anti bio grama

4
Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi microbii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. Analiza care testeaza in laborator la care antibiotic este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. In raport de rezultatul antibiogramei, medicul stabileste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului bolii. Tehnica antibiogramei este simpla. Pe o cutie de sticla care contine un mediu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. La suprafata mediului, peste microbi, se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. Apoi dupa ce mediul este tinut 12-18 ore la 37°C, timp necesar pentru dezvoltarea microbilor, se stabileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent microbul cercetat. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii lasa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei. Se spune ca microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. Antibioticele care sunt active asupra microbilor, nu permit acestora sa se dezvolte si sa se apropie de tableta, tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica dupa puterea antibioticului. Astfel, in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii sunt slab sensibili, sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bactriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga, ori il poate omori (efect bactericid). Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrivesc cu rezultatele obtinute pe organismul uman. S-a observat ca sunt antibiotice care omoara microbul in laborator, in afara organismului, dar nu il omoara cand antibioticele sunt introduse in organism. Aceste nepotriviri se datoreaza faptului ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator, dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzata de microbii respectivi. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi, leucocite, etc), mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bine microbii care au patruns in organism. Vedem deci ca antibiograma da numai indicatii generale si provizorii. In unele cazuri, acelasi microb care a fost sensibil la un antibiotic, dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibioticul respectiv, devenind rezistent. In aceasta situatie, medicul va hotari tratamentul cu alt antibiotic. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibioticelor. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinatie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene, cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultatele dorite, medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. Acest vaccin se prepara in laborator din microbii proprii ai bolnavului, care au fost izolati din produsele sale analizate. Acesti microbi, se amesteca cu o solutie de clorura de sodiu 9 ‰, se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se introduc in fiole. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub supravegherea acestuia. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice, contra microbului inoculat (imunitate artificiala). In acest mod organismul poate lupta mai usor impotriva unor infectii cronice ca: infectii urinare, bronsita cronica, furunculoza, etc.

Upload: marianbara

Post on 25-Dec-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Anti Bio Grama

TRANSCRIPT

Page 1: Anti Bio Grama

AntibiogramaScopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi microbii cauzatori de boli ci si

de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. Analiza care testeaza in laborator la care antibiotic este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. In raport de rezultatul antibiogramei, medicul stabileste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului bolii. Tehnica antibiogramei este simpla. Pe o cutie de sticla care contine un mediu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. La suprafata mediului, peste microbi, se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. Apoi dupa ce mediul este tinut 12-18 ore la 37°C, timp necesar pentru dezvoltarea microbilor, se stabileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent microbul cercetat. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii lasa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei. Se spune ca microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. Antibioticele care sunt active asupra microbilor, nu permit acestora sa se dezvolte si sa se apropie de tableta, tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica dupa puterea antibioticului. Astfel, in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii sunt slab sensibili, sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bactriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga, ori il poate omori (efect bactericid).

Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrivesc cu rezultatele obtinute pe organismul uman. S-a observat ca sunt antibiotice care omoara microbul in laborator, in afara organismului, dar nu il omoara cand antibioticele sunt introduse in organism. Aceste nepotriviri se datoreaza faptului ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator, dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzata de microbii respectivi. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi, leucocite, etc), mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bine microbii care au patruns in organism. Vedem deci ca antibiograma da numai indicatii generale si provizorii.

In unele cazuri, acelasi microb care a fost sensibil la un antibiotic, dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibioticul respectiv, devenind rezistent. In aceasta situatie, medicul va hotari tratamentul cu alt antibiotic. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibioticelor. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinatie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid.

Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene, cand tratamentul cu antibiotice si alte substante

antimicrobiene nu da rezultatele dorite, medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. Acest vaccin se prepara in laborator din microbii proprii ai bolnavului, care au fost izolati din produsele sale analizate. Acesti microbi, se amesteca cu o solutie de clorura de sodiu 9 ‰, se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se introduc in fiole. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub supravegherea acestuia. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice, contra microbului inoculat (imunitate artificiala). In acest mod organismul poate lupta mai usor impotriva unor infectii cronice ca: infectii urinare, bronsita cronica, furunculoza, etc.

Daca este intr-adevar o infectie cu Staphylococcus aureus atunci sfatul meu este sa uiti dreq alifii si antibiotice, si sa procedezi in felul urmator:1) Mergi la Institutul Cantacuzino sau la Victor Babes si fa-ti o imunoelectroforeza ca sa vezi cum stai cu imunitatea.2) Daca dpdv imunitar nu ai probleme mergi din nou la Cantacuzino si sa iti prepare un autovaccin. Dupa ce faci autovaccinul nu vei mai avea probleme.3) Daca esti intr-o depresie imuna, atunci Cantastim si Polidin si de abia dupa aceea autovaccin.

CANTASTIM ,

Page 2: Anti Bio Grama

imunomodulatori

Prezentare: Cantastim este un extract bacterian purificat din Pseudomonas aeruginosa, cu proprietati imunomodulatoare. Este livrat in cutii cu 5 fiole a 1 ml (0,5 mg substanta activa).

Mod de actiune: Produsul stimuleaza fagocitoza si chemotactismul celulelor fagocitare, activitatea citotoxica a celulelor NK si K si a limfocitelor T, exprimarea unor receptori de membrana, sinteza si secretia unor citokine, normalizand cooperarile celulare si mecanismele de control ale raspunsului imun.

Indicatii: Produsul este indicat pentru stimularea capacitatii de aparare nespecifica, in cazuri de deficit imun cu diverse exprimari clinice. Astfel, se recomanda administrarea lui inainte de interventiile chirurgicale cu risc de infectii postoperatorii, in parodontoze cronice, in unele infectii virale sau bacteriene cronice rebele la terapia uzuala (herpes, zona zoster, stafilococii cutanate etc.), in leucemii, carcinoame si sarcoame ovariene, mamare, uterine, pulmonare etc.

Mod de administrare: Tratamentul este diferentiat, in functie de natura bolii si de varsta. La copii pana la un an, care prezinta infectii grave, peritonite, neoplazii sau malformatii congenitale care necesita interventii chirurgicale laborioase, se administreaza pe cale subcutanata 5 injectii a 0,5 ml fiecare, la interval de 7 zile. La copiii peste un an si la adulti, se inoculeaza subcutanat cate 1 ml la interval de 7 zile, schema de administrare fiind conditionata de natura bolii astfel: in prevenirea infectiilor postoperatorii, se administreaza subcutanat 1 fiola cu 4 zile inainte de operatie si 4 fiole dupa actul chirurgical, cate o fiola la 7 zile; la pacientii cu forme grave de herpes, zona zoster, parodontoze, afectiuni afrigore repetate etc., se administreaza 10 injectii subcutanat, la interval de 7 zile fiecare (daca este cazul, la 90-120 zile de la terminarea seriei de 10 fiole, se repeta schema de administrare); in infectiile stafilococice cronice, se administreaza asociat cu vaccinul sau autovaccinul stafilococic, prin inoculare subcutanata, conform urmatoarei scheme:

Ziua 0 vaccin (autovaccin) stafilococic 0,1 ml.

Ziua a 3-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,1 ml.

Ziua a 6-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,2 ml.

Ziua a 7-a

Cantastim 1 ml.

Ziua a 9-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,3 ml.

Ziua a 12-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,4 ml.

Ziua a 14-a

Cantastim 1 ml.

Ziua a 15-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,5 ml.

Ziua a 18-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,6 ml.

Ziua a 21-a

Cantastim 1 ml.

Ziua a 22-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,7 ml.

Ziua a 25-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,8 ml.

Ziua a 28-a

Cantastim 1 ml.

Ziua a 29-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 0,9 ml.

Ziua a 32-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Ziua a 35-a

Cantastim 1 ml.

Page 3: Anti Bio Grama

Ziua a 38-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Ziua a 41-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Ziua a 42-a

Cantastim 1 ml.

Ziua a 44-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Ziua a 47-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Ziua a 50-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Ziua a 53-a

vaccin (autovaccin) stafilococic 1 ml.

Daca este necesar, seria de inoculari se poate repeta dupa o pauza de 90-120 zile. In leucemii cronice sau tumori maligne cu diferite localizari, produsul se poate administra in asociere cu radioterapia si/sau chimioterapia. Se administreaza subcutanat 10 fiole la interval de 7 zile, cu repetarea seriei de injectii dupa 90-120 zile.

Contraindicatii: Produsul nu este alergizant si nu are contraindicatii. Poate fi administrat concomitent cu alti agenti terapeutici.

Reactii adverse: La unii pacienti pot aparea dupa inoculare: congestie si tumefactie la locul inocularii, cresterea temperaturii corporale, frisoane, stare de somnolenta, dureri de cap. Aceste reactii pot fi observabile la 3-24 ore de la inoculare si pot persista pana la 24-48 ore. Aparitia acestor reactii secundare tranzitorii nu impune oprirea tratamentului.

Conditii de pastrare: Produsul se pastreaza la temperaturi intre +5 - +10 grade Celsius si se agita energic inainte de intrebuintare. Termen de valabilitate: 2 ani.

A.P.P.: Producator: Institutul Cantacuzino