SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEISPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALISTDOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Indrumator :DELIMAN REMUS-MEDIC

Absolvent:BALINT ARANYKASTEI-2012

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ANESTEZIE GENERALA

CUPRINS

INTRODUCERE.pag4CAPITOLUL I-Notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nervos.pag51.1Anatomia sistemului nervos ..pag51.2Fiziologia durerii pag6CAPITOLUL II-Anestezia generala.pag82.1Definiiaanesteziei generale.. .pag82.2Fiziologia anesteziei generale......pag82.3Influenta anestezicelor asupra principalelor functii aleorganismului .......pag92.4Etapele anesteziei generale.pag122.5Fazele clinice ale anesteziei generale..pag13CAPITOLUL III-Rolul asiostentei medicale in ingrijirea pacientilor cu anestezie generala.. pag15CAPITOLUL IV Studiu de caz.. .pag21Cazul I.pag21Cazul IIpag26Cazul III...pag30CONCLUZII. ..pag34BIBLIOGRAFIE..pag36

INTRODUCERE

Alaturi de asepsie, antisepsie si antibioterapie, anestezia este un act terapeutic, fundamental in chirurgia moderna, contribuid la dezvoltarea vertiginoasa a acesteia; prin suprimarea temporara a senzatiei dureroase se inlatura una din cauzele socului, ceeace confera actului operator un ridicat grad de siguranta. Termenul de anestezie deriva de laan+aisthesis-senzatie, ceeace inseamna lipsa insusirii de a simti. Acest termen a inceput sa fie utilizat in a doua jumatate a secolului trecut, odata cu primele utilizari in scopuri chirugicale ale inhalarii de eter. Din cele mai vechi timpuri omul a incercat sa combata durerea, acesta ,,durere care omoara la fel ca hemoragia. De la procedeele antice ale vracilor si moaselor, care utilizau frigul sau diverse plante ce uneori se dovedeau toxice la buretii adormitori, alcool, refrigeratia, si compresiunea mecanica, omul a incercat pe toate caile sa combata durerea . Dintre toate sectiile unde am invatat diverse modalitati de abordare a diferitelor afectiuni, cea mai fascinata, cea mai periculoasa , cea mai aproape de Dumnezeu mi s-a parut sectia de terapie intensiva reanimare, precum si sala de interventii chirurgicale.Aici curiozitatea mea a fost maxima si plina de pasiune.Avand in vedere timpul relativ scurt petrecut in aceasta sectie,am cautat sa aflu cat mai multe, sa stiu a folosi cat mai multe din aparatele aflate aici si nu in ultimul rand sa ingrijesc aei bolnavi care mi-au folosit ca material de prezentare pentru aceasta lucrare .

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

1.1Anatomia sistemului nervosSistemul nervos reprezint ansamblul tuturor organelor alctuite predominant dinesut nervos specializat n recepionarea, transmiterea i prelucrarea excitanilor din mediul extern sau intern. Trebuie menionat faptul c excitabilitatea nu este o caracteristic exclusiv a sistemului nervos. i un animal primitiv, fr sistem nervos,recepioneaz i prelucreaz informaii din mediu. Excitabilitatea este o caracteristic general a lumii vii. Sistemul nervos reprezint ns acea parte strict specializat, n urma unui ndelungat proces evolutiv, pentru a ndeplini aceast funcie. Dezvoltarea sa este ndreptat tocmai n direcia realizrii ct mai optime a acestei funcii. Sistemul nervos, prin intermediul encefalului, a devenit organul contiinei. Funcionarea sa genereaz starea de contiin, capacitatea unei fiine vii de a nelege lucrurile nconjurtoare, fiind n acelai timp sediul personalitii individului. Aceste funcii au atins un nivel maxim la encefalul de om. Encefalul este o form de organizare a materiei prin care materia se cunoate pe ea nsi. Encefalul nu trebuie considerat echivalentul personalitii sau a contiinei. Este n schimb suportul material al acestora, funcionarea sa generndu-le. Sistemul nervos realizeaz legtura dintre organism i mediu. n acelai timp sistemul nervos coordoneaz activitatea tuturor esuturilor, organelor, etc. Ca urmare a faptului c sistemul nervos ndeplinete aceste dou tipuri de funcii, este mprit, dintr-o perspectiv fiziologic, n dou componente: sistemul nervos somatic i cel vegetativ. Sistemul nervos somatic, sau al vieii de relaie, realizeaz integrarea organismului n mediul ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz funcionarea organelor interne, numindu-se i autonom, ca urmare a faptului c activitatea sa nu este coordonat contient, fiind astfel autonom Din alte puncte de vedere nu este autonom, cele dou componente ale sistemului nervos fiind interconectate morfologic i funcional. Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se mparte n dou componente: sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. 1.2Fiziologia dureriiAnestezia inlatura durerea generatoare de soc. Durerea este un semnal dealarma care indica organismului ca este periclitata integritatea sa morfofunctionala, cand este violenta si prelungita, putand tulbura grav homeostazia organismului.Ea este rezultatul unui accident ce se cheama bolala, fiind generata de substante de tipul bradikininei. Spre deosebire de alte sensibilitati, sensibilitatea dureroasa are nu numai un caracter de simpla senzatie, ci imbraca si o coloratura afectiva. Pusa in slujba conservarii individului, ea declanseaza reflexe de aparare, numite,,nociceptive .Receptorii durerii sunt corpusculii Vater Pacini si terminatiile nervoase libere care se gasesc in toate tesuturile si organele. Au fost descrisi astfel de corpusculi in vezica urinara, in intestin etc. De la nivelul terminatiilor receptoare , durerea este condusa prin nervii periferici spre radacinile posterioare ale maduvei spinarii, primul neuron fiind in ganglionul spinal, al doilea in cornul posterior medular. Pe cale spino talamica ajunge la nivelul talamusului. De la nucleii talamici pleaca fibre care ajung in scoarta cerebrala, in circumvolutia parietala ascendenta.Aceasta ultima zona este responsabila de coloratura afectiva a durerii. Suprimarea ei nu inlatura durerea ci confera un caracter ,, inconstient , de integrare subcorticala, diencefalica. In ultimul timp se atribuie un rol tot mai mare in transmiterea senzatiilor dureroase formatiei reticulare ascendente, sistemului multisinaptic, difuz raspandit in maduva si creier, care integreaza totalitatea senzatiilor venite din mediul extern si mentine astfel tonusul cortexului cerebral.Tipuri de anestezie dupa modul de actiune pe sistemul nervos. Actualmentese disting doua tipuri de anestezie:-anestezie generala sau narcoza(efectuata pe cale respiratorie, intravenoasa, intramusculara si intrarectala) care adoarme bolnavul suprimand functia de perceptie a dureri la nivelul centrilor cerebrali;-anestezia regionala sau periferica, de conducere, care intrerupe caile de conducere ale influxului nervos. In aceasta grupa intra anestezia locala, anestezia plexurilor nervoase precum si anestezia locala ,anestezia spinari (rahianestezia, anestezia peridurala)

CAPITOLUL IIANESTEZIA GENERALA NARCOZA1.1Definitia anesteziei generaleCa fenomen biologic, narcoza este un proces care se produce in infrastuctura celulei, ducand la inhibitia functiilor ei. Ea suprima starea de constirenta, sensibilitatea dureroasa si reflexele, conservand functiile vitale. Ea se produce invers de dezvoltarea ontogenica a sistemului nervos. Cuprinzand intai centri corticali, apoi cei subcorticali, protuberanta si bulbul.1.2Fiziologia anesteziei generalePentru ca anestezicul sa-si exercite actiunea, trebuie sa strabata un ciclu: sa patrunda in organism, sa fie vehiculat spre celula nervoasa aceasta constituind fluxul anestezicului, apoi sa fie metabolizat si eliminat din organism, ceea ce constituie refluxul. Unele organe cu irigatia bogata si continand multe lipide (creier, inima, ficat ) realizeaza mai precoce o concentrare a anestezicului la nivelul lor. Bolnavii grasi acumuleaza mult anestezic in tesutul adipos, ceea ce explica faptul ca in general acestia adorm si se trezesc mai greu.Indiferent de calea de patrundere in organism, substanta anestezica ajunge prin intermediul sangelui la nivelul tesuturilor si organelor. Prin urmare ea trebuie sa strabata o bariera hematoparenchimatoasa. Tranversarea acesteia depine de: circulatia locala. Ajunsa in contact cu celulele organismului, substanta anestezica produce modificari reversibile, care dispar odata cu eliminarea anestezicului. In celula nervoasa ea ar produce, printr-un proces de modificare a starii de gel, incetinirea inhibitia proceselor fermentative, cu scaderea consumului de oxigen, acumulare de acid lactic. Eliminarea substantelor narcotice din organism(refluxul) difera in raport cu starea functionala a plamanului, a aparatului circulator, a ficatului, rinichiului si cu natura anestezicului. Unele substante se elimina ca atare, altele sunt mai intai distruse la nivelul diferitelor organe, ficatul jucand un rol important din acest punct de vedere. Substantele volatile si gazoase se elimina prin plamani, barbituricele se elimina prin ficat si rinichi. Iata de ce bolnavii tarati, cudiferite grade de insuficienta organica, sunt expusi mai usor supradozarii.1.3 Influenta anestezicelor asupra principalelor functii ale organismului.Functia respiratorie. Este in general deprimata de substantele narcotice, mai ales prin scoaterea din functiune a centrilor cortico - subcorticali. Centrii bulbari sunt cei mai rezistenti, ei dirijand functia respiratorie in fazele profunde ale anesteziei. Eterul in doze mici excita functia respiratorie, fiind un analeptic respirator.Excitantul specific al centrului respirator este CO2. Hipercapneea duce la hiperfunctia acestui centru prin excitatie directa. Hipoxia excita in direct central respirator prin intermediul zonelor chemoreceptoare sinocarotidiene si aortice. Pe masura ce anestezia este mai profunda, aceste reflexe sunt blocate si actul respirator se poate opri .Anestezia moderna a inlaturat efectul depresiunii respiratorii a narcoticelor prin asigurarea respiratiei artificiale, controlate de anestezist, gratie intubatiei traheale, si aparaturii de anestezie. Intelegem prin respiratie asistata actul de a suplimenta o respiratie spontana, insuficienta, prin introducerea unui volum de oxigen variabil dupa gradul de depresiune, iar prin respiratie controlata asigurarea unor volume curente de catre anestezist, atunci cand bolnavul nu mai respira deloc spontan. Prezervarea schimburilor gazoase in timpul anesteziei este un act de mare importanta si ori ce semn de hipoventilatie trebuie sa fie imediat depistat.Corectarea se impune de urgenta prin respiratie asistata sau controlata.Functia cardio-circulatorie. Marea majoritate a substantelor anestezice deprima functiile miocardului. Depresiunea variaza dupa substanta si profunzimea anesteziei.Toate efectele farmacodinamice ale anestezicelor asupra aparatului circulator trebuie bine cunoscute pentru ca orice modificare a tensiuni arteriale si pulsului aparuta in timpului anesteziei sa fie corect interpretata si tratata. Aparatura moderna de monotorizar e permite supravegherea continua a parametrilor circulatori ai pacientului adormit.Ficatul laboratorul esential metabolic si antitoxic, este variabil influentatde substantele anestezice .In ultimul timp se considera hipoxia prelungita dintimpul anesteziei este mai nociva pentru ficat decat multe substante anestezice.Aparatul urinar poate fi afectat si el de unele substante anestezice administrate in cursul anesteziei generale. Pot aparea oligurie, glicozurie, scaderea clereance-ului la creatinina, uneori chiar leziuni organice .Unul dintre anestezicele cele mai apreciate, metoxifluranul, are dezavantajul producerii unor usoare grade de iritatie renala.Compozitia sangelui. In caz de depresiune respiratorie intraanestezica se instaleaza o hipoxie si o crestere a pCO2 in sange pH-ul sanguin deviind spre acidoza. Respiratia controlata aplicata tot mai mult in ultimul timp are drept scop prevenirea acestor modificari de gazometrie sanguina.Uneori respiratia controlata poate fi exagerata, realizand o hiperventilatie si deci o hipocamie, care nu este complet lipsita de nocivitate.Anestezicele simpaticomimetice cum este eterul, prin excesul decatecolamine produc hiperglicemie si hemoconcentratie.

Anestezia generala poate fi:-intravenoasa-intramusculara-intrarectala-inhalatorie-combinata.Trebuie mentionat faptul ca anestezia moderna este mai ales o anestezie combinata folosind cel putin doua cai de administrare a anestezicelor si a substantelor narcotice. Folosirea mai multor tipuri de substante anestezice, pentru acelasi bolnav,reduce dozele generale si asigura o cumulare a efectelor.Oricare ar fi tipul de anestezie generala utilizat, el trebuie sa realizeze un ,,patrulater anestezic constatand din patru parametrii : -Hipnoza- bolnavul sa doarma - analgezice sa nu simta - relaxare muscular - prevenirea soculuiCele mai moderne tipuri de anestezie nu mai considera ca obligatoriu hipnoza, ea poate fi inlocuita cu sedarea bolnavului.Alegerea tipului de anestezie general se face n funcie de mai multe criterii: - vrsta pacientului - afeciunea - tare asociate - necesitile interveniei (durat, amploare, relaxare muscular). Monoanestezia administrarea unei singure substane anestezice pe cale inhalatorie sau intravenoas. Este suficient pentru intervenii superficiale de scurt durat care nu necesit aprofundarea anesteziei. Cea mai utilizat tehnic de anestezie general este anestezia combinat sau balansat (combinaie de droguri administrate pe mai multe ci).

1.4Etapele anesteziei generale Sunt: preanestezia preinducia inducia meninerea anesteziei trezirea si postanestezia. Preanestezia imbraca doua aspecte :1- care obliga pe anestezist sa cunoasca antencedentele bolnavului: ce afectiuni amai avut, ce medicamente a consumat, eventuale intolerante, reactiialergice, transfuzii primite, anestezii si operatii anterioare. Exista o serie de tratamente care trebuie intrerupte cu 1 - 2 saptamami inainte de operatie, deoarece expun bolnavul la riscuri mari prin efecte cumulative sau de incomatibilitate cu unele substante anestezice.Tot in cadrul examenului preanestezic, anestezicul trebuie sa cunoasca starea clinica prezenta a pacientului, cu gradul de afectare a diferitelor functii ale organismului, apreciate atat prin examenul obiectiv, cat si prin teste de laborator.In mod special pentru intubatia traheala, trebuie apreciate gradul de mobilitate al coloanei cervicale, al mandibulei precum si starea danturii, indepartandu-se protezele mobile.Dintre testele de laborator se vor studia: hemograma grupul sanguin, ureea,glicemia, probele de disproteinemie, probele de coagulare, examenul de urina, testele respiratorii, electrocardiograma.La aceste teste se pot adauga si altele daca starea bolnavului o cere. A aparut astfel necesitatea de a aplica, inainte de orice fel de anestezie, o terapie cu scopul de a diminua aceste pericole si de a favoriza mersul anesteziei.Aceasta terapie pregatitoare, constituie preanestezia propriu-zisa si are doua perioade distincte :- De la internare pana in seara dinaintea operatiei- din seara premergatoare operatiei pana la inceputul anestezieiIn prima perioada se incearca corectarea pe cat posibil a deficitelor biologice existente, prin transfuzii, perfuzii, vitamine, vaccinare, precum si sedarea bolnavului. Sedarea este cu atat mai necesara pentru bolnavii mai anxiosi, mai labile, carora trebuie sa le asigure o ambianta favorabila si somnul din cursul noptii.In a doua perioada, se va avea in vedere asigurarea unui somn linistit in noaptea premergatoare operatiei, printr-o doza mai puternica de hipnosedative ( diazepan 0,10-0,20g).Aceasta urmareste reducerea secretiilor salivare, prevenirea unor reflexe nedorite- spasm glotic, aritmii cardiace, precum si reducerea dozelor de anestezice ce se vor utiliza.Premedicatia se aplica cu 40 - 60 minute inainte de inceputul anesteziei.1.5Fazele clinice ale anesteziei generaleFaza 1 de analgezic amnezie,dureaza de la inceputul administrarii narcoticului, pana la pierderea cunostiintei.In aceasta perioada, legatura pacientului cu mediul inconjurator se pierde treptat, se streg senzatiile dureroase .Respiratia este neregulata, uneori apare o apnee voluntara, datorita senzatiei de sufocare, pe care o poate resimpti bolnavul la contactul cu vaporii de eter.Pupilele au diametrul normal.In aceasta faza se poate face interventii mici .Faza 2 de excitatie in care pot aparea o excitatie psihomotorie, respiratianeregulata ( dupa o perioada de apnee poate urma una de hiperventilatie cu risc de supradozare ), varsaturi, midriaza, hipersalivatie.Este o faza neplacuta care poate fi scurtata printr-o premedicatie buna si o administrare progresiva a narcoticului. Nu permite efectuarea nici unei interventii chirurgicale, orice excitatie intempestiva putand genera reflexe nedorite, mergand pana la stop cardiac.Faza 3 chirurgicala- incepe odata cu linistirea bolnavului si aspiratia respiratiei regulate automate, ample.Acestei faze i s-au descris 4 grade de profunzime, in functie de reflexele ce au fost abolite. Primul reflex care dispare este cel conjunctival, iar ultimele sunt cele sfincteriene. Pupila creste treptat, respiratia este progresiv diminuata. In aceasta faza se practica interventiile chirurgicale. De asemenea se poate practica intubatia.Faza 4- de asfixie nu trebuie atinsa. Respiratia este deprimata. Tensiunea arteriala scade,midriaza este mare, si daca nu se iau masuri de superficializare a anesteziei, evolutia este spre stop cardiorespirator. Riscul este mai mic daca putem ventila artificial bolnavul, fie pe masca, fie pe sonda de intubatie traheala, aceasta respiratie are drept scop sustinerea functiei respiratorii diminuate si eliminarea anestezicului prin ,, spalarea cailor respiratori cu oxigen .Postanestezia este acea faza a anesteziei generale care dureaza de la incetarea administrarii narcoticelor pana la revenirea completa a starii de constienta.Supavegherea bolnavului trebuie sa fie foarte atenta in aceasta perioada, urmarindu-se puls, tensiunea artificiala, frecventa si amplitudinea respiratiei, culoarea tegumentelor, a unghiilor, aparitia refexelor (deglutitie, tuse, reflexe , corneene) diureza.Daca mai persista o hipotomie mandibulara se introduce o pipa buco -faringiana Guedel, care sa impiedice cadera limbii. Pozitia bolnavului va fi in decubic dorsal fara perna .Unii prefera decubitul lateral care previne caderea limbii si aparitia varsaturii. Se combate durerea cu derivatii de morfina (mialgin) sau analgezice minore (algocalmin). Oxigenoterapia prin sonda nazofaringiana este o indicatie a acestei faze, caci inbogatirea cu oxigen a aerului inspirat grabeste trezirea.Este preferabil ca oxigenul sa se administreze umezit, dupa barbotarea lui intr-un vas cu apa. De asemenea se vor aplica aerosoli.Toate aceste proceduri previn aparitia atelectaziilor pulmonare si a bronhopneunomiei.Echilibrarea corecta a functiilor vitale respiratorie, circulatorie, renale, bilant hidro-electrolitic- previne socul post operator si asigura reusita actului operator.CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ANESTEZIE GENERALA

Pregatirea pacientului inaintea interventiri chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor postoperatorie.Neutralizarea surselor de suprainfectie, care au au originea: la nivelul pielii (incizie); la distanta ( nazo - faringian si vezica urinara )Reducerea posibilitatilor de contaminare ale pielii prin utilizarea de antiseptice-depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare recente sau vindecate, paraziti externi, posibilitati de alergie.Pregatirea fizica si psihica a bolnavuluiAjunsi in sectia de chirurgie, pacientilor trebuie sa li se asigure confort fizic si pshic. Pacientii internati sunt agitati, speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere de moarte.Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul si atitudinea ei sainlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de operatie :- sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile, teama.- sa-i insufle increderea in echipa operatorie .- sa explice ce se va intampla cu el in timpul transportului si in sala de preanestezie; cum va fi asezat pe masa de operatie; cand va parasi patul; cand va primi vizite, etc-sa-l asigure ca va fi insotit si ajutatIncrederea pacientului va scadea si evolutia sa va fi nefavorabila, daca :-ea nu va manifesta - rabdare, pricepere, in conducerea unei discutii de inceput, merita sa incurajeze bolnavul. Obisnuinta si rutina manifestate prin scepticism si insensibilitate nu sunt combatute.- aspectul exterior nu va arata sobrietate si demnitate-limbajul folosit nu va fi adecvat pe intelesul celui cu care sta de vorba.Asistenta medicala printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului are obligatia :-sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea sa ( obezitate sau casexie),varsta aparenta si reala, aspectul pielii (ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau de dezhidratare a organismului),tinuta, faciesul, mersul, starea psihica.-sa urmareasca atent si sistematic necesitatile pacientului, si manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea ca sa poata stabili obiective evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate-sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si , intr-o maniera selectiva , sa remarce detaliile importante schimbarile care apar in evolutia lui si utile pentru explorarea preoperatorie-sa culeaga date din diverse surse : foaia de observatie, de temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacientul.Culegerea datelor sa se faca cou mare atentie si minutiozitate pentru a nu scapa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor.-toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuiase noteaza permanent in FO si planul de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate.Pregatirea pentru operatie-Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului.In ziua precedenta :Repaus si regim alimentar - usor digerabil, consum de lichide pentru mentinerea TA,dezintoxicareasi marirea diurezei, diminuarea setei posoperatorii, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei posoperatoriiAlte interventii; antibioterapie cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii, spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologice, spalatura gastrica in interventii laborioase pe stomac.In seara zilei precedente: pregatirea pieli; pregatirea tubului digestiv.In ziua interventiei: pacientul nu mai bea : in camera sau salon : se mai face, eventual o clisma cu 4 ore inaintea interventiei.Se indeparteaza bijuteriile, se indeparteaza proteza dentara mobila ( se pastreaza in cana cu apa ), se rebadijoneaza cu un antiseptic colorat regiunea rasa, se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie, se pregatesc documentele : FO, analize, radiografii care vor insoti pacientul- transportul pacientului in sala de operatii :se face numai insotit de asistentamedicala, care are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia, si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala ; se face cu brancard, pat rulant, carucior, in functie de boala si bolnav, pacientul trebuie sa fie asezat confortabil si acoperit .- in sala de preanestezie : se verifica regiunea rasa, si se noteaza eventualeleescoriatii ( eczeme, intertigo ), se verifica starea de curatenie, regiunea inghinala, ombilicul , axilele, spatiile interdigitale , unghiile. Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara, se pregatesc zonele pentru perfuzie prin badijonare cu antiseptice colorate. Instalarea sondei urinare de catre asistenta de sala dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul cu echipament steril, camp steril in zona genito-urinara.- in sala de operatii : se executa ultima parte a pregatirii pacientului. Seinstaleaza si fixeaza pacientul pe masa de operatii. Monotorizarea functiilorvitale, obtinerea unui abord venos( ac simplu, branula cateter) in functie deinterventie si de pacient .Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe din momentul terminariiinterventiei chirurgicale, deci inainte ca el sa fie transportat in camera. Din acest moment, operatul devine obiectul unei atentii constante pana la parasirea spitalului..In general, pacientul este adus in camera insotit de medicul anestezist si de asistenta de anestezie care va urmari respiratia ca si modul in care este transportat si asezat in pat .Transportul pacientului operat- este indicat a se face cu patul rulant sau cu caruciorul .- pacientul va fi acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer sau schimbari de temperatura. Aistenta medicala care il insoteste se va asigura ca pacientul sta comod, ca este in siguranta si ca eventuala tubulatura ( dren , sonde, perfuzii nu este comprimata- patul sau caruciorul va fi manevrat cu atentie ferit de smucituri si opriri sau porniri bruste- pozitia pe carucior este decubit dorsal , cu capul intr-o parte pentru a nu-si inghiti eventualele vomismente- in timpul transportului, asistenta medicala va urmari : aspectul fetei , respiratia, pulsul perfuzia.Instalarea operatului.-se v-a face intr-o camera cu mobilier redus, si usor favorabil, care va fi curata bine aerisita, linistita , in semiobscuritate, avand temperatura cuprinsa intre 18-20gc, prevazuta, cu instalatii de oxigen montate in perete, cu prize in stare de functionare si cu aparatura pentru aspiratie.-patul va fi accesibil din toate partile- aparatele de incalzit nu vor fi lasate niciodata in contact cu un operat adormit pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Caldura excesiva a patului produce transpiratii , ceeace duce la pierderi de apa iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.-patul va fi prevazut cu musama si aleza, bine intinsa, fara perna si daca este cazul salteaua va fi antiescara .-transferul de pe carucior pe pat va fi efectuat de catre trei personae ale caror miscari trebuie sa fie sincrome pentru a evita bruscarea operatului.-cea mai frecventa pozitie este decubit dorsal, cu capul intr-o parte pana isi recapata cunostinta. Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali, cateodata,patul va fi usor inclinat.Supravegherea operatului este sarcina fundamentalaa a asistentei medicale. Suparavegherea este permanenta in vederea depistari precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii. Prezenta permanenta langa pacient, permite asistentei medicale ca pe langa elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist sa sesizeze orice alte modificari si acuze subiective (durerea) si sa administreze la timp, tratamentul prescris, evitand initiativele personale, fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.In momentul treziri si pana la aceasta, asistenta medicala va supravegheapermanent operatul pentru a inpiedica eventualele incidente si urmarile lor :-- varsaturile- asistenta medicala va aseza operatul cu capul intr-o parte fara perna,pentru evitarea treceri in caile aeriene-- agitatia - prezenta asistentei medicale este obligatorie langa pacient : la trezire in starea de semiconstienta operatul tinde sa traga pansamente, de drenuri sau sonde-- inprudedente posibile - sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa, (in acest caz, asistenta medicala este cea care va da sa bea 1-2 lingurite de apa dupa trezire daca operatul nu a vomat in ultimele doua ore) sau ca familia de langa pacient sa-i dea sa bea sa bea fara discernamant.Imediat dupa trezire-asistenta va mentine pacientul in decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau stanga semisezand ( in special cei peste 50 de ani) exceptand pacientii operati cu rahianestezie-va asigura confortul plasandu-i bine perna verificand de mai multe ori pe zi ca cearseaful sa nu aiba cute indreptand bine asternutul seara inainte de culcare ,va curata gura , mentinand-o umeda in permanenta.-toaleta zilnica este completata cu pieptenatul si periatul parului, neuitand toaleta cavitati bucale, de 3-4 ori /24 ore.-lenjeria de corp va fi schimbata zilnic sau imediat dupa ce a transpirat sau de cate ori este nevoie .-bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blandete, dupa ce in prealabil, au fostincalzite la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se va face obligatoriutoaleta perineala- asistenta medicala va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste, fara conversatii zgomotoase , fara vizitatori multi-va incuraja pacientul sa se miste in pat , sa se intoarca singur de pe o parte pe alta , sa-si miste picioarele, mainile, sa se ridice in pozitie semisezanda, pentru a pregati sculatul din pat precoce , in prima zi dupa operatie, exceptand cazurile in care este contraindicat .-asistenta medicala va cauta sa respecte micile obisnuinte ale fiecarui pacient.

CAPITOLUL IVSTUDIU DE CAZ1.CAZ NR. I Pacienta S.M. in varsta de 25 ani ,din mediul urban se interneaza de urgenta cu urmatoarele acuze:dureri difuze in fosa iliaca dreapta si in epigastru cu iradiere in membrul pelvin drept,in pusee,greturi, varsaturi.Bolnava mai acuza insomnii,somn insuficient,cu treziri repetate. Istoricul bolii:simptologia a aparut in urma cu 5zile,iar in urma cu o zi acuzele mai sus mentionate s-au agravat,motiv pentru care bolnava a solicitat serviciul de urgenta. In urma investigatiilor si a consultului de specilalitate se pune diagnosticul de apendicita acuta si se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta cu anestezie generala. Intraoperator se pune diagnosticul de apendicita acuta flegmonoasa. 24

Nevoia fundamentalaDiagnostic de ingrijireObiective Interventii propriiInterventii delegateEvaluare

Nevoia de a se alimenta si hidrataAlimentatie inadegvata prin deficit de volum lichidian din cauza greturilor si varsaturilorPacienta sa nu prezinte greturi si varsaturi,sa fie echibrata hidroelectrolitic si nutritionalAjut pacienta sa se aseze in decubit lateral,cu capul intr-o parte aproape de marginea patului,o linistesc psihic,o ajut in timpul varsaturii,asigur un raport lichidian adegvat si o alimentatie adegvata bolii,ajut pacienta sa se alimenteze si hidrateze,fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate.Aplic tratament medicamentos la indicatia medicului;antibiotice,vitamine saruri minerale,administrez solutii perfuzabile ferfuzii cu glucoza si ser fiziologic.Pacienta este echilibrata hidric si nutritional,prezinta o stare de bine.

Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaAlterarea mobilitatii din cauza durerii in epigastru si fosa iliaca dreaptaPacienta sa nu mai prezinte dureriInstalez pacienta in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului,asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat,efectuez exercitii pasive si active,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare,o ajut sa faca exercitii musculare active,ajut pacienta in satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale, o linistesc cu privire la sterea sa fizica si psihica.Adminisrez medicatia prescrisa de medic(antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice) si antispastica si urmaresc efectele medicatiei;

Durerea se amelioreaza

Nevoia de a dormi si a se odihniDificultatea in a se odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boalaPacienta sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihicFurnizez pacientei cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut pacienta sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti;informez si stabilesc mpreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta fizic si psihic.

La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectulPacienta prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

Nevoia de a fi curat si ingrijit de a proteja tegumentele si mucoaseleIncapacitate de a se ngriji singura,cauzat de dureri in epigastru,tulburarilorgastro-intestinale si de tranzit intestinal

Pacienta sa fie curata si ingrijita si sa aiba o stare de bine fizica si psihicaAjut bolnava in timpul varsaturilor,protejez lenjeria cu o musama si o asez in functie de pozitia pacientei-in decubit lateral cu capul la marginea patului,schimb lenjeria de pat si pijamaua la nevoie,o ajut sa se imbrace si dezbrace , iau masuri de evitare a receptivitatii la infectii.intraspitalicesti;Sustin pacienta din puct de vedere psihic explicandu-i cauza .

Pacienta reuseste sa-si faca toaleta singura,sa se imbrace si sa se dezbrace singura

2.CAZ NR.II

Pacienta B.I. in varsta de 44 ani din mediul rural.Motivele internarii:dureri in fosa iliaca dreapta,greturi, vasaturi,febra moderata 38,5grade C,stare generala alterata,cefalee,tahipnee,tulburari de tranzit intestinal. Istoricul bolii:Pacienta B. I. n vrsta de 44 ani se interneaza prezentnd dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator se pune diagnosticul de: Salpingita chistica bilaterala: Chist de ovar drept.

Nevoia fundamentalaDiagnostic de ingrijireObiective Interventii proprii Interventii delegateEvaluare

Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaAlterarea mobilitatii fizice datorita durerii in fosa iliaca dreapta si datorita cefaleeiDisparitia durerii in fosa iliaca dreapta si a cefaleeiInstalez pacienta in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului,asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat,efectuez exercitii pasive si active,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare,il ajut sa faca exercitii musculare active,ajut pacientul in satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale,linistesc bolnavul cu privire la sterea saAdminisrez medicatia prescrisa de medic(antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice) si antispastica si urmaresc efectele medicatiei;

Pacienta nu mai prezinta dureri iar cefaleea s-a diminuat

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normaleHipertermie datorita procesului inflamator manifestat prin transpiratii abundentePacienta sa-si mentina temperatura corpului in limite normaleAplic.comprese.reci,adminisrez lichide,aerisesc incaperea.Supraveghez,pulsul,apetitul,semnele.de.deshidratare,scaunul,diureza,greutatea corporala,ajut la mentinerea tegumentelor pacientei curate si uscate,shimb lenjeria de corp si de pat,incurajez pacientul sa-si exprime sentimentele cu privire la problema.La indicatia medicului administrez pe cale parenterala antitermice,antibiotice ,solutii perfuzabile si le urmaresc eficacitateaTemperatura revine si se mentine in limite normale

Nevoia de a se alimenta si hidrataDeficit de alimentatie datorita greturilor si varsaturilorPacienta sa nu mai prezinte greturi si varsaturiAjut bolnava in timpul varsaturilor sprijinind-o,protejez lenjeria cu o musama si o asez in functie de pozitia pacientei-in decubit lateral cu capul la marginea patului,schimb lenjeria de pat si pijamaua la nevoie,fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate,o ajut sa se alimenteze si hidrateze La indicatia medicului administrez:antibiotice,vitamine saruri minerale, la indicatie laxativ,administrez solutii perfuzabile ferfuzii cu glucoza si ser fiziologic si le urmaresc eficacitateaPacienta este echilibrata hidric si nutritional,prezinta o stare de bine.

Nevoia de a evita pericoleleAnxietate din cauza incertitudinii fata de prognosticul bolii manifestata prin ingrijorare,iritabilitatePacienta sa beneficieze de in mediu de siguranta ferit de infectiiFurnizez pacientei cunostintele necesare despre boala si despre tratamentul de intretinere,ajut pacienta sa identifice factorii iritanti, informez si stabilesc mpreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare.La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedativeAnxietatea dispare si pacienta prezinta o stare de bine fizica si psihica

3.CAZ NR III

Pacienta M.D. de 57 de ani din mediul rural. Motivele internarii:dureri in epigastru,greturi,varsaturi,stare generala influentata,cefalee,tahicardie,tahipnee,febra moderata-38,3gradeC.

Istoricul bolii: Pacienta M.D. n vrsta de 57 ani se interneaza pe prezentnd dureri abdominale n epigastru, nsotite de varsaturi alimentare, aparare musculara abdominala si i se pune diagnosticul de Abdomen acut chirurgical si se intervine chirurgical.

Nevoia fundamentalaDiagnostic de ingrijireObiective Interventii proprii Interventii delegateEvaluare

Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaAlterarea mobilitatii din cauza durerii in epigastru si a cefaleeiPacienta sa nu mai prezinte dureri in epigastru si sa nu mai prezinte cefaleeInstalez pacienta in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului,asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat,efectuez exercitii pasive si active,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare,il ajut sa faca exercitii musculare active,ajut pacienta in satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale,linistesc bolnavul cu privire la sterea saAdminisrez medicatia prescrisa de medic(antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice) si antispastica si urmaresc efectele medicatiei;

Durerea se amelioreaza

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatieRespiraie accelerata cauzat de durere manifestat prin tahipnee si o circulaie modificat, manifestat prin tahicardie,tensiune arterial sczut, stare de anxietateAsigurarea unei respiraii normale Pacientul s prezinte un ritm respirator regulat si o circulaie adecvat Pulsul, TA s aib valori normale

Asigur repaosului absolut la pat n poziie semieznd sau cu capul ntr-o parte invat pacienta tehnici de relaxare. Aerisesc camera i asugur o temperatur adegvat,oxigenoterapie, masor si notez n foaia de observaie pulsul, TA, respiraia,Poziionarea si asigurarea repausului absolut.

La indicatia medicului se administreaza oxigen,miorelaxanteantiaritmice.Pacienta prezint o uoar ameliorare ,respiratia si pulsul revenind la valori normale.

Nevoia de a se alimenta si hidrataDeficit de alimentatie datorita greturilor si varsaturilorPacienta sa nu mai prezinte greturi si varsaturiAjut bolnava in timpul varsaturilor sprijinind-o,protejez lenjeria cu o musama si o asez in functie de pozitia pacientei-in decubit lateral cu capul la marginea patului,schimb lenjeria de pat si pijamaua la nevoie,fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate,o ajut sa se alimenteze si hidrateze La indicatia medicului administrez:antibiotice,vitamine saruri minerale, la indicatie laxativ,administrez solutii perfuzabile ferfuzii cu glucoza si ser fiziologic si le urmaresc eficacitateaPacienta este echilibrata hidric si nutritional,prezinta o stare de bine.

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normaleHipertermie usoara datorita procesului inflamator Pacienta sa-si mentina temperatura corpului in limite normaleAplic.comprese.reci,adminisrez lichide,aerisesc incaperea.Supraveghez,pulsul,apetitul,semnele.de.deshidratare,scaunul,diureza,greutatea corporala,ajut la mentinerea tegumentelor pacientului curate si uscate,shimb lenjeria de corp si de pat,incurajez pacientul sa-si exprime sentimentele cu privire la problema.La indicatia medicului administrez pe cale parenterala antitermice,antibiotice ,solutii perfuzabile si le urmaresc eficacitateaTemperatura revine si se mentine in limite normale

CONCLUZII

Oamenii trebuie pui la locul lor, iar cimentul care s-i uneasc trebuie s fie dragostea. A voi binele celorlali este indispensabil succesului colectiv. Fiecare dintre noi trebuie s ne facem vrednici de a fi iubii.A fost necesar s treac 30 de secole pentru a cunoate ceva din structura omului. Ar trebui o venicie pentru a tii cte ceva despre sufletul su. Nu este nevoie dect de o clip pentru a-1 ucide(Voltaire Homme)Profesiunea trebuie s ne fac s devenim nelepi, s gsim locul i rolul cuvntului plin de buntate. D bolnavului tiina i talentul tu, dar nu uita dragostea i compasiunea.Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastr, ns, nu trebuie s depeasc cugetarea dreapt i munca metodic. A ngrijii un bolnav nseamn s faci totul ca bolnavul s sufere numai din cauza bolii sale i nu de frig sau de cldur, din cauza poziiei incomode, pentru c nu i s-a dat s bea sau pentru c nu a avut scaun. Viaa nu are nici o valoare dac nu poi fi de folos altuia. Boala, sub o fals aparen de localizare, atinge fiina n totalitatea ei. Cel care este atins de boal nu este un fizic standard, ci o fiin care, pe deasupra, poart cu ea iubirile i urile, amrciunile i nelinitile.Observaia direct, experiena proprie, puterea de discernmnt specific fiinei umane au dat sens i valoare luptei cu boala i au rezistat n confruntarea, adeseori dramatic, cu disperarea, cu suferina, bizuindu-se pe ncrederea n actul de tmduire i pe gestul de alinare.Semnificaia lucrului bine fcut n ngrijirea bolnavului implic o bun pregtire teoretic, o temeinic pregtire practic, pe fondul bunului sim care nsumeaz receptivitatea, buntatea, altruismul, implicarea, curiozitatea de a tii, la care. cu timpul se adaug experiena, ca procent care nu trebuie s cunoasc stagnare.Rezultatul lucrului bine fcut se regsete n aprecierea i recunotina bolnavului, aprecierea medicului, satisfacia de a fi participat cu competen i eficien la salvarea unei viei.Relaia bolnav asistent medical are ca punct de plecare cunoaterea nevoilor bolnavului i adaptarea activitii de ngrijire la nevoile lui.Dilemele etice i insatisfaciile c nu pot fi detectate toate nevoile bolnavului, mai ales cele de ordin psihologic, pot s apar n urgene, cnd se impune o anumit ordine a prioritilor, cnd rulajul bolnavilor este mare, lipsa de urmrire continu a bolnavului prin nepredarea corect a grzilor la schimbul turelor, destrmarea spiritului de echipa.Cu toat tehnicizarea actului de ngrijire, cuvntul ce ncurajeaz, gestul ce alin, privirea ce inspir ncredere, dau sens i valoare dragostei fa de oameni, respectul pentru via, mreia profesiei care are privilegiul de a ngriji sntatea corpului, minii i a sufletului oamenilor.

BIBLIOGRAFIE1. M. Mihailescu - Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;2. M. Mihailescu - Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti, 1974;3. Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 19744. Papilian V. - Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 19825. E. Proca - Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;6. Lucretia Titirca - Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala Romneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999