anexe plan de actiuni lacul techirghiol
TRANSCRIPT
ANEXE
ANEXA I. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral
Activitatile de protectie a Lacului Techirghiol, derulate de catre Directia Apelor
Dobrogea – Litoral au vizat atat starea calitativa a apei lacului cat si protectia si
conservarea habitatului existent in zona si au constat in:
- lucrari de interceptare a apelor de suprafata de pe vaile afluente;
- echipare foraje cu pompe;
- realizarea a noi foraje, captarea apei subterane si dirijarea ei spre sistemul
de alimentare cu apa;
- bararea golfurilor de la coada lacului si pomparea apelor dulci interceptate
in spatele barajelor;
- realizarea unei conducte gravitationale pentru evacuarea apei dulci;
- derularea proiectului LIFE NATURA „Imbunatatirea conditiilor de iernat
pentru Branta ruficollis la lacul Techirghiol”.
Activităţile de protecţie a Lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta
să fie declarat arie protejată. Măsuri efective de protejare a Lacului Techirghiol s-
au impus cu începere din anul 1972, când irigaţiile în exces au determinat un
accentuat proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra
ecosistemului acvatic. Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea
lucrărilor din etapa I a proiectului de investiţii „Protecţia şi îmbunătăţirea Lacului
Techirghiol”.
1
Descrierea lucrărilor de captare şi evacuare gravitaţională a afluxului de apă dulce din coada Lacului Techirghiol
ETAPA I – cu începere în anul 1977 şi punerea în funcţiune în anul 1979.
Lucrările executate au constat în:
• Echiparea cu pompe a 7 foraje de studii existente şi racordarea lor la
reţeaua de alimentare cu apă. Debitul instalat este de 80 l/s;
• Lucrări de interceptare a apelor de suprafaţă scurse pe văile Moviliţa şi
Biruinţa printr-un canal de mică adâncime şi evacuarea lor printr-o staţie
de pompare într-un canal de irigaţii, cu un debit instalat de 500 l/s.
ETAPA II – cu începerea execuţiei în anul 1980 şi punerea în funcţiune în anul
1983.
Lucrările executate au constat în:
• Realizarea şi echiparea cu încă 11 foraje. Apa captată din subteran este dirijată
spre sistemul de alimentare cu apă a litoralului, cu excepţia unui foraj care se
descarcă în Balta Tuzla, neavând apa de calitate corespunzătoare. Debitul
instalat este de 160 l/s;
• Bararea golfurilor de la coada lacului în care debusează văile Biruinţa, Moviliţa,
Valea Izvoarelor şi valea gospodariei Neptun. Apele dulci interceptate în spatele
barajelor şi de către drenajele de coastă, se evacuează prin două staţii de
pompare (SPD3 şi SPD5) în afara zonei Lacului Techirghiol sau în lacul
Tatlageac. Debitul este de 850 l/s.
• Interceptarea curgerilor şi drenarea văilor Eforie Nord şi Techirghiol, cu
evacuarea apelor în Valea Agigea, prin două staţii de pompare cu un debit de
180 l/s.
Consumul energetic anual de cca. 6,5 mil MWh la care se adaugă şi cheltuielile
mari de întreţinere – cca 65 de oameni, au determinat elaborarea Etapei a III-a
pentru protecţia Lacului Techirghiol.
2
ETAPA III – executia lucrãrilor de constructii-montaj a început in anul 1988 cu
scopul descarcarii surplusului de apa dulce din Lacul Techirghiol in Marea
Neagra printr-o conducta gravitationala, eliminand in acest fel cheltuielile
generate de pomparea apei; obiectele prevazute in proiect precum si rolul
acestora sunt descrise in cele ce urmeaza:
Ob. 1 – Baraj TechirghiolBarajul este amplasat la cca. 420 m est de golful în care debusează Valea
Izvoarelor.
Execuţia lui a început în anul 1988 fiind realizat din materiale locale şi s-a
terminat în anul 1991. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele:
• Lungimea barajului...................................800 m;
• Înălţimea barajului....................................7,5 m;
• Lăţime la coronament................................7,0 m;
• Cota coronamentului..................................+2,20 mdMB;
• Lungime deversor de siguranţă..................60 m;
• Cota deversorului.......................................+1,70 mdMB.
3
In vederea asigurarii conditiilor de iernat pentru specia de pasari Branta ruficollis
s-a considerat absolut necesar stoparea traficului pe coronamentul barajului;
astfel a fost realizat un sistem de bariere la ambele capete ale barajului; fiecare
bariera are o parte fixa si una mobila; pozitionarea acestora s-a facut astfel incat
accesul controlat al utilajelor pe baraj sa se realizeze pe axul longitudinal al
acestuia, cu un ecart de 4 metri.
Ob. 2 – Amenajare banchetă pentru pozare a conductei gravitaţionale Dn 1400 mmBancheta pentru pozarea conductei de Dn 1400 mm are o lungime totală de 6,1
Km şi urmăreşte malul nordic al Lacului Techirghiol, începând de la priza de apă
dulce (NH1) situată în amonte de baraj şi până la nodul hidrotehnic NH3 aflat în
zona băilor reci III. Lăţimea banchetelor pentru pozarea conductei Dn 1400 mm
este cuprinsă între 15 si 25 m, în funcţie de sinuozitatea lacului.
4
Ob. 3 – Amenajare banchetă pentru pozare a conductei gravitaţionale Dn 1600 mmBancheta pentru pozarea conductei Dn 1600 are lungimea totală de 3 Km şi
urmăreşte malul nordic al Lacului Techirghiol din nodul hidrotehnic NH3 până la
vărsare în mare, în bazinul de adăpostire al navelor. Lăţimea banchetelor pentru
pozarea conductei Dn 1600 mm este cuprinsă între 17 si 23 m, în funcţie de
sinuozitatea lacului.
Ob. 4 – Descărcarea în mare a Bălţii TuzlaEvacuarea în mare a apelor acumulate în bazinul de atenuare al Bălţii Tuzla se
face prin pompaj în vederea menţinerii cotei apei în jurul valorii de +0,70 mMN,
astfel ca în cazul unor fenomene meteorologice critice, să se poată acumula mai
multă apă în Balta Tuzla, apă care va fi evacuată în mare, în timp, prin
funcţionarea pompelor prevăzute a realiza capacitatea maximă de evacuare;
acest obiectiv a fost realizat in anul 2005, prin executia lucrarilor in regim de
urgenta aprobate prin HG 1177/2005.
Ob. 5 – Pozarea conductei de evacuare gravitaţională Dn 1400 mmPentru evacuarea gravitaţională a apelor acumulate în spatele garajului
Techirghiol, a fost prevazută realizarea unei conducte de evacuare amplasată pe
versantul nordic al lacului Techirghiol, cu o lungime totală de aprox. 9,1 km.
Conducta gravitaţională de evacuare a fost dimensionată în funcţie de debitul
5
care urmează a fi evacuat de 1 mc/s fiind imparţită în tronsoane. Captarea apei
din lacul dulce se realizează prin priza amplasată în NH1, iar debusarea în
mare, în zona bazinului de adăpostire a navelor.
Priza de apă (NH1) este o construcţie din beton armat, amplasată pe o platformă
la cota +2,20 mdMB, la cca. 38 m de axul barajului; priza se compune dintr-un
canal de acces, timpan de beton, construcţia propriu-zisă şi echipamentul
hidromecanic (grătar şi stavilă). Accesul apei spre priză se realizează prin
intermediul unui canal de legătura cu o lungime de 40 m, având cote la fund de -
0,70 mdMB, lăţimea la bază de 2,70 m şi taluze de 1:2, realizat iniţial din pereu
uscat de piatră brută, se propune rostuirea pereului;
Pentru evacuarea gravitaţională a apelor acumulate în spatele barajului este
prevăzută o conductă de descărcare în mare dimensionată pentru un debit de 1
mc/sec; conducta este realizată din tuburi de beton precomprimat SENTAB (ltub =
6m) şi este împarţită în mai multe tronsoane:
- tronsoanele I şi II, cuprinse între NH1 şi NH2, cu L=4600m, diametrul de
1400 mm şi panta de 0,16‰; de-a lungul conductei sunt 30 de cămine şi coturi
metalice amplasate la schimbările de aliniament;
- tronsonul III, în lungime de 340 m cu panta de 0,16‰, conducta de
evacuare este amplasată într-o banchetă realizată prin umpluturi în lac, în dreptul
zonei centrale a orasului Techirghiol; în dreptul deschiderii podului, conducta
este înglobată în beton armat, constituind astfel un prag deversor transversal cu
lăţimea la coronament de 2,0 m, lungimea de 25m, asigurând deversarea unui
debit de max 30 mc/sec, cu o lamă de 60 cm;
- tronson IV, între NH2 şi NH3, cu lungimea de 1643 m, diametrul de 1400mm
şi panta de 0,12‰.
6
Ob. 6 – Pozarea conductei de evacuare gravitationala Dn 1600 mm
pozare conducta de evacuare Dn1600 mm, tronson cuprins intre NH3 si
subtraversare, cu lungimea de 1940 m, diametrul Dn=1600 mm si panta de
scurgere 0,16‰.
In cadrul acestui obiect s-au realizat si consolidari ale taluzului la deschiderea
transeii necesara pozarii conductei de evacuare, prin realizarea unor grinzi de
beton armat fundate pe micropiloti cu Dn 178 mm, dispusi in forma de “sah”.
Lungimea efectiva a tronsonului realizat cu micropiloti este de 167 m si este
amplasata la piciorul inalt al garii; aceste consolidari sunt finalizate.
De asemenea, s-au realizat consolidari ale taluzului garii CF Eforie Nord cu
gabioane pe o lungime de 390 m, ranforsari ale taluzului cu pamant armat cu
geotextile pe o lungime de 280m si protectia taluzului cu georetele pe o lungime
de 110m; aceste lucrari sunt in curs de executie.
pozare conducta intre subtraversare si mare
Pentru pozarea conductei pe tronsonul dintre subtraversare si mare s-au facut
studii geologice, topometrice si hidrologice. Studiul hidrologic a analizat 6
variante pentru executia conductei pe acest tronson adoptandu-se solutia
tranzitarii prin lacul Belona si evacuarea in continuare a apelor in mare printr-o
conducta cu diametrul de 1600 mm, avand cota aval de -0,47 mdMB, ca fiind
7
optima din punct de vedere tehnico – economic; aceasta solutie modifica solutia
initiala cu traseul conductei pe malul lacului Belona asigurand si primenirea apei
lacului.
Cota in ax la iesirea din caminul aval al subtraversarii este de -1,28 mdMB iar
cota in ax in chesonul de intrare in lacul Belona este de -1,38 mdMB, lungimea
tronsonului fiind de 48 ml.
Tronsonul cuprins intre lacul Belona si mare are panta de 0,127‰, cota in ax la
iesirea din lacul Belona este de -0,47mdMB iar cota in ax in masivul de ancoraj
de descarcare in mare este de -1,00 mdMB.
Nivelul in lacul Belona este intre +0,3 - +1,0 mdMB; prin realizarea acestei
lucrari, nivelul normal de exploatare in lacul Belona va cobori la cota de – 0,40
mdMB (cu 0,7 – 1,4 mdMB sub nivelul actual).
Nivelul proiectat in lac va fi mentinut prin intermediul unor vane plane amplasate
pe chesoanele 1 si 2; pe acest traseu sunt realizate un numar de 3 coturi
metalice la schimbarea de directie – Cc0, Cc1 si Cc2, doua dintre ele sunt
prevazute cu camine de vizitare.
8
Cota in ax a conductei amonte la intrarea in chesonul 2 este de -0,47 mdMB, iar
cota in ax a conductei la iesirea in bazinul de adapostire a navelor este de -1,00
mdMB.
Pentru pozarea conductei de evacuare gravitationala pe toata lungimea ei, s-a
realizat o transee sapata intre doi pereti de palplanse metalice. Pentru realizarea
patului conductei conform prevederilor studiului geotehnic, s-a prevazut
realizarea unui strat drenant din piatra sparta, cu diametrul ≤ 7 cm, cu grosimea
de 30 cm peste care s-a asternut un strat de nisip de 10 cm grosime, pentru
protejarea conductei.
9
Latimea transeii de lucru este de cca 4m pentru realizarea spatiului necesar
manevrarii conductelor la montarea lor; datorita faptului ca distantele intre coturi
nu au lungimea necesara pentru un numar intreg de tuburi (un tub SENTAB = 6
ml), diferenta de lungime a fost completata prin tronsoane metalice
compensatoare.
Lungimea totala a conductei pe tronsonul dintre subtraversare si mare este de
467 ml din care 432 ml se realizeaza din tuburi SENTAB (72 buc) si 35 ml este
lungimea coturilor, caminelor si tronsoanelor compensatorii.
Descarcarea in mare s-a realizat printr-un masiv de ancoraj protejat de
stabilopozi.
Ob. 7 – Racordarea drenajelor D1 si D2Pentru a elimina consumurile permanente de energie electrica necesare
evacuarii prin pompare a apelor de desecare (drenaj D1 si D2 – realizate in
etapa a II-a) prin statiile de pompare SPD1 si SPD2, s-au propus lucrari de
racordare a acestor drenaje la nodurile hidrotehnice NH1 si NH2.
10
Ob. 8 - Refacere obiecte afectate de lucrari este un obiect in care sunt
prevazute lucrari de refacere a constructiilor afectate de executia pozarii
conductei si anume: refacerea conductelor de alimentare cu apa, canalizare,
pluviale, spatii verzi, platforme, alei etc.
Ob. 9 - Canal de garda si baraje pe vai pentru interceptarea apelor vãilor mici
adiacente (4 buc) si canale de gardã pentru devierea acestor afluxuri în lacul de
apã dulce; aceste lucrari vor incepe imediat ce se pune in functiune conducta de
descarcare in mare.
Ob. 10 - Descarcator de siguranta plaja Azur - lucrarile constau intr-o
conducta de evacuare gravitationala cu Dn = 1000 mm care preia apa (volum
suplimentar peste cota de +1,50 mdMN) din lacul Techirghiol si o evacueaza in
mare. Descarcatorul este prevazut sa lucreze sub nivel liber, cu un grad de
umplere de 0,70 pentru cote in lacul Techirghiol, mai mari de +1,50 mdMN si un
debit de 600 l/sec; lungimea totala a conductei este de 130 m; lucrarile la acest
obiect sunt finalizate.
Ob. 11 - Traversari CF si DN
Subtraversarea CF si DN 39 Constanta – Mangalia s-a realizat prin amplasarea
conductei de evacuare din tevi Hobas cu Dn=1600 mm intr-o galerie realizata din
elemente prefabricate circulare cu Dn 2000 mm introduse prin foraj orizontal
dirijat prin percutie; lungimea tronsonului de subtraversare este de 54 ml.
Ob. 12 - Sistem informational constituit dintr-un dispecerat automat ce va
colecta si stoca toate datele culese din 5 amplasamente asezate pe malul
Lacului Techirghiol, amplasamente din dreptul nodurilor hidrotehnice si la Balta
Tuzla;
Ob. 13 - Constructie de exploatare pentru sediu de sistem necesara
desfasurarii activitatilor productive, tehnico-economice, de dispecerat si de
conducere ale Directiei Apelor Dobrogea - Litoral; lucrarile au fost terminate in
anul 1996 urmand a se executa lucrari de reabilitare.
11
Datorita precipitatiilor abundente din perioada 22-23 septembrie 2005 (222l/mp in
8 ore in bazinul Lacului Techirghiol), nivelul apei in lacul dulce, ca urmare a unui
surplus de cca. 2,5 milioane mc, s-a ridicat semnificativ, pana la coronament mai
avand o garda de cca. 20 cm, ceea ce reprezenta un pericol de deversare a
apelor dulci in Lacul Techirghiol.
Având în vedere situatia criticã a lacului, s-a considerat prioritar pentru protectia
calitatii Lacului Techirghiol urgentarea finalizãrii montarii conductei de evacuare
in mare.
Astfel, in anii 2005 si 2006 au fost executate simultan urmatoarele lucrari in regim
de urgenta:
Readucerea la cota de +2,20 mdMB a coronamentului barajului pe
tronsoanele unde s-au inregistrat tasari si refacerea protectiei cu anrocamente;
Punerea in functiune a descarcarii gravitationale la mare a surplusului de apa
dulce prin executarea lucrarilor in varianta definitiva, de pozare a conductei Dn
1600 mm pana la caminul de racord Cc2, urmata de lucrari in solutie provizorie
prin: pozarea a 2 tuburi Sentab – 12 ml pe directia cea mai scurta catre mare de
la caminul Cc2 si executia unui canal deschis in nisip pe o lungime de 130 ml cu
12
panta taluzelor de 1:3, lucrare pusa in functiune la data de 19.01.2006 si
desfiintata la inceputul sezonului estival, respectiv la sfarsitul lunii aprilie 2006.
Lucrarile de pozare conducta 1600 mm in varianta definitiva intre caminul Cc2 si
mare au fost finalizate in cursul lunii mai 2007, descarcarea in mare s-a realizat
in acvatoriul portului de agrement Belona prin executia unui masiv de ancorare
submers.
final mai 2007 masiv de ancoraj
In prezent, aportul de apa dulce din Lacul Techirghiol este evacuat in mare prin
conducta gravitationala executata de-a lungul malului drept al Lacului
Techirghiol, apoi tranziteaza lacul Belona si se descarca in acvatoriul portului de
13
agrement Belona; in acelasi timp, pentru situatii de urgenta, de forma
precipitatiilor torentiale, sunt mentinute in functiune si pompele din statiile de
pompare SPD3.
In acest mod calitatea apei Lacului Techirghiol, respectiv mentinerea
salinitatii lacului este protejata realizand obiectivul principal al acestei investitii.
14
ANEXA II. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Primăria Techirghiol
Orasul Techirghiol a demarat o serie de lucrari privind protecţia şi conservarea
valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol in baza
studiilor de fezabiliate intocmite dintre care amintim:
- Studiu de fezabilitate parc terapeutic
- Studiu de fezabilitate impadurire mal lac Techirghiol
- Studiu de fezabilitate amenajare mal lac Techirghiol
- Studiu de fezabilitate infiintare Gradina Botanica
Aceste proiecte se afla in stadiul de implementare dupa cum urmeaza:
- Parc terapeutic realizat 90%
- Impadurire mal lac techirghiol realizat 50 %
Proiectul de amenajare mal lac Techirghiol si Proiectul de infiintare Gradina
Botanica sunt in stadiul de proiectare tehnica implemantarea lor va incepe in
septembrie 2011.
15
ANEXA III. Lista indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici şi metodele de analiză utilizate în laborator
NR. CRT
DENUMIRE INDICATOR (PARAMETRU)
UNIT. DE
MĂS.
METODA DE MĂSURARE FOLOSITĂ
METODA DE MĂSURARE
ALTERNATIVĂ1. pH Unitati
pHELECTROMETRIE SR ISO 10523/97
-
2. MATERII IN SUSPENSIE mg/l Filtrare prin filtru de 0,45µm ,uscare la 105 C si cantarire STAS 6953/81
-
3. TEMPERATURA ºC TERMOMETRIE STAS 6324/61
-
4. CONDUCTIVITATE LA 25ºC
µS/cm ELECTROMETRIE SR EN 27888/97
-
5. AZOTATI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 7890-1/ 1996
ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-1/1992 SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA IN UV-METODA DE ECHIPAMENT ( ATI UNICAM)
6. FLUORURI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 10359-1/1992-metoda cu sonda electrochimica
ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-1/1992
7. FIER TOTAL mg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 6332/1996
16
MASASR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR 13315/96
8. MANGAN mg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR 8662-1/96 SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8662-2/1997
9. CUPRU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
10. ZINC µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
11. NICHEL µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
12. CADMIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
13. CROM TOTAL SI CROM mg/l SPECTROME TRIE SPECTROFOTO
17
HEXAVALENT CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
METRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR 11083/94
14. PLUMB µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
BOR µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
BERILIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
COBALT µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
VANADIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
ARSENIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE
18
PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
ATOMICA SR EN ISO 8288-2001
SELENIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SILICIU mg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
MERCUR µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288/2001
BARIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004
15. CIANURI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 6703-1/ 1998
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
16. SULFATI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA-metoda cu cromat de potasiu
ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-1/1992
17. CLORURI mg/l TITRARE CU AZOTAT DE
ION-CROMATOGRA
19
ARGINT SR ISO 9297/2001
FIE ISO 10304-1/1992
18. DETERGENTI ANIONICI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA –metoda cu albastru de metilen SR EN ISO 903/2003
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
19. FOSFATI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR EN 1189/2000
ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-1/1992
20. FENOLI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA-Metoda cu 4-aminoantipirina SR ISO 6439/2000
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
21. CONSUM CHIMIC DE OXIGEN
mgO/l Metoda cu dicromat de potasiu SR ISO 6060/96
MINERALIZAREURMATA DE SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
22. OXIGEN mgO/l Metoda WINKLER SR EN ISO 25813/2000
METODA ELECTROME TRICA SR EN 25814/99
23. CONSUM BIOCHIMIC DE OXIGEN
mgO/l Metoda WINKLER -metoda prin diluare si insamantare SR ISO 1899-1,2/2003
-
24. AZOT KJELDAHL mg/l METODA INSTRUMENTALA CU ANALIZOR DE AZOT TOTAL (OXIDARE PRIN COMBUSTIE) urmata de diferenta intre azot total si mineral
20
25. AMONIU mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA ISO 7150-1/2001
ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-2/1992
26. SUBSTANTE EXTRACTIBILE
mg/l EXTRACTIE, EVAPORARE SI CANTARIRE REZIDUU SR 7587/1996
-
CARBON ORGANIC TOTAL
mg/l METODA INSTRUMENTALA SR ISO 8245/95
COMPUSI ORGANICI CU CLOR,EXTRACTIBILI,TOTAL AOX
µg/l METODA INSTRUMENTALA SR EN 1485/2000
HIDROCARBURI DIZOLVATE SAU IN EMULSIE
mg/l SPECTROME TRIE IN IR DUPA EXTRACTIE SR 7877-2/95
HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATICE
µg/l CROMATOGRAFIE GAZOASA DUPA EXTRACTIE CU UN SOLVENT ADECVAT SI PURIFICARE; IDENTIFICARE CONSTITUIENTI AMESTEC
TOTAL PESTICIDE(aldrin;endrin;p,p –DDT;linden)
µg/l CROMATOGRAFIE GAZOASA DUPA EXTRACTIE CU UN SOLVENT ADECVAT SI PURIFICARE; IDENTIFICARE CONSTITUIENTI
27. HIDRAZINA mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA STAS 8997/71
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
21
28. SULFURI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA –metoda cu albastru de metilen SR ISO 10530/97
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
29. ALCALINITATE TOTALA SI PERMANENTA
mval/l TITRARE SR ISO 9963-1 SR ISO 9963-2/ 1997
-
30. CALCIU mg/l TITRARE STAS 3662/90
-
31. REZIDUU LA 105 mg/l GRAVIMETRIE STAS 9187/84
-
32. AZOTITI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 6777/96
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
33. INDICE DE PERMANGANAT
mgO/l TITRARE SR EN ISO 8467/2001
-
34. FOSFOR TOTAL mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR EN 1189/2000
SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR
35. FITOPLANCTON DENSITATE BIOMASA COMPONENTA TAXONOMICA
INDRUMAR METODOLOGIC I.C.I.M. 1984 SI 1995
-
36. ZOOPLANCTON DENSITATE BIOMASA COMPONENTA TAXONOMICA
INDRUMAR METODOLOGIC I.C.I.M. 1984 SI 1995
-
37. CLOROFILA “a” mg/l SR ISO 10260/9638. IHTIOFAUNA SI
MACROFITEINVENTARIERE
39. COLIFORMI TOTALI STAS 3001/91 -40. COLIFORMI FECALI STAS 3001/91 -41. STREPTOCOCI FECALI STAS 3001/91 -
22
ANEXA IV. Speciile de păsări strict protejate din zona Techirghiol încadrate în anexa I a Directivei Păsări şi respectiv anexa 3 din O.U.G. 57/2007
Denumire ştiinţifică Denumire popularăAlcedo atthis Pescăraş albastruAnser erythropus Gârliţă micăArdea purpurea Stârc roşuArdeola ralloides Stârc galbenAsio flammeus Ciuf de câmpAythya nyroca Raţă roşieBotaurus stellaris Buhai de baltăBranta ruficollis Gâscă cu gât roşuButeo rufinus Şorecar mareCharadrius alexandrinus Prundăraş de sărăturăChlidonias hybridus Chirghiţă cu obraz albChlidonias niger Chirghiţă neagrăCiconia ciconia Barză albăCircus aeruginosus Erete de stufCircus cyaneus Erete vânătCircus macrorus Erete albCygnus cygnus Lebădă de iarnăDendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădiniEgretta alba Egretă mareEgretta garzetta Egretă micăFalco columbarius Şoim de iarnăFalco peregrinus Şoim călătorGavia arctica Cufundar polarHimantopus himantopus PiciorongIxobrychus minutus Stârc piticLanius collurio Sfrâncioc roşiaticLanius minor Sfrâncioc cu frunte neagrăLarus melanocephalus Pescăruş cu cap negruLarus minutus Pescăruş micMelanocorypha calandra Ciocârlie de bărăganMergus albellus Ferestraş micNycticorax nycticorax Stârc de noapteOxyura leucocephala Raţă cu cap albPelecanus onocrotalus Pelican comunPelecanus crispus Pelican creţPhalacrocorax pygmaeus Cormoran micPhilomachus pugnax BătăuşPluvialis apricaria Ploier auriuSterna albifrons Chiră mică
23
ANEXA V. Speciile de păsări cele mai vulnerabile întâlnite la Lacul Techirghiol şi statutul lor
Den
umir
e şt
iinţif
ică
Den
umir
e po
pula
ră
Oas
pete
de
iarn
ă (
nr. d
e in
divi
zi)
Spec
ie d
e pa
saj
(n
r. d
e in
divi
zi)
2004
Glo
bal I
UC
N R
ed L
ist
Cat
egor
y
2004
Glo
bal I
UC
N R
ed L
ist C
rite
ria
Dir
ectiv
a Pă
sări
Con
venţ
ia d
e la
Ber
na
Con
venţ
ia d
e la
Bon
n
Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic 600-830 NT A2c; A3c I II II
Pelecanus crispus Pelican creţ 40-60 VU A2c; A3c I II I; II
Anser erythropus Gârliţă mică 2-31 VU A2b,c,d; A3b,c,d I II I; II
Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu 800-27,000 VU B2a+b(iii) I II I; II
Aythya nyroca Raţă roşie 40-50 NT A2c,d; A3c,d I III I; II
Oxyura leucocephala Raţă cu cap alb 60-700 EN A2b,c,d,e I II I; II
Circus macrourus Erete alb 2-5 NT A2c,d,e; A3c,d,e I II II
Falco cherrug Şoim dunărean 1-3 2-4 EN A2b,c,d; A3b,c,d II II
24
ANEXA VI. Zonele cu biodiversitatea cea mai ridicată şi cu habitatele prioritare din Aria Protejată Lacul Techirghiol
25
ANEXA VII. Distribuţia unei specii de amfibieni şi a două specii de reptile strict protejate din vecinătatea lacului
26
ANEXA VIII. Distribuţia câtorva specii importante din interiorul ariei protejate
27
ANEXA IX. Caracterizarea detaliată a zăcământului de nămol
Cunoscut încă din vechime pentru calităţile curative ale apei şi nămolului, Lacul
Techirghiol este un liman maritim, cu apa suprasărată care prezintă interes balneo-
terapeutic, apa având calităţi deosebite.
Depozite circumlacustreDin punct de vedere geologic, regiunea în care se află amplasat Lacul
Techirghiol se încadrează în unitatea structurală a Dobrogei de Sud, cu fundamentul
cutat, alcătuit din şisturi cristaline şi şisturi verzi. Cuvertura sedimentară este formată
din depozite paleozoice, mezozoice, terţiare şi cuaternare, cu grosimi mici şi
numeroase lacune de sedimentare.
In malurile Lacului Techirghiol aflorează depozite carbonatice (calcare oolitice,
lumaselice, cu Nubecularia), de vârstă bessarabiana-kersoniana, greu de diferenţiat
atât din punct de vedere litologic cât şi faunistic.
Depozite submerseNămolul Lacului Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice
subacvatice organogene, caracterizat ca nămol sapropelic de liman, fiind produsul
unor complexe procese biologice şi chimice de lungă durată. Conformaţia cuvetei
lacustre, curenţii lacului şi dispoziţia neuniformă a zoo şi fitoplanctonului, determină
neuniformitatea arealului nămolului, grosimea sa variind de la centimetri până la un
metru, fiind alcătuit din trei straturi. Modificarea condiţiilor chimice ale apei lacului au
avut drept urmare încetinirea procesului de peloidogeneză, rezervele de nămol
scăzând simţitor în decursul anilor.
Din punct de vedere fizico-chimic, nămolul este un amestec intim a trei faze:
- o fază solidă, formată din particule minerale şi organice, de mărimi diferite
- o fază coloidală, compusă din substanţe minerale şi organice aflate în nămol
în stare coloidală
28
- o fază lichidă, constituită din soluţia apoasă a substanţelor solubile din
nămol, soluţie ce îmbibă şi umple interstiţiile dintre particulele solide şi cele coloidale
ale nămolului.
La acestea se adaugă diferite microorganisme componente ale biomasei nămolului
precum şi resturi vegetale nedescompuse. Compozitia chimică globală a nămolului
este următoarea:
- umiditate 69-71 % (raportat la nămolul în stare naturală)
- substanţe volatile 6,4 – 7,21 %
- minerale 23 %
Depozitele pelitice din cuveta lacului sunt de vârstă cuaternară, ele repauzând peste
depozitele sarmaţiene. Succesiunea diferitelor nivele pelitice cuaternare se împarte
în două complexe: I şi II.
29
Localizarea zonelor cu nămol terapeutic (pungi cu nămol) în Lacul Techirghiol (după Ţuculescu I.).
Comlpexul II, dispus peste nămolul cenuşiu rubanat bessarabian, începând din
bază, este format din urmatoarele orizonturi:
- nămol oliv-deschis, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse între 0-0,15 m
- nămol oliv-închis, fin, plastic, onctuos, cu grosimi de 0-0,10 m
- nămol cenuşiu-oliv, fin, plastic, onctuos, cu grosimi cuprinse între 0-0,10m
- nămol cenuşiu-oliv, fin plastic, onctuos, conţinând cochilii de lameli-
branhiate şi gasteropode, cu grosimi de 0,5-0,2 m.
Orizontul cochilifer a fost întâlnit pe toată suprafaţa cuvetei lacului, formând un
orizont reper, care separă complexul II de complexul I. Complexul II a fost
considerat ca fiind format într-o fază veche a Lacului Techirghiol, în condiţii
biochimice asemănătoare, înaintea transgresiunii Rezelm, marcată prin nivelul
cochilifer.
Din analizele chimice efectuate de Institutul de Medicină, Balneologie şi Recuperare
Medicală asupra depozitelor pelitice ale acestui complex, rezultă calitaţile sale
terapeutice foarte asemănătoare cu cele ale complexului I, exploatat în prezent.
Comlexul II reprezintă o sursă potenţială pentru viitor, când se va găsi modalitatea
de exploatare a sa, dificilă în prezent datorită nivelului cochilifer din acoperiş.
Complexul I reprezintă în prezent sursa de nămol terapeutic, fiind alcătuit din
următoarele orizonturi, cu dispunere peste orizontul reper cochilifer:
- nămol cenuşiu-oliv, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse între 0-0,25 m
- nămol cenuşiu-negru, fin, plastic onctuos, cu grosimi de 0-0,15 m
- nămol negru, onctuos, cu miros puternic de hidrogen sulfurat, cu grosimi
de 0,05-0,40 m
- pelogenul, sediment de culoare verzui-cafenie, geliform, cu grosimi
cuprinse între 0-0,10 m.
Acest ultim orizont reprezintă sursa de formare a nămolului negru. Studiile
întreprinse în direcţia stabilirii vârstei depozitelor pelogene, bazate pe analize 30
sporopolenice, au condus la concluzia că aceste depozite s-au format în perioda
ultimilor 3000 de ani. Nivelul reper de cochilii s-a depus în a doua parte a mileniului I
al e.n., aceasta însemnând că în urmă cu 1500 ani a existat o periodă când Lacul
Techirghiol şi marea au fost pentru ultima dată legate, dupa care lacul a evoluat spre
un caracter lagunar, caracter care se menţine şi astăzi.
Calităţile terapeutice ale nămoluluiNămolul Lacului Techirghiol, puternic hidratat, bogat în substanţe minerale şi mici
cantităţi de substanţe organice, conţine hidrogen sulfurat, sulfură de fier, sulf nativ şi
substanţe enzimatice. Structura granulară fină, conţinutul ridicat în coloizi organici şi
minerali, plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, conferă nămolului o
remarcabilă capacitate de absorbţie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu şi fier cu
rol important prin mobilizarea lor în organism, cu efect benefic asupra schimburilor
metabolice.
Calităţile terapeutice ale nămolului sunt atestate de Institutul de Medicină Fizică şi
Balneologie Medicală, statisticile în domeniu stabilind calităţile deosebite ameliora-
tive în nenumărate boli cronice. Procedurile medicale, bazate pe împachetări cu
nămol, combinate cu băi de apă sărată şi beneficiind de climatul marin al acestei
zone, sunt deosebit de eficiente în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor
(reumatism degenerativ, articular, inflamator, boli ale sistemului periferic), afecţiuni
dermato-logice, ginecologice, boli asociate (respiratorii, profesionale, endocrine, boli
de nutriţie şi metabolice), boli ale sistemului nervos periferic şi boli cardio-vasculare.
31