdioA. Lafelcum Pascdlstabile$te trei ordine de adevir in limcfie de unghiul de abordare afenomenului : prin simFni, raliune sau credi4A,pescartes opune oinlelegere a realitAfi hcrurilor din unghiul vie$i cotidiene unei inlelegendin unghiul mirmii i,Dar, totu$i, trebuie a\,'ut grija la difere4a dintreactiunile vielii qi ciutarea adevimlui, fe care de atitea ori an sugeral-o ;c5ci, atunci cind e vorba d,; organizarea vietii, ar fi ceva extem deridicol sA nu te raportezi Ja sin-rguri, din care cauza i-am ridiculizat

10

ANTROPOLOGIA CORPULUI Si MODERN ITAIEA

intotdeauna pe acei sceptici care neglijau intr-o aserDenea mesrua toatelr r. rr,ri lc ce rineau de lrrn re. incil. oenlru La 5; nu se anrnce ei inrisi ir lpraipastie, treb$iau pazil de pieteni"'-r''In acela;i nod, Descartes iiscl ie Elisabethei ca ,,uzird doa dc viaf 9i dc conversaliile obifnuito !jrenuntind ]a meditalii $i la studierea luclllrilor ce cultiva imaginalia, seinvatd conceperea unitE,tii dintre su1let fi corp" (28 ianuarie I643),Dar fllosofia r1u se inlelege decit disociati radical de corp, iar Descafiesofefi,in A heia editalie, aceastd formularc fulgwantA : ,,Voi inchideicum ochir. irni vor asRrpa urechlle. vor indepdna toate Jrmr.uri le. r oiSterge de asemenea din minte imaginile toate ale lucnuilor corporale,sau, cel pulin - deoarece a$a ceva cu greu se poate face' le voinesocoti ca fiind zadamice si false". Aceastl flazd sund ca un manifestal epistemologiei mecanicistg/Ea legitilneazddistincliaoperate infteom gi corpul sdu. In ciuda rd2istenlei romanticilor, a psihanalizei, afenomenoiogiei husserliene, ruptua dinte simluri qi realitate apareastizi ca o structuri fondatoare a modemjtelii. Perfectionarea tehniceadincesle si mai mult acaasta prbpastie. Spinoza da o formulalumrnoa<a noii iplr/eze.lbupa paierea If i,-nii i i oih ir corpuluruebuje descitite misterele natuii. cr ..cu ochrulsuflenrlui'r'. ( orpuloevFe rnpLus,

f'entru filo6ofii mecanicisti, natura numai este foma vie din Renaqtere,ea 3e compune diritr-o multihrdine de obiecte aflate in rela{ii reciploce,subordonate unor legi intangibil4 Ea se intinde pe un spafu geometric,absolut strain categorijlorcoryorale, rm spa.tiu accesibil doarulei inlelegerifoafte aiizate. O serie de descoperiri, cea a telescopului sau cea amicroscopului, de exemphi, cea a tiparulqi, aparilia maginismuluiconhibuie $i ele la disocierea activitSlii simlurilor de aceea a inteligentei.

rr Ren6 Descartes, rl#drd tions n'taplrrsiques, op. cit., p. 227 .'* Descarles,in Mlditatio"r (p.60), opune soarele s€nsibil, vizibil pentru ochii

omului, ii soarcle astonomic. Ochii percep ca mrc ceea ce askonomuL vaevalua .de citeva ori mai mare decit integ penintul". Se regeseste aceea$iimagine la Spinoza, aplicatd distanf€i- Ochji omului vnd somele fbarte aproape,,,la aproximatrv doua sute de picioare", pe clnd savanfi ne invaF ce el se aflela o distanli de ,,mai bine de qase sute de ori cit djamenri &restru", cf. Spinoza,Ethique, Pais, G?rnier-Flanrmarion, I 965, p. I 09.

71

DAVID LF BRETON

Cu aceste dileite mijloace telmrce, carc lagesc dominatla omului lltrlitarisrasrpm lumii inconjudtode, apar€ o alte irltrebuintare a simFdlor dardisocjatd de cory. Onul ajunge savadd ashele altfeldecit exclusiv cuprivrea, el percepe ceea ce se afli inhnit de departe fj ceea ce esteinfmit de mic. Iar aceste descoperiri sint ca o confinnare experinentalape1tr mecanicitti a insuficienlelor senzodaltA,tii unune.

i,Univemul este o ma$irla Lrnde nu existd absolot rfmic de luat inconsidemre decil aspecrul tr mjtcarile pa4ilorsale 4ste fon))ula oledUde Descartes, unde se concentreaz d mecanicis1nul. Penhu acegti oameniradical deptutali de susele qi de spiritul Renaqterii, natura nu mai estedecit o foma goah, condusd de un Durl]nezeu rnecanic sau socotitorUniversul se compune din rotile invariante, dar inerte in sine, IiIidinamism propriu. Miqcarea le vine mercu din exterior (de rmde ideeafaimosuluibobimac datdeDrurmezeuinmomentul creatie .

Ioa le misca,fl le drn lume ar fi consecinta acesnri lucru. esle conceptialui Descartes". S{ecanicismul se bazeaza, intr-adevar, pe un dualismintle migcare Si matede. Fimpul, durata nu apar in acest sistem decit inmod spalializat (orologiul). Omul este obiectul aceleia$i scindtui, intresuflet, vector al miqcir ot 9i cory, materie, natin4 unde sercpercuteazimipAriJe su flerului.

Apalitia modelului mecanicist capdncipiu de inteligibilitate a ldnii easociata cu dspindi€a mecanismelor de toate felurile incepind cu secolulal XVI-lea, tiparul, orologiul, de exemplu, ce dau omului un sentimentde putere asupra lumii, necunoscut il1ainte. in acelaii mod, asimilareacorpului 9i a funcliilor sale unei scheme mecaniciste presupuneanterioritatea construirii unor automate ingenioase, ce pdreau a fisufciente lorinsileinmiscirile lor'o. Matematizareafenomenelornaturale

'' Claude Tresmontant observa c5, dinhe diferitel€ mi$ceri posibile, D€scartes9i, dupd el, Malebnnche ti Hum€ nu studiaz n decil mi$car€a de deplasare,adicA cea mai indeptutatn de organism. ,,Unive$ul cartezian este un universd€ (lucrud), adicn de obiecte fabricate. E caracterizat de o necunoaitere totalaa ceeac€ €ste organicul. Descates confirndd organicul si mecanicul, cu altecuvinh creafia $i fabricalia", cf. Claude Tresmontant, Eseli sw la pensiehebraique. op t tt . p. 32.

Lo Cf Georges Canguilhem, Machine et organisne,in La conndissance de lav;e, Paris, Vrin, 1965, pp. 104 sq.

72

ANTROPOLOGIA CORPULUI $I MODERN1TATEA

nu ocoleStc sfera biologicrLlni. Ceea ce este vju sc srbordoneazamo9elulrii nratinii $i se epuizeazd cu totul in acesta.

fModelul maSinii presupule ii noi practici sociale inaugurate debwghezie, capitalismulpe cale de apa.ilie ti setea de cuceriri. O dorinlide doninalie asupm lumii, care nu era de conceput pe atunci decit cucondiia genenlizirii modelului mecanicistpacd lumea e o maqin6, e pemdsum provocdrii inginerului ti a intr€prinzitorului. In ce pdvelte corpul,rezonabil, euclidian, el se afle la antipodul lui rbn,r, corp secvenlial,manipulabil, din disciplinele in curs de aparit'q depreciat ca atare, ceeacejustifici munca segmentare $i repetitivd din madufacturi, rmde omulse grefeazi pe ma$i[e, IArE a se distinge cu adevdrat de aceasta. Corpdesprins de o1r! ceea ce permib sA fie conceput fiId reticenlS pe modelulmaSinii.

iI

I

Animalul-masini

Dualismul iqtr€ gindire $i corp, superioritatea celei dintii prin cog r toduc la concluzia naturii pur corporale a animalului, acesta fiind considemtca lipsit de limbaj 9i de gindire. Comportamentele animalului inhi subparadigma maginii. Animalul este urr exemplu de automat. in a_cinceaparte dinDiscorrs, Descartes fondea.dteoriaallirnalului{aline''. DacAaninalele nu vorbesc, e mai pylin penliice le'lipiixebrliiii:1e adecvatecit din cauza absenlCi gindirif/Automatismul aqtiurflor lor este deteminatde lipsa lor de latitudine, ateasta decurgind din dispunerea organelor $inu din utilizarea rafiunif4n plus, a le atribui o gindire ar insemna si leconferi un sufle! ipotezerespinsd de Descart*. Tmria animalulurmaqinnevidenliaza sensibilitateawei epoci (sar-! lnai gecis, a anumitor minorig,tisociale dintr-o epoc5, cele care elaborcazi o culturi savantd), ea

iI

17 Ipokza consacratd rrnui veritabil destir istoric pind la Pavlov $i behavioritti,aceasti no{iune 9i-a {Icut drurn fi contribuie ince la conceplia noastrd despeanimal, cf Jean BaMrill^rd, Les bites : territoire et ndtanorphoses, 111Sinulaues et sinulation:,Galii6€, 198 t. Vezi $i pasajele clarificatoarc din CeorgesG\sdoi, Le rirclution galilienne, \ol.II.Paljs, Payot, 1969, pp. 148 sq.

I

73

DA\IID LE BRETON

lLlnctioneazd chiara:rcnrLrrca nlti loc cotltLln. N4erseftte o etLulli Sr inHdtnldlie uni\ci sllle.\ndc sc nliouneaz-Ade alcdtuirea si l l'tlscirile uleilllttsculile ,.0stlel incr't, dacar s ar plrtea crmp.ira vederea tut lofrcsortudlor ce exisd ir] acesl mic anilralsau dacf, s-arputea inveta tutade a lace auiomute sau mi\inicare sd aiba atitea miScdri, tot ccca cclurncJ l pfodus \TeodJlS tn Inrten( de 6-ucre. aur Si al !inl nu al iijungeca pref pentru sinpla vedere a numitelor resorirri"r6- Acestea sintIbonrdabilele ruccese irle lui Drunnezeurrrecarric.

Iar Descarles, negind odce sensibilitatc a animalului, se autoacrudpentru ncnuDiratele diseclii ti viviseciii pe care le realizeaz e inteagaviale pe animale penhu a inlelege nai bine .,matina corpului" (acuzir ;ioDulpentru cA le Lrtilizeazd in mod seNil $ioamenii de $tiinti pentru cicxpenmenteaz 6 pe ele : cum se cunoilsce sufeinla un mecanism?) Intr-oscrisoarc, Descartes lasd sa se ?nlcloagi cd,,pArcrea sa nu e atit decrudi la adresa animalelor pc cit c dc pioasi la adresa oamenilot elibemfide supe$titiile pitagoreiciloq cici ca ii absolvd de bAnuiala de gregeahde fiecare datd cind minincd sau cind ucid animale" (scrisoare catreMorus,2l Gbruarie 1649). Animalele $i,lntr-tm anumit fel, oamenii sealdtura asfel naturii sub aceeati paradigml amecani$nului ; $i unii, $ia$i sint puificali de orice gustu.i vitaliste sau hilozoiste. Desacralizareacucer€$te toate domeliile accesibile conditiei umane, inclusiv viata.Mentalitalile luminate cad de acord se faci posibilS o actiune detransfomrare radicald a naturii $i o experimentare pe corpul omului saual animalului, care nu ridicd nici o obieqie mora16.

Corpul pe modelul maEinii

Dualismul, in ciuda coltoNionatelor sale rationamente pentrudovedirea uit5fii sr.rfletului qi corpului, nu cru1i omul de aceasti alu.necarespre mecanicism. Pentm Descartes, colpul, daci nu omul in totalitate,

'" Citat iD Roberl Lenoble, Mersenne ou la naissance .tu mecanisne,P ais,Vril,,1943,W.74-75.

74

,\NTROPOLOGIA CORPUI.tJI 5l IVIODFRNIT,ATEA

estc o 1na ni. patoitd coglao ului, ontu I apale ca tln autollut ce senll$ciprin lnteinediulului suUe!. Preclnll,.Llll onic, alcdttlit din folile $rgreutarti. .. ii,ilr ir1 cercetare colTul otnenesc" (..1 \t45ea |t1edil.1!ic).Putemici aDalogie cu ceasui, carefunc(ioncazd ca o paftidignii pentnta explica si mi$cdrile stelclor, qi cele alc naturii, f i celc ale corpuluionencsc : .,Corpul viu diferd de cel alunuil1rofi ]a fbl cum Lln ceas saualt automat difed, cind e tras, dc acelqsiceas sau de alt[lr1a$ini, care estricnti $i al carei p ncipiu de miljcJle incctoazis6aciollezc" (T'ai|!

Desigur, fiziologia !i anatomia lui Dcscartes sint lacu are siaprcxjDative, dLlpi cum s a obsen/at adesea, dar htoresLl I stlscitat deaceastiremarci e secundar Elementul sennificaiv constd in analizacor?ului, in desirnbolizarea sa, realizat6 deja ds anatomiiti, darprelungita de filosofi a mecanicist5 pin reducerea mccanicisti $i prjnasentimentul divo4ului siu de om, clruia ii dd consistenla. Corpuluman reprezintd o mecanicS deosebitd de celelalte doar prinsingularitatea rotitFlor sale ; nu este decit uo capitoldin mecanicagenerah a lumii. Fa-ptul de a incama prezenta umand nu-l doieaza cunici un Drivilesiu,In Tra ild de I'homme, Descart€s duce destul dedeparte metafo,-ra mecanicisti,,si cu adevfuat se potcompara foartebine nervii rna$inii pe care v-o descdu cu levile nurinilor acestor fintiii,mu$chri si (endoanele cu diversele motoare 5i resorrwice servesc lamiscffer lor, spi-ritele sale animrle ctr apa Lii ie le milca. lnima fi ind$usa, iar concavitifile creieruluj, privirile. Mai mult, respifttia $i alteasemenea acfuni, ce-i sirlt naturale $i obiqnuite $i care depind de cusulspiritelor, sint ca rni$ceriie Lrnui orologiu saualeunei mori, pe carecrusui obiinuit al apoi le poate face contilue". Organismul nu e doarrupt de om, ci este, in plts, 5i lipsit de originalitate, de bogltlia reactii lorsale posibile. Corpul nu mai reprezinti aici declt o constelalie deinstrumente in iflteracliune, o structura de roti!9bine cooldonate $ifhrd surprize. Faptul c5. organismul unan nu e atit de specializat ca ruriNtrument sau ca un mecanism nu este perceput. Iar unitatea prezenteiumane $i a corpului nu ridici nici o obiccliel Ratiunea continuerespingerea corpului prin rcducerea sa la autornat. ,

75

DAVID LE BREI'ON

I h$hind- pe de alti pane, sentintcn tLll atotputem ic ici cc-j invadeazatpe tilosolii neciniciSti, autorratul icirr drn rriinile a[izanu]uj prine$techipul creatici.Omul aparc mai putin creantni decir rival al lui Dumnczeumccanic. Pe drE t cuvint, Descartcs ii acordi lui Dunmezeu privilegiulmasumt de a fi artiT.an mai abildecir ceilalli : ,,... oricc corp e o matjnS,iai mn$inile fabdcate de artizanul djvin sinl ccle Dui bine or-eanizate, 1fu4a incefa, din accst motiv, se fie lnasini. Nu existi, daca nu consideremdecitcorpul,niciodiffier{Adepincip irfenu$inilefabicatedeoaDeni$i colpurile vii create de Dumnezeu. Nu existi decit o diferenli deperfeclionare Si de complexitate" (D iscours de la nithotle, p. 102).

O ,,anatomie politici"

O ,,tehnologie politici a corpului" bine analizate de Michel Foucaultprelungette metafora mecanica in milcerile inse$i ale corpului lirationalizeazl forta de rnrnci a individului, coordoneazi in instiMii (uine,tcoli, cazdrmi, spitale, inchisori etc.)juxtapunerea corpurilol dupe lmcalcul ce trebuie se ajunge la docilitatea subieclilor la eficienla do.itAa acliunii intreprinse. Obiect printre alte obiecte, caracterizat doar, poate,de o inder5tnicie mai mare datodtd faptului cA e om $i deci tributar uneisubiectivitili inalienabile, colpul se supune principiului unei ordonirianalitice, care se sftiduie$te sA nu omitl nici un detaliu.

Dsciplinele se impun in secolele XVII ti XVII ca ,,formule genemlede dominalie" (Michel Foucault), destinate unui viitor prosper. ,,Mareacarte despre Omul-matinA a fost scrisa simultan in doue regishe, spuneMichel Foucault, cel anatomo metafizic, ale ciruiprime pagini lirsesedredactate de Descartes $ipe care medicii gi filosofii l-au dus mai departe ;ti registrul tehnico lolitic, alcituit dintr-un intreg corpus deiegulamentemilitare, $colale, aplicate in az iluri, ca 9i din procedee empirice $i binegindite, in scopul conholirii sau indrept?trii operafimilor executate decorp... Omul masind a,l luj La Mettrie este in acelati timp o reductiematerialisti a sufletului $i o teode genemld a &esajului, in centrul ciromse gise$te noliunea de (docilitato ce rcute$te coryul analizabil $i corpul

AN'fROPOLo(iIA CORPULI-TI SI N{OD€RNITATEA

nlanipuliibrl."Lq Une i conceplii raliona lc a ltrnu ise adarga. incepind cusecolele XVII Si XVll l . o ral ionalizare Dlinr 'r l ioasi a colpului Sr aatitudinilorsale, o analiticd sociala a flrnclionarii sale, ce inscrie rela!ianatumld a omului cu com!l siitl illtl-o dualiratc de care Marx' prin

irnaginea luati din Agrippa, cu omul red[s la tmul smglu dintre meDbrelesale. va da seamain fortd.

Decarles di o garanlie filosofici ffilizirii inshunentale a corpului in

diver-se sectoareale vielii sociale. Metafizica. pe carc elo ini,tlazd inmod foate se os, i$i gdsette, in ceea ce prive$te lumea industiald,executorul pdvilogiat in Taylor (9i Ford), care implineqte de /dclojudecatapronu{ati inplicit de D escafles, Ah.tlogonrlll'1a$inii, care este corpul,se aliniazd pe celelalte ma'inj din productie, thd abeneficia de o indulgenFdeosebia. Corpul constituie un ,ppendice viu al matinii', cLr acest rczduunecesar ti stinjenitor, omul pe care-l incameaza Dar, efectit e mai pulin

omul ce lucreaz d, pe care un asemenea segment al lui insuSi il obligd larepetarca neobosite a acelora$i gesturi- Chaplin, in Les kmps modemes,face o criticd adnirabild a acestei instrunenlaliziri a omului- Canguilh€m,evocind lucririle lui Geory9s Friedman4 constafi cifaptul cd ,fnilcdriletehnice superflue sint miqc6ri biologice necesare a fost primul obstacolintilnit de aceasti asimilarc tehniciste a animalului uman cu ma$ina'"'. Inciuda limitelor strinse ce-i sint proprii 9i a criticilor cdrom le-a iJst obiect,metafonmecanicd a corpului a awtun mare destin istoric O vomregisiadesea pe drumul nostru sinuos din cadrul modemitili

Deschideri

Din secolul al XVI l-lea, a incsput sa se produci o ruptura de corp

in socie6tile occidentale. Pozifia sa cu litlu de obiect pintre altele, Iird

B MichelFoucauft, Sudei eret puhir Noissonce de Ia p*on,Gzllimard,1915'o. f38 ted. rom.: Michel Foncault, A sttprdveghea ti a pedepsi Natteleui'.risd7:rt, trad. Bogdan Ghiu, Bucuresti, Editura Humanitas, 1997, P 2041PeDt.u o analizeaprotundaG a disciplinelor trinlitem la aceasta lucrare

':l' Georges Canguilhem,op. cit.,p l26

'77

DAVID LE BRETON

dernnrtate aparle. l eclrgcrea banalzdlii. incepjud clin eccasti lleioitda.la netafora Dcca cd pentrLl a I descric. discipl inele, ptotezciccolectoare cc sc inrnlLltesc'' rot atitca jt'ldicii, pdntre altele. ce lds.i sise intl evadA bAl1uiala care apasa dcasupla corluJLu 5i dorintclc rizlctede a-l corecta, de aJ rrodifca in loc si-l supuna in totalitlie n'lecadsmLdui.O fantaeDa impliciti, neformLlabili desigur', estc subiacemd- aceea de aaboli colpul, de al qterye pur 5i sirnplu ; nostalgie a ulei conditiiumanecare nu mai daiora nimic corpului. loc al ciderii.

Tehnica $i $tiinfa contemporanl se inscriu pe firul dept al cludrii cenu s-a dezninlit niciodafa de atunci : cum se faccm dh aceasti itrcurcdtur;care e corpul un obiect fiabil, demr de procedurilc telDice $i ftiintifice.

ttiinla se afle intr-o rcla,tie uimitor de ambivalente cu corpul : elesteantlmodelul sau, ea ilocolefte, ea cauti sA se dcbaraseze de el$i, inacelrqi timA incearcS fiI5 incetarc sil multiplice crr rnijloaccle-i proprit$i cu stingicie.,FoaE ce toati isroria $tiinfei nu e decit istoria corecgiiioroperate asupra insuficientelor (in ochii sii) corpului, nenumdrare eiapcpenhu a sc5pa de precaritatea, de limitele sale. Tentaqie demiurgica, deasemenea, de a-l imita, de a ac.tiona din punct de vedere tehnic asupralui. AstEi se dezviluie o altd falete, tot mai evidcnta : lupta impotrivacorpului i$i manifeste stuctura ascunsi, refularea ce-o suslinea : teamade moarte. A corecta corpul, a face din elo mecanice, a-l asocia cuideea de ma$ind, inseamnd a scapa de aceastd scadenfa, a $terge,,lejeritatea in-suportab a a fiinlei" (M. Kundera). Corpul, loc al mo4ii inoln. Nu este ceeace-i scapi lui Descartes, ca intr-un lapsus, cind, inMiditations . imagpteacada\Tului se impune spontan raliunii pentru a-inumi condilia corporah : ,,M-am considemt la inceput ca avind un chip,miini, brale gi toatd aceasti matind compusl din oase qi din came, aga

*'' ,,ln secolul al XVII lea, chirurgia inrnulte$te in mod decisiv exemplele de apamre

corectoare. Noua gindle mecanicista i$i manifesti fecundirare.l p€ un corpdev€nii el insuqi ma$ine. Arsenalul terapeutic creite brusc ca nunAr de ma$ini,care, in ciuda mecanismelor ior rudimentare $i primitive, vizeazi redresarea.Trebuia sA se banalizez€ spaliul corporal Si si s€ g€neralizez€ mecanismul casise nasce asem€nea propuneri", ceorges Vigarello, Panaplies re.lrcsseuses .jatons pou une histairc, ,,Traverses", 14,15 (Panoplies du corp9, 1979, p.121 ; vezi, de aceLaSi autor ;i Le corys rcdressd,Paris, Delarge, 1 978.

78

ANTROPOLOC]IA C]ORPI-TLU] SI N,IODERNITATEA

culn aparc ca la un cadavl-Lr, pccare alI rllrlllil-o cotp l)lnlaglnecualilnr ai nrlblr l itoare cLrcil e aj putl n necesarai !1 cbial insoliti.

Asinrilar-ea corpului cu ltrecanismul se poticne$te de acclrezidLtr pecnfc c collsldnsi sA-l rcgliieze sLlb an'leninlarca irtvaliditii : omul.Con'rplcxitatca infinitar a condiliei unane legad de djnensiunca simbolicireprezinte o lim iti de care se lo\cgc analogia curenti dintrc corp (chiarindivid) ii nrasini. Corlul confiuttat cu accste procedui de ra.tionaliTareaDare ca un anirrlal dflat in inilDa fiintei. insesizabil, daci nu in modpr ovlzoriu qi pa4ial. Corpul, r,estigiu multinrilenar al originii nontchnice aolnltn.

Gleqeali de la origiDi, pe care Dumeroase procedud se striduiescs-o corecteze. Asimilarea mccanice a corpului tllllan, care las4 in modciudat, consisten,ta umana deoparte, traduce in rDodemitate singuradcmnitate ce-i poate fi confcriti corpului. Admiralia chirurgilor sau abiologilor fa.td de corpul cdruia incearca sd-i pdtrunda tainele sau aceeamai caDdidd a profanului se traduc prin acela$i strigit : ,,Ce maSiniminlurati este corpul omenesc". Nu se rnai nunfti lucxdrile sau capitolelece hateaze aceast5 asimilare. Limbajul curent face chiar din ea unstereotip. Nu !i-ai putea manifesta mai bine astizi uimirea decitreconducind corpul citre condilia de ma$ini. Filosofia mecanicistd aprima! din punct de vedere istoric, asupra celorlalte conceplii privindcorpul, Trupul ornului oferd prilej de stinjeneah, de parcd omd ar trebuisd decadA din cauza unei realitdli atit de pulin glorioasetMetaforaruecanici aplicata corpului sund ca o reparafie, pentru a conltri corpuluio demnitate pe care nu ar avea-o dacd ar rdminc pur gi simplu unorgafism.

79

Itt

Capitolul4

ASTAZI, CORPUL...

Ce se infmpli cu reprezentllrile actuale ale corpului in sociedtileoccidefiate?Am v'aant ctr ralionalismul pe cale de aparifg in secoleleXVI gi XVll'reirnoiege ln totalitate criGiiile cumatterii.r{devtuul nus€ maibozeazape motterrirca anc€sftli a fonfului cultural. CuDoafterii,in parte consenslale, fondate pe tadifii Si impafiiiiite in mod potenlialde ansambhn comuniElii, i se substituie pulin cite pulin o cunoattele despeciali$ti, singurii apli sl aprecieze criieriile adeverului pe baza unuiansamblu de reguli ce aspira h o valabilitate independenta de cultwi gide istorie. E Fonuntat deci divo4ul inte tipudle de cunoa$tere popdaraa corpului, active ti in zilel€ noashe, mai ales prin tadi.tiile de vjndecare,$i cultua savan6, in special cea biomedicali.

$tiinla biomedicali

rA vorbi despre corp astizi ln societIlile occidentale inseamnd asuscita evocarea Stiinfei anatomo-fiziologice, pe care se bazeazimedicina modemij $i inseanmA a p&supune un consens in jurulcunoa$erii fi alpmcticilorsuEinute de e4 uilin4 cun 'nn'ntEte ceorgesBatandier, cd l6ocie6$le nu sint nicioda6 ceea ce par a fi sauEde

81

D C\']D LF BRETON

pretiDd a fi. ele se exprimi celpLrlin la dolli ojvcluri : unul- supefllcixl.prezinta sftrctudle (oficiale)... celilall, profllnd. dcschide flccesul calreraponurile reale flrDClaDrentale $i pr'acricile cc dczvSluie dinamjcdsistemlrlur soc1al"' /S tilnta biomcdicali cstc reprezentarea ollcialiintnrcitva a corpull:ii uman astazi. predad illunjvcrsititi. stind la bazacercetdrilor de laborator $i a medicil1ei tnodeme... Dar liind vorbir cleun elernental culiurii savante, e o cunoagteLe esoteici, foartefulininp5fi ajiti de contempolani.

De fapt, astezi, in sociegfile occiderrale. fiecare actor trdie$te cll ocuDattere destul de \'age a propiului co1p. Fiecare a primit un simulacrude cunottinte anatomice !i fziologice pe bancile;colii sau ale liceului,pnvind scheletul dln salib de clasd, plan5ele din dicfiorxu sau asimiliDdcunq*intele rrulgarizate ce se schimbA zilnic infte lecini $i prieten 9i carcprovin din cxperienla ftniti qi din contactul cu instihrtia medicah, dininfluenFmas-s{edia ctc. Dar aceste cuno$tinfe rSrnin confuze. Pulinisint cei ce cunosc cu adevamt arnplasarea orgalelor gi inleleg principiilefiziologice care stroctue^zd diversele func(ii corporale. Acestea sintcunoqtinle mai mult decitnrdimentare pentu rnajoritatea actorilor. Ei nuadera la eler de fapt, decit s:uperficial. In con$tiinla pe care o are legatde ceea ce-l fondeaze fizic, de ceea ce face interiorul secret al corpuluiseu, actonrl recurgg in paralel, la multe alte referinle.

Cunostintele populare despre corp astizi

Recurgerea la practici atinse incf, de banuiala de superstilie, deignoranta, de $arlatanie etc., dovede$te $oveiala actuala a referinlelor qia disponibilt{ii lor, chiarpentru actori apartinind prin formalia $i categorialor sociah unei lumi mdical stuaine acestor c[nostinte. Chiar omul dinora$, care pome$te pe drumul de tare (sau care intilne$te un vindccitortradilional chiar in oraS), nu e doar in ceutarea unei vindecari in caremedicina a e$uat, ci gisegte, la contactul cu vindecetorul, revelalia unei

inragur a corpulti siurnult rraidcnrna de intcaes decit cea imiziiti deijt i inla bromcdicalA. In acest dialog cu vindccitorul. cl descopcri odiDiensrune silDllolicir ce-i tleze$te Lrilnirea $iale carei i utrebdri il vo rufi)a adesea multd ueme. l$i imbogaitelte exislenta cll un dram desil11bolic.

Cunottil,te]e despre corprepembilein tradiliile populare sintmul-tjplo, adesea destul de vagi. Ele se bazeazimai degabepepricepesau intuitii cedeseneazd inDegativo anunitd imagine a co1pului. Daracestea sint, precuD aln spus deja, cuno$tinIe despre om. Corpul nueste considemt aici niciodad distinct de om, ca in Stiinta bionedicah.Asemenea cunogtinle ffadi,tionale nu izole?ze corpul de cosmos, ele searticuleaze po o st.ucturi de corespondenge. Aceleagi.tnatedi prine"intrd in alcdtuirca omului si in cea a lumii-

Yvornre Verdier, intr-ursludiurecent asuprabadi.tiilorircdviiintr rmmic sat din Bourgogne, Minot, a consacrat pagini frumoase analzeifiziologieisimbolice a femeii, rnar ales in perioada menstuagiei. in aceleciteva zile, intr-adevir, femeia nu cnboad niciodaa in pivnig, rmde sintdepozitate rezewele de hraniale familiei : camein saramud, casaaveti,butoaie cu vin etc., din tearDa ce stricl irenrediabil alimentele pe care leatinge, Din aceleali motive, porcul nu se taie niciodatd in zilele ciodfemeia e indispusS.

lnfluenla nocivd a singelui menshual afccteazi cbiar gi treburile celemai obilnuite : ,,Pdjiturile, cremele, nu se poate ! O femeie nu va facenici o maionezS, nici nu va bate albutul de ou h starea asta. Nu seleagd", ii declard o ferneie Yvormei Verdief. Legdturi simbolice strinsese stabilesc intr€ corpul femeii qi mediul sdu, influenfnd prccesele natu-rale sau acliunile sale objSnuite, deparca, transfomat de scugereasingelui, corpul ar avea atunci facultatea de a ie-$i din propriile granilepentru a modifica $i ordinea lucrurilor dinju ,,In timpul menstrualjei,observi Y Verdier, nefiind ele insele fertile, femeile impiedicau oricegoces detransforrnare asenr5ndtorunei fecundiri : sine g4ndimla albuSrde ou, la creme, la emulsii, la sosuri, la g5sime, la tot ce trebuie si se

ANTROPOLC}CIA CORPULLI] SI N,IODERN]TATEA

7 Y,ronne Yerdiel Fagons de dirc, faaons de faift, Paris. calh1lard, 1 979. p. 20.

83' G. Balandier S?,r er?rnrdrc",Pa s,PUF,1981.p.7.

82

DA\TD t-E RRl:ION

(legcr. Prcz.clli lor i lilce si ilvofteze tr]ate accstc lcrtc gcstalii sinlhliTatcde grisimca in saramurir, de vinLrl iin cuvi. de nrierea ill stup" (p. 37).Corpul searnini c! un cirnp de lbrli allal i]l rezouanlar cu ceea ce seapropie de el. In naditiile populare, coryrul sc giscitc lnqeuin contact culunea, Gpl€zentind opartc nedespinsd cle rLnivers. It[aceasti crmoa$tere,ch iar daci e azi rnai fiagnrentari, nu a dispinlt complct de la Frn.

Sint numeroase inca acele conccptii dcspre corp ce dommAexplicaliilc unor tulbrMri sau boli ;i care repun conditia urnand sub tu-tela cosmosul.ri. Medicina a selnnifllrilor, afa cum o teoretizeazaPalacelsus in curentul dirr secolul al XVI-lea, dar reglsitd in credinjelepopulare, contbr:l cZreia un elernent mineral sau vcgctal se presuprmea a,juta la virdecarea unei afecliuni, daci are in forma, in f,ulc,tionareasauil substanla sa aDunite sitlrilihdini cu organlLl atiru sarL cu rnanifes6rilebolii (de exemplu, castanele de India lbvorizeazi dispaLri.tia hemoroizilor,jaspul ro$u opreste henomgiile etc.). Conceplie regasitasubo formaasminitoare la baTele homcopatiei : vizir,ne astsologica a corpului. ceinscrie organele sub influeola planetelor printr-o structwd decorespondenle : omul apareaicicaunmicrocosmos. Aceiati constituenliinffi in abetuirea universrului, legile care controleazi comporlamentulomului se bazeazA pe calitd,tile sau pe migcirile astrelor. Magnetizatorultransmite, prin puncrea nriinilor, o energie ce regenereazE zonele bolnaveqi readuce corpul in annonie cu fluxurile din mediul sau. Corpul umaneste atunci un clmp de forJi supus unor modificiri, unor variagii pc carevindecetorul le poate combate. Radiestezistul, cu ajutorul pcndulului siu,inregisbeazdenergiadegajati del€suturi ; iti con$ ti insftmentulpenfiua-ti mfma diagnosticul, prmindu-i dircct inftebtrd la care ace$a dspundeprin miqciri giratorii, al ciror cod il cunoa$te. Alti vindecitori, prinrugeciuEa ce-o murmrn4 insolitn de gesnui precise, descrise de-a lugulcorpului pacientului, oisalizeazi @ele benefice care ugureazlsuferinp ;sau de Jn puterea de a tAia focul de arsurd qi de a o vindeca ffue a ldsaurme pe piele. Ei nu de$n cuno$tinle desge corpul uman, au mai degmbini$e deprinderi dobindite prin tran$nitere de la un vindecator betdn saupintr-un dar personal. Ei aplic[ o eficienlS simbolici, firi a se preocupadecauzelerulburirilorsau de InodalrrailedetunclionareaorBanelor. Inochii 1or, corteazi doar credinia investitd in aclirmile lor $i Ngdcirnile pe

84

ANrRor,!Lllql4 q!{L!!!!!j!r\,topERNrrArFtA

care ieulul]nrui. Crcdit)!cle popLllarc se lltllteazar la oprec icrcn cllctelorbeDcfice induse dc acesti vindccitori si Ia sollcitafea lorr.

hrtegrar ea omului il1 holismu] rmivemrlui se [.aclLlcc ii pin contnctlllpropice cu anurrrte pietre, fintini, piriun- copaci, locuri, dolmene. r ncnhrr eetc., presupuse a lavoriza vindecarca celor ce Ic car(d. Accca$i logiciin recurgerea la sfinli vindecitori, a ceror traditie linde in zilele noastrc-de altfcl, sb se piardi, ca $i aceca a locurilor favorabile, dcspre care amvorbit mai sus.

Vr4jtoria populara se rgferi la fannecele ficute de un invidios, careafecteazi corpul victimei sau ii atrage neferidrc4 atiagindu-i larniJia saubunurile. Vdjitorul utilizeaze, pentru a-fi asigura iniluenla, resturi deruuhij, excremente, par ale victimei. Prezenla subiectului este in imegimeconcentrad in cele mai mlrunte fragnente alc corpului siu. O ,,rnagicsimpatice" postuleaz 5 o legdturd definitivi intre elemente ce-au fost intr-ozi in contacg mai ales materii deta$ate din corp (unghii ctc.) ; o,,magiepnn imitafe" sau o acliune asupra unei pdpugi ce sealntrna cu victimaetc- Prin aceste doua logici, trupul devine permeabil la !,rAj itoriile celataci. In vrdjitoria populala, corpul nu este inchis doar inhe limitelepielii Si a tot ceea ce constihrie identitatea sociald a omului : bunurilesale, cei apropiali, animalele etc. Corpul nu e nici rupt de subiect, el iiincameaze condjlia $i rdmine solidar cu toate materiilg care se despindde el in timpul viefii. Fmgmcntul de corp asigud deoi, simbolic, o influenliasupm eistentei victirnei.

Se constirti, prin aceste diferite Facrici traditionale, persistenla uneilegdtud simbolice staNe intre oameni gi mediul lor.

Mantia de arlechin

Cunoltinfele $tiinifice despre corp l-au privat pe acestade oricevalenF axiologici L-au analizat pe modelul mecanicismului, Exi$A aici

I Pentru o descriere nrai aprofundatd a cunoilinlelor populare despre corp,trinritem la Fran9oise Lo\x, Le cor?s dans Ia eci'ti ttaditionnelle, Paris.Berger leuault, 1979; sub direclia lui F. Lotx, Patlletrt de secret et de.loul eM. Ar.hement. 1992.

1

85

II

DAVID LL BRITON

o lacLrnal lulropologicai. de care plolila altc cuno$tinte desPre colp. lacare lecufgaclon xllali in callla1ea me] ntuh sau nlal pll-tlll co1];llenta allnui suplimcnt dc $lUct cc nrl c aici, dc lirpt. decit ut1 suplimel]t dc silnbo L

Caracterizarea individualisli a tlnui mlrc nullldr dc sectoare alesocialiritii occidentalc lasi actorii re lariv e libeft!i de alegerile lor, p rinsuprurerea fonnall in fala unei serii de reguli.Toatc acestea nu sint Iipsitede ecouri asupra modului in care actorii iii reprezintd propri l corp.Univerul devenit ratioDal esle .de t'lelocuit" acolo unde ]ipseltedimensiunea sjmbolce. Lumea deziluzionat6 aspid la spiritualit5li noi,are Joc un proces de resimbolizare, tinind adesea cle simLrlacru, obiect alunei investilii psihologice considerabile gi cal e se bazeMa pe un evantailzlrg de reprezentlri ale coryului, dealdicinate din solul lor originar, dittlilosolie si din rnodulile de viata ce Ie dddcau un sens, simplificate uneonpini la caricatrM, transfonrate i1] proccdce tehnice. . . Prin rcvalorizareacoryului, inuginanLl i$i ia rcvania. Ruptura epistemologici galileand le-alegat d€stinul, aruncindu-i pe unul ca gi pe celdlaltin aceeaqi lipsd d€demnitatc, rar e r sc e libereaza prin aceea$i Inilcare.

Omul obignuit proiecteaza asupm corpului sau o cunoa$tereeterccliti. care seamdDa cu o mantic dc arlechin, alcdtuite dh zone deumbri, din imprecizii, din confjz ii, din infonrafii mai mult sau mai pr4inabstracte, careia ii da rm oarccare reliel Adesea, varianta vulgadzata amodeluluianaton'n izioJogic e modificatd prin credinlele, azi banalizate,in unde, elergie, astre etc. Se asista, in societh,tilc occidentale, la omultiplicare a imaginilor co1pului, mai nuit sau mai pulin organizate, inrivalitate unele cu altcle.

Fiecare ,,i9i meqtereEte" viziunea personale asupra corpului,areLnjind-o ca intr-un puzzle, Jbrd nici o preocupde penfu contradiclii,pentru eterogenitatea imprumuhrilor. Rar, intr-adevar, aceastdreprczentare apare coerent5, dacd se compari elementele componente-La ora actuali, un bohav se adreseazi prioritar unui medic generalistsau specialisrului in organul sau in funclja ce-i provoaci suferinle. Elacrediteazi, astfel, Dodelul anatono-fiziologic al corpului. Dar frdelpantei ce duce de la eqecurile medicinei h ceuhr€a vindecdtorului acela$ibolnav poate rccrlrge apoi la un magnetizator sau la un alt tip devindecdtor, chiarse poate adresa medicinei ,,blinde", consultindun

86

AN.IROPOLOCIA CORPULUI SI NlODERN-ITATF.A

homcopat- un acrtpnrrctof sau un osteopat. Siaceirstr ltrri s:r sefreocLrl)ede fapnrl ci rrecc astfcl dc la o vizr re asupm coeullri l0 rln in deplinardiscontinritirte.

Acelasi actor se potrle dedil. de altlel. in mod regulat, practiciriiyoga sau mcditaiici zcl, poatc don sA se inilieze in Lnasilj lchinez saujaponez, propuse cu generozitate de ciminul cultural din cartier. PoateI'ace. in paralel. 9i psiiaualizi, dacielcrede ci in cory) se cnstaliTcazdjocurile subtile 9i ircon$tiente ale dorinlei si ale refuledj.

in fiecare zi, acela;i actor citl]$tc in ziarul saulocalmarile al1unluripublicitare ale practicienilor ce-!i ofeld sen iciile : magnetizatori,radiestezi$ti, asceti (r^ndepirtali cu tofii de paminfdl dc origine al acestorpractici gi adesean1ai mult $arlatani decit vindecetori), clarvlzabri,wajitori, astrologi, parapsihologi ctc.

Dacdeste atit de versat in mediul ,,psihic", vaputea, dupd cumiiconvine, si facd un stagiu de iniliere in bioenergie, in gestaltterapie, instrigntd primal, in re-birth. . . tot atitea tL-rapii corpordle bazate pe modeleteoretice diferite.

O comunitate pierdutt?

Semnilicaliile atribuite omului |i corpului sdu au incoput sa pluteascd,se se cupieze intre ele la lntimplare, se se grefeze una pe alta. Aceastimigcare nu cru1i marile we hanschanmgen oientt le. Yog4 qafiranismul,zen, acupunctura, rnasajele de diveNe tradilii, artele ma4iale sint redusela citeva idei simple, la o mini de formule exemplare, de g€sturielementare; eledevin puretehnologii corporale. Plutesc in stare deimponderabilitate, disponibile pentru abaten.

Aceste procedee multiple care umplu azi pia,ta cu ingrijid sau cubunu simbolice sint, totu$i, radical streine, chiar antagodste- Dar rusil1t percepute in contradiclie de actorii aflali in ctrutarea eficienleiterapeuice. faprulcdci iSigisesc r indccarea gra$e rurci concepqt i asu pracolpr ui sau alteia [u-i determind deloc si adere la ea o datl pentrutotdeauna.

DAVID LE BRETON

Exisaa tendirla exagerata de a qede ca modelulcorpului consacratpin retbrinlele bionedicale predoDine. Astazi, cufio;tirlele desprc corp,civm dm Olient, din Califomia, dinlr-o epocitlecutd sau ca duc latehnologii de vitfin anumite spitale, sint adrnjse sinNltan ; haine comode,inbdcate dupi hazardul activitalilor pe1-so11ale sau al unei ciutiriterapeutice. Este adevarat, totuli, cd omul de la ,tari de altadatd sau dinunele zone chiar de astdzi se duce de la vindecitor la wdjitor sau de larnagnetizator la sfintii vindecatori, ffuA sd-i pese de coerenl€. Mai multeniveluri de cunogtinle legate de corp se suprapun, iar actorul aflat inciutarea ingrijirii eficiente nu sej eneazd deloc si teacA de h un tip devindecator la altul, in funclie 4e caracteristicile tulburirii sale. Dar inacest context tradilional, omul caull, dupe gusturile sale peNonale gicunogiD9ele sale empftice, in cadml unui nulrer de terapeutici care auacordul grupului in ansamblul seu. Fiecare dintre ele line de structurasociald gi culturalS ce asiguri omului familiaritatea privirii sale asupralumii Coerenlele relative ce se dezvehiau in socie6li1e tradifonale, celece supraviqtuiesc de bin€, de I5u in regiunile nuale dispar in fa{a unormodele provizorii, Inai apropiate de colajele suprarealiste, pe mdsurice sepitrunde in societa[i]e modeme.

Actorul din mehopolele occidentale i$i creeaze cuno$tintele desprecorpul seu, cele cu care h6ie$te zilnic, pe bMa unui amestec de modeleeteroclite, mai bine sau mai prost asimilate, fErd sd-i pese decompatibilitatea irnpnnnuturilor. Bogefa de imagini actuale ale corpuluinu e posibili liri evocarea corpului divizat al schizofrenicului. Actorulare de puline ori o imagine corcntA a corpului sau, el il transfonni peacestlr intr-o les5tura Urcad.cu re ferinle di\ erse. Nicioteoriea corpuluinu face obiectul unei unanimitn$ firn cusur. Individul carc poate alegeirlhe o mul,Lme de cuno$tinle posibile oscileaz e de h unele la altelq firea gdsi vreodati ceea ce-i convine perfect. Libertatea sa de individ,qeativitatea sa se hianesc cu aceste incertitudini. cuD€maneffa cAutarca trn:tl Lorp pieftlut.cer:e e. de fapt. cea a unei. oninitdli piedute 1cl.cap. | ;i 2).

Cotidian fi cunoattere

Fapnrl social nu esle niciodata inoemerul eterruzar. defl obiectr\ ab il.poate doar io modprovizoriu. El e viu, lesut irtr-o rclea de rclafi niciodatecu adeva&t stabile, aflat mercu io ciutarca r.nui nou raport. Mullimeade fapte $i gesturi din via{a cotidianl lameazi in aceastd privinld oprovocare greu de suslinut. Iar Georges Balandier a perceput corect,nu firi o nuanp de ironie poate, ci sociologia cotidianului ,,se lasd vEzutain negativ. .. este mai bine precizate prin ceea ce evite sa consideredecit pdn ceea ce considert'' . Infinitul cotidia[ului (ca $i in-inihrl seu)nu reprezinti o noliune teologici" ci banala constatare a trecerii timpului,a ao.tnultuii zilelor una peste alt4 cu diferente infmg dar a ciror act'rmecoftribuie lent sau brutal, in ftnc,tie de imprejwixi, la transfornarca vieliicotidiene ; de asernene4 constatarea conrplexiiilii obiectrlui" apolisemieisale neobosite.

Via.ta cotidiand constituie refugiul sigur, locul reperelor linbtitoare,spa,tiul tanzilional (Winnicott) al adultului, unde el se simte Fotejat insilul unei relele solide de obiceiuri, de obignuinle, creatd in tirnp, cu

' c€orees Balandier, Essai .d'i(lentilication tlu quoti.lien, in ,,Cahiersintemalionallx de Sociologie", vol LxxIY 1983, p..5.

O ESTEZIE

Capitolul5

A \'IETII COTIDIENE

88 89

DAVTD L.F BR[']'ON

prrcursur-i bine cuDoscLrte, inconiurate de chil)r. lf i t 'atDil iarc. Alciscconsffuiclle vilrp iritctivir, lamiliiLlir, arnicuL-r, ptofcsi(nula. aiciseviscaziexistenla. Aici sc anlortizeaza ef'ectele polilicuhLi. ale socialului. alecultlrralului, care at'ecteaza intirrlitatca. aicisint elc discutate $iadaptatesensibilitd(ilor individuale. Intentule acronlorsint aici suverane, fiecarese simte stdpin labord, spredeosebirede cimpulsocial, care impuneconduite, reguli ce nu au intotdearnn adezirmea tuuox Cotidianul infindeun pod ime lunea controlata ti lini$dta de acasi ti haz-ardul, dezordineaaDalenta a socialititii.

in scDtimentui de securitate ce apare din ca$cterul intcligibil 9i fanriliar al cotidianului, punerea ordonati injoc a corpului are rrl1 rol eser4ial.Succesiunea ritualurilor de-a lurgul mei zile igi datoreaza eficie4a rmeiarhitcctonici a gesturilot a senzaliilor, a percepliilot carc dau fo4iactorului gi il elibereazl de un efofi prea mare de vigilcnp ftr der-r.rlareadiverselor secvente ale vietii sale. La baza tutruor dtualurilor, e{istd oorganizare prccisda corpului. O organizare mereu identicesi mereuimperc€ptrbil alta. ornul apa4ine afectiv lumii, comportarnentele sale nusint dom o reflectare a poziliei sale simbolice in structum claselor sau agmpurilor sociale. Dispozilia coloreazd gesnrile gi senzorialitatea,modifice aen$a acordatE lucnnilor, indispune sau face disponibil, filteazdevenimentele. Ziua de azi nu e reproducerea zilei deiei. Senzaliile,cuvintele, emoliile sau gesturile din ziua prezgnti nu Ie copiazd pe celedin ziua anterioaxd. Sc acumuleazd milioane de difercnte, esentiale penftuexistenla subiechrlui Si nu mai pu,tin fecunde pentrn cercet6tordecitre,teauareinanenti, ce-$i duce firul rosu printimp. Studierea cotidianr ui,cenftati pe punedle injoc ale corpuluii aminte$te ci in aceasta spume azilelor omul i$i lese avenhlrapesonab nnbdtinege, iube$te, simtedncerBsau durere, indiferenlS sau furie. Pulsaqiile corpului fac sI se auddpermanenla ecourilor lorinraportul cu lumea al subiecnrlui, prin filrrareavielii cotidi€ne. Capitolul de fu$ invi6 la o incercare de reperare a acesteistfucturi coDorale.

Studierea cotidianului line mai pulin de $tiinla decit de afie, eapresuprmc o allumiti aten$e acordat6 de cercegtor unui uivers mustindde semnificafii. Ir1 acela$i fel il care Bachelard descrie poezia ca o i.]nciede trezire, inlelegerea sociologului inbraci un fel de colomtie alchimica,

90

AN'J'ROPOI,OGIA CORPULUI SI MOD.ERNfIAIE.' \

aceea de a dcTvdlLri scntnificaqii a ciror cunoaslere a dizolvat oficecon sistcnti. Pambo la lu i Bdg r Poe despae scn soal ea tilrati co nslitll ieuncapitol chcical manifestlllui sitl episremologic. Rccr'trqltelccareirnplctcsc la nesfir'sit rcleilua cotidlanului ii dizolva rclicflll. OLri$nuiticuprezenfa lor, privirca alunecd deastrpra lucrruilor, a senzaliilor sau aaclelor, fird sd-5i mai gdscasca $abilitatea Sociologia vielii cotidicneabonlea2i banalihtea zilelor mcrnenea tmui exotisn uilat. Ea exarmneazacllo,,p'ieindcpanati"potenlialulftniliarde sensun,nlatenaprimadin cale se construieste viala socialiin inftgul ei. Ea conshieite coniilziain inima evidentei.

Erdstel4a colectivi se bazo^z a pe o suprapunere de rirualuri, a cirorf,u1clie este dea controla relatiile dintre oatnerli 5i luffe, ca !ii pe celedinte oaneni. Pe drumul ce-i este propriu, flecare om interpr€teazd, irstilul siu caracteristic, mullimea de situafi intj]nite. Viala cotidiana e loculprivilegiat al aceslei rclafii, al acestei intflniri, reinnoite in flecale clip4 cusensul, curnultinrdinea de sensuri Repeurea acliunilor duce la o erodarea sentimentului de consistenti fi de singularitate a lucrudlor Nea$epratul,in fimqie de gradul de insolit pe care-l conline, sfme$te angoasa sauinterminabile discutii vizind reducerea misterului sdu Viala cotidianereprezintd locul, spa$ul tranzilional (Whnicoft) lmde omul imblinzeqtefaptul de a trli $i pomjnd de la care i$i poate ldrgi cimpul de ac,tiunepdntr-un settiment de transparenli rchdv[', transpareuld ce nu estc,totu$i, decit artel'actul uneipriviri, in masura in care eal,l1l e dath, ciconsauiti.

Modafit{ile corpului nu scapa efectului de transparenp. Socializareaduce la acest monism al vielii cotidiene, la acest sentiment al locuirii iimod natural inff-un corp de care e imposibil si re disociezi. Prin acliunilezilnice ale omutui, corpul devine invizibil, se gterge in mod ritual prinrepetarea neohsit?i a acelora$i situatii 9i p.in obi$nuinfa percepliilorserzoriale. Mistgrul consistenFi propdului colp e asfel dsipjt prin refluenla

I in acest sens. viala colidiana este,,locul (1oc,rs) multiplelor dialectici tiile(aclionate), al rutin€i $i al evenimentului", cl Christian Lalive d'Epinay, Zd viet tuot idienne, essoi . le rcn!t , r tct ion d'un con.el t sot ioloEir l e elantht t)p.'logkjlte,in .,Cahlers intemationaux de Sociologie", lol LXXIV 1983

I91

DAVID I,E BRETON ANTROPOLOG]A CORIULUI $T N,TODERNITATEA

acelo faii selr ne. I n accste conditii. con$tiinta inridatc lnirii corpofale aprezenlei umane nu e da|5 decit de fazele de tensiune intilnjte de individ.Se naste atunci senlirnentul provizodo al unei dualitili (sentinent banal,ce trebuic djsociat absoiut de duaiisu). O durerc pers istenti, obosea la,boala, utl membru fi actLuat de exenlplu, reshing cinpui de ac,trune a]omului $i introduc sentimentui penibil al unei dualiti! ce rupe unitateaprczentei : subiectLrl se simte prizonier al unui corp cel lialisette. Acela$isentimentapare in dorinla de a indeplini o acfiune sau de a atinge opedbnnanld fizice imposibil de realizat din carua lipsei de indeminaresau de anftenament. Despd4irea de persoana iubitd, cu experienlasi[guritdlii pe care o atrage dupA sine, e, mai infi, o incercare a corpului.Dar aceasti dualitate resimlitide subiect nu se leagi doar de crizelepeNonale, ea existe $i h alte situatii, de eremplu pierderea de singe cuocazia menstrelor sau experienla sarcinii la femeie ; se mai poate legade placerea sexuale, de tand-relea zilnice, de comportamentele deseduclie etc. Dar, in viala cotidianA, trebuie constatat ca fonnele acesteade dualitate nu sint triite in acelaqi fel. Experienla plicerii se trAiettefamiliar, Ilatural, ea tinde se inglobeze prezenta. Dimpotrivd, experientadurerii, a oboselii e triiti mereu sub sernnul rmui bizar absolut, al uneifueductibiliteli la sine. Dualitatea durerii sfiqie prezenla, cea a phcerii oimbogile$te cu o nouS dimensiune. In plus, experienla duerii sau abolii, din cauza alteritilii sale, duce la angoasd, la incetitudine. Toatemanifestdrile al cdror caracter insolit tulburd monismul cotidianului(fuziunea dintre actele subiectului $i corpul seu) pdmesc calificeri pre-cise. Specialigtii (medici, vindecitori, psihologi etc.) au drept sarcini sareintroducd senmificEia acolo unde ea lipse$te, se $abileasce o coercniiacolo unde colectivul inclne sd nu vada decit dezordine. IncercStura deangoasi inerenti manifestirilor neobignuite este astfel suprimati sauatenuati prin simbolizarea operad cu ajutorul tenpeutului.

Una djntre consecinlele cele mai semnificative ale socializirii corpuluiconste in reducerca acestor dualitiili susceptibile se afecteze sentimentulprezenlei. De aceea, simbolizarea modalitSlilor corpului duce la mo-nisn! atita timp cit subiectul nu se disociazA de inridicinarea sa obignuiti.Iar pentrLr aJ proteja durabil pe acesta, numero$i specialigti vegheald laselletatea sa. SenState a cirei defrnire imolici aceaste coincidenta

o,)

amonioasd cu sine irsLrsi. ce caractelizeaza nonisirul li e l11al cald insfcra occrdental: printr-o drscre, i, relallr i a ac.rrlrarrlorcollorale.lncondifilc obiqnuitc ale vietii, corpul, in t4a actorLllui ce-l iocrdegte, ar etr anspar-entd. El alunec6 firi dificultate de ia o sarcini la alta, adopti ogesticd acceptati pe plan social, devine receptiv la datele provenind dinmediul inconjudto! printr-o rclea continui de senzalii. Condilie ins4i aomului, corpul nu inceteaza si producf, $i sI inregisteze semnificalii,pdntr-uD fel de automatism. El este, in acest ser\s, coincidentiaoppositorum ceamaluluitoare din yialacotidiand : evidenla uitata,prezentul absent a cdrui existenF se imprne punctat pdn scu€erea zilei.

Corpul in situalii extreme : un ocol spre cotidian

in maniera unei sociologii apofatice, relatirile apa4inild unorp zonieri sau deportati ne spun cu forfd ce nu este corpul din vialacotidianir. In aceste experienle limitl de privafe de libefiate, mai alesatunci cind sc adaugi promiscuitate4 necesitatea de a tuai aldtud de aldiintr-o izolare cu care orhul occidental nu e obitnui! corpul incepe dintr-odate se simte cu o hotirire, cu o exigenld ce se distinge de experienlaanterioari inddicinata irl cotidian Si inh-o culfiIe ce nu acorde corpuluidecit atenlia cea mai cilumspectd. Asemenea sihrafi-limiti dobindescasfel un camcter rcvelator. In aceste conditii, coryul victimei se instaleaz 5intr-un fel de existen{i duald. Dualitatea experienFi colpor?le in cotidian,aproape iirtotdeauna provizorie qi lard consecinfe (cu exceplia unei bolisau a rmui :iccident grav, care altereazi defiritiv itraginea corpului); seridici aici la o puterc ievocabiE Si intotdeauna negativA. Lupia reinnoitizilnic pentru suplavietuire implici, mai intii, o luptn impotria propriului

I Sau, mai degrabe, ne descriu un alt fel de viala cotidiane. Astfel, de exemplu,ziua lui lvan Denisovici, o zi printr€ alt€le, pi€rduta printre cele 3 653 de zile aledetenliei sale, dar o ,,zi bunn", totu$i, caci delinutul iti va fi pistrat d€mnitateapersonah. Cf. Alexandre Soljeribyne, Une iournie d INan Denissolitch,I]d,lianJ(trad. Maurice Decaillot), I963 [ed. rom. :Aleksandr S}ljenilin. O zidin vialalui lwn Denis oric i, tad.Nina Grigorescu, Bucure$ti, Humanitas, 20001.

93

DAVID LF BRETON

cor]}. Efortul neincel?rt de a irDpinge tot mai departe limitclc toleRnteipel-sonale. de a rcduce la tacerc lbanrca, frj$11. rezultatrl maltratdrilot.lipsa de soIrD- Mai rnull decil la drLalltate, expenenli ir fondfarnilial.i.con$tirnta omL ui ill situatia calcctalS sati concentrationar; aiunge uneonla un veritabil dualism. Corpul se supune aici urui 1bl de autonomie, locgeornetric altutLuor servitulilor$i al tuturor sufe ntelor. Con$tiinlasubiectului pierde din i:npofianld $i tiie$te in sfi$iere reaiitatea incamdnjsale. Existenfa depofiatului se identilici, inpeNpectivaplatooiclane saugnostica, cu o ciderc in corp. ea realizeazA in pennanenli ensona tose.Victirna opone corplllui slu o voinla s baticd legatd de fo4a caracteruluiseu $i de dorir4a de supmvieluire, Dar epulzarea, tbamea, rivalitelile,unilinlele aduc deportatul in imprcjurarea *agild lmde moartea,tine tmeodde lbarte pu!i[. Paradoxul pervers a] acestei situalii are, totu$i, dreptconsecinfi faptul ca delinutul nu se poate distirge de ceilalli, subameninlarea de a provoca reactia gardienilor : $tergerca ritualizatb acorpului este inpinsd aici la punctul sdu extrem. C,el ce-qi distinge corpulsau chipul de cenugittl celorlalte corpuri sau chipuri se expune riscului$ergedi Ieale a preT-entei sale in moarte4. Robert Antelrne i$i aminte$teci ,,nimeni nu avea nimic de spus, prin chip, Ss-istului, nimic ce ar fiputut fi inceputul unui dialog ti ce ar fi putut hezi pe chipul SS-istuluialtceva decit aceasta negalie pennanente, $i aceea$i pentru to!i. Asdel,cuur era lu doar inutil, ci mai degrabi periculos, in rapotunle noastrecu Ss-iqtii, am ajuns s[ facem noi inline efortul de ane afiqape chipnega,tia, perfect sincronizati cu cea a SS'istului"'. Sau aceastd frazdcurrpliti, rcferitoare gi ea la chip, partea cea maiumand a omului :,,umezeala ocliului, faclrltatca de ajudeca, asta trezeste dorinfa de aucide. Trebuie si fii plat tem, dej a inert, fiecare iqi poartd ochii ca pe unpencol" (p. 24 I ). Logica criminall din lagtue converte$te fiecare deportatla realitatea unica a corpului siu, suprimind in mod deliberat celelalteftisaturi ale condiliei umang. Transfomarea corpurilor in siprm sau infum nu e decit punctr.rl de soste al acestui mecanism firi cusr[.

ANTRoPoI-oGIA coRPUI-1,_!. $! ]{opEqq4IE4NeincetaEle pulsatii ale coll)ului. pc carrcxpenenla libercoNim_titi

$i ljniftrti dmcordran le dilu€az;ircor\stiinla act(n ur, devi\ incontextullagarului. ur e! eniment viml, irDposibil dc tfccur sub t6cer e. PriDa fiazda mirnurici 1ui Roberl Allelme e senxrilicativA | ,,M-am dus sI uinez"(p. l5). $i Georges Hwemaud, supu unci ildcllrngale captiviEi intr-rnlagir gennan de pizonieri militari, scic, ca Lu ecolL ; ,.Oameni laola]ti.Oameli care min'inci, digerd; riglie, grohdrie impleunA, care ]nergin'preund laWC"6. Promiscuitatea purc in svid€nlll ffisdturile vieliicoryului, nenentionate, in pdncipiu, de povestirile tradilionale despreviald, de biografii sau deromane, din teama de a comite o eroare de$rst/. Trebuie, intr-adever, o privire st AinA ti nu privirea celui apropiatpentm ca viata pe$onald a corpului si fie afectata de un indiciudepreciativ Totu.li hheaga via,td a subiectului se alle sub semul acestormanifestdri corporale banalizate, lird de care nu ar fi decit un automat,un simulacru perfect igienic.

Dar omul occidental este animat aslSzi de sentimentul cA oarecurn-corpul sdu e diferit de eL ce il posedd asemenea unui obiect aparte,desigur mai intim decii celelalte- ldentitatea de substanli inte om Siinridicinarea sa corporald este in mod abstract distrusl de acest raportsingular de proprietate : a avea rm corp. Formula modemd a corpuluiface din el un rest : atunci cind omul e rupt de cosmos, rupt de ceilalli girupt de el insuti (irta). $i accasti ancorare a prezenlei tinde si fie inmod ritual $earse. Locul coryului in dtuaLuile viegii cotidiene e cea aclar lbscurului, a prezentei absenfd. Cum omul 1lu poate fl distins de

6 Georges Hyvemaud, Za ped, e/ /es os, Ranlsfly, I985,p.63.'Alt irdiciu al ac€stei $lergeri dtualizatc A corpului r^n viala sociah :printr-unpact implicit de alianti cu cititorul, se neglijcaz! ad€sea in Stiinlele socialeevocarea anumitor date aferenie coryului (igieni, nrictiune, excrele etc.)- Despreanumite lucruri nu se poate vorbi {!rA a lncilca o convenlie tacita, dar binestabiiite, a bunelor maniere. Se poate vorb i despre orice, in afar; de menstrualie,de vinturi, de dgiit, de digestie. . . $i in litemturi sau ln cinema domne$te aceastdregula aciti ca de,spre anumite momente aie vielii corpului nu e demn sAvorbe$ti- Inven, literatum inchisorilor, a hgerelor e alcituil, din tot ce serespinge indeob$te $i care primege un aspect escnlial in contexlul global alcaptivit5_tii ti al pmmiscuitalii.

a o analize aprofundah in aceasla pdvinle in David Le Breton, Des l,'rdger.

- Essai d anthmrologtc. Paris. Mclaili6. I s92. cap. 8.'Roben Anrelme. t ?spa.c,x,tdl,e, Gallim.rd, col...Tel", 1957. p.57.

94 95

T)AYID I E TIITFION ]VrcDIRN]TATIA

uncon boligravc. cuJrltemice conotaiiipe plan inr€irrar. canccrul snuSIDA. dc cxcnrplu. pot aduce acest gen de reprezentarc. Evidcntataniliari a corpului (a co4'ruJui celorlalli sau al siu) il alunci. in gcncral,rnrr o dr.crct icdin uare nu lese decit dircrnd mclnd'. Dc unde uimlrentinerei eroine a ulruiroman deCarlo Cassola- Atuncl cind se ducc cutatil ei qi cudoi prictcni laprocesulin care se risci o condan'mare alogodniculur ei la mul,ti ani dc inchisoarc, ea are deodad rcvelalia lbptuluici, in ciuda durerii, viala continui qi, mai intii, acti\.itilile corpuhi. ,,Fdrisd bdnuiasci asta, ea s-a indcpefiat cu o suti de pa$i. ReveniDd, i-azirit pe cei doi birbagi urinind la marginea dn-rn'urlui, hainte de a urca dinnou in ma$ini. Chiar in momentele cele mai tagice dfu viafa, Devoilcelementare trebuie satisficute : dgtia doi urinarl tatil ei dormea, iar ei iieraali tdefoame.incitabiaa$eprasaaJMga pennualuarniculdeiun. r0

ln ticeE, prin interminabilul flur senzorial 9i gcsnral, modalitrllile corprrluiinsolesc prezenta uman6. se lopesc organic in ea. oarecurn.

Respiralia senzoriali a cotidianului

in condiliile obiqnuite ale vietii, un curent senzorial neintrerupt diconsisten,ti $ orientare activitdlilor omului. Imaginile sau suretele maiales tapeteazdin permanenld cimpul perceptiv. Desigur, subiectuledeparte de a avea o conttiinld exhaustive a acelor.rli,/rli care iltraverseazd. Viata i-ar fi imposibild astfel. In derularea viefii cotidiene,doar o spumd senzoriald este filtratl de aterl1ie, nenundralii Jrir? 1ineajungind la conqtiinp. Un fond sonor qi vizoal ii insolette deplasdrile,pielea inregjstreazi toate fluctualiile de temperatud, tot ce o atinge inpermanen!.i. Daci mircsul sau gustul par actividli nai puln iNernnate,nu sint mai pulin prezente in raportul subiectului cu lumea. Dar, prin

'Ceea cc nu cste, evident, cazul legat de o,,iubire ndscindi" (FrancescoAlberoni), cind coeului celuilalt i se acordn o abnle extremn, o dorinti de a-labsorbi, sau legat de boala cuiva apropiat, care face sa se cautepe corpulsiuloJre semnele ru5cepribrre i , "u"!rna ,rn Jragr 'o. ' i ' .

" Carlo Cassola, rd /agdz:d, ,,Livre de poche", p. 276.

{NIROPOLOCI \ C OITT{ ILLTI SI

coryul ce-i dii lilrrn,r li chip. acesta d1n unni este nllnrt de prezcnl liorigirrca tlltlror actil1lrilorurnanc. darcurr ntualni]c ti'rcl si cscamotczcsentinentul prezeDtei sale, asernenea unui bloc magic unde corpuJselasd lizut ill tr]ip ce dlspare, corpul devine rlfinil de absent. Am analizalintr-un capitol ulterior, subnLunele de ltergere tualizatal a corpuIri,accasH mjlcalc sociala cc rcglcmenteazi chestiunea ambivalontcicorpului in societd,tile occidenale. Exceptind cazul cind un calacter insolitmalchcazi pentrx sine saupentm ochii celorlalli o fonri dc jDsistcnld

ncsimbolizad de cimpulsocial :joc cu ritualurile, irtrodrs de subgnrpuri(coafurA, imbrlcaninte punketc.) sau o imposibilitate de adaptare lae1e (handicap fizic, obezitate etc.).

Gcorges Ilyvemaud, in lagirulunde Si-a petrecut mai mulgi ani, epcat de iruplia de manifesteri ale corpului in viaia colectivl $i, penhu ao caracteriza, el gdseqte limbajul dualismului : ,,Totu$i, WC-ul rezunirnai bine condilia noasti. Mai bine decit plosnilele. E mai cornplet, maiscrnnificativ.,. qi ne imaginam cA avemun suflet sau ceva asemanltor.Eram mindri de asta. Ne pemitea sd privim de sus maimulele ;i lSpnrcile.Nu avem sullet, nu avem decit intestine. Ne umplem, de bine, de rdu,apoine golim. E toatd existenlanoastrd. Vorbeam de demnitate. Neimaginamcd eram aparte, ceeraDnoi in$ine"n. Sau, mai explicit, elobservd ,,ci nu mai existi pentnr noi decit aceste lupte derizorii cu corpulnostru. Viala corpului invadeazA inteaga viafa. A$a stau lucruile.Intrcaga viala sau aproape. Abia dacd mai rimin citeva vechi amintirizdrengLrite. $i cle sfirgesc pdn a se uza de tot $i nu va mai rdmine nirnicdecit corpul, mincirinile sale, colicile, constipaiiile, hemoroizii, piduchiiti plofni,tele, ceeaceinghite, ceeace eJimini, cceacel ataci, ceeacelroadc, ceea cel distruge" (p. 79). Prizonierul tliie$te sub aLlneninlare, oexperienli gnosticd fire recurs la transccnden,ti, condilia sa de om seindentifici cu o singuri eanozaiose. Sub iltuninarea vielii mtidiurg reliefulcorpului se indulce$te, iar subiectul se vede intr-o relalie di] transparenlirelative cu sine insusi. Coryul nu-i ridici decit dificultili provizorii $ichiar gdjile inlinpinate nu duc la acest sentiment-limiE de a fi marginit laun corp a cirui viald secreti este cuperfidie intoaNi contra sa. Dcqi

' \ reorgesnlvemaud.,r l

96 97

DAVID LE BRETON

eiectele psihologice produse do scoaterea sa d111 circuit, universulsenzo al arati in ce masurd se manifestA el intr-o pennanentdabsohtS, atita timp cit omul ft aielte, independelt de con$tiinta acestuifapt, pe care o poate avea. Psihologia spaliala sau aceeamai redusAa tofiictnarilor cunoa$te o,,foame senzoiali" ce rezr te din insldicientaaceior .tltlr? r1l percepuli de un subiect izolat din punct de vederesenzorial. lncercarea tditi de subiect este periculoasA pentruechilibrd seu psihic. S-au realizat, de altfel, un numer de experienlein laboratotin aceasta privintd ". Ele aratA c5, atunci cind datelesenzoriale sint neutralizate dintr-un notiv sau altul, treptat aparhalucinalii, pentru asatisface aceastd ,,foame", dar supun psihismulla glea incercare !i nu pot continua la nesffrqit. Privagiunea senzorialia devenit rapid o tehnice de ,,toturd curati", cate vizeazezdrunginarea psihice a subiectului, pomind de la negaxea metodicd afuoqiilor sensibile ale corpului, $i aici, o sociologie apofatioi ar spunec5 omul nu poate trdi fbrd aceasta coltinuitate organic5 irtrepercepliile sale senzoriale qi mediul imediat.

Fluxul cotidianului, cu poticnelile sale obignuite, tinde se ocultezej ocul coryului in intelegerea senzoriald a lumii inconjudtoare sau inacfiuile realizaie de subiect A situa coryul prin pulsa$ile vietii cotidi€neinseami a insista a-supmpermaneqtei vitale a modalidlilor lui proprii, acaracterului siu de mediator inAe Lunea exterioa$ $i subiect. ExpedenFumand, indiferent ce chip insolit ar lu4 se bazeazd in totalitate pe utilizirilecoryului. Omul locuieqte corporal in spaliul qi in tirnpul viegii sale. Dar,am mai spus-oJ asemenea scrisorii furate, evidenla expunerii sale iieclipseM5 manifestarea. Georg Simmel a fost pimul care a Ilcut odescriere prelioase a locului eminent al corpului h viala cotidiand. InEssai sut la sociologie des ser,r, el observd ci percepgiile senzorialq,cu canctedsticile ce-o coloreazi pe fiecare dintre ele, formeazi bazasocialitdlii. Darinteleger% senzoriali a lumii nu se limiteazd la cunoa$tereaacestoi trAsdturi, o anumiti calitate afectivd amestecirdu-se cu actiuneasa. Infbrmalia perceputA de simFui este, deci, $i conotativA, ea

| 1 Vezi, de exemplu, Lebedev ii cagarine, Psl,c,iologle dlr corr?.rs, Ed. ale Moscou-

98

bdinleaza, in felul ei, despre intimitatea rcaL sau presupuse a subiectuluicare le expilna. Via-ta cotidiane e, astf'el. tapetatd cu caljficerile pe carele atr ibuirn persoanelor intilnite de noi. Un halo emotional traverseazatoate schin'iburile qi se bazedz 5 pe intonaliile vocij, calimtea prezenlei,felurile de a li, pru1erea in sceni a aparentei etc. Schimburiie de privirisint cele rnai semnifcative !i aceasta cu atit mai mult cu cit vizul reprezintisimlul privilegiat al modemitadi. Privirea indicl nodul de participareemofionald la schimb doar pnn repemrea de semne mai mult sau maipulio explicite, degajate de hterloculor : simpatia sau antipati4.inoedereasau neincrederca se oferd aparent interpreterii. ,,Cobofnd ochii, spuneSirnmel, ii fur celui ce mi p v€$te ceva din posibilitatea de a mddescoperi"12. intr=adevir, privirea pune stipinire de chipul celuilalt 9ioblige h a se trage concluzii privind intimitatea sa, precum $i plicercaresimtiti in rn rna schimbului. Eistd, de asemenea, pdvirea ce ritdcesteprin mulgime sau prin cafenele, 9i emolia secreta cintatS odinioari deBaudelaire sau Neryal, atunci cind un chip trez e$te in hoinar o rczonantamisterioas[, o intimitate imediata,-care nu se lasA prevestite prin nimic.Sint numerosi vindtorii de emolii. Inlelegerea din priviri face din chipulceluilalt esenta identita$i sale, ancorarea cea rnai semnificativd aprezenleisale12 bi'. Tot prin evaluarea chipului incepe inlilnirea dintre actori. Prirnafazi este ceain care se incruciteazA pdvirile $i se apreciazi reciproccalitatea prezengelor De acest prim contact depind adesea tonalitateaschimbului $i rezultatul sdu. Contact, c5ci, intr-adevir, privirea seaseamdni aici atingerii, unui fel de palpare vizuali reciproca, pe cit descurte uneori, pe atit de eficientd in conturarea unei pereri. $i voceacondenseaz 5, in felul ei, calitateaprezentei subiectrlui in mod mai aluziv.in schimb, Srmmelobsen 6 ca..ochiul ne da. in plus. durata e\istenleisalg sedimentul trecutLrlui sub fonna substantiab atrEsdturilor salg asfel

ANTROPOLOGIA CORPULUI $I MODERNITATEA

D Gporg Simnel, tssdl rr,' Ia sociologie des sens,in Sociologic et dpindnologie,PLF, 1 98 I , p. 228. Cf. $i David Hoves (ed.), ?re val ieties of sensory Experi-efl.e. Toronto. Universitv ofToronto Press. 1991.

t? bi" Chiput conitltuie tocul unde omul este recLrnoscut sau cortestat, iubit saudispreluit (inmsism, de exenplu). Chipul reprezinta locul sacrului in om Cf.Da\ idLeBreron.re' ui{ag. ' . . . . o?. t .

99

DAVID LE BRFTON

incit sa vcder[ ca sal spll]em a$a. succcsiunea actekrrcltn viatir sa apirindin tata noastrS. in acelagi timp". DcsigrLr., Sirlmcl avanseazi iittrcitva.uitindci adesea aparcnla e cea maisubrili dilhe rrafti, dar.este tlosibilsi sercperczc aiciun imasinar al intilnilii, susfinu{e de indiciilc viaalesauauditive li chiar olfactivc adunate cle la i terlocutor I)incolo dcschimbul fonnal intrc actoi, un alt schinb 1naipregnant se dentleM!inh{l fel dc vis clt ochiideschiqi, de reveric, uode coD lceluilal! esteziasa, cste s portul unei tnul,tiri dc imagini. E probabil ci esen{ialLrloricirciintiln iri rezidi in aceastA rezend de imagirlar. Modulatiile chipu[Li saualc vocii, gesturile, ritmurile personale f,xeazi intilnirea gi o orienteazidupd o linie de foni mai eliciente decit o face conlinutul inlbrnativ strictal conversafiei.

Trebuie amintit cd si Simmel a observat io ce mesuri cadrul socialinfluenleaza orienterile senzoriale. Structurile urbane favorizeazd oconstante pun€rc io joc a privirii- Vederea citadinului este in penrranenlisolicitate de spectacolul foarte diferengiat al ora'ului (vit.inele,incnrci;area circulatiei rutiere cu cea pietonald, caleidoscopulhotuarelor ctc.). Confiuntat cu zgomotele matinilor sau ale lucririlor,auzul nu prea nai este ull sim! fericit in contextul ora$ului, la fel pipeitulsau mircsul, mai des tulburate decit incintate. Socialitatea urbaniprovoaca o dezvoltare exagerat5 a vederii qi o suspendare sau o utilizareredus5 a celorlalte simfuri, de care omul I1u se fo]oseqte deplin decit irlincir1ta casei sale.

Dominatia privirii

Pnvirea e astizi figura hegemonicd a socialitdtii u6ane. Simmel apresunlit acest lucru la inceputul secolului )O( observfird ca ,,raporturiledinhe oameni in marile orEe, daci se compari cu cele din ord$ele, sintcaractcnzate pnntr-o preponderenfA marcatd a activitnli vAzuhi fali decea a arzul[i. $i aceasta nu nunai pentru cA, in mici]e orato, inflnidle depe stradi sint, de cele mai multe ori, cu cuno$tinge cu care schimbi uncuvint $i al cdror aspect reproduce intreaga personalitate -nu doar

100

ANTROPoLOGIA CORPULUI SI MODERNITATEA

pcrson alitatea aparen li ci, inainte de toare, din cauza mijloacelor decolnunicatie DUblice..." ' '

Mut ttia statui.llui simludlor $i autonolnizarea gradail a vimlui mr auscipat unui analist al omsuluj atit dc subtil ca W. Berjamin ; in r eflcc,tiilesale despre fotografie, el constatd : ,,... perl'ec(iolarea ;i rafinareai4elegerii lizionomiiloi devine o necesitate vitali. Indilbrcff ce vii de lastinga sau de la dreapta, trebuie sdte obi$nuie$ti si fii privit. $itu, lafi1dr teu, ii vei privi pe alt-ii"'*.

Cum grano salis, aceastl constdtare se dovedette tot mai pertinenti.StA in esenla ora$dlLf se p$n5 trecdtorii ill sihralia de a se privi rurii pealfii (cu proxemii' diferite, in fimclie de locuri). Dar socialitateaoccidentah duce astizi aceasti logicd destul de departe prin imperativearhitecturale ce privilegiazd vizibilitatea : lungi culoare in perspective,eaje dccalatcplonjindpe o csplanadi, holurigoale, pcreli opaci ir ocuifide sticld, tumuri etc. ; sau planuri de circulalie pietonalA sau ruti€ri,urbanizare crescindi, amenajarc apddudlor, mahi de fui, lac1|ri, litoral,munfi, despAduriri etc. Dezvdluire $i arnlid sisternaticn a tuturo. datelor,,turisticC'potcnliale ; sau banalizare a folosirii binoclului pe plajd sau ateleviziunii in spaliul domestic, dezvoltare a tehnicilor de spionaj prinsatelit etc. Ttrmurile uria$e carc se inalfd deasupra ora$elor sau aperiferiilor sint posnli de observaSe alacronice dintr-o lume care, oricurn,

rr GeorgSimmel, trssoi srr Ia soci.iogie des sens,inSaciok)gie et ipistdnologie,,p. .//., p. 210. Simnel continu: : ,,lnainte de dezvoltarea oDnibuzelor, a cailorf-erate. ,lramvaielor, tu sccolul al Xlxlea, oanenii nu aveau ocazia de a puteasau dc atrebui sase priveascareciproc timp de minute sau de ore Ia rind, fetlsi-si vorbeasc.. Mijloacele de comunicalie modeme oferd doar simfrlui v€deriiceamaj mar€ parte a tuturor relaliilor senzoriale de Ia om la orn $i aceastr irtpropo4ie totmai mare, ceea ce trebuie sA schimbe cutotulbaza sentimeni€lorsociologice generale. Faptul cn un om ce seprczinta€xclusiv privini rnanifestiun caract€r enigmatic mai marcat dccit un om a clni prezenll se dezvAluie prinauz are, cu sigunnF, rolul snu in aceas6 stare de incefitudine insrijorafi, inacest sentimeni de dezorientare fald d€ totalitatea vielilor in acest sentimentde izolare, in acest sentiment cd, din toate directiile, te loveqti de uti inchise".

'- WalterBenjamin, Pelre histoire.le Ia photographie,h Pats ie et rdwlution,PJns, Denoel, 1955, pp. 2o-10.

' Pro\ernie modal i rareaincarcomeni i folo.escspdl iul(n.rrad.r .

101

DAVID LE BRETON

parc zirunraiavea aproape nimic de ascu s. Elc sintultimalll$5 a Lueisupraexpuneri, t}li indorali inevitabild, a spa-tiului social. Privirea a devenitsintul hegemonic al modemitilii. Prolifeurea camerclor video in maga-zine, gdri, aer oporluri. bdnci, metroun, tzine, bioud, amunite stmzi sauirtersecti etc. arati chiar o derivale a pdvirii sple firnclia de supnveghere,cireia nimic nu-i scapi.

Alte tisituli legate de imperatil.irl reglemo:rtirii cir-culatiei pietonilor; r autornobi le lor concureaza la,r inpl i f icarea i rnponantei pr i \ i r i i .Indicatoal€le suise sari iconice se fumul.tesc, prolifereazipini la conflzie.Vigilenla devine l1ecesalt pentru a nu pune existenla in pedcol in acestlabnrtdesemne.

Veden tot mai mult lumea pi]r ecnne, nu doar prin cele aledispozitivelor audio-vizuale cunoscute (Glevizot video, ca.lculator etc.).Dar, in acelasi fel, parbrizul maginii sau al trenului arata o defilare deimagini lipsite de rcalitate, apropiate de cele precedente, cladidle ridicate,narile ansamblud, tumrdle etc. ne oferd o vedere spre exterior nu maipulin subordonatd pdviii scenice. ,,Tumul de patru sute doudzeci deetaje ce serveqte de prcrd in Manhattan, scrie Michel de Certeau,continue se coNtuiascd fictiunea ce creeazi cititori, ce transformd inlizibittate complexitatea oratului ti fixeazA in text transparent opaca samobilitate. Imensa texturologie pe care o ai sub ochi este altceva decit oreprezentare?"'i Inutil sd mergi la New York pentru a avea o asemeneaimpresie. De indati ce privirea se iridepArteazi suficient de sol ;idepi;egte acopedtul caselo! pentru a domina spaliul, individul resimteciudigenia poziliei sale $i i$i percepe prezenla in lume inff-un fel desimulacnrt 6. in arumite cartierc, acest sentiment spore$te pri[ vidul ceinconjoari clidirile araajate ca nigte cuburi pe un spaliu stedlizat. Laexteme, cartierc, ola$e chiar, concepute ra,tional, u[de totul este

r5 Michel de Cedeau, Prrtr4 ues d espaces,in,J:d\e:,ses", nr. 19, Villes paniques,p.5.

'' Philip K. Dick este cel care a scris ronanul cel mai impresionant pe temasupraexpunerii spaliului, a privirii banalizate, cl P K . Dick, Subltance-moi,Paris, Denoel, I 978. Pentru iinportanla sociologica a operei lui Dick, ct DavidLe Brcton, P hilip K. D ic k, Lin contrebandier .le la scie ce fction, ,Espnf' ,ru. l0,ocrombrie loi8.

to2

ANTROPOLOGIA CORPULUI $I MODERNITATEA

functional, par arespinge olnui $iexperienta sa seDzoriala. MachetaBr asiliei e fitmoasi cind o privqti, cu lbtma sa de vultur $i cu blocudlesaleregulate, geometrice. Vdzuti din avioll, e fascinanta. Dar pentntomul de pe strada, este respingatoare, ill1n adus plivirii abstracte(geometrice)' ostild celorlalte sirnquri 9i depiisnrii trecetodlor. E un om$unde /aci ceva, dar pe care nu-lp4rcrlgi. Se cunoaqte, in acest sens,butada unui cosmonaut sovietic aflat in vizite in Blasilia, care a declaratgazdelor sale ce l1u s-a gindit cA va ajunge atit de repede pe Marte.

Dincolo de zgomotul sau de nirosu le neplicute, expenenlaserzodala a omului din oras se rezum4 in esen16, la cea a \6zului. Privirc4simt al distant€i, al reprezartdrii, chim al supravegherii, constihrie vectonesenlial al aproprierii de c5tre om a mediului seu inconjuretor S-ax put€aanaliza, fird indoiali, ca o ripostd la funclionalizarea privirii in ongelemodeme, anumite practici aperute.in Statele Unite in anii '60 : graffiti-ulgi arta muralS, mai ales. O tentadvA de a reda un sens, de a regasi oprospegime aprivirii irni[rpestriprea culorilor qi in stilul grafsmului. Primelegaffiti au apArut in 1961 in cartierele cele mai srrace din New Yod( Aufost destinate la inceput sd indice coordonatele fumioilor de droguri,apoi aceastl pactici se transfonni intr-o afinnare colectivi a idendtdfi.Astfel, metroul cunoa$te o metamodozi surprinzitoare. Semnemulticolore umplu per4ii, iqi rnspund de la un imobil la altul. Deasemene4 arla muali introdlcamotive $ culori h spaliul pr€a iinclionalal oragelor. Desigur, tot pdvirca e cea solicitat5, dar regimul ei nu maleste acelaqi. O deviere ludici o apropie de un corp rrrai intreg, pe care-lrespi[ge tocmai lesitura urbane. Gestul colectiv sau individual ce-$iapropriazi limitele spa{iului pollftu a aplica acolo o amprentd marcheaz6o forma de rezistenle fa.te de structura om$ului $i condiliile de vialiin]puse de organizarea sa. Exista o dorinld de a reda privirii un loc deexplorare, de descoperire, de surprizi. O clipd, privfuea se sustagefascjnaliei, se cufundi injocul siurlurilor O aminare e acordad co.rpului.O anumitd consistente a lumii e din nou prezentd in fata utilizatoruluiomgurlui.

Triumful arhitecturii Ei al urbanismului ralionalist, ce dovede$te osupunere a oraqului in fala circulaliei autonobilelot nu a fost delocpropice experienlei corporale a omului. ,,Traseul organic al vechilor

A103

DAVID LE BRETON

cartierc" (C. Peronnet), care favoriza hohareala, stimula senzoialiratea.convivialitatea, innu\ea spaliile de inlilire, suryrizele. dispare din ce incc lll.umull.

Caile pietonale reprezintd o tentativa de a restitui oti$e.mului o maimarc libefiate senzoriald si vehicubri. incercare de a restaura in cadrulcentelor ubane o dinamicd corpomle, pe care aflt].\ul ma$inilor $iingustimea frecventA a ftotuarelor o ingiduie din ce in ce mai pulin.Omul din oraq, dacl vrea sA tliiascd o mai rnare intimitate cu comulsdu. in a lara terenurilorde spon. a s6lilorde ginrnastici elc.. regaletlemai degrabi la IarA o hoindreah propice unei desfi$urdri senzorialediferenliate, un raport fizic cu locudle parcuse.

Oraqul a devenit mai putin un spatiu de hoindreah $i mai mult oretea de traiectodi de parcurs ill ,,impemti\.ul cilculalief' @ Vrilio). Unuldintre primele luqud remarcate de rm imigrant (sau de rm calitor rcverdtdin Africa sau din Asi4 de exemplu) este rapiditalea circulatiei pietonilorin orate. Un tiner imigant din Senegal ipi amintegte astfel de prima sac Atorie cumehoul :,,llei, rDaifuce! ne gribim canebwfi". hietenul i-aexplicat : ,,Ata e aici. ToatA lumea se gdbe$te". Em frziu, citre ora 5-6 seara, cind toatA lumea se intorcea de la serviciu. A spus : ,,Dar sintoameni care md imping. Md lovesc aici". I-a rispuns ce r1u, cA ehghesuiald pentru cn bfi se g6besc. . . A intoebat : ,,Ce e asta? Rizboi?"Prietenxl i-a spus : ,Nu, nu e r6zboi, toatd lumea se gribegte si ajungiacasd "'. Penftu omul in deplasare, conteaz e doarpriviea, propriul corpe ceea ce stiincaleaavansdrii. Societifle occidentale auinlocuitraritateahururilordeconsuncuraritateati lpu.lui. Estefuneaomului grebft.

Locurile unde se tri iege

Casele in care trdiesc occidentalii sint dive$ificate. Dar locuintelecare compun maile ansarnbluri om'ele-dormifoarc, blocudle hmr etc.,sht rnai mult,lnatini de locuit''(Le Co$usier) decit prehmgiri materiale

17 Oumar Dia $i Ren6e Colm-No....les, yAkAre, I autobiogaphie d'Ou1t1a\pans,Maspero. 1982.pp. I l8-l 19.

104

ANTROPOLOGIA CORPULUI SI MODERNITATEA

irle corporalitdgii unane. Spaliu $i habitat firi calitate penhx un om firdcalitate. Fiecare camela i$i are atribuiti o destilralie univocd, sublirimeaperetilor nu oprelte sunetele de la o locuintd la alta. Aceasta este osursa de promiscuitate $i de conflict de vecinatate. Autoritar, spa,tiullocuit devine atunci creator de comportament. ,Ia marginea olatelot(aceste chdiri) siDt ca liagilele constructii ale tirgurilor intematonale,monumente ridicate in cinstea plogresului tehnic, de care te descotore$tidupd o scurti perioadi de folosintd, a$a cum te debarasezi de cutiilegoale de conserve."l8 in aceste locud,,,casa a devenit un fel de cort,{bri ca stipinul sAu sd se bucure de libertatea nomaduhf'(Enrst Junget.Aici, jocurile copilului, dorinta sa de consum de energie sint rcduse denumeroasele interdictii ce-i delimiteazi spaful. Pericolele dinjur(circulafaautomobilelor, de exemplu) ingustimea locuriloa prezenF, uneo4 awlorpeluze $i gddini, rlatirile parcatg impiedicdjocudle colective. St ig5telecopiilor si[tmotive de conflict intre vecini, ca !i folosirca motoretelorsau a motocicletelor, cdci nimic nu e previzut pentru amortizareazgomotLrlui inproiectarea clidirilor Chiar simplapEcere a consurnuluide energie le este uneod contestati. Ingustim€a camerelor din case leimpiedici 9i eamiScareq ii lipse$te de iziari cit de scurte, creeazirivalitiliinbe ftaf, tensiuri in fanilie. Bdtinii nu se mai simtin largullorin aceste

"ase -ui mici d""it ultddatd, ce inpiedicd ader"u p."r"n[ fumiliei lu

cepafiul celor bolnavi sau mudbunzi. Sociabilitateamisurati cu geloziede spa.tiu face necesari intemarea bolnavilor sau a celor vilstnici, carear fi putut altfel sI codinue sd primeasci ingrijiri la domiciliu sau se-$isf4€sce viala inconjurai de fanilie.

In aceste locuinfe, corpul se reduce la o sume de toebuinfe definitearbitrar, se asimileazd unei fonne pure, dezldacinafi din odceedstent'alitate, fErA istode, firi caliEfi, simplu volum. E conceput sd,,1i-nctiorcze" intr-unspa,tiuginusitriiasciacolo. Material€le indushialeele insele exclud corpul, m acordi importanF istoriei, nu se iiDbogilesccu trecerea timpului, slrt atempoJalg nu dau nici o gansd memoriei. Sintiidiferent€, neutre, inodore. A. Mitscherlich a perceput, la nivelul vieli

rd H. Horkheimer $i T. Adomq La dialectique de la /adon, Paris, Gallimard,1947,p.129.

105

I

cotidieue, o nc\rozar cul enti, genemtd de accstc locuti iitnctionalc. ,,Un. l ) i r l i I c , r (sp l ic nrr po.rr< p|ndrr .c oecir reaL.r i r .otnpr. lsr \e, leapropriere : o dovcdesc mania cul i te ei $i a ordini i ."LI Corpul ceb anspare in fi Iigran itl case]e astfel cal acterizatc $i in anurite structlU.iurbane dorninate i1 totalitatc de circulalia altomobilelor-seamini cu unslmulacru : cory funclionalizat, rationalizat, decupai dupa o idcologie afiebuin1elor, carc il divizeazi !i il priveaT-i de dimensiunea simbolici celi[vdluie. Coeul viu e adesea stinjenig aja cum dovede$re pe un a]t plallcreiterea numArlui de accidente unde victime sint pietonji $i bicicliltiigi, rnai a1es, copiii gi persoanele in virste. Corp in plus? Corpul devine,uneot, u-topia om$ului qi chiar a casei_

Acolo unde doDne$te f,mclionalitatea casei sau a spaliului urbaD,expenenta senzoriala fi fizic5 se reduce sau alul1ece departeajenei,devenind,la limiti, incomode. Atunci cindHiildertjn spune ca omullocuiegte poetic, el subliniaze necesitatea unui imaginar al casei, alcartierului. Iar acest supliment unde se consnuiette plicerea de a existaintr-un loc in care te pofi rccunoa$te este adesea mdsumt dupe omuloccidenlal.

in schimb, in casa traditionalS, se poate spune cd este investiteintreaga experienli corpotald. Plini de mirosuri, de sunete, de voci. desenza.tii tactile, datorit5 materialelor ce-i stau Ia bazd, ea este un fel dc,,corp neorganic al omului" (Marx), careJ protejeazi de mediul exterio(gi favorizeazl convivialitatea familiei sau a grupului. Datele vizuale,olfactive, fonice, kinezice, tactile, auditive etc- jaloneazd raportulsubiectului cu habitatul seu. Bachelard a scris pagini aunoase desprecas4 in ochii sei, ,,una dintre cele mai mari puteri de int€grare a oamenilorprin gindud, amintiri $i vise. . . (ea) inlituri contingenlele, spore$tehodririle de continuitate. Ffue ea, omul ar fi o fiinli dimersati"2o. Casapi spafiLrl sociaJ tradilional inscriu omul inr-un univers ionsmrir la scarasa. Prelungire creati de om corpului s5u, extensie cultulah a acestuia,locuinla ii asigui o securihte atit fizic5, cit $i momh. Spaliu de explorare

DAVID I.E BRETO^*

J'J Alexandre Mitscherlich , Psyha alyse et ufianisme, callirnard (tlnd. ftanc.),

^^ 1970,p.159.

'" Gaston Baclrel.rxd, adp oltique de l espace,PuF,195'7 , p. 21 .

106

ANTROPOLOGIA COITPTJLUI S1 MODERNIT,{I'I]A

pentru copi l. mai ales in loctrri ie secrctc : pivlila $l podu L Spalill senzoialdifeferl-liat, propice dezvoltarii jmaginarc. celej rnai f-eicite crein aintimiiatii.

Zgomotele

Viala cotidial1d este presirata $i de sunete : voci 5i mi;cf,ri ale cc] orapropiali, aparate casnice, radiouri,televizoare, discu, trosnete alelomnului. robjnetc. ecouri din stadd sau din vecini, soneria lelefonuluigtc. O caDava neinh eruptd de sunete nu inceteaz d se impregneze dumtaexistenfei noasfte $i ii de aspectul fami]iar. Dar sunetul ajrn'tge cel maiadesea la con$tiinla contemporanilor sub foma neplicute a zgot otului.Zgomotul e ceea ce deranjeazd cel mai mult omul de-a lungulzilei, esunetul ridicat la rang de .tt"ss. Jumitate din plingerile inregistrate penuuprejudicii se referl la zgomot : lftfitud intempestive ale ciinilor (chiar inora$), televizoare, mdiouri, cornbine muzicale date prea tare- Mai greude contrat, ma$inile Si circulala lor neinherupta, hecerea camioanelor,lucrarile, sistemele de alarrne carc se declan$eazd fird motiv, sireneleambulanlelor sau ale poliliei, zgomotele maiinilor de h-tns la lara etcRilke deja, la inceputul secolului,la Paris, scde despre efervescentasonord pe care dici macar noaptea nu o intrerupe. ,,$i cind te ginde$ti cdnu pot sa nu dorm cu fereastra deschise. Tramvaiele merg stmind princamem mea. Automobilele trec peste mine. O u$d se trinte$te undeva,un geamcade zdnginind. Aud un ris in hohote, fo$net u$or de taffa.Apoi, deodate, un zgomot surd, infundat... cineva urce scara. Seapropie, se apropie mereu, e aici, e mult timp aici, trece Si din noustrada. O femeie strigi : (A1\ taci, nu mai vreau) Tramvaiul el€ctricvine in vitezd, agitat, tr€ce peste toate. Cineva saiga, oamenii aleargi,un ciine latri. Ce u$urare I e un ciine! Spre diminea,t4 cinti chiar un coco9,un delir l1esffrsit. Apoi, deodat6, adorm."'' Mala sociah dezveluie unfond solor ce nu inceteMd niciodat5. Conceltrarea urband, iulpreund

'?l R. M. Rilke, ter .arle^ de Malte Laurids Brigge, Paris, Seuil, col .,Poirf',1966,p.12.

10'7

DAVID LE BIIITON

cu omoiprczenta Ini jloacelortchnice (autoutobilc. aulobuzc, Inoodclete.r'llotorete, mcllo![l etc.) transfomr.'i accasti sftuctrtrd in zgonrol.

Casa eparc. in pr rtrcrpru. din e. cst unehr. ca o zonlr p-nr r legreta dcilmortzarc a zgomotclordln exterior$ide primirc a snnetel(n. fant iliare.ee conribiLje la.enrrnrenluldc securiUre nc|sonrl i al urnulru.

Nu suportdnt bine informatiile acust'cc care ne parvitldecit dacilemani de la noi sau dacit aven posibi litatea sd actionirl asuDra loi: La[el cum proprri lc mirosuri corpor.r le nu nc dcranleaza. zgoilotele pecare leproducem nu sint percepute ca supirdtoare. Doa;ceilalli iaczSonDL

Linigtea e azi o senzalie mre sau doar confort acusticzt bi'. Cuexccpha, uneori, aparcurilorsau a cimitirelor. Iocurile din oras sint,/Eomoloc5e. casclc scJpa irLqfic ienl de rn fi ltra n r Ie sonorc d rn afari. ihiar$ spitalele sint priDse in verigile zgomotu[Li. Uneori. animatia comcrcialdde pestriisau dir cfiiere ditrveazEjocuri sau muzici prin dtfuzoare.Zgomotul reprezinte genul cel mai insidios de poluare eenerat demodemiure. impofiva qiruia e celmaig.eu s6 teapcn. Un iunet supc-nor mcventetor vocu urune $i nea$eptal te face sd treseri, mobrhzeaz:iim€diat vigrlenla, creeaze o stare de alerti, nepldcuti dacA se prelungege.

Adesea, obi$nuinfa zgomotului ii reduce acuitatea sisenraiiicaderMjea/a. Aslfel. in anUmite atcl jere, muncironr sf iDecc Drin 0 seacomoda. in ciuda cecoloniei rnatjni lor. Te obisnuiesri cu o marerntensitate sonor6, sfir$e$ti prin a lucra, a dormi, a scde, a citi. a minca.a^trai intr-un loc-zgomolos. Dare\penenta arata ca. lotusi. cu cit copiiisrnr miu expu$t ta zgotnot. cu atit mai pulin au lacilitatea de a inviila saciteasca. Constanla Lrnui inalr nivel sonor lnjurul lor i i impredii i sidecodifice semnele gi sd le asocieze cu un sens Drecis. Ceea ce seaminacu o apErare eficicnl i der ine arunci un handicap penml o mai bunAintegare sociaI5. O exislenH dezarmaE in fcta Tgomotlrluj este 5upusaunui Jt/e.r,s constant, unei stdri de excitare de care nu are intotdeaunacrmogrnld. In acest sens, zgomotul e la fel de intolerabil ca si linisteaabsoluta a sinAciet senzoriale-

^NrrioPOLOC tA corll_u!q! $I l!!!qERlllI4IlA

Chiar dacii o slLprasarcina sonori atictcazar puljn citc pulinorganisDrnl, zgomotul e o ploblcnrar dc apreciere persoDali, nu un datobiectil'- Judecata individuh accennrcaTi sau atenueaz. cfcctele Dosibileale .rters-ului sonor A.deptii r rz1liaarr -ului csculti astfe I o muzica firifiltrare aerialla si cu frecvenld inalti. Ei it i cons[uiesc un zid sonorcuinstmnentul lor $i fuainteazd intr-un fel de buld acuslicar, plini de std seplesneasci. Zgomotul unuia e acorrpaniilnentul sonor familiar al ahria.No.tiunea dc zgomotreprezhti ojudecati de valoare legata de un slir? -/1l"r. Bacheldrd poveste$b ce se apari impotriva aglesiunii/rict-rdm-mer-ebt ce lrrcreazA pe stradA imaginindu-ii ci e vorba de ciocdnitorilede la tara. Redus de sernnificafa qi valoarea care i se atribuie, zgomotule acceptat, integrat fird daune in cotidiifl

O proxemie simbolica intra, de ascmenea, in joc 'in percepliasunetelorvenite din afara. Abia filtrat de un percte prea sublire, untelevizor cu sonorul nu paea lare poate fi resimlit ca o agresiune de unvecin obosit, care incearce sa adoarme, in timp ce zgomotul ma$inilorde pe strada, cu o frecventi considerabil mai ridicatd, a incetat demults5-l incomodeze. Zgomotul este prezeflla redoriti a celuilalt, invaziesonore ce te impiedici sa te simli protej at in sfera personald. Strigdtelecopiilor, hecsrca unei motorete, aspiratorul vecinului sau mdioului sdusint percopute ca tot alitea agresiuni bsuportabile, avirduneori consecintegmve (altercatii, insulte etc.)- Victima zgornoului igi percepe sfera intimlca flhd poroase, amenintata ftri incetarc de celAlalt. Nu se mai poateabandona acolo.

De ciliva ani, intreprinderile giagenliile publicitare au perceputnecesara valorificare a lini$tii intr-o via!5 cotidiana ha4uite. Se puneastazi accentlrl pe motorul silenlios al uiui automobil, al apamtelor casDice,al malinilor de hn$. Ar$mentul linigtii est€ un supofi conercial eficient.Se izoleazd fonic cas4 biroul, ateliercle, se atenueazd zgomohrl ma$inilorh anumite inheprinded, nu se mai suportl ca motorul automobilllui sIasurzeasce oamenii in timpul disculiilor sau se eviti folosirea ma'inii detuns gazonul duminic.i dimineafa. Confortul acustic devine o zoni criticia sensibilitiEii colective, o valoare unanirrd. Fiecare actor se stiduie$tesd-$i atenueze produclia sonora $i se doresc acelea$i precautii de lavecini. Se cauti mai putin lini$tea aici, cit o integrare mai armonioasd a

?'bi'Pentru o abordare anropologici ari/er.€, Paris, M6taili6. 1997.

108

d

109

DAVID LE BRETON

zgomotuiui in cohdiao, o anollizare a impactlllui sonor ahnlot.il.lstrutnentede care e greu sA te lipse$ti.

Mirosurile

Mirosurile din viata cotidian5 semnaleaza rnai intii intimitatea ceamai seoeta a individului : mirosul corpului, al celor apropiali, al casei, alhainelor, al bucittuiei, al fiecirei camere, al gridinii, al shezii. Varialii influrcfe de anotimp ale mirosurilor venite de afard : cele ale copacilor,ale florilor. ale liuctelor. cele care urca din piminr dupa ploaie sau dinpiDfutul uscat de soare. in sfera privatd a subiecnrlui, domind numeroasemirosuri, chiar dace atenfia ce li se acordi nu este valorificati, fiindchiar adesea uitatd pe plan social qi cultural. Sint greu de evocat in falaunei a treia peBoane $ chiar de dezvlluit in fala ochilot sei. O dovedegteexperienla traitd de doi sociologi care au realizat o atchetA privindmirosurile dii1 habitatul unei populafi alese laintimplaLre. Dialogind firddirective cu interlocutorii lor, hsind conversatia sd meargi de la sine, pefirul asocialiilor olfactive, ei se trezesc devenind, impotriva vointei lotobiectul mor confidenle din ce in ce mai intimg doladd € la incheiereaacestei pdme etape, doar un sfert dintre disculii se dovede$te utilizabilin pregitirea studiului lor Intrebat liber despre experienla sa olfactivS,fiecare descoperi o multime de lucruri demne de a fi metFonate, Eungindla detalii intime din viala cotidiand, a ciror amintire nu poate apireadecit daca se lase vorbirca si facd asocialii duDe fantezia sa. lili aincerca deloc canalizarea ei. h evocarea lird constringeri, mirosurilesiIlt o componenti importanti a spumei zilelor in schiirrb, organizindacelea$i i[tilniri, peste doua sdptimini, dotali de aceastd date cu unchestionar mai rigi4 cei doi cercetitori nu mai ob.m decit rispuruurileaSteptate, cele ce desemeazi doar ,,mirosurile urite'a2.

Simlul mirosului este, fun indoiali, cel mai pr4in diversifcat, cel rnaipulin calificabil. fiind. in acela5i rimp. exnem deprezenl iiacljonind in

ANIRoPoLoGIA coRPU!!$L!!Q!!IIII4M

profunzime asupra compofiamentelor noastre. Vocabularul olfactiv edestul de redus $i adesea depreciativ. Este mar usot sa spul ce r oaseurit decit sE precizezi, de exemplu, natu-a mlrcsunlor placute. Evocareaacestlri sinl tleze$te ceamai mare rezistenfi, din cauza dificultatii de aldefini si areticentei colectivitalii de a-lbigain seama Dar atunci cindlimita reful5rii e depdfite, faptul ce se vorbe$te despre el il duce inprofirnzimea intimitilii sale pe cel care in&izleqte sa se destalnuiascd.

Un amalga[r de mirosurij aloneaz[ cotidianul, inse in mod infim 91secret, iar atunci cind subiectLrl vorbe$te altora despre ele,le gvocdrarcori pe acestea. O abundenF olfactivd ne umple universul senzonal,fird sd ;vem constihta acestui lucm. Efectul mirosudlor sq atenueazirapi4 slibeqt€ mult 1nai repede decit ceilati r/irrrli senzodali Peftru asimti mirosurile din viala cotidiand, mircsurile celor cu care trlam! celece emaod din buciterie sau cele caracteristice anumitor lucrud : leom,lenjerig umiditatg ca4i etc., penau avibra la aceste efluvii, care constituietmma olfacdva a odstentei 9i dimensiunea sa probabil cea rnai intirne 9icea mai pu,tin t:arsmisibild, trebuie, intr-adevdr, contrastul, difercnfa.Cici omul se adapteaze repede la o ambianld olfactivi, citeva minuteajung. Dacddmine rrrai multe minute irn acelati loc, nurnai sinte mililslrilecare, la incepul, i-au au-asatenlia.

Dacd, pintru omul de pe slrada. mfosul reprezinri o experienlbmai degrabi brutaln, greu caractedzabib, in schimb fabricantul depar{irmuri e capabil si de6sebeascimilioane de arome Orbul dinnattereajunge ti el sa.$i dezvolle- in afam auzLrl-riqia pipaiqrlui" t!]sirDlalmiros ulfoane putenuc pentru a-giidentifica interlocuroni ln aceste expenenlelimig, mimsurile pot pirea de o extraordinard diversitate. Helen Keller,nemaialinddecitdoui simpui, pipift- $i mirosul, ajmge sd-ti recruoascavizitatodi dupd mircsul pelsonal. Ea dezvolta chiar, in aceasti pdvlnFun fel de caracterologie, bazinbu*e dbar pe idormaliile olfactive pecare le percgpe. ,,Uneori, spune ea, mi se infmph si intilnesc penoanectuoralelipseqteunm osindividualdistinctiv : leconsiderrareorivioaie$i phcute. Invers, oamenii cu un mircs accentuat au adesea in ei multdvii1a, energie pi irrteligenli. Mirosudle barbalilor sin!, in general, InaiDutemice. mai vii, mai individuale decit ale femeilor. hparirmul tindilo4;ste ceva elementar, carc ,tine de foc, de uagan ;i de fluxul madn. Se

" Interviu cu P DaId ti A. Blanch€t, ,,Autrement", Odeurs, I'essence d,un sens,nr. 92, septembrie 1987.

110 1

D {VID L[ BR E TON ANTROPOI,OGIA CORPULUI $I MODEL\IIDIEA

lul, ifimodjfica intnrcitva mirosul specilic. alil illcazuIu1lor at'ecliunibirnale, cit $i in cazul Llr'tor boli mai grave, ce-i transibnnd scnsibi]metabolisrrul. Cind nu te,,simti"" bine, e$tr bollav. Pcrsonaiul lui LarsGnstafssorr din Mor'1cl\uz apit:u lteur, atins dc ull cancer aproape defaza fmali, isi vcde ciinele, cu carc avea o relade de afccqiune dc ani dezile, cum sc intoarce brutal de la el gi fuge cu un lbl de groaza : ,,Deparcd acestui ciinc ii cra frica, Durnnezeu gtie de ce. . . Ma comport faFde el exact a$a culn m-am comportat mereu timp dc unsprezece ani. . -S-arzice, intr-adever, ca nu mi mai recunoagte. Sau, mai precis, marecunoafte, darnumai de foarte, foafte aproape, cind il oblig semapdveasca $i si mi asculte in loc sel hs sI-mi unnfucasca doar mirosul. . .Ar insemna ci, deodatd, rnirosul mi s-a schimbat in mod atit de subtil,incil doar ciinele ar fi capabil sar-Si dea searra..-'.

Aura olfactivd a omului nu este, deci, deloc un factor stabil, ea variazdin func.tie de star€a sa fizica de-a lungul zilei gi poate chiar de-a lungulvietrii. Totu$i, formula sa de baze rdrnine aproape aceeati. Ea searninecu rur chip, diferenlele sale nefihd decit vari4irmi pe aceeati temd-

Mirosul degajat de corp este aft de intim, incit extensia sa in afaraacestuia e adesea limitad de utilizarea de deodorante. Nu

^supo4i sa-l

miro$i pe celelalt mai mult decit supolti sA fii mirosit de el ln felul seu,intr-un alt context, P Suskindpmpune o ilustrare a acestui lucru : tiniri.rlJean Baptiste Grenouille, in timp cel miroase pe Terrier, cilugirul carel-a pdrnit la el, pare a-$i apropria substanF acestuia de parci ar demla-opulin cite pulin la fiecare suflare. Iar cSlugdrul este atit de cuptins degroMa, incitpare a-ii identifica mirosul cu sufletul ti a se teme sa nu-lpiarde daci sugarul iii continud incd mufte r,,Ieme analiza. ,,Lui Terrier i

' h fianceze, verbul r€rltr are aiir sensul de d ri'rti, cit $i d€ a Dtrori (n- tad.).?r Lars Gustafsson, Zo nort d un apiculteur, Pai.s, Presses de la ReDaissance

(trad. ftanc.), 1983, pp. 29 sq. Un anumit nun1tu de boli manifest?i mirosuri binecunoscute. Nu vom dezvolta acest subiect, tralal foarte bine de R. Winter,l.€tiwe des odeurs,Pais,Seuil (trad. ftanc.), 1978, pp. I l0 sq. Anumite tipuri demed icini iti ba"eaza diagnost cu I pe miro.. R Seller. op rtr . Pp. 24 cq. relaleaTaviTira ta un bolnrv a unui medic din Tlbel. cd'e nu se intereserTa decil depulsul $i de mirosul pacientului inainte de a for ula un diagnostic

simtpulsaliile foftci$ialc dorinrei de a rrdi. A$ \a ea si $lilr daca ceilalobscrva ca ) l minL'r i tor i cnpt i i au Jc( l i ,$ i par l i r r r . p.rr . srmpluridescifiabil llr.ecutupersonalitatea lo1 indi aclonnjta. Doar la sase sauSapre Jni [ l(eF stratl)i Un pJrturn pxmculJr perccpdbil. ccre.e dez\ olla$i se matudzeazi-t in paralel cu fo4ele lor fuice gi intelectuale..,2l

Orice om em ite un miros, indiferent de modul cum se spald sau separlirmea,/ir. un Iniros unic degajal de pielea sa. carc mterfcreaza, larairdoiali, cu relafile intrqinute cu cehlah ta fel ca liniile pahnei. mirosurilenu i apanin decir luj. Stud'l elecrure_a\upra coprrloiorarb ugurinla cucare ace$tia identificlnirosul mamei2a. Copii de 27la 36 de luni, pugiin situafia de a alegc intre douetricouri de aceea$i cuJoare gi de aceeagifonnd, dintre care unul a fost purtat de mama lor, il recunosc pe acestadin_urmi in $apte cazuri din zece. Experien,ti asemi[dtoare intr_o cre$e,uode li se de sA miroasi flri comentarii tricoul mamei lor unor coDii de20 la 36 de lLrni. Copilul. daca sralea deja ceva mai departe de colegiilui se izoleazd gi mai mult. Dace era agesiv fali de ceilal$, se calmeazigi adoptii atunci comportamelrte camcteristice : se intinde pe tricou- ilmiroase, ilduce la gua. ilstriDge lhgdeletc Obiect tranzitiooal. ins€nsuldat expresieide Winnicott. dar cu paniculariraFa ca e vorba deun obiect al marnei, impregnat de caracteristicile ei cele rnai intime.Mirosul funcfoneazi ca un inlocuitor simbolic al prczenlei. Iar copilulspune spontan puericultoarei ce-i di tricoul : ,Jvliroase bine,,, ,,Miroasea mama" etc. La fel, copiJul care plinge se lini$te$te dacd i se deunobiect deimbricdminte al mamei, impregnat inc6 de mirosul ei. inveligulolfactiv degajat de fiecare om e ca o semnituri a preze[tei sale in lume.O urmd utoare, dar pe care cei apropiagi gtiu sd o recunoasca dintretoate.

Mnosul corporal legat de metabolismul propriu fiecjmi individ nueste, fird indoiale, acelati in fimctie de momenrul zitei Si de modulatiilesale de sinetate. Omul bolnav, supus unor factori biologici neobiqnuiti

- CIraI dePiene villey.Zs noade dp, aw,Etp,.pan\.Flammarion. tql4.p. )4t." Inrcm aluTre. in rindurile ce urmcaTa. td mai muhe experienle rte tu, H

Montagner cf. Hubert Montagner L enfunt et ta communicatio , paijs,Pemoud Stock, 1978,pp. 239sq.

t12 113

DAVID LE BRETON ANTROPOLOGIA CORPULUI SI MODERNITATEA

se nAzari ci prxncul il vede cu nhrile, cA il cerceteazd atent, lnaipetrunzitor decit ar li putut-o face cu ochii, de parca ar inghili cu nasulceva care poalea de la el. Terier, ceva ce el nu putea opri sau ascunde. - .I se pdru ce se vede gol $i udt, cLrm s arholba la el cineva care nupunenimicdela.he ( are-lslrabalecumfosrLl pinddircolodeoiele.cineadinorlf im1ei. :"

Terier resirnte cercetarea la care e supus ca pe o dezgolire firiingiduinfi, ca pe un examen de con$tiinld ce-l dezvlluie in intregime,dar la iniliativa altcuiva decit a lui insuti. Mirosudle ar fi ahmci parteasenzoriali a sufletului? Ne amintim, de altfel, de teanra Id J.-P Grenouilleahmci cind descoperl cd nu se degaji din el nici rul miros. De aceea, nua incetat sd-ii fabice unul, pentru a se ralia lmei specii cAreia presimteca nu-i poate apaf,ine dacd e lipsit de miros.

Pentru copil, nu existi mirosuri urite, existe doar mirosuri, mai alesdaci e vorba de efluvii produpe de corp. Inceq sub presiunea educafiei,adic5 a unui anumit sistem de valori transmis de pdrinfi, copilul asociazemirosudle corpului cu dez gustul gi se aped de ele tot mai mult, mai alesin prezenta celorlalti. Dar inainte, copilul nu manifestd rici o aversiuneAF de emanalile corpomle, ii place sd sejoace cu propriile excremente,cu urina, ii place sA le miroase. Nimic nul dennjeaze din punct devedere olfactiv in spaliul sdu de viaF. Copiluljubileazd cind folose$tecuvinte interzise din vocabular (propo4ional cu tabu-ul ce apasd asuFalor), de parc6 ar mirosi ele insele urit $i phcerea utilizfuii lor ar crette.Folclon copiilor legat de vinturi este deosebit de bogat. Ludismul obscenal copiilor, studiat de Claude GaignebePT, indicd numeroase refedri laaceste mftosuri scatologjce, ce umplu, de altfel, individul de dezgustcind se afli in public (vinturi, excremente, urind etc.), dar cu care seimpace foarte bine cind e singur sau cind e vorba de propriile dejecfii.Doar din punct de vedere social mtosul e interzis ; la nivel individual, el

'z6 Patrick Suskind, Ze?dd'.,r, ,tiwe de poche" (rrad. franc.), p. 26 ted. ron. :paaick Siiskind, Parrn?/, trad. Grete Tartler, Bucureitit Editura Univels, 1993,pp.19 201.

':7 Claude Gaignebet, Z€rlktore obscine des enfa ts, Paris, Maisonneuve &l,arose, I 974.

tt4

se inte$eaz i in existen,ta, poate cu discrelie, cl:rl inlluenla sa participe laplecerea cotidiand. Copilul o aninte$te direct,pentN canu a doblnditince modelele d(: conduita ce vor functiona mai tirzi , in rclaFiie sale cucejlalti. El rezistd insd multa \reme inainte de a asjmilaacest sint socialal miosului. ce consti osentialme[te in refuliue.

Asernenea copilului, trlin inlx-o lume incercata de nirosuri, de carenu sinten neapdl at conftienli, dar care influenleazA, fird indoiald,tonalitatea comportaDentelor noastre faF.de ceilald. M jrosul contribule,de altfel, qi la denigrarea ul1ui adversar i ,,nu-l pot suporta" , ,,e rrnimpulif', ,,e un gunoi" etc. De asemenea, este uimitor de constatat cdrasisnul $i-a intemeiat ura fald de celdlait p€ mirosul udt ce se prcsupuneciJ degaj d. Astfel,lz tor iudaicus , despre carc antisemilii spun cd-idistinge pe ewei de ceilallioameni, sauifir, aceeaqi desennare, dedata aceasta pentru Frile ambe. Miros al aticanului, identificabil dintr-omie, pentru rmii care ,,se pricep", bromidroza ( bmmos,p.utoarc,;i idros,sudoare), miros fetid degajat de germani, dupe parerea lui EdgarB6ri11on, un fost inspector al ospiciilor de nebuni ln l918,prins deardoarea sa olfactivS, in plin rdzboi, el scde ci medicii ftancezi care,,au ingrij it rinilii gernani au rccunoscut spottan cA un mirbs special,caracteristic, emane de h rAnili. Sint cu tolii de acord cind afirme ceacestmiros, prirl fetiditatea sa, afecteazinephcut simlurile .. mai mu$aviatori miau conJirmat ce, atunci cind ajung deasupm rmor a$ezerigemane, sint avettizali printr-un miros ce le afecteaza narile, chiardaca zboari,la foade rna.e indl(ime. . . Germanul s-ar aprcpia de speciileanimale, la care teama sau furia au ca efect provocarca activit5liiexagemte a glandelor cu secre{ii 1iu miositoare. . . "'o Exist[ dincolo deRi4 in aceeasi perioadi, o stignatizre simetrica a mh)sului francezilor.

' Exqesia ne pds polnoir sentir quelqu'un, c\tser,sttl de d nu putea suporta pe.ireld, de parcn ar fi vorba de un miros insuportabil (retrtl insemnind $i d

')8 E.Btrlllon La brcnidrose fatide de la race allena,rde, Paris, 1918. DesFemirosul celor sdraci, vezi Al ain Corbin, Le niasne et lajonqui e L odorat etI i lagi airc social (Xvllr et XIX siade!),Patis, Aubjer, 1982, pp 166 sq. ;despre fetot judaic s,,/ezi L6on Poliakov, ffrslr;re cle l'antisinitisne,.devohairc a Waener, Pais, Ca1manlFl-6ry, 1968

115

DAVID L[ BRETON ANTROPOT OCIA CORI'UI UI $I I\,IODERNITATEA

parlunutd se va spune ca e..cocotd ', dar bArbatLll parliunat oferi inmai mare masura prilej de disconfofi in cornunicare, dcoarece elcontravine unei nonne implicite ce asociazd mtsoLtlinitatea cu absenlade miros suav. Un asemeneab[rbat i$i ofenseazd vi ljtatea, lhce loc laindoicli.

Fiecare individ inchis in cercul siu olirctiv (pe carc cl insu$i nu-lsifilte) pare anu putea tolera pdtrunderca unui alt miros corporal illspaliul siu intim, numai daci nu e volba de un miros deja cunoscut Sifamiliar (al cuiva aprcpiat, cu care sd fie posibile coltacte corporale),Efluviile neplicute sint ale celuilalt, nu ale sale. De altfel, publicitatea neavertizeazd in aceasti pdvinld : doar ceilal[i pgrcep mirosurile carc sedegaje de h noi. Noi nu le simlim. Publicitatea pune accentul ln modnegativ pe mirosul intim, de care ne invitd se ne debarasSm graienunemaselorpodrse deodordfe. Desigurci femeile sint cele rnai vizatede aceastii temd culpabilizatoaE, cae frce din corp un loc uit mirositorde la naturi. Dar corpul nu €ste oare locul in sine al celuilalt, in gindircaocci&ntah, c{e distinge ornul de corpul siu, peDtru a fac€ din el, in celmaibtmcaz,tm alter ego?

Inciudaloculuiseuinvia,tapersonalS,simqimiro$ ui,dinpunctdev€dere social, e atiff de suspicime gi supus reitarii. El este ceva desFecare nu se vorbelte, decit pentu a stabili o complicitate in jurul unuimiros nepldcut. In spafiul social, se urmire$te ticerea olfactive prinrecurgerea considembih la deodoiante sau la dezodorizante. Parfumulnuconstituie o pldcere, o nuanld decisiva injocul seduclie, d€clt cucondifia sA fie folosit la limita discreliei. Prea mult parfum incomode^za.

Dacd astdzi se cuvine nu doar sA te multumesti cu combatereamirosurilor personale (respiralie, sudoare etc.), ci $i str risplde$ti (incazul femeilor) rur miros pldcut, tebuie s-o faci cu disq€fie. Fam€culparfurnului fine de subtilitatea folosirii sale. O modelare olfactild, amestecde lupta conta miosurilor corporale qi de afirmare personali, prinparfum, pastd de dinli, api de toaletd, s5pun otc,, dubleaza modelarcaaspectului fizic sau vestimentar. Chiar in impalpabilul mirosurilor, ceeace vine spontan de la corp provoaca indoialtr $i nevoia de corecturi,pentru a modifica textul oiginal. Heffi Miller a perc€put foarte billeaceasti tendinF pe care Statele Unite o duc foarte departe : ,,Nu etti

li

In Japonia, Shusaka Endo vor.beqre despre .;rirosr sufocant al comului.ace$ miros de bn'nzi- npic su.iinrlot'. Bar,,,(r,,:aldenrullesle. in Jafronta-in lrrod obignuit.-mirosudle ernanate de colpul occidentalilor (iiteral,,prtoare de rmf ')2e. Celilalt este asimilat cu o natui jzicA diferird. oricitde pulin devianta din pulct de vedere biologic, iar emanaliile sale sintnepllcutc p€ntu cei ca lDcameazi ,,adevirata.,nahni. Din faptul cd nl.Flpoli suporta pe cclalalt rezuha. inlr adevAr, ca rniroslfile degciate deaces6 nu pot li decit |,rrlile", , 'rincede-, ,, leride.. er"., on.ujn n.ibimu,te5t trezind orepuJsic spontand. Cehlah miroase inlordeauna niq cind nuemani miros de sfml€nie.

h ciuda rcputaliei de insensibilitate olfactivd a omului occidental. oreflecle asupra intimtta$j aral4 c6 anumile mirosuri nu inceleazE sa-iinsoleasci existenF in cotidiarl Ele nu sint valorificate prin discurs. darnu sint nici mai pulin prezente acolo, exercirind in sicret o anumititinfluenli. Anosmia (incapacitatea de a simti mirosurile) este o boaligre4 ce lipsetb existenla de una din phcerile sale- Conute a.lto. socieEticare au dus foarte departe arta parfumurilor. societa{i le occidentale truprm mircsurile pe o pozilie estetici, locul lor fiind rnai mult c€l al Dneiestezii. Ele aclioneazd ln afara sferei congtiente a omului. dar nu_iorieffeazi rnai purin comportamentele. Discursul social stigmatizeazi,mai degmbi, mimswile : ,Mfuosuri : intotdearmauitd.. Aceasta arurt€afi definifia dintr-un diclionarmodem de tdeiprimjte de-a sata. huthWinler evocA o experieqa.a unor cercetarori calilom ieni asupia rela,riilordintE mirosuri Si proxernid. Participan! mai mult sau m.i pulinpa.nma6se plimbtr intr-o gldinA publicd, obseruind reactiile treiite la trecerealor. Se agazipe bdnci, soliciE infomalii etc. Cei parfiunati indepArieaztr0-ecitorji din preajma 1or, in ciuda mirosu lui p,6cur. Despre femeia .prea..

'?e Cf. Bruno Birolli, A t'ouest sonnes,naus tous des ,,p1!e le-beurre",,^..Autremenf', Odcuft,I essence d un \ens, nr q2, Iq87'' Rufi Winter,l,e /tvr," des odeurs. op. ci!.,p t0. Despre cutrura obiecriva. cC $iLucicnne Roubin, l'e ,'?orde d.r o/ar\. paris. M eridienFKl ncksieck, iqgq ;

A. Le Guere\ Les pouyo irs de I odeur,pais, F. Bo$in, I 9S8 , C. Classen, D.How€s, A. Synnott, ,{roha. The cutturat history of ,ne , New york,Roudedge,1994.

I l6

lt

|7

DAVID Lg BRETON

lSsat sa simli ntirosulr€al, nicisi gllffl savoarea adevirata animic. Tolul€ sterilizat ii arrbaiat iD ceiofan. Singud miros adrnis Si rccunoscut caatare este cel al l espiratiei urit Dirositoare !i to(i americanii auobsesiamofialt a acestui hicru. . . E mirosul autentic al descompunerii. Cindmoare, un co4, anerican poate fi spdlat fi dezinfectat-.. Dar un corpamedcan viq in care sufleful sc descomplme, miroase intotdeauna uit,o $til1 toli americanji Si de aceea prelere se fie ame cani sute h sutA,solitari 5i, in acelagi timp, gregari, mai degmba decit sA triiasca nas innas cu tribul"r | , Mirosul reprezinti partea cea rea djn cealaltd parte reaa omului, care e trupul. O contestare metodici se striduie$te deci, dinpunct de vedere sociai, sa inliture prerogativele mirosurilor din cimpulsocial. Omul este un animal care nu miroase (care nu r,'rea str miroasd) gip.i[ aceasta se distinge de celelalte specii.In acelagispirit, Freu4 inMalaise dans la civilisatior, asociaz5 regresrrl mirosului cu dezvoltareacivilizatiei. Ridicindu-se in pozilie verticali, omul se elibereaza dezupunerea sa fald de simlul olfactiv, se distinge de regnul animal, iaraceast?l schimbare de regim vital il determind sd aSeze vederea pe loculprivilegiat. Analizn semnificativi a unei epoci gi a rmei societ?i$ careinscaiu mtosul ti vdzul la extremele ieraftiei senzodale.

1t HerniMillct, L'eil quiroldg€, Paris, Buch€t-Chastel (rad. din americ.), p.144.

8

Capitolul6

DISPARITIE RITUALIZAT'ASAU INTEGRARE A CORPULUI

Corpul prezent-absent

O cuprinzltoarc rclea de sperants coryorale r€ciploce condilioneaziscbimburile intre partenerii sociali- Intr-o aceeagi structue sociald,senzaliilg exprimarca emotiilor, gesturile, mimica" atitudinile, etichetacare c.ntroteaza interaclimilg rcpr€zentlirile etc., toat€ figurile corporalesilrt irupdrt4ite de actori printr-o maie ingus6 de variaii. Experienfelelor somatice se trimi! in oglindS" unele la altele, fon dind sensorium com-nune.Dacdlnten'mdifercnfe, legate de stilul actorului, de categoria sasociald, de exemplu, ele nu sint deloc sensibile atita weme cit nu sefrece pragul wlei alte structuiari sociale.

Proximitatea experienlei corporale fi a semnelor ce-o dezvaluiealiom, respectarca comund a riturilor ce organizeaztr sociabilitatea sintcondiliile care fac posibile comunicare4 fansmiterca consiallE a sensuluiin cadn rl unei societi{i datel . Dar, in mod paradoxal, prin complicitateaasdel stabilid cu corpul in oglindn al celuilalt, pin familiaribtea subiectiuicu simbolizarea propriilor puneri inj oc ale coryului de-a lungul vietiisale aotidiene, se pare ce trupul se gffge, dispare din clrnpul con'tiinlei,diluatin cvasiautonatismul ritualurilorziinice.

I S€ pot constata, in aceasti pdvinJd, efectele mortale produsc de o societate alecurei cadre sociale se desconpun si unde dispare, astfel, orice dimcnsiune deprEvizibilitate, cf., d€ exemplu, Colin Turnbul, Urp€lp le delauves,Stock,1973.

9

DAVID LE BRITON

l l scLUJerea vicnicutenle. rnrpLllse \ olitr lt,/eaz;t l r n en l dc pre,,enl.lu ld supurul ntc! j|abil. Dlrl)u I cx6ter ltel in lLx lr a onlulu L el esle ii o, trelnde absentdin congtlinta sa. Eliti atinge staturul idealin srietdpilc noasnenccrdcnli e, rntdc jocul sAU e cel.rl r icerii. al di\crcdcr. Jl )reryerii. chiaral dispariliei iirualpale. Georges Ccnguilhcm poate, a5llbl. s, dcfinedsci,tarA sh_tresa|i. starea de sanetaF ca ,.inconstienta in carc se alle subiectullegat de colpul siu". Iar Rene Lcnche poate spunc cd ea este..\ idta inldcere a organelor ". I omule c tlale tdcsc,r. dar care i I usr reazd. asemen eaungl gle$ell de exp 11are, citeste denecesard, din punct de vederesocial, disparilia coryului in viala de fiecarc zi, cit de mult se bazeazi,,sinetatea" pe o refulare a sentimentului incamedi, firi de care, toturi,omul nu arexista. Ca :icum conlliinla corpLduiar fi locLrl unic al bolij,ooaraoseDF sa clel uund s6niElea.ln aceste conditit. abia indr.Aznim sAne amintim ci hupul rcprezinti, totu9i, suportul material, operatorultunuor pra(icilor sociale $i al tururor schimburilor dintre actori.I ranst onnarea ascunderii coryuluj in indiciul senataiirmduce in modevident imperatiui discrEiei ce apase asupra rnanifesdritor care tind saamurleasce omului condiia sa de came.

^ Socializarea manifestirilor corporale se face sub auspiciile refulirii.

Tn raporl cu alte societali mai primitoare cu corpul, se poare spune cesoclahtatea occidentala se baTeazA pe o disparilie aiorpului. pe o:T.Dor

rzarea deoseb h a punenlor sale injoc. traducindu_se prin linereala dsanE. Rr ruri de^eviiare (a nul aringe pe celiilalt. dec il in cicr.urElanlespeciale. o anuniti fami tiaritate hne irterlocubri etc.. a nu !i arera corpulgolsau partial dezgoli! decit in anumite imFejureri prec;se erc.; sau aereglemenlare a contacrului.fi zic t sningeri de miM, i;b|€li$ari. disran!4lntre lete $r corpun cu ocazia interac{iunilorclc.). 56 ne inlelegem. oricesocietale.presupune ritualizarea actiyit liJor corporale. in o-rice clipa,subiectul simbolizeaza pnn corpul seu (gestuiite. mimica sa etc.jtonahtatea raportului sA u cu lumea. In acest sens, corpul. hdiferenr carear fi sociedlile umane, e mereu semnificativ de prezent lotai, societelifepot alege sil pund in umbra sau in lumina soiiabititatii. lle pot aegeinft .lAns Si pri\Te. intre beFe ti spectacol. intre includerca sau exclude;relanvE a modalitlti lor senzoriale $i cinetice ale condiiei umane. SociedFleoccidentale au ales distanta gi deci ele au pus pe locul pdvilegiat vederea120

_,ANrRopol.ocrA cotsllr4 !!! llqaqNlrArE4(idla),liisind, in accla;itimp- cleopafte nfosul, pipaitul sau auzul, $ichial gustul-

AceasE atitltdine de evitarc a punerilor injoc ale corpului nu a fos,de altfel. intotdeauna atit de usor renerabil5 in istona occjdcntald.Norbet Elias, in lucrari importante, a arArat cun1, inainte de RenaSterc$i apoi dupd, pentru clasele sociale cele mai indepertate de burghezic,corpul nu rcprezind obiectul unei privatiziri amanifcstirilor sale materiale,al unei ritu.rliziri impunind linerea sa la distanid. Se scuipi, se figiie, sefac nevoile in faF lumii, se sufl5 nasul cu mh4 se atinge corpul celuilalP.De asernqlea, vocabulanrl legat de ,,materialul inferiot''(M. Baklrtinc) eincredibil de bogat. Nenumimte pagini din Rabelais, pentru lloi presiratecu cuvinte iDsolite sau de neinleles, atgsti astEzi acest lucru. Emoliilesint lntotdearma duse la culmg chiar dacd altemeazl la intervale scurteqi se contraz ic. Lacrimile sau dsetele sint intotdeauna iII exces (Dentunoi) fi instantanee. Se risipesc la fel de repede prccum r in. dar se expnmdin colectiv'. Numeroasele banchete sau sirbitori oferl ocazia unorchiolhanuri qi dezm{uri. Sexualitatea nu e moralizat?i, a5a cum va fi insecolele rrrndtoare. Straturile sociale ce compun societatea medievali$i chiar societatea din Rena$terc sint deschise manifestdrilor corpului.Acesta e recunoscut ca locul esenJial gi fericit al existeo{ei Si nu caartefachl sdu mai mult sau mai pulin penibd a c6rui prezenfi trebuie site $Aduiesti s-o uiti.

in mod paradoxal, omul occidental, de-a hurgul viqtii sale cotidiene,igi exprimi implicit voiqa de a nu-!i sim,ti corpul, de aJ uita pe cit sepoate. Doar o conttiinfl reziduald il poate atinge in mod legitim. Celpulin la nivelul cotidianului, deoarece, vom vedea, osteotatia corpulld semanifestn in arumite locuri, h anurnite momdfe, iarpublicitatea il expunetot mai mult aratind situafii sau zooe ale corpului marcate anterior decea mai mare discrelie (publicitate pentu hirtie igienici, tampoanqtampoane pentu protectie zilnici, lede.ie de corp etc.). Dar viatacotidiade nu este, deocamdat4 afectatA in dtualurile gi valorile sale deaceastii.-elib€rare".

' De ex€mplu, Norbert Eli as, La c ilisation des meti,'s, CalmanD Ldvy,l973.'Cf Jtrrgen Huizinga,Z autohned Moyen Ase,P^yot, 196).

lt2 l

DAVID LE BRETON

Corpr nu Fanqure cu adevArut in tirla con$tiintci onn uroccidentaldecit irl momentele de crizi, dc cxccs : durcre, oboseali, suf€rinId-imposibilitate fizici de a face ccva, sau truldrcle, sexualitate, plSccrc,sau, pentru femeie. dc cxemplu, in tlmpulsarcinii. alciclului etc. Fiesituafii care restrilg cinpul de ac$une al subicctului, doar la aceasta segindesc G. Canguilhern qi R. Leriche ; fe, invcn, care il lArgesc, darmairar Dc unde asimilarea percepliei corpului cu subiacenla unei boli.

Simbolisnrul ce impregneazd corpul oferi subiectului nrijloacele r,meimascerioptjne aacestei realitili ambigre de care este legat. ColDuliindprezeirt absent, pivot al inse4iei omuluiin structura lmii $i in aceliltitirlf,p, srport r;ine qua or al tuturorpracticjlor sociale, elnu eiste incon$tijnla subiectuhLi decit in monlentele cind inceteaze se-$iindeplineascd ftnc1iile obignuite, cind mtina vieii cotidiene dispare saLrcind se intrerupe ,,ticerca organelor".

Numeroase practici corporalc contemporane se revoltd tocmaiimpotrivamascirii spa,tiului senzorial posibil. ExigentsexprimatA, de,,ascultare a corpului', traduce carcnla resim$td de subiecti care cau6,prin intemediul simuldrii, sA lupie contra dcerii ce-i imgegneazitupul.Au fost subliniate deja, de nenumdrate ori, cregterea tulburdrilorpsihologice legate de narcisism, impresia de a mr simli nimic, vidul inte-riof impietriea simluilor si a int€ligsrlei, pustiul existenlei, atoDalitatea.Explorarea senzoriale favorizati de izolare, de softologie", de masaje,dc yogafi arte Da4iale, intre alte practici, propunindu-qio utilizareinediti a corpului, naduce aceasti necasitate antropologice a unei noialianle cu o corporalitate prea pulin folositd in modernitate. Estesemnificadve, in acest sens, reflectia lui Kenji Tokitsu, care evoc[descoperireaceJ va determina sepractice intensiv artele maqiale :,,Intr-o zi, indreptindu-mi spre liceu, in lumina primiverii, mergind cupata neagri a urnbrei mele pe drumul de pemint de deasupra cimpurilorde orez, am incercat sI merg cu adevArat, si flu prezent in fiecare pas,dar degeaba. Aceasti senzalie de a nu fi, aceasti incercare nereugiti dea exista c! adevdmt m-au orientat spre o ceuhrc a odstenlei proprii prin

' Softologie - ansarnblu de pmctici ce vizeazi dominarea senzatilor de durerc Sia tulbunrilor psihice, penlru a atinge o dezvoltarc nlai armonioasa apelsonalitigi(',. had.).

t22

anele narliale'4. Con$tienlizarc embleNatrcd. ciutarca inercnli aftelorlna{iale traduce, intr-adevdr- o preocupalc dc integrare a mi5cirii gi asenzaliilor injocul vielii, vzeaTi o unificale a subiecnrlui. La fcl, slriacu.dansul etc.. unde participan-tii se confi'unti cu ei int4i sau mai de$abdcu pr oprit tl corp adus la vederc, a.supra caruia lucl eaz a peffiu stirnularearxEi senzorialitatj, a ulei motilitlli indnra$icc ti a unei nobilttilr care, inaltA parte, aratd rar ce poate-

E vorba de a atinge ulilizarea cle sine cca mai deplind, dc a integradiferitele dveluri ale Fopriei existenle. Un adept al mantomrlul, alergdtorde duminicii, exprimd acelaqi sentimen! formulat in alt fel : ',Regisetticomportamente de copil. . . e calmul, destinderea '. Punerea injocul fzica propriului corp provoacd satisfbcfie, sentimentul pLrtemic de a eldsta

Cdutarea unei steri mai fericite prin cea mai bLlri utilizare fizici desine, in alianta erergetica cu lumea mai ales, dace e strAbetuta de ullansamblu de senme (sinetatea, forma, tinerelea etc.), respunde $inecesit?i$i de a restaura o inridecinaE antropologicd devenita precaddalorilicorditiilorsocialedeexi$er{nalemodem efiCorp nemaifiindc€ntrul radiaot al fiinlei, el ajunge un obstacol, un suport sfnjeritor $ipenibil. Pmo icile si discursurile ce-l vizeaza dev in atunci coplesitoarc,invers propo4ionilcu atrofia alcerei obiecl esle acestade-a lungulexistentei subiectriui. Ele au limitele $ fo4a unui ,,supliment de suflef',ale unui dram suplimentar de sens, pdn cale se constnrieste momentanoDlicere mai mare de a exista. Corpul de care sevorbefte, cel ce seafiseazd si se elibereaza, cel ale cerui urme se cauta prin silile defirinrsticb, acest corp 0_iunt htot sanitos, tinfu $i trronzat. dir povesteairodema. nu este cei din \ idla cotidiane, diluat in ballali lalea Tllelor'Dace noul imaginar al corpului nu e lipsit de impact a$rpm cotidianulul,efectele sale rimin minore, privind mai mult inaginarul decii colpul ffilt

Riturile de disparilie

Existenta corpului pare a sug€ra o greutate rcdutabild, pe careritualurile sociale trebuie s-o inldture. E vorba oarecum de o conte€tare

AI.iTROPOLOCiIA CORPU LU I $l IVIODERI'iIT'\TEA

a Kenii Tokitsu, d voie /! *a,?/d, Paris, Seuil, 1979, p. 7

t23

D,AVID LE BRETON

promovafe h mtr{r dc itrsdtulie socialA. a5a cum dovede$tc atitudineamascati de disct€ie din ascensoare sau din miiloacele de transport incomun, undc fiectre se srridu I c$te cu jeni si dcvtna trarcpal€nt penfucclSlalt$i si lfaca pe celSlalftransparent. O dovede$rc lircricentade aatinge sau dc afiarinsdeun necunoscut, ducind la inevitabile scuzcatuncicindcontactt,chiarminirn,aavutloc. Saujenaceaparcindiscugiacu un stim carc nu irlpAr$lie te rinralurile occidentalc, mai ales acesteproxemii. Sau cea care apare, de o parte 5i de alta, dacd un actor estesurprins intr-o atitudine deplasat?i, insoliti sau cind scapa cuiva ornad testare corporala de obicei mascaG : gaze. rigiieh. bolborosclistomacale etc. In aceste condifii de contact cu cehlalt, pe care ritualurilenu gi le rnai iau in sarciM in mod direct, corpul i'i pierde dintr-o datiifluiditatea anterioari, devine geu, stinjenitor. Existt expresii curentepentru a exprima tulbu&rca ce apare datoritd acestei schimbdri de rcgima corpului : ,,Irlu mai gtiam unde se mb bag" etc. Simbolisrnul corporaligi pierde provizoriu puterea, inftucit datele situaliei ii anuteazi pa4ialefectele- C-orpul redwine mister, nu mai gtii cum sd-l abordEzi Speranteleaclorilornu mai au bgenni unele cu altele sau hse $ se inrevadi goluriingrijorftoare. Corpuile inceteazi sA teaci in oglinda fideld a celuilalt,itr acest tip de bloc magic unde interlocutorii dispar in familiaritateasin$oludlor, in timp ce iffin in scq$ a$a cuJn t€buie. O nrlburare p,rofiudnapare dh ruptura de sens, ce Fme corpul in evidenF inh-un mod nefericit.

Toate modalitetib de interactiune sociald s€ instaureazn pomind dela o definitie r€ciproc acceplatA. Siruatia e implicit limrtata de o marja depozitii corporale, de gestud, de rnimici ; o distanle precisd separtrinterlocutorii care gtiu intuitiv (o intuilie rezultati dintr-o educafiecorespurzdtoare) ce pot si-gi penniti fizic unii fala da altii 9i ce pot sd-fispue despre Fopriile manifestiri corporale, fAri teama de a seincomoda rcciproc. Existi o eticheti corponld, care variazi it. func;iede sexul interlocutorului, de statutul, de vi6ta sa, de gradul de rudeniesau de apmpiere. de conExnt relatiei etc. Orice comportament c€ scapedefini;iei sale sociale e susceptibil de necuviilli. El poate tezi rutineacelui care con$ientizeazi ci a distus un cadru stabilit gijena celui carce conliuntat cu aceasta deviere : un miros nepldcut, o respinfie preapuGmic6, o atituding indecetfi, un zgomot neconholat, un hohot de fs

t24

ANTROPOLOCIA CORPULUI $I MODERNITATEA

nqx)lolir ctc., aftagind brutal atcntia a$pr" nui corTr ce ncbuie s:i riminadiscrct, rmcrcu prczcnt, dar in sentinrenhr I absentei sa le. Stinjeneala carcapare pi dornind relalia poate fi dtual ttea$d, pri r-o indifbrenta simulatdsaq ii llrai bine, prh uDor, mcrcu dispolibil pcntru a simboliza sitrlaliilcscabroase ti a disipa ru$ilrea sau reticen{a. Corpul nu trebuie sddovcdeascd nici o asperitate susceptibild se-l pune in valoare- Sartrc adescris cusubtilitat€ chelnerul care se sansfonni in totalitatc in atiurdinilc,gestrrile, mimicile legate de exercitarea meseriei sale. F'idel etichetei cecorEsprde defniFei socialea muncii lui, el ipi Eagcritual prezsltscorpdui,nndeplininduSi sarcinacudet<tedate, gmlie rcolrgprn hun numirde dnicicoryorale deosebit de bine stiipinite : ,,,{re gestul viu ti apdsat, pulin preaprecis, vine atunci spre consumatori cu un pos ceva pr€a vioi, se indinacupulin prea mul6 amabiliate, vocea, ochii sdi exprimd un interes cela preaplin de solicitudine pentru comanda clienului, in sfiSit iatil revenind tiincenind sd imitc, in rneFul sdu, rigoarea inflexibild anu $iu cdnri autornatce duce tava cu un fel de temeritate de dansatorpe sirmt... se ioacede-a chelnerul"5. Cu brio. corpul cheherului nu inceteazA sd s€ supunagesturilor profesionale pe care le-a invdpr Conform normei, corpul s5urimine in discrelie. In viala cuenta, sitrtem asdel ghidali de o rclea deriuraluri car€ tle{g evidenFcorytlui, inscriin&l cu$plqie in sitr4iarEi6

Acest fapt de struchrd nu a inifiat mitologia elibedrii coryului.lnteracliunile rbmin sub egida ttergeii ritualizate a manifescirilorcorporale. O serie de situalii ar putea da ocazia contestiirii acesteiafirmalii. O examinare mai atente arate ci dincolo de aparcnfe, poate inciuda unormodifictui subtile, a uoei dgididti minine, nu este htotdeauoaconvenabil s5-1i expui corpul io afara cadnrlui ritualudlor carc puncteazesc-urgerea viEii sociale ti il menlin in clar-{bscur. in prezrnl++bsen$6.

t lean-Pavl Sanre, L Atre et le nlant,Pel'is,Callimard,,,Tcl", 1943, p. 95.6 Am adlat ln alle pare cn dispa.ilia corpului nu rcprezinta dcloc un ztvor pus

asuFa lui. Numeroase situalii, riirale 9i ele, pennit o shbire a etichetei corpomleSi . discursului auloriz.t despre trunifesl5lile corpuloi : momenlele fgtive (nunli,reuniuni de familic, banchele, slrb,lori elc.). Vesliarele sportivilor, ,,partidele"ctc. lavorizeazi liberltrlile de conduiH 9i de exprimare. La fel cum recepliile,ceremoniil€, balurile elc. sint ocazii de a pune in valoare corpul sub egidaseductiei.

125

I)AYID I.E BRE I ON

La scam rteracliLrnilor cotidiene, ru se sclimbi nimic din greryercantualizatd : siot locun sau rnolnente pnvilegiate care pimesc coNumulde energie. Activitilile cinetice sar scnzoriale. cdutarca lirniiclorpnntr-un.ngalamelt lizic exhem (expedilie spofiivf,. maraton. ['iatlon etc.) tildsi scape socialitirlr i. Sint activitili concepute 5i percepute de actori casituate marginal, plasate mai mult sub ililiativa indi\,iduali, chiar daca,dupa cum am vezut, valodle active dintr-rm moment oienteaze a.legereaacto.ilor. Sint intewale de timp, locuri orgalizate in acest scop, careconholeaz a o buni parte din asemenea activititi fizice. Dace acestea aurezonanle individuale, in acelaqi fimp compensind atrofierea funcaiilorcorporale in modemitate gi favodzindjocul seDnelor datorite clroraactorul se situeaze, in fblul saq in ambian{a sociale a unui moment, elenu interfereaze decit rezidrml cu ceca ce constitrie acest fond intangibilal vielii cotidiene 5i profesionale. Contactrl fizic cu celdlalt necurDscut,rdming de exemplu, un tabu.

Activi4tile corporale ale omului occidental rdmin in umbri, in ciudadrspadfei unor reticenle ii a promoverii unui discurs in aparenli mailiber- In urmi cu numai ciliva zeci de ani, punerile tljoc ale corpului seaflau mai in cenaul viEii 0a fel ca $ moarte4 de altfel), intr-o \remecind bicicletele, plimbarea, baia in duri sau lacuri liceau parte dinbanatitatea zilelor, cind structura ora$elo4 mai pulin deschise cinialieiautonobilelor, lisa lm loc semnificativ senzorialidlii, hoinirelii, rnotilitiliili mobilitilii corpului. AceastA absenla de trup gi de sensibilitate inevidenla mportului cu lumea ii determinepe actod sa dezvolte, la margineacotidianului, activitili de consum de eneryie fizicd, unde li se restarueaziprovizorio identiatea. Corpr:l fiind timpul 5i locul intim ai condiliei urnanqnu poatc fi, intr-adevar, indepdrtat in totalitate. Dar totu$i, alia4aontologice a omului cu corpul siu nu e reficuti, decit in mod voluntar giprovizoriu, prin exercilii sau pdntr-un angajament ce se imprur, dar rurez)lvd problenxr de fond, cea a atrofierii limqiilor corpomle in duulareavielii cotidiene.

Orele de gi Esticdtonicdsau dejogging, de participare laun gnrpde invilare a masajului chinez sau de karate, inscrierea la o sesiune debioenergie sau de gestalt sint paranteze in viaqa personali, locuriprivilegiate, unde prejudeciFle obi$nuite dispar, unde $teryerea ritualizati

126

a colpulLri slabe$te pa1!ia1. Nu-!i cullo$d aproape deloc vecjDji, dccitprin participarea caldi lir momerte de desdodere, in cursul carora

"iz,bucDciti" cu atit mai vesel cu cit via.ta pdvatl e mai pu,tur ameninlatd.

In aceste conditiise organizeazd exerciFi in comul]. care pun coryulinjoc, se accepta contactulmiinii sau al pielii ce]uilalt, in nesura in careeste posibile reciprcca ti fiecare devine, pe rind, instrunent apoi actor,obiect apoi subiect.

E. Perrin a perceput instrumentarea corpului in grupurile de terapiicu mediere corporala la care a participat. Consensul e precal darnecesar bunei irnclionfi a stagiilor El ilustreaz e cit este de grcu de treitsuspendarea dturilor ti a rcticent€lorpe care se bazeazl viala cotidiand :,Ajungecaunulsingursdreftzercgulaimpliciti : <<EuiliimprurnuJcoryulmeu, daca mi-l imprumuti $i hr pe al 6D) $i <Toate corpurile sint bune case-mi lmbogdfesc experientD>, pentru ca ea sd dispari, - . CeutareainterioarS, individuald e cea care p:imeazA aft ft! faza consernnelor, cit tiin aceea a exerciFilor colective" /. Celdlalt e cel care permfte ceutareapersonal5, el este rnai infii un insm.rment comod Chiar dacd pipdifirlpune corpul inioc, as?ectul voluntar al exerciliilor nu anuleaz5 tabu-ulcontacnrlui, il deplaseaze pur gi simplu prin regula ce face altemativ dinfiecare paticipant un obiect sau un subiec,t de investigalie sau deanrenament in invblarea lmei tehnici sau in ciutarea ulei seizali. Nu ecorpul din viala curentd ($i deci corpul posibil al dorinlei sau al phcerii)ce s€ impnunuti celuilalt intr-o rclafie egald, este un corp disociat depulsional. Contactul fizic nu vizeazA propriu-zis doi s1rbiecli, ci reperareaunui act sau a unei tehnici sau experimentarea unei seizatii cu intenliainviprii, chiar daci e vorba de o acliune asupra intimitdlii. Cehlalt estepartenerul intimpldtor, a cdrui implicare corporald reprezintd condi,tiaimplicirii mele in ceea ceJ priveqte. Experienia arate ce, atunci cindtrebuie repetate exercilii in doi sau mai mulIi, tocmai proximitateapartenerilor, mai mult decit afinitdlle lor posibile, reune$e participanlii.Contactul nu e cel al unui subiect precis intr-o relalie aleasS. Chiar dacdpot apAr€a ocazia $lplecerea, dace rehlia poate depi$i cadrul sdlii degLmasticb sau al stagiului, aceasta nu constituie obiectul exercitiilor iar

AN I ROPOI OC] \ '

ORPUT UI 5] \ IOII|R\TTATf A

I Elione Perrin, ,dr clrrer d, cr?r, Lausanne, Favre. I 985. p. I 62..

127

DAVID LE BRETON

ritualizarea cc lc ghideazd nu e oicum propice acestor suplimente.Aspectul rela,rionaleste scwtcircuitar. Cel5laltnu are alt sens aici decitde a favoriza serzaliile celui care profiti de pe ulma exerciliului, gtiindci secveqta urmdtoare inverseazd roluile. Un schimb de procedee bune,ce ihsfeaza ca aici corpLd nu e locul imperceptibil al cxistsnlci subiectului,ci mai mult ,Jnecanica trupului", a cArui inlelegere este temperati depsihologie, firA a fi modificate cu adevdmt dualisrnul corp-subiect gidualitatea intre aceste exerciti qi cotidian. Dualismul e, fixA indoial5,uneori amo4it, dar nu suprimat. Astfel, E. Perin igi poate evoca cuumtr€rcpe{ier{a din gnsudle de implicare corpoml5" srbliniind supunereaparticipantilorin fa,ta crrvintului anirnatorilor : ,,Am avut ades€a impesiade a fi condusl c5tre descoperirca Fopriilor senzalii in maniera vizitelorcu ghiddin muzee. Md auzeamaftmiDd ca(dnt-o clipavom aveao sanzagiede citdlaaici, de inlepdturd acolo etc.rr'(p. 159). Frumos exernplu alcorpului promovat la rang de alter ego cn carc se leaga o rchie deseductie. Partea din sine acirci F€zenF hebuie sd invepm so imblimim9i ale cirei resurse rrebuie sainvAFrm str le modifrclm in seosul plicaii.

Corpul expus

in paralel, publiciratea face unpas in&traef inainte, abordind temecorporaleceatingviatspri uliigovoacaj€n5aturci cindsintdezvlluitein public. InrHm stil ,,coof', ,$odem", se evoce prezenativele, lenjeriade corp, @omele, deodoranble, psetele sau hitia igienicn Utilizatearitualaaumomlui dezamoneq"q jena t€les!€ctatorului, aasculcttorului,a cititorului san a tecdtoru.lui intapelat de un afig. Umoml reprezintn omanieri culturald de a dezarma echivocul sau de a abord4 prin iluzie,subiecte interzise sau delicate. Cu ajutorul stru, se pot sugera, intr-ocoNersalie c'rrlen6, aspecie ale sxislenFi considerate indisq€te. Umorulridici in rnod ritual reticenlele ii p€finite aborda&a celor rnai deocheatesau mai indoielnice subiecte. Spaliul publiciEtii se dedictr, in ceea ceprive$te viala cotidiaDd, iDaginii vestiarului sportivilor sau arurnitorfestivihli (o nunti, de exemplu) ca un moment de exceplie, cind e p€rmis,Iiri sd te abafi de la reguld, se te eliberezi de o parte din controlul

128

asuprd propiilor marilb$ari iNime. Meselc intle prieteni sa festivititilein familievid apadnd povc$i^echivtrce. Umorul le lace inofensive' ofcnndavantajul conlinutului lor. in acest conlext, funclioneazAo anumitalibertate, dar dezamorcata prin fs.

Complicitatea impusa de slilul liber al publicitElii face apel Ia sim,tulumorului al destinatarului. Ea incurajeazi deschiderea spiritului seu 9iculpabilizeazi dinainte orice critica h adresa sa. Cu condilia sa nu ai

,,Fejud€cAli" $ sa fii ,$lodem", curn si nu zimb€tti in fats copilului careseridicldepeolln,derulindlanesfiqitinunnaluirmsr dehitieigienicn'inainte de a ntrvtrli in biroul tatiilui seu (acestra fiind vizibil ocupat cuincheierea unui contract irnportant curm gnrp de oarneni de afaceri) case-i ceafi ajutorul. Invazie a privatului in public, $a!ie umorului lisfngaciei atent calculate a copilului, care, desigur, e liPsit de prejudecdFh pnvinla ac€slei dualiEli.

Nici o sensibilitate rlrr este agresa6, grafie stilului umoristic, a camifi,mc1ie sociald cons6 in autorizaEa abord;rii ternelor interzise, penuu aexprirn4 ca in hecerc, aderdruri ce lnr s-arpuGaesrima dircct UmoNl'in publicitate, ca Si io vi4, ftce acc€ptabile tDagini sau cuvinte susfasedin intimitatg cars ar indispuDe dacnarfi formulate alfel Ddnecesltateaac€snri ocol p€Ittuproeiarea obieclrlui sau a condritei astrel d€zvdluite,aratii ce bupul rimine impregnat de sens gi de valoare, loc simbolic peca9 rnrblicitatea inceatci sFl cenzureze. Ea vorteEein mod semnificativde ,,iabu-urf' sau de ,,FejudecS!l', atunci cind evoci actele intime'narcate in rnod obisnuit de disctetie. Dat, h final, sub pretextn afirm6riivalorilorcorporale, al expunerii intimiqii cu toad naturalefea" publicihteagtergg subtil c€ea ce provine de la organic, ,sliberarea" corpului se facesubegidaigienei, aunei inhnunri a;nimaltngii"din om: m osurile,secretiile, virsta, oboseala sht suprimate. La fel, ptogresul social alsportuluis sau al dansului modem impune un model de tinere{e' devitatihte, de s€duclie sau de sdndtate. Cory libe! tipic publicidlii, estecurat, tinir, seducA{or, sAnitos, sportiv. Nu e corpul din viata cotidiani-

ANTROPOLOGIA CORPIJLUI $I I\,IODERNITATEA

t Soliciht f6ra lncctare de publicitarc, sportul e erijat asgzi in paradigtni a excelenf€isociale ; pe aceasti temr, v ezi Alaint-aret, Gtntrutio, g/tire, Paris, Autlemenq1995,

I129

DAVID LF BRETON ANTROPOLOGIA COR"I]LUI $I MODERNITATEA

Tendinla societailoroccidenrale esre de a accepra, de a lnclude maipu,tin datele colpomle afel erlle condifiei umnne decit alte socictad, dintlmp sau din spa,tiLr. Dacd toate societdlilc rituQ,ljzeazi manifestfuilecoryomle, simbolizeazd intinul gi infnrule firA a Lrira nintlc. acceDtarcadatelor fuice. cnetice.au sevoria le esle e Lindnenre \ ddabtltu Am aritHlcI anumlte societeli absorb colpul culn absorb indivizii si cum altele.Jistingind- inr en. rndir iduJ. prrn accenrulpe grantlele eorpulLU. ace5teafr.mcfonindatuncica fictorde tdi\ iduane. Dansulsepoalega.i n inimaviefii sociale saupoate infttiga un chip al pdrtii blestemate. Modemitatea.chiar dacA e adesea ambivalenti la acest subiect (ci irt? : relativitatea. Jeven irii" la corp ,. e\te. in arsarnblul ei. dcstul de neospitallera cu corpLrl.Fa se intemeiez; pe o conleslare riruala a manil'estarilor corporale. infa{a gazelor, a bolboroselilor stomacale sau a rigiielilor, fiecare se pre-face ce nu a auzit nimic, dace unorul nu vine tocmai sd ritualizeze iina-$tergind-o dinn o miscaLre. Se inrimpla ca nerespectarea regu liidiscreieisA aibadrcpt obiectivumilireainterlocutorului. Displ€tul falade etich;4dacd dmine unilateral, taduce pl€ocuparca de a afirrna o srperiodtateierarhicd sau o vointa de preluare a puterii. El se manifesid printr-oresplran_e udt mirosiuoare. prin tr-un miros neplac ul. o anurniA indecen F.un vocabula-r liberelc. Totuldepmde de conveniiile sociale qide pragulde loleranlb al interlocur,orilor -m chesriule.

Me0-oul. aLlrobuzul. renurJ. ascensorul, sala de a5teprare sint ilusran'evidente ale imerii la distanp a corpului gi alejenei ce apare dil contactulfizic pe care nimic nu vine s5-l simbolizeze. Ritualitatea e aici impinsi laextremi h inienFa sa de tnascare. Uzanra wea ca pro\imilatea fizicigenerau de mijloacele de transpon in comun 5au de ascensor sa fieoculHLa de o falsa mdilerenra IaF de celalalt. privirea 5e opreflepestetol unde nu e persoana de ris-a-rrs. privirj le sinl absenle. hdelecomporuunentuluj fipic acesrorcondi.ii. preocupale sa nu anaga arendasau sA nul deranieze De celdlah

DacA ruprile rebuje sE se aringA sau doar sa se apropie. se impuneo scrza scud,apmfu a anula incalcarea inlerdiciei !.nplicile a contactuluj.Daca nuflrmva muhimea impune aces{e conlaoe inu.-un lelde firiune

iDabili $i suspenda provizoriu interdiclia. AscLLnsin mrl-t ne, actotulregaselite condiqia colnluitarat, grdnilele sale persoMle $i cele ale corpuluiseu dispArjnd. E singurul monent cind cootactul $i proxinitatea fizicd acelorlalfi nu il inconodeaz a.

Existi astdzi o schimbare a anunitor etichete, apare ur1 alt pmg dcsensjbilitate. Goliciunea pe plaja sau la televizor, emisiuni unde cupluinvitate i$i expun viala sexual5. PeNoane care facjoggingpalcurg oralelesau grldinile publice 9i contnbuie la atenualea prejudecailor oe ap5sauasupra colpului uman. Invazia sportului in viala cotidiaDd a estompatdiferenta altddati bine marcate inffe linuta de omq $i linuta spo1t. Aparnoi modalitlti de a vo$i despre corp. Dar la scara cotidianului, in ielaliilecu c€ilalli, in majodtatea etichetelor corporale ce controleaz A.socialitatea,nimic nu schimbi Stergerea ritualizati a manifestirilor somatice. Sintlocuri pivilegiate, qi ele orgarizate $i cu olare ritualizate, care primesccel mai adesea colpul pus in valoarc : sal de fitness, stadioane, gredinipublicq sali de. culturi$r! spalii publicit4re, plaje vara etc.

O viclenie a modemitdlii face sa fteaci drept eliberare a colpurilorceea ce nu e decit elogiul adus corpului tindr, sZmdtos, suplu, igienic.Aspectul, formele, sirAtatea se impun ca preocuparc ti produc un alttip de relagie cu sine, supunerea fa!6 de o autoritate dif.rz4 dar eficienti.Valorile cardinale ale mqdemiti,tii, cele promovate de publicitate, sintsdnitatea, tilerelea, seducli4 suplele4 *iena. Acestearcp.ezind pieheleunghiulare ale concepfei modeme asupm subiectului $i a relaliei saleobligatorii cu corpul, Dar omul nu arc intotdeauna corpul neted Si purdin reviste sau din filrnele publicital€, se poate spune chiar ce el seamdnirar cu acest model. Astfel se explicl succesul din zilele noastre alpracticilor care pun in evidenld corpul (jogging, fltr'ess, body-buidingetc.), succesul chiflrgiei estetice sau reparatoii, cel al curelor de sllbire,dezvoltarea spectaculoasd a industriei cosmeticelor.

Corpul escamotat

Faptul cd tema eliberirii corpului e un cliSeu4mbiguq echivoc, careafecteazi prea pulin viala curenti a actorilot continui sd fie dernonshate Cf David Le Breton, Za saciotogie du corps, ap. cit.

130 131

rl

DAVID LE BI{LTON

dc slr lutul dcpreci i ir al per soanclor in \ i lste. al handicapati lor sau al.-ncb Dilor". chLlr nl cclor grav l lolnavi (SIDA_ cancfi ctc ) sau alrluribunzilor Coryul trebuic si heacar ncobsen at in relalia dintrc actori.chr l f , lac, is i l ru l iJ f l t ) l r l r ( i . In l t . l .p. tnere: \ i tu1(\r( ic : . l . l l teh rcsrtlispa:5 in codur ile atlate in vigoar.e Si fi ccare trebuie si-ti poatd regi sila jntedoc[to]1, ca intt -o oglindi, prop ile atitudini corpomle $i o inra-gll1e oarc si nLl-lsullrinde. Tocmai in acest sens, celce nu joace iocul.dcl ib(rat sau Ihi lrrfci l sc. provoaci u ieni protunda. ARLjtci cindreperele somatice dc identificare cu celdlalt inceteazi. se instaleazdtulburarea, cind asperiti,tile coryului impiedicdmecanismul social de$tergere fam iliard sd sc pund in linctie. Corpul straniu devine corp Stlain,opac in diferenla sa. lmposibilitatea de identificare fzici cu el (din cauzainfirmitdlii, a dczordinii gesturilor a bit1inelii, a,,uiteniei.,, a o giniiculturale sau religioase difedte etc.) se afld la originea tuhror prejrdiciilorpe care le poate suferi un actor social. Diferenta devine stigmat mai multsau mai pulin clar afirmat. I p/iorl, desigur, nimeni nu este ostilhandicapatilor sau , Jxebuniloi', de exemphl nimeni nu e indiferent fatidc soarta betrinilor ;i, totuti, indepartarea lor dovedette nelini$rea dilizice o provoaci. Nimic nu cste mai impresiormnt in aceastd privinta decitsa obsen i colnponsmenrele Irccdtorilor arunci cind un grup de copiisau de adulli handicapali mental se plimb5pe stmdd sau inta illtr-opiscin6. Ostilihtca, de altfcl, e rareori vizibild, dar privirile nu ioceteazisd-r unnireasca, sa comelteze. Astfel, drama zilnicd a uoei femei carelrea sa-$i pistreze alahtri copilul bolnav de ,,mongolism.. qi care atrageasupra sa gi a fiului sau,la fiecare ie5irc, privirea tuturor trecitorilor.Violcnld ticuti, cu atit lDai insidioasa, cu cit se ignord ca atare.

Coryui fiebuie Stcrs, diluat din familiaritatea serrmelor Dfi accastireglcmentare fluidi a commicarii va fi peltntata involuntar, va f pdvatide incdrcltura sa de evidenie de citre handjcapatul fizic sau de cetrenebun. Corpul va intra in con$tiin15 cu amploarea unei repetiri a ref_rlirii.In acestsens, devile legitims[te inftebi dacAetichetele comora]e ccJirnctioncoza in dr fcritele momenle ale socicldlij nu sin t ntualuri de ev care.

Pieffc He i, in eseul consacnt orbilor, pune in evidente tuburareasaucchivoculce potapdrea dintr-un decalaj intre speranle corporalediferitc. Chiar atunci cind jntenliile respective ale actorilor sint clare $iI 1',)

ANTROPOLOGIA CORPUI-IJI SI MOI)F]RNJTATEA

l ipsite de alDbiguilate : --lrnptLr] ci un orb, scrie el. ir propLrne unerinsotitoare ocazionale sd schirrbepozitia qiir ccrc voic sa-Sitlcac5 bmFrlpe slrlr al ei, e suficicnt ca sd sc produci o neinlclcgclc. rDai ales dacifcmcia arc br atele goale sau daci poafia o rochie u$oa.i. OftL prefedsi re'lunte l i i cee.r ce i ar f i cornoJ. din respect penlfu convenien!e i.rudin teamai de echivoc" ''. Acestatrebuie sdsesup na nui cod corporalneadaptat, care multiplica dificult5tjle intilnitc dc cl dc-a lungulvic,tii,cind se afli in prezen.ta unor persoa[e necunoscllte, ale cerorsusoeptib ilitdli trebuie menaj ate. ,,Orbul bine adalrtat cec itelii sale artreb0i sefie (beglcios)). Dar aceasti manieri de a actiona nu e sociah.Prin [or1a lucrurilor. daca \ rea sa fie acceptat. orbul trebure sa seconformeze modelelor de comportament consideratc normalc desocietate" (ibid, p. 375).

Etichete colpolale subinlelese, dar pregunte, controleazi conduiteleactorilor, ele deinesc ameninlSrile care vin de la ceea ce nu se cunoagte,elc rihralize^za aparilia posibild a tulburdrii in interactiune. Dar trarnarituald rate^z d supfimarea pd4ii de lecuoscut din intilnirea cu omulpufinror de handicap. Dn cauza infirmitdfii sale, acesta este mai lnultsau mai pulin exclus din relaliile cele mai curente, datoriti incertitudinjicare inveluie orice intilnire cu el. In fala acestor actori, sistemul dealteptare e distmsJ corpul se deruieste dintr-o datd cu o evidenJlinwiabilS 9i devine greu de negociat o defnifie rcciproce in afam reperelorobi$nuite. Cun sa abordezi o$ul sau infirmul irnobilizat inf-un scaun curotilc? Cur si discemi daci are sau nu nevoie de ajutor? Trebuie chiarsa ne punem inhebarea?

Prin simpla sa prezenti, omul cu ru handicap Dotor sau senzorialprovoacijend, ezitare in interacliune. Dialectica fluidi a vorbirii $i acorpului se crispeazi deodata, se lovefte de opacitatea reali sauiDaginata a coryului celuilalt, ridici intrebiri legate de ceea ce e binesaunu sd faci ti sd spui cu el. Iar tulburarea e cu atit mai vie, cu citatributele fizice ale actorului favodzeazd mai pufin identificarea cu el.Oglina e spartd $i nu redd decit o imagine fragmentati. Susa oricdrci

l" Piene Henri.l.es ave@es et ]a so.iiti.P^is,PuF, 1958, p. 179.

133

D,{VID LE BRETON

angoase constir. t:ird ind oialal, in imposibiliiatea de a te ploiectu ir celiilalt.de a te identifica oarrcum cu ceea ce el incarneaze in consistelta coqrlLluiseu sauin comportamenteie sale. Acest celi ialt incetea4ai a fi oglinda1i $titoa.e a identitai,tii. el deschide o bre$e in siguri,rnla onlologicdgarantate de ordinea simbolicdrr. Un ,joc" subtil, dar incdrcat deangoase, e introdus de iodati io sisteDul de atteptare. Inceftitudinea dinjurul definitiei relatiei e impiftA$iti qi de subiectul handicapat, care seintreabe la fiecare noue intilnire cum va fi acceptat. Chiar daceinterlocutorul manifesti atentie fati de el, djficultatea de a lua in calculconlinutui cererii celuilalt ajunge uneori se-i rineasca susceptibilitatea.Piene Henri, dupi o lungi ancheti pe aceaste ftma, noteazd ce,Fajoritatea orbilor se pling de caracteml nepotrivit, de stingdcia $i deheficienta asistenlei care se dore$te se I se aduca- Fiecare vlzdtor arepropriile idei legate nu doar de modul de a se conpofla cu un orb, ci !ide tehnica pe carc acesta hebuie s-o umeze in diversele irnprejurdri alevie$i practice" (p. 329). Incertitudinea ce apasd azupa intilntii conhibuiela a indica dificultatea negocierii sale reciproce. U$urinla cu care fiecareintd in rit nu rnai e acfliali. Corpul nu mai este $ters de ritual, el devineprezent la modul geoi, devine stinjenitor. El reziste simbolizirii, caciaceasla nu mai e dati imediat. ci trebuie caiulatir. e\punindu-seneinlelegerii: IatA urn dintre sursele respingerii i4licite la carc sint suputiactorii afectaf de nn handicap sau de o tulburare de comportament.

Omul purtitor aJ Unui handicap nu deterrninA btuti neaperat o rupturbcu simbolismul corporal. El poate chiar continua sd se simtd, Fonnal" $ipoate suferi din cauza priviilor ce nu inceteaze se apese asupra lui sauajeneipe care o provoace. ,,lndividul sti$ratizat, scdeE. Goffman,tinde sa aibe acelea$i idei ca qi noi desprc identitate. . . desigur, ceea cesimte el in adincul sufletului poate fi sentimentul de a fi o persoand

ANTROPOLOGIA CORPULUI SI MODERNITAIEA

<nomald>, un onr asemdnitor-cu toliceilal-t i. o persoani. t leci, calen_eril; i u )rn56 ti Un rnrc r,laz. '

ln societdlile noast e occidentale, actorul suferind de un handicapnu e perceput ca om intreg. ci pri n posnra defornantd a compasjunii saua finerii la distantd. Se ifielpune rur ecran psihologic. Nu se vorbeqte dehandicap, ci de handicapat, ca si cum ar line de esenla sa de subiect.rdle handicapat, nai degrabd decitsri alhi ul handicap. On'rul se reduceaici doar la starea corpului siu, stabilitd ca un absolut, ei e dedus oarccrundin modul cum se prezinta din puoct de vedere social corpul siu. Omulhandicapat nu mai este privit ca subiect, adici avi[d ceva in plus, ,,acelceva gi acel aproape nimic" carc dA sens si contur existen{ei sale, ci caavind ceva in minus. Daci anatomia nu constituie un destio. intrucitsocietA,ti $i actori o simbolizeaz6 in felul lor, ea devile destjn, intr-adever,atunci cind omul se trezette cd nu htruchipeaz e altceva decit affibutelesalecorpomle.

Omul handicapat aminteite cu o fo4A ce-i scapd Si ce line doar deprezenF sa, precaritatea inlinitd a existenlei gi treze$te angoasa coryuluidistus, constituind materia pnmi a nurneroase cogmaruri individuale,de care nu e scutite nici o colectivitate umand ; mutilarea, cecitatea,paraliza incetinealami;cfuilor sint figudle arhetipale ale coynamlui. Omulhandicapat aminte$te fragilitatea insuportabih a condiliei runane. Ceeace modenlitatea reliEa cu obsdnalre sa concerpa.

Ambiguitilile,,eliberirii corpului"

in ceea ceJ privegte pe , pebun", el creeazd problemele, el perhubirituahrile de intemcliune, el insufli,jocui" acolo unde dornnEte gavitateacomunicirii sociale. Puterile asomse de corpul siu nu se mai dsipesc inrifualizare : el vorbeqte cu voce tare despre lucruriintime, asupm ceromrzanla pdstreaza tacerea, se poate masturba in mod ostentativ, se poate

I Ewing GolIlnan, SiiA,rate, Paris, Minuit, 1975, p. 1 7. Vezi $j R. Murphy. I4'leA co,?s ped!, Paris, PIon, 1990 I B. Ingstad, S. Reynolds whyte (ed.),D isab ilitf and cultu/e, Betkeley, Universiry of California Press, I 995

1 r Aceasta, conaar altor societdJi care nu au nici o prejudecatd contra infirmitiliiqi integreaze actorii afeciafi de ea in relafa sinbolici, fiIa a-i pdva de nnnic ;noi procedan prin excludere 14n de aceste categorii (handicap, bildnele.nebunie, moade...) desimbolizindu-le si atribuindule un semn negativ, pecind acesfe societiili le includ cu titlu de patener cu rolnrteg in circulrtia de

134 135

DAVID LE BRETON

dezbreca, !ipa, ii poine aEesa pe ceilalli. se poirie r.ini crL bLni $tjinld.se poate sldmba, poatepfovoca etc. Sufbinta sa iltace deneil]le]esirgestuilc $i compoftamentele lui. Absenla de previzibilitatc $i, deci,dificuitateade a annoniza cu elma! fesledle coDorale in intel?ctiulte.ating aici punctul culminant ViolenF psihiafricdpe care nebunuJ o suport6zilnic, i[demenirea chfunicd in carc e inchis $i percli ce se adaugi lineriiladistanld indicdliinpede gravitatea incdlc5rilor de cihe el aordiniimorale a societrlii. ,,Nebutrul" regdse$te etimologia ironiei; elchestioneaze h profunzime actorii in privin[a fe]ului cum accep6 eiinterdicliile 9i reticentele modalitililor lor corporale. Nu i se iarti ce facecorpului o asemenea publicitate, cind acesta ar ffebui se dispare discretin relalia sociah. ,,l.Iebunu.l 'detemini reapari,tia a ceea ce a fost ref.rlat,nu doar in cezul lui, ci qi in acela care fondeazi schimbul social, el aratica viala curel16 se bazeazi pe rituri de evitare a corpului, ce acesta nutrebuie si transpad ca ,,materialitate" dacd nu !'rea se trezeascedezaprobarea-

Exist?i astiizi in discursul despre corp o altl privirg o dte atenlie,etichete sociale modificate. In esenli" este schimbat in profunzimeimaginaml corprlui prin aceastii admiragie, dar fird sd fie fansformatiipamdigma dualistii. De alfel, nu ar putea exista o eliberare a corpului,ci o eliberarc de sine, adic5, pentru subiect, sentimentul de a fi ci$igat odeschidere. $i aceasta printi-o utilizare diferiti a activfta$lor fizice sauprintr-o noui orgaoizare a aspectului. Indepirtarea corpului de subiecqpentru a afirma apoi eliberarea celui dintii, constituie o figuri de stil aurNi irnagirlal dualist.

Datele fizice ale conditiei umane sint oare asgzi, in soci€teFle rcastr,obiecnrl unei elaluiri mai pugin normative 9i, din acest motiv, produc elela actori un sentiment general de stare excelenti, oricare ar fi relaliile lorcu corpul? Este ceea ce, inh-adevAt susline afirmarea ,,eliberarii" sau a,;evenirii" la corp. Schimbarea actuald a statutului corpuloi, la niveluldiscusului social, produoe oare pldcerea de a fl el insu$i fiIa a interveni,injudecarea s4 modelele estetice tr vigoare, virsta, seducfla, eventualelehandicapuri etc.? Indicatorii sociali cei mai semnifcativi ai unei ,,eliberiri"serioase a corpului ar f integrarea ca parteneri egali in cimpul cornmiclrii(parteneri nemarca.ti de stigmate) a persoanei virstnice sau a celei cu

1,36

ANTROPOLOGIA CORPULUI 5I MODERNIT,{IEA

handicap. a pcrsoanci obcze sau a cclci cr cicatl ice. Al putea fi SiLlti lizarca soc iale mai asiduat a potentialitaiilor senzoria le. musc larc,cnetice sau ludice ale omlll i.

C-'orpul llu este astizi ,.eliberat" decit in mod ftagmeniat, rupt decotidiar. DiscuNulprivind eliberalea $i pracaicile pe care le creeazlconstih.rie rcalitatea clasolor sociale de mijloc sau privilegiate. Aceasti,,eliberare" are loc mai pu.tin sub egida placerii (chiar dacd, incontestabil,acaasta e adeseaprezenta) $imaimult prin acliuDea asupra ta insuli,prin calculul penonalizat, dar a cirui matede este prezenti deja pe piatacorpului Ia un moment dat. Admira.tia contribuie la indsprirea normelorprivind aspectul corporal (si fii sublire, fttuloasi, bronzati, in fonnd,tinlre etc-, pentsu femeie ; sA fii putemic, bronzat, dinamic etc., pentrubdrbat) Si deci la irntrefineie4 in mod mai mult sau Inai puJn clar, a unuidispref fafe de sine la cei care nu pot prcduce, ditrtr-un motiv sau altul,semnele ,,corpului eliberaf'.Ea conrribuie qi la dqnecierca imbltdnirii,ce insotefte existenla omului. AlimenteazS, la anumite categorii alepopulatiei (persoarc virstnice, handicapate), sentimennrl de a fi ,mut ladistaqi din cauz afributelor fizice. In ac€sl sens, s-ar putea spune cA,,eliberarea corpului'nu va fi dec:dve decir aflmci cindEeocuparea fiFde corp va fi disperut.

r37

Capiiolul T

ilrsArRiNrRna nqroLBRAsrr,A :conpur ixvlt'ts

Corpul nedorit

Se impune aiciggg4piqlqpgqfu!!9sBlq&qU4tdsqle-ri-desgrereprez-entqleasocialEapenoaueivil"slqb-e. Aceste doueteme servescla ap:pgls-tJnili"$a[ltulmadmaleoryltui ii pe@itaproft ndarea

I EwmEcotfman,SliE ttale, op. cil' ,,Communications", nr 37, 1983, Le ContineDt gfls.

t39

DAVID LE BRETON

e{pericntei ii al trclnoriei_ N cste oici alcorl]ului distrus.lelsLiiltitvi stnici aluteca u$orjn alard ciulpulul sjmbolic, ea se abate dc Ia valor.ilecentrale ale modernititii :tinerelca, seductia, vitalitatea, ntruria. Elireprezinta rnrcrnarea rcht lJni .

^rnlntc$ie.ptc,ar i r , r te.r l r l r t I iJ i r . r rer

cundir ic i umane. f i r ld chrprr l iRuSi . r l a l ier i rarrr ab, , l , r rc i intgrneintoleBbili a nei imbdhiniri care cuDrinde totul intr-o socictale ce arecultul tinerqii 5inu mai $rie sd simbolizeze faptul de a imbitril sau de amuri.

Acliunea imbitfnidi evoce o moafie care-ti croie$te dru1n in tdcereacelulelor fir[ a fi posibi] s-o opre$ti. Pqrso-ana vinhricd avanseazi citiemoa(e, ea inhupeazA cele doud elemente de ncnulit ale modemititii :imbdtfiirca ti moartea.-Njci bSlrinelea, nici moartea nu sint, intr-adev:fi -

,t&!r-rUL gqll CC spllt_1q ades€a ; un tabu mai arc sens iD structura socialA.cl tnmite la o gratulA injurulcateia se organtTeaza o idendlate comuna igrupului. Nici bitfnelea, nici moartea nuindeplinesc acestrol, elc _constituie locurile anomaliei, scipind astdzi cimpului simbolic ce d.d sens$ivaloare ac!lrlJlilorsociale : ele incameaTa iredu(ibilul comului.

ANT]iOPO1-OGIA CORPIjLUI SI MODET{NlTATEA

lkndiriA,biltli!]ul q$e aliec al. gorpulur siu, Iemaifiind srLbiectcu nor]niill.t9'.agPeNonaju] cent \l di\ Ld.fetn n1e r'tptlede Simonede Beauvoirspule : .,ln-aln resernnat cu corpui meu ..hlbirtrinire-a, in telmelioccidentali, marcheazi reducer.ezfplogreslvar l; corp, Lmitl oiii-it ein fala unei dualititi ce opune subiectul qi corpul siu ;i il aduce independenie,fald de acesta din unna -Egala, durerea sint alte e{emple,dry ryq1lz!,Ill _q!9 dualit5lii inerente co^ndiliei runane, dar inrbitdnirea seas!-ciaza-aici,ctL.odualitatedefinitild. Inperceplasoci. 5-bitinulsevareduce-tot mai m lt la corpul siu, carel va perdsi pulin cite pu1in, astfelincit Bichat a ajuN sI scrie : ,,Privi,ti om l ce se stinge la sfi4ituluneiJUngi bdtrheli : moare in detaliu, toate funcliile sale extedoare sfir$escrma dupa alta, toate simlurile se inchid succesiv : cauzele obignuite alesenza.tiilortlec peste ele lira si le afecteze"n. Bdtrinelea traduce unmoment cind refularea coryului nu rnai este posibila, momentul cindcorpul se cxpune privirii celuilalt intr-o lumini ce nu nai e favorabild.

Simone de Beauvoir i$i amintege scandalul pe care l-a provocatscriind la sftqittrl cd4ii I 'ordre des choses ci ajtmge ir Fagul batdnelii.A afirma acest lucm legat de eainsdgi insemna aincdlcaun pact altdcerii, ce obliga numeroase alte femei si ia pozigie. Ea nurnea ceea ceem de nenumit.

imbitrinirea

* Dace altldatd oamenii imb5tuineau cu sentimentLrl cd um€azd undrum iresc, ce-i duce la o reclnoa$terc sociale spori6, omulmoderitdfiise lupti in perDane4i cu toate serrmele virstei $i se teme ca-imbAtrinege

dlstrus, al corpului ce trebuie hinit, al corpului ce trebuie spdlat. Bititrulnu maiieprezintA istoria sa, el nu mai.a$t€ subiect, el e un colp invins, aclrui igieni gi supmvienrire tiebuie men,Liuter. I,a-&l -ca pl:l{Atot1ll rmui

I De exemplu. pore\rez unerTrle de lucru d uneIingrjirodre drnrr un a7it. \i. iodaEnu vorbepte despre penoanele de care.e ocup,, todra nruncd ei . cet t .ur in asocum \ orbesre de.pre ea. fa' e a 5e reduce Ia un num.j' desrulde ma,e Je se.ruride inlret inere aphcare unor corpuri anonrrne schrmbarea scujp;ro;retor.preg;,"ea caruciorulu, fenbu micut dejun. menaJut rcur i tarea r;ateretor ichluvetelor), ingrijirea pensionarilor erc. Tracasari de timp si d€ torce trebuie

140

sd faci, ea d, impresia cd aleargd fird incetare. MArturia ni separe revelatoarein privinla a ceea ce se petrece, intr-ad€vdr, in multe institulii, cf. Nicole BenoitLapiene, P Cevasco, M. Zafiropoulos, neillesse des pauvres, Paris, Ed.ouwiires,pp.26 sq. O fraze emblematici, spusn de o pensionare :,Aici isi bat

. joc de demnitatea oamenilor ii Stergla fund, $i cam atit"." X. Bich^t, Rechefthes pbsiobgirlues su la rie e/ /d ]urrr, Paris, Bresson,

GaboD & Cie, 1802, p. 153.

t4l

. l

D,$II) LF BI(FTON

int[rcitsi-al putcapierde pozil]a pr olesionali liiar plrlea sii rl|r-lilnaigaseasci_loc dc lrrxrci sau Si-arpulea pierde loculin domefir socialalcornu qaulr .

"_A imbllrin"l,pentru ltrajoritatea occidentalilor, nui ales pj!!l.t-qq!din sfi aturile_inferioar.e, da r Du numai, inseam p4 a l9 d3+r.l_ufisi-lsntpactivitAljd! dpliu, ae consti in a rcnrin{a la esenla a ceea ce a lbrt vialata, irl airlceta sp invesle$ti in acliunile alttdate ageciate $i ii a adllite.trulin.citjr-p}ltil], 9a lcgitin faptul ce ou 111a-i ai depjt. !,]s"controLlesjtinqasllpj4 pl.oJdei.existe.nle. Renurgare.ce poate dgvelu.a.bjglutd fidetelmlli unele-pe_rsoane h vir*A din azilud sn_col.;pfiQnszg- p..lpjle-sjllz,O-cll!e. si pistreze rm caas sau o fotogafie, singr.uele suplavieguitoareale unui nalifragiu-,.gqmqe unice ale r.urei existenle lrecdte. Incetareainvesti,tiei in sine, care duce la restringcrca terjtoriului, pind nu mai riminedecit un cory imobil $i cvasiinutil, care impunc, pcntru satisfacerea celormai elem entare nevoi, ajutorul ingdj itorului,_R3gggglg.plaggili-gsi-irbqliztuiiFezenlei sale il1 lume $i inclidere intru fel.de-1-eggqr$. t,mal, unde simbolicr.Ll este rezidu.4L dirc.4 qq ingrij itor atent nu intitz ie lacepetiiul bet nului $i nu inccarci Si rbdea ui sens e!!te4ei salc printr-ocalirare a Drezenrei. unde.e cor n6liTcirlifiileiiii li is.Litru;a".'- -inc"Liiii.ii'ric.upei ln

"he ij iir air;r rqrjteierenre \.redr,coridiene.

consjdc.ati acum ca lipsiti d9 perspectivd, se obseNa la_nrt.rn.erq_qsepersoane mai pulin virstnice, care mor in primele sdptimipi dqpi ceintr6 in Mi\. adicd atmci cind rcnrurt4rca a atins culmea si cind subicctulnu maieste redus decitlapropiiui corp. Daci nu moare, iun f6i i16moarte simbolicd, pe care o ilteriorizeazd pu,tin cite pulill, printr-odependenlA sporitd fali de personalul de inglijire. inchiderea intr-unsine tot mai restrins $i mai devaloriza! ce poate merge pini la imobilizareala pat atunci cind activirifile coeului sint lisate toate in grlja penonalului.Cind ai pierdqt tot, rAlnine moartea-qorpxlui sau.demeula : u al1 nO4

l r r l ' . : . r ' r i le: .e.re.rnfroc(.r l ,pcr i . l . r ' l , r l .c \ . r . r r r t lc lcrr t .cxlcrprcrn..url i i . pe]imrc, ln

" l rru,r1'ort nr. r ,rn crnu.,rt : or.rrr l lhne. i l l lexrbrl

de lq o zi la alta, de la o sdplirnina la alta, de la u1 an 1a a1tul, cvenimentele\reF 5dlc condrf l ,c ' inr. c\ 'nl l imur lunpLrlul Lr rr rarclr,:v: i . . r |r!erea zi]eluttCU o incermeali care s\ rpd rntelefer i i . t i rnpul se ar urnrrlcrza pe fati t .pdfixqdp irl lcslltui, shbette ll1ufchii, scade cner€ia, dar fird taumabs_n']qlFi{llpluribrutali. Multdvreme in viali, persoaoclc in rirsti sint altele ;,,bdtdnctea, spune Sinone de Beauvoir, c. pa4ial, dificil de irsumat pentruc[ am considemFo intotdeauoa ca o specie sffAini I eu am dgvcnit alta,dar rimin eu ins5ml'6. imbAftinirea este o inaintarc cu pas dg om, ea nuapasi niciodati, fiecare zi inseanrni un pas ir]ainte pe drum. insd distanlapare lul1gi, iar haseul ce-a mai ramas de parcurs pare inepuizabil,indiferent de virs6. Evidenta ghid(-aza mersul, iar se[timentul idcntitefiiril'ine egal. Fidel $i insistent cd o rLmbrS, tirnpul i$i insffie unna in mpoftulcu lumea. Perfomantele nu se nodificd si sinitatea nu se deqadeaz ide la O Z la alla- Cl lnsenslOll. lara SOCull. CfilUlIUeS. mal alcc. Spune ce

^- F-pulea lace suD'ectul. lamprohleme. n anl,u preceoenl, rro!5( arlrrur ca

bd0_inelea esle. din0-e toate reali!aFle umane. cea care ramine mult timpcjltlgl.,lbsg?qQ, SentimentuI bitinelii exprimA aparilia picatudi deapi ce face paharul si se reverse. Pentru cA imaginea colpului seremodeleazd fIrI incetare, retraduce fidel ceea ce subiecnrl este apt,din punct de vedere fzic, si realizeze, insote$te modiliclrile fzioJogiceal ciror obiect este, subiectul nu are impresja ca imbltrine$te. Sintemcu to,tii uluifi cind ne uitim, de exemplu, la fotogafii vechi de ciliva ani.Intrucit scurgerea timpul nu e niciodati frzic perceptibih, ea sugereazaun sentiment de irnobilitate. Trebuie neapirat un interval $i o examinarecon$tienti pentru a descoped schimbarea colpului. Pdnlul Salha dinGhepardul,in dintrcap, mo4ii sale, ifi aminte$te cd a simtit intotdeaunacum,$uidul vital" se scurge din el, ,,a5a curn firele de nisip se ingimddescSi alurecA unul -cite unul, flrd grabi pi 1ir5 oprire, prin gitlejul ingust alunei clepsidre. In unele clipe de intensa activitate, de atcnlie incordat[,sentimentul acestade continua pirAsire disperea, ca saseinfili$ezeiard$i, neclintit, la cel mai neinsemnat prilej de tic€re sau de

^\ fRnlol o ' l l ' LrRPI I Ul 5 l \ lnDlR\ lT\TtA

s Louis Vincent Thomas explici inven, ca africanilor le place sn spuna cd au maimulli ani decit au in reaiitaG. Pentru o inagine difbdtd a batrinetii, tn alte locuri,veziLouis VincentThomas,Luriei e:se etlAliiqp naile ;GeorgesCondominas,|1it1is, an.iens et an.At5 en Asie d S d-Est ; Moses Finley, Zsr lexlorrsrAgles ddns I Antiquiti classtq,e. in ,.Comrnunications", 4 ril

t42

6 Simone deBeauvoirZa lierrerrr, Paris, Gallimard, 1970, p.301.

143

DAVID LE BRETON" ANTROPOLOGlA']OItI 'U-LUI $I MODEITNIT4JEA

lntcnonzrc- . . ca batan tt|lci pcn(lu le care se aDrpiifici. tai po[lnciloare.cind totultace" . MulrA vrcntc. Salina a srmtit fluxul dc cncrsie vjralil i rd nLcl ujeni_r. \u err . , l .cnlor.r!te a l inrprrlur. cr. c. ' l rnul i . uso:,rrsingcrare a Lu'lui vas {ir?i Inpoftao,tA..Dar vrl1e o clipat cind o singuriprciturtr de ape are putcrca dc a tace vasul se se rcversc. Ul tir de nisipa Rrlbumt b ansparenrn Jucrut i lo[. $t 5alna ] l ie ahlnct ci a i l l lbalrult l .

lmaginelcorpglui

-Imaginea corpului aste reprezentarca pe care subiecnrl 9i-o face,inpnvintacorpult siq tnodul cum-ii apare. ma r nru.lr sru r rui putin coqsrienrIntr-un conlexl socrat 5l culfural pantcularzal pnn istoria sa personali.Cisela Pankou. prin reflecti ir sa de clinician alpsilozei, dlstinge douaaxe a cdror inpletire shuctureaz e existenlial imaginea corpului. Aceastase organizeaz d injurul unei,forme : senli4entul urttipj djfe-refula+ale corpului, al perceperir lor ca un tot. a I limirelor lor prectse injpafiuliin jurul unuii orllr?r{r : adca imagrnea corpului ca un un;versioeren}ifamiliar, unde se inscnu seruagu prer izibile qi recognoscibile?. DilFenecesarase adeuga acestuj coircepl ake doua *iinn. t.gui"li:Acunoagterii, chrar glrudimentare, de citre subiect, a ideii pe aare $i-cjface societatea despre consistenla invizibild a corpului, despre ceJcqlsfituie, despre cum se aranjeazd organele $i functiile

- aqaste_tel

axe insolesc om ul de-a lrlr|gul existenlei sale $ se remodeleaz pe rfl4surace au loc evenirnentele. Sinr repere necesae. care dau omulu sentinrhnriarmoniei sale personale, ah.uit fii sale.Iqv€llea corpului re.p_rezinli aicio masula cu care sint evaluate actrurrilq in&iffiGbi;;;Ai;A!iindeplinite, o mdsurd.ouroscuE a rqlalipi salg cll lumea. La acest nivel,nu oiisti' in principiu, nici un conllict intre realitatea cotidiani a subiech.rluigr imaginea pe care qi-o face 9l despre corpul siu.

'Cius€ppe Tomasi di l,amp etUf,a, chepadut,E:ad.Ta$cu cheorghiu, Bucuert,

- Minerva. I973, p. 246 (n. trad).

' Cf Gisdla Pankow, Z 7or,r me et sa ptychose, Arbier, t969 .

144

Existi . insti(sit ,si i | lceeacepri|cste pelsoaoacarei 'nbi lr ir teste(dar $i handicapatul. iDrigralrul crc.), uceastd ulrima $i csenlialarcolnponentd, f.i/odl?d. adici, pentfl subiect. irtcriorizareirludecitiisociale asupra atributelor fuice ca-re-l caracterizeaz i (filnos/LLrit, tirdr/batrin, mare/mic, slab/gras etc.).ln lirnclie de istoria sa penonald ti decla_qa sociatl in cadrul crreia ifj structureivA raportlrl cu lumea, subicctulitiinsuteite ojudecatd ce{i lasd ahmci arlrprenta asupm imagitiiiaaledespre propriulcorp gi arespectului de sine.

Aceste pitru componente sint dcpcndente de un contcxl social.cultural. rclalionalgr personal. lira de care imaginea corpulur ar fi dcneconqqput la fel ca si identjtalea subiectului. Totnti, registrul valoriiegql.c-e-rgprgzinti aici punctul de vedcre al celuilaL$i.care-&i-eilzisubie-ctt{sd sq vada dintr-ru unghi mai mult sau rnai pufin favorabil orbatdnelca"e af,ectatA de un semn negativ. Tocmai la acest nivel, !S--rgfllqE\ iqinaginea subiecnrlui despre corpul -slqsantirrenLul uneiqglecied personale. La-extremi, dependel,ta la care obligd pierdereafulgtjlal.co-rporale poak fi trii. t?i ca incurunarea rmei vieti derivi$ite-Urnr e licute la cipitiiul copilului bote4lt in linuhrl Sara dil Senegal oexprinf explicit : ,,Si traiasci mdt, sd aibd inteligenF, se aibd mamd $itate, se aibd mai multe zile decit cei mai virstnici din sat, sA fie atit debdtdn, incit capul sd-i fie ca inilorit, incit sd nu mai poatA merge "(citatde L.ouis -Vincent Thomas). Poate fi ffiitd li asemenea unei decdderi,uui dezgust faji de sine, in fimcfie detraioctoria penonaia a virttricului,ln-troclie de valorile sale, de sensul pe care il alribuie actelor sale, decalihrq4prezenlei antumjului- Ace@$i situa$e de dependenti poate duce,in firnclie de ace$ti facto,ri de modulalie, la atitudini opuse.

Trcbuie subliniati, itr aceastn pril,rnF, judgc-ag!-o-9!4fi 'aarr-dwc-LlirnglgtuI- nai nuanlataj i!4biqis14ilabtrbardecitla,feaEle"npmgit_ir-r

virsq, pi-ede, din purtOldg ysdseiacial'q seduclle.ddg.ratallrmade€9!rld, prospelmii sAe, vitaliqlii, tinerelii. Btubalul.pefip-ciS[Ca.e]rtimpul o fo4i de seduclie tot mai inare, penfu qi $Q"y3lq.r,ifipt.la elenereia- exoedmta- maturibtea. Se votbeste de un .seducbror cu timDle

' 'a - . . - : , - - r - - :+*- - :gzonal€-, de un ,,batrur cblpe$-, nrclodala acesE calrncarve neltlrr(lapiicate unei Gmei. O feoeie care incearca ince se sidiiifirn berbatiiiuti mai tlnir decit ea atrage ojudecati lipsiti de ing-ddun!-diir parttia

I

145

DA\]D Lf BRF'I ON ANTROPOLOC IA ( ORPTJLLII $1 r ' , loI)f l l tNlTATE'1

socictdtil sitlratra rnversi fiindin totoiitote adrntsi rii dovedind. Ia ex1'1:eull.-..,\'itahtatga" bifbatului. Siqro'te Siguoret spunea. pe bunal dl cprlle,g4:despte o fi:rneie irr Yinti se spuDc ci,.atimi pieilcpe eir', iu Yrclue,g_dcspr,e-b.i!banll in \iNti scsprlneci,,nrconluISsimpatica . Batrine,tca-rnrrcheaz" inegal injudeLald social i r irnerir t i bbrbrtul. Se \ cdc arct.indcplnd<nt dc vi i ' t l aL tori lor. persrstenu rLner irnagrni .ociale opu.e abfubatulLri 9i a firneii, ce face din prirnul un subiect activ a cinti apreciercsociali se bazcazd mai putinpe o aparenti $imaimultpc o anunitetonalitate a raportullri sdu cu lumea. iar din a doua un obiect adnirabil,care se degradeaza de-a lungul timpr.rlui, spre deosebire de bdrbat, cefimine mereu ur seducetor DoteDtial.

amenajeze spqiul din nstjtulie irr mod mai penonaltzar. creind locuripe[tru.

Din aceste irflLrente decuge constatarea cd p.e-$pnaLul qalp.iF-j iA ilsarcina iodividul virstnic i4tr un serviciu de lung{ saU d9 medie duatapoale acrcdifa stitsrnctuJ surr. invcrs. ilpoate dc/amorsa prin rtLtudneasa calddi Personalul poale rcalDa. cu indrvrdul virsLnic. o restaurare aimaginii corpului printr-o.acfiute dirccti asupra corprlui, care duce la orestaurare a sensului- Sintposibile diferiteacti, unl de exemplu urmindunnumir de propuneri &cuJ€ de Rende Sebqg Lano€ : !n !e_ lgdeqpersoanei h vt!14 idgrlqn!94nr]rn4d:q c4]{.trd-r-sgc!qq:!jle_+ lq!}J!rivielii sale ; sE sc favorizeze mentinerea rclalil]qf- 4S f,alnilie ;.Si.se

chnbitinetc gradulzeroalsedurtJci. R!-ltninljltdsenli elllL clnprlqi. l

slifr r1e oc;;aneriiiiisG cfiidlnlc Iiili inlri](rdiical id.rljllaJcagiica poate gisi plilcere in a-ti ingijiaspeclul. Ia reactualizeazi $igesluri'$isentimente, facc si renasci ammlifi, rcgisclteo corsisleDli a victii.car c. iucet-incet, se strbtia. Prin aceste aclitult, se.ti\, oriT-cazil iqslol]ral-earrrrertqzctrcdcscns:i de \.rlotuc.capoalc nennllepeLsoancl\j i :5m ccsd regiseascal gustul--cxi$en"tei $i st1-$i lela lcgitura cu lulnea.

privirca ceh,ilalt

Corpul ne expune acliunii timpului $i a mo{ii..Dql ipggln€g-p.9.999qii irJeiza individut i|ipre corp se modcldaza itr ir1c1i9 dq 4vansareasa in viate, ea il scute$te de o apreciere prea bmtald a imbdlrlnirii.CelqJpli, m.riale.. re0ecta. in oglrnda. s!b o lonni depreciilti. in5ernnelebiuinelii. lmagrrec corpului nu esle LLn dal obtccl ir. un [cpt. e o I aloarcce rezultir esenllallnente drn m0ucnF mediului!idln islonapersoMtdasi6iEiii.rlui. Nri 6xiittrniCi6datd apreciere brud a senzaliilor provonitedin com- ci desciftare selectie a stimulilor si atribuire de sens'l.lenrifiCarea unei serwag i- lonal tdlca poliliva satr nega tir ri cc ise atribuieiriduc 6 ed dalii iirnp)ex dlnr re in fluerr1.'le socia lc 5i culnuale. ex perien 1asubrecruiu i lifr-u de felul cum 3 foll crcscul. nni cles in relaliiJc cu miLrnansrfel. seniriierirul bitnnilii e"tb un onestei rndiicemcbLl deconqriinLrde sne t pTn constiinlaacuti r ttnuicorp care se schrmba) tide lprecieresociitiicutnriita. Sentimentul uneiensomaloze (cadere in corpi nucolrtiitiiiiu-tiait U-t, ci inle.iorizarea unei judecali ce depreciazebAtrinelea. inaitlte de a fi o judecatd personalS

Lucrurile legate de corp $i,IArd indoial5, ficele legate de dorinlddez\ a Iuie marca titnptLluJ. Arunci cind privirer celttilalt incer,i sii seonreu.ca astrpra ta, cu pau,/d infima cind se presimte penor o clipa

locul dorultel. apatedeja conllllnl.r lmoarnnrnlTocmai din privirea celuilalt se nagle senlimcntul abstract cd

imbatrioesti. in rieea5i ord irie de fipt. secr enlelesocialc$i. rn acela)l

limitarea gederii in pat $i a abandonului colpului, pr!! pl.4cJic4rea uneiEimnastici adaptate :5a se ajbi grla de halr1e pi de corfuri, penrrurestallrarm mrcisismului I sd se reintroduca senrimenful plAccn I in viatscotidiani ; sd se favorizeze contactul ingrijitor ingiijit in cele douescnsuri". Se n1ai poate lua in considerare instalarea unui salon defiumusofe, pemilind persoanelor in vlrstd sa-9i il1tlelinA tgl1ul, sd semachieze, sd-giingrijeascepid ; chipul regezinti, flrdjoctri de cuvinte,capitala corpului. Aqtianjlld])o_zitiv asupra sentiraenhrlui clipului.s-6n,.s!.falolzqazd !q persogga virstnici reveniqea launnarcisism nonn4l d9.-cary @s-a dgta$at puln-cilgpu1in, interioriziudrudiscuD social c _face

' Rende Sebag-LaDoe,,.1 /a rccherche de I identita perdtrc, psyhomotticiti elgin n t o l ogie, h La psy L honotri c i k, 1984, vol. 8, pp. 39 .1 4.

t46

I

'Ct David Lc Brelon, Corys et socitti ol tit

t47

' l

DAVID LE BRETON

t1lnp, irldjviduaie sinl cele care retbntuleazA acest lLlcniin con$tiintanodslm : arxveFatilc. Odespinlrc.ctetlereJ copii l j t plccarer lor, pnrnrinepoti, pensionarca, disparilia brusc nrai frecvente aprjetenilorelc.Sernnrfrcrrra rribll i ta acestor e\enlmente. valoaretlor rnnrrr l l oaxiologie sociali qi lamodulpersonal in care subiectllse adapteaze laea. Sentimentul inrbauinidi vinc futotdeauna din alti pane. el coirstituiemarca in sine a inrerionzirii priyirii celuilalt. Regasriea unor lotografi rvechi, aridnd un chip carc deia nu mai e tocrDai al tdn, chiar chipultrans lormat al celorlalli dupi o lutrg.i absenF, inseamnar a cunoasti ocon&unrare intime a rimp lui asrmilat. pe chjpul celuilalt $l pe propriulchip, in migcdri, in felul de a fi, timpul Si-a marcat trecerea. in srildefirruca. Bd rnnelea este o saminta carcia ii Febu ie mult pina incol!erre- eun sentiment venit din afad, ce face uneori ridicini precoce. alteorimven, ce intirz ie la nesf4i! fiind o mnsud a gusnrl de viaF al subiectuluiEanu constiruie doar o cifii cronologicd. nuincepe la o virsle prectsa,este o sumi de indicii cunoscute doar de subiectlo. Bdtrinegea e unsentirnent

in ea se incruci'eazd date pe carc cimpul social le integreaze prosEcorpul pe de o parte, darmai mult fragilitatea $i moartea. Statutul;ctualal persoanelor virstdce, negaEa ce marcheaz d relalia fiecireia cu Dro_pria imbAtlin ire- negarea moqii. toale acestea sint semnele care indic6retlcentele omului occidental de a accepta datele conditiei ce fac din el.mai infi, o fiin.ti de came.

ru,,Tocmai fiindci virsta nu este haiti in stilul pentu_sinelui, fiindcnnu avem oexperienl; transparente, precum cea a cogilo_utur. e posibil sa ne declaramoarrrnr de fimpuflu sau sa ne credem rineri pin5 la sfirsir... Simone d€ Beauvor,,op. c i t . ,p.31l.

148

Capitolul S

OMUL $I DUBLUL SAU :CORPUL CA ALTER EGO

Un nou imaginar al corpuluit

De lasfiqinn anilor'60 gi cu o extinderc totrnai marc, un nou inraginaral corpului a cutroscut o dezvoltarc spectaculoase ti a cucerit domeniiale rmor pr.actici $i discur$ui pind atmci inedite. Urmird unei perioadede regesime $i de disqefig corpu.l se impune astizi ca terne prcdilect?ta discursului social, loc geometric al tecuceririi de sine, t€ritoriu deexplorat, ceutind mereu nenumAratele senzalii pe care le ascunde, loc alconfiuntArii dorite cu mediul, galie efortului (maraton,jogging etc.) sauabilitdlii (schiul), loc privilegiat al unei steri bune (forma) sau al unuiaspect phcut (fitness, , ody-building, cosmetice, diet?i etc.).

O solicitare in totalitate matema provoace energiile sociale laopasiune brusc5 pentru corp. Dar ambiguit{ile mottenite din secoleleXVI XVtl ilustrate mai ales de momentele Vesalius (1543) sauDescades (1637), nu sitrt abandonate. Modelul dualist pe$i$e $iftNofe${e ,Blib€rarEa corpulul'. Se cwma$te imaginea lui Clouzot din Zecorbeau,wtde oatingre almei llrnpi suspendate de w fu electric modificajocul de lumini 9i umbre, estompeazA opoziiia, inverseaz i valorile, darrespecti tonrti polaritatea : ,,Unde e umbra, unde e lumina".

I O primi variantE a lnceputului acestui capitol a aparut in ,,Journal desPsychologues", iulie-august 1988, nr. J9 : L'apparence physique.

149

D\'ID LE BRETON

Ceea cerinfne esle r'mpenifea intfc oul$icotl)ulsaLt. AslAzi, prinacesle practrcj si accstc drs.ulsltrj, coryul inceteaza sii repreziute locLlierorii sau al incurcdfurilor ce trebtie corectate. asa cltm at)') vilzllt l'lllehnica- Nu mai este er.ror?dto.!d (ciderca ill coD), ci Sansa corpu[li,canea, calea salvirii. lntr-un caz, ca $i ilr celalalt, o aceea5idrsjunctreoprme irnplicit inpefsdra pafiea coryului $i padea irlsesizabill a omului.

Din punct de vedere feDomenologic, dupe cum d spus, omul einseparabil de t pul sdu. Acesta nu poate fi considerat o posesiulecircumstaniald, el incameaz 5 fiinta-sa-inlune, fitr6 dc carc cl nu ar fi.Omul este acest nu {tiu ce ti acest aproape nimic, care iii depdtefteiffddecinarea fizic4 dar nu poate fi dcspbr{it de ea. Corpul constituiecasa omului, chipul sdu. Momente de dualitate pe irn versant neplicut(boal5- fragilitate, handicap, oboseald, imbSfiinire etc.) sau pe unul plecuf(pldcere, tandrcfe, senzualitate ctc.) dau actorului sentimentul cA trupulii scapA, ce depeteSte ceea ce este el. Dualismul e altceva, elfi:agmenteaza unitatea peNoanei, adesea implicit, ajunge la un discurssocial care face din aceste episoade de dualitate un destin; eltransfoma excesul in hresc, face din om o realitate contradictorie.utrde partea corpului e izolatd ti afectacl de un sens poitiv sau negatitin Amctie de imprejuSn Dualismul modern nu rupe sufletul (mu spirinrl)de corp, e mai insolit, mai indecis, avanseazA mascat, tempent, subnumeroase forme, dar care toate se bazeaza pe o viziune duali aornului. Loc dejubilare sau de dispret corpul, in aceaste viziune asupmlumii, e perceput ca fiind altceva decit omul. Dualismul contemporandistinge omul de corpul sdu.

Pe cele doud talere alebalanlei, corpul dispreluit $i destituit de$tiinld ti tehnicd sau corpul rdsfilat din societatea de consum. Actorulsocial se aflain situalia de a-gi privi propriul corp, inacelagifel cumjupuitul lui Valverde iqi contemplS ginditor, firi durere sau nostalgie,pieleape care o line in mind, ca pe o haini veche, streduindu-se sd-tidetermine croitorul s-o repare. Estetismului posturii sale, alurii salevoluntare nu le lipse$te o oarecare complicitate anticipatd cumodemitatea.

Acest imaginar al corpului urmeazi fidel9i (socio)logic procesul deindividualie care marcheazd societSlile occidentale in mod accelerat de

i50

ANTROPOLOGiA COR?ULUI,$] MODERNTTA'I'EA

la s lir$itLll aDjlor '60 incoflce : dotarea s1-erei pl ivaie, pl eoctparea fatadc sine, u'rultipliciuea modurjlor de vra16. atomizarea actodlor, inveclil eampidd a punctelor dc rcfc nlat liavalodlol, rehotarirea. Incepc o altbperioadi a individualismului colectiv. care moditici in p oliurzirre rel4iiletladilionale cu oorpul.

Corpul, marca individului

Am v6zut ca, intr-o structura sociale de tip individualist,peitoradobindegte constiinta de sine, ca figurd desivir;i6, bine delimitati intupul s6u, inchise in sine. Corpul f.rncfiotreazi ca o graniF, ,,factor deirrdividuagie" @u*heim), loc ai timp al disincti, ei. Corpul,intr-unammitfel, e ceea ce rdmine cind i-aipicrdutpe ceila\i(cf- infra),e]ltrfi ceamai tangibilS a subiectului, din clipa cind sldbesc Fdrna sinbolicd gilegdt[ile cumonbrii comrmftAJii. Individmlismul inventeazacorpul inacelaqi timp ca qi individul ; disthclia unuia o genereazdpe aceluilaltinr-o societate unde legatuile inhe acttri sintrnai liberg afle mai p'4insub egida includerii decit sub cea a separdrii. O serie de ritualuri auahrnci ca functie contsDlarea unei relalii cu corpul, dwenidmai indecisl.Funqioneazi coduri de polite,te, implicind etichete corporale precise,socializind relalia cu coryul in stilul refuldrii. Valorile ahibuite coryuluisint mai degmbe negative, ele il asociazd cujena, chiar cu msinea, cueroarea (Descartes). Ele se lovesc de acest supliDent ambigurL nedernD,dar lird de care omul nu ar exista.

in a doua etapa a individualismului, cea a atomizirii actorilor qi aapariliei unei sensibilitili narcisice, corpul devine refugiul qi valoareauldma, c€ea ce remine atunci cind ceilalli dispar $i cind orice relaFesociah ajunge ftagih. Corpul r5rnine ancor4 singura susceptibilE se legesubigctul de o certitudine, incd provizorie, desigur, dar prin care se poatenpofta la o sensibilitate comune, ii poate iriflni pe ceilalti, poate participala fluxul semnelor gi se poate simli mereu in contact direct cu o societateundo domnege incefiitudinea. Societafle occidentale, confrultate cudesimbolizarea raportul]i lor cu 1ume4 unde relaliile formale sint tot inaiimportante decit relaliile de sens (9i deci de valoare), genereazi forme

151

DAVID LE BRETON

' Simbolul constituie materia pdma a atianJei sociale, ceea ce da sens Si valoarerelaliei. O culturi este un ansamblu de sisteme simboli€e (Ldvi-Shauss), amesr€cde consistenld $i ftagilitate. Semnul nu e decit Fecat el reprezinti veNiuneaminori a simbolului. El are dreptreferent entuziasme provizorii. Nu e ca simbolul,structuri a identitatii personale si sociale.

s lnversarn aici metaforal€ celebre ale lui Durklein.

152

ANTROPOLOGIA CORPULUI SI MODERNITATEA

medile de socializarc. ca,e pd\ilegiaza corpul. dar corpd dofar cu se1nl1eelbmere', obiect alrnei im'estiri clescinde.

Societatea, cu supmpru'terea de rituri mai mult sau tnai putin fomale,care continua sd controleze ;i deci sa orgadzeze relaliile sociale $i relaliilcolDului cu mediul, devine rut cadru comod, dar nedotat, pafiial golit desens. Marja de autonomie a actorului crette pe masuri. Conlinutullegdturii sociale se modificd, el deline ,,mecanic" qi iti piede pulin cirepulin din ,,organicitate"3. Se vorbe$te cu atit mai mult de comunicare,de contact, de celdura, de bunistare, de iubire, de solidaritate, cu citaceste valori pedsesc cimpul social. PrclifereMa atunci, pe acest golde sens, speciali$tii ir comunicarg in contact, in celdud, in bunistare, iniubire qi solidaritate. Locuri $i momente previzute in acest scop, produse$i sericii sprijind in mod ftagmentat asemenea imperative socirle caredetermini subiectul sd caute in sfera sa privatd ceea ce nu mai poateagrepra de la socialitatea obi$nuita.

De la liecventarea regulatA a sAtlor de fitless la qedinlele deterapii corpomle de grup, de lajogging la maraton, de lacosmeticela diete, individul incearce, prin intermediul coryului seu ($i intrucitcorpul coNtituie loculinsuli al ruph[ii), sAtrAiascSo dezvoltare lnintimitate. Intimitatea devine o valoate cheie a modernititii, eainglobeazi cautarea de senzafii noi, de bunestare corporalA,explorarea de sine, ea pretinde contactul cu ceilalli, darintotdeaunacu mdsuli gi in mod controlat. Modelarea intimitE i a inlocuit cautarcaconvivialiralii din anii '60.

Omul destins, cool, i$i ingrijeqte /aot-ul, ceea ce le cere celorlallieste, in esenti, o ambianli $i o prieire. Corpul devine un fel de partenercdruia i se pretinde cea mai bund mizd, senzaliile cele mai originale,etalarea celor mai eficiente semne. Dar acesta mai tebuie sA dea

(s6pinului sdu?) ul amestec de coLnbati\ itale $i dc srplete, de lbr-ri $ dcrczistenF, de dezirNoltura si de eleganti- tfui a renllllfa vrcodati la sedlrcliasa. Eigenle trpice atenudrii actuale a semnelor femininulu Sj rnasculinului.Un exempln printre multe a1re1e : ,, Barhdtul se ginde$te la el ((asta tnte cera nour), se tnai ginde{te Si la pielea lui ktttu toio ca asla sd seItier). l/remurile s-aLt schimbat: era ;i linpul. Bdrbatul, ca... o\tlldgela 4I cle.coper^a. tst cldmru:tl i't rcrendtcii idenlilalto infon oglnzii din b.tie. lndra:ne]te. in:lt^tr. <a ali'e:e, tt vo,e tnt,ceea ce.fAcea cLt voce joasd, atunci cind i se intimpla sd sLlbtilizezecrema soliei, nasca ei, chiar ptudltsul de gomaj. l4rilitatea, de acum,nuse nai teme de fiimic, $i-aschimbat crileriile Si eroii <look>-ului. Ecle bon ton dstiizi sd fii ((cleanr, curat din cap pil1da1 picioare. Sd teuteS tiinseamnd, inainte de orice, sd te simli bine in popria piele" (p.ublrcitatepentru,,Clinique Formule Homme'). Propriul corp, cel mai bun parteter gicel mai aFopia! delegatul cel nai pefomant, cel pdn care sintetijudecali.

Acest imaginar al corpului cre$te ca o miidife nou5 din riddcinatradilionali a dualisrrului orn-corp, propriu sociabilitd,tii occidentale dinsecolele XVI-XV incoace. Dar valoarca afectati corpului seinverseazi. in loc sI fie semnul cdderii, acesta devine rm fel de ultimdsolutie. Nu este decit o transformare a dualismului temperat, propriuindividualismului occidental, cind acesta se mai restringe, acordindmereumai mult individului, eliberindul de Fegnanta sociald. Sel1sibilitatea mainarcisicd a individualismului contempomn a modiflcat temenii relalieidualiste a omului cu corpul siu.

Parli ale corpului supuse inainte necesitalii discreliei, din pudoaresau de teama de ridicol, se impun astdzi fhrd dificultate, ,,fird complexe",devin semnele insegi ale vitalitilii sau ale tinerelii. Corpul gol al femeiiinsdrcioate dobindeSte o valoare de seduc$e in publicitate. $ortul purtatvara de birbali s-a banalia! nu doar in statunile balnearc, ci $i in oragPicioarele bdrbatului auincetat sd stirneasci zimbete. Omul coolnu semai teme se le arate in public. La fel, cei care fac j ogging $i alearga pehotuarele din om$e. Coryul btubatului, torsul seu devin valod eroticecare invadeaza publicitatea sau afilele de cinema. Body-buildi g-nl(corpul haltere -ego) este fiaducerca in temeni de practic[ sociala aacestei noi exigenl€ care, acum ci,tiva ani, sbinea ironia. E tipic faptul cI

u

153

DA\ ID LF BRETON ANTROPOLOC]A CORPUI-UI $I MODERN]TATEA

cinernatoglalillarnelicm al anilor '70. cilernatogmfde cdzar. de indoiala,centtarpe /ose/-r, eroi liaglli $i lndurerati (Dustin Hoffr'nan. AlPacino,DeNiro.J:me Fondaerc.).ccdcd,/i loculJ5tizlulloretolJEeit\ t. i tgr'rpe e! adepli ai rort'}r;1d;rg- llri, dotati flr annele ce lenaiperloruatte$i aceasta, ciudat, printr-un triunfalism al corprlui, cale nu e percepulca fiind contradictoriu : Rambo, Rocky, Arnold Schv.arzenaggegBraddock etc., hibrizi de mu$chi $i o1el, ma$ini derdzSoi, deja c.vborgs.Pamdigman'nqiniicorpul este r€alizati ifi corarelo in rolurile prefemtede Amold Schwazenagger $i Sylvester Stallone. E intcresant deconstatat cA rmii actori, Jane Forda fiind exemplul cel mai senrniicativ,au insoFt aceasti schinbare de sensibilitate, develind adeplii $i su$inAtoriicorpului musculos. Femeile revendici dreptul la fo4i pi intri, la rindulIor, in silile de culturism ti de girnnasticd. In timp ce corpul bdrbatuiuidobindesti caracteristici sexrale, corpul lbneii devine musculos. Senmeletradilionale ale masculinului $i feminhului tind se se schimbe intre ele $jsd alimenteze tema androgha, ce se afirmi din ce io ce mai mult. Corpultru mai este un destil in voia cAruia te abandonezi. ci un obiect De care-lmodele7i dupa r oie. Raportul conltiinlei subiecrului cu corpul sau s-amodificat profl]rd. hnaginarul contemporan subordoneazd mrpul vointei,face din primul un obiect privilegiat al mediului celei de a doua.

Cu citsubiectul se concenteazd asupra lui insu$i, cu atit corpuldobide$te mai multi jmpofianfi, pind la a-i invada cimpul preocupirilor$i al situa intr-o pozifie dlrald. Pierderea importanlei subi€ctului in fa,tapropriei indddcindri corpomle, extazul corpului atinge atunci punctul deircandescenli. Corpul devine un dublu, o cloni perfectA, wr alter ego .

Corpul ca alter ego

La liAtacnzer cuplulul. a lirn ei. a.Jnullinui solitalr_. corpuldevineoglindS, un alt sine-lnsuqi, cu care se coabiteaze in deplind ftatemjtate, indeplini bucurie. In clipa cind codul social se pulverizeazl incet inindividualul corelat (corelalia inlocuind treptat cultura) sau cindatomizarca actodlor indicd explozia nuclearA ce-a atins inima socialitSliioccidentale, individuleinyitatsa-$descopere colpul gisen,tiilecaun

154

univeNir1perr nena cxtindere, o lolmi disponibild pcnml hanscendedupersonali. Abantlonind socraiul. jndivicllrl a ci5tigat o lultreponabile. acerei seduclie meriti inh etimta, a le cauei lmite rrentd cxp lomte tot mainult : propriul corp, ridicat la nivel de aller ego, lirialrar fi pi eblestemata,supusa discrefiei ti ticeii (,,sindtatea, spunca R. Lerjche, e viala i[ ucereaorganelor"). Co1pulsetransfonna,,tini locdepenoand,aceastajoacirolul pilotrlui, indichd o veruilne modemiatd a unei teme plaloniciene.Tocn'rai pierderea trupului iunii detenn ind subiectul si se preocupe decorpul stur penlm a da tlup existenlei sale. Se cauti o sociabilitale absentS,deschizind in sine un fel de spaliu de dialog, care asimileazd colpul cuposesiluea unrri obiectfamiliar, iind ridicat la rurgde p6r1eoer. ln irnaginai.tlsocial, discursul devine adesea revelator in acest sens : rtneod, cuvintu]aory flmciioneaz A ca un echivalent pentru srlriec t, persoand.

Trecere de la corp-obiect la corp subiect. Ceea ce corespunde celmaibineinaginaruluiclonei' serealizeaziaici,inpromovareacory$luilatitl:ul de dhe r bgo ,persoani cu rol intreg qi, in acelagi tilrp, oglindi(nu oglindd a celuilaltirn cimpul simbohrlui, ci oglindi a liinlei in rcflectaleaaceluiaqi), punere in valoare. Individul devine propria-i copie, eternulsdu simulaclu, prin intermedir codului geneticprezent fu flecare ceL a.\.7is al unei capilarizdri la nesiirsit a aceluia$i, prin fantezia cipersonalitateainheaga a subiectului se aflI, potenial, in genn. De asemene4 imaginamldinjuul temelor sociobiologice, afirmind caracteml ereditar al multorcalitdli (inteligenl4 fo4a fizicd, f,unuselea etc.) in ciuda dezrnint'rilorgeneticienilor inti$i'. In acest irnagina! omul este o emanafie a corpuluisiu, subsunat sub fonna genei (chiar a ,;asei'). Coryul se desprir1de de

4 Deocamdatn. sn pnstam fantezia. cnci cloDar$ line deun imagind al aceluia$i,de o oglindire narcisice, ce uiti caracterul negenetic, deci netransmisibil, aceeace compune identitatea subiectdui. Clona nu va fi niciodali dublar€a subiectului,cicj preamult€ variante incontlolabite ar inta tu joc in peioada educaliei. lnplus, condiliile sociaie ti istorice ale dezvoltnrii sale arfiprofunddiferite

5 Pentru o criticn a acesfor teze pebaza geneticii, vezi L. Jaccard, Eloge de ladifftrcnce, la sinitique et les io,rr?er, Pads, Seuil, l97a : At pdtil de la science,Paris, Seuil, 1982 ; Marsch^11 Sahlins, Critique de la sociobiologie. Atpectsanthropologiqws, Paris. Gallinard, 1980. Cf. ii Troy Dustet Xerorr a/'?rglntsDe, Paris, Kim6, 1992 ; Jacques Testart,l.e disir du EAne. ChampFlamnarion. 199,1.

155

, i r

srbiecl Si poate. la limjrA. s:i,$i duci singLu avenhra pcrsoDala, caci,dindu-se drept tu1 alt oq el nu-i rcur$te mai pufirl roqte (irliGfile fre|sonalc.

Corpuldisociat devine, in imagindntlmodem, d.runul cel mai scurtperfru atingqea gi tr.uNformarea subiecntlui imaterial. pe care il investeste(u camc Si senzalir. L nn e l i Mar 6E. nulneroase piacrrct psihologicerevendicd uupulca rnatenal Lctapeutic. spre deosebirc de vorbre, iarear l ira inscqi apanajul psrlraralizcr. Se cere aeriuniia.upm corpulri sbmodifice_subiectul in caracterul siu $i sd-i suprime indispozifiile saureticenfele. Aclionind asupra blocajului articular sau muscular, sepresuptme ci se supnmd tensiunile personale' c6 se reconCiliazd omulcu copiliria sau cu existenta sa prezenti, evitind ull exarnen de con$iintii,un parcurs psihologic redus la,,parolisn., dupl o expresie curenti aadepli lor acestor practict. Ala cum spune Zazie. accitLa din Lrma seadreseaza psihanaliTei :..\ orbefti. vorbe)ti, dar nu lacinilnic... FtLndcarrografie azonclor cu probleme. corpul indica punctele ce tlebuietrans lorrnale hzlc pentru a rezoJva rvriuniJe psihologice. Incon$tientular fi rna terial $i u|or desc ifrabil pentru specialistul in .,arta corpu lu i...care-$ propune se el ibereze eul de aceastii influen!6, simplu gi rapid :,,Oricine ali fi, spLure umrl dhtre ei, daca dorili sd vldansfonnatl, incie.ticucoryul '(P Salomon). Relafia duau corFsubiect favodzeaza stabilireaprioritdlii de acest ordil, intrucit a acliona asupra unuia axe neapdratconsecrnle asupra celuilalt. Unitatea subiectului nu mai este petceoutinici inalnte. nici dupa. Penor Lowen, bioenergja subileste ca elcmenlprealabil.faprul cd ,,schunb:arile de pclsonalilare sinr condilionare deschimMrile de firnclii fiziologicd.. A face din om un efecr al comului siuduce la dezvohar€a fanleziei ce un simplu masaj sau rm simplu exerciliudj 5.spm[.'_e ryat9 modifica ex islenla ins4i a subrecnrJui. .,Co4n_rl. spu.neG. Vigarello, devine masi ce ftebuie rcdusi, grirrradi de incurcituri cetebuie rezolvate, necesitind intefleqia unei rniini fteille pentu a gterge,a deplasa, a corecta. Visul unei convertiri a subiecdlor, rezultind dintr-opresiune mareriale $i tangibila" exercitaE asupm lor. a pare in aceste gesuricare ru-gr expliciteazA oiciodafi pre$pozitiile. Masilele ce vor sa-atingazooele ur hte. aceste corccFj ce sublintazi lensiunile neobservate.6

DAVID LE BItE'] 'ON

o Georges Vigarello,l,e /ahoratoirc.!es sciences h ndines, in ,,Esprit., t1r. 62.februarie I 982.

156

ANTROPOLOCIA C]OR PL]I-UI $1 MODERNITATEA

A-1i schijlrba corpul penh1l a-ti schn]tba viata.,{mbrljilemodctn]litiisint lnai modeste decit cele din anii '70. Un exemplu imorcsionart alacesre i sch nnbari de atltudine h Jerry Rrrhirr. auroral lucrirrr Dn t. rrnadintre cele mai mari opere ale conFacltltudi americane din anji '70. ,,Voili un bdtrin ferit de aceastd amerinlare (cancer, crizd cardiacd etc.)...(deschide undulap inlesat de llacoane $i cLrtii de medicamqnte). M-ai1angajat in prelungirea la ma,.<imun a dumtei rnele de vjatd, Iau vitamine.seru mingrale. Mdninc cereale la micul dejun $i salatA la prinz. Nuconsum niciodatecame, ntcr alinente care inga56. Mi ocup decorpulmeu de parce ar fi vorba de o revolulie. Mdninc pentru a md hini, nudinpldcere. Iata suplimente nantrale pe care le iau penhu echilib,rul meugeneral. Consumintle patruzeci gi cincizeci pe zi_ Iata Max Epl, ceproteJeazd impotriva accidentelor cardiace. Betacarothe extrasd dinplante, care lntlsie imbltrinirea celulelor. Iatd altele ce impjedicddezvoltarca cancerului sau curili singele de impuriteli. lati Ginseng,ce-mi sporege energia gi md pregltege pentru eforturile sportive. Iau $i!,rtamine precum acelea care nr,i ajute sd dorm noaptea ti vitamine dincornplexul B.'' Frurnos er<emplu al banaliza,rii actuale a discursului dr-alist : gestionare a corpului propriu de parci ar fi vorba de o ma$ind, dela care trebuie se obfi randamentul optim. Unitatea subiectului estedescompusi tn mod analitic, pentru a-i utiliza cit nDi raional toate pardle) i pen lru o nu lesa njtnic in parasire. Coryul se ex amineazd ca un obiecrde1]m de rdsfAl, ca un partener ale cdrui favoruri trebuie cigigate, ca rmmotor din care nu trebuie negltatE nici o partg penhl buna funqionarea ansamblului. Dieta reprezinti, intr-adever, o altd faFti a acesteiintervenlii plastice asupm sa. cecunoa$teaziun succestot maimarepflninmulfireamagazinelorcare-i distribuiepmdusele : orientarea lraneidupd imperativele ,,formei", urmarirea rmei rationalitili carc se modificedatele simbolice legate de mas[, promovar€a unor noi valori prinprodusele ,,bio" etc.

7 Da.ny Cohn-Bendit, -lvour t avons tant ainie ta Rdvol,lion paris. pointsActuels, p.36. Transformare.a corpului in tocut FaNformari' lum ii reD, ezintir oetape destul dc banali in evotulia multorvechi militanri din anii ,?d. in afaralu. ' i r i r lu i D. Cohn Bend;r. vezi C. Las.h. 1p . ahptcxc dz Narci : : . , pa , ,Lafont (trad. dtu ameic.), 1981.

157

DAVID LE BRETON ANTROPOLOGIA CORPUI UI $I IVIODEITNIT,{TEA

Sub o tbmi flcxibilat. corpulse asiuilev,r cu om:\ini dc cafclfcbtucsa ai gnja. Alte exernple: ,,,1te tie la radicnlii liberi,.tccs!e.lanonlekcllutnale ce se Jbrtneazd pe haza rtrigenului pc cdre | ]espiriin.h[eamno a sparc cA otg,:lnisnntlse d:i(leozd ala atnt.fietul rughteSlesau c ut11 roltul ri1e2e;ae... " fpublicimre pentrll capsuleLe gelatinoase,,Eradical"). Sau,, <conftfi, sLtplele, pet'lbnnatqdr, acesle ct,1'inle tnd i ap clrlin exc h$ iv roc at bLl anl u i d u to m o bi I e I ot, ( amu l) I e re\,e n d i c do.1'tnpentnt,pi,htud.s.?. dlrl ./r l{,er( n?t ialoak Jrrnin|i!. r ittmatectJbrmd qi prin bunas k!rc in fiecalc zi " (p\blicitate penfti,,CliniqueFormule Honme ). Paradigrxr corpului fiabil $ pJin de vitalitate este aici. inmod ciudat, cea a matinii bine intetirute supravegheate cu dmgoste. Obiectfrumos. de la care trebuie sd stii se oblii cele mai bune rezul€te.

,,Corpul" fiind perceput ca un subiect intcrior, ca un alter ego, i sevorb€$te, e riingiiai, iaslifat, masat, explomt ca un teritoriu distinct cetrebuie cucerit sau ca o persoane c:ue trebuie sedusi. Corpul devine oproprietate de prim ordin, obiect (sau mai degraba subiect) al tuturoratenliilor, al tutuoringrijirilor, al tutLuor investiliiloi (intr-adevtu, li aicitrebuie pregitit viitorul), necesidnd o bund intrefinere a ,,capitalului"sindrab, o -,prosperitate 'a ,,capitalului" corpoml sub forma simbolicaa seducfei. Trcbuie si 1i merili tinerefea, forma, /oot-ul. Trebuie selupti conha timpului ce lasd rurne pe piele, a oboselii, a ,,kilogtamelor inplus '- trrbuie,,seteingrijes, tl', ,pdnute neglijezi". Estetizarea viEii socialesc baz-eazd pe o punere rafinati in sceni a corpului, pe o clegangi ascmnclorfizicepe care le afinneel, galie cereia se.isipefte angoasatimpului ce trece. Trcbuie irnblizit acest partener reticent, penfru a facedin el un fel de tovarS$ de drufr agreabil.

Pasiunca corpului schimbh continutul dualismului, IEII a-i rnodificaforma. Ea tinde sI psihologizeze,,corpul rna5ind", a cAruiparadigmaiiurmeazi qi aici influenla in mod mai mult sau mai putn ocult. Dar ea iischimbl afectivitatea. Corpul rnagini (sau corpul disccat) traduceadesimbolizarea cdmii, lesird subiectul deopafie ca valoare Dobila Fi deneatins, el ilusha luarea sa in calcul ca mat$ic purA, carealreificat iidualizat. Corpulca d/tel ego nu schimbA cu nimic desimbolizarea alcirei obiect e corpul, inven, cl o dovede$te sub altd fonni, darpsihologizind nateria, Iicind-o rnai locuibild, adiugindu-i un fel de

158

snpiirncnt dc su11ct (supllrnenr de snrbol). lllla\onzeaza inslalarea. Lasc!!-tr individrold, a uruiinlocuitor al reLr$ei cu celilalt. Slnbolicasocialitindc, acolo unde lipsc$te, sd lie inlocuitd de psihologie. Carenlele desens nu nraisint imputate socialului, ci rezolvate individualintr un discurssau in practici psihologice, iarcorpulconstituie un,,senrnifi cantflotant'deosebit de propice acestor translbnntui. Coryul se inpodobe$te cu ova loare direct propo4ionali cu uitaroa sau cu disprclul al cirui obiectera in cealalte perioade a dualisrnului : e rnai pulin corptl-maqini (ceeace el (imine in mod subtil) $i mai mult rezerva de senzatii, de seductie,c{reia trebuie sd-i acorddm cea mai mare imponanla multiplicindexperienlele. Un lel de ostentalie se conj ugd cu $tergerea ritualizatd acorpului, care continud sd organizeze cimpul social. Un dualismpersonalizal ia anploare.

Corpul in plus

Din narlitic, omul are acelaSi corp, aceleaSipou4ialitili fzice, aceeaqifodiderezistentlfaFdefictorii fluctuar4iaimediului. Timpdem enn,lr aslezl inc6. in cea mar mare pane a lumir, oamenii au mers pentru aa.junge dintr-un loc in altul, au alergat, au inotat, au depus eforturi inproduclia zillicd de buluri necesare supravietuidi comunitSlii lor.Niciodata, fEra irdoiald, aia ca astizi in societSlile occidentale, nu s-autilizat atit de pufin motjljtatea, mobilitatea, rezistenla fizica a omului.Con$nnul lrgrvos (stiess-ul) a luat, intimp, locul con-$unului fizic. Energiaproprie omului (adici rcswsele corlului) devirc pasiv4 inutilizabilS, fortamusculara e inlocuiti de energia inepuizabild firnizati de dispozitiveletehnologice. Tehnicile corpului, chiar cele mai elementare (mersul,alergatul, inotul etc.), dau inapoi gi nu sint decit pa4ial solicitate in vialacotidiand, in mpofiul cu munc4 in deplasari etc. Nu se mai face, practic,baie in riuri sau in lacuri (decit in puline locuri auto zate), nu se maifolose$te deloc sau rar bicicleta ($i nu fird pericol) sau mersul pejos,penfu a ajrm-g€ la servicju sau penhu orice deplasare, in ciuda aglomeratieiurbane etc.In acestsens, corpul omuluidin anii '50 sau chiardin anii'60 era infinit mai prezent in conttjinla sa, resursele sale muscularc se

159

t l

DAVID LE RRITON

atlau ruaiir ceDrr-LLivietii colidiene. Mcrsulpc ios. bicicletn. sciidatul.acdvilalile 1-lzice legate de murca sau de viala domestlcl saupersonalarJiworizau ancorarea corpomli ir existen,lei. In acea perioadi. noliuneade,.revenire" lacorp ar li pirutdeplasari, glcu de inleles.lntre tin1p,intr-adcvAr, anga iarea fizicat a omLilui in exislenta sa nu a incetat sd scadir.Aceasta pafte inalielabile a omului e socializaii in sti]Ltl $tergerii,diminuati, chiai ascLlnsi. Dimensiunea sensibile $i fizic.1 a existenteiunane tinde sa ldmini in pedsire, pe mistrrd ce se extinde mediul tehnic.

Activitdlile posibile ale corpului, cele prin carc subiectul creeaziintensitatea relaliei sale cu lumea, ia cuno;tinld de calitatea a ceeacelinconjoari $i igi shuctureaz-A identitatea personalS, tind sd se atrofiezc.Corpr din modemitate seamdnh curm vestigiu- Membru in plus al omului,pe care prot€zele tehnice (autornobile, televiziune, scari $i troftlarerulante, ascensoare, aparate de toate felurile. . .) nu au reutit sil suprimeintegral. Est€ un rest, un ireductibil, de care se izbegte modemitatea,Corpul devine cu atit mai grcu de asumat cu cit se restringe partea dinactivitdtile sale propdi asupmmediului. Dar reducerea activiti{rlor fizice5i senzoriale nu e lipsitd de efecte asupra existen.tei subiectului. Ea ii$tirbeste viziurea despre lume, ii limiteazi cimpul de acliune asuprarealului, diminueazd sentimentul de consisten!5 al eului, ii sl5begtecunoa$terea dircctd a lucrurilor, daci nu se opre$te aceasd ercziune,prin activitEfi de compensalie, special destinate sa favorizeze o rccucerirccinetica, senzorialS sau fuicd a omului, dar la margioea vjelii cotidiene.

Atrofiere a motilitStii gi a mobiliE.tii omufui prin recurgerea neincetatila autourobil. Reducere a suprafelei locuinlelor, fulclionalizare acamerelorqi acaselor, necesitatea deplaserii rapide din teama de a-ideranjape al1ii. invialasocial5, corpul, cel mai adesea, e fteit caunobstacol, cao sulsa de neNozitate sau de oboseald, decit ca o bucuriesau ca ascultarea rmei posibile muzici senzoriale. ActivitSlile subiectuluiconsumi mai multi energie nervoasl decit energie corporala. De undeideea comund astizi de ,,oboseali buni" (legati de activitdlile flz ice) $ide ,,oboseali rea" (legatd de consumul nelvos).

Locurile afectate hoinirelii in oraqe, vechile cartiere, tlotuade devin,de-a lungul timpului, mai pulin primitoare pentru plimbare, structurileurbare se suplur imperativelor circulagiei cu magina. Reducerea spaliului

160

ANTROPOLOGIA CORPLJLLJT $] MOT)]]RNITATIA

de mers pcjos. (hncentrarea rcivitililof in centt'ele ora$clor. irllesatede llr$c. cc contribuie la piYateatfccitorullli de dtmul siu personAldelncrs pentnr d I srDune jnltrativului aionim a1 unci circulil-tii pietonalcfapide. Deplasarca func,tiorald dinft-un loc in ahLrl linde si inlocur ascathoindreala (cLl exceplia duminicilor, lfud indoial6), ceea ce nu rilnincliri urmin asupra pliceii senzoriale qi cinetice.

CLLo inn.]ide rernarcabil4 P Virilio, in anii '70. a perceput dcja aceastislibire a activitdlilor propriu-zis fizice ale ol1rr"Llni, sub]iniind mai ales ince mAstud ,,omenirea urbanizati dcvine o omenire aqezati". ln alaracelor ciliva pati pind la ma;ine, majodtatea actonlor stau pe scaun toa6ziua. Virilio a definit corect dilema ce apare din subevaluarea funcliilorcorpomle in existenta omului, mai alcs in planul elaboririi unei identititlpcrsonale. ,,inainte dealocuiin cartieq in casd. individul locuie$te inpropriul corp, stabileqte cu el raportun de mase, de greutate, dedimensiuni, de deschidere etc. Mobilifttea 9i motilitatca-corpului permitimbogrtirea perccpliilor indispensabile srruct-lrarii eului. lncetinilea, chiarabolirea ac€stei dinamici vehiculde, stabilirea la rnaximun a atitudinilorgi a componarnentelor, insearmd a perturba grav persoana gi a-i lezafacultifile de intervenfie in real.''

Modemitatea a redus continentul corp. Tocmaj pentru ce acesta aincetat sI ie cenfiul mdiant al subiecnrlui, el apierdut eser\tialul dm putereasa de ac.tirure asupra lumii, iar practicile sau discursudle care-l delimiteaz eiau aceasti amploare. Pcntu cA este absent din miscarea obifluiti a vietli,el devine obiectul unei preocupdri constante pe care se gefeaza o pia!6oonsiderabili qi noi mize siDrbolice. Practicile colpomle se situeaze la ohterseclie unde se intilnesc necesitatea antopologicl a luptei impotrivafagncntirii resimlite in sjne $ijocul senmelor (fonnelc, fonrE, tineretea,sAl[tateaetc.), ce adaugl alegeriiunci activit5li fizice tul suplimentsocial decisiv. DacAactorul se,,elibercazi" in acestepractici, nu oface doar din iniliativa sa, ambianlaunui momentil incita s-o facedupe anumite metode, dar el se damiette cu atit mai mult devotamentpersonal cu cit simte €l insu$i nevoia de a lupta irnpotriva problemclor,pc care ile provoacd neutilizarea energiei sale corporale.

3 Paul Virilio,6rrd; sr//'tnsicwite du teffitane,Patis, Siock, 1976, p.269

161

, I

DAVID LE BRETON

Da1 nu poate exista...cvcnir 'c la cot?. corpLll t i iud l l tcrcu arcr.iisep:uabiJ dc onr, ciruia ii confera o prezenli. indilcrenl cle utilizarcadatd de acest.l fonei. \,itali6rii. senzoialiritii sale. E nraidesrabd o altunlzare Llesrre. lnn corp.o pr(oclrp.ue nold :. ea dc c r 'csrrirr conclrneroccidentalc panea de cameside senzorialirate ce-i hpsetre. Elbftde aferunlica o identitate pcrsonali fta$nentrti intr-o societate fragmcntantd.

Preoc||parea crcscjldc penm sanilale )i penlru profi lexie duce. oeasemene4 la dezvoltarea de practici fizice (ogging, plinrbarea bolnavilorde inim6 ctc.). Ea determinl acrorii sa acorde o atmde spo ta corpuluiIot hranei, rift)ului de via.te. Ea dDce la ciutarea unei activititi fizicere$rlate. $ i de aici rezula o utilizare de sine ce vizeazd restaumrea rmuiecbilibtu disfius sau greu de men,m inhe ritrnul modemitit-iisi ritnudlepersonale. Se instaleMi o reprczentsre a bolii mai pulin fatali, scconsided ce boala gise$te, in stilul de via.td, in obiceiurile aljmentare, iliglena vielii etc., condiliile favorabile evolutiei sale.

De la insesizabilul lumii mod€rne la sesizabilulcorpului

Individualizarea accentuald ce-o cunoa$tem astbzi nu constituie delocsemnul wd eliberiri a sr-rbiectului carc gisqte hgopriile resunte mjjloaceleunei gestioniri autonome a existenlei salc. Scufundarea in unjversul in-terior din dorinla de senzalii insolite, p)ecarea ,,sponsorizati,'in de$eftrisau in ghefuri in ciutarea avennlrii sau a unei ,,premierc.., gusfulconliuntdrii cu elementele la limitele propdi, Fobele de maraton sau deschi nordic duse pini la capdt in ciuda oboselii, jogging-ul zilnic sauorele petrecub sapGminal in sel de gimnasticA pentru menfinerea formei,sint pmctici gi discursuri ce au loc sub contolul diflu al unei game de!€lori impdni$ile in comun :i. tolodara. diferenFal de guprlnle-sociale :tinerelea, forma, senitatea, seduclia, rezistenta, suplelea... valodcardmale ale publicittuii. Aceste milolo!ru Inodeme va lonfci ruSte califiililegate de condtlia fizici. Fiecareactor, in uni\ersL saupersonalsiinl nctie de pozilia sa sociali, jongleazi cu multimea de semne oferite depiala bun rilor de consuq de mass-media gi publicitate. Solicit5rile

t62

ANTROPOLOCIA (IORPLJI-Lll SI MODi:ll{NITATtrA

proli l ircazi ielerc rcsc iujurulLuror ali ludint. al t l l lor pfcocupari. alrnor cdutari sjlTlilarc. actoi dm accclt$r calegoic sociali.

Citeva unpcmti\.e provizorii. puse putcrnic in valoar!. socializea7no multlDe dc {cbri risipilr. O lr. utalic ant|opologici schlmbi nattifasjnbolului. ca[c, depaftede a u]ilctorii intr-o cornunilatc solidaricuaceln$i dcstl]r, imp:rrtifiodun sistel1l dc sensui fjdc valoriputerniciovesdte, iiJrutapune priltr-un corlsLur conun de semnc$idevaion,dar ca subiccl privat. Semnele zboari in efemer fi imping oDrul la ocautare r€innoiti firi incetare. Sculirndindu se ir oglmda unde cleoazasenlirnentul buni$erii $i al seducliei sale pe$onale, omul iJdividual;atiqi vede, rnai degrabd decit propria imagire, supunerea mai mult sau fimipulin fericitd fald de o shuctura de semne. (l tonalitate narcisicdtJ,dvelseazd astaLzi rez rocesociabilitateaoccidentald.

Narcisismul constituie, inilial, o pozifie de independerltr, o vjclenie asubiectului care se opre$te provizoriu la granila dintl.; coiectiv gi indi-vidual, fiind scutit de un angajament compromilitor cu ceilalfi.Personalitatea narcisici iqi corsiderd propria individualitatg mai dennide interes decit anturajul satL darea nu seexclude, astfel, din rclaliasimboIcA. Se $tie, dimpotriva, ce putere de atracfie exercita ea,paradoxal, asupra celorlalti. Ea iube$te &agostea al cArai obiect este,infinit mai nult decit cei ce-o iubesc. Investegte in propria persoane oenergie pe care ceilalli rnai degrabi o risipesc in cadrul leglturii sociale.Freud a scris pe aceasiitema pagini devenite clasice.

Narcisisnul modemidlii estc, mai intii, un discus, rltul din elmrentclede baza ale nitologiiloractuale- El numette o ambianli a socialului, oformatenden(iale mai degraba decit o dominare, o intensitate socialSdeosebjta, specincd anumitor categorii (ird?), anumitor locuri (itlid).E una din |ansell- modemitilii. Dar nu singura. Ne intereseazd alci penfiuc4 in rrod necesar, narcisi$nul modem reprezin6 o ideologie a corpului,ciutarea deliberatd a unei culmi a senzaliei li a seducliei, supunindu-seunei atinrdili relaxate qi, totodata, \,oluntare, un dualism ce pune corpulin valoare-

Jean Baudrillrrd a analizat corect rcvirimentul actual tl narcisismului.Din loc al stleranitilii, acesta s-a transfonnat in instrument de controlsocial, ru,,manipulat" (de difte cine?), ci,,liber" ales in apdsarca unei

163

ri

I)AVID T-]j BRIiION

ailbiante socialc, la un 1])oDtent cl i l . orrc t ice ca aleserrlc aclorl lor sicon\reargi illspfc pmctici. obiectc- diSc ursun i(lentice. Fiecarc unreazilmpulsurilcjocului siu iDterior ca excrcitareaunei libeniri. cind nu lacealtce\radecit si sesupunA soD)atulor unuj cilnp social, alcirui impaclasupm sa nu-l cunoatte. Ceea cc dislinge acest naacisisln de ceitmdrtronal, dcspre care arn volbit Dui sus, e faptul cA legca valorii iicont.oleaze fllnclionarea. ,,Este nn narcisism dirijat, constata J.Baudrillard, o exaltare dirijati 9i funclionald a lirmuselii 9i a schimbuluidesemne."'

Narcisisrm dc astlzi nu reprezintA indiciul unei abandonari in voialenei. a bucuriei la ginduJ trmpului care trcce, chiar dacd produce pldccre,el este $i rczultatul unej acliuni asupra sinelui, cadarea unei personaliziriarclatieicu lumoa prin scoaterea in iali a semneloa vestimcntare. aatitudinilor, dar ti a sen]nelot fizice, $i mai ales a acesroru. .Enuntare lapersodna inl i l3 poveslin i tnirologice. I lpleac:r nu doar dc lapo,, i l iasubiecn ui in cadrul legdturii sociale, traducindu-se printr-o insumarede semne, ci qi de la scntimentul intim asociat acestei poziqii, gi mai alesdc la el. Narcisi$nul modem este o placere ce-!i gise$te desavir$irea insentrnenfirl dili,tz al celei mai brme adaptiri posibile la semnele valorizateale unei epoci. Paradoxul sdu consti in faptul cA Foduce sociabilitate ; eltraduce ficfuDea unci alegeri penionalizate, sentimentul urei cor.4tiiniesuvomrc, cind prEgnanta ambianlei sociale nu mai este perceputl ca atue,ci{i lirSe$te cfinpul de influend in stbra cea mai intimd a subiectuldr0.

Narcisismul modem traduce faptr.rl paradoxal al unei distante faldde sine insugi, al unui calcul, el convcrte$te subiectul in opemtor caref.rce din existenla $i djn corpul siu un eclan undc sd se organizeze scnnlelein mod hvorabil. Libidoul narcisic itldlnc$rc semnelc s6cialc ale iuenricrlat idesme5iqi leaproprie. Llcaura.inacesr scop. inrczervageneroasa

ANTROPOLOGI+ c()RPIJLUi SI IvIODERNITATEA

t Jean Baudrillard, l, 'Jcra nge s!,lboliEte et ta n.)ft, Paris, Callimafd, 1976, p.172- Vezi ii Richard Sennelt,Les tyan ies de I intimilJ, paris, Seuil (1974,trad din americ. ), 1979 ; vezi ii Ctuistopher Lasch, , e conptoic de Norcisse,Id nouve e sensibiliti dniricaitrc, Paris, Laffort (1979, trad. din anreric.),

.. I 9 8 I ; Gilles Lipovefski, Ld sociiti .lk |idc.pais, Galiimard, 1985."' Ricl]ald Sennett Derge pnri h a spune cA ..ndrcisismut este etica proteslaD6

atimpurilormodc e".

16,1

asolicitarnlor. il nlitologiilol cc constituie alnbiilula [ntli molr]ent Spredeosebire dc cat?ctenil atemporal, oarecLm- al narcisismultlilradilional '

Crlalalt Diuadox al narcisisnultti moderrr line de chipul s'u sclxmbatorcle cnnrziirstnclc sale proljzorii ce-i dall aspectul unui vesljar de teamlLibidoul nalcisic e fragnentat. ei inviluie selectiv practicisau obiecteduDi rrnc,'J i imboltc, fropnu unul molnmldll AcliuncaselrmtLlulprnducc o nrvesre dcia cor15llrui6, f\e cil le suhieil l l l o cnllnla ctl mlonirl i i leDroDrii. l r lcnnll sdu Iinc de capicltatca de a orgxni. 'J in mod cit mrioerionai rnaterialele de bazl de carc toli dispun El mai puqin i9i creeaziintimitatea fiin4 in final, mai mult podus de €ainmod sociologic- C-orpuldesore care rndi\'idul crede cd-'i rcaproprie subrhnla uhd nu mnstjtuiedecit redarea unei povestiri. E artelactul declanlat in eldeambiantaunui moment. Ar fi, i1 acest sens, mai pu,u obiectul unei dorinle $i maimult al unei griji, mai pu,tin al rmei bucurii 5i mai mult al unui imperahv'

Daci exisi[ o gestionare a corpului ca proprietate personala de

cdte subiect, aceasia se supune acelora$i fluctualii ca $i Bursa Valorilesisure dintr-un moment;conomic inceteazi indata sd fie astfel subin"fluen1a valorilor noi : inperioada fluctualiei setNiui 9i valorilor, corpulrlu are mai mul6 consistenli decit un ecran. Pe el se proiecteaze ficfiuneaftra incelarc reinnoil6 din panop)ia provuorie r"rnde se conslrujesle oidentitate irdividuah, rdmasa, pa4ial, lire rddicini. Corpul devinemetafbrd, tczervi inepuizabila cc-i asiguri narcisisnului modemancoEreapivilegiaq cigi alura eteroged" efemeri $ansanarcisismt ui,aici- este de a-siieinnoi datele la fiecare modificare dc ambianta ln-

depc-ndent de ideologii, corpul reprezintd un continenl penfiu ca exstenla*cial5 a onrului nu e altceuidecit o gansajucata din infnitatea de conbina{iioosibile. Etbmcrul poate dornnjasuprc omulu tise poalemultiplicdde lcsocialla indrradual. neepuizind nicjodalairDndeteaposibilului CJnografr d

corpului face parte din;impul social, ambele fiind nenumexate'

Categorii sociale

Comul reprezinta o mizi simbolici pentru catego i sociale relativ

precise. Nu sc pare, de exemplu, cA straturile rumle sau muncitoarc ar fi

165

, l

DAVII) LE BT{]]] 'ON

lb ftc aleclate dc acest entl l7iasnl latd de lucrufi le lcgnle de cory.A:. , ' lner le i r ( . r lceu l .o, t i .e p r l rc! . lD. l i ' ier fd l \ i . pe t , rnr . ) ' t t r (rcaslerlti dccitpe lbmta. tillere.te sau aspect plicut. Dle aruvca tendinlrs i s( i l r . t i r r l i Je ( c icate. .sc. . \cLt . t i pt(d I r t . l l . In plu. . s n.c. eJ. , r ' r isoclalc ce desf.:t$oari o activitate llzici : consunLl I muscular si Duncrcain.ioc a rmor tehrici ale corpului deosebite lbnneaza esenla muncii lor.Oboseala acumulatdde-a Lngul zilei nu prea lasi. dupl limpuldc lucm.gust[] unui regaz care sA angajeze din nou resursele energeticc alecorpului. lndellirtarea unor asenenea paactici sau produse de sistemu Ilor de referjntE, costul lor. timpul ce trcbuie se li se consacr e le f'ac maiputin falniliare acestor categodi sociale. Ele sint in contact cu comul lor,intr-rrn con.urn lzrc pernanenr. locmdr ceea ce caufa, la modui ILrdlc,catggoriile sociale care solicite cel mai mult asemenea practici salli iser}]enei ptodusc oflenlate asupra corpuluj. in esenli , icestea sintsEltLrlrle rnedil t cele privilepate, profesiunile liberale. caregonrle irrclr rar csi privilegieze ,,forma" ti aspectul plScut, preocupate sd se oboseascipenm a regisi o vitalitate slibili din calzaimobilit4ii, a lipsei de activirarefizicd in exercitarea profesiunii lorr I . Categorii atente $i la s5netate. laprevenirea imbolndvirii, preocupate !i se bansforme ,,oboseala nervoast.acumulati ir timpul muncii intr-o , pboseald sdnitoasA.,, adice o obosealdmusculari ti nu dilirzd in corp.

Sint;i profesiuni marcate de o responsabilitate concreta fata deceilalt i grrofesori. ,rs isten 1i mcdicrl i . p. ihologi. a(istenlt social i , cldr esuperioare, profesiuni liberale, mici intreprinzetori), adesea greu deasumat! propice contestirilot interiorizirii conflictului, ceea ce duce Ia,,a nu te simli bine in propria piele", la a avea chef,,sd explodezi , : ElianePerrin arati cd noile practici corporale de inspiralie californiani(exprinure corpomli, gestalq bioenergie, strigdt primal etc.) i$i recrutcaz dadeptiidin categoriile socialepe care ,,mpofiul cu nunca Ie expune

rr Pentru gimnasticisauschiulnordic. nmraton saujoggmg se vor regasr aceteaiicalegorii sociale, veziadicolele lui OlivierBessy, Jean Claude Ragache sauJeau-Mrchel Faure, din,,Espril". Le nou\et age du sport. nurndr specirl, .rp tie1987. Despre.rparilia acrivit.rlilorcu tscuri, vezi Davidt,eBreton, pasrr,;r.i,nsqrc,Pans. Mdtaiiid, i991.

166

ANTROPOI.OGIA CORPULU] $I N'IODERNIT,{I'F,A

agresi\ 'r tAti i celei rrai directc. i l l vremc ce protesit lnei l le lnlctzice si

lnanilistc. ill replicd. cea mai icaL agrcsivitlte C ci al ciror lol consti

tocrrai in dezamoNarea pcflranente a oricilrui fapofl social dgresjv, tie

pdn dialog, cxplicrlic, disclrlie sau vorbirc, in geleral - Eleargisrill

noilc praotici a1c corpului o situalie unde orice rcticenla social[ e abolitar,

chiar inte\zisa, ul1 loc iochis. in afara lu1l'tii, protector, un fel de parantezl

h care toli sint egali, unde conteaza doar elnofiile $i scnzaliile Si unde

si-ar putea extedoriza aSreslvitatea sLrb alte funne dccit cele objtnLlire I

cuvintuf'12- Timp de respiraFe qi de reconciliere penhx categorji socialeplasate pennanent in cenmrl tersir.urilor relagionale 5i care ,jau totul asupm

1or". Cautare, prin semne corporale tangibile, a unei cai peffir a sc6pa

de incertitlrdinea practici Jor profesionale.inh.un cadru neutru, fird consecinte asupra vic,tii persoDal e, existi

o cSutare a ccnvivialitEtii, a cdldurii, a increderii, a consurnului de energleO descircare a teDsirmilor printr-o serie de exercitii, cind te incredinlezilurui,,subiect care se presupune cd se picepe". Caci, straniu' cilltarca

de sine, ;eaproprierea" corpului hece prin supunerea participanlilor infata cuvinhrlui unui maesml dispus s5-Si impSnd$eascd cunostinlele.inainte de a fi incercate. senzaliile sau efectele fizice sint descrise de

animator. citite in bro$uri de referintd, a$teptate de utilizalori intr-oambiaflti a clrei pregrc4i ii invdluie. Descoperirea de sine sau acgLureaasupra propriului corp fec, mai infi, prin rccunoatterea cuvintului altcuivagi angajarea pe un dnrm dej a parcurs de allii (mafturii din reviste. bro$ri,

Iucriride popularizare, expedenle tAite dc cei dirljur, prezentare deexercitij de citre responsabilul stagiului etc ). Aceste categorii sociale

r€g5sesc aici o fonna de ghidare, o supunere in lbla unei autoriteli cucarc sint obiqnuite in iistitt{iile lor Corpul se oferi in maniem unui labinnt

a cerui cheie subiectul a pierduro, ea putindu-i fi restituiid doar dc acela

care, prin crmo$intele salc, Stie si deruleze firul Ariadnei Utilizatorii sint

atunci invitali se-$i exploreze senzaliile sub conducerca unui amllator care

$tie dej a ce trebuie simlit $i in ce moment De asemenca, cei avizali ilghideazi pe noul adept Labjrinhrl se transfonni in traiectorie deja baliT-ati.

Lr ElirDePenin, C?r/es dti cotvs, enquite srr les notte es pd itluet .arpotcttes

ap. c i t . ,p.124.

I

16'7

DAVID LE BRETON

Secretul corpului

Pcnttu ce, in reprczelltirilc occidentale, infl[gltate dcun dualisnlsubracent, colpul, dc obic.-i, cste distins de om, cl se prcsupule adcdneun secrct, a ascunde labirinturi tainice, ale c5ror galerii pot t masrratc.spre a ajunge in centnrl lor la revelatii pentru a cdror enuntare nlt lipsestedecir firul Ariadnei. Fxellinateaanitomicicconsidcrat nunul insointulmdtetulor.ale. Ducindulipcrcepria la un leldc gmd zero rl s irnbolicr.rlu r.rmagrnea occidentald a corpului a contribuit la a-l face enigmatic. intrucite\ identa sa anaromicii $ifuiologici nrr rispunde complixiririipe carcomul o poate simli in el, se presupun€ cd tnrpul poafte un mister Apelulla rcprczmtiri sau la tehnici ale corpului venite din Orient, dupi fanzitulprin Ca lifomia. sau recurgerea la tradi$ i esoterice mai mu h sai r ma punnfondate legitimeazd cdutarea aurului ascuns in shdfundurile cernii. Omrmcd riguoase asupra sinelui trebrie si favorizeze aducerea la hminda contrnenhrlui lisat in paragini, corpul fiiod ganga din care se poateextmge dianantrrl, cu condilia si-!i dai osteneala, Ahs€nta lui Dunmezcupelmite ciutarea tmei scintei de divin in noaptea coipului.

,,Ir4elancolia anatomistutui" (J. Starobinski) e risipitd de vintulimaginanrtui. nesatisficut de reprezentarea fada a unui corp a c.an i relaFecu sine se discerne greq ca qi rela,tia cu o bogdlie de senzalii, contrazisdde aridiffiea $iinFi biomedicale. paradigrni ofciala a reprcentari corpllui.

Corpul fiind locul rupnrii, i se acordi privilegiul rcconcilierii. Aicitrebuje aplicat balsarnul. Acliunea asupra corpului traduce voinla de aumple distanla htr€ tlup $i conttiinl5, de a gterge alteritatea inercnticonditiei umane : cea banald a insatisfacljilor cotidiene, ca $i celefon{atoare, ale incongtientului. Imaginarul social face atunci din corplocul posibil al tran^sparenfei, al pozitivitdlji. Munca asupra senzatiilor. irespirdtiei, amitcdrjj, imblinzege incon$tientul $i pulsionatul. O psihologielmplicid a voinlei aplicatA cu disciplina sau creativitate este suscsptibile,p n recurgerea la tehnici precise, sf, anuleze ruptura, sd fondeze o,,civi1iza1ie a corpului" (l M. Brohm) (pamdox al unei formuleri dualistepentu anumi reconcilierea visati a omuluicu corDul siu. ce nu tinedecit de repr eTen tare )i de djsc urs ). unde refulnrea qi atsenta ;lr fi risipjte.

168

lleg,lsirn uici tcma naturiibLurc a colprLlui. care arfi pen ertiti de social

si crrc treburc rerLLcenti ' 'Loc 1l I rritei. al In(h\ idtl.r! lel, clcarn( e 0 tln( i inJrsnncti i pe crre rn rlt i

viseazi s-oregiscasci. tocnuiprin corp sc incearcd umplerea golului

Dc unde icc; intli in existenli ca o fiinIi ncdcs5\'irtita, producindu-Siiuri incetare propria existe4d in interacliunea cusocialt si cultualulPodoaba de sertne, consumatc $i imaginate' asigurd o protectieilnpotriva angoaseidifilze de aexista, de parcd soliditatea mutchilor'cei mai buni linut' sau cunoastcrea a numeroase tohnici ale corpLrlui aravea putcrea sd risipeascapericolele legate de liagilitate, de absen!5'..Undeva in nedesdvir5it'' (Rilke), prin pozitivitatea concretA a corpuluisdu, omul cau6 si disipeze o angoase flotanti. Cdutarea secretului o tra-duce De cca a nedesdvir$irii, provoaci implia divinului in or4 vizeazl orisipire a neteplinit{ii legte de condilia umani. Fa\ ce aboletle diviurcasubicctutui. ComU aevine loctrl unde se neagl incoSrienn{ude idotitateasubiecului se creeazi pe baza urei noi afrmdri acogito tthti'

Aceaste cdutare nelini$tita Si vegnic relansatzi se leage deincertitudinea timpului, de importanla crescinde a provizodului in

societatea occidenah- Cind totul devine ins€sizabil, incontrolabil' chidrelana cu cel5lalt in cuplu 5i in famil ie. cind sigumnla ex isten(iald scade'rdrnlhe ca un ica cenirud me tsupu I in care e prins omu l. locu I d i lerenleisale si al rupturir dc ceilalfi. Srilul dualisl al Inodemit5tii tine de irnperatiru!actiunir. c; itnpingc subiectul sa se modelezc de parcE ar fi un altul'convenindu-si corpul in obiecl de sculptal. de inlttimtt 5i de persona lizaLDe talentul s5u d; a o face depinde, in mare mlsuri' modul crun va fiperceput de ceilalfi. Irconftielltu] nu mai este o valoare luati in seamade aceste noi practici. Ele fie ii edulcoreaze confmufirl (bioenergie, strigitpdmal, gestalt etc.), fie sint susirNte de o psihologie derivatd dm cogilo,unde Drimea/a nodunea de voinli ti de munci

Corpul, in aces imaginar, este o supmfala de proiecfe, unde se pun

la loc frasmentele sentimentlui de identitatepe$onal5' divizat de ritnuilesociale.

-Prin pun€rea in ordine 5i in sens a sinelui, prin medierea unui

ANTROPOLOGIA CORPULUI $I N'IODERNITATE4

13 ,,Cor?ul nu flinte" etc. T€inl recurertn 3 nigctrii potenfialului uman' dar a

cerei idee e asttzi baDalizati

. l

169

DAVID LF, BRETON

cor-ppecarc l disocrazaii l- ltra slirntit inecran.individll l actidtcazdsilnbolic asupra lull]iidm.iur Ll i$i cau tir Luriratea de subiect. orgatuzildsetnne, unde inccarca sa $i produci identjtatea $i si se lbci sociahDeDtcrecunoscul.

Clinica imigrangilor a pus in evidenla o parologie ce inpnnrlfi aceeaJirecmgere ia colp, dar care, in loc si ploducd phcere, genercaz:i osuferinlir, sinistroza. Dupi o leziunc, orand, oboali, ultallntatism.sinisffoza marcheazd la subicctul scos din mediul sdLr dc oriliDe lia 1blrle bire bolnar Lrl fmnce,/ allcr defJne de reglunea de c.ue i lcgat,auchiar, pur ti simplu, desocializat) persistcnla unei nepldceri, a rureisuferir4e dincolo de refacerca,prganici". Vindecat, subiectul contiluisi simta o duere vag5, supdrdtoarc, sA Du se poat6 servide organulalt?idate lezat. Examenele medicale cele mai aprofundatc. cind secantoneazd pe o pur; tehnicitate, nu dezviluie nici o afecfiune organici.Totu$i, suferinla € prezentA. O altd analizd decit cea tehnicd aratd cisubiectul sufere in viala fi c[-ti utilizeazd, fEre sd stie, durcrea ca uoicmediator susceptibil sI dctemine recunoagterea existentei sale de ceteceila4i $i si pdstreze, pentru el insugi, o identitate care altfel nu ar maiavea sens. Se descoperi aici un mecanism antropologic, dar inversatcind e vorba de,,cultul" modern al corpului. Sinishoza marcheazinegahwl exact al acestei ,,reveniri" ludice la corp. la un actor redus la elinsusi. atomi,,al de condir.ij le sociale ale modernibtrr pi caurind conLacruJpnntr-o aducere ln fa,ti a corpului seu. Investirea in propriul corp tra-duce absenla celorlal$. Atunci cld identitltea peEonald se afli in discutie,prin rematrierile neincetate de sens Si de valoare ce marcheazdmodemitatea cind celelalte sint mai pulin prezente, cind recunoattereade sine ridici probleme, chiar daci Du ia un nivel foarte acut. rlmine.intr-adever, corpul p9fltu a face auziti o revendicare de existenEi, E vorbade a fcce d in sine o scriere. prin inrrmediul sernielor consumului sa4 malrau, prin somatizare. Sinishoza este, in acest sens, solidad (pe celAlaltversant) cu pasiunea corpului, ce traverseazi modemitatea. in suferinti_imigrantul iti of€re stnptomelemedicinei in spqanta de a fi rccrmoscut casubiecg acolo unde celelalte tentative au eguat. injoc, ornul rnodemiti,ri,:are se gbr{nuiqte sa triiasca in fiagjlitate, ,,imigrat din tirnp.. (MargaretMead), face din corpul snu un fel de semnal de recuoaglere. in insesizabilullunii, doax Fopriul corp ii asiguti contactul cu existenta sa.170

CaPitolul9

MEDICINA $I T1PURI Dtr MEDICINA:DE LA O CONCEPTIE ASUPRA CORPULUI

LA CONCEPTII ASUPRA ONIULUI

InYefltar

Recurgerea in zilele noastre la tiptri de nledlcina numjte p$dlele l

raduce ao-anna de valori ascendmte ce orSani/eizh iot md mu lt lormele

r""lri*t!i o"-^*f .dividului' prmcuparea fala detlatural' d€ cor?'

de formi. driprul Ia sanatarc- cultul lineretri (mar Pulrn cea a \ rsrer $r

-"i ,"uft

""u i

"itufititii). Valori privilegiate' chiar proclamate cu voce

tare- ale aceslor l iprLri de medictni ' Ddr un asemenea entuTlasm

-at,t*" ri"" a*rf"l lol maimare intrcsollci l i ir c socia le in mltene

i" 'nii i i* i la. 'a"a"re fi reacti i lc insdrudei medicale. Se )lre c5 cel

-*"i"'a"""" *."1

-".entttlui medtcal dctermina paclmq i si se lndl epte

soreomcfictenr de alt ordin."' En* u in1"t.g" pe baza caror logici sociale 5i culrurale ajung

"t ;uiotii sa t"""teala,,Dedicina paralela", trcbuie analizate cnza

-"?"irirti rt"g"-".i", cei al instituli;i medicale, ce incateaz d astizi' in

o' *i i l**'r"r"ee in mdnrera lui R BJnhes dcslre calif icarivele 'ucare se impoporoneaza acerre t ipurr de medictna tardlele al telc al lemrtrve'

slobale, blinde, nahrale dilmle'entprnce erc, 'n.l.a'"i"" p"n"i*, * ,l*eaza ln alri pane : Iesirtmi'*" ::':::]1"^:1"""'^'1"-

, " iJal . i " ' " t i , in Iradr! i i : ed in 'egisrrea' 'a a\t ' r i o ( teslere \enoa(a oc

iiii""i,iirir',-"ti, ."-r .''iatica bazaiociali' graliebrefei descrrise in institulia

nedicala rT I

l

tt

D,{\ ' ID I.L BRLTON \ \ tRorot oetA ( ,8! !1! I s l \ luDl lRNITATf \\ tenlc ce l ]1i$cdtca l l dcbutal de lTeo zcce ani. sat creezc conscnsuln,c : r l ( i ( . . .ar i I benct ie l . r t . in J l l , et lJ . , lc l , r i r rL( lu l l t l :cL L, l t . l r . i . I r(rrcnl \ i ,rDulcl. treb!.tc.I inl l t . J mcJictnc n.t 5_d i lpus l ir i frLJhle tc.I I r : l r , . r lcr i I l { r rn l . l r i lL l r , fu l , c alec,r furrr_r l i i rurrrrrel i r r . : r |ur\ rnLlcciLo|1 FaLor])bin : pe ace,n j .r dm unni mtu pultnpe tcr(nLl b\rJi i5l rnJrtnulr ir l I i rF taibunrlel,,r deuind lede.rcrin Ibqjurganidptolesrurrer$l ' l dslt l l f t monopol l dlelrr lr l l t i d\ ' ! i gr- lr . oarrnaiprrr inprir i lcpirr lnr.r.r s|| lr tr l dc a vindeci salu crpacil ea dc a se rrnprrne rl in pLrnct devcoerc so'.tal. sc pAre. inlntcit vt\ dcl i l lea med ic irei popu lar e nu ,_aoeznnrFlnlclodad. inciudaopozliei hoLinrei rncdrcil.rrii aarruljtamullirpruapcsr{tctrt i l l rc. Irntpdedccenii . de;;rr larani Si r indecirori l

\ lcdrcr s. dc alt lel. a a\,1rr Je combirlrr in Lleplina lcgi l inri lalenuneroli )arlarrnr de-a [urgul secolulur al XLX_tea r.f L. f Cin*t1.f.crno urcer ca sA-$t lmpun, autori latea in lala populal jei. Ea a,f iul si scserveascl de ej.ti de prctenliile Ior derizorii penrru a_$i pleda cauza qipenlru a exlrndc cu abil t tate acuzalra asupra rururor t indecalori lor[-adrl rona^lr ce nuapart-ineau, prin fonna.tia qr legitimitatea lor, sistemuluisau de relennld. $arlatanl e cel carc nu este medic. Ca $i cun abtlttateade a u5ura suferinla sau de a o vindeca ar fi un dar acordat brusc deoelUrerca uncldtplome cesitueaTa medicul. o data pcnru to(deauna,deasupra oricireibanuieli5. Dinpunct de vedere istoric, ceipe care

' De-sprc isioria medicinei in s€colul al XIXlea I i mai ales despre vic isirudinileinr i ln i te dc er in! ;urarer tegrr.miranrro( idlc. \ ezrJacq*. rei" , .a, l , n, , . .. n, di tdIc a XIX s . \ L. prr is, u0l t in, . ,d. Io78- V</ i . de e(emplu. di f (utral i tc inUntrn e de chloprdl . ica. Ct pienc Lour\

uaucner. La .h i r tpra. t iqnc. cuat, ibut tnF j I ht : to i ,e J. . , t . Jt t tp lnp, norgi auti tie, Le Ma|r\. tupr es, 198 j.Lne clr e; , drrel€ prob temei c inr rndrcompte\e. DJc, isartJanutecetcc imDanc'ruzra

r :xan \ rndeca. medi. u l .e e\pune zcetu,a) in( . ca$i \ Indec!,onn. R; laharerancuUcj l seconj l ru jesre. ed u edJ,r A Inr f i j i ) r d \ inJecd nu nece"rru doar: ) l ' : l l l i - : :1.?l

dr9l*1" metodero, ur i l i /are. r ' cdl i rdr i umare inrui l ie er. .vreorcrna lradrfronrt i , mar dles ced cunos(ula inca in t_ranra sru rn Furooa. nidcmon.reJ2iin ocesr sens e ncienr d baTdk pe oatra d.fi,rjrl., ".;;;.

i..,;;taflatanrsmul nredjcjlor,jproasra t,rrrepurrlie In medrilepoputare, hebuiec,iiracuregerea detro\ erbe ahi luirJ de FrJncor.e Lou\ t i phrt ippe Richard. Srg, rrcatt (orrs La .antt ( t I " \ t ,ald, t t ,s dan, tpt pr"terbe,J,ak,aL.Fdls,Maisonneu ve & Larose, 1978,pp. l59sq.

172

nrcdicina i a tiixat de larlatanl sln el-atl.lnalintil. colPoftollt cc lllergcau

din sal in sat sdvindapotiuni cll eficienle inegrle. Ic cairot nlcnte lll arl

si Ie laudc- VindeoAtorii populari nn apdrtlllcaLl accsllLl regrstru :

magretizatod, vindecdtori de cntoNe. de aNuri- \'ra! itoli ctc. Sint lelapculi

solid ancoratl intr un cirnp social 5i cultulal. cel lnai odcsea vraci

ocazionali, duora antulajul le conferi o reputalie l'avorabili, inurma

md eflcienle in vfudecal€, a c5rei demonstra-tie ei o corliflua tfud incetare'

Caiea de traltlniterq prin viu gmi, adicf, verifical€a popularl, consensul

cclor intoresali oarecum, fondeaze legitimitatea villdecatorului' nu

caracterul $tiintific al actiunii sale, ce nu sc aplica aici $i care sg stabilc$tepe bcla unLU consms de all ordin

Acuzatia de $arlatanism, dep5findul pc colportor penfiu a' vlza s1oe vindecitorul rural, tmduce, de fapt, o luptapentru intiietate' pliD

care cultura savanti i$i arog5 dreptul de ajudeca in mod absolutalte

sisteme culturale gi, lipsita de orice inlelegere altropologica a eficienlci

lor- de a sufoca obiceiwile $i credintele pe care categodile sale mcntale

nu-l Dermil sa leconceapA. C-onfltcrulintre medrcl $l vlndecalorieste'

mci int ir. un conll ict de legit imirate. el opune..cultura savanta"'

reorczenta6 de instanlele tmive$itare 9i academicc' cunoltinlelor aduse

hlumind de vindecdtorii tradilionali, care sint mai pulin formidabile,provenind din $tiinlele populare ti din experienla personald apracticirnului. L \ orba de vlziuni i lsupra lulnit. de abordin opusc ale

comLrhrt st alebo[i,doLti conc<plii despreorn MedicilM_ indivcrsilctea

sa.;i timdduirea. in diversitatea sa, reprezintadoi polide cunoa$tcre

si dL acdune. Morlurile lor de validare sint contradictorii' Ceea ce nu

inseamnd ca. unul sau alful e fals. Pertinen.taunui act terapeutic nrl

inseanrnd ca altul e eronat, modalitatealor de aplicarc poate diferi $ipoate duce, toru)i. la acela$i rclul lal pozir i \ . Este ceea ce aral i 0sla7i

cimoul diversificat al solutiilor terapeutice din modemitate 9i elictcnla

Ior opusA.iaracterul central al rnedicinei nu a incetat, deci, niciodate sd fie

contestat de disidentele din cadml ei (homcopatie, chiropractica eb ) !ide tiDurile de medicind tladilionala. Pluralitatea actuala a tipurilor dc

medicind exercitate in cimpul social abia o dep{e$e pe cea dilr epocile

precedente. Astizi, desigur, o inflorire a tipuilor ,,noi" de medicini iqi

t'73

ANrRq!9LOl{4lQ\f'!!:1ll $r MODERNITATLA

lacc tDlrarea pe piata iDgrjiililor: DarillstilUtin Dtcdjcali nu n ouuosctrnlclodati in rcalitate nroDopohl acordatde lege. Ccea cc e dilbrjtastizi.Ir.chirrrb. csre ntierec dc l ir cl irndc:trnir.rtc a tr ir :r r rdre nrnti lcle nnclrr. lla un fcl de oficialitate rclarivA, tradusi prirl publicar.ea de cini clefop l l ,rn7drc. ( ic Ie\ tster..L lntp icnf . . I , ledecrncdnuce clc.). de ntbnclregate

]n re\4:1e de l{ga crcuiatie, infiiolarca de asociagii, publicarca degI iduri lrle vttulecclorilor de pugni p rbLicinre su dc r njcj an unnn in zjrrelerocare celac c nosLute n me de prict ictenlo. organizir i regul: l le deoe/Otlen la raJro sau la telcvizor. Acea.h ibuodenta acrudla detipuridemedicine, chiar dacd nu sint toate oficializate prin facultdli sau prinAsrgrdrile s(riale, redi utilizatoruluiposibilihtea unei alegeri limiate ioar

S ll o,nnatra personala primrta. Se poate vcdea aici un [el de re\'angd

hrdr\ a iuad de aoorj impotnva rElmJic6rir tnonopoluluide c6tre medrcinh,in acelEi tiDrp, de alfel, cu victoria ideologiei medicaie ce vecle in fiecareomun boloav deprevenitsaude viildecat :,,Un oms.inetos esterm bolnavcare se_lglore'', spunea deja dr. Knock. preocupareapelltru sdnitate $ipentru formd devin valorilc esenliale ale modemitidi.

Criza institufiei medicale

Medicina wea sd se situeze in afara cadrului social 9i cultural ca rmcuvint al adevirului, singura ,,$tiintifict, $i, prin aceasta. de neatins. Ea

dr rrci i . . r5unrJansalnblul t l ) iJ lo Jlrc l iDtrD ( lJ l r ' id i ' t t l r 'oertr ' lcntales: l r t

di ar l l i t \ . r r lc. lndoldlJ pl ivrrrJ ralcb l r tatu'r l " l Ton l 5c PclLecc ca 5l

.rr ,a. aiaiu" n.a,O"'uair ar h rur iurtca oc rrr isrr l r penml'elc l i i l te m' ' l l l l I

a" g"rii,rnot" ",iufui

Spre a aprccia criza hstitLrtiei medlcale $i a inlelegc

iucLo-luglclle crre la\ onzesi 'rp:lnll'1 nprllllol dc medicina paralelc

J"tu,.r.'ri".o,,**oi usupn acesrui hrcnr negindil Trebrrrechc{ionctri

medicrra ca ir'lstitutic sociala' lnai ales p n viziulea asupra omulul pe

care o anilri ti pr!ll reprezcntffca co4)ulul pc ' are \c bazcazA'

4stizi, Lrtsrinrl la medicali i esrc depi' i ta din it l lenor prul exlgcnlele

noi a nunerosi rnedici care se rccunosc cu grclr in cadnLl clasic $i opteaTi

adesea pentru tipuri ,,noi" de medicind (hemeopatie, acupunctud'

uG"UJt"tupi., "tti-practica'

osteopatie etc ) sauincearci si lrn5 mar

;ft ;;;;" ;" ;"*".;litatea bolna\ului il cortextul familial' regSsind

".i i" l. * *"n"*f ,s' i *u speciali l t i ccea ce con5l rtuia al6dat' lor' lr

..' n"O.uLu] a. tum fi"". r carui radit'e s a pierdut i depasi6 du erlenor

o.rn u*.iiiu a" noi,"tpeut-i (osteopali chiropracticieni- sofi-ologi elc )

Ll J ,.uotu i-pouiuu monopolului dreprului de ingril ire al medictlor

si inccarca. la rindul lor. sa se lmpune pe prala ingrijirilor medrcale:

deoasru, in sfirt i l , prin reaparil ia ttpurtlor de mediclna populara

iJnilJtt". "iao"*itt",

timtduire, radiestezie etc ) ale cdror proceduri

i-ri"r.t i"rt "ie "".pului)sint

adesea preluale' in alara conlextului

mral s i tradiFonal, de aaori veru ti din c lasele dc mij loc I i triind h orase

iJii" t*i*iu,, io tn4it, cd nu existi bariere intre solu$i Utilizatoni

..ii"it:-, J..*.itir.f ".

m;dicul !i vildecetorul?, medicalia bomeopatl

,io" *" "f".i"u "".

C*oattem ;i vindecebri (naFetiatort ce trimit

Iair"u pa";"oti lu -"aic

sau la un practician de medicini blindl ; sau

-"ai"i'.ut" 4i.1"-4, din proprie iniliotivd, anumili pacienli cate

tina""i "ii

; *riti.oi,citori ci intervin, adesea clandestin' uneori in

dcDlina transparen!4 in sprtale pentru a u5ura sulernta bolnavtlor $l chiar

a-ir indeca. \u doar ta'rndduitori de arsuri de Tona zosler etc cr il

magnetizatori ce pot interveni asupra unor patologii mai complexe

6 Modul d-" re"rura," pnn nr lcr anunlu,r uaduce. de alr fet . derul" rrcdrc, leipoprare rnsocretdr,ea nrodenrn. Ft i i extune Jrscredir i r i i pe acera ce recLr.S t lea. pentru,ci ! rndecarea rradi( jouala:e bzed/ i pe rransrnrrerea pnn , iu gr.r icrpe un tet Llegarantre In dceasr; andti,,a. td5am deopane..r rndeiirorii.. car e nuse dulorizeaza decit prin ei inrisi. ned ispun ind ce I mai ade,ed, de n ic, o catirarererapeurci.deo-sebid. in afara de cea confe,rtl de eventuata incredere apacrenntor lor tn orase maj ate\ exista o problema sociotogica ndicali deprezenu a numer ot r ..\ Inde€tror'... a cA r or seriozit le e adese0 gr eu d€ evatuar,rnrucir tunqioneara in afara callreto, radilionate, p" n oa.rirpror.siu,,iroiIDerale. tn ceea ce pri!ette eficienra lor rerrpeutica. ea e,le Si mai qreu deapreciar pentru ca nu repreTinr i un..dar ' . at ! indecaror tui . c, , mar- inr i i , omodalftate de acliune ce se construie$te in cadrul unei relalii ,i care nu esteneapdml reperabih de fiecare dara.

174

? V€ziei(emole ale acesteiduble solicitdriin Franqoi seLorx' Lejan' e4kt1t et

"", r"ii 2r^ u

^ea*ne ta'litionnelte'Flamn^tiol'1918

\75

t-

r1

DAVID L[ BRETON ANTROPOLOGIA CORPUI,TJI SI N{ODFRNITATE.A.

. Penhu adcliDimaibi|re nrotivele cr- izei insti tut iei Inedicalc. eslei ercsarrlr lrcorr.nr_rrl accefl i dltrntLelcitccsletlcnd dlr,/ jn.Llnti : lr lc/.?pdl , / / , t l l ] scn5.ttsoctologrei cntnprelrcnsive.L lur Var Webcr r a,pracucu $l al vtzllnr asupra coryului ce_l sli la bazA, punind accclltulnupc reuglte, ct pe ceea ce poatc pairea carcnla antropologicir, acolo rmdc,"-1 l"iu"i.i :-]"f *11. ccolo de unde tiprrrle acrncai.ina..parailie;r$r tcu torra $l i$r cistiFa legtunrla|ca in faF uttlEatorilor.

Cunogtinfe despre om, cuno$tinfe despre organism

_ Din punctde vedere_istoric, pomind de la Fabrica luiVesaiius,Dventarea co)pului ir gindiea occidentalirispunde unei triple separari :omulesrerupt deelinrusi(disrif icl ir om{orp, suler com, spiri 'r corperc. r. rupl oe cettatL (necerea de la o stnrclurA sociala de tip conrunr tar3::tru:,l5lde

tip in*vidualist), rupt de univers (crmorrintele despreap i.Yl,

*1 u-, 11g.i"u-,o omologie cosmos-om. ete devin singulare,prcpru coar detuttrei lntnnsec I acorpu lui). Bte. intr_adever. p;babil

ca reonrte corputur. care ilicauta in chiarmaterialitarea sa prini:piul deana L,/4. tara a recuge la 5emdfica!ir cu o existen!a deja aulonom; inalla pa(e.sint mereu leg e de societali ce fi_aupierdur inradicinareanorsLa rn tavoarea uDei dit izeri indi\ idmlisrc. Corpul frrncioneaTal,in tr ddevif. ca ..prbcipiu dc ind ividuatie.. { Durk}cim), el este un fel defllj T fnclrde.realfialea subiefiuluj$i ildrslinge dc ceilal!. incepintlcu pnnxl aDatomlsn !imaia)escu Vesajius. reprezentarca corpuluinu:1:::lj{,i:" 9

lrrye holisri asupra persoanei :ea nu ma; aepa5ey[coJpurpenfu a cduta. de exemplu. intr+n cosmos umanizar. principiulvrzrunlr sale asupra lumii. Anatomiitii disling omul de corpulsdu, eioesc$d ca@r,rEle fl se ry- leac.i aswm unui .,ftunos exenpttral marDaneiomeneSh* (MargueriE yourcenar). a caruj identtlate e indiferend. Bazaeprstemotogrce a medicinei consti in srudjulriguros al corpului, dar alunui corp rupt de om. lipsit de greuure. percepur ca recepraculal bolii.(.1| vesalrus. se jnstaleaTa un dualism metodologrc. cari hraneqre gi inzilele noasfte practicile fi cerceterile iDstituliei ni"ai"uf". Cfo,oitin1"f"anaiomice gi fiziologice pe carese b@zeadmedicinaconsacri autonomiat'7 6

comrrlrrt sr tndtletenta subrccnrlrriincenr:rt l-lrt e (hr l ont nt onflrL!!l miri

mult sau ll1ai pufin l_encit al unui cotl cc ,si ttl.l eaza biohgiile propnl

O antropologie reziduali

PeDtru a o tulelege nlai bine, fredicul depenonalisza b9a]a: l:easq

nu este pgrccputi ca mo$tcnirea aventurii individualc a rmui ol11 slfuat lldatat, cica d;ficienla aflonime a unei funcliisal] a unui organ Omul €

atins p n rico$are de o schimbare ce nu-i priveste decit organismul'Boala e vaz.rti ca o inhusd! ap5rut?i dintr-o serie de cauzalitili mecanice'in elaborarea gradati a cunogtinlelor $i a abilit5lilor sale, medicina a

[eglij at subiectul !i istoria lui, mediul sltt social, mportd siu cu donnfa,

"ulnnouta. cu moartea! sensul bolii, pentru a nu considera decit

,,mec;ismr corporal". Medicina face pariul coryului, ea se bazeazd pe

o antropologie rezidualA. Nu sint cunottinfe despre om, ci cunoqtmleanatomice 9i fiiologice, duse az i la un nivel e)dreD de rafinament-IlioersDeciaiizarea medicinei actuale injurul anumitor funcfii sau organe,utilizaiea noilor tehnologii de imagistica tn clabomrea diagnosticului'recurgereil lempcudca la mij loace tot mcj rchllici/ale. ma i ales recugeRala sisierne expen intormaliale pentru dhgroslic sht logici medrcale'printre altele, ce ajung la ru rezultat. Corpul se distingea dej a de om, el

ie vede astSzi fragmentat la extrem. Omul este concryl ih abslractoca fantolna ce domneqte asupra unui arhipelag de organe, Eolate

metodolosic unele de alteleMediina se bazeazi, in esenta, pe o fizici a omulxi, care asimileazd

migcirile fiziologice 9i inridici1area lor anatomice $i tunctionala cuo

ma'ind sofisticarn ; ajmgg de ahmci, sd se cunoascaprocesul nosologrcsi riactirle comutui fata de el. pentru a Pacelt boala. percepuld ca

irrainel. Aceasta perceplic mecanicista a fost nuanlatd in mod

3 Pentru o abordare comparati am€dicinei occidentale 9i a celei orientale, vezi

anicolul interesant scrf d€ M,trZarctM-Lo.k,L honme-t'achine et I ha me

mi.ro.u"ne. l'appn, h. occidcutut. t I approthe japonorst det soun

,ridicarr. in,.Amal€s ESC",35' rtr.2, 1980

l'7'7

't

D,{VID LE BRETON

senlnificativprln sti[]l propdu al medlcuhn ptrn r.ecurget ea. mult trmppr, porldel en..r. ld tr rcLi iculde Jr nti l ic i d.urzt l i r generalal,. ce cuno)tenDne tal l l l r t r . l t t rs lond ntcter j ru l i ) l I :cc!5Ainlet \ tn i inntrd\ t l1LLl tcal ledate irr aplecier.ea bolii sale gi a mijloacelor de vindecare. in aceastirelale ma1 peNon.Llizat'i, medjcul este altceva decitun tehniciarl al colpuluiuman. fl poalc. dlc; are cotnpetcnta Sisensibilir.rtea necesare. sa aringaootna\ul drncolo de aparerta sinptornLtlui

In.c; utarea proprreiellcienle. mcdjcina a consEuit o reptezentare acorpulr icea$za subieclxl tntr un Iel oe pozirre duali ur faia lur insrqi.uolrdvui nu e51e aturcidecit cpilenomend unur e\ eniment fizologic{boala) ce are loc in corpulsau. Limbaju I bolnavilor r..ilima incepe-sadea semne de oboseald',, ,,e colesterolul.. etc.) sau, uneori, cel din rutinaallurrulor servicii diD spitale (,,pliminul de la 12,., ,,escara de la 34... . . )inregislreaza acest dualism ce dist inge omul de corpui sau si pe caremeolctna $r-a ba,/at proceduri le 5icaurarea eficienlei. ca gi lrmitele. inparalel, ea a favoizat o vizirme instrumentaE asupm corpului, prezenteh exerrplele de mai sus 1 ..repam rea corpulu i... ..organizarea ideilor. etc..1.umur. m ldentltalea sa proprie. ocupa un loc anonim in acesr edificiu decunoa$tere $i de actilme.

O asemenea viaune asupra bolii nu poa !e decil sa determine bolnalllsd se lase. pasi\.infiiulile medicL ujlisaastepleca ralajnerrulpnfiIitsa-sr laci elbcnrJ. Boala esle allce\ a decil el. eforrul saudevind;caje,colaborarea sa activi nu sint considerate esenliale. pacientul nu eincuajalsa se ntrebedespre senrnificaga indma a sulerinleisale. nicisaarbA srng1lr gri ja de el. I se cere locrnai sa aiba rabdare. sa_rj iamedicamelrtele $i sd a$tepte efectele.

Aceasta esteproblema wrei medicine carc nu este cea a subiectului :re-curgerea la cunoytinle desprecorp ce nu includ omul viu. Morjveleehcrenreisale sinr )icele ale e$ecunlorsale. Esre alegerea unejpriviri, aunermomie. ce lutDineazia un numarde faple. las'rndu_ le pe ceieLalre inumbd. Medicina coDsideri elicienleleprovocale de ea superioare laLade lor ce-i l ipse5te. Dar ea da astlel ocazia uurei dezbaieri publice.Medicina, adesea, ingrijege o boald, nu un bolnar adici un ; inscrispe o traiectorie sociah 9i individuald. problernele etice ddicate azi de

178

ANTROPOLOG]A CORPULUI SI MODERNITATEA

cercetdn lc in biotellnologri. de incrincenal ea ter apeuticd sau de eutaDasle,constituie ilustrdlile ce le mai pregnante ale acestui pai Ll medical ticutpc corlr, l unan mai trttr lt decit pe.tt l. iecl.

in asernenea condilii, pen*u nunero$ i nredici, aspectul relational nue considerat esenlial($i, paradoxal, nrci chiar inpsihjatrie), consultaFasauvizita la cipdtiiul bolna*rlui sc reduc la adularea informaliilornecesare diagnosticubrie. ASain medicina liberald, adesea din caruaunei pr eocuperi de rcntabilitate prea pulin terapeutice fali de pacient.in medicina de spital, aspectul rela,tional e hsat in seama infirmierelor qia ingijitoarelor Medicul valorizeMi mai degmba aspectul tehnic almeseriei sale. Un exeurplu revelator : mobilizarea actualS in i_avoarcacompaniei acordate muribunzilor (uneori, pur 9i simplu, a companieiacordate bolnavilor) ia act de neglij area persoanelor aflate ia sfirsitolvielii, de abandonul cdruia ii sint adesea victime in spitale, in nrunelecelebrului ,,eseC'al medicului (se sptme mai elegant ,,eqec al medicinei').Desigur, nu sin$tatate sau abandontehnic, ci ulian. Murihmdul produceun gol injrull siu. Rend Schaerer, care s-a luptat nultpentu umanizareaspitalldui, vorbe$te id mod sermificativ de ,,partea militantd din muncasa-'atunci ciod alninte*g camedic creqtin (saq pru $ sinrplu, rcsponsabil),de compania acordatd bolnavilor la sffrlitul vielii in serviciul seu decancerologie din spitalul din Crrenoble.

Eficienta simbolici

Problemele actuale ale medicinei, dar si mai mult cele ale psihiatriei,ca 9i afluenla de bolnavi clhe vindecitori $i pragticienii medicinei numiteparalele, dovedesc clar dimensiunea pdpastiei dintre bolnav qi medic.Medicina plategte astfel pentu neclmoaqterea unor date antropologice

' Pe urma lucrdrilor lui M. Balint, care a contjbuit tocmai Ia elucidarea carenlelordin relalia tempeutica, numero$i medici redescoperi asEzi impor-lanla dialoguluicubolna!,u1, necesitatea contactului. Ei percep tot mai multcabolnavul este,mai intii, un om ce suf€rn ?n viali inainie de a suferi in trup. Ceea ce tipurile denedicine ,paraleie" au ln!€les bine.

t1',79

I),{V]I] LE BltI]TON

elcorentarej ea Ll l t i i ci oulul csle o l i iutal de relahe si d€ sintbol si cabolnavul uedo uncomdcreDarat i r ' .

E\islii o pluralitate a corpuriloravr currr erisri o plumlitatc a crltlrilor'Iofilfi. pot li dcscopcrite structuri dlltt.opologice conrune sub chipulschimbitot al luclurjlor. Corpul rcprezintd o consrmcfie sociala $iculturald, a cfuei ,,realitate ultilllil.. nrL e datA nicicilrd. El inbifipcrformantele $i constitlrentele salc cu simbolica sociali s i nu Doatc lipercepul dcci! relatt\ L o reprczenrlrc niciodatacon[undit i icu realr l .dr l i rb de care realul ar fr inexlsrenl Stmbolislnul social constlruiemeditatia prin care lumea se umanizcazl, se hrdneste cu sens si valoaresi devineacccsibrt i acriuni i colccl i \e l-rnede narura corpului sa f iemetafbri, fic!irlne operarlti. FreLrd cu ale sale Etudes sltr l,h1)stirie( l8q5 r. lucrarc scrisil in cohborare cu J. Brelt('r. a dal o Dritni schlri aacesnri Inodel. Coqlul studral dc psihanali , /A de,/\ ir lrr ie o,,analornietantasticS", ascrinsi privirii, ce depitege reprezendrile medicale, le indicilacunele pe plan anhopologic. Camea este transpareng pentru figurilemcor\*ientului. Venele lui Eros irigi organele sau firnctiile organismutui.Reprezentarii medicale a corpului, iDpersonala Si in afam timpului.mecanicisLS. Freud ii opune o abordare brograficd. vie 5r srngl)i16. Fllasf, si vobeasc[,,poezia cor?ului.., spune pierre Fddida, caie adaugifaptul ce ,,pi4ilc corpului, organele, ca $i pozi.tiile qi atitLrdinile sint initialcngajate in scena inrlginari a fantezi i lorcelor mai rrhaice. Asc cump.ihologul le desernneaza srnte,,a in imdgine I exrinsa ca [nagine acorpului), corpul nu e oare efectul unei elaboiari secundare? C^z in

ANTROPOLOC;IActol{PLIt.ul sl MoD[ltNl f,{1 1].^

cale psihanrliza sc poate preocupa da clf:tfi a ltl ta ca pc Lnt conllntltevidcnlalunuil is '

Vis altrnrti inclividsingularizirt pfin ilitrerarul siu pclsollal. dar dc

6seDenea$ima, inliivis al unei conlunilatti umane. la rnl |noll)ent dal al

istoriei sirle. A doua brese deschisd i lllodclul nledical e dcz!iluiti de

antropologie. Ca tot ce este serN, corytll constituie o licljunc foafie

rci ld ce pr lneste f icdirul uneisoclelf, l i d] lc. o rclre/enl €! ln3niln'dl ldiferenliat il11pifta$iti, dar a cirei extindere dincolo dc grup ar crea

greutd,ti. Nupoalc cxista o cunoaltere (adicali $idelinitivd a corpuluicind defrniliile 9i perfonnanlele sale se supm unor modele contradictoriide la o arie social6 Si cultumla Ia alta. Iar aceste reprezentarr, aceste

credinte nu sint fantasmagorii, sup)iDcnte firi ef-ect asupra natu

lucrurilor, ci pe baza lor oamenii aclioncaza asupra lun]ii $i lumea

acfioneazi asuFa omului.M. Mauss a studiat altedate fo4a acestor reprezentdri, pomind de

la ,jdeea de moarte sngerata de oolectivitate"12 unui hdivid rupt, dintr-ur

motiv oarecare (incilcare a tmui tabu, magic etc-), de struc$ra religroase

ce-l sustinea in relatja sa cu lumea. iin urma neglijentei sau a gre$elii

comise, subiectul se vede ca dezlegat de o ce proteclie sociale $ireligioasd, el intedo zeaza ideea cA moafiea planeazd deasupra lui sidec;deazi, inh-adevir, peste citeva zile. Acesta este efectt lu1ui cuvint

colectiv ce ilusueazd de minune penneabilitatea corlului la ac.tiunea

simbolului. Constituentele peNoanei nu sint streine cuvinnrlui colcctiv'

care i prezice moartea sau carel indearnnd la via.t5 Eficienla simbolice

analizad de C. Ldvi Strauss nu ofera doar ac€st surplus de energie de

care are ncvoie vjndecarea, in anuflite condilii ea deschide calea moqtii

sau anenon)cirii. Vrijitoria f,urc1ioneazi, desigur, pe bazaunei logici sociale

de acest ordin. Dace un cuvint sau un rit pot cladfica un simptom sau

detemina moartea, inseamnd ci vor gasi imediat un ecou i corp, o

rezonantd io came. Cuvintul, ritul sau corpul se inspfue din aceea$i sursS'

'l Piene F6dida, Corps z./', vicle, espace de stonu,PaI],s, Delarge, | 97 7 ' p 28

t2 Marce:lM^t\ss, Elfet phfsique chezl indiridu de I'idiedenort suggarie par

la cotlectivitl ( Alstral ie, Non'elle Ztlande) in Socia logie et anthrapalryie '

Paris, PUF, 1950.

'" Desigur medicina !u e una singurn. Esle foarte sreu sn scrii dcsDre ea dincau,,a i l \ ersrtai i ide frdct icr |e care te al i rnentedzi, Rotutmedicul ; iesrediciesenlial. Se ttie bine Ia spitai cA, de taun serviciu laaitut. calitatea DrezenteilaL de bolna! i nu e aceedri Unete servi( i i srnr recunu.cule rrentru caharedpnmidi. chmrrulJe incredere. preocuparer de a af inna

"omperenrelc. rn w.me

cc allele tunctionerzi aurorihr. indepcndent de comperenle. in deurmenmJingrijirilor acordate pacienrulD. Serviciile din spilale cunosc lensiuni specificetuturor grupurilor Ar

'tudrnea refu lui de sen rL ru se a fl;- in majoril ea limlutui.la originea climalului instiiuional, ce poare fi nociv sau favorabil. Efi;ientarrapeLricA nu porre J3 nu f ie aleLtar i .

180 181

, l

DAV]D LF TJRETON

N'lateda lorpt-imi ec.otnuDit : stllrctum sitnbollcat_ Dit-eli doar capctelede:.c l tz, < Daci . I l lbol l t l { f l t l t . . ntpi , r i r , Ic1. i . t \ In lL l l . . :c\ r l . . . I lanLrmrre cOndltll, actroncaZA cu elicient,i, in vreme ce pare, le prjmavedet-e, de altAnarrud decit obiectul asuprir ciruia se a;lic,t (c;rpul,nenoroc ea ctc.), inseamni cdelse amestecA. pr""uro upo aurpj.

",consislcnql unur corp sall J un(.1 vieU. carc Sint elc inselc Strucfunsrmbolrce Nuer is lacontrJdlcr ic inrecei Jot termenixt i | | tene t ie imedidhTate dc operatol r larnen. r r.r l i tor nredic. p5ihanalist.. . L Acc5lddrn rurni rcpari o ruptura din so1lctura .en5uhlr {nonse \ul sLll.erinlei.al bolii, al nenorocului), cornbate staza simbolulLi, prin alte formesimbolicc. Actele sale contribuie la o umanizare,lao social izare atuburnrii.

Eficienta medicali

Medicina, in cAutarea celei mai bune obiectiveri, stabilertesenararea absolutii intre subrecnrl qi obiecrul cunolpterii slrle. sc rupede bolncv $l de boala sa. penlnt a o instttui pc rcedsra din urrna ca:lijnli Dene$ diferit penhu tipudle de medicina numite,,bli[dJi care,rnpnncrpru, nu neglijeui caeace se intimph intre boinav gi medic 5ise sheduiesc si lege sufbrinia de subiecl Demers irnpins $i mai departein me9icina

rypltard, mai ales Ia magnetizatori, *a" ",rou9t"r"oiotiinu esle rezuhcrul tLnei inva!-an sep.uare. ct Inal inrii o exper;cnr?i lraiH

r borr t. o jncercare depaSi16, prelungtri apoi de o ucenicie pc l ing;llle:aror,

c:je aTntibolnavutui,,fo4a..delinute de el firi id 9tie.1:T1 ::_.rite

cel mai adesea culegerea de isrori i de rir ia atevrndecalonlor. Tipurile de medicina populart se bazeazii pe o:T:i]l"]" 1*","1*]

de co-na{rere : a re na)le cu cetdtrh) mar degraba:::,,1 1,.. ".!:r"J_u l*ir "rsirari).

pe un demers existenrial mai delrabaoecl;trtnltlrc. )hLnla marcheaza repetarea unei c unoagteri confirinate,(u!rseparate cle obtecrul ! izat. Nu pentru ca a fost bolnav esle acreditarrned:cul si inglJeasca. cipentru ca sUpine$re oi,lihE aprofunda(a,conhrmata de o diploma : penrru ce a fost bohrat cl insusigi a depd;ir182

ANTROPOLOClA CORPLJLT]I $] I4ODEI{NITATEA

aceasia incercare. ma8relEatorlrl'' intmncenic lnu ah \rndecitor, carcl-a recrnosc ut calitdlile $i pc cafe va a.lungc saFl ingrri cascaL intlo zi. Diicasc stabile$rc ca eficienta sirnbolicdcsteunproccs antlopologic situirt irtrevindecdtor $i bolna\', concepdamedicali, cc dislinge in moclabsolul ceidoitelrneDj. pornefte cu un handicappe carc $tiinia sa dc alt ordn nup@te intotdeauna sal coDpcnseze. Medicnm se rupc atunci de o rcstns6,cea a simbolicl"rlui, ap6lotu$i sd-i pote4ialzeze cfEclele- Nu ca dineosir.neasimbolicir ar lipsr din relatia mcdic+olnav, ca este mercu nliri mr tsau nmipulirl prezentd, cu atit mai mult dace nedicu I e investit cu ircredereapacientul"ri sdq dar dezvdluirca acestei eficienle se rcduce din cauza pozitlelsociale fi culturale a medicului, a caracterului cel mai adesea doar tehnical hgrij idlor acordate. In relagia medic-bolnav (91 arr-aio, i i[ cimpulpsihiatric, rnai sernnificativ) nu se regisesc decit in nod rezidual elementelecare dinamizeazi efrcienla simbolului : apartenenla la o aceeaii structudde sens, din:rensiunea comtuihre ti comensul social cel inco[joar6. Otmedicina modeml nu a dispus niciodat6 de o unanimitate fire cusru, eas-a nSscut in acelati timp cu individualismul occidental. In irsuti deme6ulsa! ea implicd iolarea bolnarului 9i divizarea sarcinilor In plus, distar{asociali $i culhfald este adesea mare intre medicul inportant, dEindtor alunei qtiinfe esoterice, pe care incearcE rar s-o imp5rtdt€scd, 9i pacientuldeposedat de cunogtinle despre el insuSi, ignorind setrnificaliil': cc-i sintproprii Sipc care e destinat sir nu le inleleaga

Etectlul plscebo

Conditijle de eficienti a medicinei sint adesea $i motivele egecurilorsau ale dificultdlilor sale. Pariul pe eficienla tehnicd o impiedici se-i

'r Mai degabd acest demers prezintd cea mai mare universalitate ; experienlabolii, cale de intrare in procedurile de ingrijire a celorlalti. Cf., {te exemplu,Mncea Eliade, Le chanahisme et I'expirienLe archaiiue de I ottase, P atis,Payot, I 968 [ed. rom. : M irce Eliade, $amanismul ;i tehnicile arhdice alce!la:r/rt, rad. Brindu$a Prelipceanu, Bucuresti, Editura Humanilas, I 9971 iMarceffe Bouleiller, Vlzl€cine pop aired hier i ofiorrdhi, Maisonneuve& Larose. I 966.

I

183

DA\TID LF BRE'ION ANTROPOLOG]A CORPIJLUI $I MODI]RNITATEA

AirLldinea coclcnti in asemenea cantri este cca a nredicultti care'

cr.r inlelegerc, cintire$te acesle date prin admrnrstmrea rcmcdiilor fipnllcalitateaDrczcntei sale in fata bolna\ullli. Crm af tr acei practioiaD Plinde ribdaE litactalirturi deun bolnavafr-ican cclcfirzal si ja nrainlultcmedicanrente deodatzr. Elil intr eabd pe om dacd tatilsiu, cirdPleca lavirdtoare de animale mari in iungld,lua cu el o singuri sdgeatai. La

risprusrLl negativ al bolnarului, rnedicul adaugi faptLrl ca nici .:l nu poatc

,pcidc" boala fira a recurge la mai lnulte remedii deodata, a$a cuin lattrlsiu nu poate venide hac animalullri fird mai multc sageli. Regasind

,,contacnrli' 9i simbold unr:lnefi indposibil firicelilalg medicl dcterminiadeziunea bolnal.ului Ia demcrsul terapcutic. Acesta poate atribui atuncirm scns,leplir mcdicaper.Jo(ul {dmel tial incretlcrii:e poate insutrra5ipoate kAni relalia terapeuticd (daci medlcul cste ,,prezent" in c uvintulsdu, desigur. Nu e vorba aici de o formuli, dc o reletd, ci de consti lreaunLri schimb). La eficien-ta fa.macologci, prin recurottinla bolna\trlui,medicul a adiugat €ficienla simbolicd. $i se poate considera ci pnma

nu ofera un mndament deplin decit dace e asocilti cu cea dc-a doua.Ac{iunea simbolice accentueazd efectele fiziologice produse de acrulmedical. Alte studii ara6, de altfel, ci plantcle sau drogurile au o ac9lunefannacologicl mai mult sau mai pu!i, conuna asupra ansarnbluluioamenjlor, dar ci efectele lor se modifice in funcIie de conlexteleculttualera urde sint utilizate. Nu eristi o obiectivitate stictd a influenteiprincipiilor active, cultura (sau credinla personale a subiechrlu i' ca irifectul placeDo, sau cea a grupului dinjurul bolna\ului, ce !ine loc de

culturi) sau cirnpul social multiplici, anuleazi sau abat efectele chimice.

Alte tipuri de medicinl, alte tipuri de antropologie

lnvers, ironia la adrcsa efechrluiplacebo, superstilia sau ignorafl,tasint tot aftcaj udecd.ti de valoare, ce coltesti $i stignatizeaz i dilbrcnfeie

'a Vezi. de exemplu, Peter F t)rat, La chair des .heux,Pans, Seuil (tmd dnr anefic )'1974 : Howard Becker, res lilnet!$ .te mdrijhnd.in outsider Erlt'le:

'la\o, tu l r \ i d, t rd i t io" .?. lJn. . \4<'di le. l08< Despre uJrr 'sreJdu'err i ' lDdvid Le Breton, lrrlrol o lagie de la da! lew,P^nq M6taili6' 199 5

asocreze acestcia o eilcien.ti de altordin. NLlmeroasc celcelilipe tentap/.rcrr.), elabomlc h clolneniul medical, au aLtat totLl$i rnpollant.a fblLlluiculD sint administrate bolnavuluimedicamentele sauingrijirilc. S_a p utapr ccia fu1a irraginamlui, adicd seirmiJicahile pe carc boinar,ul le asocizrzilr) i j lo0(. ' lor (.rrrati \ c ul i lrzate pcnn rr el. pr. in pl.oceduri er|crrnrenraleCri l l t l l l le.ql t tdcl . - rc l rmsntdiuinrcres. l lasupraul , l iz i r r i | lemcnul l t ipkcero in literatua medicald, ca analizator al cipacitilii medicului rlc alua in ceJcu I derele nntropolodicc c le rclctie i tel Jneu nce. \or imer ( le ..ellclp/acrl'r" rcpre,,inlt relonnuhrea mcdcdla r \ eclorulujsunbolic lcgal(lcdemenul de ingrijire, ea sugete^z d ce naniera de a da conteazd b El delnult ca rutum prodtsului $i a actului. Ea amti ci terapeutul, oricine ar fiel, ingrijeqte cu ceea ce este $i cu ceea ce face. Comportamentul sedovedefr( l tncori mai eficienl decil st i inla. pina la d in\ersr dtreletan nxculogtce. Si aict. coDul demonso erz natun .a :imbolicii yi c.ractcnr Irehtiv al Inodehrlut f iziologic. . .Elecrulp1a, ebo.. mdicA $i proieci ir le

?olnaqy i

lcjounee -maginarului. ce adaug4 acului medical iur suplimenr

dec|stv- El slblirxazilimrtele rclatiei kmpeuice privrte in nrod prea .,reluric...[Jlscursul medical tmpuld inse adesea acest surpluide eficrenla

credulitafit pacEntulr I t. tgnorantei sale. iar sfidarea raqiunii c dezamonatipnntr-o attuclrne ma I mu)t sau mai pulin uon icd [a,ti de pacjent. Traducerca antropologiei reziduale ce se descneazd in negativ in $tiinta medicali.Ca o coDcluzie a cercetdrilor elperimentale pe timap/ace.4o, se vorbe,steevmtual. nu-llrA reliccnta. de.je\ oile .psihologicc ale bolna,,uJui, aitimooalttalc de n reducc complexitalea lucrunlor 5ide a menrine intactrh'a )ismul onrcorp. Se presupune cd remediul, ingrijirea sai operaliachimrgicali, de exeinplu, aciioneazi prin hsd$i obiectivitatea lor . directasupra corp Iur. SuplfinenruJ rcperabil in elecrul placebo nu pit eSteInedlol]a.

Chiar dace medicul prespune cI vindecarea ruror bolnavi ,,s_apgbecut il1 mintea lor" sau,,pentru ca au oezut in ea.., chim daci remediuls€ dovede$te a fi unplacebo,inToc si trezeasce indulgenla, chiardisprelul, aceste luquri trebuje sd nascl intreberi privind iemiitcagiaeficier{ei lor Exisq h vindecarea unor asemenea btlnavi, cera ce scapade departe acesrorcli$ee $i depd$e$te cazul pe$onal. Eficienla simbolicieste o no[une shiini stiintei medica]e_

184 185

, l

LI

DAV]D IE BRETON ANTROPOLOGIA CORPqI,UI $I N'IODERNTI ATEA

de vizirLne asrpra [unij. darmaj ales intrenrp contac]tulc0 boluvul. calenu se silnte nici respectat, nici recunoscut. Medicul opleste atuncjcirculafia siltibolLrhri $ise lipseqte de o r.esursA esentiale. Chlardacdmed rcina nu inceteaz A sar s.] loveasca de iredlctibilitatea simbolului. cadiscipiind, ea nr.r a acceptat niciodafi provocarea ; aceastaeste. dupipirere,r nocsrra. cau/a InaiorA r efecLtlui s6u de a se rmprrne in InodLmanrrn, de cind legea din 1 892 ii lisa dnun liber Supusd probei faptelor,ea nu a reufit niciodatd sa convingd diferitele componente sociale deJegrlxtulalca aces[u monopol. ftenmda de ignorantb aplicaLa bolnavlLl]ii sau Upuntol Cte medrcrna pe care ea nu le controleazi j- ce proleieaTimsttutia medicali in certitudinea qi supedoritatea $iinlei salE ji-"nt"ura

$ .etrcenlele qi dezertfuile unei clientele ce cauti in alti parte o mai bunalnlelegere. Acesta este, dup! pererea noastri, puncnrl slab cel maijLa tom rcll 5i cel tnai decisiv a I urstiruriei mcd icale. ci I care j_a caracerizat,la s firp itu I secoluJu i al XX(-lea 5i in secoluJ )C(. a rinrclinea fala de dpuri lede medtcina populam. iar asrizi fari de ripurile de med jcina ,,blin jf .. OregEslrn $i in Frile nurnire din ..lLunea a treta... unde nemrelegerea fala denadjl i i le Sipopulai i le locale a generar adesea erori l ia fAcut cireodatadlhc contactul cu bolnavii '). Fara ciuErea unei relalij ptine de inrelegere.Iir5 shaihea_unui acor4 medicul se expune ineficientei tratarnenirtuiprescris. Medicira line atit de art5, cit Si de ,tiin!A, domeniul siu decrmoa$tere $i de acliune, daci nu este transfomat in sensibiiitate ;i dacafunclioneazA ca un repertoar de relete indiferente, se rupe de dateleanhopologtce. devine..preaplin de intn!a... care oprepre pul,alia inrimaa i irual i i lor Vecrorul cimbolic nu f imcgioneva decil in Inod rezidual(inr esr ire in persoana rnediculLj \au ut lehnrcA). Cererea bme cunoscuLr

re rrteJtc.rnotte.htpattft pd,r l(ntul r n. l ce l(dg rirde{ hoalcd(u' 'rrenl i

rclalionali? N{edicalnenll ja loculcomuniduiisau al co actullu, carc nu-l

acol di tlmpul de a satisface bolnartl. de a- I rcconoalle in sLrtbrj nta sa

Djrnensiuriea sjnrbolici este reinstau iti ajci clandestn pin acest spl'l nr

in satele dil1 Franla, cuno$tintele t adilionale despre ontulbollav, mat

ales cele care privesi vildecarea, sint dcparte de a i dispifl it' in ciuda

opozitiei medicale. Aceste cuno$tinle $i-au unnat phd in zilele noastre

dmrnul subteran, fhcind din obicei sar.r din propagarea orald singura lor

legitinitate. CantoDate de secole in sffatu le rurale, influenla lor nu

inieteazi astdzi sd creascS, sAcucereascl fi alte stratui sociale, maj

ales in urma crizei de incredere ce afecteaza medicina de \Teo zece afi'

ADeiul la practici considerate ince ',iralionale" sau deDne doar de

:arlatani, ichimbarea de perspeciiv,r In ceea ce Ie pl ivetle do\ edesc

aceasLasrrda reztstenprsociala.pecarc u Baland ter a num it-o "recutsla coltramodernitatei'. OrSgeanul care ia dnrmul satl ui, $i poate al

ridicinilor sale, este in cdutarea rmei vindec6ri posibile a unor afeclfuni

in a cdmr tratare medicha a e|uat adesea, dar el gaseqte acolo, in plus'

o imagine noua a corputuj sau. mutl mai delnni de interes decil cec

olenLaie anurotrlle"a,r fuiologie Dincolode oeventuiltl \ indecare el

reci$riga odmensitLne simbolica. prin caje corpul sau ti deci propria-i

exisieira ae om aobindesc o r aloire ; i un imaginar ce lc l ipscau lSi

imbo$iestc r iata cu un supl 'ment de sullel. cale nu e al lceva decit ul]

supliient de sunbol. I a lel- ripurile de medicirir ..blinda dau bolna\tlLu

ac;sl suflllus de sens necesar securitaliionlologice Originile orientcle

ale acuplrncturii. del nersuJ neobilnut alhorneopauei apelulId 'energle"referirile la..blindee--, Ia ,diferenLi". la ..altemal i\ e" s llsetnnIhcani

ce mobiliz€az5 rcsusele imaginarului.Reve a se suprapune inlelegerii qi ii oferi bolnalrului o rezervi de

sens la care poale apela pentru a men!jne suferinla la dislan! ' l : i ,c

dezamorsa arur ietatea. Recursulmereu posibil la imagular ilscutQlece

sendmend de a n neinletes de pmctician qi dezarmat ill fala complexiidt'i

tulburfuilor sale. Distantare pecare discursulmedical nu o permite S-ar

Dutea. in aceasta pri\ m!ar, opune. pe de o pane' lmag arul coslnlc $l

--ootrntt. al r ipuri lorde medicinarparalelc Si pe de alta restr icl i i le de

irnaeinar ale in riruoei medicale 5i conotalia tnai ..pe5il nisu a inerijirilor

187

I f rocdn arci nu medi( inJ drn izgaretc de rerugidr i .bu nreJrcinr de,usenra.carelral . rz i crxprr iadeseJ de.ociat i / i re $idecujrurat izare. . r mai mulr : j i rorulmeorc ' l | acordat unor lSr i cdre dispun deja de rne, lc ina tocdta I r de r idd,ue.Acesl conldcr cu fopuJat | te s i ef ic ienta ,pr i i inutui nu .e por consrrui decr lpnr dra/o-glr jntre grupun. nu pnn impunerea unrr oca d uneimedicine czrc s_aslao d rr ,rngrm ade\ aJati. Vezi. de eremplu. un studiu hcur I0 No\o lguaqqrdpenler lao'afuluiRio. \4af la-Andredtoyota. lccr lA,ap,, , t ,q, te,popi tc, t , , .. tdat t r hnat icw dc Rtu. in L e. p, i r I t tp, . ) rp\ .p L. MSU. tot f . r

" , i t i t ta, ,o

t(rsr. t . rp5, I t tt )n a, ^

np, pJris, Armrnd Cotin. i 997.

186

.l

DA\IID L[ BRETON ANrRoPoLocIA COI{PtiLVL $I !l-oD!I}i! !Al!Aoleritc deea, c5rcia iireplica. dealrlbl, in n1oddircct_ calificariRrldc,,blinderd' aplicat nra jonratii celorlake llpun de mo.trcmi.

. In plansocialtt anhof|ologic. mcdrcul$t \ Indec:itonrl fimcnone.aTi ca

sllDrecle oesprecarc se prcsupunc cl strLt $t ri \indeci. Legitimitatcnrnura este aslgurati de o hmga $edere pe bdncilc facr.rltdtii si de conlinnareapnntr-o diplond, iar a celuilaltpdn inriidacinarea in cadnil unei comunititiurnanc dale tiprin rereaua dc transn)iterc omli. :.1sceprib iJa .a alimenrezcrn consens pnvu]d presupunerea de eficjent5 a sa. Opozitie fuaditionalein tre crr l tura savanra 5i culturi le popularc. ce nu pomesc de )a acelea5ilotrcr socrate. Aslizj.lon t)i. accas€ schelni c depasiU cle aptrilia de noipractrcreru. a c5rcr legitimitale de lempeud sc si eazi lajumb tatea dnun ulu iintte,aceste doM Inodu-ri Je rccunoasteF soctalA. pror eniDd majoriuaLeadlll clasele urba.ne dc r njj loc. ei beneficiazi de mat1:a oral6itij (l-oarte acn\ ain resutarea clientelei penfu medichaparalel6) Si de dqinereaunei diplomeu:lvelsltale

!acu{r1ch]x5, lnmeopatie..,)sau cxbaunjre$irare(osteopatie,ctuoprachcS, sofrologig masaj....). Medicina pamteti reune5G con illiiteunui consers socral qi ale unet ruri Invesi$t personale la cei care o soliciia{cosl ma, ndtcat" neacopcrit de asigurarile sociale sau acoperit par,tial.rmplicare a bohawlui in pmcesul de vindecare...). Ea mobilizeaza nvrimult,JoinFdevind€care"abolrur,ulu!prineforn maimarecerulacestuia

Vindecitorul 9i modernitatea

Firi c fi eJucidar neapiral corditiilepunenlor rjocaleuneieficientesrmbolrce. l ipuri le de rnedrcind paralcl i se bczeaza f iecare pe ocunoa)lere )t pe o prrcepere dcosebire, dar nu s au rupl de inrul l iarmponanlei sale in \ indecarea pacientutui. EIe fac din ,,"onru"r..rnperatrVul loresendal. acolo unde institulia medicaJd privilegiind aheTstruTenl:, 1re relginta de a pdsrra disranla sociaia qi Jr rumta.(.onsutLztl|| le tD cabtoetul acestor practicieni (sau la domicil iulvudecatomlul) sintrnai lungl, mai personahzab. fiind vofta de tipuri demedicini care puD intrebdri despre exisrenla subiectufui. Ele trateazd,mraa se opn arcl. asernenea uneipsthotempii. parologiiledominanre alemodefixtat I I (sm\s. singudrate. teamd de vii!or. pierderea.mfimentului188

de idcntitateproprie elc.). L:eea ce cr,ccazi sigtmnli pacrerltul i. iisrptr imijloacele de apirare. Cornpania,.psihologica" a tirdec6torulur sau apracticiarului demcdicind blind.i (siu a medicul i generalist care i5icunoaste bine pacientul gi faurilia accstrtia) cste diluata in atitudini

Fofcsionale. DificultAlilc personalc sint exprirnate in trccerq lA$ a seiitirzia as pra lor, dar sint exprimate. Iar prac ticianul i$i poate adoc sdspunsurile profesionale, dincolo d€ atcnliaplini de 4elegere acordadlpacientului. Presupunerea de competenli a vindccdtorului sau apracticianului de medicini ,,blinde" este, probabil, maj mare dccit aceeacucare publicul il investe$te pe medio. Ea ofefi lispunsuricenu seopresc la orgal1u] sau la flmcliabolnavi, ci incearce sdrelrstaurezeechilibre organice gi existenliale lntrerupte. Este mai ales,,medicine dpersoanci". i;i acordi timp pcntu vorbire sau ascultare, pentru gest fipentru tdcere, fi pretinde acestor practicieDi o solidl capacitate derczistenta in fa-ta angoasei pacicntului. Dar reda subiectului deplinaresponsabilitate in b:atarea nrlburirilor sale. Forla medicinei Paralele Fnede aceasd caDacitate de a mobiliza o elicien6 sirrt olicS, adesea neglijatnde insit4ia mcdicald.

Am putea ilustra aceste afimalii indicind ce, ir alte pe4i, in altecontexte sociale $i cultumle, se rccuge tot mai mult la tipurile de medicindtradi,tionala. in Brazilia, de exemplu, lelr?iros din Candombld sau dinUmbanda atrag cltre cultura popularll a negilor mul1i albi din diferitestaturi sociale urbane, in cAutarea nocturni a unui alt gen de eficien{iterapeutice. Este instituitA, pe baza ulor date difedte, necesitateaantropologici a suplimentului de sens gi de valoare. Dialogul cu OrLrlasai nopli dd omului din merile ora'e partea de simbol ce lipsqto din viatasa cotidiana si ce constituie, in ea ins5$i, o medicini.

TAranii de Senegal sint cei care ne ofera ilustrarea cea mai ftapantia acestei recurgeri la medicila tradilionald, aploape in matuem unelparabole. Printr-o activitate de detumare a rolului social 9i profesionala.l medicului ce sftleqteprin a-l pune h pozigiatradi$onah de vindeceior'ei reinstaueazl simbolica in chiar centul relat'ei terapeutice.

Spre dmsebire de societilile occidentale, unde apelul la vindccitorivine dupd e5ecurile medicinei, in societalle din lumea a treia, tocmai

189

, l

DAV]D LE I]RETON

iDsucccsr vindecitolilorducccArecabinctul lDedicilor.Dar.dentersulnu afc loc, uneoi, fiaa o favestirE sing.llat'i a roiu]ui medicului. La Saint,l-olris. in Senegirl. doctorul Dienne 5i-a aqteptat lult timppimli clienti.A fbst l1evoie ca o 1elea ofali sa i dovodeirsci eficienra in rcgiune.Pritn aurrralie. cs .uhorJone.rza lcgifirmlJled c\cu:rtarir prolesrLrirrsulcfagd de succeselc conlinnate de colecrivitate rnai dcgiabi decit fbti dedelinerea unei diplome- Altaranomalie, pacientiiDuse multumesc siplircasci.lr rnnd olicral. i4a crun Lnpunc st.rrul. con.ulla!ra. cr aditugiun supliment (suplimentul de sirnbol, supliment de sens qi de valoare) inrutud (pistui, mincare gitita etc.), rmeori in bani, care ii dubleazi adcseaprelul, Danlare ca efect personalizarearclaiei cumedicul reducerea,astfel, a statutului siu de shiin. Cultura sav,m6 estc exorcizate si asimilatiin alt lnod de derumarea populara. Cralie oralrl!! i i rr danlhii- cdrc l ircdin recugerea la sewiciile medicului o practicd obi$nuit4 acesta e privitasemenea vindecdtorului, ca de.tinind un ,5ecret", iar iri-solitul $iintei Si alcompondrii sale nu reprczinti decit o versiune, printre altele, a celorcare ii disting pe toli vindecttorii'o.

Cu frecerea de la clandestinitate la recunoa$terea, in modul minor, atipurilor de medicin5 ,,pardleld", rcalitatea sociah a gestiondrii suferinteieste asttrzi de o mare complexitate h socie€lile occidentale, Uneisocietili d|ale, care divizeazi modemitatea, i r5sFmde o medicini duald,o medicini cu doud viteze, dar imbogdftA, intre acegti doi poli, cunenumarate nualte intennediare : pe de o parte, omedicina ce facepariul tehnologiei Si al cercetirilor de virf, de coalalte, o medicine mairelalionali, ce utilizeaz[mai deglabe cuvintul Si corpul gi recurge lamedicameDtatii mai pulin ,,agresive". Preocuparea pentru simbol este,in esente, cca cat e traseazd linia de demarcalie intre acesti doi polil?.

'" LuIm accstexenplu djn cartea superbi scrjsn de CatherincN'Diay€, ce"s r/e, . t rr ls,Paris, POL,1984, pp.72 sq' ' Desigur, trebuie adAugai cn r€curger* la tehnici, chid daci mai ales la tehnici

ale corpului (na$etism, osteopatie, masaj, chiropnctici etc.), este inevitabil,iion aspectul relalional nu eneaperat negltat h institulia nedicali, mediciigeneralittiiucnl4 de alifel, adesea, un rol imporrant in aceastdprjvintd. pentrupluralismul lnedical, vezi J. Benoist (ed.), .so?s'ef ou ptui;t Es;di stu. tep lu ra li s ne n el i ca l, P aris, Kanhala, I 996.

190

Capitolul l0

HIEROGLIFELE DE LUMINA :DE LA IMAGISTICA MEDtCALi

LA IMAGINARUL CORPULUI

O lume deveniti imagine'

Imaginile devin astizi dovezile unei realitSli tot mai evanescente'Lunrea se nansfornrdin dernmst'a1ie, se organizeazn mai intii in imaginilece-o exDul I3 fel cnm denrlaa€a utrei cdme se descif€Azi in absenti'IDrin indlciile ldsate de criminal, modemitatea se oferd lecturii prin miilede semne ce se dovedesc maireale decit realul Si i se substituie Apareo rcui dimensiune a realifilii pin universalitatea spectacolului, iar omnldevine esenlialmente privire, in deftimentul celorlalte simlrui. Imaginiledevin lumea (mass-medi4 tehnologie de virf, fotografie, video ) Eleo sifirplific5, ii redreseazi ambivalenlelg ii aplaneMa sinuozidfile, o faclizibil; (adesea doarpent! specialigti) irn Zes Carz biniets (1963), J -LGodard sDune povestea a doi oameni angajali intr-o amatd de campanle,cdrora li s-a piomis o bunl parte din prade Cind se intorc acasa, dupaciliva ani, nule pot arata sotiilor decit cArlj po$ale, rcprczentind locunle,obiectele, chipurile, situaliile, efigia a tot ce ar fi lTut s[ aibi, dar Ii s-ar€fuzat.

Imaginile consoleaza de imposibilitatea de a cuceri lwnea Fixindconirzii evenimentelor sau scurgerca timpului printr-o serie de cli5ee

I O prima versilu€ a acestuj capitol a aparut inDclpech, l, loigt et ) I eil, I inaginaneL'Harmanan, 1989.

Alain Gras $i Sophie Poirot-tles nouvelles tech oIaSie\,

t9L

T

DAVID LF BRETC,N

sau dc plal1uri, dc desene sau dc iruegistrin pe ecran, omnl alung:i olipsaldc tiiluenli asupl a existenleisale lia mediului. itr imagine exrstio homeopatie a angoa"sei, ndscuti din nonsens, din ,,iralionalitatea etica..(M&\ \Veber) ce insofe$te viata omului cu umbl" sa insistenti. Itnaginilede dzboi saude foamete,la ord fixd, saucli$eul celulelor cancercasenu sint decit imagini, ele fac chiar obiectul urui estetisrn. Manieri de afixa riul (pulsiunea de moafie, sclugerea timpului, complexitatea etc.)in afara sa, ftanspuniDdu-lsub proprii ochi. Lnaginile fac djn lume opoveste inepuizabilA, mereu identice $i, totodata, mereu reinnoitd, eleintoduc inteligibilul sau privirea acolo unde dontne$te incoercnta sauinvi4brl(Ll. Arlpl i f i careir operatc de if i aEini asupra l luxuluj realLrlui saua combinaliilorde lucruri le deformeazd adesea corltinutul. dar eleoferi o imagine a acestor realiti,ti, altfel insesizabile in consistenta $i incomplexitatea 1or, care pemite sd se irceapd it{elegerea lor, apropierea(le ele.

Se abole$te distanla la care are loc evenimentul, prirtr-o punerein imagine ce-i dezamorseazi ireductibilitatea. Fi\area a ceea ce esteextrem de mic sa$ extrem de depate, alergarea fotografici sautelevizuald plin lume in cdntarea neobositi a ,,imaginii $ocante.,, a lui,,niciodati vezut", a ,,senzaiionalului", a ,,orcrii" rispund bine acesteipreocupir i a omului rnodem de a avea sub ochi tot ce e su<ceotibi lsi- i scape prir ir i i : ubicuitdlea rmagini i esle anLnci lara lrmne, e i orbade a nu te despdrti de real, de a nu opri niciodati filmarea, fotogmfierea,aritarea (chiar $i sub ameninfarea gloanlelor sau a fortelor naturale, $imai ales astfel). Imaginile preferate ale modemitalii siff cele ce impingla limita extremA o dodnld infiinatd de a vedea, de a fi in primelednduri ale unei realitili date in aspect sAu crud $i in bmtalitatea sa.Emblematic in aceasti privintd, personajul din Voyettr (peeping Tom,1959) al lui M. Powell, ce filmeazetercarea $iangoasa femeilorpecare le ucide cu picioml camerei. Si ne amintin filmele qi fotografiilecu micula boliviana moar6 prin sufocare itl noroi. Chipwi familiare alecelor ce mor de foame etc. Imagini limiti, dar care expdmi fo4a acesteidorinte de a r edca. Anurnire lehnici t le imagisrrca mcdjcali pennil , deexemplu. vizrnJizarea acoviuilii creienrlui unur om conlruntat cu dilerile

192

ANTTTOPOLOCIA CORPU L.,UI $I NlODERNITATEA

situalirl. O canrc|. cu pozitroni cafiogmliazi zonele cncefallLiuj cu ctllon

difeite, dupdcuin sint aclive sau inacrivc. Mijloac. modeme dc spional

I r rn . . r re l i t . srrpr ' r r cel 'er e \ ideo brnr l i l r lJ J c l rentr lot drn rn.r3rzine

sau a trecebrijor din Locruilcpublice eic.Pasiuneapentru reai qi declinul modern al metaforei sint deosebit

de evidente in evol1rtia recentd a cinenatografillui fantastic' totmaiglotesc, ardtind, din loate unghiurile, valuri de singe, corpLlli zdrobite,

capete sau piepturi care eaplodeaze, membre ciopir l i te etc.

Hiperealism al imaginii $i al srmetului ce impiedice visarea fiicii. Indiciu,de altfel, al exploziei schizofrenice a corpului occjdental $i manierd de

evitare socialdaunei fragmentfui cereia nimeni nu-i scap5. Angoasa

fiind deja mare in domeniul social, cinematograful gioazei oferi o

homeopatie bazatd pe impunerea onui real posibjl al angoasei.

Canalizare a semnificaniilor flotanti ai fiicii sociale in imagini de teatrudemaionote.

Surprinderea modernd a imaginii nu mai favo zeazd distanla,acestjoc de ldmini $i umbre, aceastd modulalie posibil5 apdvirii,

ce i conferd simbolismului cea mai mare fo4r' De fapt, ea inlocuieqtedistants simboliciprin simplaindepirlare tehnic4 adicipdn sentimenttnDroximititii fizice. Ea tansfomA calitatea in cantitate, deziddcineaziobiectul din pimintul siunatal sau din scara sa, pentru a-lduce in

imponderabilitatea timpului qi a spaliului propriei realitAli. La om la

care cor?ul iosu$i intd in faza reproductibilitdlii saletebnice, orice

opera a realuiui poate decddea intr-un simulacru posibi l .

Modemitatea coincide cu o lume supusi analizei, hiperreal (pentu a

relua formula lui J. Baudrillard) care nu mai tolereazd distanl4 nici

secrenrl $i impune o transparenli, o vizibilitate ce nu tebuie se crule

nllnlc.

'zlsaac Asimov, intr o opera de fictiune, Le wyaEe farrult4ae, duce la limi6

ac€astipasiune de avedeainteriorul co'pului, inaginind o expedilie medicalatu organismul unui om, a unei echipe ai carei membri sint reduii la scari

microscopicd. Corprl ajunge itunci la scara unui unive*, dar accesibil privirii

fi miinii ornului.

193

i , l

DAVJD LE I]RETON

Corpul suprrs privirii

Rellectia noastri se varcferitocmai la jmagistica mcdicali a corpuhtiuman. Ne-am putea^rrira,la inceput, de accasli valorizarca privtriiingeneza cunoagterii. In secolul al XVll-lea, intcligibililatea mecanicistdface din matematici singura cheie a inlelegedi naturii. Corpul e atins deindoiah. Universul rri( simfi! ala c1m aparc datoritn activiralii senzorialgcade in dizgralig in favoarea unei lumi inteligibile, de care doar gindircaralonald poate da seaml lbrb gregeala. La fel ca imaginalia, simlurilesint intelabare. Nu s ar putea, lhrS riscrri la adresa adevarului, s?t seintsmereze pe ele o sigwar{e a cunoatterii. Trebuie, dupd pdrcrea luiDescartes, sd se purifice inteligenla de zgura corporald gi imaginartr,susc€ptrbile sd afe.cteze activitatca de cunoa$tere prin bagajul sau dcr\ui. ln asa A cloua meditayie, prin parabola bucilii de ceari, Descanesoferi o memorabih ilustrare a re€cirilor de care sint capabile simlurile,daci nu sint cu4ninse de o vigilenF ttiinlificdr. Totuti, precum am spus,inipisbmi &cidenr,.li, accederea la cunoattere hece, in mod privilegiat,p.in privire. Nu privirea goald li oarecum naiv6, pe care se bazeazAviaF cotidiand, cdci penhu Descartes a vedea nu ajunge, ci mai degrabtaceasti privire prin aparate, analitica, ghidate de gindirea rationalh.Descartes insu$i. in Dircorfs, aduce un elogiu lunetet mventate de J.Metius, amintind, cu aceasE ocaz ie, cd orientarca existentei depinde desimnnile noastse, ,intre care vdzul fiind cel mai unjversal $i cel mai nobil.ou incape nici o indoiala cd inven$ ile ce servesc la a-i cre$re puterea sinrdintre cele mai utile'4. Dacd simlurile sint marcate de lip6i de demnitateqtiinfifice,

-doar vdzul, cu serioase rezerve, iese neatins din aceastio(aminare. In medicind, ln primul ftrd Anatombtii, in special irncepind cu

' Rend Descartes, Mi&a.i ons afttaphysiques, P^ris, PUn | 970, pp. 45 sq." Ren€ Descartes, Za dtoprri.rue,in Discours.le Ia hdtrrode, Paris, Carnier-Flanmarion, 1966, p. 99. Separarea simlurilor inaugurata de filosofiirnecanicitti in secolul al XVII lea pdvilcgiaza vrzul, sprc d€osebire, deexemplu, de oamenii din Elul Mediu, mai ales de conremporanii lui Rabelais.ce puneau in tati auzul, considerind vazul un srmt sicundar, cf. LLrcieDFebvrc, Le probQne de t incrcynce au XVIa siicle, Pa s. Albin Michet,1968,pp.402 sq.

t94

AN'I1.{OIOLOGIA CORPU t.U1 SI N.lODERNITATEA

I:

\bsalius, stLL(liiizir consistcnla ne\,atzrLtar a corptllui Lnr)an. ocolindoh$acolul pielij alcimii. Eidesohid pri\mi noaflca corpl tti- ArDtornoclinicieniipunbazele,rnaialesincepindctrBichal,uneinoid$ciplinccarc cxploleazil sislemaiic, prin auopsie, anomaliile cc marcheazaoryanele unuipacie decedal, stabilind lcgiturile cu simptonele bolii salc.De altfel, tot despre moarte c vorba. Vizibilitatea liie dc scalpelul ce taietesuturile inene $i coDpara lesuturilq afecliunile, Dallbrmaliilc, pentru apune iD evidenlA ur|ra scnsibili a tiului, concretelea camali a bolii.

Dar privirea nu inceteaza niciodad si fie prezenti pentru a-$i proieclalumina asupra faptului, iar isroria medicinei va fi, in parte istoriamulaiilo.acestei priviri. O dati cu radiografia sau cu metodele actuale de imagisriclmedicald, eminenta priviiii in constinrirea cunoagterii nu a scbzut.PerfofianF aparatelor atinSe as$zi tn inalt gmd dc complexitate telmic4in special cu imagistica prit! rczoDanld magnetici nuclenri @MN), darea nu zuprimd medierea esenliala a privirii. Henri Atlan, de exernplu, i9iexprimi uimirea in fala unui ocol senzorial, ce ia calea abstracflei, areahtadi cuantice, dar care lasi iniacti suvemniratea privirn ,,Pbcnm dela macroscopicul perceptrtil prin simgfi (cel ahmei s€clioniri anatomice)p€fltu a ajunge la acelati macroscopic perceptibil dn sin4fi (cel dirraginiidupd reconsfuctia infonnatice), dar dupe un ocol prin lumea abs*actiil, orfizicii cuantice, ale ctuei r€lalii cu rcalitatea maqoscopicn frc ottieclulmorcoftorqsefilosofceincivii'6 Siuutiepamdoxali : respingq€aevidenteis€nztriale, Descartes fiirdprimul modemce-i slabilegte principirl, continuz"inse,inacela$itimp,metodeleirnagisriciidev pqunpriviriiopanuderemai adinci in interiorul zonelor corporale pini atunci inaccesibile fineviante. Realitate cont'adictorie, care evi6 abordirile univoce.

Un imaginar al transparentei

Se impune o genealogie a imagisticii stiinfifice, daclsedore$teinlelegerea imaginarului pe care se bazeazd ea fi a mizelor actuale pe

t Henri Atl^tr, L inage RMN en nldiatrice,in .,P(ospeciive et satt6", Image,rmagene, imrgi'rair€. nr. 31. pnmr\ ara I 985, n. 56.

195

DA\'ID I F I}RTT')N

calc Ic susrine. Drn punctul dc vcdcrc al islolie lnedicinei. ul]alonri;ri isint plinr ii. in trdtrtele redactare dc c i. cc dau o reprczentarc a itrlcnor1lluicorpului, a conti)nne(iei tesulunlor, a olselor. a articula!)ei lor cu lnu$chiictc. Ochii lorpitrurdiD corpd dcschis. olerit ceamaibrnla vizibilime.iar abilitatea artistului rcdi fonnele dezgolite sub conducerca m rutioasia anatomistului. Cu acesta, dupi crlm amvizul, corpul sc dlsociazd,inrplicit, de prezenla umani, e studiat pentr-u el insu$i, ca realitateautononri.

Dc la prinu inagisticdmedical6 pe placi giavate la celc cunoscutede noi ast;zi, se observa perpetuarea aceluia$i centru rmagnar. Pentru aingriji mai bine bolnavul, se dezunanircaza boala (nu in sens moral, ci insensul n]ctodei). $tiinlaanatomici staton celte autonorria corpului filipsa de greutate a omulur pe carc el, totlrti, nu inceteaza sA-l ilrcameze.Aceasti distinotic dc nletodi $i de eseDia trarlsfonni omul intr-Lur fel deproprietar al cor?ului seu. Ea face din boali numo$tenirea istorieisingulare aulruiom localizat $i datat, ci deficienfa impersonah a tmeifunc1ii sau a unui organ indifercnt omului, altfel decit in rcpgrcusiunilesale- kmgisticile mcdicale aprcfundeaza astizi acest dualism corF om,produc o fastuoasa fragmentare a corpulu i, izolind organe)e, func,tiile,chiar celulele sau moleculele. Se dezveluic un univers in intedorul omulli,dar astfel se accentueazd la n-m,.<im du,alismul constitutiv ale Eedicineimoderne. Subiectul dispare sub pammetrii biologici care i se substituie.Boala ii e strdini, chiar dacl este obligat sa-Ei ,,urmeze" corpul 1aconsultatia medicalA si sd-l insoleasca la tratamente. Ca om, el nu esteacolo, la limitd, decit din infmplare. S-a spus adesea, medicina de astdziinlrijeste mai puin bolnavi $i mai mult boli. In acest sens, noile inagisticistabilesc alit fo4a, cit ii sldbiciunea medicinei. Ele contribuie, prin logisticafumizati, la acreditarea noliulii de om care nu este altccva decit corpulsdrL deboald confundati cu localizarea sa anatomica si fu[ctionald,preludiu al uei medicine ce ingrijeqte doar un organ sau o limcle leatE,identificind boala cu o singrtrd disfunclie dintr-un mccanisln cotporal.Este ceea cc susline, de exemplu, F. Dagognet, care duce la extlemdlogica excluderii omului dh boala sa, indepadind de ea chiar gi persoanamedicului, a cirui lipsl de jnportanld Ia nivelul diagnosticului o denur{i,apreciind obiectiv, dupi pdrerea lui - telnica. ,,Medicul, spune el, cu

195

4\TRgloLOarA COl{PLrLtri

ochii slil atenti- cu nrina $i spifittll sdll. n rnerge la t!l cle cleparte casenzorli din lzina spita]ului ; cl tlndc sd nr poati lucrl decit rolul desanlineli, capabil uneofl chiar si dca alarma gre$it sau sii nu aveftzezein Drivinla rmci afcclinni ascunse, ce avanseaz at. Doar (oelatea medicale))- cu echipe $i echipamente grclc - poatc asigtra $i i$i poate asunlabftalia penl vindecare.'6 Omul continui sd aparh ca nn fcl de apendiceimpalpabil al propriului cory. Realitate $i mai spectrali decit irraginjlcproiectate pe ecran. Confnrntare uiDlitoarc cu ceva stralin $i nelini$titor(lJnheinliche) :ise aratl bolnamlui cli$eele bolii salc, iar el vcde oparte din el insu$i in oglinda delbrmatoare a imagisticii medicale : artrebui s5 se recunoasce acolo, e gata s-o faci, dartoruti sc gtie altcevadecitaceasH combinalie de canrc gioase sau acestalnestec de celulecare i se prezi[td ca apa4inindu-i. Iure$ de insolit $i de familiar ; defanlLrr rncognoscrbrlfr de in.ol ir iner i tabi lr le prez<ni.

Epurarea de imaginarul interior

De la tratatele de anatomie la radiograhi, de la scintigafie latomogafia computerizatS, de la temogmfie la ecogmfie sau la inagisticaprin RMN, lul inaginar al transparcnfci expune corpul uman unui numdrde tipuri de vizibilitate, il dezviluie, pe dnd, in exacerbarea $nei exfoliedmacabre. Dorinta medicinei de a gti se bazeazi pe o dorinli de a vedea :a stibate interiorul nevdzutal corpului, a i inregistra imaginile, anu lSsanimic in umbri (adic5 inaccesibil privirii), ci a adiuga rcaluluiunsupliment datomt doar fanteziilor gi incongtientului cliniciamrlui De laomul disecat al lui Vesalius la tebnicile noi ale inagisticii medicale, hatarea

6 Fmnqois Dagognet, Zd p hilosophie de I inage, P^tis, Vrin, 1 986, p 1 3 5? ,,Radiogralii $i iarasi radiogafi i. Imagin€a suferindn ti agitati abietelormel€

viscere, expusl impudic la lumina zilei. Discutii $i interprctiri pe tema celei maimici mi$cnria lor. $i nimeni nu poaleinlelege durerea, disperar€a firufinea cema cuDrind. vrztudn-nlaastfel redus la o foaie de celuloid", MiguelTorga, r,

franciirc in ttrieure. Pages de i"rtrul I 93 3- t 97 i , Paris, Aubier Montaisne(trad. din nortug.), 1982. p.89.

19',1

, l

I DAV]D LE BRE ON

rcprezentii rii cortrlLrlui Llnneazi cale! L[]eicpuriri de intaginar chiar incadnrl rnaginii. Inldnmrea stmturilor ldntasmatice ce alterau conlinutulltiinlific creltede-a lunglrltrmpulur. Proiectarea inconsiimtii il inmginiiera lacilitatipini in secol al Xx-leil dc nccesitaLea unci rcproducedaltisticc a scherDelor in tmtatele de anatomie sau de clinica. Posibilitateautilizirii cli$el ui tbto$afic inchideecluza prin care ftecea accst surp]usde sens. ln 1868 apare in Ftanta Atltr.r clinique phatogruphitlue dcstnulddies de Id peuu deA. HardySiA. Montmcja,prina lLlcrare ce selipse$te de munca artistului in rcdarea imaginilor

In 1895. RoentSen rcpeta in laborator experientcle lui Crookcsprivindrazele catodice- Se confruotd cu fluorescentaneaitteptaa a uneifoi de carton acoperite cu un produs chi[ric, ce sc afld acolo din indmplare.Roentgen, printr-un concurs de imprejurAri, pune in cvider4' o formide energie radiantd, invizibilA pentu privirea olnului, a cirei prcprietateestc de a fiaversa obiecte opace razelor de Lmind. Introducindu-$i mfuaintre fascicul qi foia lurninatd, Roentgen i$i poate distinge cu ochiul liberosatura degetelor. Descoperi astfel f€zele X. o sursd de energiesusceptibild sd reaca dincolo de piele, penfu a lumina conginutul ascunsal corpului. Roentgen mai descoperd li cI radialia provoac5 reacliichinice, cum ar fi reducaea bromurii de argint de pe o plac5 fotograficeinchisd intr-o caseti etan$i Ia hunind. El rcu$e$te sd fotografieze diveneobiecte, stabilind principiul radiografiei. Aplicat pe organismul omului,cli5eul face sd se vadi in afam corpului unra nz€lor X, mai mult sau maipulin absorbite de (esuturi, in tunclic de proprietdtile lor fiziologice.Luminozitatea este proporlionall cu absorblia mzelor X. Unjoc dehnnini $i umbre deseneaze pe cliqeu imaginca orgarrelor Nici un suplimentde imaginar in clarobscurul acesteiscded. Confinutul inaginiieste, deacum. o transDunere tehnicA ce nu tolereazl nici o fantezie tl redareasa. in schimb, aprecierea diagnosticului rirnine dependentd de ochiulmedicului. Solide cuo$tinfe de anatomie ii o bund experisnli a phciiorradiografice se impun in interpretarea cligeelor abstractc, unde corpulse reduce la o hieroglifl de lumina.

Penh! prina oari, ilharea in labiriltul lesuturilor umane nu mainecesiti cordiiia ffo4ii omului. Acesta e pus in fala propriului schelet,firi a renuts latn4r. knagircajupritului lui Vesalius, contemplind girditor

198

ANTROPOLOCIA CORPUI UI SI J\4ODERN]TATEA

un craniu abaucl(nrat pe carc-l line in llliDAL. cedcirzi locul pcnsionanlordin Beryfir/allui l homas Malxl ce-lipefec trtrpul sclilrnbindu liplacasi obser" indu-$i. la l'el d€ nrcditali\'. .,poftretul interiu". Dej a. utilizareasimbolici a ,.mdiografici" de clihr bolnavi depdte$e de departe utllizarcn..$tiintifica" de cdtre medlc.

Folosirca radioactivitetii (descoperitd de Bccqilercl in 1898)imbundtafette tehnicilo radiografi ei. Llrcririle lui Hevesydemonst€aziin 1913 posibilitateade adezvllui, pe ufl suporl fotografic, traseu]defi-'<are, ir1fi-un organ, a radia,tiilor emise de o substanla radioactva. Spresfi$itul anilor'30, apare scintiFafia, datoriE posibilita[iide a Proiectatrasori radioactivi in organism, penfu a pune in evidenF diferenlele deconcentnlie h laze garna (asorinatoare mzelor X) ti, astfel, de a umirjvizual procesele metabolice. Gnlie trasorilor itrgctali de pacjent sauinj ectali in corp, devine posibil si se arunce o privit c asupra firncliilorfiziologice inacccsibile examenului radiologic Captarea ocuJari ainvizibilului se extinde chiar in interiorul organelot sint deschise ferestreinteme in perEii inaccesibili ai trupului.

Au urmat alte tchnici de lirgie a acestor deschideri, penhu a expunevederii proccsclebiologice ascuDse in consistenla cdmii Din anii'60,panoplia de imagistici mcdicale |i-a nrultiplicat influenlele gi qi-aDerfeclionat instrumentele de ilvestigalie datodti sp.ijioului fizicii liinfonnaticiis. S-au putut realiza imagini electronice susceptibile de a fidigitalizate gi inregistrate in calculatoare. Scdderca rapida a costuhu defabdcatie a acestora a pcrmis o utilizare generalizati a unor asemeneanoi tehnici in institutia rnedicali, Corpul, in zilelc noastre, este vinuatsatumt de priviri prin aparate 9i de pdviri analitice. Orice proces organice susceptibil de rmldrire vjzuale analogica sau numerici Numeroasegmfii, int-o supralicitare a eficienlei, participa la vizualizarea corpului.

Spatiul interior al omului este la fel de supraexpus ca 9i spaliul sau social,SdprecizAm citeva imagini. Utilizareadetectoarclor de stralucire

electronici a sporit cficien,ta radiogafiei, Ihcind posibild observareadinamiceaunui organ sauaunejregirmi acorpului De aceasti data,

3 Din transparenli in tmnsparentd, co41ul deYine teatN biologic.luminat de nrii

199

. l

DAVID LE BRETON

durata intri in imaginc- Sc poate rim]fu j il] tirnp reil, pe un ecran detelevizol dupi prel LLcrared prill c alc L aior. drumuluneisondc sau alLrnui plodus de conbast in lablrintLrl .tesutrx_ilor F izioiogia ol€anului estevizual accesibil,. Di-eilalizarea imaginilorpclrrite, dupd voie, sd li seamelioreze contrastul, si se tdeze infonnafiile. Alta metoda, tomogralia,obline imagini in secliune aie ullui organ dat, pomind de la o molectlinarcata sau de la un radioelenellt introdus din exterior il1 organism.Reconstruclia lapid5 a secliuoilor se facepdr intennediL calculatorului,pomindde lao scrie de proieclii sub diverse i[cidenIe. Iiforma.tiileanatonice fumizate de toDografie sint mai precise decit cele aleradiografiei. Imaginea conhast, apdrutd din diferentele de absorb.tie amzelor X de catre fesuturi, pennite sd se distingd intre ele leslturile moi.Eamarcheazi,deexemplqhmoddiGri!materiaalbitimateriacer $iea encefalului. CalcL atolul reoonstituie, dupavoie, pomind de la planuritransversale, secliunile ftontale sau sagitale. Tomografele cu arie marepot realiza chiar secliuni ale intregului corp, favorizind o cercetare, invederea stabilirii diagnosticului, la nivel tomcic Ai abdominal. Tomogmfiaprin erisie imegisheazi o serie de secqitmi simultane ale aceluiaSi orya4spre deosebire de tomograful prin transmisie, care le fixeaze pe nd.Acesie metode de vizualizare utilizeaz a, totu$i, trasod ionizanti, sfteinichimiei orgcnrce. supunind subiecrul unei do/e de iradiere apreciabile(de panu sau circiori mai mare decil cea a radiografieil'. In schimb. intomogmfi a prin pozihoni, alta variantS, trasorii sint deja prezenli instructua biochimici a omului. Metabolismul moleculelor marcate $iasimilate de pacient nu se deosebegte de cel al moleculelor organice.Acest tip de imagisticd permite, de exemplu, reprezentarea activitaliicerebrale cu o mare precizie. O alt6 metodi, ec6grafia, nu se serveltede radiafiile ionizante susceptibile, in doze mari qi in func,tie de rc^tenfasubiectului, sd producd lezirmi la nivelul lesuturilor Ea se bazeazd peproieclia, la nivelul unei zone corpomle, de unde ultrasonice, provenind

\N J HOIOI O( ' IA ( URPJI I I SI MODIR\"ITAT| \

' Trebuie subliniate, in aceastd privinla, €fectele biologice virtuale ale radiariilorionizante (r ze X $i raze ganra). Sint efecte fird prag : existi o probabilitalenenula ca iradierea sA produca efecte mutag€n€ sau cancerigene la paci€nt.Inplus, efectele iradieni sint cumuiative. Dimpob ivi, in RMN $i in ecogafie existaun prag cepennite inocuilatea exanenului.

200

dintrurcriarlpiezoelectnc- in lificlie de impacLrl asupramembrauel)r,sc calculeazi distanlele parcurse $i se iranscodjfica pe ur ecran detclevizor Pe baza acestei fuaduccli, se poate obseNa Lrn organ i1 migcare.Termografia inregistleazd dit'erenlelc dc tcmperatLrl de la o rcgilrr1e laalta a corpului- $tiind ce emiterca de cdldurd e stabili qi proprie fiecireizone, ea stabile$te o harte organica, pe baza tenperaturii de la suprafalapielii. Valodle temrice sint analizate sub cdorj dil'erite, care informeaziasupm diferenlelor ce caracterizeMd vascularizarea uoei zone date.Orice anonlalie cvizualizat5ti, oarccum, colo1-ati, intmcit da ocaziaunei semnaliziri cromatice imediat repenbile. tltiru apArud, irnagisticaprin RMN (rezonanli magneticd nucleari), inegistreaz a distribuirea apeiinlesuturi, supmind pacientul unui cinlp nagrctic qi analizind semnaleleemise de corp, ca dspuns. Se fao aici htu'fi ale conlinunrlui de api a1difedtelor organe, $tihd cd $i valomea aceasta este specifice fiectuuia.Prelucrarea pdn calcdlator fac€ de indati posibild detectarca tulburdrilorde fimc.tionarc.

Nu este vorba decit de o tlecere in rcvistd sunard, intentia noasffAnu vizeazl o abordare compamtd a irnagisticilor contemponne, ci doaro refleclie asupra imaginarului transparenlei cale contoleazAsupralicitarea neobositi a tehnicilor de vizualizare. Fascieule de lumin[haverseMd corpul ; calculatoarele tanspun totul pe ecran i fiziologiaorganelor se metamorfozeaza in cifre ; in examinarea unei func,tii, setriaze infonmliile dupiutilitatea lor ; diagnosticul medicului se bazeazimai mult pe criterii cantitative decit pe o apreciere personald. Aspecftrltehnic al medicinei clasice e dus la culme.

Pomind de la ruptua epistemologica produsd pdn Farlrca, se asistila o ahmecare progresiv5, dar cxhem de 1en4 de la imaginea simbol lairnaginea-semn'u. Treptat, imaginea se epureMS, tot mai lnlrlt adusd la

10 inleiegen aici prin simbol o r€prczentare ce atinse obi€ctul {&i al reduce laconcretelea sa, o.reprezeniare fondatd pe un slpliment de sens, adice ,,epifaniaunui rnisiel' (c{ Gilbert Drrand, L'inagination simboli4,e, Paris, PUF' 1964,p. 9 [ed. rom- : Gilbert Duland, A,enturile inaginii. Inagi"alia simbolicd.Imaginarul, tad. Mugtr^$ Constantinescu Si Ani$oara Bobocea, Bucure$i,Editura Nemira, 1999, p. 181). Sernnul care trimite la o realitate identificabild,prezenli redata in concretelea sa, reprezentare funclionali care urnrreqteredarea pur qi simplu.

iI1

t

201

,l

concret si tot nrai parl ru D zatoarc ill inlelegerca corpuhri. Se llecede hevocare la den'lonslratie, dc laaluziv la inlperati\.: prin gnja unuicontrolriguros al transprmeii obiectulli, cireiir nu trcbrlic sA i se adaLlge nic i unsupliment dc sens stdin raturii sale inrinseci. Oricc imagine. spuneaBachelard, trebde si fie in curs de reducere. ..lmaginile, ca;ilinrbilcpregitrte de Esop, sint, pc fnd. bune ti rele, indispensablle $i deun:ttoarc,febuie si$tii sd te foiose$ti de ele cll lnisuri, cind sint bunc, $i sA tedebarasezi de ele de indatl cc devin hutile."r | $tiinfa iti unneaze drunul,cenueste cel alvielii obi$nuite. imaginilc la care asp Aceade-adouasint strict conffolate de prima, prinb'un fel dc ,,psihanalizd obiectivi.,. inciteva secole, imaginilc sint, pufin citc pufjn, epurate de o ce urmi desirnbol ''. Reproducerea tehnici mic$ofrd tot lTrai mult zona ir1fimd mdefantezia corcetdtorLrlui se putea desfiatura. Imagistica medicall e astizjindependenti, in ceea ce redl ea, de tehnicianulcare o controleazi.Sernnele^utilizate sint universale. Imaginarul interior al imaginii a fostinl5tumt. In ac€asti privinli, irnaginile rnultiple din ltr]a,l('ai1t*e, aloflioricrle provenind din demcrsrl gtiin1ifig nu sint solidare cu o dezvoltarc aimaginarului,de parcd cele doua cdi ar fi hotdrit divergente. DupArevocarea al cerei obiect este in secolul al XVII-lea. mai ales sub oanalui Descanes. imaginaria nu a mar rnlen enrr in cercetarea Sriirrifiia gifilosoficd decitin urrnaunei inadvertenle a cercetitorului. Imaginarul cao cale de cunoa'tere, in ciuda efortului suprareali$tilot nu gi-a rcgdsitniciodati vitalitatea, nici nu $i-a linut promisitutile ficute_ lar imagistica

DA-ID LE BRETON

" Gaston Bachelard, Z activiti lutionoline rre b ph)sique rcntenporuine,Paris, UGE,,,10-18", 1951, p.94.

rr I'Ilclel Foucault asrud;atin detaliu nluratiaprivirii medicale : ,,la inceputulsecolului al XIXlea medicii au descris ceea ce, secoleintegi, rimisese di;colode praeul vizibilului Si al enunlabilului ; dar ac€asta nu pentru c, ei s ar fircapucat sa perceapA dupi ce-au speculat indelung, sau se asculte rnai binelaliuea decit inaginaga ; ci datorig thptului cn Bportarea vizibiiului la invizibil,necesari oricSrei cunoa5leri concrete, ti,a schimbat strucrua $i a f:cur sn-iapad pnvmi $i hnbajului ce€a c€ €ra dincoto ti in afam domeniului 1ot'., MicbelFo\cait, Naissance de Ia cli",qr". Paris, PUF, 1963, p. VIn [ed. rom. : MichelForuaz\tlt" Na$erea d inicii, tad. Diana Denitor Bucre$ti, Editum Sdinti ficr.1998, p.81.

202

:\NTROPOI OCiA aOI{l'tlLLll SI \4ODERNITATEA

medicalade \,irfduce la cLrl|lrc c\igenlt scnntttlur. scurtcil ctlitind, pqincite pullD. rollllomului'in inregistratea iDl.irgirlii. [ligoarca cunoa'tml

fiinlifice line locrrmide aceastd exigenli. In inleryrctarea inlbnratiilorcc o compun, lrrcrurile starl evident,altftl.

Procedu? $iin! ica vize2zi deci erad icarca imagrrurului interior IacautA cu grije cea mai mare obicctivitate. Prin acest feirz al distantci,spccific r.mei epoci, se lasa desciftat Lu reginl al imaginii ce liDe de efcctul-semn, ce aderdlareal adicn, il nultiplica, vizoazi ocultarea oriclrelposibilitali a imaginarului. I[ragistica medicald se vrea astdzi un fel de,,gindire de-a gata ' qi ,,Lrtilizare de-a gata". In sewiciul diagnosticului saual cercetirri, ea apare ca un prcalabil al aclirn i i. OrganizeazA realul invedorea unor proceduri lationale. Il convdte$e dupd coduri susccptibilesa ofere ocaz ia unor operalii asupra lui. Colldilionarea opemte de ea sebazeazi pe parametri ce clarifici actiunea medicului sau a cercetitorului.lnaginea stii4iflcd se concepe ca infonnalie pure, priva6 d(- orice rezefl5metaforicS, de odce,,inagine ascrms6"rr. Trccerea de la corp la imagine,de la came la ecr:anul terminalului se vrea transpunere lird distanF, firasupliment. Iar daca reproducerea se oflrb sub o formd diferiti de model,inseamne cd e vorba de un real debarasat de zgura ce-i ingreuneazdanaliza. Printr-un fel de versime laicizafi a gnosticismului, imagineamedicald produsi de tehnicile de virfconstittlie locul tutde lumea securata de mpuriu[i.sprea se ofen sub o fonn'l tran\mutirtn sub au5pic iileunui irdevaLr adu.. in sfirs' | , Ia lLu nina ', ea rastoxmi lunei ni ilir ;i inrima.

rr .,Conceprul ftiin,tific funclioneazi cu alit Drai bire cu cit e lipsit de once imagjie ascunsi", Gaston B a chelTd, Poiti q ue de l.t ft r"rts, Paris, PUF, 1 9 60,

rataintraditiile gnostice, corpul mostene$l€ loate anatemele ce stigtnatizeazdmateria, lume oa$e ti inperfecti, care-$i poate gnsi salvarea ii demnitateagalie bunului d€miurs niscut din alianta $tiinle i $i a tehnicii. Preocuparea d€a aborda datele biologice de cii mai aproape, de a suprima orjce distanli se1r'aduce in abundenls de aparate de ilTtagistic, sau in ,,prernierele" chimrgicalesaubiotehnologice. Noliunile de,,lna$ini ale cor?ului" sau de ,,mecanrsm cor-Doral"eic. abia dace s€ afle sub egida uneimetafore, ele sint analogii tot Inaicorecte. Natura imperfecti a corpului, pe mlsur: ce e patrunsa de dispoziriverehnologrce, cere tot mai mull numele de ma9ifi corporab, de pirci s-ar cbt'gade fiecarc datd tot mai mull6 fiabililale.

203

D,\\'ID IT BLIFTON

in sfera iluziei. in hurrca lderlor, adici lumca r ccornp$i pli n aliantr $tiintei$i d telmicii devenind atunci singuraadevdmta. Cu imaginile de sintezace se prezintd firirnodel, adici liri referenlrecesar dincolo de ea,

$tiir4a se debaraseaze, intr un anurnit fel, de lume, simulind o dlrpipammetri i propri i . control indLr-j a.t lel toi con.trruenii .

Noile imagistici igi iau impulsul origilar dintl-un demersneoplatonjciaD, ofe ndu-se canitte cdi privilegiate de acces larcal.Desigur, ele contrazic aparent reticenlele lui Platon, ficind din imaginevectorul inventarului datelor lumii. Dar imaginea cunoscutA de Platonsau cliar cea din wemea luj Descartes, cea care le intelinea neircrederearespective, e astizi foarte departe. Modemitatea a inventat altele, curegimud diferite. Respingerea imaginii din motive epistanologice nu mairezistd azi. Ifiagisticile actuale ale corpului urmiresc imperfe4iunea lumii,pentru a instala transparen(a $i coerc4a, pe care ochiul practicianului orafineaz, apoi in cunoa$tere $i in operalie concrete. Paradoxaluleipriviri ftn distanF, deci lEri pierdere a informaliilor vizate qi firi invaziede fantezii strdine cdutirii. Imagine ca o lameli seciionati din lume, otoanspunere mai corectd decit realul a cArui copie este. Real purificat,extras drn ganga ce- | intunecar-.

Imaginarul exterior

Orice imagine, chiar cea mai aseptizati, cea mai riguros aservitdsemnului suscitd in om o dorinli de imaginar. Ca li cum lipsa sensuluinu ar putea decit sd ducd la riposta reveriei, la fel cum perelii din omqelefunqtionale au nevoie de graffiti. Chiar rupti de odce ,,imagine ascunsa",lipsiti de consistenti, redusa h infoma{ia pud, imaginea favorizeaz ideruta, inciti la deviere. Fiind vorba de corp 5i de imaginile sale, un

'5 Se impune aici o comparale, ironicb, frrn indoiald. Sn amintim definits datn d€Claude L6vi-Strauss mitului : ,p modalitate a discu.sului in care valoarea formuleitrcduttare, , aditorc t:'r,de practic spre zero", in lulrrcpolagie sttuct'urule,Pans, Plon, 1958, p. 232 [ed. rorn. : Claude L6vi Stau-as , Antrapologia stnrcluruld,trad. J. Peclr! Bucue$ti, Editun Politicd, 1978, p. 25 I l.

204

sirrbolevident aparc in schelci. figuld ascptizati aanatomiej, stlpodalmor intbnnarii cc ediicd asupra conslitutici orrulLi, ca $i figurA arhctipalaa cosrnarudlor salt a ler-orii. Aceliqi iucnr pentrujrlpult, cli$eeleGzelorX sau ilnagmiic contempomne ale temogralieisau afieriografiei. deexemplu.Imagini cu irtedilh de $iintific Side terebros. AtuncicindHans Castorp i$i vede pentrLl prina oa1i corpul prin ,,fotoanato1n1e"' elsimte gocul onlLlui vir ce se descoperd sub trilsitldle unui moft : ',PnvrinDroDrir sdunormint. Acea-sti viziune a viitoarei descompLmeri ii api.lupr;f igrrala prin lofld lLtminii. acoperrl ir de cJnrca in crre tr; ia.pleschilnbatl, desfiin1at5, ni1nicite intr-o ne8llra ireald, iar in mijlocul eiddinuia scheletul migdlit cu griji 5i mina dreaptd. "ro.Iinaginile golitede imaginarin interior pot suscita la cei ce le percep mifclrile fantasmaticecele rrxri suprinzebare. knaginarul care aperisit interiorul inaginii rena5tein fo4.1 in afard, prin folosirea sa de citre p vitor' Sint, totuti, aceleaqiconlinuturi, dar inft-un context diferit. Si ecografia este rm bogatobservator de vis, suscitat de o imagine ce nu semnific4 totrli, sensibiluldecit de foarte departe gi in mod foarte abstract, print-un aparatelectronic gi necesara mediere a ecograhstului pentru clarifrcareacontinuttrlui siu.

in filmul lui Bemard Martinol?, o femeie igi descoperd cu emoliebebelugul la ecogmfie ; il poate simti cun]ina, cLr cenestezia, dar aceasticrmoaqtere intimA fi corporali r6mine, la inceput, Jiri efect. Ii trebuieqocul imaginii, recompunerea totuqi abstracti a Iatului pe ecranul detelevizoq trebuie licirirea inimii copilului transcodificatA (deci nu inmavie a copilului, ci semnul ei) pentru ca emola si izbucneasce in ea !i sese simt6, pentnr prima oara, mami. Tulbuarea imaginarului este anrnciatit de nare, incit ea spune Plingind ca,,acum nu-si nai apa4ine" Nueste o intuilie colporald, bazatA pe o reverie intimA, care o asiguri deprezenla in ea a copilului, ci medierea ecranului ecografului. lmagioeamedaEnuaactionat de la sine, acestei femeiiitrebuiao dovaditangib a

t6 Thomas Mann,,d nontagne nagiq e, tra<l din germ de M. Betz, Paris'

Fayard, 1961, p. 243 [ed. rom : Thomas Mann, Mlt ntele rtdjit' I^d Pett)

Manoliu, Bucuresti, Editura Rao, I999, p 242117 Bemxd Matino, Ze ilbd est nepersonne,TFl

ANTROPOLOCIA CORPLILUI SI N4ODERNIT,\TEA

$)

A

205

DAVID L[ BRTTON

pe care doar tchnloa i o putea oier.i si [u px]pfiUl corp. ca st cL[i1vizualizarea Lrltrusonici cra proteza urlrLi itlaginaf\iia unci senzodaljtitio clipatslibjte. S9percepe, ir acesr exemplLr, cd ilnaginea trenrali vinedLLpd ecografic, dc parcd i-ar astepta alltorizafca. Dc fapt, caracterltide senrr pur a] irlagilii e ini ltat la rang dc siDlbol pin uDaginirrul femeii(mai ales cu utilizarca cuvintului ,jnirnt'penfiu a desoDla plmctul pilpiitorde pe ecran). IncArcatura simbolica a clrvintului iradiazA atunci cuafectilitatea sa irraginca abstractd de pe ecran- Se poate spune chiar cdsemnul, apropria! dc actor, se transfonni in simbol. Are loc o dubldmetamorfozi : io momentul contactului, imaginea schimbi Ibmei4 in timpce lemeiaschimbA imaginea. SarAcia irnaginare de o parte ii dealtaaobiect$lui dispare atlmcj ln bitaia vintului reveriei. Omul nu reactioneaz AniciodaL?i la obrecti\ itateu lrrcmrilor. cr senrrufica$ape cut el le<r at'ibuieii detennioi compofiamentul.

Metalda imaginii este ca sdvitd de gij a pentru $tiintificitate, carcnecesiti cea mai mare simplitate, dar contacnrl cu constiinta actorului oelibereaze pe aceasta de o asemenea constringere, Simbolul iti rciaascendentul asupm semului, irud mrmai in acest univers impalpabil tiintim al congtiingei. Aici se repeti distanfa, secrenrl, inexprimabilul. Deaici, nici o revenire posibih. Sub privirea naivd a actorului, imaginea ceamai controlati in mod ttiin,tific cade pradi visului.

Acest supliment adus de imaginar, aceasti dcplasarc ce transferipe ecmn, gm,tie calc! atorului, r€alitatea copilului carc se vanaqte, aceasticonfiuje infte obiect Si simulacrul siu, sint spcctaculos deseDnate prinlaptul cI maj oritatea cuplurilor ce yin la examenul ecografic se intorcacase cu o fotogmfie a acestei imaghi. Poate pima ca.e va inta inalburnul cooilului.

in planclinic, radiogmfia sau conirmtarea cu una din metodele deirnagistice medicah poate oferi boha.vllui dovada inocuititii $ferinteisale. poale dezamorsa angoasa. chiar fxa,ria ipohondd favorizala desimptom. Pus in fala unui cligeu lipsit de semnificalie, in ochii sdi, darghidardecuvinnrl medicului. pacienrul if i calrneazaEmerileii isi $abile$esuferinta la Fopo4iile sale reale. Imaginea are atunci o fmcie de cahnargeste o contraimagine (obiect contrafobic, spune psihanaliza). Aceastaeste firnclionarea sa cea mai obi$rNit5.

206

r\NTROI'OLOCIA CORPLiI-Ul Sl N'IODERNIT,{TEA

Dar. oncofi. cl i icul inledorului devcrrit viTibil al colTulur aratimedicului cll bo lnav Ltl sa[] ,,nLl are nlmic". colltlilr l ll nna.tiilor accstlliadinunni, care sc plinge dc sulerinfc divelsc Atunci, opozilia dintreboala medicului 5i cea a bolnaYului este clari. Dovada obiccti\'5 aafectiunii neliind funlizatd (prin imagi$ice medicalit, sufcrinta e pusi peseama fantezici maladilc a pacieJ'ltului. E rm bollrav iDchiPuit. Se cmoa$e,in accsrt seis, numa|rtrl nlarc de bolnavi care se pling de suferin,te inposibildc diagnosticat de ciirc Inedicina. Boli mmite ,,lirrclionale"- sinistroze

Dar pacientul, sprc deosebite de medic, poate fi suslinut insentimentul bolii sale, examinind un cligeu ale cirui coduri de interyretarenu le detine Si pe care il inlelege doar cu ajutorLll t'antcziei, in ciutareaconlirrnarii vizibilc a sufedntei sale. Descjliarea cliieLllui di atunci ocaziaunor viziuni radical diferite. Imaginarul pacientului vine in ajutorulsuferintelor sale, confirmind pe cliseu materialitatea acestom. Medicul,pe baza altui inaginar, cel al $iintsi, \'ede in nomalitatea cli$eului semnulde sdnatate al pacientului. De atunci, el poate recuroaite sul-erinla,incercind sd o aprecreze cu alle mijloace de diagnostic. inlre care\ orbirea. ascultarea. silu poate sE nu o iain serios. Ll acest ultim cd7. seintimple fiecvent ca pacientol, cu pachetul d€ radiografii sub bra1, sdbatd la alte uii, pha cind un alt medic ii intelege suferinla

Divergenli de irnaginar si de constiin!5, bazati pe doud codun delecturtr in accst sens, radiogmfia sau alt tip de inagistice poate funcJionain maniera unui test pl oiectiv. c:md este perceput de pacient, cli|zul boliisale se ofere asemenea unei planle de Rorschach.

Se poate lua, din Mrrrtele vrdjil al lui Thomas Mann, rm alt exemplude insuflelire imaginarn a unei rcprEzenttui, totuli aparcnt neutr6, $tiinfificI ipsit?i de orice infloriturd ;i chiar de orice umanitate. Hans Castorptriie$te intr-o tulbwa(e proflmdi prinra sa experienla privind radiognfiaBehrens. medicul-$efal sanatoriului din Davos-Platz, a intodus, firAindoiale, el insu$i deruta imaginari, vorbind neglijent despre portretul..interior' ce va trebui sil facd tindrului inginer A$teptarea acestuia insala afectati mdiograliilor evocd tensiunea unei expedente religioase, incare incalcarea limitClor corpului echivaleazd cu o dezgolire a fiinfciHans Castorp e emolionat, pu!fu infrigurat. ,,Pine acum niciodad $i in

207

DAV]D LE IJRETON

nici un fel nll i sc ccrcetase asllbl via-la laulltrici a orcanismului." (p.234 ; ed. rom. p. 233) Beluens se sirntebine dspindind arntriguitirte inlegituri cu cliseele pe care le va face : ,.lmedlat o si va vcdem intransparenld. . . Oare d ntitalc. Castory, |1-e liica sar ti deschizi fomlnter ior . ' l afro,rpc r .n l nbaj r r . r t , j u l i l t / r l JrLnci ctnd \orbct lede,,fotoalatomio". 9i examenul insugi e marcat dc un aspect solemn,cvasiliturgic, cdruia iilteryretarea r terioari a cliteului Du-i este curimiclnferioal.d (p. 240 ; cd. rom. p. 23 8).

Aceasta analogle, ce di inlelegerii interiorului colpului sernificaliarmei inlelegeri a fii4e.i, este accentuati de atitudinea clirica a hi Behrens,care deduce din starea organelor tinirului diverse episoade dio copilAriasa, asemenea unui vizionar. Md mult, cli$eul mdiografic fiDclioneazi,de la lm capit la altul al rcDaDului, ca ru1 lucru mai intim ii mai importantdecitrmpoltret. Existi, mai intii,,,pirucotecaparticulard" a lui Behrens,o aliniero de pldci rcprezentind ftagmente de membre ale diver$ilorbolnavi. Chipurile pictate in culod par desuete faF delictura de luninAaportretr ui,,interioi'. Chipul igi pierde eninenp ontologice, inceteazd sdfie suNa cea mai intimi a identitilii omului. El nu e nicioda4 intr-adevir,decit rcgalitatea unei lumi a aparenlelor organice. Niciodatd nu atingeprofunzimea $i intimitatea acestui chip inteior la care oferd accesradiografla. Iar Behtrens, vesel, ia aelrl unui fotografprofesionist, atuncicind ii cere lui Flans Castorp | ,,Un zimbet, te rog", inainte de a pune inmigcare dispoziti\,11l tehnic. Acesta a$azd cu grije ca ink-un pofiofelmicaphcide sticli, incadratd cu o bandi de hilie neagrd,,,ca pe unact de identitate, cum s-ar spune" (p.267 ; ed. rom. p.268).

Swerioritatea inraginii futerioare a corpului fa$ de chip e bine marcatein cererea adresatd de Castorp Clavdiei Chauchat, pe care o iube$te :,,Moi, j'ai w ton pollrait extirieuf j'aimerais beaucoupmieux totlportrait intdrieur" . Clavdia ii indepline$te dorinla. Acest pofet fbrdchip ce ,,ii dezvdluia osatun phpinda a bustului, conturat de transparcntaspecaala a f,omelor carnale, ii dezviluia organele din cavitatea toracica".Pllcufei de sticli Hans ii inchind ull cult in absenla Clavdiei, reintoarsetempomr in ,tara ei natald. ,pe cite ori nu contemplase porhetul ii nulapasasepebuze."(p.381 ; ed. rom. p.383)

Se vede erotizarca al cirei obiect sint cli$eele. Astrel, gelozia luiIIars e exacobati cind pio imagineazi pe Clavdia la discret'a aparatelor

208

racliogrirl ice alc lui tsehrcns. Acesla i-e {hcut reccnt pot'trellLl : ., l ircprodllcea aspectul exrenorpe pinzar, cLrcrLloi de ulci .llansacceptllnsta, ,.dar, actllL in penunbri, dirlja iisLrpra ej rdzele lumjlloase ce idescopelcau interiorul corpl ui". Behrerls inslllipare a impfuliliaccstiinaginar. Comentind intFo zi poftetul Clavdici, ii splrne nu lfuz IiutateluiHdns, miratde calitatea redirii pielii pe pinz5, caprofesiunea sa iiasigur'5 ,,Lur mic bagaj de cuno$tinle asupl a celor co sc afle dedesubt"(p. 286 ; ed. rom. p. 287)' ' .

hnaginarul hansparenlei, care aduce fantora sufletului in imagineaspectrali a coqJului, nu cedeazd astdzi ; il regisim chiar 9i la unepistemolog avizat ca Frangois Dagognet. AcestaviseMl ia o ftiin{dcvasiabsoluta, susceptibilE sa deduci din observarea proceselormetabolice (dfuect) evolu.tia gindirii unui pacient. Iati irnaginafa viitoruluiinochiimedicului qi ai flosofului :,,De ce nu, miing radiogmfia suflctelorsi a tulburarilor lor? Se poate diagnostica minciuna sauvicleniasauneautenticitatea. Int-adevdr, pentru a infela, irebuie aclionatd oenergie sau un dispozitiv ce refuleazd adevdrul sau il controleMd, ilsupravegheMa suficient pentu a nu trece obstacolul $i deci anuserevela. Dar aceastd complicalie psihocerebrald ce bipolarizeaziactivitatea cenftala determind un collsum energetic cvasicelulat Vaputea fi descoperit. A$a cum tomogEftl ara6 deierul care funcliorlgazasau pe cel care dormiteazi, se va putea disti[ge ill cuind creierul cerdspunde prin automatism de cel ce gindqfte sau igi complexificeconduitele ideative"'e. Onul de $tiin15 care cauti ,,imaginile ascunse"urmAre$te vi[atul mirunt $i nu vede aninalele mari ce-i trec pe subochi.

ANTROPOLOGIA CORPULI 11 SI MODERNITATEA

'3 Anunlarea descoperirii razelor X declanseazi indati un val de fantezii, careilusteazn acest imaginar al transparen,tei, suplimentul pus tu miicare dedispoziiilul radiografic. Astfel, un ziardin New York anunld cat razele X sintutilizate pentru a expedia schemele arutonrice diect in creierul studenlilor.,,Fotografie asufletului", clameazi un savant din epoca, afirmind ca a realizatsute de plici de ricest 1e1. Citeva mostre in Luoy Fiank Sqnire, Ptincipes deradialolie,Pzris,Maloine (trad. din engl.), 1979, pp. 359 360.

L'r Frantois Dagognet, t'lnage au regald de I ipistimolagtle,h ProspectiNe etsa ti, op. cit.,p9.

:til

l

i

I

209

DAVID LE BRETON

A sti si a veder

Existi ltn rnit fondator in udlizareadgLroasi a inagisticii medicale.Un rnit in sensul sorelian al temenului, adici o irnagine-fo{d cecristalizeazd o energie epistemologici qi tel Inici. Existi o identilicareintre a $fi $i a vedea, de parcl adevdrul ultin al corpului ltu avea s6 fieatins decit cu uitima moleculd unnfuiti de cameri. Ideea ci o Dredicindabsolutl se profileaza in spateie pedomranlei aparatelor de vizualizarc,favorizild o cunoastere extreml a proceselor organice $i tul diagnosticfird cusur. Dar supmlicitarea tebnicilor nlr determine neapdrat o cre$terea eficienlei in tratarca bolnavilor Invers chiar, nedicina modema este incrize. Criza interioar4 provenind din indoiala multor pBcticieni care setem ca aceasti ,,cursA a inarmeribf'si nu se facl fu prejudiciul bolnavilor$i cdzd de incredere din partea publicului, care nu-i mai recunoa$tee{pedenfa $i se regisegte tot mai strain de deme$ul seu- Paradoxal,tocmaimedicinahiperspeciali tiecontestatiast ziinnurneleaspectuluiei iatrogen, al naturii sale ,,agresive", al pasivitdgii in care i$i scufundipacienlii, al problemelor etice pe care le ridici punind societatea in fa,tafaptului implinit, al esoterismului cel cultivd $i al rezultatelor adeseaindeptutate de spemnlele pe care le trezqte. R€curgerea masivd la tipurilede m€dicininumite,,blinde" constituie o criticd in actve tA dinparteaudliarorilor aflalr in cau|area uneireladi mai personali,/ale cu medicul.prinn-un reliv al lehricii$ial medicamentll'ei cnonine. In constituiredqtiinlei sale, dupi cum am mai spus, medicina occidentald a pus omulintre paranteze, peJltru a nu se interesa decit de colpul siu. Cunoagtereamedical5 este anatomicl 9i fuiologicd. Ea oculteaz e subiectul, istoia luipersonala, relalia sa intimi cu dori4a, cu angoasa sau cu moartea,neglij eazi structua relalionald unde se insereazd, pentru a nu lua inconsidrirare decit,,mecanismul corpoml". Nu este o gtiinli asupm omului.Considerind bolna v,ul ca fi ind detaliul unei modificari ce afectea,/aesenFainente organismul !i nu fiinla omului, medicina modemd riDinefideld dualisn-rului vesalian. Iar medicina nucleard hipertehnicizati, cuaparatele sale de imagistici, duce disocierea la cel mai illalt nivel deinstreinare.

210

cVfROPol Or r l \ r ORPI | | | ( l NIODLRNI | \TI {

Frangois Dagognet anunlii s lirqitulurer nrcdicirrc rclat]onaie (locrnaicea pe care o reclar]rd ritiilzatorii). El alimra cd ,.datonlai noilor tehnoloEinlcdicale, medicr va trebri sh rcnunte la rolurile sale aftaice de coilident.de preot consolator sau chiar de simplu obsen ator atent. Aparatele crlimagine triumfi"2o- Dac[ se multlrme;te cu aceste simple infonnalii $iconsiderd cuvintele pacientului neglijabile gi imprecjse fa,ti de ce i oferein'ngistica, dacd nu reia qtiinqa ca pe un mij loc, ci ca pe un scop, dacd semullumette si devinA decriptofil hiperspecializat al insffumentelor dediagnosticare utilizate, medjcul se indeperteMe de bo)nav, obiectiveazdmaimult boala, despir,tind-o de aventura singulard $i de parametrii plopriipacientului. El nu rnai pune in fale cattatea sa de prezenti, runanitaieasau intuiliile sale, bazate pe o buni cunoa$terc a llolnavLrlui, ci acordApoteri tehnicilor care fiagmenteazi corpul qi nu sprn nimic despre boJnavTmtarea iDfornatiilorinlocuie$te fatareabolnarului, h loc sd fie o eapd :medicind a organelor fi nu medicina a onului. I se reproga medicinei cieste rm mecanic al colpului (Auguste Comte spunea, agoape la fel, camedicul este veGrinarul corpului uman) mai mult decit tempeutica rmuisrbiect. De aceasti dat5, la ora cind mecanicii au hecut la diagnosticdrielectronice ale motoarelor de automobile, medicul $ntuit la tetminalelesale, fascinat de digitalizarea unui organ sau a unei irncfi, risce si facemetafom gi mai corecti. Si aici poate fi evocat Frangois Dagognet insprijinul acestei tentatii tehnice a medicinei modeme : ,,Se cmoage tezape care o apdrSm, atit de mult imptuld$ite li rdspindita : medicina caAuct al tehnicilor picturale, d€stinatd se defineascd $i sd vizualizezetulbuarea. Tocmai pentru cI incearcd si lunineze, ea nu mai traie$tedn urbre, nici din cuvirte, cr din imagini-r . Boala. in aceasra pozil ieextlema ($i irEginari), nu este, in ilnl, nai mult problema bolna\uluidecit a medicului. La ora cind numero$i medici i9i pun intrebdri privindmeseria lor si isi dau seama de necesitatea unei luiri in calcul a datelorsociologice 9i psihologice ale relaiei terapeutice, cind se stdduiesc sa-tiabordeze pacientul in mod mai pulin ftagmentar, tentalia tehnicd ce

ro Frdngois Dagognet,,?. .i., p. 9.?rFrangois Dagognet,Za philosophie de I imaee, op. cit.,p.114.

211 I

I |r i_\hc.r/ i rccjtc in[cb.u I ( le\ rn< ir nl \ ie h (cl i l i t por. prul(sru c, ltredtcata sc c a asliz inr.o t'lria (le cautrtc. dc sinte,/;. dc Interoparc.toctr)at tnJ tut S l lbolclt l l t i , i i al co{\t lut t .cslabllcscazi nnzcle

. ton t le\tC ln.I Inrr l tJc, rtsuma p:rnrlor s.r le. cOtpUlce di chjf otnulrSl ] l ml iCacnc.tz,t prc/enta nU cstc o (.olecl ie de ot lalte. DL, ajcnte[ea.otnu I cceva mar mlt l ldecit corpulsdu. Noile i lnagisncl- chiffdaci sinLlll:T3T TT" "*g

inrre medciM Si utilEarori. oferind ingnjiroru]ur{Ezrn alrnct sa-l nu-tne6tiastfcl] mijloacele tehlicc ate uncr frixinenraric\tret ne a.orgaruslnui l. R ccugerca Ia tehniciie de virfua".nn,"u"i di"t_,rl lrre medrcut cletnAtor Jl unej ft i inte esoterice, pe care reREe celmaiaoesea s{ tmpartiteacca (} i care devrne lot mai abstrac E penmr oro lan l_un uD uzator deposedal de orice cuno$tinle asupra lui irsr uL prin definiticsnan semruicctrr lor propri;. pe care e deslinat sd nu le inteleaga.

^^ ̂ 5-a \ orbttde socjerare duala penru a caracteriza virezeligi mizelece se_opLrn rn lumca contetnpomn6. Ilrd ca vlcuna sA aibe cisfie decauza.,5e poate vorbj $j de o lnedicina dua la. odenrari in d irectii divine.

X.T_T:Tp-rtlo T,"r mutr pe rehnic.ati pe radonalirarea merodetor,lacuo evmruat_apel la mstrumente sofisticate, aiit pentru stabilireaol€grosocuJut. cit St pmtru tratarea bolilor. urde relapa c u bolnar,ul e unslmptu acceso u. pe de altd paie. dar privind alr a"pecr. unoersaioryersmca t : o-medicind aflaLi mai la inaldmea omului, arenra mai Oesalira-ooul-av oeclt la bocta- sliduindu_se sa ing.ijeasci omul mai delahaoecrl,Taqrl ; evalatqde cipuri de medicini .,blind4... uode practr-iaDulprvr rcgaz.a rn mod egal contactul ,i metodele mai pu{in ..agresive.., sinrtipuri de medicini verificate, darcire se bazeaze pi ait tofrcidecitceieale.medicineiclasice. 5i. m sfi$ir. r,rndecdrorii triOfio"uf i'." rin1,

"iiastez,sftavechicunoSnnle despre corp. pe care ra piona liurea, miialescea medtcata. nu a reugit niciodat s.a le sutoce gi care ci$iga azl o nouivltalir're social6..Pe de o parte, o medicina mizind p. "n":i"igiJt

ri"eiraFonala pe de alta. tipurj de medicina care. dincoio A" ,.t li"ile or." i'napllcare. se bazeazS. ul rnare masua, pe eficienta siDbolicd22. '

DA\ID LE I ]RETON

" Vorbm aici mai degraba deo opozil,ede tendinli. in mdsura incarechiarsimedrcnarez mairehnrce nu poaleocutra iD !ohiita,., i" "pi,i;t;i";;"],Jocul rimbolului $i in mir.ura in care cetetalre r;pur; a. nieaic,na recuig l"tebmcr pr€supuse a acliona prin efici€nla lorpropne.

2t2

lmrgistica nrentrl i : priyirea imaginnrului

Medicinaap vat irnaginea de oli ce subiectivjtate. Ea s a exercitat inrnndlalional. rrtL,,ind pc cllcrenra rehnicrl,,r lt a cultoil intclot. lnJc.rricclanlezice nociva. fotu$i. pnn reculgcreir merodrcil lijmsgl,dca m(fi!li,bohE\ai isi rclEsesc a\tizi fcn.ta imaginanr lLu qi ii utilizeaza resuselc penm.ra regesl calca vir decerii. Si sint adesca bolnavi grav afectat'r. uneon in fczatenninali a unui cancer Cu ajutorul unui terapeut (sau singur), boLumlvizt'ulizea,,.i. in lc hd sau. uJbr u-area orgaru ca ie- i provoaci'. LLferin p 5i igreroDorcaza. pnntr-unscenanu ln\mtatdeel. e\olu aprugesirx cetrevindecare. Uomri. el brodeazir o Fama imaginativir pomind Ae h k hnicttepuse mJ(rc pmrru qndecarea sa. Abate dc la utilizarea lor geneEla cliSceleiltTdurlat, de Ted]c lau inraginile de si ezivlzuredc e'ipeecmngicareii obiectivea,,a boala.luinduJe cr surs6 a prupner imagriLJci. Lnrginilelehnrce inceleaTa.aRmci si fie r ederifragmenrate. dcvinind imagi-ni vii( frs].luellteJ unde bolnawl este prezent ca s1lbi€cf .

Corpul visat astfel igi regdseqte dimensiunea simbolici_ El nu maiesleconsiderat in sensu.l materialitali sale. ci in milcrrea socialt ri.lotodattr. jnrimi a sjmbolului. Uritizind aceasra energje, dintr o retervace linc de partea cea mai insesizabili a imagiramluiomuluJ- paciennrlmobiltzeaza in el fortele vindecarii. Cel maiadesea. imagistica menrald epi!'tte ca o metodd adjuvantA, care accentueazi efectul tehnicilormedicale utilzate in paralet (radjoterapii, chimiorerapii etc.). Kostoglotov.mul dm bolnavii din Pa vi lion u I canceroSilor de Soljen4in- recurgelntensla ac€st procedeu : ,,$i, inft-adevir, incepu sI se fadi 6ine. Se intin<teacu pEcere sub raz ele Roentgenului $i, irl 1,1.emea gedinlelor, le insuflaanurne celulelortunorii idc€a civorf dismse, ci au sfeclit-o.r4- Rmerca

ANTROPOLO(;I,\( ,ORILILUI .>I NIODTRNITAI ' I1A

" Aici facem reftnremai ales ld ( arlSrmouton. SrephanieMarh$s Srjnonron,ram€s Lrajgbron. 0r?r, t / en\, ts I t \antre taut. par is. Epi (rrJd. J in enAl.) .lq?8; vezi$rAnne Ancelin S. h u renberger. ,/orlor g";i". p";,, f;ri;ir;lErts-la-Miridienne- | 985

'a lfexanl]e^soljgls-Vne, Le payitron des ca,cererE,?aras, Juniard (trad. dinruss). 1968,p 106 led.rom.. Atek\dndrsolcnir in. Ca,, t ia,ut r . , ,e*pi i l .r rzd. Mafla urnescu f j Eugcn L,rcaru. tsuc re) lr . Edirurn Albdrros, I dr lLrrrUniveNal Dalsi, 1997, p. 841.

2t3

.1

DAYID I F BRETON

injoc il iDaginilor nlerrtlle rrnct de neccsilatca ci bolrar.ul si paflicipL'acti\' ia procesul propriei vrrxleciti qi si adopte- i!1 fata slLf-erlnlci, oatitudine de sperunfi invcntiva linu a$teprarea pasivi a rLnci vindecalrivenite direct din cxtc|irn. Anilllirt de o,,voir{d dc $ansi" (G. Batallie),pacientul (temenLil e rcvclator in pivirlld viziuni llledlcale clasicc) dispfe,devine actor ii invali alltonornia, regase$te o creativitatc jntcrioard,adesea abandonati dupir copilA.ic. Tehnicile de vizualizare medicaliincadrcazd in obiectivul lol mateda corpului !iuiti filoanele de simbolce-jdau viatd, durerc, buculie saumoafte. Ele pretind de la subiect unfel de liniqte, de absc11!d. Se intereseaze mai pulin de om decit deprocesele a caror nrizd este cl. Invers, iDagistica mentald inscde subiectulin lniezul bolii sale, in manioa unei prcvoc6ri acceptate. $i irnpulsioneaziavintul reprezentirilo! imaginarului. Visindu-qi convalescenfa, cu ochiideschigi asupra imaginilor, luptindu-se inverEunat cu o boab transferatlnupe un ecran de terminal, ci in spaliul fird Joc 5i firi tinp al iiagutannuipropriqbolnavulredobindette gustul viefii- Elinrddecineazesperan{avhdecirii apropiate intr-o practicd zilnicd a imagisticii (asociarS, pe dealti parte, cu relaxarea). Iar omul tdiegte mai pulin natura obi€ctivd afaptelor gi mai mult serurificaliape care le-odi. Dincolo de corpulanatomo fiziologic, bolnavul rehce legitura cu calea simbolului, pe carese construie$te oice eficienle atunci cind e vo$a de vindecare. El iiiregise$te unitatea de om.

Stdbitut de o mullime de tehnici, in ciuda miilor de ochi ce parcurglabirintLrl oferit de elprivirii, corpul nu-qi dezviluie secretul, tot 1a felculnu se dezvdluiq in linal. nerunn6mtelorteorii rnedicale sau psihologicecare incearci sd-l defineasctr. Prea apropiali de el, IirA indoiale, ochiiifferiori, alimelrtali de ingeniozitatea tehnici, nu lumineaze incd decitaparenle, hebuie me$ nrai departe, rebuie explomte mereu alte lesuturi.Dar firul Ariadnei, care duce in centrul labirintului, dezvdluindul, nueste oare in alta Darte? Mai mult. existi oare un fu al Ariadnei?

Capitolul ll

CALEA NEINCREDERII : CORPUL SIMODERNITATEA

Calea n eincrederii

Dou.4 cai aparent divergen te o-aduc concq4ile modgagllr i privindcorpuluman. Pedeo pane, calea neincrederir gl a eltmirlUii din cauza--,-- ---i-

-- - -.

:. -i _-;_- ,

gqTaggry-TftJg3Svsdus' aliegrli6tii' a ereutatii sale' a lipseigaf e_d3g;!ggE. Viziutre mod€n!AS!-laicizate de ensomatose .corpuldeyine atunci, intr-o perspeclive cvasignostica, parte4bleslenate acondiliei umane, partg pe care tehnica gi $tiinla se pgn de. acord fu-a aryggd9lg"i.!.1u,o.4.&dcit. a o refasona, ,,imaterializa", pentru a eliberaomul, intrucitva, de stinjenitoarea sa irredacinare in tup.

Pe de alti parte, dimpotrivd, ga.uo.m9d d! rez.rslelrJe, salv:lrea pdncorp. gralie elabinr srmplllor. model6rii aspecnLlui. ciutdrii cclci maibunc seduc$ i posr bi-le. obsesrei formei. a stdrii sale fuice bLrne. gnjiide oEtfln6 inir. O irdlofit oare piari cnre face din corp obieftul .au pfivil egiar[qgySlta.'11*-dd["niin jurir-l co-smeLiceloi. a] ingnj irii esrerice. als5lilor de eimnasticS" al curelor de slibire. al mentinerii formei. al cdutiriiunei sr6ri-fi zice br,ue sau a I dezvoltirii de terapii corpoiale.

lngel Lollac4zu-ri. corpul se disociazi de omul pe care-l hcameaz 5ii -pfivit

qa un in:s,iag.,EJ inceteazi se rai fie susa identitara insepanbildde omul ciruia ii dd yia!5. Se produce un fel de clivaj ontologic, care-iop,une- kr plus, ip4gi4ilepublicitare ce subliriazi imperativul fonnei, algnj!! faF dq sine etc. fi'agDenteaza adesea, in demonstatia lor, unitatea

214 2t5

!

I )A\T]I) LE BRITON

!'!lpd!! I'i miFre ce r asFul]de. in oglindi, lirirnitir ii subieotlthri dinrnodcfnitate $i ilLrstreazi graviratca lupturir. Indit'erent ci e \,oIba decomc. Da e blesternati salr ca o cale de sa h ariiubstiiuililii:St (riflctulirl

illt1.o soc iitatc laic izatii. lirqclioreazi aaeea;i disinct-ic, caLe liLiire omulinpozllie de extcrioritate lali de propriul corp. Versiunca modcrnl a&En$idiili opiuie ornul coruului siu $i nll, ca al6datl, suiend saLr spintulcolpu[u.

N e puteqli-rrseha -d3qt !l] :!,Tt-L 9!!!j.g ,tSy4nl.,,{9 !q s,tuqll]ilRcnagerii incoace. e allin'ntd de fantasma elibcririi d9-acg.sldalalq-bir alent. rn.cs u rbrl. nre. ar. r 'r Ie e cor prrl . Fcnl:r5mii cc .c i /bcl le dec\ idenra ca dispar i t ra corpulur o pro\o,rca i i pc cel a omului . Darrccurgerqa lamecanisnpentu a gindi corpul constituie, in aceastipdvinli, ulr fel do oxorcism. Dace-realme+te cq,Upl af fig=qa,silq. lJ:cap3 Je imbaninrrc. dc fragil irale ) i de mofie. In Iala mqini5. orpulurnan nu e decit sl ibrcrunc. Dispari l ia r irual izatA a corpului. pe ciue.ocunciartnraiLiVi nupre8alerteo epenruoescarnotarcpur5r5irnplufprezcnlei -sale? De.zvol$4{y_sg Jghni.ga 9i giinla nuauin99jqt sd respingaifera propriu-zis colporali a co-lditiei unane. Dar cum sI supimi colpulsau sdl facj nai eficient prin substituirea anumitor elemente al o sale,

tehnicc siStirntrfice, cu lidul axiologic pe cal el atraq. au ticut clin corPulLllan omarfirsau ur'tlncru ca olcare allul. F.ofilulclc nrccanicisle aletjlQsofilor din secolclc XVIi;rXVIIl dobindesc, mlrlttilnp dupn accea.g-!..al1taF singulafi. Ele au anticill4 o obiecti\:at e acorpului, care nuar^ncetirt si se extindiin practicii sociala. Au fost prirnele ce-au licut s:tfie rmaginab i1e procedurile dc tehnicizarc a colpuluj, carc astizl au lualavint. Coqtul uman aj ul1ge acum, pentru ci !i_a pieldLrt odcum atlra dqla Vesalius iicoace, in ,,era rcproductibilrtilii sirle tehiice".

Corpul in pdrti deta$ate

Cd cit corpl . privit cd \ inrnl disnnct de omul pe car c-l i l rmlpca/5.

I Vance Packard, l'ro,r/re rcno.lel!, Calrf,ar,l Liv!: 1978, p 283. Desprcprelevarea $i transplantul de organc, despre problemele etice, lcgale. socialeefc., ct David Le Breton, Za thair A Nif..., op. (it.,cap.6 Si 1.

ANTJI.OPOI-OGIA CORPUI-IJI $I NIODERNITATI]A

i$i pi;d;iatjeiel'ni6fale; cu-atit ii erelte valoarda teluiiid $i€irinErifiTdiCoipiifr6iireziiitao iiiit'd?iE iirii. Astd2i, iiaiiziirile meiliiinei ii alebiologrei (tmnsplanruri de organg trarsfirzii de singe, protezg.manipuli.{1-genetice, Focreali.e g.s-istafi. e.t9.) au deschis calea wro.I pmctici noi pentrucate qe antlrlli.lg l/-ii-tod+to,sper.. Elg-aq d?t pa.rpului o valoarg dg"-abiecJc-u gqPsl,i!9S!4a]l]diwdvisfacelerii.Nevoiadc orgalqSi de substan*umaqg .el_e-gglq -4S_ptuu-!lli!iz4ri" rglpgll} ..i.9S-r,c.elerea mediqal4 !ibiologica, ca.folose$te llUneroAsq r!r4]9!iale umane ; fabricarea de-produse faLflncccutice : grefele. pc care p rogrete le chirurgici le lac mcifrecr ente pi mar dir cr.if icate : s!. in qfirf ir. uli l izirrle rraditron.rlc dintcculll!ilc dc medicin,r {dseclir ctc. t. CurpuJe de.cornpui in elemenlelesrle, supus raliunii anaitt ice. \arce Pcckard considerd. rslfel. ci

fira a modilica, in acelaqi tinp, prezonla umane'l Pina unde e posibil siduci disjunctia intre om ;i corpd seu? E colpui un membru in plus alomului?

_lqlo-fiqcory.L.rJt1i in 94dry1 luqj]-oryld9ttalg sq s9ri9 nrc4 dinB9qq!!9-le-.cu o injluen!a cre\cinda n dorncniul tehnrcii i i dl t l inlei. ccte l-r dislrNdcom5i I aredu.htrr(rs i rme iusol t laarnecanistnului . 4runcic inddiqensiunea simbolici se refrage din cory, |lu dmine din ol decitunansamblu de rotige, o structuri tehnicd de funclii substituibile. Ceea ceolgi.inizeara in a;st .az €xiste4a coipului nu mai este ireductibilitateasensdui, ci schimbabilitatea elementelor Si a fimciilor ce-i xigu$ ordinea-

lqd€pirtat in qpd abslract d€ om.asemenea unu_i g!iq:r, gp,li! gecamcterul sau si1nbolic, corpul se gole$te ii d9.dinensiruea axiologici.E deposedat $i de haloul sdu imagii1ar-D-evine inv,cliSul ac99.sp!r!,4!l4Si,pre_zenfe, il1velif alcirui aNamblu de caracteristici intrl sub egida,,colnensurabilititii elementelor gi a deteminabilidfii irtregului'l, cod al

]ry_4d4iei postn-roderne, dupi pirerea lui J.-F. Lyotard. Progresele

216 217

I

D\ lD lF l lL{hTON

jlg3lrc salrdesingc !1ccilre donarofiln \irtd, ndivizi nevoir$i iti otb n

Idqi ar , cJrpt .L l l i ( r . r , rL l ] r . ucir , . lc : t rcu,( L(c. t LJlur l ( \ epr, , r i cnr i i iaunor srrme dc ba|lr ' ie le pcrmit s.Frr lualrraca Ian ri l ia l lcr ' tr lr o uci;; .ig[!.r0. r"4elernplu pnnn e d]rclc. oirn(nr isr \ irJ. ir . r 'rr r irrrchr rForg]llict li\ialc. l,a exEerni, snatunlepopulare ale socicri$i devin susadc organe (salr de singe) pentN sn aftrilc pivilegiate sau pentru cetileniidin la1jle mai favonzate. qq-clrl9gttcj4ll).olprt?,fbz+rii dc singe p€ffru4&,nnite populatii dczayaftajate din lumoa a [eia, caLg.nu.difp]Udelu.gLf Lalt_Eijlode"subzislqrfi-qeElcade.(inee-este ca4sidsab-ila,iljA{1edezvoltatc,iar ceie care nuprimqs. sllficicnld_q lacptretaJedi lor trcbrriesi lDlpo e din strijnltate. In ciuda rericenfelor.legate dc aglng4dquor€l:lrle urnane, singcle beneficiaza de O r nart libenale dc LUculirtie, )predpps_elirc de*gle,laJtc r,u-b _slq,1rfe. Dar $i aici se poate vedea cu usurirlisensul uljlateml al schimbului, mergind dinspre !fu ile cele nrai sdracespre cele mai bogate. De asemenea, 9pl:1_e-4-qiu,,sp^e-rml, cu !uj.!3r c.u.s udn, r- cu Ficle, cLr len rpi pm tru experin ren LeJe farmoceucica :au pmtrufabricqrea dc prodt rse co<metice ln lndla, come4cu cranri )i sche l€ leqlDan9 destinate sA safsfacd cercetarea me4i.ale din labo,ratoeleleo:gidSdale. , Jntre cincisprezece $i douizeci de mii de schelete ti cincizecide mii de cranii qi oase diverse sint cl)Iilate, degresate, albjte, clasificate$i .Lrnbalatc aici (Paha) inainte de a lua, in fiecare an, calea universitililor$i alaboratoalelor occidentale" (Patficc Claude.,,Le Mondc"). TAriachlzitoare : Statele Unite, Marea Britarfe, Fmnta, Germania Federala,Japonla, Israel, Llong Kong etc. Medicil1a a realizat, o date cucercetarea analomica, o primd rupturi antropologicd, revendincind, itrciuda impot.ividlor populare, dreptul dc face din iaD'E ilele uDane unsnnplu obiecL ce poate contribui la d%voltarca $iintei, prin deanembrareasa metodici. Cadavrul se transfofln8 inft-un ,,bun exemplu de masiniumani". Cu prclev_Arile $i raqlplarfurile de organe.pentrua dqua oalibislodamcdicinei,.statqtul co. rpulqi unarr face o-bjectul-unqi.dezUglgihtense $i al unor praetiqi ce. divizeazi pa4ial. disc-ulsul.socia.l,conslringindu.l pe frecare la o difrcilS luare depozilie.,Ique mcdic Aip_acjertul cMdidatla gle& s€ interpune, intr.adevir, iD$odgrobJe-m€tic, u]l a]t on,). inci il1 viali gi sfu]atos in momeotril prsscrier.ii"daracarui moane c aFteptati pent1l a f'ace posibil tlanspl4U!1!, !$fgbirjLg

2r8

^N r TtOPOLOGIA c_!Mq!!l illlilDrB!Il{l^

Legate.lcInnsphnt nLliDceteiviratldonlilntedeptoblonaprovctrientetLulanc a g:firnului.

Apariazuli dc corytiintai. uncoridc o nrare 8In\ ltatc. la troln?N 9i la: . ' : . . . - ' . . - ' . , . ' . . r . ' ]

f'amiliasa sitLtla oeaa dotl4qml i, dcJr tfallmalizati Prifnn InoJFr Lelrn!, ucJfi i ininii ir ict rrrnJ.oAead(.rge larrrn m.lluns hcltestrtntr'.r nrcler: rir#"--" . ' | . - . : . : ;

de orga c. Consectniele umane alc accster soltllii aLlesea ngccsarc sintconsier abi1c, dcoarcc" fac din insifi fiirta omulu i r.tn matg,;ial pn nircaltele. Corpu L urnan devine un obiect disponibil un l-olcr{in L pe carecioar raritatea 9 i mizeLeme<licaleil disting de celelahe obiecte. In numelevrelr (dupa fonnula consacrati), pentru a salva existenta bolnavJor']l$eaoccidentale inventeaz o fonna inedid dc canibalism Corpulturan. obieital q9-e-$9l!rg!!!9l1rri. g.ca un fel de dlle," ego : el rturine se!4r al onului,nu:iiieiite.phiar etrlul, in misura in care aqliuniie intreprime asupra luisirt legitimg, acliuni ce-arfi pefceplLte din punct de v€dg,re social cainacceptabiic dacd ar trebuie aplicate unui om;i nu rLnui colp disociat.Clivajul care distinge provizorir olnul de corpr sAuprotejeazeimpotnvarmei intrebdri redutabile.

A|a se intimple Si cu imaginea cadarallui, obicct al prelevfuii : numai6iGidn'siderji orii, fiindbi se Srisha!6din el ceea ce contribuie lafiiiiiiiiSa. Trebuie consid6rai de atunci ca semn a nimic Dar, pe de altioiii6. iebuie se i se mai acordc o umbre deumanitats, deoarece unqq!l1L9!g?j!!Fl,evat-vi intra, la.rindul Eau, io-f,inf a altui jndivid'- Llni{atea umand e ftagnentati, \'ia!a primelte aparenfeLe tnui puterimecanice. Corpulditizat !n componentele vle, inM slb incidcnfa lesiicorlrnibilititii si a schmiuluigenqBlzat, cu atit mai Wor cu cit chcstjuneaanlropologici e ocolit i i . I iecale actol sc lre/e$le plolrovll. donalorsau receptor, la raDgul de poteltiab protczi, in funclie de imprejuriri'Ceea ce se schimbiaici inprolitnzime este conceplia n oastri despreoln. Corpul, in aceasti perspectivi, nu mai e tocmai-chipul identitnliiulrane, cio coleclie dc organe, ul bun, un fel de vehiclrl de care sc

1in Stateie Unile. au !vulloc disculii r''r spitale pentru lilnilarea lltiDsplanlurllor

de orgaDe la ceulenii anericani I ,,Mor lnrericani din lipsi de organe, spute

conductton'l uDui cenfu spltalicesc. cuDr xm puiea, cu nrjrr pc su el, si

ofer imorganeslrai in i lor?" ( , ,LeMorrde, l6 lTiunie 1985).

219

DA\]D I.E I]R[ I ON

scrve$ic omulsJ nle cl'u-ui lliesc Ji|lt int(r|schiDrblfile cu altele dr-;,lg!asrnaturd. cu condi!iil biocornpiltibililartii ilrre tesutrri- L)ualisnrlll cca l ir I re . e. l , /d nrcd ( i a i toLlcl lr i csrJ cldr lunlt ircl.

. !99-!llBq9s-sa pF]q.lurea ii i tt ansplarrtul dc organc sint justificabiLedni m;tFd rAc;Luiian anincictni cilsra un a'cord ai donarorutuiaflat inca irr/ia!i, o dorinlir ir receptoNlui $i coriditiile nrediialiiipsiholopce reunile penlnl o Arcfi f . l ! ombila.

Matontaler l in lor rI el.rborlt o lelr. larre re fer iroarc la orelcvari lcoe organc os laSel nfl l . l (ejpectar er r lgt rr){er rccslorJ. cJpl nsla intnnzul yrSlflS-e .tflq, qcl Drai adgsca, Ia baza hotaliilor luare.(asJfel, l€geauiS:l*t1-gl,+-e2-iulipJ99-{rliu Frang:rl ceea ce dovedettc multedivergenqe de opinie in societitlile occidentalc privind utilizareainstrumentale a corpulrri rt\\an post tnorten. Cgry!]l-r_4m!4E asiel qlr1aterie.rarL{lr-d prafi)jat pdD illrpotivirilc eon$iente (dar $i iryoDrtiente)ale unei largipirli4 comrmitdfii sociale. Aceste practici, care nu punchirurgilor gi medicilor decit probleDre tchnice, continui, in schimb, s5frminte omul obi$nuit. Interesul celor dintii este deci de a disocia Si maiexplicit legdturile inlre om gi corpul sdu gi de a acredita o viziuneinstrumentali asupra celui din unnd.

In practicd, tottr$i, respingerea organicl sau psihologici. e fr.cqyarlq.SiIt i&finit dgrar-e contribuliilq mcdicale ce lin seama d9 problemelepsiholo-gicg 1p.,e-rgipdureori pine la psihozi, inc.ercare denumero$i indivizicu grefd.sau d-e_.p. gnatoF afla ill yia!d-], desigur de naturi diferiti intuncgie de orgaqul grcfat 9i mai ales de condi$le rmane alelarispl3alului.Luqinle despre grefe, inlotdeaLFa laudativ-c, lp lr,-er _sub tiqqqag$jlitfudla util-izatod seftinlentul ci, in practica chirurgicali, nu existi mai multe,ditredlilr jn ta,nsplantarca unui organ decit in q-c.hi1nbarea.unei picsedelecte la moroml unei mrsini. DarlabiocomDadbilitalearesutlll oruebuie' : - - - . . . . - - - . i . . . - : - - -_:_._- : . . i . - ' :aoaugaa o psrnocompruD tlate lntre oblecfutgrete! 5t bo,nav. no!runemaj grel de de!,m! care ilusfteaz 6 rocmai imposibilitarea antropdlogiCedc a concepe omul cir pe o mafin5. Mai rimine de aflat dacd respingerile

r David Le Brelon, l .d.ra i t n q.. . , ot . c i t . , .ap.6.

220

\ \ [R(]Pr_, I ( ' r i l \ aT\Rnt L I r 5 l \ IODFRNIT\TF\

fia!:llgqrtafs4corpului nr):laD ((leci. in tlltirDi anirliza- a om lui dccarerupo c ti disociat) irrlr-rr r))ijloc penlru nltc corpuri (dec i al !iindivizi), chiaf si atuncicil1d e vofba dc stlv ea vlelil ujrui tiLr't sau aunui pacjcnt, sl ibe$le, cu siguranli t , axiologia sociala. Recurgerea lanotiulrea de solidaritate. canDaoiilc to! nui nLrnleroase de scnsibiLizarepentnrdonareade orgaDc traduc clar l'aphrlcd hlcnlrile nLl merg de lasine, ca o surde rezistenta se facc sinllitrl. T$lrsflizja de singe ne ofirf,un ple cedent-astizi bire integr.at in scnsib:iGi;i;ciiJ6iffiid. Toilsi,un precedent astizi bile integrat in scl'Nibilitatea occidentald. Totusi,.iLrAel(.llllluzri nute?celeqrconsccilllc lu nlvelul rmcgirii cnrprrlrica $i ur ot€a! glelbt.'Chiar daci imaginarul singelui c putemic irmentalitatea occidental5, rcinnoil€asa gencrcazS, in cel mai rdu caz, oindispozigie provizorie la rcceptor. probabil alulata prin faptui ca-Fidarorcazd viaia ff ansfi ziei. I[ plus, o_rjlu]zarga sociali di&juul dontuiidgsingc-qqqtribuie.labanaliarea $ilizArii salc medicale- Problemelecticas;nqla acest capitol, cvasiirExisteffc, in socieEfile loaste, il Disura!r: care singele !€priz-urti-obiepju!-wgi dordri ti se reiryrpjgsts rdpid IErIa dezechilibra sdqihteajalatorului. Prelevirilo de argane sint de altordin. Integrqreafericitii 4 g4tsfuziei de singe in societdgle aoasFe nuprevcde deci [eaparat integrarea uoanimi a preleyi{ii $i a grefei dcorgane.

Realizare logic5 a rnor cuno$tinle biomedicale centmte aslLpraanatomo fiziologiei, ficind pariul corpului 9i mi pc cel al omului.Rezultatele pot fl apreciate in lnod divcrs. Adesea, intr-adevdr, nccesara$i eficienti, dar mcreu in depe[denfi dc filosofia medicului, dc stilul silude aritoritate, dace este conducetorul unui scrviciu spitalicesc. Ceea cede. in ochii obseNatorului, efecte tcrapeutice lbafte dife tc dc la unservicill la altul, pcntru ce medicina nu cstc o iitiiDti exacg, ci cscnlalmenteo artd a vindecerii, bMatA po cunoltinte guroasc gi pe o atitudine deinlelegere faF de bolnav. Din cauza acestei separari a competenfelor, aacestor odentdri deontologice foarte difcritc dc laun medic laaltul, cposibil si vorbim dc ambivalenla lncdicinei Dlodeme. O asemcneaambivalenfe e cea a modemit5lii l4cdiciDa occidentala este profundimpregnaticuv.a!oj!e,t!upu!qi, tehiiiciiiaea;Fri6fifi&l; iale fi iid -

deteminate de ambianla uui Doment Modul de ingrijire, bolile asupmcirora i$i exerciti cficienta relativi ( $i e$ecurile relarive) sint cele ale

221

I)AVII) I .E 'JRIJl 'ON

ANTROPOLOCI,{ C'OR PULIJI SI ERNI- l r \ l l1AMOD

nrodemit:it i i (canccrc. SIDA. boii de iDinlat elc. ). Nu este o r))cdicin.icarc lf i .re l ) lpll l ontulut. cir Dlerlt(rna o cDt.rl lr. L c adoplir f jUt)Ulbolne\!lul incearcalsd-l ingrijeascir in ansantblLll siu. casubiect $inltlaniv€llt sunptom lLli. E o nrcdicinal in rihnul nDdemjt4ii, a.e elicrenh btutala acesteia, care substitlric proprilil nll,l.l dhnurjlor ormrlui, fiind. de altfcl. inesenF, o medi cini dc u geD,ti. chial daci nu constituie doar asta.

ln plus, trebuie sublinral rcf-uzul no4ilpecare se bazcazd mcdicinaoccidentale-: largind nieieu limitele viefii, pLure pro\iizoriu moartea indifi!qtiatedar3ducq 4dgsga qroi multi ani vietii $i mai pr4iniviali aoilor.Fi, in acela$itimp, fhce tot mai ulult dinmoarte un lucru inicceptabil.c- e lrebuigs('t)batuL MdJece drficil yr doliul peorru sinc iniupi rna+teptarea une iscadcnle fatale sau dol iu I pentru cer apropiari ; pror oaciivrno\ e!ir celor cc nu .ru.Burut l i prezenLi la splral in clipa decesului.Medicina ne dezvald sf, murim, tbce din moarte o alteritate absolutir pecare nimic n-o leagl de condil ia Llmana. Ducind o lupta rnr erqrnari iuun dat antropologic esential al vielii colective, printr-o rcflrlare ne\,Toticice nu poate iluziona, medicina multiplce moartea in via6 : serviciile despitalizare de lunge $i de medie durati" conditiile de existe$A care Febuieacceptate uneori pen r ru ..Vir decare", rnodulcllm imbanincsc Si mornumerosr pensioturd dLn az ilurio dernon\trcrza CuDnsosinli. pent].l carefuzzi sa priveasci moanea cu ochir deschisr. rnediirna e bhruire de ea.$i instrdineazl oame iderelalia lor intimdcurnoartea" ficind din acestproces un efec de neconceput al activitelii sale.

Multa wgmgr rtroanea a fosr sfir5irul r ic|ir. rmobilrlalec delini ve aUnur om. pc care lnedjcul se l imlta ..o constalc. Acesla nu pll lea facenumc1rentru aaminadtima sutlare a muribundului, pentru care, diasemenea- lucrurile emu clare. M oanea era un adevar evidenL progeseleactualeale medrciner in domeniul reanimdrii au Derturbaia;es; daGCu tehnicile de readnrare. medicul nu ma i ellc dgir gre_fieml mo4ii. el ecelcarc i iconroleaza conditi i le. du.i la )i celccre. in uLima insranp. iadccizia fua.rii ordi :..(in sen iciul nosfu), moartea adevamu e considerahceva cepoate fi reversibil"a. Ilfluenla sa asupra corpului bolnarllui

r C Iaode Gibert, Se/!l. a de ftahinat iah de t h6p ito t Blcrdr. in Bemard MArrino,l/atages au bout de lafie.Balland, 1987, p. 127.

222

iII

corlst i l I ic o iul lLlcl] lal asupra bolnavulLti- chi ira dacd tocntaiprolesDnalitatea sa pl\ e$te mai putrn onrul bolmv gi mai tnult probtcrtrlelriorganice. Scn iciile deleani]narc sint locuri unde se realleazi in ntodconcrct tcnra oll1lrlui-ma$jnn 5i a dltalit:itii, o[1. pc dc o parte. inchlsintre paranteze, Si corp, pe de altdpafte, care solioitir atentiaitcor-datia echipelor. O inli nnield ml11udse$e foarte clar : ,.Dupf, rnai nu]li anilucmti la rc:nirnare, penlu mine bolnawl a devenit. . . o nra$ini, o nla$inacdreia ii mlsori parametdi, ii iei tempcratura, tensiunea : de fapt. ai grij ica mafina aceasta si meargdbine. Ai grijd ca respiratorul si fie binereglat, ca alama si fiinclioneze, sI lie apd iD utridificator Dacir mi s-arfi spus asta la ir1ceput... at fi rlspuns | ((Dar e groaznic ce spune), i)]sieu asa sxnl. AcrIn nEsorpammefnr unei Ina$rnia unur trolnarr'5.

.:kl$-g{edE rgelunar-C-s-int r,rpce_saJ" q darparterea lorli .@[ cdtocmai

cind ai un caleter Foley in uretA, Iegat la un tub de dren, o perfuziepermanenE, o colostomie inconjurattr de pansament€ $i tuburi inhodusein cavitatea infectati dinjurul colostomiei, rrrl tub endotraheal, leSat la ulaspirator Bennett, lixat pe fa,t5 cu leucoplast, un tub nasogastric pentruhrente, tot lipit de fafa, ti toate membrele legate. Aqa a murit unul dintrcprietenii mei. Cu doui zile inainte de sfir$i! cind m-am dus sil vdd, rri-afost gfeu si ajrurg pina Ia pat din cauza tuhuor aparatelor dinjlu. . . Dar.desigrq nu putea nici vorbi $i, cird a ridicat mina, ni-am dat seaDa cA el"legati cu o curea"6. Reducere tehnicd a mo4ii care, din acea clipd,inceteazi sifie sfir$itul prin destin al unei existente, pentru a devcni oteab! strict nedicale. lre respiralor is tumed o.ff, aceasta este, dupiJean Ziegler, rma dintre formulele decisive ale Dro4ii modeme.

5 Bernad Midino,,r td. p. l l7-' MartLlrie citati in Russel Scolt, Le cor?s, notre praplllrl, Paris. Ba lland, l9li2,p.164.

223

D,\VID Lir Illtl'ITON

BoIrli\'lrl. in aceste cordi!ii. c Lur rest. Drf tocrraipenlL-Ll ci clrauuinepfezenti 1ft loalegor-rc(dincolodeorganislnulsi iLr.calcbeneficiazade toate ilgniirile) dtita vrcrrc cii rnai are urlsuflu cle viali, mcdicina seconl'iuta,-stdzi cu r'rizc etice consider abilc. liespor]sabilil?te ce ireuncitr nod ncagtcptit!, penn'u cd de conpetenla sa -tin proceselc organice.nu a,lir?pos. Se poate aprccia ce calenle cxista in sistemul spitalicesc.

49zqu!!! fara filtrcleirsql_c3rs!-se.aF!!!q qa,.l9 ora 9!{44iq1q1eaqgj&ltalilourxorla sd!91, 4cei4 a asisti.rii bo lnayqlrn b !q!,r1t{-i'lgliiadlca a,accshri.rest stilritolce.face.cotp au suferinla, dar Iird a"fi doatastr : rni<tenrl fieciru orn cazur pr udi durcrii.

Modele umane aproape perfecte

AN']'ROPOLOCIA CORPLJI,LTI S] MODERNI'I"{I-I]A

I 'c ( . . le,r .od{ ir l i l rn h( ' l tLr\ i l l i l dc l rcr.rni In . , ' r r , i profLrrt( l i . lnc,Jr. . rrcf iud le giiru'ft ii i[ii?r:eri subie$ul ui. neterapeutici, pL]r expolirucnali"r. tiriiStirea larniliei gi, desigur', a bolravului (.Le Monde '. 28 noicnrbdc 1 98 5).Pentru Milhaud, e vorba dc,,r'Dode]e umane aproapc periecle, ceconstituie intemedia intre aninralgiorn"'. Gralie autorihlii sale mo-rale, Comitetul Nafional de Etici a pus capdt, pentru monent, acestor'pmctici- dar Du c mar pu!rncdevarot ca aceslgen de demerse logic infidruGErcmului medical, pnn prriulsag cucorpLLJ. O nlcdlclna relnrcaajLnge la crearea acestor staai vegetative cronice, cu care nu $tie ce sifacd, despre care ignord totulSi care intrelin laf.lmilie incertitudineirdoliului. hr Stalele Unite, s€ prcpunq direclcr.earea d9 bllgLqgioli.lol,adici de fiinIe unarc aflate laj!!t!dl3tC4 4qnqluidintr€ .v-iaftr $i moarte,divenili incalilicabili pe plan antopologi!,1 mlrli ioBrcit creiend a incetatsA le funclioneze, dardisponjbili tilnp.dg an:..de zile. ca rgaelve de organegralie aparatelq*ei.Berltitr inviapi. Avatar al fiacturirii uni69ii umaneqi al vidului axiologic ce caracterizeazl corpul occidental din secolul alKVll lea incoace. Rea.rltanli logica a uoei concepiii mecanicFle asupmfimctiodrii $i iealiElii sale : corpul dwineunpuzzle sau, maidegmb6, ovarianta comolicata a iocului de-a m€caDicul.

Atunci cind. intr-un servicju de realirnare, ffeierul unui bolnav nu semaiifla nistarb de fuhcgioiarii(itarcvegetatiia cronici), ilevine-reslrmcorp-eecdntifue sd fruiclibneze- Su6ieitirl se volatilizeazi, rdminindmereu frczcnt, conlimdat cu trupul siu, chiar dacd nu va 4?i.puteagindi sau nu se va mai putea ridica, pur ii simplu, din patll,-dg S!i!,a.Iliciodat4."Chestimea antropologicd e ti aiciblocatS, imposibil de pusdin cauza reperelor date peste cap. Pacienlli (care zac, mai degraba) nuexisti decit datoriti tehnicilor de reanimalc ce menlin ,,viata" "i! r4qd -

ariihdial".-lii"nuinarul lor cre$tp -io tinp cc acestea din unt!'ri-sepefeclioneazl. Alti fa15 a reanindrjj. $i aici se vedc in ce mdsoriiniciiiina cste cea a corpului inainte de toate gi in ce mdsurd pacientul eostaticul corpului sdu. Subiectul in star€ vegelati].e cr-onjq.4.1p9!!l!gtintr-un;lm1lacru dc via15" se rcduce rcalmente la alter ego tl td[.Iapropriulcory. Demateializareasl]bi€ctrlui,satelizarc a corpului Moarteae t!4!-ttiD suslgNie. dar,via(a continui sa trlge o colectie de organe, alecaror frrnclii ffi prcluari- in locuri ie cu probieme, de mu lrip le-apariiE.

Ciiva mcdiciau sus!mulci nu maiexistiaici decit corpr.n fafi om.me&l-einm6dp-arnddifi if idvtis;liAn-p-iCdnSil-potf aCeb'$-eneirTj'oe cccsliDacienu in sriuc \ e[elali\ i f ion'ci, A. Milh3ud. de l i i SpiLa]irlurir ir'irir din-Ar niens- o rJtar astfclo operolG be ronin i.Ze;nge

224

Disociat de subiect, corpul uman e promovat la un regn intermediarintre anLnal $i olr! la o noue specie. Ambilia tempeutcd sau nel1trrndlatelechestiuni etice ridicate azi de progresul $tiinlelo. vielii sint consecinleleunor cuno$tinfe biologice $i medicale, centrate pe anatonomo-patologje.

IoryUSlqga |lTd!!1qlq-sgte a!e!!ala- +uprg lTlnavului ca sLrbiect.

? El i$i justificn aciun€a cu argument€ economice (cost ridicat il sprmlizaiibolnavuiui aflar in slare vegetativn cronica). Dupa cum subliniaza J.-Y Nau :,,Un deners straniu $i pamdoxal... penau ci se opune eutxnasiei $i inlelege<sd rcntabilizezo) aceasti opozifie. Un deners tulburitor de as€mcnea, deoarecepostuleazd ca starea v€getativn cronica corespunde mo4ii, permin!ind. tn acelafitimp, studierea qi ulilizarea proprietnlilor vie!ii". Ct J. Y Nau. lc.r co',ale,rsant-ils des cabayes?,,,Le Mond€", ianuarie 1987.

I Vance Packard,,?. ci.,pp.288 289. W. Gaylur,,'larr5titlg the.!. ..,Httpct'smagazine", nr. 249, l 974 , W. Mry, Attihldes towad the newh/ de!.], it\ Th eHosting Center Stu./ies,rol. I, 1973.p.5 tD.LeBreton,Lo chait d vf. op cit..pp.309 sq.

/A

225

DAVID LF RRFTON

Drezertdirerluctlbilda acestuia din rlnri se Jilcc rlncori sirntiti cll clluirnc;i apare ca un obstacol in calea acercl ir i i ingri j i r i lor ' . Problemaaffiopologici se nageadesea culb{a unci rcpctdri a rcfuldl ii inaintciqlligll!4!1!9.1. pgtiqq pA nu e perceputi dspir aceea. Prelevilile ;iffansplanturile de organe, utilizarea d,3 matcriale umane in scopuridccercetare elC. fiCdin dinun llrijloc pentm om. S-adcschis obrc;i. Aanaliza astezietjca cerceiidi in ttiinlele vie,tii inseal]xri a leintoduceomul, dar dupd, cind realizirile sint deja prezente.

Srrcina in afara organismului femeii

s"IpUllu:llt .d9_lq."949eptie pind lamoarte (ti chlar p o s t uorr em),se afle sub contolul medicinei. De la conceplia ifl lift) la preleva.ea dedrgang medicina gi biotehnologia preiau procesele organiqe, le oriinteaddupi voia lor. Departe de a le studia Si asista doar, ele le modelizeazd.Indoia)a legatidecorpnu moleStc lecundarea :dupa gesrade$l nailere.care au incctal s.l tini neapirar de corp. fiind medicalizare. biolehnologiileau dstumat !i ciclul reprod$cerii. Haz ardului conceperii gi gestatiei i seopuiie deci ci iiiedicini a voinfei, i interv;nfiilor alupm genelor, dlupraembrionilor, chiar a fehrsului, se- disociazA di&ritele morridrfte ale

lume a cbpilului inlerferenla rehnrfli prna la J conDola. de la un capAt laalrul. proiesLrJ de gesarie. Fovocind in alla pane decir rn corpul lemeii$i sub-controlul sau, intiJnirea dintre ovul gi spermatozoidlxlgbie-h€r .a perceput corect indoiala ce planeazi qi asupra femeii. ,,Idealulginecologilot scrie ea, nu poate fi decit de a indepirta aceastd femeie,slinjen oare. $! de a accede. cil mai curind. ld geslalia la rl l /". Unasemenea tip de fecund4re este deja banal, se va putea prelungi in curindr iata embrionulur ir r rlro puli la gesla[ia compleud. Nu e doarsciencEfiction : echipe de cercetitori sint de acum in competi,tie peftru a atinge

226

ANTBq!!!q!I4 qqBlqlur $r NlopriltNlrArEA

accst scop. N'lalenri_!4tqa-care.qqruti!!l!lIlqgjn sccolrlXX spe-cilicul. . , r, l , i .rr uurr. l t ,rni irocrl n ldrcd 5.r prrfrte. c lrc cl lc (J .e l i t i l nt l(, ,e.. i .e | | t 'p, : . i . " . " ' . r , t l

in inu eg rrne r rb cor ' r ro l r . l r reJrcr l l i<ocrr l . '

lcr4gcncza-(r.dictunaturaf iafctusr jntegral in e114t!g!13-hlt:t!n-e3

Zilci G€slalie cgnqqla6 gfm!{ie, adicd infimind condili1e celei mai bunesamitali $1 igienc posibile penffLl copilul cc sc na;te. Oaineniide ftlintn i'.medicii nu-gi lelin gdllrirafla io fala ,,acesflii progl es tehnic fabulos" careva i intr.o zi ,,sarcrna arlifi.cialicu o placenti 9i un ilcubator aftiicial"''.Dezgustul inplicit fale de matemitate. accastiteamlde corpul carccre$te, cu ilcercarea de a-i controla in mod tehnic procesele, duce laideea ca iDt-o zi. poate, copiii se vornaste in astfel de conditii. A.Huxley a intu it dej a acest lucru. Locuitorii din a sa BrdNe Ne\\1 l1/or ldevocii cLl oroafc wcrnea cinJ ocmetuiercu..\ tupari .ln multe pn'"rrttc.povesteapublicatiin l932pareopremonilie aprogreselorbiotebnologiei.

Gmddeck a licut altedati analize f,moase ale nostalgiei btubatuluifafd de na.ttere, dorintd rnai mult sau mai pulin ascunsA Si care i;i gbse$tein mod simbolic (prin crealia afiistica, intre altele) sau ritual (obiceiulpartjciparii birbatilor la naqtere) o cale de derivare. Groddeck vedeaacest pdncipiu atit d€ inriddchat inbirbat, il1cit sugeia chi.r rastumarea

punct de vedere tehnic in curind. Atunci, irnaginarul nostru desge btu-batii femeie se va spulben Se ating lidicinile identitdlii untane 9i, in pn,nulri[d, nevoia ca fiecare fiinp unani sa se determine ca birbat sar femeicSi sdl perceapd pe cehlalt in diferenla sa. Experienla arati ci posibilulconstituie un critoriu fordator al practicii ttiinlifice. Ceea ce e posib I I

'r YvoDne Knibielher ,Ld ,lateniti sous . on trile, .,1'e MoDde". 19 rprille I 985

'01:. Papienrik. inte iu ln ,,Vilal", nr. 70. iulie 1976.

227

DA\ ID LI BRETON

trcbuicrcalizar. chiar dac, nu nr li decil dn caLtzaluDlei acerbe dintrelatnratoarclcdc cercelaresau drnue cchlpele medicalein ciutare de,,prcm'crc"' ' .

Procrearea liri sexualitate

La fel cur corpul e privit ca rn ansanlblu depiese, majoritateasubstinibile, diferitele secvenle orgauice carc definesc natemitarea sint,laiindul.ior, disociate, reconitituiie plin intervenfi; meiliialifi ui;oriprclungitc in interiorul altui cotp, cind o femeie.apcgpld" s4.l€14ijlogulpnnrarc o altd feDreie pa-ate.a.r'9a url eopil _adica sq J'a9,e.p!qteza.yi9,Jqu-{e,lu!Ld9-zjle, a.u{tqidorirla de a av-ea u! coBii, care nu e a s4 9iaccepti, irlpalalei, sA faci dtn copilu.l ce se va nagte un lucru ca oricare4lfI.g-bject al. -weitaozarlu.Q lpgicd analitica disinge fazeJe rmternitigii9i stabile$te schimbabilitatea lor, controlul posibil al fiecireia dintrc ele.Astbzi, natterca unui copil nu mai este doar indeplinirea rmei dorinF, cuhaz adul unei intilniri sexuale inre doi parteneri, viaJa nu mai idaepedoar in profunzirnea corpului uman, ci in eprubetele fecunderii ir? yitlo,orin pioieccul unui conlrol de canc o echiDa medical6 siorin dbrinraunui cuplLr de a ar qa capij. Mijjoacclc sinr.'nuncrpgse- u11c_uglgpoircp"glgt_l4-9]ru,Lp_o-aJ9_rgatug€.la j,bam{dsSB ggajpt4llul fegU!@tpoal€,fi transfe,rat in uterul Altp"i fFmei, car pS3L-e,"lq_UrliF"Sn Iielblnjca{csl{ 9-o.pil c9,s9 r,a..!g$g GFfFrirF.la4s*&.$s!-es.ud-e&Basi*a{F.eaccepral sa poanc copiri generrci ai fiiceiqi ginerSlri SaAJ. Sq! o mamaJ'urlbroare. care si-a imprumuat uterulpenlru a duce copilul unqi a lrefemei qi {-J liyle-la,na$Je,re pEp5rintilor geqetici. Ud embrioloblir-rql-ii7vr{QIoate It congelei"q=po:te fi congelat ani de zile. chirr secole. dezvoltarea ii poale lpoatg.Jisuspendcl6 fi rsirctivar4 dupa voie. Corp obiect, fragmeoral d.!pe o$hq!@rygqglg g Iecilstruit pdqft -un proiecLde conhol, cqnllia

rr Sn amintim, in aceasfi privinla, intreb,rile tundamentale ale eticii de azi, a$acum le pune Georges Canguilhcm :.,8 onre posibiltotul, oriceposibil e oare dedorit, orice e de dorit e oare $ip€rmis? Permis pentru cine $i pentru ce ? '(Zi1eicanuale ale eticii,Iaport l9a4).

228

.{NrRoPqLOcrA c oRPU!!! qI ]!t!apqNlI4Il4incalcul. nici o cijpd. dinrensiunea sinrbolcir a parenralitaii Sj a do nleide a aittabp'iiti nu cxaD)iirelza- slnlhte?t decl ln Diifiexse-ryan.a?r:corprrl obslacel, slab, Sovaibr. O niedicind carc vorbeljte-iiinoon desiJrcmodul sterilitdtii $i rareori dcspre urotiml ei (lcgat. IDate, de istoria uruildintre so!i, de istoria cuplulti $ilininddeci deo altalogice decit aceea amedicioci). In acest sens, giind cd mlLlte cazuri de sterilitate sint de onginepsihic4 printr-o inducie organicd'', intervengia medicali 1b4eaz a corpu l,lird a rczolva dificultatea umanl ce se gise$te, poate, in aval. Copilu I edisociat de sexualitate, disociat de dorir4a cuplului (dorinlb dcvenititvoinle), disociat de corpul femdi (dcvenita mai degrabd vehiculul maimult sau mai pulin reticent aJ venirii pe lumc a copilului). El poate aveaaslizj o 11r4l1)a de 6Q-de ani sau main-ult sau poate fi fisqludqo vrrgni,manifestindu-$i dispreful faF de birbali. Copilul devine lucru, marlTt.Parentalitatea explodeazi, este insfiumentalizati. Un copil poate aveaas6zi doi tali Si trei mame (un tata genetic i unul social@;n gbneticl,uiia iiidi'iiia qi aiti socialo. Afilialia simbolicn a copilului, cu excepliaiazului cind se piitreaza tdcerea asupra originii sale, ceea ce va aplsa9i mai greu asupm lui, e qi ea fragmentali, reperele esmliale ale idenriti$isale personale sint date peste cap intr-o tramd genealogici. Ca gi cumproblema originii ar fi fird importar{a pentu constituiEa identitilli urnane.Nu se line cont de un risc anuopologic, a cdrui impofianla nu poate fievaluatd, pentru cA e$e ascuN in imprevizibilul unei istorii personale.Conftar celorlalte obiecte, copilul marft nu e niciodatd garantat $i mniales dezvoltarea sa ultenoard.

pirinlilor le e gleu uneori se se regiseasci la sfi$itul manipularilor

lz Cf., de exemplu, G. Delaisi de Parseval. La pdrt du p;,'e, S€uil. 1982.

229

DA\TD LF BIII] ION

inedica le a I ca ftn-ob lcct l-au consliltLil : sexua lilatc la or.i fi\i in 1'cdcl caexamenelorrnedicalc alczilci. scxun|lille linaltzata. cuhabilitate gcno atide sterilitatea intfetinuti irr pemlarlenlalle durata tl-atatrentlrllli, iltca-pacjlate de aplinge copihrl inrposibtl , din cauza ren$te icontinueaspelantei provenitc din aparitia denoitehnicisau denoi inccrcdli ;anide existenlat consacrali voililei de a alea un copil, multe neplacci pcntntun coeficient de rcu{ita destul de micrr. Suferintc incditc sint intretinutelacupluri sau la indivizi stc.ili, ca1€ l1rF$i pot accepta conditiapenirrciestepoJiri/sa so elibereze de ea.

Uterul ocazional

in Statele Unite, o intrcprillderc avizate exploateazd o piaticomiderabih, evaluatd, dupi calculele ei, la cincizeci sau gaizeci de rniide cuplLui pe an. E ste vorba, pg n-ode1u! unei-lgsdninjdri praclicate inr!9d,9u9rllaLol4[e,C4-99 1lals-,f9re eub4qlul de la o femeie voluntardla .-&qL+

'";"p- !a.4r-;;A;;t i1lsaqri!4area celei dinrii ;lr $;!ffisqnniiicelei de a doua, dupi un tra_iatnept medical corespunzebr p€ntruar.rridriiziai6i ciitutriicelor doui fedei. irecere mecanicd de la un Corrlaalful, acest hansferde emb on reprezinth echi",alennrl, pentrLr femeie,al In<arnrnraflr cf l i f iciale clr spermr unui donalor. Fragmenri le amalerniLeii in scc\ enle s0aine. Llar urdondle din punctdc vedere tehruc.Alte cupluri nu eziti si recLugi ia-mame purtAtoare.

NtLineroase !Ari adrniL irrrpl icrr. recurgeret unol g!rf l-ul i \ ieri lg larrune.de (ub\lrfuhe ( ontrJ LUtetremunelan. e\r. la lemetcaJe dcccpt:l i l ie hsiminldre cu sperma sorulut cl ler fetner, si d ca sarcina pi d ldiapiillisa- aea la naqtue, coiiilui cuptuiui ce se afri:i i; ;;!.;a solildiii:kl aceastd operalie, se poate spune cd mama $i copiiul ei sint lipsiliEovizoriu de umanitatg qi urul, 9i altul mtu{ri, proteze. Mama purtitoal€se disociazqdg c-orpul !iu, din care face un mijloc (sedisociazi gi desentimentele personale), devine masine de facut copii. Ea ofer-d cuplului

rr Jacqucs Testart(ed.),le nagasin des etJonts , P^is, ,,F olia",

230

ANTROPQIOGIA COI{PLILLII 5l N4ODERN!lAl hA

soljcililrlpadca cel! Dui iolj4i.l.hintei srle, til i a aprecia.illlotdcallniltcolNeciDleleaqtului siuasupDei$iasuptacopilului. Cecace,deahlal,c irnposibil. Alegerca tlnel lnalne pufiatoal e coNlilLLie un act de voint,l-carc ignofal incotrft1o]rnrl $itol ce poatc puDc in miScare la o fenleiel4ttll cd poartaili[ aoiil in p]iitece. lgnord $i consccinlele penklr cop i1ale dif icrrltali ipe care.r r a at ea el rrr a .i . iubrli ur iginea 5i ir r.e:ittr ' ' rr 'lJrd irnprej.Lrauilor slerial< rle r crrir i is:rlr pc hL,ne.

BglaJl4 djrrtrs r1a4u. pu(itp-qre !i cup.lul carc i angaj944 sen'iciilclur-9lles.gali-Prima (aa fl lndiYjdul. ce Si virdg unul dintre organc) scdlEiSLq!9249 llraterlali-preqari, ge:o consftinge sd.negocieze opglggllgg,DsAi ..qS !i !fiucqea",! ,totnti id€ntitatea dq linti unand.Funcliile organice $i componentele corpuiui nLr sintmdrfuri, cliar daciputerea imaginii mecanice a coryului acrediteazi ideea. Ornul nu-|iipS-s91ii9_o.-rrLll . 9l ,e..S!e-q,orp!l qrlq" -V, iSZargS ulgi organ sau inchirrer eautcrului p9nflr citgtva zile sau pe perioada sarcinii nu sint tiplri obi$nui1ed!.qq!94.\Lllle dg!Pg41-de-o lartg din avutul tdu. qi de o parte dinfiinIa ta. Nu po.ti face apoi ca tot ce s-a intimplat sa nu se fi iniimplat, nLlpolireveni in timp pentru ate opune pr]-lutuii organului, pentru a am aogre{h sau a lua copilul inapoi. Raportul oml ui cu corpul seu se fese inimaginar qi in simbolic, corpri nu este rm mecanism. Nu te po! atlnge deel firi a pune in migcare fo4e psihologice inridicinate in partea cca maiintini a subiechrlui. liri a solicita inconstientul, adicl baz ele identitiliipersonale. qe-ntlu.donatot c.n ti pe-4Jru rqceptor, rlmine asp€ctulimpreviziblbl-ce"p59,"cJ!1ie-lqqldizani aontrachrlui. Exist4 in plus, la multe

illrpobresssjrusdlastrezeropiluL D{^ trih'nalele€llleriaare, incitinairtgdenaltgr9,-au-givar]Daaade-ad€edrept as}}p-lacopilul i caf c

i do.rjnlade a.avca copii 4 cuplului solic itrnt

ir confacrll incheiar"mar degrabE decil ge.l4 ra. O femeie po.rtc tlcci

r{ Sini femei arimate de dorinta unei reparalii, care alr triii odatd pier(lcNl' unL'icopil prin avot sau abandon, sau care siDtsingurc elc. Vezi, !e accrslii tenlii.Marie Ange d'Ad lef ti N{arcel Teulade, o/r. .t/.. pp. 1 59 sq.t994.

231

DAVID IE BRETON

s4 dea naiitcrc.unur conil, !i!!4 a Ii rla_|]ra Llldir puucldc-rcdere lega | .Dincolo de posibila sufbrinle a mamci purliroare in lDomentul desparfin ide copil, rtunine copilul insusi. copil pr olezi al inposibilirilii de a concepeaunuialtcr.rplu.pnzonieralunei rmnzacli ialecerciconsecinteasupravietiiviitoare abia dacb se poraprccia astizi. llffec&t gIeq!{4pg!lasupm ori ginii,luL_qTry3i'l.pn_v_lf !3 ic9_4q!S sSlrjlry4rullppautrciunul.nici alh .a li in avantalul copihrlui Ntct in cel alp.tFnlilor caescv3l'llgqDg.t0Ulle we_me$i mr flra probleme de cglstr rnLA) cc alind mes3-eEogg1S9.rnlrheslq.d-eJ4gce._a_s!a difi culta-rs.in procedru e.defecundare iz yrtm). Existd gi precedentul care inscrie in cimpul socialterna copilului marfi, a parentalititii atonizate, a genealogiei fragmenate9r care acredileazi inca in fafa publicului noliunea mecanici de cory ($ideci de viald urnane). Anumite aspecre ale individuali$nului (,,\,reau uncopil al neu") gesesc in medicina tehnicd o incurajare de neconceput,de ciliva ani, ce-i inutregte caracterul. Ne putem intreba impreuni cuCatherine Labrusse-Riou cum se face,,cd medici atit de vigilenti inaprecierea riscurilor fiziologice sau biologice sinr atit de pulin congtienfide risc'udle psihosociale ale ftiniFrii elementelorparentatiElii, ale ruptuditrnpului linear al vi4ii (congelare Felungita a garnetilor 9i a embrionilor)9i ale pierderii referinlelor simbolice ce amintesc c5 orice putere ti oricedoinF nu sint a priori indreptilite"rr.

Reducerea telnic; a omului doar la corpul sdu, rbspundnd unor legimecanice, face absfiaclie de imaginar, de simbolic $idecide istoriafiecerui individ. Aceasti examinare atinge adesea sensibilicilile colective,adicaaxiologia sociald. Oasemenea reducere mtnimizeaz6 in avansconsistenta tipic umana hcepind de la intervenlia medicalA corective Sinu poaleevita confiuntatrea cu repetarea refitlirii. Ea estesupusi 9iunor intrebdri erice riguoase din panea diferitelor instanfe ale societitii(dar dupd, cind realizirile sint prezente). Mai confi,z, dupi intervenqiamedicalt, receptorul ($i donatorul, dacA esle in viafa) se zbate in lini$teavietii sale personale (tocmai aceea pe care medicina nu o mai consideraa fi decompetenla sa :ci e vorbade urorgan sau de wr copil, problemele

ANTROPOLOGIA ( ORPULUI Sl N'IODERNl1'AT[A

15 Catherine Labrusse-Riou, Les prcc ations artiliciettcs: uh.UI pov te.lroit,in Ethique mt.licale et drcits de l'honne, op cit.,p.68.

232

nu sirlt prca diferite). O antropologie rcziduali i plu./i( leazi accslcdcnreniuri. Dirncnsiunea sitnbolicd este ottrisa. unitatca indi!idtulir cfiugne|rtati, corpul disociat de subiect se rcdttcc la condila de obicctnranipulat'ril, supus unot'ptoiecte de control. care fac din biologia unranitun ansamblu de date mecanice. lipsite de valoare anlncicind sint co|r-siderate ca atare, da!, in schinrb, esenliale atunci cind sint considcratcca mijloc.

Chestirulilc ctice depd$e;c cadrul acestei lucrari, sb amintim tolu$rce, in septembrie 1986, J. Testart, unuldintrc cei mai buni speciali{iti aifertilizdrii in vilro 9i aicongel?lrii embrionilor umani, $i-a cxprim0lingijorarea in faF evolutiei cercetirilor din dorneniul seu tia propus ullmoratoriu : ,,I,lu vreau si fac anumite lucrui. Ultima mea (realizare) va fifost congelarea de embrioni unani $i nu voi mcrgc mai departe... $titl ciipozilia mea este ultraminoritari in lurnea gtiin1ific5... logica din cercetarcse aplicd ii la ceea ce e inch lipsit de orice idee de progres, dar nu sepoateaplica la ceea ce are deja Sustul unui pericol enorm pentruom.Revendic $io logici a non-descoperirii, o etici a non-cerceterii. Saincetim se ne prefacem a crede cd cercetarca ar fi neutre, doar aplicatiilesale fiind calificate ca bune sau rele". Jacques Testan refuzd sd-li con-tinue experimentele pe oul uman : ,Nu se poate stabili ince sexulembrionului uman, dar nu am nici o indoialtr ci se va ajuge fi aict. t.ainceput, aceasli tehnicA va fi propusi ca un succes medical pentru toatebolile ereditare legatede sex ; apoioamenii vorapela mpid la fecundarea,, rtlo pentu a alege sexul copilului ce se va na9te. Va trebui antnci sase implanteze embrioni la cerere. Cei carc nu vor fi utilizali nu vor puncprobleme, p€ntru ca nu va fi vorba, in fond, decit de avorturi ir? vlr'o.Doar dace nu se cedeaz-d acesti embdoni altora...* "'

Metodele de diamostic 'rn eprubda asr.Dra embrionulur sint la oI J Incrzrler. Ebmnffiii-..1.ci"';;;F;o;ilbr san^ato5idlotre ceilalli (?).

16 Jacques Teslad, ,,Le Monde", | 0 septembrie 1986. Jacques Testan ar li pLrltrlcita, pentru a-i conaazice p€ adeplii ingineriei gen€ticc, o refleclie a lui Ronr arrcary din Charye d'ane . .,ln anii '60, cea mai imponanti conlribulie pc crrc tnsp€cialist in fizica nucleari o putea aduceomeniniera de as€ ablincdc lu oiccconribulie". Vezi $i Jacques Testan, Le .l,sit du qine. Paris. ( hrNpFlanurarion. 1994.

233

D\\ID]FBT(FTON

ilclcz irab ili clirtru n n.Xllf.l!l!.q]q'LLl:lofnlfid-ff 9 aic i. c r ca li7ab i li.duliicurr subliliitzi L Testafl, alegel eil sg\ului ernbflonlllui, din cauzcmedicalg, lnai intii (de excrnplu, bolj Qreditare care nu aLbcteazidecit$ic1i]jlcraohLia constitLris r t sl-:'rl]phrl De-alLrnc!, qalea irr ti libtfip9!1j]L4 l'9f-o!Zi3-i-eA9te,a lFrtr_lqidU $9!lv.9.p_el!!tale,.Accasta ar tiincrurrmalea logicd a dirijdrii medicale a rcproduceriiumane : din control in cor1trcl, parentalitatca s-ar tmnsfonna intr-o operalie tehnici irtotalitate slpravegheati, iar copilLrl. de la un capAt la altul alproccsului,infl.un obiect pur $i sirnplu. Cu atit mai mult cu cit va fi in curind posibilsE i se nodifice patrimoniulgenetic.

Cliricile.-araqncaue car:e pt4ctiri tusarxinlgrea artifcialn propur dej a

neglij at, majodtatea cliflicilot de altfel, nedispunind de material Ceeacc reminc din anrniocenteze esrc doar posibilitatea de a detemina sexulemkionului. Clinjci specializate exc[lsiv in amniocenteze $i avot aparastfelpind $i in locurile cele mai sdlace, unde nu s-a vazut niciodatainainte nici mAcarun diipensar. Zestrea rclatrv marc pe care tatdl fiebuies-o dea la casdtoria fetei se afld la o ginea recurge i la acest procedeuce permite suprimarea, inci din faSi, ca sd sprmem aga, a acestei obligaliicovirgitoare. fuchard Garcia, intr-un articol din ,,Le Monde", citeazimErturia unui medic din Bombay, care spune : ,,Din I 975, clinica mea apracticat 400 000 de avorhrri in unna unor examene de preselecfie $i,

234

(In Lrlurrcle I 000. nu a fost decit ulr singur lcltls dc sex urasculin - . ilrcca mai lnarc pane a tinrpului, din lipsa dc nrijlolrce, cxnmeleLe sint.lllplus. placticatc in condilii de securitate dcfevolabile ; flri ghiclitic cLrultmsruete. prelcviile de lichid anniotic se llc tatonind in utcr, ctr isctrl

dc a rini femeia $i copilul..hg-lll -e-xe,mp]rl

pcant de ceva pQll-tr consliltlicq-d-c!lmqe a amn io-cen!_e-?9. !.!lpLr !i sitnplu recurger ea noa$eptllir lirr.u'ro ainursibiliralLi-o-1!-ilie-iii,eA. Se rcmarci aici impii:vizib i1 ita tcl

ANTROPOLOCIA CORPULUI $l I \{OqERNI I,\ l l :^

utiliZrii sociale a celormai brme solulii.-p-eScoperirca fiecfuuinour.isfLrrlslaprobleme umane sporadice confitlrtd, in schinrb, clr dificultalidc altordrn. rrrmrcit ninric dir !aata individuila i i cocrala nLr exisu i /olJl. l inl l liiirodpune dinn un ttrem. .lgaplqilldtt-sc. .i niciodad buncle inlcrn ir(9i oici voinla) nq sint in totalilqtq suverane. $i trtrucit l|']lnea cstc in li n ilm,licomplcxii ir n-IJ I inrprevi,ab'la decil pre/ic 5ul1a 5i lelr] Licl

Fetusulxontra mamei!4le

Procedruile de imagisticimedicala (ecografie, fetoscopie) sau dcamniocenteza permit descoperirea leziunilor congenitale ale fi tului.

Inlglfgnji& chirurgicale in utero pot $eori se corecteze acestc

harrdrcapwi(deeremplq hidrocefalia). Un vidjruidic $i social lasar drunlliber unor ahurecdri uluitoare, ce ddici, printre altele, problema statuttlluicgnqlui ildefioilia arSl&ru7os-u1ui. Dacdfitul e considerat bolnav (prinrulmotiv in€dittjnana qpar€ careceptaculul cale ftcbu]-e -ocolit pentru a- Iatinge. Decizia mamei este, apareflt, suverand pentru ca medicul sil po:ltilaaagdg la fenlq fi s4l lacA un ftatament.

-Sl3tele Ujite cunosc, totufi, de ciliva ani, o situ4!9 inso I iti irr ca fcn-redicii se erijeazi ei ir1qiqi in autoritate supremi pi fac 4pel Ja tribuna lcpq_rlU3.consthge in llod,legql fe-mgile i4s4rcinatq,IF{cente in aco.slirprivinli, sd se supudq,ng-1!1&ry-er4ii lnedicqlq lsu chiur€icalc dcstinatcs5 prorejeze l irul. Pot f i obligale la naften prcmatwe prin cczilfr i l lr i ldaci nu e', isa alte po.ibil i t ir. ide trarn'n.nt.

-n

conll icr de l.r1t rrprrrr ' irr

r7 Richard Garcia. ,,Le Monde", 27 apriiie 1988.

235

DAVID LF, BTTETON ANTROPOLOCIA CORPULUI $I MODERNITATEA

O,c9sI9-qqzttlirtlte- !rf!r!1lir ;ri -copilnl.pe carrJ po0rti ir e4 N-lotel:oitate2leste deci d.isociotl, i0.1 mrura pe(sputa cil purtarparea lilrLltri -l?qkliea

JssJg!9rlt$-el {q t}rllla perqte Fd9,llirg.ljrridicd a legdtuii mame fit.No,tiunea de lr,,:9/7jtril/ /ti(yg!4jlqUdi.jilbt l4) p.St4l!9_qp!4!a

pglg0lialA ,l intre un cop:l Discut hardicaprl gr rnedtcl ctur au unnarilsarcina mameijau matnairsa5i. daca ea a rcli.zat o utlervenlie ir? r//p,'1r.ce-ar fi punrtsa-r ofcre o viata rnaibura. Coprlul revendrc!.-d1epfudea se na$e sandbs", carese baTet.n ne recp(ocr..drepfutrrr d-eq1g!ina$te", daci condiliile de existenta ce-l asteapti trebuie modificate. Dacdmedicii au comis eroride diagnosric sau grc;cliole cirrrr consicinleprejudiciabile le suporti copilul, el este in drept sdle pretindi acestoradaune. Dasi tqtiEql mqlrei 1 4,p!ye1-49 dfeptul flrnd4D1,e_ulalde_a senallE sinSlos, el se poate inloarce conlri ei : .. ln\ ers, dacA s-ff f icorsimt rt la aceasti inten en1re. spune E. Aziza- Shuster. dar ea nu ir-liasigs,4t {9?U!!419t9 gpejatg copilul grav handicapat ar fi a!'ut drcpJ tlla daune dir panea mameisale. Copilulconchide ca. doca inleNentianu arfi awt loc. nuar fisupmvietuit pentsua rat cxperienta uneivietitragice. Copilulafirmd cdare dreptul de a nu se na$te. Moartea ar frfost preferabila unei viefi in suferinld gi duere': | 8. Tratamentul posibilin utero, ftagmer\talea $i pierderea aulei maternitilii deschid cdi aieciror consecinte morale, sociale, psihologice sau juddice sintimprevizibile.

.Un.risc antropologic majgJ?

Omul fiind rcdus la corprl sdq corpul insu$i instrumentalizat, rcfularear€vhe negre'it sub o fornd sau alta. Povam umana rAmine prezentd, cAe sub forma bolii, a depresiei, a refuzului sau a accidentului sau, pur $isimplrt a surpizei. Toate societit'le wnane sint alcetuite dinh-ru amestec

13 Evelyne Aziza Shustet Le traitenentin terc les libe ds ind^)icluettes enqu?,uoa. inEthiq c qcdi.alc et drcj ts de I honn?

' /1 , r . . pp ol 02 inredactarea acestui paragraf, ne-ambazatpe anicolulde lnai sus, care aratA osituatie deocamdata destul de specificn Shtelor Unite.

236

rndccis de probabrl qi Irnprevrzibil. dc o par-tc considerabil ir clcimprevilbil. La ftl, conrpoltamcntele fiilltci ulrluc [,!n isc lntropologlcse ascunde implicitill acestq practlcj, nu doar la niveiul sisrernrLlui dci.rlon. ci ; i15: p!n p-siholo;rc 5r 'ocriLJ. $r.nci.-l lci larl. leline$lc bure66luitarer:,,(u.irsjrrt irdrr.etrairnukesoluli i ,;ult irreJeschidccalecunorprdblerne noi... itt ziua cind vonfi capabjli sd faceDl qr bajat sau oFatil?i pe voie, rorn fi creat o nouasuferinla. aceea dc a nu putea aveaq-1r cop il de sexu I dorit". DeJa g acceptabilitate sociali laalta in falafaptuluiimplinig fi ecarepas inainte 4odiftcepmgul de toler Fal oimpuluisocial. De fiecare datd sint favorizate solicitdri individuale noi, cl'iar dacd

ffiiiftii:iitiTe incurqeaz a intilnesc rcticenle in plan colectiv $i perturbasistemul de valon.'

Procreareaasistateprcduce ovoinledeintcrven[ieintoate etapelereproducerii umane. Hazardul e intezis Sacml,lafel. Sacmlimplicdsecretul, el nu este niciodatalegat de strictavoinlS a omului. Nu sodecide a$pm sacrului, el se impune in impreviibilul raportului cu huneaS-arputea relua aici analizele clasice ale lui W. Benjamin asupra deveninioperei de artd in perioada reproductibilitatii sale tehnice. L4 &l-91insesizabilul operei, unicitatea sa este devalo!!14l4in s!blq!b, p-tinrq)-roducere tehnici, Copilul (sau corpul uman) supq.! Ulor-manipularitehn'ce. unei preoctlpari de conrol, care duce la modelizar ea sa. i l tpi.rde de ur., nenea a,ri, chja r rna i mu ll. par enlalitatea Copilulmirliobiecr al uekbristruirj volunrare. aI unet modelfi a inlir nitdtii salc pier LleJinGe.. qnitiiete tu Ma\ weber asupr a deziluzonarii lurniipol liasuzi transpuie asupra corpului tde Ia vcsalius incoace). poale dejaasup,!4par9-!!qlit4!1 i! &{a q4eid3riltrn ?! q-supra copilului $i asupnrqrafenitilii. Sint deja prezente toote elementele penfu favorizarca acestcialuneciri. Ne afldm la inceputul unui proces, dar acesta acFoneazi asupr.lunor valori centrale. Transferul acestor date de la ordinul simbolic la cclal tehnicii $i al vointei nu se va face 1ir[ un ecou sensibil la nivelu Ianhopologic. Inevitabil, o ecluzi se deschide incet, elibereaz, fo4c carcpot bulversa in profl.nzirne condilia umani sau se pot dilua cu timpu I'galie unor noi sensibiliuli sociale. E linpede ce ne aflAm intr-o pcriodditde fanzitie.

lli

237

I)AVID LE BRITON

ebnaIca-p-rlllegper ]ggigi i qorpului ca o/rcr. egoJSp9. tri.!d-sUb!$!!ldoar la cardcteristicilc sale sel !!ic.E, a{.li!^i-a-lc-llAglpe41.udcfdb!,c ?-corpultu $u-coolil]ULr u llectre celu15, insicareafcontlne in Aermenesubiecrul. Clonirea reprezjnra o versLune modema r inaemc Lluiirrbluliii.,Este 9e-lula-o€Erdi in dev!4ire 4 cfunatomlui. ir.,tr-Lm;;;t i;i;;ili;biologic (prezent in sociobiologie $iin visul clonArii), subiectul nu este

sexualit6{ii- Hazardul il ilnidi sexuale intre bdrb4t $i feneie q snprimatBetrod'raF, tr Nr--is5,hlab-o&O!-$i-h gplubela, dcyirreJgzu&tulrurur controlcoBjl,in copi q al t e r e go rrmi 6nir, \gflCtarea rmui..qarcisismdesevir$it'', care te irhebi cg efect ar putea avea asspra CppflUltf! ni{_c.!laqIE@iIi. Da4 in acela;i tirnp, vizirme naivd asupralumii, ceidentifici omul cu programul sdu genetic $i uitd ca acestea sint condiliilede existenli a subiectului,lazardul intilnidlor ti al influenlelor sale, care-imodeleazi identitatea.In acest sens. clona nu va semdnaniciodataaltfel dsait 1i7,ic-pp-dQrl!t-Sru1. Ceea ce va fi o slaba coiisolare penln-i-eliberarea cloneide senzarirle sale legale de propriile origrni. Clonarca einca depafle. Cs re uttsreseazd este.imagin;rut ei. cire pffiizCegalitatea rmui copil cu pAlrimgniul siu gengliq IdeoLosia a go-1! ui.QLnBI repte?int-AgBi plllt d€cit corprl sarl de care nl'.se poate disliigeanq9p9lpga,.ii!4,Ia fe-l,mainult de,cit prp. g!$!1,-siu.gmerc,lo,.sJ1arpggf g-9!qu!!!-sts,s.ma9ina 93re s4dezv-oltepqsjbjlijall.!,e,aalllru!9in ansamb_lul siu !e roti. Isto a fiec6rui om e unicd !i inepuizabill.

re Eugenismul (la fel ca rasismul, a cirui extensie nemi,rturisitii est€) reDrezinA oideologie a corpului care vrea sa faca drn om un produspuatcorputu' sau.uilind ca omul insu$i, prin contactul cu €ehlalt, formeazi corpul sau sj ceea ceeste el . Nu ne vom opri a 'cr as pra eugenismului . nic iasuprirasi .mulLi . caremenE analize separate.

238

allonarnaa lbst.desigLlr. asociala cu cugel]i snlul. Nu ar fi clonatot.lcutc.Iati astf'cl cuvintelc lui J- I.cderbeig, biolog americaD, deliDitor alprcmiului Nobel : ,,Daca este idcntiiicat un mdiYid superior 5i. probabil.un gmotip - de cc si nu lic coPial direcl mai degrab5 dccit sa lic cxpustLltuor riscudlor, inclusiv celor ale determinerii sexr ui, cuprinse inhazardul recombindrii?" sau :,,Al11aveacel Pufinplicereade aputeacontrola daci ru al doileaEinstein il va dcpd$i sau nu peprimul '". Siisperim nicar ca acea copie genetice a lui Einstein va impafiA$rsortimentul lui Lederberg.

!d$4. $l 4t9ye$juor.4.l9.a-m!rlUii$!ina" g.are lgduc omul la aspectuloxterip!, la sqlrafafa, observabild in qrod concret, a com]ofiamentulursau fiziq. Fjinla omului este analizata pe baza faptului de a avea un corpqi compoftamente ce pot fi reperate, descompuse i modificate de indauce se cunoaste pnncipiul care le comanda. Djrnensiunea simbolica eindepbrtati datoriti texhrrii sale insesizabile, irnposibil de cuantilicat caatare. Aprcprierea sensului, ce constinrie proprietatea omlrlui, e negatiin favoarea analizelor secvenliale ale comportamentului siu-Behaviorismul ne ofere un prirn exemplu al acestei inginerii acomporBmsllulri. in Statele Unite. mesena de ..decoodi.tionare ' e foaneapr€ciat5 9i lucrativd. Noliwea fet$izatadg con4i1i9-nar-9!9!te$te.de oclariflcare a motivelor ce imping, de exernplu, nrrmeroii tinen amencanlcatreSbcte, iiiioguri sau evadtui. Sepostuleud ca o saiie infinitd deconaiiiidniiri iide ccinsolidiril aloneaze existenfa cotidiana a fiecdruiindivid. Cg-m.pp{4.lllentu1 co- rrstitqip un fel de emanaliede suprafald acorpului, un ansamblu de gesturj, de senzalii cduta(e, f,rate de o prunlqqnditiolare qi consolidate apoi de liecare repetale a aca.leia;i secvenleAstfel, este u$or, pentru cei care se prevaleMe de behaviorisA sI creez eun contamodel al comportamentului dezaprobat la un actor' si-l

,decondilioneze" cu un program adecvat fj sal ,,re-condifoneze" dupiconduite legate de normele sociale. Sint elaboratq protocoalc dcmodificarc a co-q.lptag{Lltului, pentru a interveniite lhgernarginalii dc

ANTROPOLOG] A-CORPUTU I SI -MODERNITATEA

r0 Citatele sint preluar€ din Gi:ald Lea.h. Les hi/ocrar€s, Seuil (t|ad. din eng l ).1970,pp. 121 $i 124.

+!Pectul erterior al omtlrri

)t{

239

DA\4D LE BRITON ,\NTROpOt OGIA COuPllLl_i! $l NfopqBllf4TE{.o:r ts lc,rrnl ( . j ! t rc hLi , i t \ i . , r , r . (otnlr , t r l tn< . . ,1 . \d. tcul t .h\ ,J.e.rrs lnonnclrzanihurrru\cruJlr .ut \Lhr. r : | . r lc iurr i . u,rrp, r i . r r r rc i i r

_.rdorc$te a tr,,recrificat" esrc instalaiin mijlocul unui ilispozitiv teitnii.organcle genitale ii sinr legaie Ia fu e elcctrice. primu .topi u ,*turr.r.,inJui\cnul l l (s(e.d\crst \ i " . I5eproiccleJ, /Jotnul i lb lL, ; r r t i ipresupu:ci l_ le\clt ! Om puncldc rederc .c' ,ual. Irr auel: 5r t irnf. cl prirnL.jte. ld f iccrrcindiciu de excitare, qocur.i electricc arent dozatc asuDra orlanelorgerulcle. Scfi!incnnLlJe piacere trebute .,r je rllbstrtrrie celuidc d"ezgu"t.de drrrete. l t , I duLL? Idzi. se pte,/ inld omlt lut lblus.ral l ide lbtner lasci\ e.&!!i lg-crtr:i ,elellrice. Saxualitatea€ redusd, dcci, la rn proces mecanic.E91By9,!!-t!-opeFazd a$ qu1 qrqq-q.44ig agligneaz d ;supra mororuluiuner lna$ini, pentru a:i imbundtd,ti performantele. Este vorba si de ai nalcnalL/a nbiectnl$t dea Inlen ent mecantc isupta corpu lul 5;I penmla-i nodifica astfel comportamentul. Bel ayiadrJij;rp1io:reazi asuprahipe-geal,u]ui.

-E!-rec_re94?d \rd\q in q b s t rctc ta \moAproyiioriu. Darrl f lue,nl,r lor a\upra unor 5ubiec!i poale merge desrui de depane. EarlusreaTi acceati lcnlarre demiurgic6 Jin exemplele prccedente. Fa!ide unperlechunca omulLU. de imprc\ iTtbtlul comporlamenElor salc, deensoDatosa,.e v,orba d9 a.l rcconsfui pe un alt model. Cu moduri cieulilrzffe loane dilerire in limcgie de secroarele de aplicare, dar cu firulro$u al nperle(nunii ongnii qi al neccsar.ei rcmoJeliri a omuhLi.

Psihofarmacologia care incearci modilicarea dispozitiei subiectuluiprln0- o acnLLne biochim ica do\ edelle ) i o analizi a onrului : emor i i le srperfonnan I e lc sinl modelat e de produsele ing(rar e. Francezij ,int orimiiconsunaloridin lune de antidepre,ir e. DLrrircu. oU**tu-O"p.iilErnsomtua srnlre/ot'|"te pe cale chrrncS. nu lise maicautl semnificatia ulcadnil unei structuri individuale. O utilizare banalizatd a acesiorprodusc.cum ie int implaadesea. lacc ca subrectul si-5i prarda sentimenrulpropriilor limite. in loc sA modifice anunite date ale existentei salo. eaIolcaTa Iolcranla cotpului. Numcropi indivizi i5i pierd asr lel raportulintim cuei 1n5i9i. Corpul se asirnileazA unei ma$ini, iar simptomeie sale .(oboseala, insomnia, depresia) sitlt analizate ca disfunctiqlraliq{!1q1g-4lbjlepe cale chi,miq4.lpqiite omr ui sirf {djcate Ia depn{4d;(qtiin!fi cn) de reaclii chimice.

240

Josc Delgado llLcfcazi sinlultan pe crelcl dc olll $i dc allilnlrl lrll

rnodclcazi sec\en|e de colllpoltarrcnt galie Lr1rorstilnultid clectllce sauclimicc cfectuate la distante hnivclul antrlnilor zone aie deicrului Poatc

trlodifica.atf'el drspozitia aninah ui. poate face docrl un animal agrcs ir,

o(clan)r c rr lr\ rrJlc molrice. pcnxrbr jumnon:l lrrenl< spcri l ic( cr,Rezultatcle la om par mar derizorii. Dupd pdrerea lui V l'ackard, stimulindzone motdcc ale creierului de flinle unane, Jos6 Dclgado qi colaboratonilui nu au reu$ii s:i obtind decit suletcvocalice p1€lungite. Pe baza principiulutdemasului 1ui Delgado, un alt cercetdtot Robell t Icath, a echipat "boJnavimentali': considem! agcsivi gipericuJoqi, cu un dlspozitiv electric de rcglarc.c+i pendte bo)nar'trlui s.1 5i modilice singur dispozilia daci simte nevoia'

- Un a-Ln de $tiin,te citat de-Y Peekard fonnuleazd cla! isul onNllr irna$in5,alolru]ui cd.ltgziat, care [u vrea sd fi e altccva decit ccea cecrede elca e.re. pennu care doar votnla e.ur etana l. .Sepo!lc i lnl! inai lor ca, rn r i i tor. ornenli t or puna electrozi aulo\l imulanli (al pLl lea

deveni chial ceva la [rode) care i-ar face puternici din punct de vcderesexual in odce c1ip5, care le-ar pemite sd doarmi sau se rEmind trej i il1

tU$q&!S-",ot'sare.le aI d!{}nuaapetitul daca ar dori si slibeasclsau i--ar linigti cind ar fl.furioqi'*.

Altidati haterial m.gqpria 9o,n$fltuie ast5zi obigctul unor cercetirineurobiologice smgulare. Dupi unele ipolelc fundamcnlele mcmodeifiJqdmolecr are. nu ar fi impo. ibil sa se oans lc're amindn le t le lJ u n . rclor

la altul. ins-tltaLe.Unite, exist5.labontoare ce lucrgazd in accst sels -M-emoria va fi, poate, intr-o zi, o protezi. Il1 f,nciie de mijloacele 9i deir naginala lor. oar nen I t i5i r orputea implantl lnintiri alese din euulorgcfoane deH|dle. froblema spinoasa pcntru psfianalilti : dcparr< Je a lt

unEodus al experientei si al condiliilordii copilbrie, omul si ar ulveDta

dupivoie, dupd dispozifie, in mod provioriu, expe ,-nlaqitrecutul.

Preocuparca de a trii numeroase experienle umane in deplinl siguran!:tar pLrtea sA se matedalizeze fird obstacole. Orice om ar putea pal cul gc'

ttY.Packard,L honne rctiodeli, op. .it.,p.56.

" Vance Packard. op. cit., p.'70. Ne arnintim de .,orga de disfozrlie" ce

condilioDeaza dupa voie compotanentul afectiv al indivizilor in lunclic de

dumta oplnrnii lot d narea calle a lui P K Dick.Blddetunner,"l a;lt

il[,241

,a

I)A\ID 1-F] llRI,1UN ANrRoP,(lLoGL\ .ro8!!Il,[!r uop!!\ll4r f 4

in !oie. \iillrriilltalile conditieisale. Trecutul af fi Drodllsul virtorului. alr j l lerelnr \ -1, : .chr l . i r . . i lLr . . [ r lLr . jLrnet) t te\p( l ns . \ tntnt t l ( . ]uco1'lstiRti mateda prjrna a unui pr oiect, a unei intcnlji. Scu€cl ea ttlltplllui

!1.a! l!.r4,if t !]1!ii!t.e.r4L1f a.Iatar citeva od cnti.i alc ccrcetidi cu pretenlii ftiintifice, pentru c:lre

colpul reprezinta obiectul predilect. Acliunile unanc sint, pcntmbehaviori'ti, simplc inlinfiri de r€llexe condi,tionaa. Penhu a\ii, emoliilesfi1t asinilate unor rcac(ii chilnice. Penml alFi, sil1l impulsMi electrice carecomandi ansanblul condLitelor individuale. Io afa.a ungi alltopologiimin nq ace$ti ingincri ai compotamentlduii$ir€vendicd fieere privilegiLrlelucidtuii mobilului acliurii un'nne- Fiecare demen ]e exc)ude pe cclelalte,dar deza.r'cordul dintrc laboratoare nu impiedici deloc continuareacerce6riloi Nu mai nult luxul ullor apamte Si protocoale ncccsarc pcnh1ra col1trola, la supmfata sa, o secventi inilri a conportame[tLilui pe ca€individul il arc in mod fuesc de mii de ori pe zi. Ac€ste lucriri se relxivizeazdreciproc. Singorul acord intre asemenea proceduri contradictodi constiin respingerea dimelsiunii simbolice. Condilia umane nu mai este privitica fiind creatoarc de sens, acolo unde odce, o fonnuli chimici, o ecuafe,rur cod geletic, rn impuls el:ctric sauo condi$onarepermit sd i se stabileascdoryanizarea. Alti trisdtud comun4 noliunea unui corp (al omului) ca in-sffLment maleabil, ale cErui acliuni sau flmcfionare pot fr oientate. Oexaminare ce continui opera de deziLuionare care avanseaze o dat6 cumodemitatea. ,Ce e supdretor in teoriile modeme ale compofialncntului,spure Hannah Arendt, nu cste cA sint false, ci ci pot deveni adevdrate.Ele sfut, intr-adevar, cea mai bund conceptualizare posibilS a unortqrdinleinedite ale societilii modcme."r

Masini sau organism

UJl di-gli9lrg$l !qgll!t!9r co-nnne arpltea indica latemenul,,corp" I,o mj!f."{g mrlunl]l:' qintnumeroase titlurilede articole sau dc qir,ti ce

'zr Hannalr Arendi, abdittun .le t hanune no.tene, Calmann L6vy (trad. dinamer),1961,p.363.

242

rL ( l l . r : : r ls . j ,g l . LeJ, i l . r i l r r ,Pi l . . \ r . orrr f r l i l r r ' , l l i rL lL ' l r 'LG..r ' rp:ua,: , rpur l - . r r r r 'J . i rL1. t nnt ' r rJr inar ' fnr l ( In- lJt l lcc i . r r '1.r I(cn\ .1, , ( r . r ' I rc.h rsrnLt lo. l . lnInu\ lnardon\- .curyulrr i In- l l ' l l l . l r l t

r " [ , lcrc. iJ,nrneorr . . , .ahi l . r lorrgirrr \ : r lunr l .n l ru l r . ]L lenl l l l lc .a 'c.ce insearijla slrbordonatca corpului fa16 de na;ina. De la tlinunata

lna$nA, discusul ftccc repede la fragilitatea ce-o caftcter'izeazi Ficcarc

l | | . r lu l i r i i Jre rni l t rna.Colp. l l .drcae. leolnis l t r r ' . tn i0tut r t : l t r r t t i

meritn pe dgplir titlrrl.llqe-Uzcgzi,-prQcaritatca jl expun€-la problenrcLe,. elsihi le rr, rnaialcs. ei n..r qepcrmanenu n r. ir i i . ntoi lrer f i in, ipr.tr ' lolitit d berric,runii. ir .rmbolici Ll nrerul nhlit ,le sen7orilliLrle. fla(crcir

) rdurcreasinlar ibuleleoLrpt l l t t .e le impl icansculc5luDala Inonl ls l : ,15unboli-mulul socral. N415lnd c\le escl i . str iondli . ea nu \ l l nle nl l l l lculmrcit scapa mo4ij 5l sunhnliculuj.

Ploteza corecleazi posibilitdtile fiin.telor vii, le imbunitilc$tcperfomanlele,le spore$te rezistenla, inscrie secveqtc de etenitalc inliagilitatea ce le este proprie, rectificd, in dotaliile sale. avansareaineluctabild a mo4ii in organism (ne amintim ca, penflu Bichat. omu Imoare in detaliu). Corpr uman devioe un labontor unde se realizcAziinumeroase intervenlii destinate sdlege organicul $i mecanicul Pcntrua-ispo performanlele, se incearci inhoducerea de microprocesoare incleier, spre a ofed inediat subiecnrlui acces la binci de date. Unul dintreclifeele recente face, de altfel, din creier,,calculatorul" omului (se uit"r $raici Lm dat elementar al antropologiei : nu creierul gindc$te, oi olnol)- Dirrce in ce mai mulq tehnica e capabih se preia rolul organiclrlui, si crcasoalperfonnanfele coryuiui ii sa de4 in eseqd, dreptale hlosoflci rnecanioislcilustrate de Descartes sau de medicinaiafomanliei din\'Ten-lea sa l'cntllla colhola probleme]e datorate bolii, accidellelor, bitrinetii, ch irurg i I-dispriii fifnzideifn iepcl'tolirl nliritbi de protize-(qii:uat ar1ifi oiir I c oiiiloCuiiJgfeur organ sau o funclie orga cd) saude.qteze (carc vrn sIiin6reascaun organ sau o flrnqie lezrfi). Biochimiitii qi inunologii lllolurziimprcunl pentrlr crealea de substanle biocompatibile. FabricN trtrPt | | u iuman mr,l in era rsproducerii sale mduslriale. ..S i asl1bucali urll'tr( rli :i i i , o defi i t fre a corprlui i l sepcri in brrcZrlt . l l di ' loci. i l ,hs, ' , i rzi irr

al l 'abetulcotnponenteiorsaletlo4e.prghji . f i l rc.pompe.cir(Lirr '(r ' t l r l . .p-*.: :1,".:9::i*:T

de g!l_e:te parlrale, g:.unitaf disctcro, (lc

243

I

DAVID LF BRETON ANTROPOLOGIA CORPULUI SI MODERNITATEA

lbl arfi ea,econdarnat Ia vei ficare ostentatiYa : a ariia $i a-;i ardta ciel (omul) 9i ea (proteza), impleuna, funcfioneaza. A confirma cd lcgdu2rlor, ci acordul comperen.tclor lor dau, continuu, ocazia perfonnanlei(cotidianul intreg e convertit in perfonnanld)... Omul asistalexp€rimeneazd asfel mai pur,in relalia sa cu lumea 9i mai multi$i verificd,in mod spectaculos, prop a funclionalitatc..." Asimilarea mecanica acorpului nu-l protejeazi, intr-adevir, pe omul cu aparat de angoasaprodusi de hibridarea sa cu un corp st6in. ,Jn el, mai spune MichelGuillou, prinde viali rnarioneta docile a unei medicine tebnologicedunfatoare : el depinde derm fr, de o pili, de wtreglaj, de o verificarepennanen6." Omul cu aparat e uD fel de ostatic al ma'inii 9i al celor ce-ic.lmosc firnqion{ea- El tebuie si integr€ze irMginii corytnui shlo rnaterieparadoxald, n6scut[ din imposibila resemnare fa,td de pierderea unuiorgan, marcindu-i dispari;ia gi inlocuirea. Precum grefa de organ,integrarca Fotezei necesiti o modificare a investifiilor in corP si lnaiales a imaginii pe care zubiectul gi-o fotmeaz6 in priviqta sa. In lipsaacestei schimbiri de regim, daci omul nu se resemneazi fagd depierderea organului gi dactr acal corp sttiitr lru este asimilat, existenladevine un univers de team4 uEde viata insati se pierde daci nu setolereazi o pierdere partiala, disimulati prcst de obiectul ce-ocomp€nseazi. Prcteza poate amiDti insistelrr Si teribil rm slatut de sdince wea s6 se materializeze, dar nu reuse$te. A$a cum grefele de organepresupun necesitatea nu doar a unei biocompatibilit?ifi inrre donator siprimitor, ci ti a unei p6ihocompatibiliEti ru rtrai pufin importante intregrefi gi ceJ ce-o primeite, aparahrl pt€supune, la c€l carel acceptd, ocapacitate morali de a tolera in el utr corp sffiin de facture tehnicd, acnrui stat€ de ftncfiolare va ftbui verificadilq modregulat, in majoritltcacazurilor. Crizele de identitate repr€zinti una dhtre consecin{ele posibilcale nrlburtrii integrialii corporale sau ale modificerilorplastice aplicatccorpulul.

Eglonelqlg4q -ie(MerleaFPorty), atr&o!9!Sgl4-a?i-!9 alau a?ihup*y.l r€pf3n'49t3$ia-ondtnJogul ideatititii-qel,e*ce€a ce i sc ia saui se.?ilauitiFdj lrcind raDo$ulsiqru lumea, in.mod-ma i mult sau ma iputin previzibil. in acest sens, o intervendede citqv-a ore pc un corp

ioiuri o ileld siiub pmtizd poate afecta o intreigl iiistenld. in tunclic

245

.]3!szff, l!g!]!!g!_del inr ira-le plinrr-o decup:rre tinclionulista $iJtnrcrrmbiliI acesra csle co.rpuleperabnal.,jlEEEtrada-toFrim.nI ma, este doar unut cltn snnptomele schizoheniei. eadevinerutina

Erytr rffiqra,, rr"uru.,ffiEainriipt-ot;;;g;f;;;;;-a-Sl_!4lLya Dollayul.-L orpul devrne pUzzle, elemente dispOnibile siper!ry.lab'b"m4jgdlarea- cu mabdaleletehnice. Pr"r-.,{; gr";6;hi*de umeri. dg-dgg-e!g, dq sgld. de nume"oa"e ake oase ti_articulatiil_ptgBzg-sreoza4als (rn3l4lej Aldiliyslilizuale) : miniarpri"area si

-

bfo.nnarita, tor majl${t utili2.aE tr:olrilrll renth.r. inegaein_nUG*d_e de ficie4l3:lnor hdil4 9q handicap se".";a t sau-6zic sA;ggtdaproreze4n a m,nd6 prinmicmpmcesoA. q qe.'Itfplt!4lollcilfuib[sjstemului$rvos ceftal. Aparat de asistenli, menit sA preia rclul uneifiziologii deficitare : valvtr cadiaci, pacemaker, hemodialize, dializdp€riton4n, carerer, iniDisaupleminartifi cial etc. Biomateriale : slnge,piele artificiaE etc.

R€zultatele sinr inegale, adess r€dnarcabile, pdvocitd limiteri mainrultsaumai pufinrolerare de subiecr : rinichi artificial, de c]rcrnplu. Sintuneori lipsite de probleme Si pemit subiectului sI regtseasca, lasfirgit tintervenliei, un uz normal al yietii. Altele provoaca o dependen;i demasini fu orice clipa'.

,,Omul cu protez4 spuue Michel Guilloq este mereu suDusdeInonsba{iei : proteza line de performanF... omul cu protezr, de o;ce

ta Michef cui ou, Z€ corp.r et !'aryarci!,,,Tmve$es,,, nr. t.{-15 (panoDlies du_ corp6). aprilie l97c.p 135.'Siahi. melafora mecdnica se izbc ede prcpriile limite. Suslincrcamecanicaa

c.+ulujsrnul€5zi viatr. Ea nu este viala. Sexul ani6c ial consrituie o ilustrarepretinzitrd ca rczolva lehnic pmblemele impotenlei masculine :,,in interiorulmembru lui. in canalul urog€nital, sc bralseazd pe sistemul vascuiar un tub dcplastic. legat" la intrare. dc o mict pompA dtanuah irnplantate in scroorl testicu-rar $r, ra |esre, de !"lva corpolui c{vemos. Bolnawl actioneaze el insu6i oomDa.car€ unlflecircuitul d€ ptasric. Seobgnc o rigidiratc apenisului ce si ipropiede o erectie no.malii_ frr5 a o cgala. UD dispo?itiv mai perfecaionaq aar qi iuipenculos, consti in bran$arca fubului direct pe sistemul vascular, cu inbar€ape arteri $i cu ie$ir€s- pe vrlvd. Birbatul apas! pe un buton pentru a_$itelecornanda ereclia-, Jean-Michet Bzder, L' honie aux piices iapportlei,,,Science et vie", m. 845, februrrie t988.

244

)

DAVID L.E BRETON

de istoria subiectului, dc gqp{c]BEg!3]lo.El3 !lC3 Ie*resrcauniu Pljw;{aEqlqg ii,rlqelP34!$t'-$_i!Le-Si.d.ga illgglq Urc9rl!"trfu.-N]t9-v!$aiq4 u1pditi c,a"uu,Uu.-nesaoic"ri-de. asuFqeg g.o.pigra-def99"ll! d lrU:runotor, ci de a nodif4q fi in,ta orgiu-1-ip5 a omuhi.

Am sDus deia. daca ar fi cll ader itrct o masina. comul ar scaoa deimb6triii;g-ag EiiIBie g de moaae. To3re -pieselE:cc-lcgrnp',ln_ipulea fi aonci I nodi ficate. rectificatc. inlocuite in SlZ dglzure,sqhiobater,,?1€l" ,nii.p@f-e"te, pric,nr, c."s,,f frirpul ar ffiu-rirnpd nu-uafl afectat de el. Ar fi un mcrtor al trecerii tirnpulrri, bine prorqjar ;nneutiatitatiii-S ii i";ictime. Aceasta €ste fantezia subiacentd anriiaeioase"l6i ddrceferi Si iiacdci i?re se eritiiiit Cftri'i#n id:At, e-n?Tnegarea !0ortii $ qbseqia securitd,tii cresc ai se intircsc fgciproa.

lqutg:::lgs't"lrasLtsbgillsinmicctul-seude-conEel.i4e.

ANrRoPoLocIA c!E!-q!!u!!!oD!Bx!L{! {

Pc tr! oncnfarile lchrlrce $l $tiinlificealc nlodemltalii. coDglUllnn Lsl(

o schllA. o ciol ni. ale carel pcrfol l i laDlc e neccsar'a le controlc/ l : l \ i r

,c.meliorcr,. Scr' .u l sr.rpurnr penou ontat brrni f turcl ionali l l rc ( orl ' i r t

irLus. caruia omtrl i5l dclolL'a/r l lJgrl i larea;i pe cdl( e bme si- l l ' ' "1(zl i l l

iolu i trbdt ini.ii .uo u .o4ii, a suferinlei sau a ttolii

'z6 O poveste a lui P K. Dick ironizeaza aceasli situafie : ,,Va veni, poate, o zi, cindo fiinld umand care va trage asupm unui rcbot iefind din U{.inele Generalt/ectric va v€dea, sple marca sa mimrq cum acesta varsi singe 9i lacrimi. Iarrobotul muribund ar putea trage, la fndul lui, asupra omului $i, sprc fi maimarea sa mirare, ar putea vedee un fir de fum cenusiu ridicindu-sc din pompaelectrica despre care credea ctr este inima vie a omului. hte ce ar fi un maremoment de adevirpentu amindoi", Philip K. Dick, Z lomme et l.'andrci:de,irlBods Eizykman, /rcorrc,? n c e -ji c t i o n, Key setling, l 9'1 9, p. 66 - ln B l a d e run -,'€/, P K. Dick a dat o amploare impr€sionnda acestei teme a $teryerii progr€sivea granilelor dintr€ om $i android.

246

,.,"Ir.,'t

Cuprins

tI

249

ADnr)alul rnatiniCbrpul pe rnodchrl naqiliiO,,anatoll]ie politica"Dcschidel

capitotul 4 -AsTizI, coR.puL... ......,,..qtiirrr hi^mp,+r.14

C\-rno$lnlele populare desprc corp ast?rzi

Curlul in plus . . . . . . . . . . . . .

Mantia de arlecbin ,-.. -.O comunitatepierdLLral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Crpitot l 8- ONILU- f I Dutil.t jL SAU :coRPUL C.A,4artR EGO....................-.-................... l leUnnouimaginaralcorpului . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l '19Corpul ,urarcatndtvidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . 151Cotp:ul ca uhcr ego .... ........... .. 15'lCorpul inplus . . . . . . . . . . . . . . . . . . .159Delainsesizabih lumijmodene la sesizabilul coryr ui . .. 162Categorii sociale .......... .. .. . . 165Secrctulcoryr ui .-...... .......-.-..-..... 163

capirolulg - MEDICI \ A Sl TIPURI DE [ lEDtClNA :DELA O CONCEPTIE ASUPRA CORPULUILA

7314761',7

8l8t828587

898993

Capitolul5-O ESTEZIE A VIETII COTIDIENE .............Cotidian pi curoagtere .Corpul in situalii extrerne : un ocol spre cotidian

Domina$apdvirn ..-.....Locudle tmde se trdie$leZgomotele .................

CONCEPTtr ASUPR{ OMULUI

Eficienla simbolicd .. . .. .

InventaJ, . , . . . . . . . . . . . . . . . . .Respimlia senzorialS a cotidianului ........._........ ...................... g.l Criza i ' lstitu$eimedicale ...........................

t l lt '71t14176t77t'79

100IM101110

ttgI t9123128131135

139139t41144l4'l

Cunottin(e despre om, cunostinfe despre organisrn -..... ........O anbopolo$e reziduala

Capitolul 6 -DISPARJTIE TUTUALIZATA SAUINTEGRARE A CORPULUICorpul prczent absentRinuile dc dispari,tie ....CorpLrl expus .........-...Corpul escamotat .. . ... . .Ambiguitatile,,elibedriicorpului', ..................

capitolut 7 - iMB;.TniNnf ,t rNrOr-nUnnA :COR?UL IN\,INS ..Corpul nedorit __..-_.....IrnbitinireaImaginea corpului -.......

Eficienfamedicala ........... .. ...... . 182Elecrtl placeho .. . . lulAlte tipuri de medicin5, aite tipud de antropologle .. .. .. .Vridecetoni $i modemitatea..........................

Capitolul l0-HIEROGLIFELE DE LUMINA :DE LA IMAGISTICA MEDICALA LAIMAGINARnL CORPULUL...,....................................

Mirosurile ............

lu5I l l tt

O lumedevenitdi inagine.... . .-. . . . , , , , . . . . . .-. . . . .Corpul supus pnvml .. . . . . . . . . . . . . . . . . .Un inaginaral rrf i"paren1ei...........................Epurareadeirragilanrlinterior ..................... .lrnaginarul exlenorA gi $i a vedea

t9 ll9rt94I951972tAI t02l l

25t

hivirea celuilalt

250

Lnagisrica mcntah I pri\ irta rnaginarului

Capitolut ll -CALEA NE|NCREDER|t :coRPUL $I MODERNITATEA..............Calca neincrederirCorpul in panideragateModeleumane aproapcperfecte ............,......Sarcinatrafamorganiflnuluilbmeii ........................ .. .......Prccrearea l;ri scxuaIiIate ..................Uterulocazionat .........Fetusul conb'a mamci sale .. . ... --.. -... . ... . .UnriscaDrropologic major?,..._..,...-..............

, Aqrecnrl exterior al ornului. Ma$ina sau organism

2152t521',l224226228230

236238

rsBN 973 8208-20-3

Redactof I ION NICOLAE ANGHEL

Bundetipar : 29,0'7.2002Apirut: 2002

Coli de tipar: 16

Tebnoredactare computenzat?i :

SORIN_CONSTANTIN STAN

Tipal'ul exccutat sub c-da 253 12002,la Imprimeria de Vest - Oradea,

Str. Mare$al Ion Antollescu, nr. 105,ROMANIA.

)