anexa 6 - circabc.europa.eu · stării pe baza de elementelor hidro-morfologice. ... starea...

1

Anexa 6.1

Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în

conformitate cu Directiva Cadru Apă*

Starea ecologică

6.1.1.Elemente biologice

Râuri: fitoplancton - Anexa 6.1.1A, fitobentos - Anexa 6.1.1B, macronevertebrate

bentice-Anexa 6.1.1.C şi fauna piscicolă - Anexa 6.1.1D

Lacuri naturale: fitoplancton - Anexa 6.1.1E, fitobentos–Anexa 6.1.1F,

macronevertebrate bentice-Anexa 6.1.1G

6.1.2. Elemente hidromorfologice

Râuri: Anexa 6.1.2A

Lacuri naturale: Anexa 6.1.2B

6.1.3. Elemente fizico-chimice

Râuri: Anexa 6.1.3A - elemente fizico-chimice generale,

Râuri: Anexa 6.1.3B -poluanţi specifici

Lacuri naturale: Anexa 6.1.3C

*elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ecologică a stării apelor a fost realizată

pentru Primul Plan de Management de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de

Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa (pentru apele tranzitorii şi

costiere). Ulterior sistemul de evaluare a fost dezvoltat prin contribuţia unor institute de

specialitate şi a unor experţi.

2

Potenţial ecologic (corpuri de apă puternic modificate şi artificiale)

6.1.4. Elemente biologice

Râuri: macronevertebrate bentice - Anexa 6.1.4A, fitobentos - Anexa 6.1.4B,

fitoplancton-Anexa 6.1.4C

Lacuri de acumulare: fitoplancton - Anexa 6.1.4D, fitobentos –Anexa 6.1.4E

6.1.5. Elemente fizico-chimice

Râuri şi lacuri de acumulare: Anexa 6.1.5

6.1.6. Starea chimică: Anexa 6.1.6

Integrarea elementelor de calitate în starea globală

A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri)

Pentru evaluarea stării ecologice a unui corp de apă natural, se parcurg

urmatoarele etape metodologice privind determinarea:

Stării pe baza elementelor biologice;

Stării pe baza de elementelor fizico-chimice;

Stării pe baza de elementelor hidro-morfologice.

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează

indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând

metodologiile descrise în Anexele 6.1.1A, 6.1.1B, 6.1.1C, 6.1.1D, 6.1.1E, 6.1.1F, 6.1.1G,

se evaluează stările aferente acestora pentru fiecare element luat în calcul (râuri:

nevertebrate bentice, fitoplancton, fitobentos şi faună piscicolă; lacuri naturale:

fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, după cum urmează:

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

3

stare proastă

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport

pentru starea ecologică):

- În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în

Anexa 6.1.3A (pentru râuri), Anexa 6.1.3C (pentru lacuri naturale) pentru elementele de

calitate (râuri: condiţii termice – temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea

(conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si

CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat

în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri naturale: regimul

de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi:

azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total,

orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele de calitate

pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea, după cum urmează:

starea foarte bună

stare bună

stare moderată

- În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen,

cianuri și detergenți anionici) utilizaţi în caracterizarea stării ecologice se atribuie

următoarea clasificare:

stare foarte bună (doar în cazul poluanţilor specifici: PCB, Zn, Cu, Toluen,

Acenaften

stare bună

stare moderată

Pentru aplicarea metodologiei se utilizează Anexa 6.1.3B.

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se

aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale),

stabilindu-se următoarele clase:

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

4

stare proastă.

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică

metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa

stabilindu-se următoarele clase:

stare foarte bună

stare bună

stare inferioară celei bune.

Elementele hidromorfologice se iau în considerare doar în cazul în care

starea ecologică foarte bună este atinsă de elementele biologice şi fizico-chimice şi în

acest caz se verifică dacă starea hidromorfologică este foarte bună. Aceste condiţii fiind

îndeplinite, corpul poate fi încadrat în stare ecologică foarte bună.

În cadrul fiecarui grup de elemente [biologice, fizico-chimice (generale şi

poluanţi specifici), hidromorfologice] se consideră definitorie starea cea mai

defavorabilă.

Starea ecologică (pe baza elementelor biologice şi a elementelor suport hidro-

morfologice şi fizico-chimice) se determină prin aplicarea principiului celei mai

defavorabile situaţii.

Starea chimică

Evaluarea stării chimice (Anexa 6.1.6) a unui corp de apă se face având în vedere

substanţele prioritare prin aplicarea prevederilor Directivei privind standardele de calitate

ale mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC).

În cazul stării chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica bună

altă stare decât bună (stare proastă).

La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de

calitate pentru mediu (SCM) pentru substanţele prioritare definite în Directiva

2008/105/EC, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei

maxime admisibile.

Starea chimică va fi determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăşire a

SCM conduce la neconformare şi încadrarea în starea chimica proastă).

5

După evaluarea stării ecologice şi a stării chimice, starea finală a corpului de apă

va fi dată de cea mai defavorabilă dintre cele două stări.

B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale

Evaluarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi

artificiale are la bază aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii” dintre

elementele biologice şi fizico-chimice relevante.

Pentru evaluarea potenţialului ecologic se parcurg următorii paşi:

În cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali si indicii multimetrici

pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.4A,

6.1.4B, 6.1.4.C, 6.1.4 D, 6.1.4e; se stabileşte potenţialul aferent acestora pentru

fiecare element luat în calcul, după cum urmează:

Potenţial ecologic maxim

Potenţial ecologic bun

Potenţial ecologic moderat

În cazul elementelor fizico-chimice:

o În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii

descrişi în Anexa 6.1.5 pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice –

temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen

(oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi

(exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-

fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri de acumulare: starea acidifierii – pH,

regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr),

nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot),

azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele

de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte potenţialul, după cum urmează:

Potenţial ecologic maxim

Potenţial ecologic bun

Potenţial ecologic moderat

6

o În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol,

Xilen, cianuri și detergenți anionici), evaluarea se realizează având în vedere aceleaşi

principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale (Anexa 6.1.3B).

În cadrul fiecărui grup de elemente biologice şi fizico-chimice se consideră

definitorie clasa de potenţialul cea mai defavorabilă.

Evaluarea stării chimice pentru corpurile de apă puternic modificate şi

artificiale se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul

corpurilor de apă naturale.

7

Anexa 6.1.1.A (Stare ecologica- elemente biologice-Fitoplancton–râuri naturale)

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE

APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa

aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este

lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi

de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea stării ecologice,

algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere

rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă

nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se

foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru

a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund

comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa. Fitoplanctonul este sensibil la

următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare

dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii

propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de

taxoni, indice abundenţă diatomee – Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice

pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de

calcul este facuta in continuare.

1. Indicele saprob

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6

h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba

2. Indicele de clorofila

Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.

8

3. Indicele de diversitate Simpson

unde,

D = indice diversitate

pi = proportia speciei „i” in comunitate

s= nr. total de specii

4. Indice număr taxoni

Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.

5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Reprezintă numărul de alge din grupului Bacillariophyceae raportat la numărul total de

alge din probă, Se exprimă în procente.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună,

reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte

dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau

alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se

propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea

stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.

Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 1,66 1,7 2,3 2,5 3,16 > 3,16

RO06* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5

RO07 1,6 1,7 2,07 2,5 2,7 > 2,7

RO08 1,6 1,7 2 2,6 2,8 > 2,8

RO08* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5

RO09 1,73 1,84 2 2,64 2,9 > 2,9

RO10 1,86 1,93 2,16 2,6 2,9 > 2,9

RO11 1,76 1,98 2,31 2,64 2,93 > 2,93

RO12 2,2 2,3 2,5 2,7 3,3 > 3,3

RO13 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2

RO14 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2

RO15 2,2 2,35 2,58 2,83 3,3 > 3,3

RO16 1,36 2,33 2,46 2,58 2,71 >2,71

9

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 2,65 3,66 5,39 7,51 10,50 >10,5

RO06* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO07 3,92 4,73 6,11 9,21 14,00 >14

RO08 5,19 5,80 6,83 10,91 17,50 >17,5

RO08* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO09 6,46 6,86 7,55 12,60 21,00 >21

RO10 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO11 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66

RO12 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO13 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO14 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO15 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO16 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 0,92 0,86 0,81 0,37 0,23 <0,23

RO06* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28

RO07 0,9 0,77 0,74 0,43 0,33 <0,33

RO08 0,89 0,68 0,67 0,49 0,44 <0,44

RO08* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28

RO09 0,89 0,685 0,605 0,42 0,36 <0,36

RO10 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28

RO11 0,89 0,49 0,42 0,19 0,12 <0,12

RO12 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO13 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO14 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO15 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO16 0,87 0,66 0,63 0,53 0,5 < 0,5

10

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 24 11 10 8 4 <4

RO06* 13 6 5 4 2 <2

RO07 18 8 7 6 3 <2

RO08 13 6 5 4 2 <2

RO08* 13 6 5 4 2 <2

RO09 13 6 5 4 2 <2

RO10 13 6 5 4 2 <2

RO11 26 10 7 5 3 <3

RO12 14 10 8 5 1 <1

RO13 14 10 8 5 1 <1

RO14 14 10 8 5 1 <1

RO15 14 10 8 5 1 <1

RO16 23 15 8 5 2 <2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%)

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 77 63,5 50 35 20 >20

RO06* 77 63,5 50 35 20 >20

RO07 77 63,5 50 35 20 >20

RO08 77 63,5 50 35 20 >20

RO08* 77 63,5 50 35 20 >20

RO09 77 63,5 50 35 20 >20

RO10 77 63,5 50 35 20 >20

RO11 77 63,5 50 35 20 >20

RO12 100 95 90 72 65 >65

RO13 100 95 90 72 65 >65

RO14 100 95 90 72 65 >65

RO15 100 95 90 72 65 >65

RO16 90 69,5 49 31,5 14 >14

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se

imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar

intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de

referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse

pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea

11

tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea

ecologica proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii

selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si

pentru evaluarea starii ecologice, dupa cum urmeaza:

– Indicele saprob (IS) 20%

– Indicele clorofila a (ICL) 25%

– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%

– Indice numar taxoni (INT) 15%

– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 10%

Formula de calcul este urmatoarea:

0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

intre 0 si 1.

In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru

indicii selectionati, dupa cum urmeaza:




– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 15%


0.25*RCEIS+0.4*RCEID+0.2*RCEINT+0.15*RCEIAND = indice multimetric

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Stare foarte buna min. 0.8

–Stare buna min. 0.6

–Stare moderata min. 0.4

–Stare slaba min. 0.2

–Stare proasta max. 0.2

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un

corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

12

Fig. 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri apa

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice numar taxoni

(INT)

Indice diversitate S

(ID)

Indice clorofila a

(ICL)

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinta

RCEIS

RCEINT

RCEICL

Valoarea mai mica se imparte la

valoarea mai mare

Daca valoare determinata ≥ valoarea

ghid a starii de referinta RCE=1

Calculul

Indicelui

Multimetric (IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,2xRCEIS+

0,3xRCEID +

0,15xRCEINT +

0,25xRCEICL +

0,1xRCEIAND

Compararea IM cu

valorile limita între

starile ecologice

Calcul IM stare

ecologica

Evaluare

finala

stare

ecologica

RCEIAND

Determinare valoare

pentru urmatorii indici

Calculul Rapoartelor de

Calitate Ecologica (RCE)

pentru fiecare indice

Compararea

cu valorile

limită pentru

starile

ecologice

Indice abundenta

diatomee (IAND)

RCEID

13

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.3

INT = 9

ICL = 1,05

Comparare

a valorii

determinat

e cu

valoarea

ghid a

starii de

referinta

RCEIS = 1.66/1.3 = 1

RCEINT =9/24 = 0.38

RCEICL=1.05/2,65= 1


valoarea mai mare

Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid

a starii de referinta RCE=1

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,2x1+

0,3x0,82 +

0,15x0,38 +

0,25x1 +

0,1x1

Compararea IM cu valorile

limită între stările ecologice

Calcul IM stare ecologică =

0,200+0,246+0,057+

0.250+0,100= 0.853

Evaluare

finala

stare

ecologica

= FB

Determinare valoare


Modul

poluare

organica




Compararea

cu valorile

limită dintre

starile

ecologice

IAND = 98%

RCEIAND=77/98=1

ID = 0,75

RCEID =0.75/0.92 =

0.82

14

Tabel 6: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori

Cyanophyceae

Taxon bioindicator Autor Zona saproba

predominanta

Valoare

saproba

Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5

Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1

Chroococcus limneticus Lemm. o-β 1,5

Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5

Gleocapsa sanguinea Kützing o 1

Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et

Nordstedt

β 2

Gomphosphaeria

aponina

Kützing β 2

Gomphosphaeria

lacustris

Chodat o-β 1,5

Gomphosphaeria naegeliana (Unger) Lemm. β 2

Gomphosphaeria

pusilla

(Van Goor) Komárek β 2

Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5

Microcystis aeruginosa Kützing β 2

Microcystis incerta Lemm. β 2

Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2

Microcystis pulverea var.

conferta

(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5

Microcystis

wesenbergii

Komárek β 2

Anabaena affinis Lemmermann β 2

Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5

Anabaena flos-aquae Brebisson β 2

Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5

Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5

Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5

Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2

Aphanizomenon flos-

aquae

(L.) Ralfs β-a 2,5

Aphanizomenon gracile Lemm. β 2

Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

o 1

Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2

Gloeotrichia echinulata (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5

Nodularia spumigena Mertens β 2

Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2

Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

β 2

Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5

Nostoc verrucosum Vaucher β 2

Nostoc piscinale Kützing β 2

Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2

Lyngbya limnetica Lemm. β 2

15

Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2

Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2

Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3

Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillaria chlorina Kützing p 4

Oscillatoria agardhii Gomont β 2

Oscillatoria fragilis Bocher a 3

Oscillatoria formosa Bory a 3

Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5

Oscillatoria limosa Agardh β 2

Oscillatoria princeps Vaucher a 3

Oscillatoria putrida Schmidle p 4

Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5

Oscillatoria rubescens De Candolle p 4

Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillatoria

subtilissima

Kützing a-p 3,5

Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3

Oscillatoria

terebriformis

(C. Agardh) Gomont a 3

Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5

Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2

Phormidium subfuscum Kützing β 2

Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) Anagnost.&Komárek β 2

Phormidium tinctorum Kützing β 2

Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5

Pseudanabaena

constricta

(Szafer) Lauterborn p 3,5

Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2

Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5

Spirulina albida Kolwitz a 3

Coelosphaerium

kuetzingianum

Nägeli o-β 1,5

Merismopedia elegans Braun β 2

Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2

Merismopedia punctata Meyen β 2

Merismopedia

tenuissima

Lemm. β-a 2,5

Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn

em.Hollerbach

β 2

Synechococcus

aeruginosus

Nägeli o 1

Bacillariphyceae


predominanta

Valoare

saproba

Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2

Achnanthes

minutissima

Kützing o-β 1,5

16

Amphipleura pellucida Kützing β 2

Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2

Cocconeis placentula Ehrenberg β 2

Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3

Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3

Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2

Nitzschia angustata Grunow a 3

Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3

Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3

Nitzschia communis Hantzsch β 2

Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5

Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5

Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1

Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5

Nitzschia holsatica Hustedt β 2

Nitzschia hungarica Grunow a 3

Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5

Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2

Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2

Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3

Nitzschia parvula W.M.Smith β 2

Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5

Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2

Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2

Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3

Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2

Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5

Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2

Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5

Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5

Gomphonema

acuminatum

Ehrenberg β 2

Gomphonema

angustatum

(Kützing) Rabenhorst o 1

Gomphonema augur Ehrenberg β 2

Gomphonema clevei Fricke o 1

Gomphonema

constrictum

Ehrenberg β 2

Gomphonema

intricatum

Kützing o 1

Gomphonema

longiceps

Ehr. o 1

Gomphonema

olivaceum

(Hornemann) Brebisson β 2

Gomphonema

parvulum

Kützing β 2

Gomphonema

tergestinum

Fricke β-a 2,5

Gomphonema

ventricosum

Gregory o 1

17

Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2

Eunotia arcus Ehrenberg o 1

Eunotia robusta Ralfs o 1

Eunotia triodon Ehrenberg o 1

Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5

Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5

Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2

Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2

Navicula bacillum Ehrenberg β 2

Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5

Navicula cryptocephala Kützing a 3

Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5

Navicula cuspidata var.

ambigua

Kützing (Ehr.) Cleve o 1

Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5

Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2

Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2

Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5

Navicula gregaria Donkin β 2

Navicula hungarica Grunow β 2

Navicula menisculus Schumann β-a 2,5

Navicula perpusilla Grunow o 1

Navicula pupula Kützing β 2

Navicula pygmaea Kützing a 3

Navicula radiosa Kützing o-β 1,5

Navicula

rhynchocephala

Kützing a 3

Navicula rostellata Kützing β 2

Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3

Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5

Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1

Pinnularia borealis Ehrenberg o 1

Pinnularia gibba Ehrenberg o 1

Pinnularia gracillima Gregory o 1

Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1

Pinnularia

microstauron

(Ehr.) Cleve o 1

Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1

Pinnularia subcapitata Gregory o 1

Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2

Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2

Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2

Stauroneis acuta W.Smith o 1

Stauroneis anceps Ehrenberg β 2

Stauroneis

phoenicenteron

(Nitzsch.) Ehrenberg β 2

Epithemia sorex Kützing β 2

Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2

Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1

18

Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2

Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5

Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2

Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2

Surirella linearis W.M.Smith β 2

Surirella ovata Kützing β 2

Surirella robusta Ehrenberg β 2

Surirella spiralis Kützing o 1

Surirella tenera Gregory β 2

Surirella turgida W.M.Smith β 2

Amphora ovalis Kützing a 3

Amphora ovalis var.

gracilis

Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2

Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5

Melosira roeseana Rabenhorst o 1

Melosira varians Agardh β 2

Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1

Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1

Cyclotella

meneghiniana

Kützing β-a 2,5

Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5

Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2

Stephanodiscus

hantzschii

Grunow a 3

Asterionella formosa Hassall o-β 1,5

Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1

Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1

Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5

Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1

Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5

Fragilaria capucina Desmazieres β 2

Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2

Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5

Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1

Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5

Synedra acus Kützing β 2

Synedra berolinensis Lemmermann β 2

Synedra capitata Ehrenberg β 2

Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2

Synedra vaucheriae Kütz. β 2

Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5

Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1

Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1

Chrysophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Chromulina sp. Cienkowski o 1

Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5

19

Dinobryon divergens Imohf β 2

Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1

Dinobryon stipitatum Stein o 1

Dinobryon suecicum Lemm. o 1

Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5

Uroglena volvox Ehrenberg β 2

Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1

Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5

Mallomonas akrokomos Pascher o 1

Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5

Mallomonas fastigata Zacharias o 1

Mallomonas insignis Penard o 1

Synura petersenii Korshikov β 2

Synura uvella Ehrenberg β 2

Xantophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Centritractus

belenophorus Lemm.

β

2

Centritractus dubius Printz o 1

Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5

Tribonema vulgare Pascher β 2

Cryptophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Cryptomonas erosa Ehr. a 3

Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5

Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3

Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5

Cryptomonas

tetrapyrenoides Skuja

β

2

Cryptomonas

rostratiformis Skuja ex T. Willén

o

1

Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5

Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2

Rhodophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1

Batrachospermum moniliforme Roth o 1

Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1

Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1

Conjugatophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1

20

Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1

Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2

Spirogyra insignis Kützing a 3

Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5

Spirogyra nitida Link β-a 2,5

Spirogyra varians Kützing β-a 2,5

Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5

Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1

Cosmarium formosulum Hoffman β 2

Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3

Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3

Cosmarium impressulum Elfv. a 3

Cosmarium laeve Rabh. a 3

Cosmarium

margaritiferum Menegh ex Ralfs

a

3

Cosmarium meneghenii Brébisson a 3

Cosmarium regnellii Wille a 3

Cosmarium subcostatum Nordst. a 3

Cosmarium turpinii Brébisson o 1

Desmidium swartzii Agardh o 1

Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5

Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1

Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1

Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1

Micrasterias crux-

melitensis (Ehr.) Hass

o

1

Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1

Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1

Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg. o 1

Pleurotaenium

truncatum (Bréb.) Näg.

o-β

1,5

Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5

Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5

Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5

Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5

Staurastrum paradoxum Meyen a 3

Staurastrum

punctulatum Brébisson

β

2

Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3

Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil β-a 2,5

Staurodesmus

convergens (Ehr.) Teil.

β-a 2,5

Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5

Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1

Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3

Closterium aciculare T.West β 2

Closterium acutum Breb. β-a 2,5

Closterium ceratium Perty a 3

Closterium cornu Ehrenberg o 1

Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2

21

Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3

Closterium limneticum Lemm. a 3

Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3

Closterium moniliferum Ehrenberg β 2

Closterium parvulum Nägeli β 2

Closterium strigosum Breb. β-a 2,5

Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5

Closterium venus Kütz. β 2

Penium polymorphum Petry o 1

Chlorophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Draparnaldia

glomerata Vauch., Agardh

o

1

Stigeoclonium tenue Kützing a 3

Chlorella vulgaris Beij. p 4

Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5

Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2

Characium falcatum Schroed. a 3

Coelastrum

microporum Nägeli

β 2

Coelastrum sphaericum Naeg. β 2

Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2

Crucigenia fenestrata Schmidle β 2

Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2

Crucigeniella

rectangularis (Naeg.) Kom.

β-a 2,5

Dictyosphaerium

pulchellum Wood

β 2

Hydrodictyon

reticulatum (L.) Lagerheim Roth

β 2

Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2

Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2

Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3

Lagerheimia

genevensis (Chod.) Chodat

β 2

Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3

Lagerheimia

wratislaviensis Schroed.

β 2

Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5

Oocystis marssonii Lemmermann β 2

Pediastrum biradiatum Meyen o 1

Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2

Pediastrum duplex Meyen β 2

Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5

Pediastrum simplex Meyen o 1

Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2

Planktosphaeria

gelatinosa G.M. Smith

o-β 1,5

22

Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2

Scenedesmus

acuminatus (Lagerh.) Chod.

β 2

Scenedesmus

acutiformis Schröder

β 2

Scenedesmus acutus Meyen β 2

Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2

Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2

Scenedesmus bijuqus var.

obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith

β 2

Scenedesmus

brasiliensis Bohlin

β 2

Scenedesmus

denticulatus Lagerheim

β 2

Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2

Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2

Scenedesmus opoliensis Richter β 2

Scenedesmus

quadricauda (Turp.) Breb.

β 2

Selenastrum

bibraianum Reinsch

β 2

Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2

Sphaerocystis

schroeteri Chodat

β 2

Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2

Tetraedron regulare Kütz. β 2

Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2

Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2

Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2

Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2

Westella botryoides (W.West) De Wild β 2

Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1

Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2

Oedogonium

undulatum Brébisson

β

2

Carteria klebsii (Dang.) France β 2

Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4

Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5

Chlamydomonas

reinhardtii Dangeard

a 3

Chlamydomonas

simplex Pascher

β

2

Chlorogonium

elongatum Dangeard

a 3

Eudorina elegans Ehrenberg β 2

Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5

Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5

Pandorina morum Bory β 2

Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2

Pteromonas aculeata Lemm. β 2

23

Pteromonas angulosa Lemm. β 2

Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5

Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5

Cladophora glomerata Kütz. β 2

Rhizoclonium

hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing

o-β

1,5

Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2

Ulothrix tenerrima Kützing β 2

Ulothrix tenuissima Printz o 1

Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5

Enteromorpha

intestinalis (L.) Nees

β

2

Euglenophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5

Colacium vesiculosum Ehr. β 2

Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5

Euglena caudata Hübner a 3

Euglena deses Ehrenberg p 4

Euglena ehrenbergii Klebs β 2

Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5

Euglena gracilis Klebs o 1

Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5

Euglena mutabilis Schmitz β 2

Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5

Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5

Euglena spirogyra Ehrenberg β 2

Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2

Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4

Euglena oblonga Schmitz β 2

Euglena polymorpha Dangeard a 3

Euglena sanguinea Ehrenberg β 2

Euglena splendens Dangeard a 3

Euglena variabilis Klebs β-a 2,5

Euglena velata Klebs β-a 2,5

Lepocinclis marssonii Lemm. β 2

Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5

Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2

Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2

Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5

Phacus aenigmaticus Drez. β 2

Phacus agilis Skuja β 2

Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2

Phacus caudatus Hubn. β 2

Phacus curvicauda Swir. β 2

Phacus elegans Pochman o-β 1,5

Phacus helicoides Pochman β 2

Phacus horridus Pochman o-β 1,5

24

Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5

Phacus orbicularis Hubn. β 2

Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2

Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5

Phacus skujai Skv. β-a 2,5

Phacus striatus France β-a 2,5

Phacus suecicus Lemm. β 2

Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5

Strombomonas

acuminata Schmarda, Deflandre

β

2

Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre β 2

Strombomonas

verrucosa (Daday) Deflandre

β

2

Trachelomonas abrupta Svirenko β 2

Trachelomonas armata (E.) Stein β 2

Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5

Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein β 2

Trachelomonas

cylindrica C.G. Ehrenberg

β

2

Trachelomonas eusifera f.

spiralis (Playf.) Deflandre

β

2

Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2

Trachelomonas oblonga Lemm. β 2

Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre β 2

Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova β-a 2,5

Trachelomonas

plantonica Swirenko

β

2

Trachelomonas

pulccherium Playfair

β

2

Trachelomonas rugulosa Stein β 2

Trachelomonas similis Stokes β 2

Trachelomonas

stokesiana Palmer

β

2

Trachelomonas superba Swirenko o-β 1,5

Trachelomonas varians Deflandre β 2

Trachelomonas

verrucosa Stokes

β

2

Trachelomonas

volvocina Ehr.

β

2

Trachelomonas

volvocinopsis Swir.

β

2

Dinophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1

Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1

Gymnodinium

aeruginosa Stein

o-β

1,5

Gymnodinium palustre Schilling o 1

25

Hemidinium nasutum Stein o 1

Peridinium bipes Stein o 1

Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1

Peridinium palatinum Lauterborn o 1

Peridinium umbonatum Stein o 1

Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3

26

Anexa 6.1.1. B –stare ecologica-element biologic- Fitobentos-Râuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII

ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ

NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)

Acronim: ECO-FITOB

Domeniu de aplicare

Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate

pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita

pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile

naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de

comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare,

poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice),

alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine

important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si

valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii

selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi

pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt:

indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de

diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Indice saprob Pantle-Buck

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori conform tabelului 5

h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă

Indice număr de taxoni


Indice de diversitate Shannon-Wiener

S = numărul de specii;

pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.

Indicele biologic de diatomee (IBD)

H p S

ln p 1 i

i i

27

Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai

bine degradarea general şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze

acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,

respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric

pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării

ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare ghid

stare referinţă

(max.)

Stare

ecologică

f. bună

(max.)

Stare

ecologică

bună

(max.)

Stare

ecologică

moderată

(max.)

Stare

ecologică

slabă

(max.)

Stare

ecologică

proastă

RO01 1,25 1,6 1,8 2,3 3,2 >3,2

RO02+03 1,5 1,75 2 2,3 3,2 >3,2

RO04+05 1,65 1,95 2,15 2,3 3,2 >3,2

RO06-11 1,8 2,08 2,3 2,6 3,5 >3,5

RO12-15 1,7 1,96 2,25 2,5 3,5 >3,5

RO16 1,6 1,81 2,2 2,5 3,2 >3,2

RO17 1,3 1,79 1,96 2,3 3,2 >3,2

RO18 1,6 1,85 2,2 2,35 3,2 >3,2

RO19 1,75 2,1 2,35 2,6 3,5 >3,5

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Stare

ecologică

f. bună

(min.)

Stare

ecologică

bună

(min.)

Stare

ecologică

moderată

(min.)

Stare

ecologică

slabă

(min.)

Stare

ecologică

proastă

RO01 16 13 9 5 2 < 2

RO02+03 18 14 11 6 2 < 2

RO04+05 18 14 10 6 3 < 3

RO06-11 17 14 10 4 1 < 1

RO12-15 18 13 9 4 1 < 1

RO16 13 9 7 3 1 < 1

RO17 15 11 8 4 2 < 2

RO18 14 12 10 4 2 < 2

RO19 16 13 9 3 1 < 1

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tip Valoare

ghid stare

referinţă

(min,)

Stare

ecologică

f, bună

(min,)

Stare

ecologică

bună

(min,)

Stare

ecologică

moderată

(min,)

Stare

ecologică

slabă

(min,)

Stare

ecologică

proastă

RO01 2,8 2,15 1,8 1,5 1,2 <1,2

RO02+03 2,6 2 1,7 1,4 1,1 <1,1

28

RO04+05 2,5 1,9 1,7 1,3 1,1 <1,1

RO06-11 2,4 1,8 1,6 1,1 1 <1

RO12-15 2,5 1,8 1,5 1,1 1 <1

RO16 1,9 1,5 1,2 1 0,9 <0,9

RO17 2,6 2,05 1,7 1,5 1,2 <1,2

RO18 2,4 1,8 1,6 1,3 1,1 <1,1

RO19 2,2 1,7 1,45 1,1 1 <1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD)

Tip Valoare

ghid stare

referinţă

(min,)

Stare

ecologică

f, bună

(min,)

Stare

ecologică

bună

(min,)

Stare

ecologică

moderată

(min,)

Stare

ecologică

slabă

(min,)

Stare

ecologică

proastă

RO01 20 17 13 10 7 <7

RO02+03 19 16 12 10 7 <7

RO04+05 19 16 12 9 7 <7

RO06-11 18 15 12 9 5 <5

RO12-15 17 15 11 8 5 <5

RO16 19 17 11 10 5 <5

RO17 18 14 12 10 5 <5

RO18 18 14 12 10 5 <5

RO19 17 12 11 9 5 <5

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La

calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.

Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu

valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de

referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de

referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de

la stare ecologică foarte bună la proastă.

Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a

importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării

ecologice, după cum urmează:

- Indice saprob (IS) 30%

- Indice număr taxoni (INT) 15%

- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%

- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%

Formula de calcul este următoarea:

0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică şi aceasta trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.

Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor

indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:

Valoare

29

–Stare foarte bună min, 0,78

–Stare bună min, 0,62

–Stare moderată min, 0,39

–Stare slabă min, 0,28

–Stare proastă max, 0,28

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de

apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

30

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri

Determinare valoare

pentru următorii indici

Modul

poluare

organică

Calculul Rapoartelor de Calitate

Ecologică (RCE) pentru fiecare

indice

Modul

degradare

generală

Indice saprob (IS)

Indice diversitate

SH-W (ID)

Indice număr de

taxoni (INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEIS

RCEID

RCEINT


valoarea mai mare

Dacă valoare determinată ≥ valoarea

ghid a stării de referinţă RCE=1

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,3xRCEIS+

0,15xRCEINT

+ 0,3xRCEID

+

0,25xRCEIBD

Compararea IM cu

valorile limită între

stările ecologice

Calcul IM

stare ecologică

Evaluare

finală

stare

ecologică

Compararea

cu valorile

limită între

stările

ecologice

Indice biologic de

diatomee (IBD)

RCEIBD

31

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri

Modul

degradare

generală

IS = 1.45

ID = 2.7

INT = 14

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEIS =

1.25/1.45 = 0.86

RCEID = 2.7/3

= 0.9

RCEINT =

14/18 = 0.78


valoarea mai mare

Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid

a stării de referinţă RCE=1

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3x0,86+

0,15x0,78 +

0,3x0,9 +

0,25x0,6

Compararea IM cu

valorile limită pt

stările ecologice

Calcul IM stare

ecologică =

0,258+0,117+0,270

+ 0,150 = 0,795

Evaluare

finală

stare

ecologică

= FB

Determinare valoare


Modul

poluare

organică



indice

Compararea

cu valorile

limită dintre

stările

ecologice

IBD = 12

RCEIBD=

12/20= 0,6

32

Tabel 5: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori

Cyanophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5

Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1

Chroococcus

limneticus

Lemm. o-β 1,5

Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5

Gleocapsa sanguinea Kützing o 1

Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et

Nordstedt

β 2

Gomphosphaeria

aponina

Kützing β 2

Gomphosphaeria

lacustris

Chodat o-β 1,5

Gomphosphaeria

naegeliana

(Unger) Lemm. β 2

Gomphosphaeria

pusilla

(Van Goor) Komárek β 2

Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5

Microcystis aeruginosa Kützing β 2

Microcystis incerta Lemm. β 2

Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2

Microcystis pulverea var.

conferta

(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5

Microcystis

wesenbergii

Komárek β 2

Anabaena affinis Lemmermann β 2

Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5

Anabaena flos-aquae Brebisson β 2

Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5

Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5

Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5

Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2

Aphanizomenon flos-

aquae

(L.) Ralfs β-a 2,5

Aphanizomenon gracile Lemm. β 2

Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

o 1

Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2

Gloeotrichia

echinulata

(J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5

Nodularia spumigena Mertens β 2

33

Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2

Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

β 2

Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5

Nostoc verrucosum Vaucher β 2

Nostoc piscinale Kützing β 2

Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2

Lyngbya limnetica Lemm. β 2

Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2

Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2

Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3

Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillaria chlorina Kützing p 4

Oscillatoria agardhii Gomont β 2

Oscillatoria fragilis Bocher a 3

Oscillatoria formosa Bory a 3

Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5

Oscillatoria limosa Agardh β 2

Oscillatoria princeps Vaucher a 3

Oscillatoria putrida Schmidle p 4

Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5

Oscillatoria rubescens De Candolle p 4

Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillatoria

subtilissima

Kützing a-p 3,5

Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3

Oscillatoria

terebriformis

(C. Agardh) Gomont a 3

Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5

Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2

Phormidium subfuscum Kützing β 2

Phormidium tenue (Ag.ex Gom.)

Anagnost.&Komárek

β 2

Phormidium tinctorum Kützing β 2

Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5

Pseudanabaena

constricta

(Szafer) Lauterborn p 3,5

Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2

Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5

Spirulina albida Kolwitz a 3

Coelosphaerium

kuetzingianum

Nägeli o-β 1,5

Merismopedia elegans Braun β 2

Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2

Merismopedia punctata Meyen β 2

34

Merismopedia

tenuissima

Lemm. β-a 2,5

Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn

em.Hollerbach

β 2

Synechococcus

aeruginosus

Nägeli o 1

Bacillariphyceae


predominanta

Valoare

saproba

Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2

Achnanthes

minutissima

Kützing o-β 1,5

Amphipleura pellucida Kützing β 2

Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2

Cocconeis placentula Ehrenberg β 2

Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3

Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3

Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2

Nitzschia angustata Grunow a 3

Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3

Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3

Nitzschia communis Hantzsch β 2

Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5

Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5

Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1

Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5

Nitzschia holsatica Hustedt β 2

Nitzschia hungarica Grunow a 3

Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5

Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2

Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2

Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3

Nitzschia parvula W.M.Smith β 2

Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5

Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2

Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2

Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3

Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2

Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5

Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2

Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5

Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5

Gomphonema Ehrenberg β 2

35

acuminatum

Gomphonema

angustatum

(Kützing) Rabenhorst o 1

Gomphonema augur Ehrenberg β 2

Gomphonema clevei Fricke o 1

Gomphonema

constrictum

Ehrenberg β 2

Gomphonema

intricatum

Kützing o 1

Gomphonema

longiceps

Ehr. o 1

Gomphonema

olivaceum

(Hornemann) Brebisson β 2

Gomphonema

parvulum

Kützing β 2

Gomphonema

tergestinum

Fricke β-a 2,5

Gomphonema

ventricosum

Gregory o 1

Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2

Eunotia arcus Ehrenberg o 1

Eunotia robusta Ralfs o 1

Eunotia triodon Ehrenberg o 1

Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5

Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5

Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2

Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2

Navicula bacillum Ehrenberg β 2

Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5

Navicula cryptocephala Kützing a 3

Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5

Navicula cuspidata var.

ambigua

Kützing (Ehr.) Cleve o 1

Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5

Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2

Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2

Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5

Navicula gregaria Donkin β 2

Navicula hungarica Grunow β 2

Navicula menisculus Schumann β-a 2,5

Navicula perpusilla Grunow o 1

Navicula pupula Kützing β 2

Navicula pygmaea Kützing a 3

Navicula radiosa Kützing o-β 1,5

36

Navicula

rhynchocephala

Kützing a 3

Navicula rostellata Kützing β 2

Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3

Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5

Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1

Pinnularia borealis Ehrenberg o 1

Pinnularia gibba Ehrenberg o 1

Pinnularia gracillima Gregory o 1

Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1

Pinnularia

microstauron

(Ehr.) Cleve o 1

Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1

Pinnularia subcapitata Gregory o 1

Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2

Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2

Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2

Stauroneis acuta W.Smith o 1

Stauroneis anceps Ehrenberg β 2

Stauroneis

phoenicenteron

(Nitzsch.) Ehrenberg β 2

Epithemia sorex Kützing β 2

Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2

Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1

Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2

Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5

Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2

Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2

Surirella linearis W.M.Smith β 2

Surirella ovata Kützing β 2

Surirella robusta Ehrenberg β 2

Surirella spiralis Kützing o 1

Surirella tenera Gregory β 2

Surirella turgida W.M.Smith β 2

Amphora ovalis Kützing a 3

Amphora ovalis var.

gracilis

Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2

Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5

Melosira roeseana Rabenhorst o 1

Melosira varians Agardh β 2

Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1

Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1

Cyclotella

meneghiniana

Kützing β-a 2,5

37

Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5

Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2

Stephanodiscus

hantzschii

Grunow a 3

Asterionella formosa Hassall o-β 1,5

Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1

Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1

Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5

Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1

Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5

Fragilaria capucina Desmazieres β 2

Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2

Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5

Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1

Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5

Synedra acus Kützing β 2

Synedra berolinensis Lemmermann β 2

Synedra capitata Ehrenberg β 2

Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2

Synedra vaucheriae Kütz. β 2

Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5

Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1

Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1

Chrysophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Chromulina sp. Cienkowski o 1

Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5

Dinobryon divergens Imohf β 2

Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1

Dinobryon stipitatum Stein o 1

Dinobryon suecicum Lemm. o 1

Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5

Uroglena volvox Ehrenberg β 2

Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1

Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5

Mallomonas akrokomos Pascher o 1

Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5

Mallomonas fastigata Zacharias o 1

Mallomonas insignis Penard o 1

Synura petersenii Korshikov β 2

Synura uvella Ehrenberg β 2

38

Xantophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Centritractus

belenophorus Lemm.

β

2

Centritractus dubius Printz o 1

Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5

Tribonema vulgare Pascher β 2

Cryptophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Cryptomonas erosa Ehr. a 3

Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5

Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3

Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5

Cryptomonas

tetrapyrenoides Skuja

β

2

Cryptomonas

rostratiformis Skuja ex T. Willén

o

1

Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5

Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2

Rhodophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1

Batrachospermum

moniliforme Roth

o

1

Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1

Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1

Conjugatophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1

Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1

Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2

Spirogyra insignis Kützing a 3

Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5

Spirogyra nitida Link β-a 2,5

Spirogyra varians Kützing β-a 2,5

Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5

Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1

Cosmarium formosulum Hoffman β 2

39

Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3

Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3

Cosmarium

impressulum Elfv.

a

3

Cosmarium laeve Rabh. a 3

Cosmarium

margaritiferum Menegh ex Ralfs

a

3

Cosmarium meneghenii Brébisson a 3

Cosmarium regnellii Wille a 3

Cosmarium

subcostatum Nordst.

a

3

Cosmarium turpinii Brébisson o 1

Desmidium swartzii Agardh o 1

Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5

Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1

Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1

Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1

Micrasterias crux-

melitensis (Ehr.) Hass

o

1

Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1

Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1

Pleurotaenium

trabecula (Ehr.) ex Naeg.

o

1

Pleurotaenium

truncatum (Bréb.) Näg.

o-β

1,5

Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5

Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5

Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5

Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5

Staurastrum

paradoxum Meyen

a 3

Staurastrum

punctulatum Brébisson

β

2

Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3

Staurodesmus

apiculatus Breb.,Teil

β-a 2,5

Staurodesmus

convergens (Ehr.) Teil.

β-a 2,5

Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5

Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1

Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3

Closterium aciculare T.West β 2

Closterium acutum Breb. β-a 2,5

Closterium ceratium Perty a 3

Closterium cornu Ehrenberg o 1

40

Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2

Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3

Closterium limneticum Lemm. a 3

Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3

Closterium moniliferum Ehrenberg β 2

Closterium parvulum Nägeli β 2

Closterium strigosum Breb. β-a 2,5

Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5

Closterium venus Kütz. β 2

Penium polymorphum Petry o 1

Chlorophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Draparnaldia

glomerata Vauch., Agardh

o

1

Stigeoclonium tenue Kützing a 3

Chlorella vulgaris Beij. p 4

Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5

Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2

Characium falcatum Schroed. a 3

Coelastrum

microporum Nägeli

β 2

Coelastrum sphaericum Naeg. β 2

Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2

Crucigenia fenestrata Schmidle β 2

Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2

Crucigeniella

rectangularis (Naeg.) Kom.

β-a 2,5

Dictyosphaerium

pulchellum Wood

β 2

Hydrodictyon

reticulatum (L.) Lagerheim Roth

β 2

Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2

Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2

Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3

Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat β 2

Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3

Lagerheimia

wratislaviensis Schroed.

β 2

Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5

Oocystis marssonii Lemmermann β 2

Pediastrum biradiatum Meyen o 1

Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2

Pediastrum duplex Meyen β 2

41

Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5

Pediastrum simplex Meyen o 1

Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2

Planktosphaeria

gelatinosa G.M. Smith

o-β 1,5

Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2

Scenedesmus

acuminatus (Lagerh.) Chod.

β 2

Scenedesmus

acutiformis Schröder

β 2

Scenedesmus acutus Meyen β 2

Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2

Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2

Scenedesmus bijuqus var.

obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith

β 2

Scenedesmus

brasiliensis Bohlin

β 2

Scenedesmus

denticulatus Lagerheim

β 2

Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2

Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2

Scenedesmus opoliensis Richter β 2

Scenedesmus

quadricauda (Turp.) Breb.

β 2

Selenastrum

bibraianum Reinsch

β 2

Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2

Sphaerocystis

schroeteri Chodat

β 2

Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2

Tetraedron regulare Kütz. β 2

Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2

Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2

Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2

Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2

Westella botryoides (W.West) De Wild β 2

Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1

Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2

Oedogonium undulatum Brébisson β 2

Carteria klebsii (Dang.) France β 2

Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4

Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5

Chlamydomonas

reinhardtii Dangeard

a 3

Chlamydomonas Pascher β 2

42

simplex

Chlorogonium

elongatum Dangeard

a 3

Eudorina elegans Ehrenberg β 2

Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5

Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5

Pandorina morum Bory β 2

Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2

Pteromonas aculeata Lemm. β 2

Pteromonas angulosa Lemm. β 2

Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5

Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5

Cladophora glomerata Kütz. β 2

Rhizoclonium

hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing

o-β

1,5

Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2

Ulothrix tenerrima Kützing β 2

Ulothrix tenuissima Printz o 1

Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5

Enteromorpha

intestinalis (L.) Nees

β

2

Euglenophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5

Colacium vesiculosum Ehr. β 2

Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5

Euglena caudata Hübner a 3

Euglena deses Ehrenberg p 4

Euglena ehrenbergii Klebs β 2

Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5

Euglena gracilis Klebs o 1

Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5

Euglena mutabilis Schmitz β 2

Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5

Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5

Euglena spirogyra Ehrenberg β 2

Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2

Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4

Euglena oblonga Schmitz β 2

Euglena polymorpha Dangeard a 3

Euglena sanguinea Ehrenberg β 2

Euglena splendens Dangeard a 3

Euglena variabilis Klebs β-a 2,5

43

Euglena velata Klebs β-a 2,5

Lepocinclis marssonii Lemm. β 2

Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5

Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2

Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2

Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5

Phacus aenigmaticus Drez. β 2

Phacus agilis Skuja β 2

Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2

Phacus caudatus Hubn. β 2

Phacus curvicauda Swir. β 2

Phacus elegans Pochman o-β 1,5

Phacus helicoides Pochman β 2

Phacus horridus Pochman o-β 1,5

Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5

Phacus orbicularis Hubn. β 2

Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2

Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5

Phacus skujai Skv. β-a 2,5

Phacus striatus France β-a 2,5

Phacus suecicus Lemm. β 2

Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5

Strombomonas

acuminata Schmarda, Deflandre

β

2

Strombomonas

fluviatilis Lemmermann, Deflandre

β

2

Strombomonas

verrucosa (Daday) Deflandre

β

2

Trachelomonas abrupta Svirenko β 2

Trachelomonas armata (E.) Stein β 2

Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5

Trachelomonas

caudata (Ehr.) Stein

β

2

Trachelomonas

cylindrica C.G. Ehrenberg

β

2

Trachelomonas eusifera f.

spiralis (Playf.) Deflandre

β

2

Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2

Trachelomonas

oblonga Lemm.

β

2

Trachelomonas

obovata Stokes Ex. Deflandre

β

2

Trachelomonas

pavlovskoensis V. Poljansk, Popova

β-a

2,5

Trachelomonas Swirenko β 2

44

plantonica

Trachelomonas

pulccherium Playfair

β

2

Trachelomonas

rugulosa Stein

β

2

Trachelomonas similis Stokes β 2

Trachelomonas

stokesiana Palmer

β

2

Trachelomonas

superba Swirenko

o-β

1,5

Trachelomonas varians Deflandre β 2

Trachelomonas

verrucosa Stokes

β

2

Trachelomonas

volvocina Ehr.

β

2

Trachelomonas

volvocinopsis Swir.

β

2

Dinophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1

Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1

Gymnodinium

aeruginosa Stein

o-β

1,5

Gymnodinium palustre Schilling o 1

Hemidinium nasutum Stein o 1

Peridinium bipes Stein o 1

Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1

Peridinium palatinum Lauterborn o 1

Peridinium umbonatum Stein o 1

Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3

45

Anexa 6.1.1.C - Starea ecologica – Element biologic-Macronevertebrate bentice-

Râuri naturale


STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE

APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE

Domeniu de aplicare

Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa

aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă

este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv

pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In

descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea

generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare

dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7

indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice

număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere)

pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea

indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

(s x h)

S =

h

S = indicele saprob

s = valoarea taxonilor bioindicatori (tabel 9)


2.Indicele EPT_I

Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera

raportat la numarul total de indivizi din proba.

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

H p S

ln p 1 i

i i

46

S = numarul de taxoni;

pi = numarul de indivizi al taxonului i raportat la numarul total de indivizi din proba

4.Indice număr de familii

Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.

5.Indicele OCH/O

Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total

de indivizi din proba.

Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri

si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza

oligochetelor.

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de

indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta

de curgere a apei_limnofil (curgere lenta)

Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al

indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind

reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul

cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de

curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin

potamonului.


reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea

cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,

respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui

multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii

tipologice si pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta

pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile

propuse sunt comune.


Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

47

RO01 1,2 1,55 1,8 2,3 3,2 > 3,2

RO02 1,25 1,6 1,9 2,5 3,2 > 3,2

RO03 1,3 1,65 2,2 2,5 3,2 > 3,2

RO04 1,35 1,7 2,2 2,6 3,2 > 3,2

RO05 1,4 1,75 2,2 2,6 3,2 > 3,2

RO06 1,45 1,85 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO07 1,5 1,9 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO08 1,5 1,95 2,4 2,6 3,2 > 3,2

RO09 1,5 1,95 2,4 2,7 3,2 > 3,2

RO10 1,55 1,95 2,4 2,6 3,5 > 3,5

RO11 1,6 2 2,45 2,7 3,5 > 3,5

RO12 1,25 1,6 1,9 2,3 3,2 > 3,2

RO13 1,6 2 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO14 1,6 2,05 2,4 2,8 3,5 > 3,5

RO15 1,6 2,1 2,4 2,8 3,5 > 3,5

RO16 1,6 1,9 2,3 2,7 3,2 > 3,2

RO17 1.4 1.7 1.95 2.5 3.2 > 3.2

RO18 1,5 1,8 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO19 1,55 2 2,4 2,7 3,5 > 3,5

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

02

80% 70% 40% 30% 20% < 20%

RO03 70% 50% 30% 20% 10% < 10%

RO04-

05

60% 50% 35% 20% 15% < 15%

RO06-

11

30% 20% 10% 5% 2% < 5%

RO12 60% 45% 30% 10% 5% < 5%

RO13-

15

20% 15% 8% 2% 1% < 1%

RO16 25% 15% 10% 5% 2% < 2%

RO17 70% 60% 30% 25% 20% < 20%

RO18 50% 45% 30% 15% 10% < 10%

RO19 30% 20% 10% 7% 5% < 5%

48


Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 2.3 1.9 1.6 1.3 1.2 < 1.2

RO02-

03

2.3 1.8 1.6 1.3 1.2 < 1.2

RO04-

05

2.1 1.7 1.5 1.2 1.1 < 1.1

RO06-

11

1.9 1.7 1.4 1.2 1.1 < 1.1

RO12 2.1 1.7 1.6 1.2 1.1 < 1.1

RO13-

15

1.8 1.7 1.3 1.2 1.1 < 1.1

RO16 2.0 1.6 1.25 1.2 1.1 < 1.1

RO17 2.1 1.6 1.4 1.2 1 < 1

RO18 1.8 1.5 1.3 1.1 1 < 1

RO19 1.8 1.5 1.2 1 < 1 < 1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

03

20 15 10 6 4 < 4

RO04-

05

16 13 8 4 2 < 2

RO06-

11

14 11 6 3 2 < 2

RO12 18 14 10 5 4 < 2

RO13-

16

14 11 6 3 2 < 2

RO17 18 14 9 4 2 < 2

RO18 15 12 7 3 2 < 2

RO19 14 11 5 3 2 < 2

49

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

02

10% 12% 30% 45% 55% > 55%

RO03-

05

15% 25% 40% 50% 60% > 60%

RO06-

11

25% 30% 40% 70% 85% > 85%

RO12 15% 25% 50% 60% 70% > 70%

RO13-

15

25% 35% 60% 75% 85% > 85%

RO16 25% 30% 40% 70% 85% > 85%

RO17 15% 20% 25% 35% 40% > 40%

RO18 22% 30% 35% 45% 50% > 50%

RO19 27% 35% 45% 70% 75% > 75%

Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

02

90% 60% 40% 30% 20% < 20%

RO03 80% 50% 40% 30% 20% < 20%

RO04-

05

70% 45% 30% 20% 10% < 10%

RO06-

11

30% 20% 10% 5% 2% < 2%

RO12 70% 50% 40% 30% 20% < 20%

RO13-

16

30% 20% 10% 5% 2% < 2%

RO17 80% 65% 30% 25% 20% < 20%

RO18 60% 50% 30% 20% 15% < 15%

RO19 25% 15% 10% 5% 2% < 2%

50

Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-

reofil)

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 90% 70% 60% 50% 40% < 40%

RO02 90% 70% 60% 50% 30% < 30%

RO03 80% 60% 50% 40% 30% < 30%

RO04-

05

70% 60% 40% 30% 20% < 20%

RO06 50% 40% 30% 20% 15% < 15%

RO07-

11

50% 30% 20% 15% 10% < 10%

RO12 80% 60% 50% 40% 30% < 30%

RO13-

15

50% 30% 20% 15% 10% < 10%

RO16 50% 25% 20% 15% 10% < 10%

RO17 80% 65% 55% 40% 30% < 30%

RO18 60% 50% 30% 20% 10% < 10%

RO19 50% 25% 15% 10% 10% < 10%

Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-

limnofil)

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 20% 30% 40% 50% 60% > 60%

RO02 20% 30% 40% 50% 70% > 70%

RO03 20% 40% 50% 60% 70% > 70%

RO04-

05

30% 40% 60% 70% 80% > 80%

RO06-

11

90% 80% 70% 60% 50% > 50%

RO12 80% 70% 60% 50% 40% > 40%

RO13-

15

90% 80% 70% 60% 50% > 50%

RO16 80% 70% 60% 50% 40% < 40%

RO17 15% 35% 45% 55% 65% > 65%

RO18 40% 50% 70% 80% 90% > 90%

51

RO19 50% 75% 85% 90% 90% > 90%


calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă

corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru

un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile

ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate

valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice

pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte

buna la starea ecologica proasta.

Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute

permite calcularea indicelui multimetric.

–Indice saprob (IS) 30%

–Indice EPT_I (indivizi) (IEPT) 10%

–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%

–Indice număr familii (FAM) 10%

–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%

–Indice grupe functionale (IGF) 10%

–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 10%


0.3*RCEIS+0.1*RCEIEPT+0.2*RCEID+0.1*RCEFAM+0.1*RCEIOCH+0.1*RCEIGF+0.1*RC

EREO/LIM = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Stare foarte buna min. 0.74

–Stare buna min. 0.58

–Stare moderata min. 0.35

–Stare slaba min. 0.2

–Stare proasta max. 0.2

In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie si mai multe statii pe un

corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste starea ecologica.

52

Fig, 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice EPT_I (IEPT)

Indice numar de

familii (FAM)

Indice diversitate

SW (ID)

Indice OCH (IOCH)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinta

RCEIS

RCEIEPT

RCEIOCH

RCEFAM

RCEIGF


valoarea mai mare



IM = 0,3xRCEIS+

0,1xRCEIEPT +

0,2xRCEID +

0,1xRCEFAM +

0,1xRCEIOCH +

0,1xRCEIGF +

0,1xRCEREO/LIM

Compararea IM cu


starile ecologice

Evaluare

finala

stare

ecologica

Indice preferinta

curgere apa

(REO/LIM))

RCEREO/LIM

Determinare valoare





Compararea

cu valorile

limită dintre

starile

ecologice

Indice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Calcul IM stare ecologică

53

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor

– cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.16

IEPT = 85%

FAM = 19

IOCH = 1%

IGF = 84%

RCEIS = 1

RCEIEPT = 1

RCEIOCH=1

RCEFAM =19/20 =0.95

RCEIGF=84/90=0,93


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3x1+

0,1x1 +

0,1x0,79 +

0,1x0,95 +

0,1x1 +

0,1x0,93 +

0,1x1

Compararea IM cu

valorile limită pt stările

ecologice

Calcul IM stare ecologică

= 0,3+0,1+0,079+0,095+

0.1+0,093+0,1 = 0.867

Evaluare

finala

stare

ecologica

= FB

Determinare valoare


Modul

poluare

organica

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a starii

de referinta




Compararea

cu valorile

limită dintre

starile

ecologice

REO = 96%

RCEREO=1

ID = 1,82

RCEID =1,82/2,3=0.79

54

Tabel 9 – Lista taxonilor de macronevertebrate cu valoare de bioindicatori

Porifera

Taxon bioindicator Autor An Zona saproba

predominanta

Valoare

saproba

Ephydatia fluviatilis Linnaeus 1759 β 2,1

Ephydatia muelleri Lieberkuhn 1855 β 1,8

Spongilla lacustris Linnaeus 1758 β 2,2

Spongilla (Eunapius) fragilis Leidy 1851 β 2,2

Hydrozoa


predominanta

Valoare

saproba

Craspedacusta sowerbyi Lankester 1880 o 1,5

Hydra attenuata Pallas 1766 o 1,5

Hydra vulgaris Pallas 1766 o 1,6

Hydra viridissima Pallas 1766 β 1,9

Pelmatohydra oligactis Pallas 1766 β 1,8

Turbellariata


predominanta

Valoare

saproba

Crenobia alpina Dana 1776 o 1.0

Dendrocoelium lacteum O.F. Muller 1774 2.7

Dugesia gonocephala Duges 1830 o 1.4

Dugesia lugubris O. Schmidt 1861 β 2.1

Dugesia trigrina Girard 1850 β 2.2

Planaria torva O.F. Muller 1774 β 1.9

Planaria (Dugesia) polychroa O. Schmid 1862 β 2.1

Polycelis felina Dalyell 1814 o 1.4

Polycelis nigra O.F. Muller 1774 β 2.0

Polycelis tenuis Ijima 1884 β 2.0

Gasteropoda


predominanta

Valoare

saproba

Acroloxus lacustris Linnaeus 1758 β 2,2

Ancylus fluviatillis O.F. Muller 1774 o-β 1,7

Anisus vortex Linnaeus 1758 β 2,2

Aplexa hypnorum Linnaeus 1758 o-β 1,7

Bathyomphalus contortus Linnaeus 1758 o-β 1,7

Bithynia leachii Sheppard 1823 β 2,1

Bithtynia tentaculata Linnaeus 1758 β 2,2

Esperiana acicularis Ferussac 1823 β 2,2

Esperiana esperi Ferussac 1829 β 2,2

Ferrissia wautieri Miroli 1960 β 2,1

Galba truncatula O.F. Muller 1774 o-β 1,8

Gyraulus crista Linnaeus 1758 β 2,2

Gyraulus albus O.F. Muller 1774 β 1,9

55

Gyraulus laevis Alder 1838 o-β 1,7

Hippeutis complanatus Draparnaud 1805 o-β 1,8

Lithoglyphus naticoides C. Pfeiffer 1828 β 2,2

Lymnaea stagnalis Linnaeus 1758 β 2,0

Planorbarius corneus Linnaeus 1758 β 2,0

Planorbis planorbis Linnaeus 1758 β 2,0

Physa (Physella acuta Draparnaud 1805 β 2,3

Physa fontinalis Linnaeus 1758 o-β 1,6

Radix auricularia Linnaeus 1758 β 2,2

Radix ovata Draparnaud 1805 β 2,3

Radix peregra O.F. Muller 1774 β 2,2

Segmentina nitida O.F. Muller 1774 o 1,5

Stagnicola corvus Gmelin 1788 β 2

Stagnicola palustris O.F. Muller 1774 β 1,9

Theodoxus danubialis Pfeiffer 1828 o-β 1,8

Theodoxus fluviatilis Pfeiffer 1828 β 1,9

Theodoxus tranversalis Pfeiffer 1828 o-β 1,7

Valvata cristata O.F. Muller 1774 β 2,1

Valvata piscinalis O.F. Muller 1774 β 2,0

Viviparus acerosus Bourguignat 1870 β 2,0

Viviparus viviparus Linnaeus 1758 β 2,0

Bivalvia


predominanta

Valoare

saproba

Anodonta anatina Linnaeus 1758 β 2,2

Anodonta cygnaea Linnaeus 1758 β 1,9

Dreissena polymorpha Pallas 1771 β 2,0

Pisidium amnicum O.F. Muller 1774 β 1,8

Pisidium casertanum Poli 1791 o 1,5

Pisidium obtusale Lamarck 1818 o 1,4

Pseudanodonta complanata Rossmassler 1835 β 1,9

Sphaerium corneum Linnaeus 1758 β 2,2

Sphaerium rivicola Lamarck 1818 β 2,2

Sphaerium (Musculium)

lacustre

O.F. Muller 1774 β- 2,4

Unio crasus Philipsson 1788 β 1,8

Unio pictorum Linnaeus 1758 β 2,1

Unio tumidus Philipsson 1788 β 2,3

Polychaeta


predominanta

Valoare

saproba

Hypania invalida Grube 1860 β 2,3

Oligochaeta

Taxon bioindicator Autor AN Zona saproba

predominanta

Valoare

saproba

Familia Naididae

56

Amphichaeta leydigi Tauber 1879 β 2,0

Aulophorus (Dero) furcatus O.F. Muller 1773 β- 2,4

Chaetogaster diaphanus Gruithuisen 1828 β- 2,4

Dero digitata O.F. Muller 1773 2,7

Dero obtusa Udekem 1855 β- 2,5

Nais alpina Sperber 1848 o-β 1,7

Nais barbata O.F. Muller 1773 β 2,2

Nais bretscheri Michaelsen 1899 β- 2,4

Nais communis Piguet 1906 2,6

Nais elinguis O.F. Muller 1773 2,7

Nais pardalis Piguet 1906 β- 2,4

Nais variabilis Piguet 1906 2,6

Ophidonais serpentina O.F. Muller 1773 2,7

Paranais frici Hrabe 1941 β- 2,4

Pristina longiseta Ehrenberg 1828 β- 2,5

Pristinella jenkinae Stephenson 1932 o 1,3

Slavina appendiculata Udekem 1855 β 2,2

Stylaria lacustris Linnaeus 1767 β 2,3

Uncinais uncinata Orsted 1842 o-β 1,7

Vejdovskyella comata Vejdowsky 1884 o-β 1,8

Familia Tubificidae

Aulodrilus limnobius Bretscher 1899 β 2,1

Branchiura sowerbyi Beddard 1892 β- 2,4

Limnodrilus claparedeanus Ratzel 1869 2,9

Limnodrilus hoffmeisteri Claparede 1862 -p 3,5

Limnodrilus profundicola Verrill 1871 3,1

Limnodrilus udekemianus Claparede 1862 3,2

Potamothrix hammoniensis Michaelsen 1901 2,6

Potamothrix moldaviensis Vejdovsky-

Mrazek

1903 β- 2,5

Potamothrix vejdovski Hrabe 1941 2,6

Psammoryctides albicola Michaelsen 1901 β- 2,4

Psammoryctides barbatus Grube 1861 β 2,0

Rhyacodrilus falciformis Bretscher 1901 o 1,4

Spirosperma ferox Eisen 1879 β 2,2

Tubifex ignotus Stolc 1886 β- 2,4

Tubifex tubifex O.F. Muller 1774 -p 3,5

Familia Lumbriculidae

Lumbriculus variegatus Grube 1844 β- 2,5

Stylodrilus heringianus Claparede 1862 o-β 1,7

Familia Lumbricidae

Eiseniella tetraedra Savign 1826 β 2,0

Familia Propappidae

Propappus volki Michaelsen 1916 o-β 1,8

Familia Haplotaxidae

Haplotaxis gordioides Hartmann 1821 o-β 1,6

57

Hirudinea


predominanta

Valoare

saproba

Dina apathyi Gedroye 1916 β- 2,5

Dina lineata O.F. Muller 1774 2,6

Erpobdella octoculata Linnaeus 1758 2,8

Erpobdella nigricollis Brandes 1900 2,7

Erpobdella testacea Savigny 1820 β- 2,5

Glossiphonia complanata Linnaeus 1758 β- 2,4

Haemopis sanguisuga Linnaeus 1758 β 2,0

Helobdella stagnalis Linnaeus 1758 2,7

Hemiclepsis marginata O.F. Muller 1774 β 2,2

Hirudo medicinalis Linnaeus 1758 β 2,0

Piscicola geometra Linnaeus 1758 β 2,1

Trochaeta bykowskii Gedroye 1913 o 1,5

Arthopoda


predominanta

Valoare

saproba

Aranaea

Argyroneta aquatica Clerck 1758 o 1,5

Phyllopoda

Artemia salina Linnaeus 1758 o-β 1,6

Branchipus stagnalis Linnaeus 1752 o 1,5

Decapoda

Astacus astacus Linnaeus 1758 β 1,7

Astacus leptodactylus Eschscholtz 1823 β 1,9

Mysidacea

Limnomysis benedeni Czerniavsky 1882 β 1,9

Amphipoda

Corophium curvispinum Sars 1895 β 2,1

Dikerogammarus villosus Martynov 1925 β 2,1

Dikerogammarus haemobaphes Eichwald 1841 β 2,1

Gammarus fossarum Koch 1835 o-β 1,7

Gammarus balcanicus Schaferna 1922 o 1,2

Gammarus pulex Linnaeus 1758 β 2,1

Gammarus roeselli Gervais 1835 β- 2,2

Niphargus spp. Schiodte 1849 o 0,5

Synurella ambulans O. F. Muller 1846 β 2,0

Isopoda

Asellus aquaticus Linnaeus 1758 2,6

Jaera sarsi Valkanov 1936 β 2,2

Hydrachnidia

Taxon bioindicator Autor An Zona saproba Valoare

58

predominanta saproba

Arrenurus fontinalis Viets 1920 o 0,5

Arrenurus globator O.F. Muller 1776 o 1,5

Atractides gibberipalpis Piersig 1898 β 1,9

Atractides nodipalpis Thor 1899 o 0,5

Aturus crinitus Thor 1902 β 2,0

Feltria minuta Koenike 1892 o 0,5

Hydrachna globosa De Geer 1778 o-β 1,7

Hydrachna geographica O.F. Muller 1776 o 1,5

Hygrobates calliger Piersig 1896 o 1,3

Hygrobates fluviatilis Strom 1768 o-β 1,6

Lebertia fimbrata Thor 1899 o 1,0

Limnesia maculata Muller 1776 β 2,0

Limnochares aquatica Linnaeus 1758 o-β 1,7

Piona nodata Muller 1776 o 1,2

Sperchon brevirostris Koenike 1895 o 0,5

Sperchon glandulosus Koenike 1886 o 0,5

Torenticola anomala Koch 1837 o 1,0

Torenticola elliptica Maglio 1909 o 0,8

Unionicola (Acax) crassipes O.F. Muller 1776 o 1,2

Ephemeroptera


predominanta

Valoare

saproba

Baetis alpinus Pictet 1843 o 1,0

Baetis buceratus Eaton 1870 β- 2,4

Baetis lutheri Muller 1967 o-β 1,6

Baetis melanonyx Pictet 1843 o 1,2

Baetis muticus Linnaeus 1758 o 1,3

Baetis niger Linnaeus 1761 β 2,0

Baetis rhodani Pictet 1843 β 2,1

Baetis scambus Eaton 1870 o-β 1,6

Baetis vernus Curtis 1834 β 2,3

Caenis horaria Linnaeus 1758 β 2,1

Caenis luctosa Burmeister 1839 β 2,2

Caenis macrura Stephens 1835 β 1,8

Caenis robusta Eaton 1884 β 2,1

Cloeon dipterum Linnaeus 1761 2,5

Ecdyonurus dispar Curtis 1834 β 2,1

Ecdyonurus helveticus Eaton 1885 o 1,0

Ecdyonurus insignis Eaton 1870 β 2,1

Ecdyonurus torrentis kimmins 1942 o 1,2

Ecdyonurus venosus Fabricius 1775 o 1,4

Electrogena lateralis Curtis 1834 o 1,4

Electrogena quadrilineata Landa 1969 o 1,4

Epeorus alpicola Eaton 1871 o 1,0

Epeorus sylvicola Pictet 1865 o 1,4

Ephemera danica Muller 1764 β 1,7

59

Ephemera vulgata Linnaeus 1758 β 2,2

Ephemerella mucronata Bengtsson 1909 o 1,5

Ephemerella notata Eaton 1887 β 1,9

Habroleptoides confusa Sartori et

Jacob

1986 o-β 1,6

Habrolepoides modesta Hagen 1864 o-β 1,7

Habrophlebia fusca Curtis 1834 o-β 1,6

Heptagenia coerulans Rostock 1878 β 2,1

Heptagenia flava Rostock 1878 β 2,3

Heptagenia longicauda Stephens 1835 β 2,2

Heptagenia sulphurea Muller 1776 β 2,2

Leptophlebia marginata Linnaeus 1767 β 2,0

Oligoneuriella rhenana Imhoff 1852 β 1,7

Palingenia longicauda Olivier 1791 β 1,8

Paraleptophlebia submarginata Stephens 1835 o-β 1,6

Potamanthus luteus Linnaeus 1767 β 2,1

Procloeon bifidum Bengtsson 1912 β 2,3

Rhithrogena carpatoalpina Klonowska et

al.

1987 o 1,2

Rhithrogena germanica Eaton 1885 o 1,2

Rhithrogena hybrida Eaton 1885 o 1,0

Rhithrogena semicolorata Curtis 1834 β 1,8

Serratella ignita Poda 1761 β 2,0

Siphlonurus aestivalis Eaton 1903 β 2,0

Siphlonurus lacustris Eaton 1870 o 1,0

Torleya major Klapalek 1905 β 1,8

Odonata


predominanta

Valoare

saproba

Aeshna affinis Vander Linden 1820 β 2,0

Aeshna cyanea Muller 1764 β 2,1

Aeshna grandis Linnaeus 1758 β 2,2

Aeshna mixta Latreille 1805 β 1,9

Calopteryx splendens Harris 1782 β 2,2

Calopteryx virgo Linnaeus 1758 β 1,9

Coenagrion mercuriale Charpentier 1840 o 1,5

Coenagrion ornatum Selys 1850 o-β 1,6

Coenagrion puella Linnaeus 1758 β 1,9

Coenagrion pulchellum Vander Linden 1825 β 2,1

Cordulegaster bidentata Selys 1843 o 1,5

Gomphus flavipes Charpentier 1825 β 2,1

Gomphus vulgatissimus Linnaeus 1758 β 2,1

Ischnura elegans Vander Linden 1820 β 2,0

Lestes sponsa Hansemann 1823 β- 2,5

Lestes viridis Vander Linden 1825 β 2,1

Libellula depressa Linnaeus 1758 β 2,2

Libellula quadrimaculata Linnaeus 1758 β 2,0

Onychogomphus forcipatus Linnaeus 1758 β 1,8

60

Platycnemis pennipes Pallas 1771 β 2,0

Sympetrum pedemontanum Allioni 1766 β 1,9

Sympetrum striolatum Charpentier 1840 β 2,0

Sympetrum vulgatum Linnaeus 1758 β 2,1

Plecoptera


predominanta

Valoare

saproba

Amphinemura sulcicollis Stephens 1836 o 1,0

Brachyptera risi Morton 1896 o 1,2

Brachyptera seticornis Klapalek 1902 o 1,0

Capnia bifrons Newman 1839 o 1,1

Capnia nigra Pictet 1833 o 1,4

Dinocras cephalotes Curtis 1827 o 1,2

Isoperla grammatica Poda 1761 o-β 1,7

Leuctra albida Kempny 1899 o 1,3

Leuctra fusca Linnaeus 1758 β 1,9

Leuctra geniculata Steph. 1836 β 2,0

Leuctra hippopus Kempny 1899 o 1,1

Leuctra nigra Olivier 1811 o 1,3

Leuctra spp. Steph. 1836 o 1,4

Nemoura cinerea Reitzus 1783 β 2,1

Nemoura marginata Pictet 1836 o 1,5

Nemoura minima Aubert 1946 o 1,0

Nemoura obtusa Ris 1902 o 0,5

Perla bipunctata Pictet 1833 o 1,0

Perla burmeisteriana Claasen 1936 o 1,5

Perla marginata Panzer 1799 o 1,0

Perlodes microcephalus Pictet 1833 o 1,5

Protonemura intricata Ris 1902 o 1,2

Protonemura lateralis Pictet 1836 o 0.5

Protonemura meyeri Pictet 1841 o 0.3

Protonemura praecox Morton 1894 o 0.7

Protonemura spp. Kempny 1898 o 0.6

Taeniopteryx hubaulti Aubert 1946 o 1.3

Heteroptera


predominanta

Valoare

saproba

Aphelocheirus aestivalis Fabricius 1794 β 1,5

Corixa spp. Geoffroy 1762 β 1,9

Gerris spp. Fabricius 1794 o-β 1,6

Hydrometra stagnorum Linnaeus 1758 o-β 1,6

Ilyocoris cimicoides Linnaeus 1758 β 2,1

Nepa cinerea Linnaeus 1758 β 1,7

Notonecta spp. Linnaeus 1758 β 1,9

Ranatra linearis Linnaeus 1758 β 2,0

Sigara spp. Fabricius 1775 β 2,0

Velia caprai Tamanini 1947 o 1,0

61

Neuroptera


predominanta

Valoare

saproba

Sisyra fuscata Fabricius 1793 β- 2,4

Megaloptera


predominanta

Valoare

saproba

Sialis fuliginosa Pictet 1836 β 2,0

Sialis lutaria Linnaeus 1758 β 2,3

Coleoptera


predominanta

Valoare

saproba

Agabus bipustulatus Linnaeus 1767 β 2,2

Agabus uliginosus Linnaeus 1761 2,7

Agabus spp. Leach 1817 β 2,0

Berosus spinosus Steven 1808 o-β 1,6

Bidessus unistriatus Goeze 1777 2,8

Coelambus impressopunctatus Schaller 1783 β- 2,4

Colymbetes fuscus Linnaeus 1758 2,7

Dytiscus marginalis Linnaeus 1758 β 2,1

Dytiscus spp. Linnaeus 1758 β 2,2

Elmis aenea P. Muller 1806 o 1,5

Elmis latreillei Bedel 1878 o 1,0

Elmis maugetii Latreille 1798 o 1,5

Elmis spp. Latreille 1798 o 1,2

Esolus angustatus P. Muller 1821 o 1,4

Esolus parallelepipedus P.Muller 1806 o-β 1,6

Graphoderus cinereus Linnaeus 1758 β- 2,5

Gyrinus distinctus Aube 1836 o-β 1,6

Gyrinus paykulli Ochs 1927 β 2,2

Gyrinus substriatus Stephens 1829 β 2,0

Gyrinus spp. O.F.Muller 1764 β 2,0

Haliplus flavicollis Sturm 1834 o-β 1,7

Haliplus lineaticollis Marsham 1802 β 1,9

Haliplus obliquus Fabricius 1787 o-β 1,7

Haliplus spp. Latreille 1802 o-β 1,7

Helichus substiratus Muller 1821 β 2,2

Helophorus aquaticus Linnaeus 1758 2,7

Helophorus brevipalpis Bedel 1881 β- 2,5

Helophorus dorsalis Marsham 1802 β- 2,4

Helophorus grandis Illiger 1798 β- 2,4

Helophorus minutus Fabricius 1775 β- 2,4

Helophorus villosus Duftschmid 1805 β 2,2

Hydaticus transversalis Pontoppidan 1763 β- 2,4

Hydraena alpicola Pretner 1931 o 1,0

Hydraena gracilis Germar 1824 o-β 1,7

62

Hydraena intermedia Rosenhauer 1847 o-β 1,7

Hydraena minutissima Stephens 1829 o 1,5

Hydraena pygmaea Waterhouse 1833 o 1,0

Hydraena riparia Kugelann 1794 o-β 1,6

Hydrobius fuscipes Linnaeus 1758 2,7

Hydrochus elongatus Schaller 1783 2,8

Hydrophilus spp. Geoffroy 1762 o 1,5

Hydroporus spp. Clairville 1806 o 1,5

Hydrovatus cuspidatus Kunze 1818 β 2,0

Hygrotus inaequalis Fabricius 1777 β 2,2

Hygrotus versicolor Schaller 1783 o-β 1,8

Hyphydrus ovatus Linnaeus 1761 2,7

Ilybius spp. Erichson 1832 β 2,2

Laccobius minutus Linnaeus 1758 β- 2,4

Laccophilus spp. Klug 1834 β- 2,4

Limnebius truncatellus Thunberg 1794 o 1,5

Limnius spp. Illiger 1802 o 1,5

Noterus clavicornis De Geer 1774 2,7

Noterus crassicornis O.F.Muller 1776 2,8

Peltodytes caesus Duftschmidt 1805 β- 2,6

Platambus maculatus Linnaeus 1758 β 2,3

Rhantus bistriatus Bergstraesser 1778 β- 2,4

Rhantus exsoletus Forster 1771 β- 2,4

Riolus cupreus P. Muller 1806 β 2,0

Scarodytes halensis Fabricius 1787 β 1,9

Spercheus emarginatus Schaller 1783 β 2,2

Trichoptera


predominanta

Valoare

saproba

Rhyacophila fasciata Hag. 1859 o 1,2

Rhyacophila laevis Pict. 1834 o 0,6

Rhyacophila nubila Zett. 1840 β 2,0

Rhyacophila obliterata McL. 1863 o-β 1,6

Rhyacophila polonica McL. 1874 o 0,6

Rhyacophila tristis Pictet 1834 o 1,4

Glossosoma boltoni Curtis 1834 o 1,5

Glossosoma conformis Neboiss 1963 o 1,0

Synagapetus iridipennis McL. 1879 o 0,5

Agapetus laniger Pictet 1834 o 1,5

Oxyethira flavicornis Pictet 1834 β 2,1

Hydroptila forcipata Eaton 1873 β 2,2

Philopotamus montanus Donovan 1813 o 1,2

Philopotamus variegatus Scopoli 1763 o 1,3

Wormaldia occipitalis Pictet 1834 o 0,5

Hydropsyche angustipennis Curtis 1834 β 2,3

63

Hydropsyche bulgaromanorum Mal. 1977 β 2,2

Hydropsyche contubernalis McL. 1865 β- 2,5

Hydropsyche instabilis Curtis 1834 o 1,5

Hydropsyche ornatula McL. 1878 β 2,0

Hydropsyche pellucidula Curtis 1834 β 2,0

Hydropsyche saxonica McL. 1884 o-β 1,7

Neureclipsis bimaculata Linnaeus 1785 β 2,1

Plectrocnemia conspersa Curtis 1834 o-β 1,8

Polycentropus flavomaculatus Pictet 1834 β 1,9

Psychomyia pusilla Fabricius 1781 β 2,0

Tinodes rostocki McL. 1878 o 1,3

Ecnomus tenellus Rambur 1842 β 2,2

Phryganea grandis Linnaeus 1758 o-β 1,5

Oligotricha striata Linnaeus 1758 o 1,1

Brachycentrus montanus Klap. 1892 o 1,2

Brachycentrus subnubilis Curtis 1834 β 2,0

Micrasema minimum McL. 1876 o-β 1,6

Drusus biguttatus Pictet 1834 o 1,1

Drusus discolor Rambur 1842 o 1,0

Drusus trifidus McL. 1868 o-β 1,5

Limnephilus auricula Curtis 1834 β 1,9

Limnephilus decipiens Kol. 1848 β 2,2

Limnephilus flavicornis Fabricius 1789 β 1,8

Limnephilus rhombicus Linnaeus 1758 β 2,0

Limnephilus vittatus Fabricius 1798 o-β 1,5

Anabolia nervosa Curtis 1834 β 2,1

Potamophylax cingulatus Stephens 1837 o 0,9

Potamophylax latipennis Curtis 1834 o 1,3

Potamophylax luctuosus Pill.&Mitt. 1793 o 1,0

Potamophylax nigricornis Pictet 1834 o 1,0

Halesus digitatus Schrank 1781 o-β 1,6

Allogamus uncatus Brauer 1857 o 0,6

Goera pilosa Fabricius 1775 β 2,1

Lithax niger Hagen 1859 o 0,5

Silo nigricornis Pictet 1834 o-β 1,6

Silo pallipes Fabricius 1781 o 1,2

Lepidostoma hirtum Fabricius 1781 o-β 1,8

Mystacides nigra Linnaeus 1758 β 2,1

Oecetis ochracea Curtis 1825 β- 2,4

Leptocerus tineiformis Curtis 1834 β- 2,5

Sericostoma personatum Kirby&Sp. 1862 o 1,5

Beraea pullata Curtis 1834 o 0,5

Ernodes articularis Pictet 1834 o 0,5

Odontocerum albicorne Scopoli 1763 o 1,2

Diptera

Taxon bioindicator Autor An Zona

saproba

Valoare

saproba

64

predominant

a

CHIRONOMIDAE

Subfamilia TANYPODINAE

Ablabesmyia longistyla Fittkau 1962 β 2,1

Ablabesmyia monilis Linne 1758 β 2,3

Apsectrotanypus trifascipennis Zetter. 1838 β 2,2

Clinotanypus nervosus Meigen 1818 β- 2,4

Conchapelopia melanops Wied. 1818 β 2,3

Conchapelopia pallidula Mg. 1818 o- β 1,5

Macropelopia fehlmanni Kieff. 1912 o- β 1,5

Macropelopia adaucta Kieff. 1916 o 1,1

Macropelopia nebulosa Mg. 1804 β 2,3

Macropelopia notata Mg. 1818 o 1,2

Monopelopia tenuicalcar Kieff. 1918 o 0,8

Natarsia punctata Mg. 1804 β 2,2

Nilotanypus dubius Mg. 1804 β 1,9

Paramerina divisa Walk. 1856 o- β 1,5

Procladius (Holotaypus) choreus Mg. 1804 β- 2,5

Rheopelopia maculipennis Zetter. 1839 β 2,0

Rheopelopia ornata Mg. 1838 β- 2,5

Tanypus kraatzi Kieff. 1913 β 2,2

Tanypus punctipennis Mg. 1818 β 2,2

Thienemannimya carnea Fabr. 1805 o- β 1,8

Thienemannimya geijeskesi Goetgh. 1934 o 1,2

Thienemannimyia laeta Mg. 1818 o- β 1,6

Trissopelopia longimana Staeg. 1839 o 1,0

Zavrelimyia barbatipes Kieff. 1911 o 1,0

Zavrelimyia hirtimana Kieff. 1918 o 0,8

Zavrelimyia melanura Mg. 1818 o 0,5

Zavrelimyia nubila Mg. 1830 o 0,8

Zavrelimyia signatipennis Kieff. 1924 o 0,8

Subfamilia DIAMESINAE

Boreoheptagyia legeri Goetgh. 1933 o 0,8

Diamesa cinerella Mg. 1835 o- β 1,5

Diamesa dampfi Kieff. 1924 o- β 1,5

Diamesa incallida Walk. 1856 o 1,2

Diamesa insignipes Kieff. 1908 β 2,0

Diamesa latitarsis Goetgh. 1920 o 1,0

Diamesa modesta Serr-tos 1967 o 0,8

Diamesa steinboecki Goetgh. 1933 o 0,4

Diamesa tonsa Walk. 1856 o- β 1,7

Potthastia gaedii Meigen 1838 β 2,0

Potthastia longimana Kieff. 1922 β 2,3

Protanypus forcipatus Egger 1863 o 1,3

Pseudokiefferiella parva Edw. 1932 o 1,3

Sympotthastia zavreli Pagast 1947 β 1,8

65

Subfamilia PRODIAMESINAE

Monodiamesa bathyphila Kieff. 1918 β 2,0

Odontomesa fulva Kieff. 1919 β 1,9

Prodiamesa olivacea Mg. 1818 2,7

Prodiamesa rufovittata Goetgh. 1932 β 2,2

Subfamilia ORTHOCLADIINAE

Brillia longifurca Kieff. 1921 2,7

Brillia modesta Mg. 1830 β 1,8

Cardiocladius fuscus Kieff. 1924 β 2,3

Chaetocladius piger Goetgh. 1913 β 2,0

Chaetocladius vitellinus Kieff. 1908 β 2,3

Corynoneura lobata Edw. 1924 o 1,3

Corynoneura scutellata Winner. 1846 o- β 1,7

Cricotopus algarum Kieff. 1911 β 1,9

Cricotopus annulator Goetgh. 1927 β 1,9

Cricotopus bicinctus Mg. 1818 β- 2,5

Cricotopus cylindraceus Kieff. 1908 β- 2,5

Cricotopus festivellus Kieff. 1906 β- 2,5

Cricotopus fuscus Kieff. 1909 β 1,9

Cricotopus similis Goetgh. 1921 β 2,0

Cricotopus tremulus Hirv. 1973 β 2,1

Cricotopus triannulatus Macq. 1826 β 2,2

Cricotopus trifascia Edw. 1929 β 2,1

Diplocladius cultriger Kieff. 1908 β 2,1

Eukiefferiella brevicalcar Kieff. 1911 o- β 1,7

Eukiefferiella claripennis Lund 1898 β 2,3

Eukiefferiella clypeata Kieff. 1923 β 1,8

Eukiefferiella coerulescens Kieff. 1926 o 1,3

Eukiefferiella cyanea Thien. 1936 o 0,7

Eukiefferiela devonica Edw. 1929 o- β 1,7

Eukiefferiella dittmari Lehm. 1972 β 1,8

Eukiefferiella gracei Edw. 1929 β 1,9

Eukiefferiella lobifera Goetgh. 1934 o- β 1,7

Eukiefferiella minor Edw. 1929 o 1,2

Eukiefferiella similis Goetgh. 1929 o 1,2

Heleniella ornaticollis Edw. 1943 o 1,2

Heterotrissocladius marcidus Walk. 1856 o 1,3

Cricotopus (Isocladius)

sylvestris

Fabric. 1794 2,6

Krenosmittia camptophleps Edw. 1929 o 1,0

Limnophyes prolongatus Kieff. 1921 o 1,3

Metriocnemus albolineatus Mg. 1818 o 0,8

Metriocnemus fuscipes Mg. 1818 o 1,0

Metriocnemus obscuripes Holm. 1869 o 0,8

Nanocladius balticus Palmen 1959 β- 2,4

Nanocladius bicolor Zett. 1843 β 2,2

Nanocladius rectinervis Kieff. 1911 β 2,1

Orthocladius (Euorthocladius) Kieff. 1911 o- β 1,7

66

rivicola

Orthocladius (Euorthocladius)

rivulorum

Kieff. 1909 o- β 1,6

Orthocladius (Euorthocladius)

thienemanni

Kieff. 1906 β 1,8

Orthocladius (Orthocladius)

rubicundus

Mg. 1818 β 1,8

Orthocladius (Symposiocladius)

lignicola

Kieff. 1915 o- β 1,5

Paracladius conversus Walk. 1856 β 2,2

Paracricotopus niger Kieff. 1913 o- β 1,5

Parakiefferiella bathophila Kieff. 1912 β 2,0

Parakiefferiella gracillima Kieff. 1924 o 0,5

Parametriocnemus stylatus Kieff. 1924 o- β 1,6

Paratrichocladius rufiventris Mg. 1830 β 2,3

Paratrichocladius skirwithensis Edw. 1929 β 2,0

Paratrissocladius excerptus Walk. 1856 β 1,8

Parorthocladius nudipennis Kieff. 1808 o 1,1

Psectrocladius limbatellus Holm. 1869 β 1,8

Rheocricotopus atripes Kieff. 1913 o 1,0

Rheocricotopus chalybeatus Edw. 1929 o 1,0

Synorthocladius semivirens Kieff. 1909 β 2,0

Thienemanniella acuticornis Kieff 1925 o 0,8

Thienemanniella clavicornis Kieff 1911 o 1,2

Thienemanniella vittata Edw. 1924 o 1,3

Tvetenia bavarica Goeth. 1934 o 1,3

Tvetenia calvescens Edw. 1929 β 1,9

Tvetenia verralli Edw. 1929 β 2,0

Subfamilia CHIRONOMINAE

Cladotanytarsus mancus Walk. 1856 β 2,1

Cladotanytarsus vanderwulpi Edw. 1929 β 2,0

Krenospectra fallax Reiss 1969 o 0,6

Microspectra apposita Walk. 1856 o-β 1,5

Microspectra atrofaciata Kieff. 1911 β- 2,4

Microspectra bidentata Goeth. 1921 o 0,8

Microspectra fusca Mg. 1804 o 0,8

Microspectra junci Mg. 1818 o 0,8

Microspectra lindrothi Goeth. 1931 o 1,3

Microspectra radialis Goetgh. 1939 o 1,2

Microspectra recurvata Goetgh. 1928 o 0,8

Paratanytarsus austriacus Kieff. 1924 o 1,2

Paratanytarsus lauterborni Kieff. 1909 β 2,1

Rheotanytarsus curtistylus Goeth. 1921 o-β 1,7

Rheotanytarsus nigricauda Fittk. 1960 o 1,1

Rheotanytarsus photophilus Goeth. 1921 β 2,0

Stempellinella brevis Edwards 1929 o 1,0

Tanytarsus brundini Lind. 1963 β 2,0

Tanytarsus eminulus Walk. 1856 β 1,9

Tanytarsus heusdensis Goeth. 1923 o 0,7

67

Tanytarsus palettaris Vern. 1969 o 0,7

Tanytarsus sinuatus Goeth. 1936 o 0,7

Virgatanytarsus arduennenensis Goeth. 1922 β 2,0

Chironomus anthracinus Zett. 1860 2,7

Chironomus bernensis Klotz. 1973 2,9

Chironomus cingulatus Mg. 1830 2,7

Chironomus plumosus Linne 1758 p 3,6

Chironomus thummi Kieff 1911 p 4,0

Clapodelma viridula Linn. 1767 β 2,2

Cryptochironomus defectus Kieff 1913 β- 2,5

Cryptichronomus rostratus Kieff. 1921 β- 2,5

Demycryptachironomus

vulneratus

Zett 1860 β 2,3

Dicroptendipes nervosus Staeg. 1939 2,7

Dicrotendipes notatus Mg. 1818 β- 2,4

Dicrotendipes tritomus Kieff. 1911 β 2,3

Einfeldia dissidens Walk. 1856 2,9

Einfeldia pagana Mg. 1818 β 2,2

Glyptotendipes pallens Mg. 1804 2,7

Harnischia curtilamellata Malloch 1915 β 2,1

Harnischia fuscimana Kieff. 1921 β 2,1

Kiefferulus tendipediformis Goetgh. 1922 2,6

Microtendipes chloris Mg. 1818 β 2,3

Microtendipes pedellus De geer 1776 β 2,3

Parachironomus arcuatus Goetgh. 1918 β- 2,5

Parachironomus frequens Johann. 1905 β- 2,5

Parachironomus vitiosus Goetgh. 1921 β- 2,5

Paracladopelma camptolabis Kieff. 1913 β 1,9

Paratendipes albimanus Mg. 1918 β 2,3

Phaenopsectra flavipes Mg. 1918 β- 2,5

Polypedillum albicorne Mg. 1838 o 0,8

Polypedilum apfelbecki Strobl 1900 o 0,8

Polypedilum convictum Walk 1856 β 1,9

Polypedilum cultellatum Goeth. 1931 β 1,8

Polypedilum laetum Mg. 1818 β 2,1

Poypedilum nubeculosum Mg. 1818 β 2,3

Polypedilum pedestre Mg. 1830 2,7

Saetheria reissi Jack. 1977 β 2,2

Diptera


saproba

predominant

a

Valoare

saproba

Aedes spp. Meigen 1818 β- 2,5

Anopheles spp. Meigen 1818 β- 2,5

Chaoborus spp. Lichtenstein 1800 β 2,3

Bezzia spp. Kieffer 1899 o 1,4

68

Ceratopogon spp. Meigen 1803 o 1,3

Culex spp. Linnaeus 1758 β- 2,5

Dasyhelea versicolor Kieffer 1911 o 1,2

Dicranota spp. Zetterstedt 1838 o 1,5

Dixa spp. Meigen 1818 o 1,5

Eristalis tenax Linnaeus 1758 p 4,0

Hexatoma spp. Latreille 1809 o 1,5

Odontomyia spp. Meigen 1803 o 1,5

Ochlerotatus spp. Lynch-

Arribalzaga

1891 β 2,2

Oxycera spp. Meigen 1803 o 1,0

Pericoma spp. Walker 1856 o 1,5

Ptychoptera spp. Meigen 1803 o 1,0

Serromyia spp. Meigen 1818 o 1,5

Sylvicola fenestralis Scopoli 1763 -p 3,1

Psychoda spp. Latreille 1796 β 2,0

Prosimulium hirtipes Fries 1824 o-β 1,6

Simulium balcanicum Enderlein 1924 β 2,2

Simulium angustipes Edwards 1915 β 2,0

Simulium carpathicum Knoz 1961 o 1,0

Simulium colombaschense Scopoli 1780 β 2,2

Simulium costatum Friederichs 1920 o 1,0

Simulium equinum Linnaeus 1758 β 2,2

Simulium monticola Friederichs 1920 o 1,2

Simulium ornatum Meigen 1818 β- 2,4

Simulium reptans Linnaeus 1758 β 2,0

Simulium variegatum Meigen 1818 o 1,5

Atherix ibis Fabricus 1798 o 1,0

Atherix marginata Meigen 1803 o 1,2

Blepharicera fasciata Westwood 1842 o 1,5

Limnophila spp. Macquart 1834 β 2,0

Limnophora spp. Robineau-

Desvoidy

1830 β 2,2

Liponeura spp. Loew 1844 o 1,0

Stratiomys spp. Geoffroy 1762 β 2,2

Tabanus spp. Linnaeus 1758 β 2,0

Tipula spp. Linnaeus 1758 β 2,2

Wiedemania spp. Linnaeus 1758 o 1,0

Bryozoa


saproba

predominant

a

Valoare

saproba

Cristatella mucedo Cuvier 1798 β 2,0

Fredericella sultana Blumenbach 1779 o-β 1,6

Paludicella articulata Ehrenberh 1831 o-β 1,7

Plumatella emarginata Allman 1844 β 2,2

69

Plumatella fruticosa Allman 1844 β 2,0

Plumatella fungosa Pallas 1768 2,5

Plumatella repens Linnaeus 1758 β 2,2

70

Anexa 6.1.1.D

Stare ecologică – elemente biologice: faună piscicolă -Râuri

Sistemul de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă pe baza faunei piscicole a fost

realizat cu ajutorul metodei EFI+. Pentru realizarea acestui index au fost procesate peste 10

000 de probe din majoritatea ţărilor UE.

Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost grupate pe criterii ecologice

în 15 categorii de guilde, fiecare din acestea având între 3 şi 7 grupuri de specii.

Datele au fost procesate statistic utilizând modelul tipologiilor piscicole rezultate din

proiectul FAME. Metricele testate au fost selectate pe baza următoarelor criterii: calitatea

modelului, reprezentativitatea pentru diversele ecoregiuni, sensibilitatea la diversele tipuri de

presiuni (inclusiv hidromorfologice), gradul de corelare între metrici (eliminând pe cele

redundante). În final au rămas 4 metrici.

Matricele selectate pentru EFI+ sunt:

Corpuri de apă salmonicole:

-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;

-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.

Corpuri de apă ciprinicole:

-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic

pentru reproducere);

-densitatea relativă a speciilor litofile.

La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> se găseşte modelul

fişei de prelucrare a datelor şi link-ul către baza de date internaţională, respectiv programul

automat de procesare al datelor.

http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php

71

Calitatea

Ape Salmonicole

Tipurile RO 01, RO 02, RO

03 şi RO 17, RO18

Ape Cyprinicole

Tipurile RO 04 - RO 15

şi RO 19, RO 20

Prelevare

„la picior”

Prelevare

ambarcaţie

Starea foarte bună

(Clasa 1)

0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000

Starea bună (Clasa

2)

0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917

Starea moderată

(Clasa 3)

0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562

Starea slabă (Clasa

4)

0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375

Starea proastă

(Clasa 5)

0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187

Tabel cu limitele claselor de calitate pentru diversele tipuri de corpuri de apă

Pentru Dunăre (RO 12-15), dificultatea rămîne prelevarea unor probe reprezentative.

RO 12 trebuie abordat ca lacuri de baraj, corpuri de apă puternic modificate.

Deocamdată, cel puţin pentru Dunărea aval de PF, rezultatele EFI+ nu pot fi utilizate

ca atare ci trebuie valorificate prin intermediul opiniei expertului care să ia în consideraţie

ansamblul asociaţiilor de organisme şi situaţia creată prin întreruperea conectivităţii laterale.

Pentru tipul RO 16 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este practică deoarece

aceasta are particularităţi pregnante şi necesită crearea unei index de evaluare specific, posibil

dar nefezabil din punct de vedere al bugetului de timp şi financiar alocat.

Pentru tipurile RO 17-20 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este reprezentativă

(fauna piscicolă a acestora fiind, de regulă, formată doar din 1-2 specii) în cazul în care există.

În tipologia europeană utilizată la realizarea bazei de date FIDES, FAMEşi EFI + râurile sunt

clasificate, după regimul de curgere în: permanente, secate vara şi secate iarna (summer dry,

respectiv winter dry) şi aceste date trebuie introduse în coloana Flow regime din spreadsheet.

Rezultatele trebuie utilizate cu prudenţă şi corelate cu ceilalţi indicatori.

72

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă pe baza ihtiofaunei este nevoie de

rezultatele obţinute prin accesarea site-ului EFI+. Rezultatele tuturor amplasamentelor şi

corpurilor de apă acceptate de programul EFI+ sunt la dl Istvan Falka (DA Mureş – laborator)

şi la dl Şerban Iliescu (ANAR Bucureşti – monitoring).

Procesarea datelor

Datele din teren vor fi înregistrate pe o fişă care să permită ulterior procesarea lor prin

programul automat şi să să contribuie la realizarea unei baze de date naţionale.

Există diverse modele pentru astfel de fişe, unul este cel propus în cursul JDS, care a

fost acceptat şi utilizat de toate ţările participante şi este compatibil cu cerinţele bazei de date

FAME, din care a derivat baza de date utilizată pentru EFI.

Datele pot fi înscrise în tabelul excel pus la dispoziţie de consorţiul EFI pe pagina de

internet <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> şi transmise sub această formă

sau pot fi introduse manual la adresa indicată în aceeaşi pagină.

La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30> pot fi găsite toate

valorile ce sunt acceptate de tabelul de preluarea datelor (spreadsheet) inclusiv denumirile

corecte ale speciilor piscicole.

În fişa cu rezultatele transmise de programul de calcul (output) se găsesc următoarele

date:

Abundenţe şi densităţi relative calculate pentru diversele ghilde (grupări ecologice).

În ultimele coloane sunt prezentate scorurile calculate pentru zona salmonidelor,

pentru zona ciprinidelor, scorul agregat şi clasa de calitate în care se încadrează

secţiunea studiată.

Pentru fiecare coloană cu valori rezultate din calcularea diverşilor parametri există o

rubrică de observaţii (comment) cu ajutorul cărora suntem informaţi dacă au fost

identificate valori anormale „to be checked”, dacă suportul statistic al rezultatului este

fragil sau metoda de captură folosită nu este cea mai adecvată „fish index to be used

with caution”. Menţiunea „nothing to report” arată că datele introduse se înscriu în

limitele normale pentru zona respectivă, conforme cu cele înregistrate anterior în baza

de date.

http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php

http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30

73

Variabilă Atribute, unitaţi măsură

Site Code Codul punctului de prelevare unic la nivel naţional

Longitude Longitudine

Latitude Latitudine

Day Ziua

Month Luna

Year Anul

Country Ţara indicativ

River Name Numele râului

Site Name Numele locaţiei

Altitude Altitudine în m

Ecoregion Ecoregiune dupa Illies & Botosaneanu

Mediterranean Type Tipul Mediteranean, 0 yes, no

River Region Regiune hidrogeografica, Danube

Method: Metoda captură, wading, boat

Fished Area Suprafaţa pescuită mp

Wetted Width Laţimea apei m

Flow Regime, Regim de curgere, permanent, summer dry,

winter, dry

Natural Lake Upstream:

yes, no

Lacuri naturale amonte Yes, No

Geomorphology: Geomorfologie naturally constraint no

mobility, braided, sinuous,

meander regular, meander

tortous

Former Flood Plain: yes, no Prezenta câmpie inundabilă, iniţial Yes, No

Water Source: Sursa de alimentare glacial, nival, pluvial,

groundwater

Upstream Drainage Area,

kmp

Suprafata bazin amonte kmp

Distance from Source Distanţa faţa de izvor km

River Slope, Panta,

Air tempreture Temperature aerului º C

74

Variabilă Atribute, unitaţi măsură

Mean Annual Temperatura medie anuală º C

Air temperature January Temperature medie în ianuarie º C

Air temperature July Temperature medie în iulie º C

Former Sediment Size: Dimensiunile sedimentelor, iniţial Organic, Silt, Sand, Gravel,

Boulder, No Data,

Sampling Location, Locaţia de prelevare main channel, backwater,

mixed

Species Name Numele speciei din tabel, 254 sp

Total number run1 Total capturi, prima toana Nr indivizi

Number Length Below 150 Numărul indivizilor sub 150 mm Nr indivizi

Number Length Over 150 Numărul indivizilor peste 150

mm

Nr indivizi

Tabel cu datele ce trebuie însccrise în fişa pentru procesare (tabel excel, spreadsheet)

introduse în programul de calcul

Exemplu: tabelul excel cu rezultatul procesării (output) (mai jos). Au fost reţinute primele

coloane cu datele de identificare a punctelor de prelevare şi ultimele două coloane cu

rezultatul numeric al calculului indexului EFI+ şi clasa la care se încadrează corpul de apă

investigat.

Site.name River.name Site.code Day Month Year FishIndex FishIndex.

class

C.Salageni Prut 18P08Is 18 6 2008 0,741266 2

Bajura Prut 2P08Bt 19 8 2008 0,665592 2

Intrepretarea rezultatelor

Pentru interpretarea rezultatelor este recomandabilă prudenţă, în sensul că precizia

metodei este încă limitată de următorii factori:

pentru ecoregiunile prezente în România numărul datelor introduse în baza de date

internaţională este relativ mică (circa 280), astfel modelul teoretic, valoarea ideală

calculată este încă fragilă din punct de vedere statistic;

75

trebuie ţinut cont de faptul că, pentru râurile mari prelevarea este încă deficitară, în

sensul aplicării stricte a metodologiei şi dotării echipelor cu ambarcaţiuni echipate

pentru pescuit cu anozi multipli (boom);

în unele situaţii particulare este dificilă delimitarea celor două tipuri de corpuri de apă:

salmonicole, respectiv ciprinicole; în aceste cazuri creşte ponderea opiniei

specialistului, bazată pe cunoaşterea caracteristicilor ecologice ale habitatului şi a

structurii cenozei respective.

Este recomandabil ca biologii care fac intrepretările să participe la prelevare şi să fie

familiarizaţi cu noţiunea de ghilde ecologice, cu tipologia corpurilor de apă şi structura

cenozei pentru fiecare punct de prelevare.

Încadrarea corpului de apă la categoria corespunzătoare (salmonicol, respectiv

ciprinicol) trebuie făcută atât pe baza criteriilor hidromorfologice, dar în special pe baza

criteriilor ecologice.

Întocmit,

Dr. biolog Grigore Davideanu

76

Anexa 6.1.1 E-Stare ecologica-Element biologic Fitoplancton- lacuri naturale


ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale.

Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste

pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este

un corp de apă. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare

organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la

care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea stării ecologice contează

algele din zona fotică şi perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si

valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii

selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza

fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă numerică

cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de




Biomasă

Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,

exprimată în mg/ l (mm3/l).

Clorofila a

Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau

medie, exprimată în µg/l.




Indice abundenţa numerică a cianobacteriilor

Reprezintă numărul de cianobacterii raportat la numărul total de alge din probă. Se exprimă în

procente.

H p S

ln p 1 i

i i

77

Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 5

stări ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.

Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 15 12 11 6 5 < 5

ROLN03+04+0

5 ROLN02

15 13 11 9 8 < 8

ROLN06 ROLN03 28 26 22 16 13 < 13

ROLN10+11+1

2 ROLN05

28 24 19 10 7 < 7

ROLN14 ROLN06

T 15 8 5 4 3 < 3

ROLN15+16 ROLN07 19 17 14 11 9 < 9

ROLN17+18 ROLN08 25 22 19 13 8 < 8

Tabel 2: Valori propuse pentru biomasă

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 3 5 7 12 15 > 15

ROLN03+04+0

5 ROLN02 7 8 12 20 25 > 25

ROLN06 ROLN03 5 7.5 10 12 15 > 15

ROLN10+11+1

2 ROLN05 8 10 17 22 35 > 35

ROLN14 ROLN06

T

2 3 5 8 12 > 12

ROLN15+16 ROLN07 3 4 6 8 12 > 12

ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 2 3.5 5 > 5

Tabel 3: Valori propuse pentru clorofila a

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

78

(min.) (min.)

ROLN01+02 ROLN01 20 50 100 150 200 >200

ROLN03+04+0

5 ROLN02

12 20 50 150 200 >200

ROLN06 ROLN03 10 20 50 100 200 >200

ROLN10+11+1

2 ROLN05

14 20 50 80 150 >150

ROLN14 ROLN06

T 3 10 20 50 100 >100

ROLN15+16 ROLN07 3 5 8 20 25 >25

ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 3 5 10 >10

Tabel 4: Valori propuse pentru indice abundență numerică cianobacterii (%)

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 8 10 15 25 40 > 40

ROLN03+04+0

5 ROLN02

10 25 45 60 70 > 70

ROLN06 ROLN03 10 20 30 50 60 > 60

ROLN10+11+1

2 ROLN05

15 30 45 55 70 > 70

ROLN14 ROLN06

T 4 6 10 15 20 > 20

ROLN15+16 ROLN07 5 8 10 15 20 > 20

ROLN17+18 ROLN08 1 2 4 7 10 > 10

Tabel 5: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 2,08 2,00 1,54 1,20 1,00 <.1,00

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2,46 2,27 1,85 1,45 1,04 <1,04

ROLN06 ROLN03 3,07 2,50 2,23 1,90 1,50 <1,50

ROLN10+11+1

2 ROLN05

2,56 2,32 2,07 1,79 1,32 <1,32

ROLN14 ROLN06

T 1,60 1,37 0,98 0,81 0,40 <0.40

ROLN15+16 ROLN07 1,79 1,68 1,24 0,84 0,36 <0.36

ROLN17+18 ROLN08 2,72 2,54 2,31 1,85 1,42 <1,42

79

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza

valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte

intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.

Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se

considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice

si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere

sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta. Se prezinta un

model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati

s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea

starii ecologice, dupa cum urmeaza:

Indice număr taxoni (TAX) 10%

Indice abundenţă numerică cianobacterii (CYANO) 20%

Biomasa (BIO) 30%

Clorofila a (CHL) 15%

Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%


0.1*TAX+0.2*CYANO+0.3*BIO+0.15*CHL+0.25*ID = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.

Pentru incadrarea în stare ecologică se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor


Valoare

–Stare foarte bună min. 0.69

–Stare bună min. 0.48

–Stare moderată min. 0.34

–Stare slabă min. 0.25

–Stare proastă max. 0.25

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp

de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

80

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale

Indice diversitate (ID)

Indice număr de

taxoni (TAX)

Biomasa (BIO)

Clorofila a (CHL)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEBIO

RCECHL

RCETAX

RCEID


valoarea mai mare



Evaluare

finală

stare

ecologică

= B

Indice abundență

numerică

cianobacterii

(CYANO)

Factori

stresori: aport

nutrienți

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1xRCETAX + 0,3xRCEBIO + 0,15xRCECHL + 0,2xRCECYANO + 0,25xRCEID

RCECYANO

Compararea IM

cu valorile limită

pt. stare

ecologică

Calcul IM

stare

ecologică

Determinare valoare




indice

Compararea cu valorile

limită între stările

ecologice

81

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale

ID = 2,15

TAX = 21

BIO = 47,88

CHL = 17,77

Comparare

a valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinţă

RCEBIO=8/47,88=0,17

RCECHL=14/17,77=079

RCETAX=21/28=0,75

RCEID=2,15/2,56=0,84


valoarea mai mare



Evaluare

finală

stare

ecologică

= B

CYANO = 56

Factori

stresori: aport

nutrienți

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1x0,75 +

0,3x0,17 +

0,15x0,79 +

0,2x0,27 +

0,25x0,84

RCECYANO=0,15/0,56=0,27

Determinare valoare




indice


limită între stările

ecologice

Calcul IM stare

ecologică =

0,075+0,051+0,1

19+0.054+0,21 =

0,509

Compararea IM

cu valorile limită

pt. stare

ecologică

82

Anexa 6.1.1.F-Stare ecologica-Element biologic Fitobentos-Lacuri naturale


ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Algele bentice pot fi folosite pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale. Metoda

descrisă este folosită pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru

lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un

corp de apă. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) este sensibil la următoarele presiuni:

aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni

nespecifice). In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund

comunitatile de alge bentice. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare

categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel

de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza fitobentosului

sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate

TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.






Indicele de troficitate (TDI)

Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.

Indicele de troficitate reflectă cel mai bine aspectele privind poluarea cu nutrienţi şi

eutrofizarea, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte

presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din

indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor

două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor

menţionaţi.

H p S

ln p 1 i

i i

83



Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 23 19 14 9 6 <6

ROLN03+04+0

5 ROLN02

20 17 11 8 6 <6

ROLN06 ROLN03 23 18 14 9 7 <7

ROLN10+11+1

2 ROLN05

20 14 10 7 4 <4

ROLN14 ROLN06

T 21 16 9 7 6 <6

ROLN15+16 ROLN07 23 19 14 9 7 <7

ROLN17+18 ROLN08 22 19 13 8 5 <5


Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 2.40 2.10 1.70 1.30 0.60 <.0.6

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2.50 2.00 1.60 1.30 0.50 <0.5

ROLN06 ROLN03 3.00 2.30 1.70 1.40 0.50 <0.5

ROLN10+11+1

2 ROLN05

2.50 2.20 1.60 1.30 0.40 <0.4

ROLN14 ROLN06

T 2.50 2.10 1.50 1.25 0.40 <0.4

ROLN15+16 ROLN07 1.80 1.50 1.20 1.00 0.30 <0.3

ROLN17+18 ROLN08 2.20 1.80 1.40 1.00 0.30 <0.3

Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI)

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 3.8 5.4 6.0 9.6 12.8 >12.8

84

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2.9 4.9 6.6 10.0 12.7 >12.7

ROLN06 ROLN03 2.7 3.9 5.2 7.0 8.6 >8.6

ROLN10+11+1

2 ROLN05

4.8 6.0 8.5 12.3 14.3 >14.3

ROLN14 ROLN06

T 5.7 6.5 8.8 12.9 15.1

>15.1

ROLN15+16 ROLN07 8.2 9.5 10.2 11.8 13.1 >13.1

ROLN17+18 ROLN08 8.7 12.6 13.2 15.0 15.8 >15.8



corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un

raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât

valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate

valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa

acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.


importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării




- Indice de troficitate (TDI) 30%


0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.



Valoare








85

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri naturale

Modul

eutrofizare

Modul

degradare

generală

Indice troficitate

(TDI)

Indice diversitate

SH-W (ID)

Indice număr taxoni

(INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI

RCEID

RCEINT


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3xRCEINT +

0,4xRCEID +

0,3xRCETDI

Compararea IM

cu valorile limită

între stările

ecologice

Calcul IM stare

ecologică modul

Evaluare

finală

stare

ecologică

Determinare valoare




indice

Compararea

cu valorile

limită între

stările

ecologice

86

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului

– lacuri naturale

Modul

degradare

generală

TDI = 9.6

ID = 1,72

INT = 21

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI = 8.2/9.6

= 0.85

RCEID =

1.72/1.8 = 0.9

RCEINT =

21/23 = 0.91


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3x0.91 +

0,4x0,9+

0,3x0.85

Compararea IM

cu valorile limită

pt stările

ecologice

Calcul IM stare

ecologică =

0.273+0.360+0.255

= 0.888

Evaluare

finală

stare

ecologică

= FB

Determinare valoare


Modul

eutrofizar

e


Calitate Ecologică (RCE)


Compararea

cu valorile

limită dintre

stările

ecologice

87

Anexa 6.1.1.G-Stare ecologica-Element biologic Macronevertebrate- Lacuri naturale


ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE

MACRONEVERTEBRATE

Domeniu de aplicare

Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale datorita

numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de

monitoring.

Principiu


pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei

s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica, poluare cu nutrienţi si degradarea

generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre

indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 6 indici

propusi (indice număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener,

indice abundenţă moluşte, indice raport numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe

funcţionale) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate.

Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Numărul de familii

Se numără familiile de care aparţin taxonii identificaţi în probă.

Indicele abundenţa ET

Numărul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Trichoptera raportat la numărul

total de indivizi din probă.




Indicele raportul numeric Orthocladiinae/Chironomidae

Se calculează raportul numeric al orthocladiinae-lor/chironomidae-lor*100.

Indicele grupe funcţionale (mod de hrănire)

Raportul numărului de indivizi dintre răzuitori şi mărunţitori (fărâmiţători) la numărul de

indivizi din toate grupele funcţionale trofice din fiecare probă.

Indicele abundenţa moluştelor

Numărul indivizilor de moluşte raportat la numărul total de indivizi din probă.

H p S

ln p 1 i

i

i

88



Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 15 10 7 4 2 >2

ROLN03+04+0

5 ROLN02

12 9 6 4 2 >2

ROLN06 ROLN03 10 8 6 4 2 >2

ROLN10+11+1

2 ROLN05

11 7 6 3 2 >2

ROLN14 ROLN06

T 6 5 4 3 2 >2

ROLN15+16 ROLN07 6 4 3 2 1 >1

ROLN17+18 ROLN08 11 7 5 3 2 >2


Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 3 2,3 1,7 1,3 0,8 >0.8

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2,6 2 1,4 0,7 0,4 >0.4

ROLN06 ROLN03 2,2 1,6 1,2 0,8 0,5 >0.5

ROLN10+11+1

2 ROLN05

2,7 2,4 1,6 0,6 0,4 >0.4

ROLN14 ROLN06

T 2 1,7 1,2 0,7 0,4 >0.4

ROLN15+16 ROLN07 1,3 1 0,8 0,5 0,3 >0.3

ROLN17+18 ROLN08 2,2 1,9 1,25 0,9 0,6 >0.6

Tabel 3: Valori propuse pentru indice raport Orthocladiinae/Chironomidae

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

89

ROLN01+02 ROLN01 57 37 18 3 1 >1

ROLN03+04+0

5 ROLN02

68 45 29 17 5 >5

ROLN06 ROLN03 40 25 14 7 4 >4

ROLN10+11+1

2 ROLN05

43 27 17 8 4 >4

ROLN14 ROLN06

T 25 14 12 9 3 >3

ROLN15+16 ROLN07 22 12 10 5 2 >2

ROLN17+18 ROLN08 54 36 23 12 2 >2

Tabel 4: Valori propuse pentru indice grupe funcționale

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 66 36 25 10 1 >1

ROLN03+04+0

5 ROLN02

73 40 30 8 0 0

ROLN06 ROLN03 64 47 23 8 0 0

ROLN10+11+1

2 ROLN05

69 40 24 13 7 >7

ROLN14 ROLN06

T 72 50 37 24 8 >8

ROLN15+16 ROLN07 80 51 35 18 8 >8

ROLN17+18 ROLN08 64 37 26 5 0 0

Tabel 5: Valori propuse pentru indice abundență ET

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 6 3 2 1 0 0

ROLN03+04+0

5 ROLN02

5 3 2 1 0 0

ROLN06 ROLN03 6 3 2 1 0 0

ROLN10+11+1

2 ROLN05

5 3 2 1 0 0

ROLN14 ROLN06

T 4 3 2 1 0 0

ROLN15+16 ROLN07 4 3 2 1 0 0

ROLN17+18 ROLN08 10 8 3 2 0 0

90

Tabel 6: Valori propuse pentru indice abundența moluștelor

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 48 26 5 1 0 0

ROLN03+04+0

5 ROLN02

90 49 14 3 0 0

ROLN06 ROLN03 90 75 45 15 3 >3

ROLN10+11+1

2 ROLN05

73 34 12 4 1 >1

ROLN14 ROLN06

T 10 1,5 1 0 0 0

ROLN15+16 ROLN07 90 67 45 10 1 >1

ROLN17+18 ROLN08 10 3 2 1 0 0





valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1.


importanţei acestora pentru comunităţile de macronevertebrate şi pentru evaluarea stării


–Indice numar familii (FAM) 15%

–Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%

–Indice raport orthocladiinae/chironomidae (IOC) 20%


–Indice abundenţa ET (IET) 10%

–Indice abundenţa moluşte (IMo) 10%


0.15*FAM+0.3*ID+0.2*IOC+0.15*IGF+0.1*IET+0.1*IMo = indice multimetric (IM)

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.



91

Valoare






În situaţia de a fi mai multe secţiuni se calculează indicele multimetric pentru fiecare secţiune

şi apoi se face media şi se stabileşte starea ecologică a lacului/corpului de apă. În plus, dacă

există mai multe rezultate sezoniere pentru un lac/corp de apă, se face media anuală a

indicelui multimetric şi se stabileşte starea ecologică finală.

92

Fig, 1: Schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale

Poluare

organica,

eutrofizare,

degradare

generala

Indice raport

orthocladiinae/chiro

nominaesaprob

(IOC)

Indice EPT (IEPT)

Numar de familii

(FAM)

Indice diversitate

SW (ID)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinta

RCEIOC

RCEIEPT

RCEFAM

RCEIGF


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM =

0,15xRCEFAM +

0,3xRCEID +

0,2 xRCEIOC +

0,15xRCEIGF +

0,1xRCEIEPT +

0,1xRCEIMo

Compararea IM

cu valorile limita

între starile

ecologice

Evaluare

finala

stare

ecologica

Indice abundență

moluște (IMo)

RCEIMo

Determinare valoare





Indice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Calcul IM stare

ecologică

93

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale

IM =

0,15x0,67+

0,3x0,47 +

0,2 x0,58+

0,15x1+

0,1x0,17+

0,1x0,021

Determinare valoare





Poluare

organica,

eutrofizare,

degradare

generala

IEPT = 1

FAM = 10

ID = 1,424

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinta

RCEIOC=33/57=0,58

RCEIEPT=1/6=0,17

RCEFAM=10/15=0,67

RCEIGF=98/64=1


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

Compararea IM

cu valorile limita

între starile

ecologice

Evaluare

finala

stare

ecologica =

M

IMo = 1

RCEIMo=1/48=0,021

IGF = 98

RCEID=1,424/3=0,47

IOC = 33

Calcul IM stare

ecologică =

0,1+0,141

+0,116+0,15+0,0

17+0,002=

0,526

94

Anexa 6.1.2A

Stare ecologică – elemente hidromorfologice

Râuri

Elemente de calitate hidro-morfologice

În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC),

Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de

suprafaţă, apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării “stării’ acestora în

cadrul fiecarui bazin/spaţiu hidrografic.

În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la data de

22.12.2006, aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă, corpurilor de apă subterană şi zonelor

protejate.

Mediile de investigare sunt reprezentate de apă, sedimente şi biota, elementele de calitate,

parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în

domeniul apei, funcţie de tipul de progrAmonte.

Tabel 1 - Elemente, parametrii şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi

operaţional pentru râuri

Elemente de calitate Parametri

Frecvenţă

Program

Supraveghere

Program

Operational

Elemente

hidromorfologice

Regimul

hidrologic

Nivelul şi debitul apei H = 2 / zi *

Q = 20-60 /an*

H = 2 / zi *

Q = 20-60

/an*

Conectivitatea cu corpurile

de apă subterană 1/3 zile 1/3 zile

Continuitatea râului 1/6 ani 1/6 ani

Parametri Variaţia adâncimii şi 1/an 1/an

95

Elemente de calitate Parametri

Frecvenţă

Program

Supraveghere

Program

Operational

morfologici lăţimii râului

Structura şi substratul

patului albiei 1/6 ani 1/6 ani

Structura zonei riverane 1/6 ani 1/6 ani

În vederea evaluării stării corpurilor de apă pe baza elementelor hidro-morfologice se va avea

în vedere compararea unei situaţii corespunzătoare unei stări naturale, de referinţă a cursului de apă şi

anume situaţia înainte de impactul creat de amenajările hidrotehnice (construite în anii 1950-60) şi

situaţia actuală – datele de monitoring până în 2013. Se vor utiliza datele disponibile până la execuţia

amenajărilor pe cursul de apă (inclusiv tabele şi hărţi la nivelul anilor 1950-60), în funcţie de anii

înfiinţării staţiilor hidrometrice – care vor constiui datele de referinţă corespunzătoare stării foarte

bună.

În acelaşi mod se vor avea în vedere datele de monitoring disponibile până în anul 2013, date

ce vor defini starea ecologică curentă a corpului de apă.

Râuri

Regimul hidrologic

Nivel

Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel în regim natural (m) exprimat prin

variaţia de nivel corespunzătoare stării de referinţă

∆Hnat= H max an I-Hmin an I unde:

H max an I= nivelul maxim mediu din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la

execuţia lucrărilor pe cursul de apă (m)

Hmin an I = nivelul minim mediu din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la

execuţia lucrărilor pe cursul de apă (m)

96

Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel datorită presiunilor antropice (m)

exprimat prin variaţia de nivel corespunzătoare stării curente

∆Hmod= H max mod an curent-Hmin mod an curent unde:

H max mod an curent= nivelul maxim mediu înregistrat după execuţia lucrărilor, până în anul

curent (2007) – (m)

Hmin mod an curent = nivelul minim mediu înregistrat după execuţia lucrărilor, până în anul curent

(2007) – (m)

Debitul

Se va calcula modificarea debitului mediu prin raportul Qm nat/Qm mod unde:

Qm nat - debit mediu în regim natural (m3/s) - debitul mediu multianual măsurat din primul an de

funcţionare al staţiei hidrometrice până la execuţia lucrărilor pe cursul de apă;

Qm mod - debit mediu în regim modificat datorită presiunilor antropice (m3/s) - debitul mediu

multianual măsurat de la execuţia lucrărilor pe cursul de apă până în anul curent (2013) la staţia

hidrometrică.

Conectivitatea cu corpurile de apă subterană

Conectivitatea cu corpurile de apă subterană se exprimă prin:

1. variaţiile de nivel din foraje pentru starea de referinţă: se va verifica nivelul piezometric din

forajele de observaţie din vecinătatea cursului de apă care se va compara cu nivelul piezometric

corespunzător stării actuale.

2. procent din scurgerea de suprafaţă

Pentru starea de referinţă, se va verifica conectivitatea cu apele subterane ale corpului de apă

utilizând harta nr. 1 pentru a estima aportul alimentării din subteran ca procent din scurgerea medie

multianuală aferentă corpului de apă analizat.

Pentru starea curentă, se va estima aportul alimentării din subteran ca procent din scurgerea

medie multianuală aferentă corpului de apă analizat pentru anii de după execuţia lucrărilor (harta nr.

2 – păstrându-se aceleaşi procente din scurgerea superficială, ca la harta nr. 1). Se va considera

debitul mediu multianual corespunzător.

În lipsa datelor de bilanţ, se poate estima conectivitate foarte bună sau bună dacă raportul

dintre nivelele apei subterane corespunzătoare regimului natural, au variat faţă de cele actuale în

limite de +/- 15%.

97

În urma acestei analize se va estima daca există sau nu o modificare a conectivităţi cu apă

subterană. În cazul în care nu există foraje de observaţie în vecinătatea cursului de apă, conectivitatea

cu corpurile de apă subterană se poate estima doar din procent din scurgerea de suprafaţă.

100

Continuitatea curgerii râului

Se consideră că în anul de referinţă nu existau barări transversale ale râului.

Se va verifica cu datele din anul curent (2007) dacă există barări transversale ale curgerii râului

(praguri, baraje) şi se va completa după caz (de ex. dacă există amenajări funcţionale pentru circulaţia

peştilor migratori (tabel 1), corpul de apă se încadrează în stare ecologică bună).

Tabel 1 Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România

Ordinul Specia

Denumirea

vernaculară RO

Eudontomyzon danfordi chişcar (cicar)

Acipenseriformes

Acipenser gueldenstaedti nisetru

Acipenser nudiventris viză

Acipenser ruthenus cegă /cigă

Acipenser stellatus păstrugă

Huso huso morun

Clupeiformes

Alosa immaculata /Caspialosa pontica scrumbia de Dunăre

Clupeonella cultriventris gingirică

Salmoniformes

Hucho hucho lostriţă

Salmo trutta lacustris păstrăv de lac

Salmo trutta labrax păstrăv de MN

Anguiliformes Anguilla anguilla anghilă

Cypriniformes

Chondrostoma nasus scobar

Leuciscus idus văduviţă

Abramis brama plătică

Aspius aspius avat

Barbus barbus mreană

Vimba vimba morunaş

Cyprinus carpio crap sălbatic de

Dunăre

Chalcalburnus chalcoides oblete mare

Romanogobio uranoscopus (Tisa superioara)/Gobio

uranoscopus/ Rheogobio frici

porcuşor de

vad/chetrar

101

Ordinul Specia

Denumirea

vernaculară RO

Pelecus cultratus sabiţă

Lota lota mihalţ

Parametrii morfologici

Variaţia adâncimii şi lăţimii râului

Modificarea secţiunii transverale – adâncime Hm nat/Hm mod

H m nat = adâncime medie albie în regim natural – se va calcula adâncimea medie la debitul mediu

multiannual din profilele transversale din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la

execuţia lucrărilor (m);

Hm mod = adâncime medie în regim modificat (m) – se va calcula adâncimea medie din profilele

transversale la debitul mediu multianual de după execuţia lucrărilor până în anul curent (2007).

Modificarea secţiunii transverale – lăţime Bm nat/Bm mod

B m nat = lăţime medie albie minoră în regim natural – se va calcula lăţimea medie minoră din

profilele transversale din primul an de funcţionare al staţiei hidrometrice (m);

B m mod = lăţime medie în regim modificat (m) – se va calcula lăţimea medie din profilele

transversale din anul current (2007).

Modificare coeficient de reducere albie majoră - Ki

Ki=L maj nat / Lmaj îndig coeficient de reducere albie majoră (lăţime medie albie majoră

naturală/distanţa transversală medie între diguri pe corp de apă) ;

L maj nat = se va calcula lăţimea medie a albiei majore din profilele transversale din primul an

de funcţionare al staţiei hidrometrice.

Structura şi substratul patului albiei

Coeficient de dragare (lucrări de curăţare şi întreţinere albie) - Kd pentru râurile unde se practică

navigaţia.

Kd=Ld/Lr coeficient de dragare (lungime dragată/lungime sector de râu)

Stabilizarea patului albiei nu se aplică la fluviul Dunărea ci numai la râurile interioare.

102

Se va calcula raportul dintre H/hprag unde H este nivelul apei (curent) şi hprag = înălţime prag peste

cota fundului albiei (m)

Structura zonei riverane

Coeficient consolidare maluri Kmal=Lmal cons/Lmal nat (lungime mal consolidat cu lucrări de

stabilizare/lungime mal fără consolidări)

Structură zonă riverană - se referă la modul şi gradul de acoperire al terenului.

Toţi aceşti parametri hidro-morfologici prezentaţi în instrucţiunile metodologice de mai sus se

regăsesc sintetic în tabelul nr. 2. O parte dintre ei se estimează pe baza analizei hărţilor prezentate iar

restul de parametri se calculează cu ajutorul unui program de calcul (fişier Excel program de calcul -

HYMO). În urma rezultatelor obţinute se face încadrarea corpului de apă în una din cele 5 clase de

calitate (tabelul nr. 3).

În urma analizei tuturor parametrilor hidro-morfologici, starea ecologică finală a corpului

de apă dată de elementele de calitate hidro-morfologice este reprezentată de cea mai

defavorabilă situaţie (de ex. dacă avem situaţia în care parametrul - modificarea debitului mediu

conduce la o stare ecologică bună iar parametrul - modificarea coeficientul de reducere al albiei

majore este stare ecologică moderată şi parametrul – modificarea amplitudinii maxime a variaţiilor de

nivel conduce la stare ecologică foarte bună etc., corpul de apă este în încadrat în stare ecologică

moderată).

103

Anexa 6.1.2B

Stare ecologică – elemente hidromorfologice

Lacuri naturale

Evaluarea stării ecologice în cazul lacurilor naturale s-a făcut pe baza analizei următorilor

parametri hidromorfologici

- modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m)

- modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative

- conectivitate ape subterane

- coeficient de dragare

- structură zonă riverană

- coeficient consolidare maluri

Aceşti parametri hidromorfologici se calculează cu ajutorul unui program de calcul (fişier Excel

program de calcul - HYMO).

În urma rezultatelor obţinute se face încadrarea corpului de apă în una din cele 5 clase de calitate,

dupa cum se poate observa în tabelul ataşat.

104

Tabel 3

Parametrii hidro-morfologici de evaluare ecologică - râuri

Parametru hidromorfologic de

evaluare ecologică râuri

Stare

ecologică

foarte bună

Stare

ecologică bună

Stare

ecologică moderată

Stare

ecologică slabă

Stare

ecologică

proastă descriere evaluare

modificarea

debitului mediu Qm nat/Qm mod 0,96 – 1,04

,creştere 0,85 – 0,96

,scădere 1,04– 1,15

,creştere 0,70 – 0,85

,reducere 1,15 – 1,30

,creştere 0,40 – 0,70

,reducere 1,30- 1,60

,creştere <0,40

,reducere >1,60

modificare

amplitudine

maximă a

variaţiilor de

nivel (m)

∆Hnat/∆Hmod 0,90 – 1,10 ,creştere 0,80 – 0,90

,scădere 1,10 – 1,20

,creştere 0,70 – 0,80

,scădere 1,20 – 1,30

,creştere 0,60 -0,70

,scădere 1,30 -1,50

,creştere <0,60

,scădere >1,50

continuitate

curgere

permanentă

asigurare circulaţie

aval-amonte şi

amonte-aval a

fondului piscicol

periodică întreruptă întreruptă

conectivitate ape

subterane da da

redusă faţă de starea

naturală nu nu

modificarea

secţiunii

transverale –

adâncime

Hm nat/Hm mod 0,95 – 1,05 ,creştere 0,80 – 0,95

,scădere 1,05 – 1,20

,creştere 0,70 – 0,80

,scădere 1,20 – 1,35

,creştere 0,55 – 0,70

,scădere 1,35 – 1,60

,creştere <0,55

,scădere >1,60

modificarea Bm nat/Bm mod 0,95 – 1,05 ,creştere 0,80 – 0,95 ,creştere 0,60 – 0,80 ,creştere 0,35 – 0,60 ,creştere <0,35

105



Stare

ecologică

foarte bună

Stare

ecologică bună

Stare


Stare

ecologică slabă

Stare

ecologică


secţiunii

transverale –

lăţime

,scădere 1,05 – 1,20 ,scădere 1,20 – 1,40 ,scădere 1,40 – 1,65 ,scădere >1,65

coeficient de

dragare* Kd* 0,00 0,00 – 0,20 0,20 – 0,40 0,40 – 0,75 075 – 1,00

modificare

105coeficient de

reducere albie

majoră

Ki

1,00

conectivitate

naturală

1,20

conectivitate naturală

1,50

conectivitate redusă

2,00

conectivitate foarte

redusă

>2,00

conectivitate

întreruptă

modificarea

105coeficient de

amenajare

îndiguire

Kamenaj 0,00 0,00 – 0,20 0,20 – 0,40 0,40 – 0,70 0,70 – 1,00

coeficient

consolidare

maluri

Kmal 0,00 0,00 – 0,15 0,15 – 0,40 0,40 – 0,75 0,75 – 1,00

stabilizare pat

albie hprag

0,00 – 0,10

m

şi H/hprag >

2,00

0,10 – 0,20 m

şi H/hprag > 2,00

0,20 – 0,30 m

şi H/hprag > 2,00

0,30 – 0,50 m

şi H/hprag > 1,50 >0,50 m

106



Stare

ecologică

foarte bună

Stare

ecologică bună

Stare


Stare

ecologică slabă

Stare

ecologică


structură zonă

riverană

teren

nexploatat

agricol,

acoperire

naturală

exploatat agricol 40% exploatat agricol >40% folosinţe cu impact

antropic semnificativ

folosinţe cu

impact

antropic major

(localităţi,

industrii…)

Kd* se calculează numai pentru râurile unde se practica navigaţia.

107

Anexa 6.1.3A

Principalele etape de aplicare a metodologiei de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă

pentru elementele fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) – RÂURI

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /

Moderată:

1. Condiţii termice (temperatura apei)

2. Starea acidifierii (pH)

3. Salinitate (conductivitate)

4. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)

5. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)

1. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei

- Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:

o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti

aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau

speciilor de coregoni (Coregonus);

o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea

populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii cum ar fi ştiuca

(Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).

- Limitele prevăzute în Tabelul nr. 1 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele stări ecologice

(starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:

Tabel 1: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte Bună şi respectiv

Bună

Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole

1. Temperatura măsurată în aval de

punctul de descărcare a apelor poluate

termic (la extremitatea zonei de difuzie)

nu trebuie să depăşească temperatura

mediului neafectat de poluare cu mai

1,5 0C 3

0C

1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care

necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole

108

mult de:

2. Deversările de ape poluate termic nu

trebuie să cauzeze depăşirea

temperaturilor următoare în aval de

punctul de deversare (la extremitatea

zonei de dispersie)

21,50C 28

0C

3. Limita de temperatură de 100C se aplică

numai în perioadele de înmulţire a

speciilor care au nevoie de ape reci

pentru reproducere şi numai acelor ape

care pot conţine asemenea specii.

100C 10

0C

4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an

- Conform punctului 4 din Tabelul 1, mărimea statistică ce se supune conformării cu limitele stabilite

este P98 (percentilele 98).

- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de

temperatura apei este „Foarte Bună”.

- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de

temperatura apei este „moderată” .

2. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 1):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.

- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările ecologice

Foarte Bună şi respectiv Bună.

- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte Bună”.

- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.

3. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza salinitatii (conductivitate):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul conductivitate si se calculează

percentilele P90.

- Pentru conductivitate este dată o singură limită între starea ”Bună” și ”Moderată”, egală cu 1500

µS/cm.

109

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),

atunci starea ecologică este „Bună”.

- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci

starea ecologică este „Moderată”.

4. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat (Figura 2):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentraţie).

- Se calculează percentilele P10.

- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi

„Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat

(Tabelul nr.2).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte

bună”

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună”

(FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M )

(Tabelul nr.2).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”

(B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),

atunci starea ecologică este „Moderată”.

5. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza indicatorilor Consum biochimic de

oxigen (CBO5) și Consum chimic de oxigen (CCO-Cr):

- Se calculează percentilele P90.

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ecologică

„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de

apă testat (Tabelul nr.2).

5.1 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună”

5.2 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B),

se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 2).

5.3 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”

(B/M).

110

5.4 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),


Starea ecologică dată de indicatorii „regimului de oxigen” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil

caz”.

6. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din

categoria nutrienţi (Figura 3):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrienţi (N-

NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total);

- Se validează datele obţinute:

o se verifică dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în N, respectiv

P;

o se verifică dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea de fosfor total;

o nu se lucrează cu valori de „zero”;

- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an.

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ecologică

„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de

apă testat (Tabelul nr.3).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună”

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B),

se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 3).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”

(B/M).

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),


Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.

Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel mai

defavorabil caz”.

Nota:

111

1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea „Moderată”.

Conform DCA/2000, evaluarea stării ecologice pe baza elementelor suport se opreşte la starea

„MODERATĂ”, numai elementele BIOLOGICE mergând până la starea „Proastă”.

2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei xi sub care se găsesc k%

valori din şirul ordonat de observaţii2.

3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o măsură a

nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii respectivului indicator,

fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate a apei.

4. Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se aplică aceleaşi

limite stabilite pentru corpurile naturale (Tabelele 1, 2 și 3).

5. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră valabile

informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare.

6. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se procedează astfel:

pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se supune

procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date pentru toate

secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.

Tabel 2: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B), respectiv

Bună și Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen

Categorie

tipologică

Oxigen dizolvat

(mg/l O2)

CBO5 (mg/l

O2)

CCO-Cr

(mg/l O2)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

RO01 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO02 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO03 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO04 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO04* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO05 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO05* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO06 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO06* - - 3.00 6.00 10.00 25.00

RO07 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO08 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

2 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori statistici. Editura

Printech, 2008.

112

RO08* - - 3.00 6.00 10.00 25.00

RO09 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO10 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO11 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO12 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO13 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO14 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO15 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO16 10.00 8.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO17 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO18 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO19 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

Tabel 3: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B),

respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru nutrienți

Categorie

tipologică

N-NH4

(mg/l N)

N-NO2

(mg/l) N-NO3 (mg/l) N Total (mg/l) P-PO4 (mg/l)

P Total

(mg/l)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

RO01 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO02 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO03 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO04 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO04* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO05 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO05* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO06 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO06* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -

RO07 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO08 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO08* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -

RO09 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO10 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO11 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO12 0.440 0.900 0.040 0.080 1.600 3.300 2.500 5.000 0.120 0.250 0.180 0.380

RO13 0.360 0.760 0.040 0.080 1.700 3.500 2.500 5.000 0.130 0.270 0.200 0.420

RO14 0.660 1.400 0.080 0.160 2.600 5.500 2.500 5.000 0.090 0.200 0.230 0.500

RO15 0.620 1.300 0.090 0.180 2.400 5.100 2.500 5.000 0.100 0.210 0.230 0.500

RO16 0.150 0.310 0.013 0.023 1.400 4.700 2.500 5.000 0.080 0.130 0.200 0.500

RO17 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO18 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.052 0.110 0.320 0.660

RO19 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

113

Figura 1: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului pentru

starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună

Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza limitelor de

prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată

Date primare

pentru pH

6,5 ≤ P90 ≤

8,5?

Stare Foarte Bună

(FB)

Stare Moderată

(M)

NU DA

Se calculează P90

114

Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru indicatorii regimului de oxigen

(CCO-Cr si CBO5), pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /

Moderată

DA

P10 ≥

FB/B?

Stare Foarte Bună

(FB)

DA NU P10 ≥

B/M?

Stare Bună (B)

Stare Moderată

(M)

NU

Nota: Valorile P10 egale cu limitele

între stările ecologice determină starea

superioară de calitate.

Date primare pentru oxigen

dizolvat (concentraţie)

Se calculează P10

115

Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria regimului de oxigen (O2 dizolvat,

CCO-Cr si CBO5), iar starea finală se stabileşte pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat

indicator”.

DA

P90 ≤

FB/B ?

Stare Foarte Bună

(FB)

DA NU P90 ≤

B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată

(M)

NU

Nota1: Valorile P90 egale cu limitele



Date primare pentru CCO-

Cr si CBO5

Se calculează P90

116

Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice suport din

categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /

Moderată

P90 ≤

FB/B ?

Stare Foarte Bună

(FB)

DA NU P90 ≤

B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată

(M)

DA NU

Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele



Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria

nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte

pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.

Date primare Validarea

datelor

Unităţi de măsură

(ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)

Verificare P-PO4 < P Total

Se calculează P90

117

Anexa 6.1.3B

INSTRUCŢIUNI SINTETICE PRIVIND EVALUAREA ÎNCADRĂRII POLUANŢILOR

SPECIFICI

În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE) în evaluarea stării ecologice a

poluanţilor specifici intră atât cei de tip sintetic (organice) cât şi nesintetici (metale), pentru apele de

suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere

hidromorfologic.

- În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii

dizolvate în coloana de apă;

- Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de

apă.

1. Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să a sigure minim 12 valori ale

concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu următoarele

precizări:

1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii

dizolvate în coloana de apă;

1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana

de apă.

2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă concentraţia medie anuală (medie aritmetică).

- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează media

aritmetică anuală a concentraţiei;

- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2,

urmând apoi să se calculeze mediana datelor.

3. Concentraţia medie anuală (CMA) se evaluează în raport cu valorile limită care delimitează cele 3

stări ecologice şi anume:

CMA limita 1 stare foarte bună

limita 1< CMA limită 2 stare bună

limita 2< CMA stare moderată

4. În cazul substanţelor nesintetice (metale) la care valoarea mediei aritmetice determinată la punctul 2

este mai mare decât valoarea EQS stabilite, procedăm la determinarea fondului natural astfel:

- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează

media aritmetică anuală a concentraţiei, aceasta reprezentând valoarea fondului natural;

- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu

LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor, aceasta reprezentând valoarea fondului natural.

4.1 Se efectuează pentru fiecare metal rapoartele dintre concentraţia de fond şi valoarea EQS.

4.2 Dacă rapoartele sunt ≤ 1,0 se vor utiliza drept limite valorile precizate în metodologia de

evaluare a stării ecologice pentru poluanţii specifici şi se parcurge etapa 3 cu aceste valori.

118

4.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 10 se calculează la fiecare metal

diferenţele:

D= valoare fond – valoare atribuită*

* Valorile atribuite (VA) necesare în calcule se consideră a fi 15% din valoarea EQS-ului

corespunzător (în funcţie de duritate).

4.4. Având în vedere ca pentru stabilirea stării ecologice sunt stabilite 2 limite ( Limita 1- limita

între starea foarte bună şi starea bună şi Limita 2- limita între starea bună şi starea moderată)

valoarea D calculată la punctul 4.3 se va adăuga atât la Limita 1 cât şi la Limita 2, conform relaţiei:

Limita recalculată 1 = Limită1 + D

Limita recalculată 2 = Limită2 + D

Odată recalculate limitele pentru metale în funcţie de valorile fondului natural conform 4.4 se parcurge

etapa 3 de încadrare, prin evaluarea faţă de aceste valori.

Pentru stabilirea stării ecologice a As, Cr, fenol, xileni, cianuri totale și detergenți anion-acitvi s-a

stabilit doar o limită, Limita 2 - între starea bună și starea moderată.

Tabelul 1. Valori EQS

Nr.crt. Indicator Valoare duritate (mg/l

CaCO3)

Valori EQS

(media anuală μg/l)

1. PCB-uri (sumă de 7) - 0.013

2. Acenaften - 2.8

3. Toluen - 74

4. Cu

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l CaCO3

>100 mg/l CaCO3

1.22

5

10

5. Zn

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l CaCO3

>100 mg/l CaCO3

11.8

50.2

73

6. As 49

7. Cr 8.8

8. Fenol 11

9. Xilen 33

10. Cianuri totale 50

11. Detergenti anion-

activi

100

Tabel 2. Valori pentru limitele necesare stabilirii stării ecologice

Nr.

crt.

Indicator Valoare duritate

(mg/l CaCO3)

Limita 1

μg/l

(limita

intre stare

foarte buna

si starea

buna)

Limita 2

μg/l

(limita între

starea bună şi

starea moderată)

1. PCB-uri (sumă de - 0.007 0.013

119

7)

2. Acenaften - 1.5 2.8

3. toluen - 33 74

4. Cu*

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l

CaCO3

>100 mg/l CaCO3

0.75

3

6

1.22

5

10

5. Zn*

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l

CaCO3

>100 mg/l CaCO3

7

35

50

11.8

50.2

73

6. As** 49

7. Cr** 8.8

8. Fenol** 11

9. Xilen** 33

10. Cianuri totale** 50

11. Detergenti anion-

activi**

100

*

In situatiile in care fondul natural depaseste EQS, se urmaresc pasii de la pct.4.

** pentru acesti 6 parametrii, incadrarea se va face doar pentru limita intre starea buna si starea

moderata (Limita 2).

120

Anexa 6.1.3C

Stare ecologică – Elemente de calitate fizico-chimice LACURI NATURALE

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /

Moderată sunt:

6. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)

7. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)

Starea dată de elementele fizico-chimice generale este determinată de principiul „cea mai

defavorabilă situaţie”.

- Valorile propuse ca fiind limite între stările ecologice „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv

„Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru lacurile naturale sunt prezentate în Tabelele nr. 1 și 2.

- Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media aritmetică pentru

sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).

Tabel 1: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi

„Moderată” (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen

Categorie tipologică veche Categorie

tipologica

noua

Oxigen dizolvat

(mg/l O2)

CBO5 (mg/l

O2)

CCO-Cr

(mg/l O2)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

ROLN01+ROLN02 ROLN01 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN06 ROLN03 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN07+ROLN08+ROLN09

+ROLN13 ROLN04 - - - - - -

ROLN10+ROLN11 ROLN05 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN14T ROLN06T - - - - - -

ROLN15+ROLN16 ROLN07 10.000 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000

ROLN17+ROLN18 ROLN08 10.000 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000

Tabel 2: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi

„Moderată” (B/M) pentru nutrienți

Categorie

tipologică

veche

Categorie

tipologică

nouă

N-NH4

(mg/l N)

N-NO2

(mg/l N)

N-NO3

(mg/l N)

N Total

(mg/l N)

P-PO4

(mg/l P)

P Total

(mg/l P)

FB/B B/M FB

/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

121

ROLN01+

ROLN02 ROLN01 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070

ROLN03+

ROLN04+

ROLN05 ROLN02 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.070 0.100

ROLN06 ROLN03 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070

ROLN07+

ROLN08+

ROLN09+

ROLN13 ROLN04 - - - - - - - - - - - -

ROLN10+

ROLN11 ROLN05 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.050 0.100 0.080 0.140

ROLN14T ROLN06T - - - - - - - - - - - -

ROLN15+

ROLN16 ROLN07 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040

ROLN17+

ROLN18 ROLN08 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040

122

Anexa 6.1.5

Potenţial ecologic – elemente fizico-chimice

Elemente fizico-chimice generale

o corpuri de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri”

Pentru evaluarea acestor corpuri de apă se aplică aceleaşi principii şi limite stabilite ca şi

pentru corpurile naturale (anexa 6.1.3 A), considerându-se limitele dintre starea foarte bună şi bună

şi cea dintre bună şi moderată ca fiind limitele dintre potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum

şi dintre potenţialul bun şi potenţialul moderat.

o corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare

Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media

aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).

1. Indicatorul pH

- Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic

maxim (PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (martie – octombrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5], atunci se

încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (martie – octombrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci se

încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).

2. Condiții de oxigenare

- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa oxigenul dizolvat mai intra CBO5 si CCO-Cr

3. Nutrienții

- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa P total mai intra in evaluare N-NH4, N-NO2, N-

NO3, N total si P-PO4

Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatorii ce intra in evaluarea potentialului

ecologic pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabelele 1 si 2.

Evaluarea realizată pe baza elementelor fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este

determinată de principiul „cea mai defavorabilă situaţie”.

Poluanţi specifici - evaluarea se face în conformitate cu precizările din Anexa 6.1.3B.

123

Tabel 1: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de

acumulare - CBO5, CCO-Cr și Oxigen dizolvat

Categorie

tipologica

veche

Categorie

tipologica

noua

CBO5 (mg/l

O2)

CCO-Cr

(mg/l O2)

Oxigen dizolvat

(mg/l O2)

PEM PEB PEM PEB PEM PEB

ROLA01+

ROLA02 ROLA01 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00

ROLA03+

ROLA04 ROLA02 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00

ROLA05 ROLA03 3.00 6.00 10.00 25.00 8.00 6.00

ROLA06+

ROLA08 ROLA04 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00

ROLA07+

ROLA10 ROLA05 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00

ROLA09+

ROLA11 ROLA06 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00

ROLA012+

ROLA13+

ROLA14 ROLA07 3.00 5.00 20.00 40.00 10.00 8.00

Tabel 2: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de

acumulare - nutrienti

Categorie

tipologica

veche

Categorie

tipologica

noua

N-NH4 (mg/l

N)

N-NO2 (mg/l

N)

N-NO3 (mg/l

N)

N total (mg/l

N)

P-PO4 (mg/l

P) P total (mg/l P)

PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB

ROLA01+

ROLA02 ROLA01 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.06 0.12

ROLA03+

ROLA04 ROLA02 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.10 0.20

ROLA05 ROLA03 0.44 0.90 0.00 0.35 1.60 3.30 2.50 5.00 0.12 0.25 0.18 0.38

ROLA06+

ROLA08 ROLA04 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.04 0.08

ROLA07+

ROLA10 ROLA05 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.05 0.10

ROLA09+

ROLA11 ROLA06 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.07 0.14

ROLA012

+

ROLA13+

ROLA14 ROLA07 0.20 0.40

0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03

0.02

0.04

124

Anexa 6.1.4A


POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC

MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂȚILOR

DE MACRONEVERTEBRATE BENTICE (MACROZOOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Macronevertebratele sunt folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de

apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă

este folosita pentru activitatea de monitoring. Metoda este comparabilă cu cea pentru

corpurile de apă naturale pe baza macronevertebratelor bentice.

Principiu


pentru corpurile de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In

descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea

generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre

indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici

propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de

familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru

evaluarea potenţialului ecologic pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea

indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

(s x h)

S =

h

S = indicele saprob

s = valoarea taxonilor bioindicatori


2.Indicele EPT_I

Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la

numarul total de indivizi din proba.

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

S = numarul de specii;

pi = numarul de indivizi al speciei i raportat la numarul total de indivizi din proba

4.Indice număr de familii

i

S

i

i i p p H

1

ln

125

Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.

5.Indicele OCH/O

Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de

indivizi din proba.

Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si

podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor.

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de

indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de

curgere a apei_limnofil (curgere lenta)

Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al

indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind

reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului

de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida

apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă

mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care

fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt

expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza

tuturor indicilor menţionaţi.

In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si

pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare

indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune.


Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 1.2 1.8 2.3 3.2

RO02 1.25 1.9 2.5 3.2

RO03 1.3 2.2 2.5 3.2

RO04 1.35 2.2 2.6 3.2

RO05 1.4 2.2 2.6 3.2

RO06 1.45 2.3 2.7 3.5

RO07 1.5 2.3 2.7 3.5

RO08 1.5 2.4 2.6 3.2

RO09 1.5 2.4 2.7 3.2

RO10 1.55 2.4 2.6 3.5

RO11 1.6 2.45 2.7 3.5

RO12 1.25 1.9 2.3 3.2

RO13 1.6 2.3 2.7 3.5

126

RO14 1.6 2.4 2.8 3.5

RO15 1.6 2.4 2.8 3.5

RO16 1.6 2.3 2.7 3.2

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 80% 40% 30% 20%

RO02 80% 40% 30% 20%

RO03 70% 30% 20% 10%

RO04 60% 35% 20% 15%

RO05 60% 35% 20% 15%

RO06 30% 10% 5% 2%

RO07 30% 10% 5% 2%

RO08 30% 10% 5% 2%

RO09 30% 10% 5% 2%

RO10 30% 10% 5% 2%

RO11 30% 10% 5% 2%

RO12 60% 30% 10% 5%

RO13 20% 8% 2% 1%

RO14 20% 8% 2% 1%

RO15 20% 8% 2% 1%

RO16 25% 10% 5% 2%

Tabel 3:Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 2.3 1.6 1.3 1.2

RO02 2.3 1.6 1.3 1.2

RO03 2.3 1.6 1.3 1.2

RO04 2.1 1.5 1.2 1.1

RO05 2.1 1.5 1.2 1.1

RO06 1.9 1.4 1.2 1.1

RO07 1.9 1.4 1.2 1.1

RO08 1.9 1.4 1.2 1.1

RO09 1.9 1.4 1.2 1.1

RO10 1.9 1.4 1.2 1.1

RO11 1.9 1.4 1.2 1.1

RO12 2.1 1.6 1.2 1.1

RO13 1.8 1.3 1.2 1.1

RO14 1.8 1.3 1.2 1.1

RO15 1.8 1.3 1.2 1.1

RO16 2.0 1.25 1.2 1.1

127

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 20 10 6 4

RO02 20 10 6 4

RO03 20 10 6 4

RO04 16 8 4 2

RO05 16 8 4 2

RO06 14 6 3 2

RO07 14 6 3 2

RO08 14 6 3 2

RO09 14 6 3 2

RO10 14 6 3 2

RO11 14 6 3 2

RO12 18 10 5 4

RO13 14 6 3 2

RO14 14 6 3 2

RO15 14 6 3 2

RO16 14 6 3 2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 10% 30% 45% 55%

RO02 10% 30% 45% 55%

RO03 15% 40% 50% 60%

RO04 15% 40% 50% 60%

RO05 15% 40% 50% 60%

RO06 25% 40% 70% 85%

RO07 25% 40% 70% 85%

RO08 25% 40% 70% 85%

RO09 25% 40% 70% 85%

RO10 25% 40% 70% 85%

RO11 25% 40% 70% 85%

RO12 15% 50% 60% 70%

RO13 25% 60% 75% 85%

RO14 25% 60% 75% 85%

RO15 25% 60% 75% 85%

RO16 25% 40% 70% 85%

Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

128

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 90% 40% 30% 20%

RO02 90% 40% 30% 20%

RO03 80% 40% 30% 20%

RO04 70% 30% 20% 10%

RO05 70% 30% 20% 10%

RO06 30% 10% 5% 2%

RO07 30% 10% 5% 2%

RO08 30% 10% 5% 2%

RO09 30% 10% 5% 2%

RO10 30% 10% 5% 2%

RO11 30% 10% 5% 2%

RO12 70% 40% 30% 20%

RO13 30% 10% 5% 2%

RO14 30% 10% 5% 2%

RO15 30% 10% 5% 2%

RO16 30% 10% 5% 2%

Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil)

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 90% 60% 50% 40%

RO02 90% 60% 50% 30%

RO03 80% 50% 40% 30%

RO04 70% 40% 30% 20%

RO05 70% 40% 30% 20%

RO06 50% 30% 20% 15%

RO07 50% 20% 15% 10%

RO08 50% 20% 15% 10%

RO09 50% 20% 15% 10%

RO10 50% 20% 15% 10%

RO11 50% 20% 15% 10%

RO12 80% 50% 40% 30%

RO13 50% 20% 15% 10%

RO14 50% 20% 15% 10%

RO15 50% 20% 15% 10%

RO16 50% 20% 15% 10%

129

Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-

limnofil)

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 20% 15% 12% 10%

RO02 20% 15% 12% 10%

RO03 20% 15% 12% 10%

RO04 30% 20% 15% 10%

RO05 30% 20% 15% 10%

RO06 90% 70% 60% 50%

RO07 90% 70% 60% 50%

RO08 90% 70% 60% 50%

RO09 90% 70% 60% 50%

RO10 90% 70% 60% 50%

RO11 90% 70% 60% 50%

RO12 80% 60% 50% 40%

RO13 90% 70% 60% 50%

RO14 90% 70% 60% 50%

RO15 90% 70% 60% 50%

RO16 80% 60% 50% 40%



corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un

raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale

starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse

pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si poteníalele ecologice pentru a se vedea

tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la poteníalul ecologic maxim la potenţialul

ecologic moderat.

Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite

calcularea indicelui multimetric.

Pe baza indicilor individuali se calculeaza indicele multimetric. Pentru indicii selectionati s-a

propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de nevertebrate si pentru

evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:

–Indice saprob (IS) 10%

–Indice EPT (indivizi) (IEPT) 20%

–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%

–Numar familii (IFAM) 10%

–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%


–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 20%


130

0.1*IS+0.2*IEPT+0.2*ID+0.1*IFAM+0.1*IOCH+0.1*IGF+0.2*REO/LIM = indice

multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic care trebuie sa fie cuprins intre 0 si

1.

Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Potential maxim min. 0.75

–Potential bun min. 0.55

–Potential moderat min. 0.4

In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie sau un corp de apa, se face

media anuala a indicelui multimetric si se stabileste potentialul ecologic.

Nu se calculeaza indicele multimetric in situatia in care exista mai putin de 3 taxoni in proba.

Presupunand ca nu este o eroare de prelevare, in aceste statii este o degradare a starii sau

potentialului ecologic datorata imposibilitatii comunitatilor de nevertebrate de a popula

substratul (modificari hidromorfologice ireversibile, lipsa substrat, deseuri de rumegus etc.).

Pentru statiile si corpurile de apa respective se noteaza potentialul ecologic cel mai

defavorabil, fara sa se mai calculeze indicele multimetric.

131

Fig, 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice EPT_I (IEPT)

Indice Numar de

familii (IFAM)

Indice diversitate

SW (ID)

Indice OCH (IOCH)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinta

RCEIS

RCEIEPT

RCEIOCH

RCEIFAM

RCEIGF


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1xRCEIS+

0,2xRCEIEPT +

0,2xRCEID +

0,1xRCEIFAM +

0,1xRCEIOCH +

0,1xRCEIGF +

0,2xRCEREO/LIM

Compararea IM cu

valorile limita pentru

potential ecologic

Calcul IM potential

ecologic

Evaluare

finala

potential

ecologic

Indice preferinta

curgere apa

(REO/LIM))

RCEREO/LIM

Indice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Determinare valoare





Compararea

cu valorile

limită dintre

potentialele

ecologice

132

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.16

IEPT = 85%

IFAM = 19

IOCH = 1%

IGF = 84%

Comparare

a valorii

determinate

cu valoarea

ghid a starii

de referinta

RCEIS = 1

RCEIEPT = 1

RCEIOCH=1

RCEIFAM =19/20 =0.95

RCEIGF=84/90=0,93


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,2x1 +

0,2x0,79 +

0,1x0,95 +

0,1x1 +

0,1x0,93 +

0,1x1+

0,2x1

Compararea IM

cu valorile limită

pt potentialele

ecologice

Calcul IM

poteníal

ecologic =

0,200+0,158+

0,095+0,100+

0.093+0,100+

0,200 = 0.946

Evaluare

finala

stare

ecologica

=PEM

Determinare valoare


Modul

poluare

organica




Compararea

cu valorile

limită dintre

potentailele

ecologice

REO = 96%

RCEREO=1

ID = 1,82

RCEID =1,82/2,3=0.79

133

Anexa 6.1.4B

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PENTRU EVALUAREA

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE

AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE

(FITOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate aflate pe cursurile de apa. Metoda descrisă este comparabilă cu cea pentru

corpurile de apă naturale pe baza algelor bentice Metoda este folosita pentru activitatea de

monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile

de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul

(reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori

perturbatori: poluare cu nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare

generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori

stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă

naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru

fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi

pentru evaluarea potenţialului ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii

sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice

biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in

continuare.

Indice saprob (Pantle-Buck modificat)

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori (conform tabelului de la metodologia similară pentru corpuri

naturale)

h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă






Indicele biologic de diatomee (IBD)

H p S

ln p 1 i

i i

134

Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai

bine degradarea generală şi celelalte presiuni. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea

cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt

expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza

tuturor indicilor menţionaţi.


potenţialului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 1,31 1,79 2,16 > 2,16

RO04-05 1,75 2,01 2,32 > 2,32

RO06-11 1,82 2,06 2,71 > 2,71

RO12-15 1,84 2,08 2,7 > 2,7

RO18 1,90 2,22 2,75 > 2,75

RO19 1,90 2,5 2,86 > 2,86


Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 20 14 11 < 11

RO04-05 20 15 12 < 12

RO06-11 19 14 12 < 12

RO12-15 20 15 11 < 11

RO18 16 10 9 < 9

RO19 18 12 9 < 9


Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 2,43 2,03 1,52 < 1,52

RO04-05 2,53 1,74 1,22 < 1,22

RO06-11 2,45 2,15 1,40 < 1,40

RO12-15 2,40 2,08 1,27 < 1,27

RO18 2,40 2,06 1,25 < 1,25

RO19 2,41 1,59 1,22 < 1,22

135

Tabel 4: Valori propuse pentru IBD (indicele biologic de diatomee)

Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 16 12 9 < 9

RO04-05 15 11 8 < 8

RO06-11 13 11 8 < 8

RO12-15 12 10 7 < 7

RO18 13 10 8 < 8

RO19 12 10 7 < 7


calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.

Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu

valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de

referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de

referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de

scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.


importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea

potenţialului ecologic, după cum urmează:

- Indice saprob (IS) 30%



- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%


0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic şi acesta trebuie să fie cuprins între 0 şi

1.

Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor


Valoare

–Potenţial maxim min. 0,78

–Potenţial bun min. 0,62

–Potenţial moderat min. 0,39

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de

apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potenţialul ecologic.

136

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului

Comparare

cu valori

limită pt

potențial

ecologic

Determinare valoare


Modul

poluare

organică


Calitate Ecologică (RCE)


RCEIS Indice saprob (IS)

Evaluare

finală

potențial

ecologic

Indice diversitate

SH-W (ID)

IM =

0,3xRCEIS+

0,15xRCEINT +

0,3xRCEID +

0,25xRCEIBD

RCEID

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

Număr de taxoni

(INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEINT

Modul

degradare

generală

Calcul IM

potențial ecologic


valoarea mai mare

Evaluare potențial

ecologic



RCEIBD

Indice biologic de

diatomee (IBD)

137

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza

fitobentosului

Comparare

cu valori

limită pt

potențial

ecologic



indice

Determinare valoare


Modul

poluare

organică RCEIS =

1.31/2.12 = 0.62

IS = 2.12

Evaluare

finală

potențial

ecologic =

PEB

ID = 1.8

RCEID =

1.8/2.43 = 0.74

IM = 0,3x0,62+

0,3x0.74 +

0,15x0.55+

0,25x0,62+

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

RCEINT =

11/20 = 0.55

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

INT = 11

Modul

degradare

generală

Compararea IM

cu valorile limită

pt potențial

ecologic

Calcul potențial

ecologic =

0,186+0,222+0,082

+0.155= 0,645


valoarea mai mare



RCEIBD =

10/16 = 0.62

IBD = 10

138

Anexa 6.1.4C


POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC

MODIFICATE AFLATE PE CURSURI DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR

DE ALGE FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al

corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde

curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă

din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea

potentialului ecologic, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de

apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative

pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de

monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se

foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor

Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de

nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de

principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de

apa puternic modificate. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare

categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la

nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii

propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de

taxoni, indice abundenţă Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice pe baza

comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este

facuta in continuare.

1. Indicele saprob

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori


2. Indicele de clorofila

Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.

139

3. Indicele de diversitate Simpson

unde,

D = indice diversitate

pi = proportia speciei „i” in comunitate

s= nr. total de specii

4. Indice număr taxoni


5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Reprezintă numărul de alge din grupul Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge

din probă, Se exprimă în procente.


reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte

dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau

alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se

propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.


potenţíalului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Potenţial

ecologic

maxim

(max.)

Potenţial

ecologic

bun

(max.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 1,66 2,3 2,5 3,2

RO06* 1,75 2,55 2,75 3,5

RO07 1,6 2,07 2,5 2,7

RO08 1,6 2 2,6 2,8

RO08* 1,75 2,55 2,75 3,5

RO09 1,73 2 2,64 2,9

RO10 1,86 2,16 2,6 2,9

RO11 1,76 2,31 2,64 2,93

RO12 2,2 2,5 2,7 3,3

RO13 2,2 2,53 2,77 3,2

RO14 2,2 2,53 2,77 3,2

RO15 2,2 2,58 2,83 3,3

RO16 1,36 2,46 2,58 2,71

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila a

140

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Potenţial

ecologic

maxim

(max.)

Potenţial

ecologic

bun (max.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 2,65 5,39 7,51 10,50

RO06* 7,30 8,03 13,73 23,33

RO07 3,92 6,11 9,21 14,00

RO08 5,19 6,83 10,91 17,50

RO08* 7,30 8,03 13,73 23,33

RO09 6,46 7,55 12,60 21,00

RO10 7,30 8,03 13,73 23,33

RO11 8,15 8,51 14,86 25,66

RO12 9,00 9,00 16,00 28,00

RO13 9,00 9,00 16,00 28,00

RO14 9,00 9,00 16,00 28,00

RO15 9,00 9,00 16,00 28,00

RO16 8,15 8,51 14,86 25,66

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun

(min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 0,92 0,81 0,37 0,23

RO06* 0,89 0,54 0,34 0,28

RO07 0,9 0,74 0,43 0,33

RO08 0,89 0,67 0,49 0,44

RO08* 0,89 0,54 0,34 0,28

RO09 0,89 0,605 0,42 0,36

RO10 0,89 0,54 0,34 0,28

RO11 0,89 0,42 0,19 0,12

RO12 0,88 0,71 0,37 0,26

RO13 0,88 0,71 0,37 0,26

RO14 0,88 0,71 0,37 0,26

RO15 0,88 0,71 0,37 0,26

RO16 0,87 0,63 0,53 0,5

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun

(min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 24 10 8 4

RO06* 13 5 4 2

RO07 18 7 6 3

141

RO08 13 5 4 2

RO08* 13 5 4 2

RO09 13 5 4 2

RO10 13 5 4 2

RO11 26 7 5 3

RO12 14 8 5 1

RO13 14 8 5 1

RO14 14 8 5 1

RO15 14 8 5 1

RO16 23 8 5 2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.) (%)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun

(min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 77 50 35 20

RO06* 77 50 35 20

RO07 77 50 35 20

RO08 77 50 35 20

RO08* 77 50 35 20

RO09 77 50 35 20

RO10 77 50 35 20

RO11 77 50 35 20

RO12 100 90 72 65

RO13 100 90 72 65

RO14 100 90 72 65

RO15 100 90 72 65

RO16 90 49 31,5 14

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se

imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar

intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de

referinta se considera RCE =1. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Evaluarea

potenţialului ecologic al corpurilor de apa se face pe baza mediei anuale a indicelui

multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.

Apoi se calculează indicele multimetric. Şi în cazul cursurilor de apa puternic modificate

pentru indicii selectionati s-a propus, de asemenea, o ponderare a importantei acestora

pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potentialului ecologic, dupa cum urmeaza:


– Indicele clorofila a (ICL) 25%



142

– Indice abundenta numerica diatomee (IAND) 10%


0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic şi acesta trebuie sa fie cuprins

intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Potential maxim min. 0.8

–Potential bun min. 0.6

–Potential moderat min. 0.4

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un

corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potentialul

ecologic.

143

Fig. 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului – cursuri ap

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice numar taxoni

(INT)

Indice diversitate S

(ID)

Indice clorofila (ICL)

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinta

RCEIS

RCEINT

RCEICL


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,2xRCEIS+

0,3xRCEID +

0,15xRCEINT +

0,25xRCEICL +

0,1xRCEIAND

Compararea IM cu


potentialele ecologice

Calcul IM

potential

ecologic

Evaluare

finala

potential

ecologic RCEIAND

Determinare valoare





Compararea

cu valorile

limită pentru

potential

ecologic

Indice abundenta

diatomee (IAND)

RCEID

144

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului –

cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.3

INT = 9

ICL = 1,05

Comparare

a valorii

determinat

e cu

valoarea

ghid a

starii de

referinta

RCEIS = 1.66/1.3 = 1

RCEINT =9/24 = 0.38

RCEICL=1.05/2,65= 1


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,2x1+

0,3x0,82 +

0,15x0,38 +

0,25x1 +

0,1x1

Compararea IM cu valorile

limită între potentialele

ecologice

Calcul IM potential

ecologic =

0,200+0,246+0,057+

0.250+0,100= 0.853

Evaluare

finala

potential

ecologic =

PEM

Determinare valoare


Modul

poluare

organica




Compararea

cu valorile

limită dintre

potentialele

ecologice

IAND = 98%

RCEIAND=77/98=1

ID = 0,75

RCEID =0.75/0.92 =

0.82

145

AnexA 6.1.4D

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORILE LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE

APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de

acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste

pentru lacurile de acumulare care sunt corpuri de apă puternic modificate si raspunde

cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport

de nutrienţi, poluare organică, variaţii de nivel, degradare generală. In descrierea metodei s-a

tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru

evaluarea potentialului ecologic trebuie să se ţină cont de algele din zona fotică şi de perioada

maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru

fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la

nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza

fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă biomasă

cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de




Indice biomasă

Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,

exprimată în mg/ l (mm3/l).

Indice clorofila a

Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau

medie, exprimată în µg/l.




H p S

ln p 1 i

i i

146

Indice abundenţa biomasă cianobacterii

Reprezintă biomasa cianobacteriilor raportata la biomasa totala a algelor din probă. Se

exprimă în procente.

Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 3

potenţiale ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tipologie Tipologie noua Valoare

ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

22 16 12 < 12

ROLA05 ROLA03 19 12 10 <10

ROLA06-

11 ROLA04+ROLA05+ROLA06

20 14 10 <10

ROLA12-

14 ROLA07

17 13 9 < 9

Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

Tip Tipologie noua Valoare

ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun (min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

7 12 29 >29

ROLA05 ROLA03 3 6 10 >10

ROLA06-


2 6 15 >15

ROLA12-

14 ROLA07

1.5 4 11 >11

Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)

Tip Tipologie

noua

Valoare ghid

de referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun (min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01+02 ROLA01 5 20 50 100

ROLA03+04 ROLA02 10 20 50 100

ROLA05 ROLA03 9 9 16 28

ROLA06+08 ROLA04 3 5 10 50

ROLA07+10 ROLA05 1 3 8 12

ROLA09+11 ROLA06 3 5 10 20

ROLA12+13+14 ROLA07 1 2 3 8

147

Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)


ghid de

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun (max.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

4 7 10 > 10

ROLA05 ROLA03 5 7 9 > 9

ROLA06-


2 5 8 > 8

ROLA12-

14 ROLA07

1 2,5 4 > 4



ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun (min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

2.7 2.3 1.8 < 1.8

ROLA05 ROLA03 2.6 2.2 1.8 < 1.8

ROLA06-


2.5 2.1 1.7 < 1.7

ROLA12-

14 ROLA07

2.5 1.9 1.3 < 1.3

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza

valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte

intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.

Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se

considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice

si pentru starea de referinta si potenţialele ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de

crestere sau de scadere de la potenţial ecologic maxim la potenţial ecologic moderat. Se

prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul lacurilor de acumulare pentru indicii

selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si

pentru evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:

Indice număr taxoni (INT) 10%

Indice abundenţa biomasă cianobacterii (CYANO) 20%

Indice biomasa (BIO) 30%

Indice clorofila a (CHL) 15%

Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%

148


0.1*RCEINT+0.2*RCECYANO+0.3*RCEBIO+0.15*RCECHL+0.25*RCEID = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi

1.

Pentru incadrarea în potenţial ecologic se propune împărţirea domeniului de variaţie al

valorilor indicelui multimetric, după cum urmează:

Valoare

– potenţial ecologic maxim min. 0.8

– potenţial ecologic bun min. 0.6

– potenţial ecologic moderat min. 0.4

Evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a

indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.

Nu se iau în considerare valorile parametrilor de la coada lacului. Evaluarea potenţialului

ecologic se face doar pe baza datelor furnizate de secţiunile mijloc lac şi baraj.

Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),

potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).

149

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului – lacuri de

acumulare

Indice diversitate SH-

W (ID)

Număr de taxoni

(INT)

Biomasa (BIO)

Clorofila a (CHL)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEBIO

RCECHL

RCEINT

RCEID


valoarea mai mare



Evaluare

finală

potențial

ecologic

Abundență numerică

Cyanobacteria

(CYANO)

Factori

stresori: aport

nutrienți,

substanțe

organice,

variații nivel

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM =

0,1xRCEINT +

0,3xRCEBIO +

0,15xRCECHL +

0,2xRCECYANO

+ 0,25xRCEID

RCECYANO

Calcul IM potențial

ecologic

Compararea IM

cu valorile limită

pt. potențialele

ecologice

Determinare valoare




indice


limită între potențialele

ecologice

150

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului –

lacuri de acumulare

ID = 2,8

INT = 26

BIO = 1,88

CHL = 7,3

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinţă

RCEBIO=1/1,88=0,53

RCECHL=1/7,3=0,13

RCEINT=1

RCEID=1


valoarea mai mare



Evaluare

finală

potențial

ecologic =

PEM

CYANO = 19,7

Factori

stresori: aport

nutrienți,

substanțe

organice,

variații nivel

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1x1 +

0,3x0,53 +

0,15x0,13 +

0,2x0,08 +

0,25x1

RCECYANO=0,08

Determinare valoare




indice


limită între potențialele

ecologice

Compararea IM

cu valorile limită

pt. potențialele

ecologice


ecologic =

0,100+0,160+0,02+0.

02+0,25 0= 0.514

Anexa 6.14.E


POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE

APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Algele bentice pot fi folosite şi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de

acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru

lacurile de acumulare, care sunt corpuri de apă puternic modificate, si raspunde cerintelor

Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care

raspund comunitatile de alge bentice. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) sunt

sensibile la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare

hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Au fost descrise si valorile ghid

de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati.

Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza

fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de

troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.






Indicele de troficitate (TDI)

Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.

În tabelele 1-3 se prezintă valorile pentru parametri selectaţi şi pentru diferite categorii ale

potenţialului ecologic.

H p S

ln p 1 i

i i

Fitobentos

Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01+02 20 14 7 <7

ROLA03+04 22 15 6 <6

ROLA05 19 13 8 <8

ROLA06+08 21 15 7 <7

ROLA07+10 20 13 7 <7

ROLA09+11 23 17 8 <8

ROLA12+13+14 13 10 5 <5


Tip Valoare ghid de

referinta

(min..)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential ecologic

moderat

ROLA01+02 2.5 2 1.5 <1.5

ROLA03+04 2.4 1.9 1.5 <1.5

ROLA05 2.5 1.9 1.6 <1.6

ROLA06+08 2.6 2.1 1.7 <1.7

ROLA07+10 2.6 2 1.7 <1.7

ROLA09+11 2.5 1.8 1.6 <1.6

ROLA12+13+14 2.8 2.2 1.8 <1.8

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)

Tip Valoare ghid

stare referinţă

(min.)

Potential

ecologic

maxim (max.)

Potential

ecologic bun

(max.)

Potential ecologic

moderat

ROLA01+02 4.0 5.4 6.0 >6.0

ROLA03+04 4.2 5.9 6.6 >6.6

ROLA05 3.0 3.9 5.4 >5.4

ROLA06+08 4.0 6.0 7.5 >7.5

ROLA07+10 3.8 5.5 7.2 >7.2

ROLA09+11 3.2 5.2 7.2 >7.2

ROLA12+13+14 2.5 3.6 4.2 >4.2

Valorile măsurate pentru fiecare dintre parametri selectaţi se compară cu valorile ghid de

referinţă corespunzătoare categoriei tipologice. Se obţine astfel un raport de calitate ecologică

(RCE), întocmai ca la corpurile de apă naturale.





valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate

valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa

acestora, de creştere sau de scădere de la potenţial maxim la potenţial moderat.


importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea

potenţialului ecologic, după cum urmează:



- Indice de troficitate (TDI) 30%


0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi

1.

Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al

valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:

Valoare

– potenţial ecologic maxim min. 0.65

– potenţial ecologic bun min. 0.40

– potenţial ecologic moderat max. 0.40



Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (lacuri de

acumulare) se face pe baza mediei anuale a fiecărui parametru pentru datele din sezonul de

creştere (mai-septembrie).

Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),

potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).

Aport

nutrienti

Alte

presiuni

(degradare

generală,

hidromor-

fologică)

Indice troficitate

(TDI)

Indice diversitate

SH-W (ID)

Număr de taxoni

(INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI

RCEID

RCEINT


valoarea mai mare



Compararea IM cu

valorile limită

între potențialele

ecologice

Evaluare

finală

potențial

ecologic

Determinare valoare




indice

Compararea

cu valorile

limită pentru

potențial

ecologic

Calcul IM

potențial

ecologic

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3xRCEINT +

0,4xRCEID +

0,3xRCETDI

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri de acumulare

Aport

nutrienti

Alte

presiuni

(degradare

generală,

hidromor-

fologică)

TDI=5

ID=1,9

INT=15

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI=3,8/5=0,76

RCEID=1,9/2,6=0,73

RCEINT=15/20=0,75


valoarea mai mare



Compararea IM cu

valorile limită

între potențialele

ecologice

Evaluare

finală

potențial

ecologic =

PEM


ecologic = 0,225+

0,292+0,228 = 0,745

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,3x0,75 +

0,4x0,73 +

0,3x0,76

Determinare valoare




indice

Compararea

cu valorile

limită pentru

potențial

ecologic

Anexa 6.1.6

Etapele necesare evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață

În acestă anexă a Planului de Management se prezintă principalele elemente

metodologice care au stat la baza evaluării stării chimice a apelor de suprafață,

elemente care au în vedere cerințele Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE), ale

Directivei privind standardele de calitate a mediului pentru substanțele prioritare

(Directiva 2013/39/UE), cât și cele ale ghidului european de raportare pentru cel de-al

2-lea Plan de Management (versiunea 4.7 din 14 noiembrie 2014). Astfel, la nivelul

s.h.Argeș - Vedea , pentru evaluarea stării chimice pentru apele de suprafaţă (râuri,

lacuri naturale) – corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere

hidromorfologic şi artificiale s-a procedat astfel:

1. Pentru substanțele prioritare din tabelul 1 s-a realizat screening-ul în vederea

stabilirii relevanței acestor substanțe la nivel de s.h.

Tabelul 1

SCM-uri potrivit Directivei SCM veche

Nr. Denumirea substanței

Număr CAS

1

SCM-MA Ape interioare de suprafață (microg/l)

SCM-MA Alte ape de suprafață (microg/l)

SCM-CMA Ape interioare de suprafață (microg/l)

SCM-CMA Alte ape de suprafață (microg/l)

(1) Alaclor 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7

(2) Antracen*** 120-12-7 a se vedea Tab.2

(3) Atrazin 1912-24-9 0,6 0,6 2 2

(4) Benzen 71-43-2 10 8 50 50

(5) Difenileteri bromurați**, ***

32534-81-9 a se vedea Tab.2

(6) Cadmiu si compusii***

7440-43-9

< 0,08 (clasa 1) 0,08 (clasa 2) 0,09 (clasa 3) 0,15 (clasa 4) 0,25 (clasa 5)

0,2



(6a) Tetraclorură de carbon

56-23-5 12 12 - -

(7) Cloralcani C10-13*** 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4

(8) Clorfenvinfos 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3

(9) Clorpirifos (Clorpirifos-etil)

2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1

(9a)

Pesticide ciclodiene

Aldrin Dieldrin Endrin Isodrin

309-00-2 60-57-1 72-20-8 465-73-6

Σ = 0,01 Σ = 0,005 - -

(9b) DDT total para-para-DDT

neaplicabil 50-29-3

0,025 0,01

0,025 0,01

- -

- -

(10) 1,2-Dicloretan 107-06-2 10 10 - -

(11) Diclormetan 75-09-2 20 20 - -

(12) Di(2-etilhexil)ftalat (DEHF)***

117-81-7 1,3 1,3 - -

(13) Diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8

(14) Endosulfan 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004

(15) Fluoranten*** 206-44-0 a se vedea Tab.2

(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 a se vedea Tab.2

(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 a se vedea Tab.2

(18) Hexaclorcicloxan*** 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02

(19) Izoproturon 34123-59-6 0,3 0,3 1 1

(20) Plumb și compușii săi***


(21) Mercur și compușii săi**, ***


(22) Naftalină 91-20-3 a se vedea Tab.2

(23) Nichel și compușii săi


(24) Nonilfenol (4-nonil-fenol)

104-40-5 0,3 0,3 2 2

(25) Octilfenol ((4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol))

140-66-9 0,1 0,01 - -

(26) Pentaclorbenzen*** 608-93-5 0,007 0,0007 - -

(27) Pentaclorofenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1

(28) Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)** , ***

neaplicabil a se vedea Tab.2

(29) Simazin 122-34-9 1 1 4 4

(29a) Tetraclor-etilen 127-18-4 10 10 - -

(29b) Triclor-etilen 79-01-6 10 10 - -

(30) Compuși tributilstanici (Cation tributilstaniu)**, ***

36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015

(31) Tricloro-benzeni 12002-48-1 0,4 0,4 - -

(32) Tricloro-metan 67-66-3 2,5 2,5 - -

(33) Trifluralin 1582-09-8 0,03 0,03 - -

Notă - = fără valoare, nu intră în evaluarea stării ** = substanță PBT omniprezentă *** = substanță pentru care se face analiza tendinței concentrației

Tabel 2

SCM-uri potrivit Directivei SCM nouă

Nr. Denumirea substanței Număr CAS

SCM-MA SCM-MA SCM-CMA SCM-CMA

Ape interioare de suprafață

Alte ape de suprafață

Ape interioare de suprafață

Alte ape de suprafață

(2) Antracen*** 120-12-7 0,1 0,1 0,1 0,1

(5) Difenileteri bromurați** , *** 32534-81-9 - - 0,14 0,014

(15) Fluoranten*** 206-44-0 0,0063 0,0063 0,12 0,12

(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 - - 0,05 0,05

(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 - - 0,6 0,6

(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 - (*) - (*) 14 14

(21) Mercur și compușii săi**, ***

7439-97-6 - - 0,07 0,07

(22) Naftalină 91-20-3 2 2 130 130

(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 - (*) - (*) 34 34

(28)

Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)**, ***

Benzo(a)piren 50-32-8 1,7 10-4

1,7 10-4

0,27 0,027

Benzo(b)fluoranten 205-99-2 - - 0,017 0,017

Benzo(k)fluoranten 207-08-9 - - 0,017 0,017

Benzo(g,h,i)-perilen 191-24-2 - - 8,2 10-3

8,2 10-4

Indeno(1,2,3-cd)piren 193-39-5 - - - -

Notă - = fără valoare, nu intră în evaluarea stării * standardul din Directivă se referă la concentrația biodisponibilă, care momentan nu a putut fi calculată

** = substanță PBT omniprezentă *** = substanța pentru care se va face analiza tendinței concentrației

2. Pentru substanțele relevante la nivel de s.h. s-a derulat programul de monitoring

de supraveghere și după caz, operațional cu o frecvență de minim 12

ori/an/secţiune de monitoring cu următoarele precizări, folosindu-se datele de

monitoring din 2013, iar pentru situațiile în care nu au fost disponibile, s-au

utilizat datele de la nivelul anilor 2011 și 2012.

3. Pentru substanțele prioritare monitorizate, evaluarea stării chimice propriu-zise s-

a realizat prin compararea valorilor concentrațiilor de substanțele prioritare

relevante la nivel de s.h. în matricea apă cu SCM-urile din tabelele 1 și 2 (atât

media aritmetică = MA cât și concentrația maximă admisibilă = CMA), precum și

ținând cont de următoarele aspecte:

3.1 Pentru substanţele prioritare nesintetice (metale) raportarea s-a facut la

concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă. Trebuie precizat că

parametrii care afecteaza biodisponibilitatea metalelor (pH, duritate, carbon

organic dizolvat sau alti parametrii privind calitatea apei) nu s-au luat în

considerare când s-au comparat valorilor concentrațiilor de metale și

compuși ai acestora cu valorile SCM.

3.2 Pentru substanţele prioritare sintetice (organice) raportarea s-a făcut la

concentraţia totală în coloana de apă.

3.3 S-a analizat adecvanța metodelor folosite pentru analiza substanțelor,

verificîndu-se dacă acestea îndeplinesc cerințele minime de performanță

(incertitudine de măsurare de max. 50 % (k = 2), estimată la nivelul

standardelor de calitate a mediului aplicabile și limita de cuantificare de max.

30 % din valoarea SCM-urile aplicabile) cu excepția: benzenului,

cadmiului, clorfenvinfosului, clorpirifosului, p-p’-DDT, 1,2-dicloretanului,

endosulfanului, hexaclorbutadienei, hexaclorciclohexanului, benz(a)pirenului,

triclormetanului și trifluralinului, pentru analiza cărora s-au utilizat cele mai

bune tehnici analitice diponibile (BAT).

3.4 La calcularea valorilor medii s-au avut în vedere următoarele:

3.4.1 Dacă cantitățile de substanțe dintr-o probă dată sunt inferioare limitei

de cuantificare, rezultatele măsurătorilor au fost considerate ca fiind

jumătate din valorea limitei de cuantificare respective.

3.4.2 Dacă valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor menționate

la alineatul 3.4.1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este

considerată „inferioară limitei de cuantificare”.

3.4.3 Alineatul 3.4.1 nu se aplică substanțelor care corespund sumelor

totale ale unui grup dat de substanțe, inclusiv metaboliții, produșii de

degradare și de reacție corespunzători ai acestora. În aceste cazuri,

rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanțelor individuale

sunt egale cu 0.

3.5 Nu s-au fost stabilite “zone de amestec” propriu-zise.

4. Pentru situațiile în care la nivelul unui corp de apă nu s-au stabilit secțiuni de

monitorizare, s-au considerat datele de monitoring obținute prin gruparea

corpurilor de apă. Față de primul Plan de Management, în vederea grupării în

scopul evaluării stării unui corp de apă s-au utilizat, acolo unde a fost cazul,

datele de monitorizare de la mai multe corpuri de apă.

5. Pentru corpurile de apă pentru care nu a fost posibilă nici gruparea acestora,

evaluarea stării chimice s-a realizat pe baza analizei de risc, utilizând abordarea

din Raportul pentru Art. 5 al DCA (versiunea revizuită) și Planul Național de

Management (respectiv prezența/absența presiunilor chimice semnificative

existente la nivelul anului 2012).

6. În cazul substanțelor prioritare existente la care s-au stabilit noi SCM-uri (tabel

2.), s-a avut în vedere că starea chimică bună trebuie atinsă în 2021, pentru

restul fiind 2015.

Anexa 6.1.7.

Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață

Cod

sub-

bazin/

spațiu

hidro

grafic

(cod

subun

itate)

Denumire_ap

a suprafata

Denumire corp apa _Art. 5 Codul corpului de apă de

suprafață /

- redelimitare 2013_Art.5

Categoria

de apa

Stare

Chimica

An_evaluare

stare

Confidenta Grupare_stare

chimica

Starea

chimica

buna

asteptata in

2015

RO4 Arges

ARGES:SECTOR AVAL AC.

MIHAILESTI - AMONTE

CONFLUENTA DAMBOVITA RORW10.1_B6

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4 Arges


VIDRARU - INTRARE AC.

OESTI RORW10.1_B2

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4 Arges


ZAVOIUL ORBULUI -

INTRARE AC. FRONTALA

OGREZENI RORW10.1_B4 RW

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4 Arges

ARGES:SECTOR IZVOR -

INTRARE AC. VIDRARU SI

AFLUENTII RORW10.1_B1 RW

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Argesel

ARGESEL: IZVOR -

LOCALITATEA NAMAESTI RORW10.1.17.8.10_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Argesel

ARGESEL: LOCALITATEA

NAMAESTI - CONFLUENTA

RAUL TARGULUI RORW10.1.17.8.10_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4 Arges ARGES-ILFOVAT RORW10.1_B5_A AWB 2 2013 0

expert

judgement Da

RO4 Calmatui AC. CRANGENI ROLW14.1.31_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges AC. FRONTALA OGREZENI ROLW10.1_B6 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dambovita AC. LACUL MORII ROLW10.1.25_B3 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Bratcov AC. MALDAIENI ROLW9.1.11_B1 LA

2 2012-2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

AC. SUHAIA -

ROLW14.1.31_

B2

Da

RO4 Arges AC. MARACINENI ROLW10.1.17_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges AC. MIHAILESTI ROLW10.1_B7 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dambovita AC. PECINEAGU ROLW10.1.25_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 R.Targului AC. RAUSOR ROLW10.1.17.8_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dambovita AC. VACARESTI ROLW10.1.25_B2 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges AC. VIDRARU ROLW10.1_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges AC. ZAVOIU ORBULUI ROLW10.1_B5 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Adancata

(V.Vierosului

)

ADANCATA (VALEA

VIEROSULUI) RORW10.1.17.10_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

VALEA MARE

-

RORW10.1.17.

12_B1

Da

RO4 Arges AG/DB (C, DESC-CRV-ROSU RORW10.1_B5_C AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges AG/D-TA (CA2-SPP28-L) RORW10.1_B4_C AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arefu AREFU RORW10.1.6_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

BRATIA:

IZVOR -

LOCALITATE

A

Da

BEREVOIESTI

SI AFLUENTII

-

RORW10.1.17.

8.8_B1

RO4 Arges ARGES/ILFOVAT (CA1) RORW10.1_B4_A AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges ARGES/SABAR RORW10.1_B5_B AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges


FRONTALA OGREZENI -

INTRARE AC. MIHAILESTI RORW10.1_B5 RW

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Arges


GOLESTI - INTRARE AC.

ZAVOIU ORBULUI RORW10.1_B3 RW

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4

Balta

Comana BALTA COMANA ROLW10.1.23_B1 LW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Baracea BARACEA RORW9.1.12a_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

SABAR:

IZVOR -

DERIVATIE

POTOP/ARGE

S SI

AFLUENTII -

RORW10.1.24_

B1

Da

RO4 Baracu BARACU RORW10.1.23.6_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

SABAR:

IZVOR -

DERIVATIE

POTOP/ARGE

S SI

AFLUENTII -

RORW10.1.24_

B1

Da

RO4 Bascov BASCOV RORW10.1.16_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Berindesti BERINDESTI SI AFLUENTII RORW10.1.7_B1 RW

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Bratcov

BRATCOV: AC. MALDAIENI -

Confl. VEDEA RORW9.1.11_B2 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Bratia

BRATIA: IZVOR -

LOCALITATEA BEREVOIESTI

SI AFLUENTII RORW10.1.17.8.8_B1 RW

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Bratia

BRATIA: LOCALITATEA

BEREVOIESTI - CONFLUENTA

RAUL TARGULUI RORW10.1.17.8.8_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4 Bucov BUCOV RORW9.1.15.7_B1 RW 3 2012 1 monitoring Nu

RO4 Bucov BUCOV/TELEORMAN RORW9.1.15.7_B1_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Buda BUDA SI AFLUENTII RORW10.1.3_B1 RW 2 2013 2

monitoring Da

RO4 Budeasa BUDEASA RORW10.1.17.11_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

VALEA MARE

-

RORW10.1.17.

12_B1

Da

RO4 Budisteanca BUDISTEANCA RORW10.1.22_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Bughea BUGHEA RORW10.1.17.8.5_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Burdea BURDEA RORW9.1.12_B1 RW 2 2012 2

monitoring Da

RO4 Arges CA2-administrare S.N.I.F. RORW10.1_B4_B AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Calmatui

CALMATUI: AV.

CONFLUENTA CALMATUIU

SEC - INTRARE AC. SUHAIA RORW14.1.31_B3 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Calmatui

CALMATUI: AVAL AC.

CRANGENI - AV.

CONFLUENTA CALMATUIUL RORW14.1.31_B2 RW

2 2012 2

monitoring

Da

SEC

RO4 Calnau CALNAU RORW10.1.25.19_B1

HMWB-

CAPM 2 2012-2013 2

monitoring Da

RO4

Calnistea

(Mosteni) CALNISTEA (MOSTENI) RORW10.1.23.11.1_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Calnistea

(Mosteni)

CALNISTEA: CONFLUENTA

RAIOSUL (ILEANA) - CONFL.

NEAJLOV RORW10.1.23.11_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Arges CANAL BASCOV ROLW10.1_B3_C AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Arges CANAL CERBURENI - CURTEA

DE ARGES ROLW10.1_B2_B AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Arges CANAL CURTEA DE ARGES -

ZIGONENI ROLW10.1_B2_C AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Arges CANAL OESTI - CERBURENI ROLW10.1_B2_A AWB

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4

Arges CANAL PRUNDU ROLW10.1_B4_C AWB

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4

Arges CANAL VALCELE - BUDEASA ROLW10.1_B2_E AWB

2 2012 0 expert

judgement Da

RO4 Arges CANAL ZIGONENI - VALCELE ROLW10.1_B2_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Carcinov

CARCINOV : AM. EVACUARE

TOPOLOVENI - CONFL. ARGES RORW10.1.21_B2 RW 2 2012-2013 2

monitoring Da

RO4 Carcinov

CARCINOV : IZVOR - AM.

EVACUARE TOPOLOVENI RORW10.1.21_B1 RW 2 2012-2013 2

monitoring Da

RO4

Cicanesti

(Banesti) CICANESTI (BANESTI) RORW10.1.8_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ciorogarla

CIOROGARLA: AM. EV. VITAL

GAZ MAGURELE - CONFL.

SABAR RORW10.1.24.8_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Ciorogarla

CIOROGARLA: IZVOR - AM.

EV. VITAL GAZ MAGURELE RORW10.1.24.8_B1

HMWB-

CAPM 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Clanita

CLANITA: AVAL

CONFLUENTA VIROSI -

CONFLUENTA TELEORMAN RORW9.1.15.9_B2

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Clanita

CLANITA: IZVOR - AVAL

CONFLUENTA VIROSI SI

AFLUENTII RORW9.1.15.9_B1 RW

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Cobia COBIA SI AFLUENTII RORW10.1.24.2.4_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Cocioc COCIOC RORW10.1.24.9_B1

HMWB-

CAPM 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Cocioc COCIOC/SABAR/ARGES RORW10.1.24.9_B1_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Colentina

COLENTINA : IZVOR -

INTRARE AC. BUFTEA SI


2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Arges

CONTINUA - ARGES: SECTOR

AMONTE CONF. VALSAN -

INTRARE AC. PRUNDU (AM.

CONF. RAUL DOAMNEI) ROLW10.1_B3 LA

2 2012-2013 2

monitoring

Da

RO4 Arges

CONTINUA - ARGES: SECTOR

INTRARE AC. PRUNDU

(PITESTI) - AVAL AC. GOLESTI ROLW10.1_B4 LA

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Calmatui AC.SUHAIA ROLW14.1.31_B2 LA 2 2012-2013 2

monitoring Da

RO4 Ilfov

CONTINUA - ILFOV : SALBA

ACUMULARI UDRESTI -

ILFOVENI ROLW10.1.25.16_B1 LA

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Nanov

CONTINUA - NANOV : AC.

COADA CALULUI SI SUITA

IAZURIPISCICOLE ROLW9.1.14_B1 LA

3 2012 1

monitoring

Nu

RO4 Zboiul

CONTINUA - ZBOIUL: SALBA

LACURI (INCLUSIV AC.

CATALOIU) ROLW14.1.34_B1 LA

2 2012 2

monitoring

Da

RO4 Arges

CONTINUA : ARGES - SECTOR

INTRARE AC. OESTI -

AMONTE CONFL. VALSAN ROLW10.1_B2 LA

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Ismar

CONTINUA : ISMAR (IAZURI +

AC. BILA) ROLW10.1.23.11.7_B1 LA 3 2012-2013 1

monitoring Nu

RO4 Urlui

CONTINUA : URLUI AC.

URLUI II + SALBA IAZURI ROLW14.1.31.3_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ilfovat

CONTINUA: ILFOVAT : IZVOR

- CONFLUENTA NEAJLOV (

AC. GRADINARI + AC. FACAU) ROLW10.1.23.9_B1 LA

2 2012-2013 2

monitoring

Da

RO4 Izvoarele

CONTINUA: IZVOARELE (CU

AC.PIATRA II) ROLW9.1.16_B1 LA 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Parapanca

PARAPANCA(SALBA LACURI)

SI AFLUENTII ROLW14.1.32_B1

HMWB-

CAPM 3 2012 1

monitoring Nu

RO4

Garla

Iancului GARLA IANCULUI/SUHAIA ROLW14.1.31_B2_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ghimbav

GHIMBAV

RORW10.1.25.5_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Cotmeana

COTMEANA: CONFL.

BUMBUIENI - CONFL. VEDEA RORW9.1.6_B3 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Crevedia

CREVEDIA : DERIVATIA

BILCIURESTI/CREVEDIA -

CONFLUENTA COLENTINA RORW10.1.25.17.2_B2

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Crevedia

CREVEDIA : IZVOR -

DERIVATIA

BILCIURESTI/CREVEDIA

RORW10.1.25.17.2_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

JIRNOV -

RORW10.1.23.

8.6_B1

Da

RO4 Crevedia CREVEDIA/COCIOVALISTEA RORW10.1.25.17.2_B2_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Cumpana CUMPANA RORW10.1.2_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Dambovicioa

ra DAMBOVICIOARA RORW10.1.25.3_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA : AM. CONFL.

VALEA BADENILOR -

AMONTE CONFLUENTA

ANINOASA RORW10.1.25_B3 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA : AMONTE

CONFLUENTA ANINOASA -

INTRARE AC. VACARESTI RORW10.1.25_B4 RW

2 2012 2

monitoring

Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA : AVAL AC.

VACARESTI - AM. NOD

HIDROTEHNIC BREZOAIELE RORW10.1.25_B5 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Dambovita


LACUL MORII - AM. EVAC.

APA NOVA (GLINA) RORW10.1.25_B8

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Dambovita


PECINEAGU - AMONTE

CONFLUENTA VALEA

BADENILOR SI AFLUENTII RORW10.1.25_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA : AVAL STATIA

DE TRATARE ARCUDA -

INTRARE AC. LACUL MORII RORW10.1.25_B7

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA : IZVOR -

INTRARE AC. PECINEAGU SI

AFLUENTII RORW10.1.25_B1 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA :AM. NOD

HIDROTEHNIC BREZOAIELE -

AV. STATIA DE TRATARE

ARCUDA RORW10.1.25_B6

HMWB-

CAPM

3 2012-2013 1

monitoring

Nu

RO4 Dambovita DAMBOVITA/CIOROGARLA RORW10.1.25_B7_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dobroneagu DOBRONEAGU RORW10.1.14.1_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Arges DRAGOMIRESTI/CHITILA RORW10.1_B5_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dambovita D-TA/ARGES (BREZOAIELE) RORW10.1.25_B5_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Dambovita D-TA/ILFOV(VACARESTI) ROLW10.1.25_B2_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ducna DUCNA RORW14.1.31.4_B1 RW 2 2013 2

monitoring Da

RO4 Gabur GABUR RORW9.1.15.11_B1

HMWB-

CAPM 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Glavacioc

GLAVACIOC : IZVOR - AM.

EVACUARE PUBLISERV

VIDELE RORW10.1.23.11.8_B1 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Ilfov

IF./COLENTINA (BOLOVANI)

RORW10.1.25.16_B3_A AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ilfov IF./D-TA (APE MARI-RACARI RORW10.1.25.16_B3_B AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ilfov

IF./D-TA (MIRCEA VODA)

RORW10.1.25.16_B2_D AWB 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Ilfov

ILFOV : AM. DERIVATIE

MIRCEA VODA -

CONFLUENTA DAMBOVITA RORW10.1.25.16_B3

HMWB-

CAPM

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Ilfov

ILFOV : AVAL AC. ILFOVENI -

AM. DERIVATIE MIRCEA

VODA

RORW10.1.25.16_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Ilfov

ILFOV: IZVOR - INTRARE

SALBA ACUMULARI UDRESTI

- ILFOVENI SI AFLUENTII RORW10.1.25.16_B1 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Iordana IORDANA RORW10.1.23.11.10_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Jirnov

JIRNOV

RORW10.1.23.8.6_B1 RW 2 2012-2013 2

monitoring Da

RO4 Letca

LETCA

RORW10.1.23.11.4a_B1 RW

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Luica LUICA RORW10.1.27_B1

HMWB-

CAPM 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Manastirea

MANASTIREA

RORW10.1.17.8.9_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Mitreni MITRENI RORW10.1.28_B1

HMWB-

CAPM 3 2013 1

monitoring Nu

RO4 Nanov

NANOV : IZVOR - INTRARE

AC. COADA CALULUI

RORW9.1.14_B1 RW

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Neajlov

NEAJLOV: AV. BALTA

COMANA - CONFLUENTA

ARGES RORW10.1.23_B4 RW

2 2012 2

monitoring

Da

RO4 Neajlov

NEAJLOV: CONFLUENTA

NEAJLOVEL II - VADU LAT

RORW10.1.23_B2 RW

2 2012-2013 2

monitoring

Da

RO4 Oncesti ONCESTI (SALBA LACURI) RORW14.1.33_B1

HMWB-

CAPM

2 2012 1

expert

judgement si

similitudine cu

CLANITA:

AVAL

CONFLUENTA

VIROSI -

CONFLUENTA

TELEORMAN

-

RORW9.1.15.9

_B1

Da

RO4 Osica OSICA RORW9.1.5.3_B1 RW 2 2012 2

monitoring Da

RO4

Paraul

Cainelui PARAUL CAINELUI RORW9.1.13_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Paraul Dobrei

PARAUL DOBREI (VALEA

DOBRULUI) RORW9.1.15.6_B1 RW 2 2013 2

monitoring Da

RO4 Pasarea PASAREA SI AFLUENTII RORW10.1.25.18_B1

HMWB-

CAPM 3 2012-2013 1

monitoring Nu

RO4 Potop

POTOP: AM. DERIV. POTOP-

SABAR - CONFL. SABAR RORW10.1.24.2_B3 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Potop

POTOP: CONFLUENTA

POTOCEL - AM. DERIV.

POTOP-SABAR RORW10.1.24.2_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Potop POTOPU/ARGES RORW10.1.24.2_B2_D AWB 2 2011 2

monitoring Da

RO4 Raiosul RAIOSUL (ILEANA) RORW10.1.23.11.6_B1 RW 2 2012 2

monitoring Da

RO4 Rancaciov RANCACIOV RORW10.1.20_B1 RW 3 2012 1

monitoring Nu

RO4 Rasa RASA RORW10.1.26_B1

HMWB-

CAPM 2 2013 2

monitoring Da

RO4 R. Alb RAUL ALB SI AFLUENTII RORW10.1.25.13_B1 RW 3 2012 1

monitoring Nu

RO4 R. Doamnei

RAUL DOAMNEI : AV. AC.

MARACINENI - CONFLUENTA

ARGES RORW10.1.17_B4 RW

2 2012 2

monitoring

Da

RO4 R. Doamnei

RAUL DOAMNEI : AV.

AC.BACIU - LOCALITATEA

SLATINA SI AFLUENTII RORW10.1.17_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 R. Doamnei

RAUL DOAMNEI : IZVOR - AV.

AC. BACIU SI AFLUENTII RORW10.1.17_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 R. Doamnei

RAUL DOAMNEI :

LOCALITATEA SLATINA -

INTRARE AC. MARACINENI RORW10.1.17_B3 RW

2 2012-2013 2

monitoring

Da

RO4 R. Targului

RAUL TARGULUI : AVAL AC.

RAUSOR - Localitate

CAMPULUNG RORW10.1.17.8_B2 RW

2 2012-2013 2

monitoring

Da

RO4 R. Targului

RAUL TARGULUI : IZVOR -

INTRARE AC. RAUSOR SI


2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 R. Targului

RAUL TARGULUI : Localitate

CAMPULUNG - CONFLUENTA RORW10.1.17.8_B3

HMWB-

CAPM 2 2012-2013 2

monitoring Da

RAUL DOAMNEI

RO4 Rausor

RAUSOR

RORW10.1.17.8.2_B1 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Sabar

SABAR: DERIVATIE

POTOP/ARGES- VARTEJU RORW10.1.24_B2 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Sabar

SABAR: IZVOR - DERIVATIE

POTOP/ARGES SI AFLUENTII RORW10.1.24_B1 RW 2 2013 2

monitoring Da

RO4 Sabar

SABAR: VARTEJU -

CONFLUENTA ARGES RORW10.1.24_B3 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Spalatura

SPALATURA

RORW10.1.24.6.3_B1 RW 3 2012 1

monitoring Nu

RO4 Suta

SUTA: CONFL. URSOAIA -

CONFL. SABAR RORW10.1.24.6_B2 RW 2 2013 2

monitoring Da

RO4 Suta

SUTA: IZVOR - CONFL.

URSOAIA

RORW10.1.24.6_B1 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Tecuci

TECUCI

RORW9.1.9_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Teleorman

TELEORMAN : AMONTE

CONFLUENTA NEGRAS -

CONFLUENTA VEDEA RORW9.1.15_B3 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Teleorman

TELEORMAN: AM.

EVACUARE COSTESTI - AM.

CONF. NEGRAS RORW9.1.15_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Tinoasa TINOASA RORW10.1.24.5a_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

JIRNOV-

RORW10.1.23.

8.6_B1

Da

RO4 Toplita TOPLITA RORW10.1.14.5_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

VALEA MARE

-

RORW10.1.17.

12_B1

Da

RO4 Vajistea VAJISTEA RORW9.1.15.10_B1

HMWB-

CAPM 2 2012 2

monitoring Da

RO4 Valea Calului VALEA CALULUI RORW9.1.14.1_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Valea Cheii VALEA CHEII (RUDARITA) RORW10.1.25.4_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Valea cu

Pesti VALEA CU PESTI RORW10.1.4_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Valea

Danului VALEA DANULUI RORW10.1.9_B1 RW

2 2013 1

expert

judgement si

similitudine cu

VALEA MARE

-

RORW10.1.17.

12_B1

Da

RO4 Valea Iasului VALEA IASULUI RORW10.1.10_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Valea Larga VALEA LARGA RORW10.1.25.12_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Valea lui

Coman VALEA LUI COMAN RORW10.1.25.10_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Valea lui

Mihalache VALEA LUI MIHALACHE RORW9.1.15.12_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4

Valea lui

Stan VALEA LUI STAN RORW10.1.5_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Valea Mare VALEA MARE RORW10.1.17.12_B1 RW 2 2012-2013 2

monitoring Da

RO4 Valea Saulei VALEA SAULEI RORW10.1.25.17.3_B1

HMWB-

CAPM 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Valsan

VALSAN : AMONTE

CONFLUENTA ROBAIA -

CONFLUENTA ARGES RORW10.1.14_B3 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Valsan

VALSAN : AV. AC. VALSAN-

AMONTE CONFLUENTA

ROBAIA RORW10.1.14_B2 RW

2 2013 2

monitoring

Da

RO4 Valsan

VALSAN: IZVOR-AV. AC.

VALSAN RORW10.1.14_B1 RW 2 2012 0

expert

judgement Da

RO4 Vedea

VEDEA:AMONTE EVACUARE

ALEXANDRIA - AMONTE

CONFL. TELEORMAN RORW9.1_B6 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Vedea

VEDEA:AMONTE EVACUARE

ROSIORI DE VEDE - CONFL.

PARAUL CAINELUI RORW9.1_B4 RW

3 2013 1

monitoring

Nu

RO4 Vedea

VEDEA:CONFL. PARAUL

CAINELUI - AMONTE

EVACUARE ALEXANDRIA RORW9.1_B5 RW

3 2012-2013 1

monitoring

Nu

RO4 Vedea

VEDEA:CONFLUENTA

COTMEANA - AMONTE

EVACUARE ROSIORI DE VEDE RORW9.1_B3 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Vedea

VEDEA:CONFLUENTA

TELEORMAN - LOCALITATEA

BUJORU RORW9.1_B7

HMWB-

CAPM

2 2011 2

monitoring

Da

RO4 Vedea

VEDEA:CONFLUENTA

VEDITA - AMONTE

CONFLUENTA COTMEANA RORW9.1_B2 RW

2 2012 0 expert

judgement

Da

RO4 Vedea

VEDEA:LOCALITATEA

BUJORU - CONFLUENTA

DUNAREA RORW9.1_B8 AWB

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Colentina

CONTINUA - COLENTINA :

INTRARE AC. BUFTEA -

CONFL. DAMBOVITA ROLW10.1.25.17_B1 LA

2 2012-2013 2

monitoring

Da

RO4 Bratilov BRATILOV RORW10.1.23.11.8.4.1_B1 RW

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Milcovat MILCOVAT (MILCOV) RORW10.1.23.11.8.4_B1 RW

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Glavacioc

GLAVACIOC : AM. EVACUARE

PUBLISERV VIDELE -

CONFLUENTA CALNISTEA RORW10.1.23.11.8_B2 RW

2 2012 2

monitoring

Da

RO4

Calnistea

(Mosteni)

CALNISTEA: IZVOR -

CONFLUENTA RAIOSUL

(ILEANA) RORW10.1.23.11_B1

HMWB-

CAPM

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Dambovnic

DAMBOVNIC: AM.

EVACUARE SNP PETROM

(ARPECHIM)- AM. CONFL.

GLIGAN RORW10.1.23.8_B2 RW

3 2012-2013 1

monitoring

Nu

RO4 Dambovnic

DAMBOVNIC: AM. CONFL.

GLIGAN - CONFL. NEAJLOV RORW10.1.23.8_B3 RW 2 2012 2

monitoring Da

RO4 Neajlov

NEAJLOV: VADU LAT -

INTRARE BALTA COMANA RORW10.1.23_B3 RW 2 2012 1

monitoring Da

RO4 Dambovita

DAMBOVITA : AM. EVAC. APA

NOVA (GLINA) - CONFL.

ARGES RORW10.1.25_B9

HMWB-

CAPM

2 2012 - 2013 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Arges

ARGES:SECTOR AMONTE

CONFLUENTA DAMBOVITA -

CONFLUENTA DUNAREA RORW10.1_B7

HMWB-

CAPM

3 2012 - 2013 1

monitoring

Nu

RO4 Teleormanel TELEORMANEL SI AFLUENTII RORW9.1.15.8_B1 RW

2 2012 1

expert

judgement +

monitoring

Da

RO4 Plapcea

PLAPCEA: CONFLUENTA

PLAPCEA MICA -

CONFLUENTA VEDEA RORW9.1.5_B2 RW

2 2012-2013 1

expert

judgement +

monitoring

Da

Notă:

Explicații privind adnotările din anumite coloane:

Coloana “Categoria de apa”: RW = râu, LW = lac natural, LA = lac acumulare, HMWB = corp de apă puternic

modificat, AWB = corp de apă artificial

Coloana „Stare Chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună, U = necunoscută/lipsă informații.

Coloana „Confidență”: 0 = lipsă informații, 1 = confidență scăzută, 2 = confidență medie, 3 = confidență mare.

Anexa 6.2

Evaluarea stării cantitative şi calitative a corpurilor de apă subterană

şi nivelul de confidenţă

Spaţiul/

bazinul

hidrografic

Denumire corp de

apă subterană

Cod corp

de apă

subterană

Stare

cantitativă

(B/S)

Confidenţă

stare

cantitativă

Stare

calitativă

(B/S)

Confidenţă

stare

calitativă

ARGEŞ -

VEDEA

M.Pădurea Craiului ROAG01 B L B L

Câmpia Titu ROAG02 B H B H

Colentina ROAG03 B H S H

Lunca şi terasele

râului Argeş ROAG05 B H B H

Lunca Dunării

(Giurgiu-Olteniţa) ROAG07 B H B H

Pitesti ROAG08 B H S H

Luncile râurilor

Vedea, Teleorman şi

Călmăţui

ROAG09 B H S H

Lunca Dunării (Turnu

Măgurele-Zimnicea) ROAG10 B H B H

Bucureşti-

Slobozia(nisipurile de

Mostiştea)

ROAG11 B H B H

Estul Depresiunii

Valahe ROAG12 B H B H

Bucureşti

(Formaţiunea de

Frăteşti)

ROAG13 B H B H

Legenda:

B – stare bună

S – stare slabă

H – nivel de confidenţă ridicat

L – nivel de confidenţă scazut

anexa 6 - circabc.europa.eu · stării pe baza de elementelor hidro-morfologice. ... starea...

Documents