anatomia patologica a animalelor - aparatul digestiv
DESCRIPTION
Medicina veterinara anul III semestrul IITRANSCRIPT
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 1/52
APARATUL DIGESTIV
Aparatul digestiv la animale este format, chiar dacă prezintă caracteristici
morfofiziologice importante la diversele specii de mamifere şi păsări, din tubul digestiv şi
glandele anexe, ambele componente principale având rol la fel de important în realizarea
digestiei.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv este constituit descriptiv din tubul digestiv prediafragmatic (cavitate
bucală → faringe → esofag şi tubul digestiv postdiafragmatic sau tubul gastrointestinal
(stomac → intestin.
Tubul digestiv prediafragmatic nu prezintă particularită!i anatomice deosebite în seria
animală cu e"cep!ia cavită!ii bucale şi a esofagului (apari!ia ingluviei la păsări.
#tomacul este un organ unic la ma$oritatea speciilor, bicompartimentat la păsări şi
pluricompartimentat la ierbivorele rumegătoare.
%ntestinul este segmentat în intestinul sub!ire (duoden → $e$un → ileon şi intestinul gros
(cecum → colon → rect.
CAVITATEA BUCALĂ
&avitatea bucală este segmentul ini!ial al tubului digestiv şi are rol în prehensiunea,
mastica!ia şi înmuierea par!ială a alimentelor, toate acestea finalizându'se prin formarea bolului
alimentar.
n contact direct cu mediul ambiant, cavitatea bucală este agresată de to!i agen!ii patogeni
ce pătrund în organism pe cale digestivă.
EXAMINARE NECROPSICĂ
&avitatea bucală se e"aminează par!ial în timpul e"amenului e"terior, când se pot
vizualiza doar fa!a internă a buzelor şi şan!urile gingivolabiale. #ectoarele mucoasei bucale se
pot e"amina în totalitate doar după eviscerarea limbii (şi a organelor buco )cervico )toracice.
1
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 2/52
*a e"aminarea mucoasei bucale se urmăresc aspectele de culoare, depozitele de
suprafa!ă, corpii străini, forma!iunile patologice şi oricare altă deviere de la normal.
MODIFICĂRI POSTMORTALE
Autoliza cadaverică a mucoasei bucale apare relativ precoce şi se traduce prin
acumularea la suprafa!a acesteia a unui depozit semifluid, albicios, abundent la păsări, cu fals
aspect de catar.
Imbibiţia !mo"lobi#i$% imprimă mucoasei bucale, la cadavrele vechi, o culoare roşie '
vişinie sau roşie ' albăstruie.
Am&'!#t!l! (!#ta'! pe marginile limbii pot să apară la toate speciile în cazul rigidită!ii
postmortale prelungite.
U)$a'!a ma'"i#ilo' limbii este observată la carnivore, mai ales la canivorele conservate
prin congelare.Ou%l! şi la'*!l! (i&t!'!lo' se observă frecvent la cadavrele păstrate în mediul e"terior,
în sezonul cald.
LE+IUNILE CAVITĂ,II BUCALE
I- TULBURĂRI DE CRE.TERE TISULARĂ
+. Ma$'o)tomia şi mi$'o)tomia sunt tulburări de deschidere a gurii, peste şi, respectiv, subnormal.
. B'ai"#atia /b'ai"#ati)mul0 constă în ma"ilare mai scurte decât normal.
-. P'o"#atia /&'o"#ati)mul0 reprezintă dezvoltarea peste normal a ma"ilarelor.
. C!ilo)$i)i) sau buza (! i!&u'!, constă în lipsa de unire a mugurilor buzelor şi apare mai
frecvent la buza superioară.
/. G#ato)$i)i) ) sudura incompletă a ma"ilarelor.
0. C!ilo"#ato)$i)i) ) lipsa de unire a buzelor şi a ma"ilarelor.
1. Palato)$i)i) reprezintă lipsa de unire a lamelor palatului şi apari!ia unei fante palatine de
legătură între cavită!ile bucală şi nazale.
*eziunea apare ca malforma!ie la2
' pisici3
' câini (4oston Terrier3
2
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 3/52
' bovinele din rasa &harolaise3 la acestea fanta palatină apare în general în asocia!ie cu o
anomalie a $onc!iunilor neuromusculare care induce o hiperfle"iune a e"tremită!ii membrelor,
sindrom denumit a't'o"'i&oz% 1 &alato)$i)i) sau SAP (&respeau 5., +667.
*eziunea este de multe ori compatibilă cu via!a, dar în cazul unei deschideri palatine
largi, palatoschisis se poate complica cu bronhopneumonia ab ingestis alimentară.
7. Cam&ilo"#aţia sau $om&ila"#ati)mul este rar întâlnită la păsări şi constă în
încrucişarea valvelor ciocului i dezvoltarea e"agerată şi incurbarea în $os a valvei superioare aș
ciocului3 aceste anomalii sunt grave prin împiedicarea prehensiunii fura$elor.
6. Tulbu'%'il! (! (!z*olta'! al! limbii2 apar cu determinism ereditar sau congenital,
cele mai frecvente fiind2
' a"lo)ia ) lipsa limbii3
' i&o"lo)ia ) subdezvoltarea limbii3' ma$'o"lo)ia, dezvoltarea e"agerată, a limbii a fost observată la purcei şi trebuie diferen!iată
de tumefac!iile circulatorii sau inflamatorii ale organului3
' "lo)o)$i)i) sau limba bi3i(% este o anomalie rară3
' !&it!lio"!#!za im&!'3!$t% li#"ual% sau limba #!t!(% constă în reducerea dimensiunilor
papilelor dorsale şi a fost descrisă la bovine ) chez la FFPN.
II- TULBURĂRI CIRCULATORII+. Co#"!)tia a$ti*% a mucoasei bucale precede inflama!iile acesteia, se manifestă prin culoare
roşie difuză şi trebuie diferen!iată de imbibi!ia hemoglobinică.
. Co#"!)tia &a)i*% constă în colorarea roşie albăstruie a mucoasei bucale, îndeosebi a celei
linguale.
Cia#oza limbii apare la animale, cu valoare de diagnostic pentru2
' febra catarală malignă sau blu! to#"u! a rumegătoarelor mici, este o orbiviroză descrisă la
bovine şi la capre, mai gravă fiind la cele din urmă3
' hiponiacinoza, pelagra sau boala limbii #!"'!2 este o hipovitaminoză 88 a carnivorelor,
boala fiind mai frecevntă şi mai gravă la pisici, specie predispusă la insuficien!e de metabolizare
a triptofanului3
' cianoza şi apoi necroza vârfului limbii este observată în fusarioto"icoza găinilor3
' moartea prin asfi"ie a mamiferelor.
3
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 4/52
-. I)$!mia mucoasei bucale se traduce prin paliditatea acesteia, poate fi sesizată la nivelul
şan!ului gingivo )labial chiar la e"amenul e"terior al cadavrului şi impune diferen!ierea de
paliditatea animalelor de rentă sanguinizate în abator.
%schemia mucoasei bucale este observată la animale în stări patologice ca2
' hemoragii grave3
' parazitoze hemolitice3
' parvoviroza canină3
' anemia infec!ioasă a pisicilor.
. 4!mo'a"iil! linguale apar ca peteşii în2
' diateza hemoragică3
' anemia infec!ioasă a calului, cu valoare de diagnostic pentru această boală sub forma
hemoragiilor punctiforme pe fa!a ventrală a limbii3' leptospiroza câinilor3
' hipovitaminoza & la câini, cobai şi maimu!e, cu localizare gingivală.
&u dimensiuni mari, hemoragiile bucale apar în urma traumatismelor şi a into"icării cu
substan!e anticoagulante.
III- DISTROFII
9intre tulburările metabolice ale mucoasei şi submucoasei bucale, cele mai frecvente sunt pigmenta!iile patologice, discheratozele şi calcificarea patologică.
+. I$t!'ul este uşor de sesizat chiar la e"aminarea mucoaselor aparente.
. M!la#oza este, la unele rase de câini şi la indivizii adul!i, un proces parafiziologic.
*a câinii bătrâni, melanoza difuză a mucoasei bucale înso!eşte m!la#o(!'mia.
-. O'l!tti gingivale, de culoare #!'a)t'o : into"ica!ia cronică cu plumb.
. 4i&!'$!'atoza mucoasei linguale este e"presia hipoavitaminozei A şi a fost descrisă
la 2
' purcei, ca hipercheratoză a papilelor filiforme şi a marginilor limbii care capătă un aspect
macroscopic dantelat3
' vi!ei, ca noduli miliari cenuşii ' gălbui la baza limbii, urmare a cornificării glandelor salivare
linguale.
4
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 5/52
/. Pa'a$!'atoza, respectiv hiperplazia şi cheratinizarea insuficientă a epiteliului
mucoasei linguale este observată la2
' taurine, în into"ica!ia cu naftaleni clora!i3
' suine, produsă de caren!a în zinc ) &a'a$!'atoza (i!t!ti$%.
0. Cal$i3i$a'!a &atolo"i$% a fost observată în corionul mucoasei linguale sub forma aşa'
numitei calcinosis circumscripta, în asocia!ie cu acelaşi proces patologic cutanat.
*eziunea, observată mai frecvent la câini şi bovine, constă în precipitate calcare
pseudonodulare plasate mai ales pe marginile limbii-
IV- INFLAMA,II
%nflama!iile mucoasei bucale se denumesc cu termenul generic )tomatit%, şi mai e"act,
cu termeni ce subliniază localizarea procesului patologic2' $!ilit% ) inflama!ia zonei mucoase a buzelor3
' "i#"i*it% ) inflama!ia mucoasei gingivale3
' "#atit% ) inflama!ia fe!ei interne a obra$ilor3
' "lo)it% ) inflama!ia limbii3
' &alati#it% ) inflama!ia mucoasei palatine3
' ami"(alit% (to#)ilit% ) inflama!ia amigdalelor3
' a#"i#% ) inflama!ia inelului limfoid din fundul cavită!ii bucale.n literatura de specialitate, stomatitele se clasifică variabil.
Gua'(a F- şi Ma#(!lli G- /56760 şi C'!)&!au F- /56670 propun o clasificare combinată
după localizarea structurală şi etiologia procesului patologic, împăr!ind stomatitele în
)u&!'3i$ial!, &'o3u#(! şi ami"(alit! /Tab!l 5-5-0-
Tab!l 5-5-
Cla)i3i$a'!a )tomatit!lo' (u&% Guarda F 8i !andelli G - /56760 8i
"respeau F - /56670
A
STOMATITE
SUPERFICIALE
4
STOMATITE
PROFUNDE
&
AMIGDALITE
&ATA;A*< A&T%=>4A&%*A;<?@%&B*>A#< TB4@;&B*>A#<8A8B*>A#< =@&;>4A&%*A;<
5
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 6/52
B*&@;>A# 8@*AC;>A#<C;A=B*>DB*
@>%=>5%* (A* 8%#%&%%
Paul I- /56792 566:0 utilizează clasificarea morfologică a stomatitelor, descriind apoifiecare formă etiologia şi manifestarea acesteia3 un loc aparte în această clasificare îl ocupă
stomatita erozivă sau ulcerativă /Tab!l0-
Tab!l
Cla)i3i$a'!a )tomatit!lo' (u&% #aul I /56792 566:0
Stomatit! Cata'al%
S!'oa)%
E'ozi*% /ul$!'ati*%0
P)!u(om!mb'a#oa)%
Pu'ul!#t%
G'a#ulomatoa)%
+. Stomatita $ata'al% se e"teriorizează oarecum stadializat, trecând prin2 %. hiperemia şi
tumefierea mucoasei bucale, %%. acumularea la suprafa!a mucoasei a unui depozit filant albicios şi
%%%. apari!ia unor chişti salivari, ca urmare a compresiunii asupra glandelor salivare realizată de
către hiperplaziile locale din fazele subacută şi cronică.. Stomatita )!'oa)% apare mai rar în forma i#3ilt'ati*% /!(!matoa)%0 a inflama!iei şi
mult mai des în forma *!zi$uloa)%-
n general, din punct de vedere macroscopic inflama!ia are caracteristic formarea unor
*!zi$ul! sau a3t! la suprafa!a mucoasei bucale3 după perioade de timp variabile, acestea se sparg,
elimină un lichid gălbui şi lasă în locul lor eroziuni şi chiar ulcere.
#tomatita veziculoasă este leziune comună mai multor viroze epiteliotrope, unele cu mare
putere de contagiu, aşa cum sunt2' febra aftoasă ' localizarea bucală este o viroză a biongulatelor, produsă de genul
Aphtovirus, care se manifestă morfoclinic prin afte localizate pe fa!a internă a buzelor, gingii şi
suprafa!a dorsală a limbii3
' stomatita veziculoasă, cu manifestare asemănătoare, afectează bovinele, porcul, calul (şi
omul, având în etiologie un Vesiculovirus3
6
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 7/52
' boala veziculară a porcului, produsă de virusul Coxsackie B, cu leziuni asemănătoare
celor din febra aftoasă3
' ectima contagioasă a oilor, produsă de Parapoxvirus, şi de regulă în asocia!ie cu
Fosobacterium necrophorum şi Corynebacterium ovis3
' stomatita veziculoasă a pisicilor cu agent etiologic un Feline Calicivirus (FCV3
-. Stomatit!l! !'ozi*% şi ul$!'ati*% sunt, de fapt, stadiile aceluiaşi proces patologic în
dinamică şi cu aceeaşi etiologie. Dorfopatogeneza inflama!iei include un stadiu ini!ial, cu
pierderi de substan!ă superficială (până la lamina propria şi un stadiu avansat cu pierderi
profunde tisulare şi constituirea ulcerelor.
#tomatita ulcerativă apare foarte frecvent la animale, fie ca formă de evolu!ie a stomatitei
veziculoase, fie ca leziune de sine stătătoare, în următoarele boli la2
' bovine2 ' febra aftoasă3' diareea virotică ) boala mucoaselor (4?9 ) D93
' pesta bovinelor3
' oi şi capre2 ' ectima contagioasă3
' febra catarală malignă3
' purcei, produsă de !taphylococcus hyicus3
' câini2 ' uremie3
' leptospiroză ) sindromul nefritico'uremic3 ' necrobaciloză sau )tomatita ul$!'ati*% a lui Vi#$!#t;
' nocardioza produsă de Nocar"ia asteroi"es3
' blastomociza produsă de Blastomyces "ermati"is3
' trichomonoză.
' pisică2 ' caliciviroză3
' herpesviroza respiratorie3
' tularemia produsă de Francisella tularensis3
' histoplasmoza produsă de #istoplasma capsulatum3
' ulcerul eozinofilic labial al pisicilor, descris în literatura occidentală şi sub
denumirea de Egranulom eozinofilicF, are etiologie neelucidată şi se traduce prin ulcere pe buza
superioară şi pe marginile limbii3 e"amenul histologic eviden!iază numeroase granulocite
eozinofile.
7
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 8/52
. Stomatita (i3t!'oi(% /&)!u(om!mb'a#oa)%0
#e manifestă macroscopic prin depozite de fibrină în cantită!i variabile, relativ bine
ancorate la suprafa!a limbii şi mai superficiale în celelalte sectoare ale mucoasei bucale.
8rincipalele boli în care este observată stomatita difteroidă sunt2
' mamifere2 ' difteria bucală a purceilor, mieilor şi vi!eilor, produsă de Fusobacterium
necrophorim3 la purcei apare în urma tăierii brutale a col!ilor şi lezarea mucoasei gingivale ce
oferă poartă de intrare pentru agentul etiologic, leziunea apărând sub forma unei eroziuni
acoperite cu fibrină şi încon$urate de un inel roşiatic3
' candidoza bucală a purceilor, vi!eilor şi carnivorelor3
' păsări2 ' variolă ) localizarea bucolaringiană, în care apar fie depozite de fibrină în cavitatea
bucală, fie un dop fibrinos în orificiul laringo'traheal3
' pseudopestă3' candidoză3
' trichomonoza porumbeilor.
/. Stomatita &u'ul!#t% apare cel mai frecvent ca o complica!ie a stomatitei erozive din
uremia câinilor, leziunea evoluând cu caracter predominant flegmonos.
9- Glo)ita "'a#ulomatoa)% este cea mai frecventă stomatită proliferativă şi se manifestă
macroscopic, în general, prin noduli de forme şi dimensiuni variabile.
8rincipalele boli în care apare leziunea sunt2' tuberculoza taurinelor, sub forma unor noduli pedicula!i, şi cazeoşi, de regulă asocia!i unei
limforeticulite regională similară3
' tuberculoza papagalilor ) leziuni nodulare cu localizare linguală şi la comisurile ciocului3
' actinobaciloza, mai des întâlnită la taurine şi mai rară la suine, rumegătoarele mici şi pisici3
macroscopic, în actinobaciloza linguală a bovinelor, în faza finală a acesteia, limba este crescută
în volum şi tare la palpare 'Elimba de lemnF, iar pe suprafa!a de sec!iune se observă, pe fondul
unei hiperplazii con$unctive difuză, noduli purulen!i sau calcifica!i3 histologic se observă
aspectele &io"'a#ulomului a$ti#oba$ila'2 centrul necrotic cu o rozetă o"ifilă formată din bacili
(fenomenul #plendore ) Goepli3 o uşoară e"suda!ie neutrofilică şi, la e"terior reac!ia epiteloido
) gigantă.
' dermatofiloza pisicilor, produsă de $ermatophilus congolensis3
' parazitozele inrtamusculare (şi cu localizare linguală3
8
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 9/52
' sarcocistoza la suine, taurine şi ovine3
' trichineloza la suine.
1. Ami"(alit!l!
Amigdalitele sau to#)ilit!l! înso!esc, în aceeaşi formă morfologică, stomatitele, sau apar
ca leziuni primare.
Ami"(alit!l! )!'oa)%2 )!'o!mo'a"i$% şi !mo'a"i$% se întâlnesc la câinii cu $igodie şi
hepatită ;ubath şi la porcii cu pestă clasică-
Ami"(alita 3ib'i#oa)% apare în pasteureloza suinelor, produsă de Pasteurella
haemolytica.
Ami"(alita #!$'oti$%, cu focare de necroză miliare, este observată în antra"ul suinelor.
*eziunea debutează cu inflama!ie edematoasă şi evoluează către o amigdalită necrozantă.
Ami"(alita &u'ul!#t% /&ulta$!!0 este întâlnită în2' caliciviroza pisicilor3
' infec!ia cu !treptococcus pyogenes la câini şi pisici3 agentul etiologic este preluat de la om,
după cum animalele bolnave pot constitui rezervor temporar al infec!iei umane3
' )i#('omul to#)ilit% 1 !#(o$a'(it% al câinelui, produs de streptococi şi stafilococi la câinii
brahicefalici de +' - ani şi tradus prin amigdalită necrotico )purulentă şi endocardită
ulcerovegetantă cu localizare valvulară.
V- TUMORI
+. Pa&ilomul este întâlnit la câine, cal şi iepure, de obicei sub forma papilomatozei
bucale (tumoră benignă cu creştere multicentrică, având etiologie virală.
*a câini &a&ilomatoza bu$al% se manifestă prin tumori maronii, de mărimi variabile, cu
bază sesilă sau pediculată şi localizări gingivale şi la nivelul $onc!iunii muco' cutanate a buzei.
*eziunea are în etiologie un Canine %ral Papillomavirus, pentru etiologia virală a
tumorii pledând atât creşterea multicentrică cât şi vârsta relativ coborâtă, de ' / luni, la care a
fost descrisă boala /O&'!a# O-+-2 Do(a# C-2 <:::0-
. Am!lobla)tomul sau ama(a#ti#omul, descris la vacă, este o tumoră benignă sau cu
malignitate limitată, ce are ca punct de plecare suportul osos al cavită!ii bucale, cel mai frecvent
mandibula.
9
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 10/52
Dacroscopic, tumora are creştere e"pansivă şi a$unge la dimensiuni impresionante,
putând înlocui dantura din zona afectată.
Gistologic, pe fondul unei strome colagenizate se observă insule de celule tumorale care,
la suprafa!a acestora capătă un aspect cubic sau cilindric.
Ameloblastomul apare ca tumoră primară, dar poate constitui complica!ia unui epulis.
-. E&uli) sau i&!'&lazia 3ib'oa)% &!'io(o#tal% este o tumoră benignă, dar care poate
recidiva după e"tirpare, a câinilor 4o"eri, 4uldogi şi 4oston Terrier.
Dacroscopic, tumorile apar solitare sau multiple, plasate pe mucoasa gingivală, bine
implantate şi cu aspect pronun!at conopidiform.
. E&it!liomul )&i#o$!lula' /)$*amo$!lula'0 a fost dignosticat, cu localizare linguală la
pisică şi gingivală şi palatină la câini, bovine şi cai.
Tumora produce frecvent metastaze în limfonodurile regionale şi are o creştere invazivăşi distructivă, ducând la deformări ale ma"ilarelor, oaselor nazale şi orbitelor.
/. M!la#omul mali"# are localizări palatine şi gingivale, la câinii cu mucoasa bucală
pigmentată (&ocHer, &aniche.
Tumora are malignitate ridicată, metastazând precoce în limfonodurile locale şi pulmoni.
0. Tumo'a *!#!'ia#% t'a#)mi)ibil% sau )a'$omul lui Sti$=!', apare prin lins, de la
nivelul organului copulator şi are acelaşi aspect eflorescent ca şi tumora de origine.
LE+IUNILE APARATULUI DENTAR
I- TULBURĂRI DE CRE.TERE TISULARĂ
Tulburările de dezvoltare ale din!ilor sunt foarte numeroase şi de importan!ă patologică
variabilă, cele mai frecvente fiind2
' oli"o(o#ţia ) din!i mai pu!ini decât normalul3
' &oli(o#ţia ) din!i supranumerari3 ambele anomalii numerice ale din!ilor constituie cauze ale
eliminării câinilor de rasă de la reproduc!ie, acestea fiind transmise vertical3
' $'!8t!'!a !>a"!'at% a din!ilor apare la speciile ipselodonte ( cu creştere dentară
permenentă, mai ales la rozătoare3
' )i#o(o#ţia ) sudarea din!ilor vecini3
' (ia)t!ma sau diastasi dentium constă în apari!ia unor spa!ii libere între din!i, în condi!iile
danturii normale numeric (a nu se confunda cu oligodon!ia3
10
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 11/52
' im&la#ta'!a !$to&i$% a din!ilor, de regulă pe fa!a internă a arcadei dentare3
' (!*iaţiil! (! &oziţi!, se observă la incisivii de pe aceeaşi tablă dentară, care apar nealinia!i3
' i&o&lazia )malţului (!#ta' apare atât congenital cât şi dobândit, la cai şi la câinii tineri
bolnavi de $igodie3 leziunea constă în lipsa par!ială sau totală a smal!ului, urmată de tocirea
foarte rapidă şi apoi căderea din!ilor.
II- DISTROFII
&ele mai importante o(o#to(i)t'o3ii sunt cele pigmentare, tartrul şi caria.
+. I$t!'ul produce o colorare gălbuie a denti!iei.
. Po'3i'ia constă în depunerea porfirinelor, cromoproteine sintetizate în mitocondriile
eritroblastelor şi ale hepatocitelor şi incluse apoi în structura hemului, grupul prostetic al
hemoglobinei şi mioglobinei.8orfiria, urmarea dereglării sintezei porfirinelor, este mai frecventă la bovine şi suine,
mai rară la câine şi constă în colorarea brună sau roşie purpurie a din!ilor ( pink tooth "isease.
*eziunea dentară apare ca manifestare secundară a o)t!o!mo$'omatoz!i sau boala oa)!lo'
*!'zi-
-. Ta't'ul (!#ta' este un precipitat organic comple" care apare mai frecvent la cai, câini şi
ovine (la toate aceste specii mult mai rar decât la om, sub forma unui depozit dur, maroniu )
negricios, la baza tablei dentare.Acesta este constituit predominant din carbonat de calciu la cai şi fosfat de calciu la câini.
8unctul de plecare al constituirii tartrului dentar este aşa numita Ematerie albăF, un
amestec de proteine salivare, celule epiteliale descuamate, leucocite şi bacterii, care se formează
la baza din!ilor şi se reînnoieşte continuu.
. Ca'ia (!#ta'% reprezintă un proces de distrugere a dintelui prin mecanisme de decalcifiere şi
de necroză, întâlnit mai frecvent la primate, cal şi rumegătoare, mai rar la carnivore.
&auzele principale ale cariei sunt2
' caren!e în macro' şi microelemente3
' alimenta!ia hiperglucidică3
' diverşi factori to"ici3
' predispozi!ie genetică.
11
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 12/52
n morfopatogeneza procesului, care avansează de la suprafa!ă spre zona centrală a
dintelui, se conturează următoarele faze principale2
%. demineralizarea smal!ului dentar, e"teriorizată printr'un punct negricios de +' mm3
%%. constituirea focarului de necroză, de culoare brun verzuie, sensibil şi cu miros
respingător3
%%%. evolu!ia către inflama!ia purulentă şi apoi gangrenoasă a pulpei dentare (pulpită.
III- INFLAMA,II
8ulpa dentară ocupă pseudocavitatea internă a dintelui şi este un !esut la" de origine
mezenchimală, foarte bine vascularizat şi inervat. #ubstan!a sa fundamentală apare ca o masă
hialină cu aspect gelatinos, cu fibre de reticulină şi colagen, odontoblaste şi fibrocite.
+. Pul&ita apare aproape invariabil în urma cariei dentare şi se traduce morfologic printr'o inflama!ie ini!ial edematoasă a trunchiului vasculo )nervos, apoi inflama!ia devine purulentă şi
gangrenoasă, tradusă prin culoarea cenuşiu ) verzuie a spa!iului dentar intern şi miros ihoros.
<- P!'io(o#tita sau &!'io)tita al*!ola'% este inflama!ia peretelui alveolei dentare şi a
gingiei în zona limitrofă şi este observată mai frecvent la câinii bătrâni, cu localizare la canini şi
măselele carnasiere şi ceva mai rar la cai şi bovine, cu localizare la nivelul molarilor.
9erularea procesului patologic urmează următoarele stadii2
%. se produce îngroşarea periostului prin infiltra!ie seroasă3%%. se instituie inflama!ia purulentă a alveolei dentare, uneori cu cantită!i relativ mari de
puroi ) &io'!!a al*!ola'%3
%%%. leziunea se finalizează în două variante2
a. prin retractarea gingiei, descoperirea şi căderea dintelui3
b. printr'o periostită productivă osificantă, tradusă prin adevărate osteofite
ale suportului osos.
LE+IUNILE FARINGELUI
&ele mai importante practic, dintre leziunile laringelui sunt inflama!iile ) 3a'i#"it!l!,
care apar de regulă simultan sau consecutiv stomatitelor şi rinitelor.
12
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 13/52
+. Fa'i#"ita )!'oa)% apare sub forma infiltrativă (edematoasă a inflama!iei, în
pasteurelozele bovinelor şi suinelor.
. Fa'i#"ita )!'o!mo'a"i$% este observată în antra"ul localizat (glosantra" la porci,
câini şi ra!e şi se traduce printr'un edem gelatinos sanguiolent al pere!ilor faringelui şi al
!esuturilor limitrofe.
-. Fa'i#"ita 3ib'i#oa)%, cu aspect pseudomembranos şi mai pu!in difteroid, este intâlnită
în2
' pseudopesta găinilor3
' difteria bucală a purceilor, mieilor şi vi!eilor3
' candidoză la purcei şi carnivore3
' trichomonoza porumbeilor.
. Fa'i#"ia &u'ul!#t% este urmarea infec!iilor cu diverşi germeni piogeni, mai frecventîntâlnită cu etiologie streptococică la cabaline (gurma.
/. Fa'i#"ita "'a#ulomatoa)%, sub forma nodulilor sferici sau ulcera!i este întâlnită la2
' caii cu morvă3
' taurinele cu tuberculoză şi actinobaciloză3
' tineretul mamiferelor, în diverse micoze sistemice.
ESOFAGULEXAMINARE NECROPSICĂ
@sofagul se e"aminează simplu, prin deschidere longitudinală, pe toată lungimea sa, cu
foarfecele, bisturiul sau cu!itul.
MODIFICĂRI POSTMORTALE
Autoliza $a(a*!'i$%, duce la apari!ia unui depozit filant cenuşiu format din produsul
glandelor esofagiene şi structurile parietale interioare descuamate, aspectele macroscopice din
autoliza cadaverică dau un fals aspect de inflama!ie catarală.
LE+IUNILE ESOFAGULUI
I- TULBURĂRI DE DE+VOLTARE TISULARĂ
13
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 14/52
5- At'!zia $o#"!#ital% constă în reducerea unui segment esofagian la un simplu cordon
fibros.
<- A$alazia este lipsa de rela"are a por!iunii esofagiene imediat precardiale (vezi
megaesofagul.
?- Fi)tula !)o3a"o@t'a!al% apare asociat atreziei congenitale.
- 4i&!'&lazia mu)$uloa)!i constă în îngroşarea acesteia prin proliferarea fibrelor
musculare striate din stratul circular intern.
- M!ta&lazia !&i(!'moi(% sau $o'#oa)% a glandelor tubuloacinoase simple din
submucoasa esofagului, constă în cornificarea patologică a epiteliului acinului glandular.
*eziunea este întâlnită (alături de cheratinizarea patologică a altor epitelii în
hipovitaminoza A la păsări.
!acroscopic2 în stadiul final al leziunii, se observă noduli mici, albicioşi, proeminen!i lasuprafa!a mucoasei şi tari la palpare.
*a e"amenul $istologic este caracteristică metaplazia epiteliului glandular secretor într'
un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat. Iesutul cornificat e"foliat se acumulează
progresiv în lumenul acinului glandular, ducând la creşterea e"agerată a volumului acestuia şi la
eviden!ierea lui macroscopică.
9- 4i&!'$!'atoza mucoasei esofagiene a fost observată la bovinele into"icate cu
naftaleni clora!i.- Pa'a$!'atoza epiteliului pavimentos stratificat de tip cornos de la suprafa!a mucoasei
esofagiene este observată la porcii caren!a!i în zinc.
II- TULBURĂRI VOLUMETRICE
?olumul intern al esofagului se poate modifica prin creştere sau diminuare.
+. Dilataţia sau !$tazia accidentală şi reversibilă este produsă de corpi stăini cantona!i temporar şi
îndepărta!i prin manopere e"terne sau interven!ie chirurgicală.
. aboul !)o3a"ia#2 întâlnit ca leziune congenitală la câini şi la bovine, este urmarea unei
malforma!ii vasculare, respectiv persisten!a arcului aortic drept .
=ormal, aorta ia naştere din arcul aortic stâng , dar în cazul acestei malforma!ii aceasta
se dezvoltă din arcul aortic drept, făcând ca esofagul să fie prins într'un inel ine"tensibil ce va
duce la apari!ia în amonte a unei dilata!ii persistente şi progresive denumită abou.
14
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 15/52
?- Di*!'ti$ulii !)o3a"i!#i, leziune ce înso!eşte uneori hiperplazia musculoasei esofagului,
constau în hernierea mucoasei, prin fisuri ale musculoasei, în !esutul periesofagian.
&u denumirea de (i*!'ti$uloz% !)o3a"ia#% este citată, la cabaline, apari!ia unor
diverticuli multipli.
- M!"a!)o3a"ul constă în ectazia prelungită şi progresivă a esofagului, asociată în
timpul vie!ii cu hipocontractibilitate, sau chiar atonie esofagiană şi disfagie consecutivă.
*eziunea este întâlnită, cu determinism congenital, la câini şi la porci, sub forma unei
dilata!ii ireversibile precardiale.
&auza principală a megaesofagului o constituie lipsa de rela"are a segmentului esofagian
imediat precardial, aşa'numita a$alazi! şi, consecutiv, dilata!ia esofagului în amonte3 unii autori
denumesc chiar megaesofagul cu termenul de achalazie.
*a apari!ia megaesofagului mai pot contribui, însă, şi invagina!ia gastroesofagiană, paralizia ple"ului Auerbach sau scăderea rezisten!ei peretelui prin leziuni paraesofagiene.
*eziunea este greu de remediat şi este urmată de disfagie gravă şi bronhopneumonie
gangrenoasă de aspira!ie.
- R!(u$!'!a lum!#ului !)o3a"ia# se poate produce prin trei mecanisme principale2
a. ob)t'u$ţia constă în anularea lumenului prin corpi străini care pot să producă
deşirarea musculoasei şi ruperea peretelui esofagian3
b. )t!#oza sau o$luzia reprezintă diminuarea spa!iului intern prin îngroşarea peretelui înurma esofagitelor proliferative, tumorilor parietale sau a cicatricelor esofagiene (vezi opera!ia de
esofagotomie.
c. $om&'!)iu#!a constă în aplatisarea esofagului prin presiune e"terioară, produsă de
forma!iuni patologice paraesofagiene.
III- INFLAMA,II
E)o3a"it!l! apar la animale fie prin continuitate de la nivelul cavită!ii bucale, fie ca
leziuni primare, cu sediu principal mucoasa esofagiană.
5- E)o3a"it!l! !>)u(ati*! înso!esc stomatitele e"sudative, în primul rând pe acelea cu
etiologie virală.
@sofagita pseudomembranoasă, sub forma unor membrane groase de fibrină pe mucoasa
linguală, faringiană şi esofagiană, este produsă de Can"i"a albicans, la purcei şi la carnivore.
15
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 16/52
<- E)o3a"ita "a#"'!#oa)% apare mai frecvent la câini şi purcei, în urma sonda$elor buco'
esofagiene brutale care duc la traumatisme parietale ce se complică infec!ios cu flora bacteriană
polimorfă vehiculată de la e"terior .
*a e"amenul necropsic se observă focare cenuşii'verzui din care se desprind lambouri
mucoase ce lasă zone ale submucoasei infiltrate hemoragic.
?- E)o3a"it!l! &a'azita'! cele mai frecvente la animale sunt2
' spirocercoza canină, produsă de !pirocerca lupi (!. sanguinolenta& se traduce macroscopic
prin noduli intramurali ce proemină şi se deschid printr'un orificiu central la suprafa!a mucoasei3
nodulii con!in la interior parazi!ii adul!i, lungi de câ!iva centrimetri şi de culoare roşiatică3
' gastrofiloza cabalinelor, pe lângă localizarea principală intestinală are şi una în mucoasa
esofagului prediafragmatic3
' larvele lui #ypo"erma lineatum se implantează şi în submucoasa esofagului la bovine3' 'ongylonema scutatum poate săpa galerii intramurale sau se găseşte liberă în lumenul
esofagului, la bovine, oi şi porci.
IV- TUMORI
5- Pa&ilomatoza
Tumori esofagiene benigne cu creştere multicentrică se întâlnesc la câine şi la vacă, la
ambele specii cu etiologie virală.*a câine papiloamele esofagiene apar în urma e"tensiei procesului patologic de la nivelul
cavită!ii bucale.
*a bovine se observă, uneori pe întreaga suprafa!ă a mucoasei esofagului, tumori
pediculate, ramificate şi cu aspect vegetativ3 uneori tumorile pot bloca lumenul esofagului.
8apiloamele esofagiene la bovine se pot maligniza în urma consumului unor specii de ferigă
( Faugre argle.
<- Alt! tumo'i !)o3a"i!#!2
' sarcomul rotundo' sau fibrocelular, ce are ca punct de plecare nodulii parazitari produşi de
!pirocerca lupi3
' epitelioame la rumegătoare, cal şi pisică3 au fost observate episoade de epiteliomatoză
enzootică la vacile din JenKa şi oile din Africa de #ud3
' mioame3
16
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 17/52
' fibroame3
' lipoame.
LE+IUNILE INGLUVIEI LA PĂSĂRI
I- MODIFICĂRI DE VOLUM .I DE PO+I,IE
5- Dilataţia "u8ii este produsă de2
' supraîncărcarea organului, mai ales cu fura$e vegetale fibroase3
' corpi străini voluminoşi3
' atonia ingluviei ce apare în boala lui DareH ca urmare a presiunii e"ercitate asupra nervilor
periferici de către tumorile stomacului glandular3
' dilata!ia (timpanismul produsă de gazele eliberate de fura$ele fermescentibile.
Cuşa dilatată este mărită în volum şi cu peretele sub!iat în grade variabile.<- Ptoza "u8ii sau "u8a &!#(ula#t%, este descrisă la curcile hrănite cu fura$e bogate în
hidrocarbonate. n asocia!ie cu atoniile ingluviale produse de degenerări ale vagului, este
favorizată dezvoltarea levurilor din genul !acharomyces, respectiv dilata!ia cronică a guşii,
deşirarea structurilor musculare parietale ca şi a celor subcutanate şi căderea ingluviei sub
nivelul normal.
II- INFLAMA,II%nflama!iile guşii, denumite i#"lu*it!, sunt predominant e"sudative şi mai rar
hiperplazice.
5- I#"lu*ita $ata'al% se va diagnostica la e"amenul necropsic doar pe cadavre foarte
proaspete, datorită asemănării aspectelor macroscopice ale acesteia cu autoliza epitelială
postmortală.
Dodificările macroscopice constau în hiperemia şi turgescen!a mucoasei şi acumularea la
suprafa!a acesteia a catarului filant, ini!ial transparent şi apoi albicios şi aspectul murdar şi urât
mirositor al con!inutului alimentar.
%ngluvita catarală este o leziune banală şi tranzitorie având drept cauze diverşi factori
iritan!i, mecanici, fizici sau chimici.
<- I#"lu*ita 3ib'i#oa)% se manifestă, în func!ie de agentul etiologic, în ambele forme
principale ale inflama!iei ' superficială şi profundă2
17
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 18/52
a. 3o'ma )u&!'3i$ial%2 $'u&al% sau &)!u(om!mb'a#oa)% este produsă de Can"i"a albicams şi se
traduce macroscopic prin pseudomembrane gălbui'cenuşii sau cu depozit mai omogen, albicios
şi filamentos3
b. 3o'ma &o'3u#(% sau (i3t!'oi(% constă în depozite de fibrină relativ delimitate şi bine ancorate
la suprafa!a mucoasei3 e"sudatul fibrinos este dispersat la suprafa!a mucoasei sau concentrat în
focare în variola aviară şi constituit în butoni difteroizi stratifica!i concentric în trichomonoza
porumbeilor.
?- I#"lu*ita "'a#ulomatoa)%, caracterizată prin noduli intraparietali şi proeminen!i în
grade diferite la suprafa!a mucoasei, are în etiologie agen!i etiologici infec!ioşi şi parazitari2
) *ycobacterium avium la găină3
) 'ongylonema ingluvicola la găină şi fazan3
) Capilaria annulata la găină, fazan şi curcă3) Acuaria spp. la găină, fazan, curcă, ra!ă şi gâscă.
STOMACUL
&onsiderăm stomacul ca fiind organ unic la toate speciile, compartimentele stomacale la
rumegătoare şi stomacul glandular la păsări fiind dilata!ii ale organului înaintea segmentului
stomacal propriu )zis, cu rol în prelucrarea şi predigestia alimentelor.
COMPARTIMENTELE PRESTOMACALE ALE RUMEGĂTOARELOR
EXAMINARE NECROPSICĂ
9upă e"aminarea e"terioară (a seroasei, compartimentele prestomacale se deschid prin
două incizii longitudinale2
' plecând din esofag, se deschide rumenul, atât pe curbura dorsală cât şi pe cea ventrală3
' plecând din cheag, se pătrunde în foios prin orificiul omaso'abomasic, se sec!ionează marea
curbură a foiosului3 prin orificiul reticulo'omasic se pătrunde în re!ea, care se deschide pe partea
ventrală.
MODIFICĂRI CADAVERICE
&ea mai importantă modificare postmortală a compartimentelor prestomacale este
"a)t'omala$ia3 aceasta constă în autoliza mucoasei prestomacelor, mai frecvent a foiosului, şi
18
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 19/52
desprinderea şi mularea acesteia pe con!inutul alimentar sub forma unei pelicule
semitransparentă şi cenuşie.
I- TULBURĂRI DE CRE.TERE TISULARĂ
M!ta&lazia !&it!lial% "la#(ula'% se observă uneori în rumen şi re!ea sub forma unor
pla$e de mucoasă cu aspect roz, asemănător aceluia al mucoasei cheagului.
*a nivel histologic, epiteliul pavimentos stratificat cheratinizat se metaplaziază în epiteliu
cilindric de tip secretor, cu forma!iuni corespunzătoare în lamina propria.
II- DISTROFII
8rocesele distrofice mai frecvente cu localizare mai ales ruminală, sunt paracheratoza,
distrofia globiformă şi concrementele.5- Pa'a$!'atoza
@tiologia leziunii este de natură alimentară2 abuz de fura$e granulate, pG crescut al ra!iei,
e"ces de acizi graşi volatili, hipovitaminoza A, hipozincoza, into"ica!ia cu naftaleni clora!i.
*a e"amenul necropsic, papilele ruminale sunt foarte groase, de culoare maroniu'
negricioasă şi relativ moi la palpare.
@"amenul $istologic relevă îngroşarea de '- ori a stratului bazal generator, dispari!ia
stratului granular al lui Bnna şi apari!ia în straturile superficiale ale epiteliului a numeroasecelule nucleate şi lipsite de cheratohialin.
*a baza procesului patologic se găseşte multiplicarea şi slaba diferen!iere a celulelor
bazale, la care se adaugă lipsa substan!elor necesare cornificării ce duce la un deficit de sulfatare
a paracheratinelor şi de formare a cheratohialinului.
<- Di)t'o3ia "lobi3o'm% este o discheratoză cu localizare la nivelul pilierilor ruminali, ca
urmare a acidozei ruminale sau a altor factori to"ici, dar se observă frecvent şi în forma malignă
a febrei aftoase ) localizarea digestivă.
!acroscopic, procesul patologic se finalizează prin cheratomalacie şi eroziuni şi ulcere
de dimensiuni variabile.
*a e"amenul histologic se observă o succesiune de modificări specifice2 tumefierea
celulelor cornoase, urmată de apari!ia în citoplasma lor a unor sferule o"ifile şi intens 8A# )
pozitive, confluarea sferulelor într'o colec!ie de cheratină unică, retractarea sferei intracelulare şi
19
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 20/52
apari!ia în $urul acesteia a unui halou liber3 la final sferele interne se fragmentează, celulele se
dezintegrează şi în locul lor se constituie o cavitate intraepitelială.
?- Co#$'!m!#t!l!
&oncrementele sau b!zoa'!l! sunt forma!iuni patologice libere în tubul digestiv al
animalelor, ce apar prin impregnarea cu fosfa!i de calciu şi magneziu a unor aglomerări de resturi
organice.
*a rumegătoare sunt mai frecvente t'i$ob!zoa'!l! la bovine şi la#ob!zoa'!l! la ovine.
*a vi!eii din fermele de îngrăşare între!inu!i în bo"e colective, ca urmare a policaren!elor
din perioada de iarnă, apare frecvent aşa'numitul sindrom al linsului, tradus prin smulgerea
părului de la animalele coabitante, degluti!ia acestuia şi formarea intraruminală a
trichobezoarelor. Acestea pot fi eliminate pe cale intestinală, dar cele care a$ung la dimensiuni
mari stagnează în rumen şi sunt descoperite ca surprize la necropsie sau la abatorizare.Trichobezoarele mari a$ung la dimensiunile unei mingi de fotbal, sunt sferice şi cu suprafa!a
netedă şi lucioasă.
III- INFLAMA,II
%nflama!ia poate afecta oricare dintre compartimentele prestomacale dar, ca şi în cazul
altor procese patologice, rumenul, primul compartiment agresat de factorii patogeni care acced în
organism pe cale digestivă, suportă mai frecvent procesele inflamatorii. 8rin urmare se vor observa mai adesea 'umi#it!l! şi mai rar inflama!iile re!elei ) '!ti$ulit!l! şi ale foiosului )
oma)it!l!.
5- Rumi#ita )!'oa)% i#3ilt'ati*%2 denumită în literatura occidentală şi 'umi#it%
$o#"!)ti*%, apare la vi!eii alăpta!i artificial cu lapte rece sau în cantită!i prea mari. Tradusă
morfologic doar prin turgescen!a şi hiperemia mucoasei, inflama!ia duce adeseori la o diaree
fatală.
<- Rumi#ita *!zi$uloa)% este urmarea ac!iunii substan!elor chimice iritante sau a
virusului febrei aftoase. @voluează întotdeauna spre o inflama!ie erozivă şi ulceroasă.
?- Rumi#ita #!$'oti$% sau #!$'oza#t% are în etiologie pe Fusobacterium necrophorum,
care complică modificările banale din inflama!iile prezentate anterior.
20
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 21/52
8rocesul patologic debutează cu apari!ia unor zone lenticulare, de culoare cenuşiu )
gălbuie sau maronie, uşor reliefate şi delimitate de un inel roşiatic. &on!inutul necrotic al
focarelor se elimină şi zonele afectate devin ulcere cu suprafa!a roşiatică şi granulară.
- Rumi#ita !mo'a"i$o#!$'oti$% are etiologie micotică, fiind produsă de genurile2
*ucor& +hizopus& Aspergillus şi Absi"ia.
!acroscopic se observă focare circulare de culoare roşie, vizibile prin transparen!a
seroasei3 la interior, mucoasa din zonele afectate se desprinde la raclare uşoară.
*a e"amenul $istologic se remarcă vasculite şi perivasculite grave.
- Rumi#ita &u'ul!#t%
Având în etiologie bacteriile piogene, care complică inflama!iile e"sudative banale,
ruminita purulentă se poate manifesta în două variante2
a. )u&!'3i$ial%, sub forma unor pustule ce lasă la suprafa!a mucoasei mici ulcereacoperite cu puroi fetid3
b- &'o3u#(% sau 3l!"mo#oa)%2 când peretele este foarte mult îngroşat printr @o e"suda!ie
purulentă difuză-
9- Rumi#ita lim3oi)tio&la)mo$ita'% finalizează inflama!iile e"sudative ale rumenului
şi se caracterizează macroscopic variabil2 îngroşări albicioase slab circumscrise, cicatrici
retractate de dimensiuni variabile sau noduli albicioşi şi cu aspect papilifer ) aşa numita
'umi#it% &)!u(o&a&ilomatoa)% ce trebuie a fi diferen!iată de papilomatoza ruminală ataurinelor.
- Rumi#ita "'a#ulomatoa)% poate fi o localizare ruminală a bacteriozelor cronice, ca
tuberculoza şi actinobaciloza.
7- Rumi#ita &a'azita'% este produsă de invazia parazitară cu Paramphistomum cervi şi
se traduce morfologic prin apari!ia unor ulcere de forme şi diametre variabile, cu marginile
neregulate şi baza cenuşie şi granulară.
6- R!ti$ulita t'aumati$%
&ea mai frecventă leziune a re!elei şi a prestomacelor la taurinele între!inute în sistemul
intensiv, reticulita traumatică este produsă de corpii metalici, scur!i şi ascu!i!i, cel mai adesea
fragmente din sârmele folosite la legarea balo!ilor de fura$e grosiere.
21
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 22/52
9atorită mişcărilor peretelui re!elei cât şi celor legate de actul respirator sau decubit,
corpii străini metalici străbat peretele re!elei şi urmează în continuare un circuit variabil, putând
produce2
a. reticuloperitonită, ini!ial hemoragică, apoi fibrinoasă şi purulentă3
b. pleurezie şi bronhopneumonie gangrenoasă de corp străin, localizată în por!iunea caudală a
lobilor diafragmatici3
c. pericardită şi miocardită traumatică, ce trec progresiv prin toate formele inflama!iilor
e"sudative.
5oarte greu de remediat terapeutic, inflama!iile seroaselor interne produse de corpi străini
metalici migra!i din re!ea, pot fi supravegheate şi prevenite prin e"tragerea periodică a corpilor
metalici cu sonda magnetică.
IV- TUMORI &u toate că sunt posibile localizări prestomacale în procesele tumorale sistemice, mai
ales în leucoza enzootică a bovinelor (*@4, cea mai frecventă tumoră prestomacală este
&a&ilomul ) tumoră benignă a epiteliilor pavimentoase stratificate cheratinizate.
#ub forma creşterii multicentrice ' &a&ilomatoza, procesul tumoral este observat cu
localizare ruminală şi reticulară, sub forma unor tumorete sferice sau polilobate, translucide,
gelatinoase şi pediculate.
LE+IUNILE STOMACULUI LA PĂSĂRI
EXAMENUL NECROPSIC AL STOMACULUI LA PASĂRI
#pre deosebire de mamifere, stomacul păsărilor este constituit din două compartimente2
unul secretor, în prelungirea esofagului intermediar ' proventriculul sau stomacul glandular, şi
altul cu rol triturator, mecanic ' ventriculul sau stomacul muscular3 între ele se află istmul.
Btilizarea no!iunii de ventricul pars secretoria şi pars musculosa pentru stomacul păsărilor
recomandată de către anatomişti ar modifica toata nomenclatura morfopatologică şi, ca atare, nu
o putem adopta. #tomacul muscular este foarte dezvoltat la păsările domestice şi în general la
granivore şi ierbivore şi mai pu!in dezvoltat la păsările carnivore şi piscivore.
@"amenul compartimentelor stomacale impune deschiderea proventriculului şi a
ventriculului. Bltimul se deschide pe marea curbură şi, după e"aminarea con!inutului, se
desprinde euticula, în mod normal uşor detaşabilă la găină şi mai dificil la palmipede. *a păsările
22
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 23/52
înfometate, ea este puternic colorată verzui prin biliverdină, aspect care va trebui diferen!iat de
cel observat la con!inutul întregului tractus gastrosntes'tinal, în infec!iile cu Pseu"omonas
aeruginosa.
I- LE+IUNILE PROVENTRICULULUI
&on!inutul proventriculului este diferit la păsările de curte şi fa!ă de cele crescute în
sistem intensiv. *a primele se constată adesea corpi străini de cele mai diverse origini, care trec o
dată cu fura$ele în stomacul muscular. %n cadrul corpilor străini, la păsări nu trebuie considerat şi
pietrişul (grit'ul insolubil, care contribuie la buna dezvoltare a musculaturii gastrice şi a
motilită!ii gastrice în general. n lipsa lui apare aşa'numita Lboală a lipsei de pietriceleM.
n acelaşi timp însă trebuie avut în vedere faptul că la păsările crescute în sistem intensiv,
prezen!a unor corpi străini, ca şi a unor fura$e incorect prelucrate poate fi urmată de încetareamotilită!ii proventriculului şi ,mp-starea acestuia. 5ura$area găinilor cu orz sau ovăz, a puilor de
găină cu semin!e de mohor sau rapi!ă, conduce adesea la acest proces. 8roventriculul este mult
dilatat, peretele sub!iat şi con!inutul abundent, aproape uscat. Aristele de cereale se implantează
în papilele glandelor profunde.
9ilata!ia proventriculului se observă de asemenea la broilerii de găină în sindromul de
malabsorb!ie.
Di)t'o3ia mu$i#oa)% este consecin!a irita!iilor de cele mai diverse naturi. Aten!iedeosebită trebuie acordată !mo'a"iilo' &'o*!#t'i$ula'!2 care pot fi e"presia pseudopestei, dar
şi a unor into"ica!ii sau traumatisme.
n cazuri rare poate fi observată invaginarea proventriculului, por!iunea invaginată fiind
mai îngroşată şi roşie'violacee, infarctizată.
&ele mai importante modificări sînt totuşi cele inflamatorii, denumite &'o*!#t'i$ulit!.
Dorfopatologic, ele îmbracă aspectele specifice tuturor inflama!iilor mucoaselor. n practică se
utilizează mai mult sistematizarea etiologică, deosebindu'se proventriculite2 traumatice, de
nutri!ie, virale, bacteriene, micotice şi parazitare.
P'o*!#t'i$ulita t'aumati$% este o inflama!ie accidentală, prezentă mai ales în
gospodăriile individuale şi se caracterizează prin îngroşări mai mult sau mai pu!in accentuate ale
peretelui proventricular, mucoasa edema!iată, infiltrată şi adesea erodată sau ulcerată. 8rezen!a
corpilor străini uşurează diagnosticul.
23
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 24/52
P'o*!#t'i$ulita (! #ut'iţi! este efectul unor fura$e prea fin măcinate sau, dimpotrivă,
prea grosiere' (ariste de ovăz şi orz, ca şi a unor fura$e o"idate. într'o primă fază se constată
inflama!ia catarală subacută'cronică, urmată de obliterarea canalelor de secre!ie a glandelor
profunde, care treptat se chistizează. ntr'o fază mai avansată începe proliferarea mezenchimală,
care va duce la îngroşarea peretelui proventricular. *a suprafa!a mucoasei se observă eroziuni şi
chiar infiltra!ii serohemoragice.
P'o*!#t'i$ulit!l! *i'al! se constată în pseudopestă, sub forma unor inflama!ii
hemoragice sau difteroide, în raport de evolu!ie, în variola curcilor sub formă de butoni situa!i la
nivelul istmului, ca şi în adenoviroza broilerilor. n ultimul caz se constată o considerabilă
tumefiere difuză a proventriculului, prin infiltra!ie masivă cu elemente limfoide şi uneori
hiperplazia celulelor reticulare interglandulare. ?a trebui totdeauna diferen!iată de localizarea
proventriculară a bolii lui DareH.9intre &'o*!#t'i$ulit!l! ba$t!'i!#!2 men!ionăm localizarea la acest nivel a tuberculozei,
fie ca afect primar, fie ca urmare a generalizării. #e prezintă macroscopic sub formă de ulcere sau
noduli de diferite dimensiuni. Bltimii sînt mai frecvent, localiza!i la nivelul seroasei.
P'o*!#t'i$ulita mi$oti$% se constată rar la găini şi la gîşte sub forma unor
pseudomembrane cenuşii'roşiatice, situate la nivelul istmului. *a e"amenul histologic se
eviden!iază levuri şi pseudohife de Can"i"a albicans.
P'o*!#t'i$ulii!l! &a'azita'! sînt determinate deCapillaria
sp. la găini şi fazani,manifestate prin noduli de diferite dimensiuni la nivelul istmului 3 de etrameres /issispina& la
galinacee şi palmipede, producînd o inflama!ie hemoragică în focare, parazi!ii localizîndu'se în
glandele profunde3 de #istrichis tricolor la palmipede, determinând o proventriculita chistică,
tradusă prin forma!iuni chistice de diferite dimensiuni, situate în grosimea peretelui şi adesea
proeminând sub seroasă. 8rezen!a parazi!ilor respectivi uşurează diagnosticul.
Tumorile proventriculului sînt e"presia bolilor de sistem şi mai ales a localizării bolii lui
DareH, care va trebui diferen!iată de proventriculitele adenovirale şi traumatice. Dult mai rar se
constată sarcoame şi carcinoame. Dezoteliosarcomatoza ca şi hemagiosarcomatoza peritoneală
se poate e"tinde şi la nivelul seroasei proventriculare.
II- LE+IUNILE VENTRICULULUI
24
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 25/52
Aşa cum s'a men!ionat la proventricul, corpii străini (nisip, pietricele de dimensiuni
reduse sînt considera!i ca fiind fiziologici la păsările de curte. @i trec însă în domeniul
patologicului când sunt de dimensiuni mai mari sau cînd determină traumatizarea cuticulei.
&orpii de dimensiuni mai mari pot produce obliterarea orificiului gastroduodenal, urmată de
supraîncărcarea ventriculului, proventriculului şi chiar a esofagului. &orpii străini ascu!i!i sau cu
margini tăioase determină inflama!ii traumatice de intensită!i variabile. &a şi în cazul re!elei la
rumegătoare sînt relativ frecvente cazurile de perforare a peretelui muscular, cu apari!ia unui
traiect fibrozat con!inînd corpul străin sau, prin perforare, a unei peritonite fibrinopurulente sau
mai frecvent gangrenoase3 în ultimul caz, în $urul corpului străin se constată o masă semifluidă,
negricioasă, urît mirositoare, con!inînd cantită!i mari de sulfura de fier, care se poate revărsa şi în
cavitatea peritoneală, toate organele fiind scăldate în această magmă negricioasă, sulfuroasă.
Digrarea corpilor străini din ventricul se poate face în toate direc!iile şi, de aici, cele maivariate complica!ii descrise în literatura de specialitate.
At'o3ia &'i# i#a$ti*itat! se observă în deficien!ele de fura$are2 administrarea de
borhoturi, cereale prea fin măcinate, subalimentatie, into"ica!ii cronice cu plumb sau cu
substan!e caustice. %n toate aceste cazuri, prin lipsa de activitate a musculaturii ventriculului,
acesta se reduce în grosime şi lumenul ventriculului se dilată. Adesea, la broileri, stomacul
muscular se aseamănă cu o pară de cauciuc, pierzîndu'şi complet tonusul caracteristic. %n
cazurile e"treme, peretele ventricular se transformă într'o foi!ă roşiatică, de '- mm grosime.Di)t'o3ia iali#% a musculaturii ventriculului se constată la puii de curcă şi de ra!ă, ca
e"presie a hipovitaminizei @, în rela!ie cu hialinoza musculaturii proventriculului.
I#3iamaţiil! *!#t'i$ulului se numesc *!#t'i$ulit!.
@tiologic pot fi 2 traumatice, parazitare şi destul de frecvent infec!ioase.
Dorfopatologic se deosebesc ventriculite necrotice, catarale, serofibrinoase, ulceroase şi
granulomatoase.
V!#t'i$ulita #!$'oti$% se observă la puişori în salmoneloză şi se caracterizează prin
apari!ia unor focare cenuşii'gălbui, de ' mm diametru, în grosimea musculaturii.
V!#t'i$ulita $ata'al% se caracterizează printr'o detaşare uşoară a cuticulei, tumefierea şi
roşea!a mucoasei, difuză sau în focare.
25
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 26/52
V!#t'i$ulita )!'o3ib'i#oa)% se observă în into"ica!ia cu arsenic, ca şi în infec!iile
colibacilare. %ntre cuticulă şi mucoasă se interpune un e"sudat gelatinos, uneori proeminând
cuticula. Ducoasa prezintă mici hemoragii.
V!#t'i$ulita ul$!'oa)% este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de
Leroziuni şi ulcere cuticulareM, aceste modificări constituind elementul cel mai uşor vizibil
macroscopic. @"amenul macroscopic relevă în primele stadii ale procesului edema!ierea
mucoasei ventriculare şi e"suda!ie serofibrinoasă, înso!ită de apari!ia la nivelul cuticulei a unor
focare cenuşii albicioase, de '/ mm diametru, urmate de ramoli!ia cuticulei şi eliminarea ei.
?entriculul îşi pierde tonusul, devenind flasc şi cu un con!inut roşiatic negricios, care adesea
poate fi observat şi la nivelul istmului şi chiar al proventriculului, atrăgând aten!ia asupra
procesului morbid.
@"amenul histologic relevă necroza glandelor tubulare, macerarea lamelelor perpendiculare ale cuticulei prin demolarea glicoproteinelor, e"suda!ie serofibrinoasă de
intensită!i variabile şi cuiburi masive de germeni (0. coli& Fusobacterium. necrophorum etc.
*a baza stratului glandular, ca şi în musculoasă se constată congestie, hiperplazie
limfohistiocitară situată predominant perivascular, distrofia şi liza fibrelor musculare, modificări
care e"plică flascitatea ventriculului.
*eziunea este frecvent observată la puii de găină, cu inciden!ă ma"imă la vârsta de -'
săptămâni. *a apari!ia ei ar contribui insuficien!a vitaminei J, dar şi into"ica!ii, fura$einadecvate, boli cronice etc. n +67-, >HazaHi şi colab. au arătat că la originea eroziunilor
cuticulei ar sta gizerozina, un principiu to"ic e"istent în făina de peşte. &ercetările mai recente
ale lui #ugahara şi colab. (+677 au confirmat nocivitatea gizerozinei, arătând că prezen!a
acesteia în dietă şi în cantitate de numai N,- ppm induce leziunile caracteristice, în condi!iile !ării
noastre, leziunile de ventriculită ulceroasă sau erozivă pot apare şi în absen!a făinii de peşte.
V!#t'i$ulita "'a#ulomatoa)% este e"presia tuberculozei, care în cazuri rare se poate
localiza şi la acest nivel, a aspergilozei şi mai frecvent a parazitozelor (Ami"ostomum anseris
fiind destul de frecvent întîlnit la palmipede.
Tumo'il! *!#t'i$ulului sînt reprezentate prin leiomioame, sarcoame fusocelulare,
carcinoame şi relativ frecvent mezotelio' şi hemangiosarcoame ale seroasei.
MORFOPATOLOGIA STOMACULUI LA MAMIFERE
26
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 27/52
EXAMENUL NECROPSIC AL STOMACULUI LA MAMIFERE
9eşi în literatura de specialitate se recomandă adesea deschiderea stomacului pe marea
curbură a acestuia, noi recomandăm deschiderea pe curbura mică, pe de o parte pentru
conservarea leziunilor situate mai frecvent în această zonă, pe de altă parte pentru recoltarea
eventuală a con!inutului, în vederea unor e"amene to"icologice sau de altă natură.
%ndiferent de modalitatea de deschidere, la e"amenul stomacului se vor urmări con!inutul
acestuia şi aspectele mucoasei, în raport de caracteristicile fiecărei specii. #e va !ine astfel seama
de e"isten!a la cai şi la porci a unor zone de prelungire a mucoasei de tip esofagian, care la primii
ocupă treimea cranială a mucoasei, iar la porc se rezumă la o suprafa!ă de cî!iva centimetri în
$urul orificiului cardiei. *a cai, delimitarea dintre cele două zone este foarte netă si macroscopic
pe când la porci delimitatea este mai ştearsă. #tomacul, respectiv cheagul rumegătoarelor
prezintă la suprafa!ă numeroase pliuri longitudinale, mai mult sau mai pu!in proeminente. *atoate speciile, în apropierea pilorului e"istă o zonă proeminentă O torus pyiloricus O sediu
frecvent a unor procese inflamatorii, ca şi zona fundică.
*a interpretarea leziunilor mucoasei de tip secretor se va !ine seama de congestia
fiziologică a acesteia după fura$are.
MODIFICĂRI CADAVERICE ALE STOMACULUI
&ontactul direct cu alimentele, adesea fermentescibile, favorizează instalarea destul de precoce a modificărilor cadaverice. #e constată astfel sporirea secre!iei de mucus şi la unele
specii (cai, iepuri gastromalacia, caracterizată prin desprinderea unor fragmente de mucoasă,
care aderă de con!inutul alimentar. 5ermenta!iile accentuate sunt urmate de timpanis' mul
cadaveric care la cai, vi!ei, iepuri şi cobai poate duce la ruperea postmortală a stomacului,
modificare ce va trebui diferen!iată de ruptura intra vitam1 absen!a infiltra!iei hemoragice şi a
edemului ne orientează spre modificarea cadaverică.
Pi la nivelul stomacului se observă hipostaza şi imbibi!ia hemoglobinică şi
sulfmethemoglobinică, manifestate prin colora!ia difuză roşiatică, respectiv albăstruie. &ontactul
cu vezica biliară va determina apari!ia petelor de imbibi!ie biliară.
MODIFICĂRI TOPOGRAFICE .I VOLUMETRICE ALE STOMACULUI
27
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 28/52
Dodificările topografice ale stomacului sunt reprezentate prin deplasări şi torsiuni,
întâlnite la rumegătoare, cabaline şi carnivore. #tomacul la rumegătoare se poate deplasa în fosa
paralombară3 uneori, deplasarea se asociază cu torsiunea, urmată de timpanism, prin acumularea
rapidă de gaze. Torsiunea stomacului pare să fie destul de frecventă la animalele mici (câine,
pisică, vulpe, nurcă, iepure, nutric, cobai, fiind favorizată îndeosebi de condi!iile anatomice2
pozi!ia pendulantă a stomacului, predispozi!ie ereditară, splenomegalie, aerofagie etc. %mportant
este faptul că stomacul apare dilatat, cu pere!ii îngroşa!i, roşii'violacei, infarctiza!i, ca urmare a
stagnării sîngelui la acest nivel.
Gernia transiliafragmatică se produce în urma deşirării diafragmei prin compresiunea
e"ercât ată de stomacul supraîncărcat la cai şi datorită traumatismelor puternice la carnivore şi
rumegătoare. Pi în aceste cazuri, pere!ii gastrici sunt infarctiza!i.
9ilata!ia stomacului sau gastrectazia poate fi întîlnită la toate speciile, dar mai frecvent lacal, câine şi porc, datorită indigestiei prin supraîncărcare O dilata!ia alimentară O sau datorită
fermenta!iilor, cu producere e"cesivă de gaze O dilata!ia timpanică. 8eretele stomacului dilatat
se sub!iază, mucoasa se atrofiază, iar pliurile mucoasei dispar. Animalele mor prin asfi"ie,
autointo"ica!ie, datorită şocului sau peritonitei consecutive rupturii stomacului.
;uptura stomacului este relativ frecvent observată la toate monogastricele şi mai ales la
cai. @a poate fi consecin!a dilata!iilor O ruptura spontană O sau poate fi efectul traumatismelor
O ruptura traumatică. #e recunoaşte uşor prin infiltrare hemoragică a marginilor plăgii.8erforarea stomacului la monogastrice este consecin!a ulcerelor sau corpilor străini
ascu!i!i, ingera!i o dată cu alimentele. Aceştia pot traversa peretele gastric până la cavitatea
abdominală sau determină o inflama!ie gastroperitoneală focalizată.
TULBURĂRILE CIRCULA,IEI SAINGUINE A STOMACULUI
Dodificările circula!iei sanguine a stomacului se e"teriorizează prin hiperemia activă şi
pasivă, prin gastroragii grave la porc, prin sufuziuni ale seroasei gastrice la câinii cu hepatită
contagioasă, ca şi la cei cu şoc produs de vaccinurile preparate pe bază de substan!ă nervoasă
omologă. %n ceea ce priveşte infarctizarea gastrică prezentată de către 4 a r H e r s i v a n
9reumel (+67/ ca foarte frecventă într'o serie de boli infec!ioase ale porcului, o considerăm ca
e"teriorizare a proceselor inflamatorii şi, ca atare, denumirea este improprie. 8ăstrăm no!iunea de
infarctizare gastrică doar pentru modificările topografice ale acestui organ O torsiunea şi hernia.
28
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 29/52
ULCERELE GASTRICE
Blcerele gastrice reprezintă pierderi focale de mucoasă şi submucoasă gastrică. #e
întîlnesc la toate animalele, dar cu inciden!ă crescută la vi!ei şi porci. Dorfoclinic se deosebesc2
ulcere primare sau idiopatice şi ulcere secundare sau simptomatice. 9in prima grupă, numite şi
ulcere peptice, fac parte2 ulcerul de foame, ulcerul peptic propriu'zis şi ulcerul gastro' esofagian
al porcului. Blcerele de foame apar ca focare mici, hemoragiconecrotice, ini!ial superficiale, apoi
cu tendin!ă de e"tindere în profunzimea mucoasei fundice şi pilorice. Blcerul peptic propriu'zis
este localizat cu predominan!ă în zona pilorică, fiind efectul autodigestiei.
Blcerul gastroesofagian sau Lulcera!ia păr!ii esofagiene a stomaculuiM (>Q4rien, +670
este specific suinelor crescute în sistem intensiv. Bnic sau multiplu (până la 0 ulcere la un
animal, de dimensiuni variind de la cî!iva milimetri la toată suprafa!a mucoasei de tip esofagian, poate fi întîlnit la e"amenul necropsic sau de abator, la ambele se"e, mai frecvent după vîrsta de
7 săptămîni, dar si din primele săptămîni de via!ă. Are o evolu!ie stadială, primele modificări
constând in îngroşarea mucoasei din $urul cardiei, care devine mai rugoasă, cu afinitate deosebită
pentru pigmen!ii biliari, deci îmbibată cu bilă şi hemoglobină, modificări care îi conferă o
culoare gălbuie, galbenă'maronie sau galbenă'verzuie. #e produc la acest nivel hiperplazii
epiteliale lipsite de cornificarea caracteristică, în schimb vacuolizate şi edema!iate, deci cu o
fragilitate deosebită, formîndu'se astfel binecunoscuta paracheratoză.ntr'o fază mai avansată are loc descuamarea sau liza celulelor epiteliale, cu eviden!ierea
papilelor corionului, care sub ac!iunea sucului gastric se necrozează foarte rapid, ulcerele
crescând în profunzime şi e"tensiune. Afectarea vaselor corionului conduce la gastroragii mai
mult sau mai pu!in grave. @ste forma de Lulcer activM, care devine letal prin revărsarea masivă de
sînge în cavitatea gastrică. %n cazurile de supravie!uire, la nivelul ulcerului se pot produce mai
multe modificări2
a dezvoltarea unei reac!ii limfoide sub formă de foliculi, manşoane perivasculare
sau infiltra!ie difuză, mai ales la ulcerele situate la limita cu zona glandulară a stomacului, zonă
care şi ea va suferi o metaplazie mucoasă sau mucinoasă şi infiltra!ia cu celule inflamatorii3
b dezvoltarea la baza ulcerului a unui !esut de granula!ie bogat în capilare de
neoforma!ie, cu posibilită!i de sângerare la cele mai mici traume fizice sau chimice3
29
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 30/52
c instituirea fibrozei cicatriceale, ulcerul persistând sub forma unei escava!ii cu
suprafa!a maronie, lemnoasă şi marginile proeminente, neregulate.
@tiologia procesului este neelucidată. 5actorii de stres, niveluri crescute de cupru sau zinc
în fura$e, aciditatea crescută, prezen!a de acizi graşi polinesatura!i, tocoferolR şi seleniu, fura$e
prea fin triturate şi chiar agen!i biotici sunt numai cî!iva dintre factorii implica!i în apari!ia
ulcerelor.
9intre ulcerele secundare, amintim ulcerele traumatice, unice sau multiple, frecvente la
vi!eii între O+ săptămîni, datorită traumatizării abomasului de către fura$ele grosiere, iar la
alte specii, la orice vîrstă, consecutiv inflama!iilor bacteriene, micotice, parazitare, tumorilor sau
degluti!iei unor substan!e caustice. *a vi!ei, evolu!ia este foarte rapidă, ulcerele sunt profunde,
foarte des perforante, cu sfârşit letal în O zile, datorită peritonitei acute.
INFLAMA,IILE STOMACULUI
%nflama!iile stomacului se numesc gastrite (gastritis. 8entru rumegătoare se foloseşte
mai frecvent termenul de abomazită (abomasitis& abomasul sau cheagul fiind corespunzător
stomacului monogastricelor. %nciden!a şi etiologia gastritelor diferă de la specie la specie. 8entru
taurine sunt relativ frecvente abomazitele nou'născu!ilor, în rela!ie pe de o parte cu alimenta!ia
necorespunzătoare a mamelor, iar pe de altă parte cu o seiQie de agen!i biotici, virusuri şi bacterii
mai ales, care ac!ionează în perioada neo' şi perinatală. 4aba A. %. şi colab. (+67 constatăgastrite la 1S din vi!eii e"amina!i. %nciden!ă deosebit de ridicată (7NO+NNS a constatat şi
colectivul nostru, între +67O+670, la porcii graşi sacrifica!i pentru consum, în rela!ie cu
fura$area pe baza unor re!ete cu e"ces de porumb mucegăit sauşi bogat în azota!i şi azoti!i, orz
proaspăt recoltat, făină de singe sau de cadavre cu cantită!i mari de amoniac etc.
9in punct de vedere morfopatologic, gastritele pot fi2 catarale, seroase, hemoragice,
erozive, ulceroase, pseudomembranoase, emfizematoase, purulente, hiperplazice şi
granulomatoase.
Castrita catarală (g. catarrhalis se caracterizează printr'o uşoară îngroşare şi
hiperemie a mucoasei gastrice, care este acoperită cu o cantitate crescută de mucus. Gistologic ne
re!in aten!ia hiperemia, edemul şi infiltra!ia hemoragică a corionului, descuamarea celulelor sau
o foarte activă migrare transepitelială a granulocât elor sauşi a limfocât elor din corion.
30
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 31/52
Castrita seroasă (g. oe"ematosa îmbracă în ma$oritatea cazurilor aspectul edematos,
fiind observată mai frecvent la suine, în boala edemelor, pasteureloză şi edemul malign.
Crosimea peretelui regiunii fundice a$unge la -O cm prin disocierea structurilor de bază.
Castrita hemoragică (g. haemorrhagica este prezentă în multe boli to"ice şi infec!ioase
acute ca2 pesta şi salmoneloza la porc, turbarea, leptospiroza şi uremia la câine. @"sudatul
hemoragie infiltrează mucoasa, submueoasa şi chiar musculoasa. 9e asemenea se acumulează în
lumen, putându'se racla de pe mucoasă sau inbibă con!inutul alimentar.
Castrita erozivă (g. erosiva se caracterizează prin apari!ia pe vârful pliurilor la porci sau
in regiunea pilorică la vi!ei a unor e"cava!ii de dimensiuni variabile. @ste consecin!a inflama!iei
hemoragice în focare sau urmarea traumatismelor fura$elor prea dure (ariste de cereale.
Castrita ulceroasă (g. ulcerosa este frecvent observată la porci, consecin!ă a gastritei
hemoragiconecrotice. Bneori mucoasa gastrică este complet eliminată, con!inutul alimentar fiindîn contact direct cu submueoasa. Gistologic se remarcă o invazie limfoidă de intensită!i variabile
in $urul cavită!ii de neoforma!ie.
Castrita pseudomembranoasă (g. pseu"omembranacea evoluează atât sub forma
crupală, cât şi sub cea difteroidă, fiind observată mai ales în pestă, salmoneloză şi candidoză la
suine, febra catarală malignă la taurine etc. Aten!ie deosebită se va acord i gastriteiș
pseudomembranoase din necrobaciloza purceilor. @a se localizează cu predominan!ă la nivelul
diverticulului din apropierea cardiei şi are un caracter umed, spre deosebire de gastritacandidozică, în care pseudomembranele sunt mai frecvente pe marea curbură si sunt mai uscate.
Castrita emfizematoasă (g. emphysematosa este o inflama!ie caracteristică ovinelor şi
mai ales mieilor. > alimenta!ie caren!ată sau deficitară cantitativ favorizează lanofagia, urmată
de formarea la nivelul cheagului a unor lanobezoare. Traumatismele mucoasei produse în timpul
constituirii acestora favorizează pătrunderea germenilor anaerobi în submueoasa şi instalarea
într'un prim moment a unui accentuat emfizem al peretelui cheagului, uşor de recunoscut
macroscopic prin îngroşarea pliurilor mucoasei. ntr'o fază mai avansată a procesului, intervin
e"suda!ia şi ulcerarca mucoasei. 8eretele cheagului este mult îngroşat, roşu'maroniu sau
maroniu'negricios. &on!inutul cheagului este reprezentat printr'o magmă cio colatie.
9iagnosticul leziunii nu întimpină dificultă!i.
31
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 32/52
Castrita purulentă (g. purulenta este în general rar constatată la animale. 8oate fi totuşi
observată în gurma mân$ilor, fie sub forma unui flegmon al submucoasei, fie sub aspectul unor
abcese de diverse dimensiuni.
Castrita hiperplazică (g. hy per plastica este rezultatul unei evolu!ii cronice, fiind
cunoscută şi sub numele impropriu de gastrita hipertrofică (g. hypertrophicans. #e
caracterizează prin îngroşarea difuză sau în focar a peretului gastric, mucoasa luînd un aspect
granular, papilar sau cerebriform. Gistologic, se relevă hiperplazia glandulară cu aspect uneori
papilifer şi intensă proliferare a !esutului con$unctiv din submucoasă şi corion. >pus gastritei
hipertrofice, foarte rar poate fi observată gastrita atrofică (g. atrophicans& manifestată prin
sub!ierea mai mult sau mai pu!in accentuată a mucoasei prin fibrozarea acesteia.
Castrita granulomatoasă (g. granulomatosa& e"ceptînd para tuberculoza, este în general
rară. 8oate fi totuşi observată în tuberculoză la taurine şi la porc, manifestîndu'se fie prin ulcereîn regiunea pilorică, fie sub forma unor focare nodulare în submucoasă, care şi ele se pot ulcera.
*a cabaline, #abronema megastoma determină noduli de dimensiuni până la o nucă, de culoare
cenuşie'albicioasă, cu centru gălbui, la limita dintre mucoasa de tip esofagian şi cea seeretorie,
iar la câine sunt destul de frecvent observa!i noduli de mărimea unei alune, produşi de
!pirocerca lupi.
--- TUMORILE STOMACULUITumorile stomacului sunt rare. #e pot întîlni totuşi fibroame unice sau multiple,
papiloame, fibropapiloame, sarcoame şi carcinoame. Bltimele, mai frecvente la cal, se e"tind
considerabil, ulcerează la suprafa!a mucoasei şi determină stenoza cardiei. Bneori, tot peretele
stomacului este invadat de tumori, procesul difuzând şi la seroasa abdominală. Den!ionăm de
asemenea localizarea relativ frecventă a leucozei la taurine.
LE+IUNILE INTESTINULUI
MODIFICĂRILE CADAVERICE ALE INTESTINELOR
8e măsura scurgerii timpului dintre moarte şi e"amenul necropsic, şi la nivelul
intestinelor ca şi la nivelul altor mucoase se constată instalarea modificărilor cadaverice.
Autoliza este mult mai frecventă la acest nivel, la O0 ore după moarte observându'se
modificări necrobiotice în masă ale enterocitelor, după 0 ore începe descuamarea acestora. #e
32
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 33/52
impune deci ca recoltarea probelor pentru e"amenul histologic să se efectueze cât mai curînd
după moarte, altfel interpretarea leziunilor trebuie făcută în raport cu fenomenele autolitice.
9upă ore începe să se producă imbibi!ia hemoglobinică sau roşie şi apoi cea
sulfmethemoglobinieă, albăstrui'verzuie. %n zonele de contact cu vezica biliară se observă
imbibi!ia biliară, galbenă'verzuie. &oncomitent cu aceste modificări de culoare se produce
timpanismul cadaveric, consecutiv dezvoltării de gaze.
*a toate speciile, e"aminarea intestinului imediat după moarte eviden!iază inelele de
rigiditate. %nstalarea rigidită!ii este uneori atât de accentuată încât duce la invagina!ie,
pătrunderea unei anse de intestin în ansa imediat următoare. @a trebuie diferen!iată de invagina!ia
produsă în timpul vie!ii, când pere!ii intestinali suferă infarctizarea3 în invagina!ia agonică sau de
rigiditate, pere!ii intestinali anga$a!i nu sunt modifica!i fa!ă de restul intestinului.
TULBURĂRI DE DE+VOLTARE A INTESTINELOR
9eşi mai rar decât alte organe, şi intestinele pot fi sediul unor tulburări de dezvoltare sau
anomalii. @le sunt mai frecvente în zona posterioară, cea mai cunoscută fiind megacolonul
congenital, descris la porc, câine şi pisică şi e"teriorizat printr'o stază cronică a fecalelor,
fermenta!ie continuă şi dilatarea colonului mult peste limitele normale. *a toate speciile şi mai
ales la purcei şi la vi!ei se constată imperforarea anusului şisau a rectului . *a păsări se
men!ionează agenezia unuia sau a ambilor saci cecali, hipoplazia acestora (mai scur!i şi maisub!iri sau chiar trei saci cecali în loc de doi. #unt citate de asemenea dublări ale unor segmente
intestinale.
DISTROFIILE INTESTINALE
Dodificările distrofice intestinale, deşi foarte frecvente, sunt pu!in e"teriorizate
morfologic. Den!ionăm aşa'numita diaree grăsoasă sau steatoree, diaree albă, benignă sau
nutri!ională, efect al malabsorb!iei lipidelor de către enterocite şi creşterea astfel a con!inutului
intestinal în grăsimi până la 6S. #e observă mai frecvent la purceii de O- săptămâni.
*ipofuscinoza intestinală se caracterizează printr'o colora!ie maronie a pere!ilor,
consecutivă depozitării în leiomiocitele stratului muscular a granulelor de lipofuscină. @ste
obişnuit asociată cu boli cronice intestinale şi pancreatice sau, la câine, cu deficien!e în vitamina
@, efect al ra!iilor bogate în acizi graşi polinesatura!i.
33
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 34/52
Antracoza se constată la păsările crescute la sol. *a nivelul duodenului, sub forma unor
puncte negricioase, care pe cadavrele vechi trebuie diferen!iate de hemoragii. *a găinile $aponeze
pot fi observate şi depuneri melanice, situate însă cu predominan!ă în subseroasă şi mai pu!in în
musculoasă.
#abloza se observă la porci şi uneori la cai, în mucoasa colonului, ca rezultat al depunerii
unor cantită!i variabile de nisip. &a urmare a irita!iei se produce ini!ial îngroşarea mucoasei
intestinale, iar în final atrofia acesteia.
&alcificarea pere ilor intestinali se întâlne te la iepure, iar calculii i bezoarele pot fiț ș ș
observate la cabaline, rumegătoare şi carnivore. &alculii sau enterolitele pot a$unge până la +N Hg
la cai şi sunt constitui!i cu predominan!ă din fosfa!i amoniacomagnezieni. n primăverile
ploioase, cu vegeta!ie abundentă pot fi observate în colonul cailor împâstări de fura$e fibroase &
cunoscute sub denumirea de conglobate sau fecaloame. @le determină compresiuni ale mucoaseişi gangrena acesteia, punct de plecare al sindromului de colici şi şocului.
@mfizemul intestinal sau pneumatoza chistică intestinală pare să fie destul de frecvent la
porc şi e"cep!ional la alte specii. #e caracterizează prin apari!ia la nivelul seroasei intestinului
sub!ire, mai ales, a numeroase vezicule cu diametrul până la O/ mm sau chiar mai mari, pline
cu gaze, intestinul părând un conglomerat de Lmici baloane de săpunM. 8are să fie urmarea
pătrunderii în circula!ia limfatică a germenilor anaerobi. 5orme uşoare, cu vezicule la limita
vizibilită!ii, înso!esc adesea $e$unita necrozantă. Alte procese distrofice ca2 hialinoza, distrofia şinecroza fibrinoidă, amiloidoza sunt surprize de e"amen histologic, iar guta şi icterul fac parte
integrantă din manifestările generalizate ale acestora.
MODIFICĂRILE TOPOGRAFICE ALE INTESTINELOR
Dodificările topografice ale intestinelor sunt frecvent observate la toate speciile şi mai
ales la cal. @le sunt reprezentate prin2 volvulus, torsiuni, fle"iuni, invagina!ii, prolaps rectal,
hernii şi eventra!ii.
?olvulusul constă în innodaren unei por!iuni a intestinului în $urul mezenterului, al unor
tumori pediculate sau chiar în $urul propriului a". #e întâlneşte mai des la $e$un, la toate speciile
şi uneori la colonul descendent, la cal.
Torsiunea se traduce prin răsucirea unui segment intestinal în $urul a"ului său
longitudinal. Dai frecvent este întâlnită torsiunea marelui colon la cal & în zona curburilor
34
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 35/52
sussternală şi diafragmatică, precum şi torsiunea corpului cecului & în urma ruperii ligamentului
cecocolic.
Fl!>iu#!a este întâlnită tot la marele colon si cecum la cal. 5le"iunea marelui colon se
produce prin îndoirea anselor %% şi %%%, dorso'cranial (dorsofle"iune, ventro' cranial
(ventrofle"iune şi laterocranial (laterofle"iune. ?ârful cecului, în urma ruperii ligamentului
ileocecal, se poate îndoi spre înapoi (retrofle"iune.
%magina!ia se caracterizează prin pătrunderea unei anse intestinale în altă ansă sau a unui
segment în alt segment. @"istă invagina!ii $e$unale, ileocecale, destul de frecvente la cal, tineretul
porcin, câini, precum şi cecocolice, la cal.
8rolapsul rectal respectiv cloacal la păsări reprezintă e"teriorizarea mucoasei
rectalecloacale prin orificiul anal. @ste observat la porci în rela!ie cu sindromul estrogenic
micoto"ic sau la sacrificările în abator, urmare a transportului defectuos (aglomerarea prea mareîn vehicul, la rumegătoare consecutiv consumului de ierburi estrogenice şi la păsări cu tulburări
ale ouatului (motilitate crescută a salpin"ului, imposibilitatea e"pulzării oului etc..
;egiunea prolabată este congestionată, edemen!iată, uneori gangrenată şi ulcerată.
*a porci se poate produce amputarea !esuturilor prolabate şi formarea unor stricturi
reotale.
*a păsări, ca şi la purcei, prolapsul cloacalrectal favorizează canibalismul.
Gernia reprezintă deplasarea unor anse intestinale în unele spa!ii ale cavită!ii abdominale
(hiatusul lui UinsloV sau în afara cavită!ii, sub protec!ia peritoneului.
Bnei hernii i se pot deosebi2 sacul, con!inutul şi gâtul hernial.
#acul îmbracă viscerele la ieşirea din cavitatea abdominală, fiind reprezentat prin
peritoneu.
&on!inutul este constituit din por!iunea de intestin (enterocel, epiploon (epiploncel,
stomac şi alte organe abdominale.
Cîtul hernial este reprezentat prin zona de ieşire a intestinelor.
9upă zona de producere a herniilor se deosebesc hernii2 abdominale & ombilicale sau
omfalocel, inguinale & inguinoscrotale & transdiafragmatice & etc.
*a taurine, cabaline şi carnivore se întîlnesc mai frecvent herniile ombilicale, iar la suine
sunt mai obişnuite herniile inguinale şi inguinoscrotale, reprezentînd 1,S din totalul herniilor
la această specie. *a vieruşi, inciden!a este mult mai mare ca la scrofi!e.
35
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 36/52
@ventra!ia se caracterizează prin deplasarea unei anse de intestin printr'o fisură sau
deşirare a peritoneului şi a fibrelor musculare în !esutul con$unctiv subcutanat.
%n toate aceste modificări topografice se produc tulburări ale circula!iei de întoarcere şi,
consecutiv, infarctizarea.
MODIFICĂRILE CIRCULA,IEI SANGUINE INTESTINALE
Giperemia intestinală este legată de actul digestiei şi, ca atare, interpretarea ei trebuie
făcută cu multă aten!ie.
%schemia are mai mult o importan!ă teoretică, stând la baza a numeroase procese
inflamatorii. &ercetările e"perimentale pe câine au relevat faptul că sînt suficiente /'+N minute
de ischemie pentru a declanşa modificări histologice ale vilozită!ilor intestinale. 9upă -N minute
se observă separarea enterocitelor de membrana bazală, din vîrful vilozită!ilor spre bază, formîndaşa'numitul spa!iu al lui Cruenhagen. 9upă +' ore, vilozită!ile sînt complet denudate, corionul
este dezintegrat şi colabat. *a două ore începe necroza criptelor lui *ieberHuhn, iar după '/ ore
mucoasa este complet necrozată, uneori şi muscularis mucosae.
;e!inem şi faptul că reepitelizarea intestinală, admi!ând înlăturarea cauzei, se face după
+'- zile, iar restabilirea arhitecturii normale, după +' săptămîni.
4!mo'a"iil! sînt frecvent observate în stările septicemice şi to"ice. Den!ionăm şi faptul
că gastroragiile imprimă con!inutului intestinal un colorit negricios (melena, aspect care poate fiobservat şi în enteroragiile intestinului sub!ire. Gemoragiile intestinului gros se recunosc prin
culoarea roşiatică a con!inutului intestinal.
I#3a'$tiza'!a intestinală este observată în toate modificările topografice şi se
caracterizează printr'o culoare violacee sau violaceu'negricioasă a anselor afectate, îngroşarea
accentuată a pere!ilor, dilatarea lumenului şi un con!inut maroniu'roşiatic, urât mirositor.
8entru cabaline amintim şi tromboza trunchiului mezenteric şi a arterelor coeliace, punct
de plecare al colicilor tromboembolice.
INFLAMA IILE INTESTINELOR Ț
%nflama iile intestinelor se numescț !#t!'it!. &onsiderăm că termenul de enterită (gr.
0nteron) intestin şi )itis trebuie utilizat pentru conceptul general de inflama!ie a intestinelor şi
recomandăm utilizarea no!iunilor specifice fiecărui segment, respectiv2 duodenită & $e$unită & ileită &
36
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 37/52
tiflită inflama!iile cecului, colită & rectită & proctită inflama!iile anusului respectiv a
proctodeumului la pasări şi cloacită. 8rin combinare se poate vorbi de duodeno'$e$unită, ileo'
tiflită, tiflo'colită, etc. #e utilizează de asemenea no!iunea de perienterită, pentru inflama!ia
seroasei intestinale. &onsiderăm no!iunea de enterocolită ca pleonasm, iar stările diareice sînt
manifestări clinice cu substrat fie predominant biochimic, fie biochimic şi morfologic, fie
fiziopatologic. 9upă mecanismul de producere stările diareice pot fi consecutive2
' suprastimulării secre!iei de la nivelul criptelor (colibaciloză, salmoneloză3
' împiedicării absorb!iei lichidelor si electroli!ilor la nivelul intestinului sub!ire
(enteritele virale ale purceilor sau ale cecului şi colonului (treponemoză, balantidioză3
' creşterii permeabilită!ii pere!ilor intestinali (entero'to"iemiile anaerobe3
' hipermotilită!ii intestinale (fura$ele reci.
n general, la sugari, procesele diareogene sînt localizate în intestinul sub!ire, în timp cela întărca!i şi animalele adulte, punctul de plecare al diareei este in ma$oritatea cazurilor la
nivelul colonului.
9in punct de vedere etiologic, enteritele pot fi primare si secundare. @volutiv se constată
enterite2 acute, subacute şi cronice. 9upă predominan!a lezională pot fi grupate în superficiale şi
profunde3 catarale, edematoase, hemoragice, hemora'gico'necrotice, pseudomembranoase,
purulente, eozinofilice, limfoplasmocitare, hiperplazice şi granulomatoase.
E#t!'ita $ata'al% se manifestă printr'o hipersecre!ie de mucus, care acoperă suprafa!aepitelială sub forma unui depozit vâscos, cenuşiu'gălbui. #ecre!iei accentuate de
proteogliozaminoglicani i se adaugă descuamarea celulară, hiperemia, diapedeza leucocitară,
plasme"odia şi adesea homoragii punctiforme, modificări care duc la tumefierea peretelui
intestinal şi îi imprimă o colora!ie roşiatică sau roşie'violacee. *a iepure, uneori, secre!ia
mucoasă este atât de accentuată încât constituie adevărate mula$e în lumenul intestinului2 este
aşa'numita enterita mucoidă & considerată de către unii cercetători ca fiind caracteristică infec!iei
cu 0. coli
E#t!'ita !(!matoa)% se observă la purcei în regiunea cecului şi a colonului, sub forma
unei edema!ieri accentuate a peretelui intestinal şi a mezourilor. *eziunea este caracteristică
pentru ,,boala edemelorQQ la porc.
37
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 38/52
E#t!'ita !mo'a"i$% & difuză sau în focare, este frecvent observata în antra",
leptospiroză, enteroto"iemiile anaerobe, parvoviroza câinilor, coccidioze, into"ica!ii cu arsenic
etc. Aspectele diferă în raport cu agentul etiologic.
E#t!'ita !mo'a"i$o#!$'oti$% este localizată mai des la $e$un şi ileon. 8e fondul
hemoragie difuz coe"istă şi focare de necroză, rotunde sau alungite, superficiale sau profunde,
aşa cum se constată în antra" la rumegătoare.
E#t!'ita &)!u(om!mb'a#oa)% se întâlneşte la toate speciile, fie sub formă crupală, fie
difteroidă, ca o consecin!ă a infec!iilor sau a into"ica!iilor.
E#t!'ita $'u&al% poate fi observată la taurine în infec!ia cu salmonele şi la pisici în
leucopenia infec!ioasă.
Ducoasa este hipererhiată şi tumefiată, prezen!ind la suprafa!ă un strat sub!ire de fibrină.
E#t!'ita (i3t!'oi(% are o frecven!ă mult mai mare. #ub formă de butoni se constată la porc în pestă şi balantidioză, cât i la păsări în pseudopestă. &u caracter difuz este observată înș
salmoneloză, treponemoza şi campKlobacterioza purceilor, cu localizare în aria ileocecocolică. n
general, în salmoneloză este afectat cecul şi colonul, în treponemoza, cecul, colonul şi terminarea
ileonului, inflama!ia având un pronun!at caracter hemoragiconecrotic, iar în camipKlobacterioză
(comple"ul adenomntozei intestinale leziunile sunt predominant ileocecale, din colon fiind
afectată cel mult prima spiră.
Tot la purcei, acest tip de inflama!ie se observă frecvent la nivelul $e$unului, aşa'numita $e$unită necrozantă & efect al asocia!iei lui Cl. per/ringens cu Fusobucterium necrophorum cel mai
frecvent, dar şi cu mice!i şi al!i germeni Corynebacterium spp. produc la iepuri o inflama!ie
asemănătoare, localizată la nivelul ileonului, cecului şi a colonului (boala lui ;ibbert, iar
Bacillus pili/ormis induce la iepuri, şoareci, cobai, hamsteri inflama!ia difteroidă a colonului
(boala lui TKzzer. &a elemente de diferen!iere se adaugă mici granuloame în ficat, splină, rinichi
şi pulmoni în boala lui ;ibbert şi limforeticulită mezentrică asociată cu necroze submiliare în
ficat, splină şi miocard în boala lui TKzzer.
8entru păsări, men!ionăm histomonoza curcilor, în care pseudomembranele formează
adevărate mula$e în lumenul sacilor cecali.
E#t!'ita &u'ul!#t% poate fi urmarea inflama!iei catarale sau e"presia unor boli generale,
e"emplul cel mai caracteristic constituindu'l enterita gurmoasă. 8oate apare sub formă dc abcese
sau cu caracter flegmonos. 8entru purcei, men!ionăm colita nodulară efect al infectării glandelor
38
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 39/52
din submucoasă, caracterizată prin eviden!ierea acestora la început ca forma!iuni de '- mm,
translucide sub seroasă, apoi noduli cenuşii gălbui, proeminen!i la suprafa!a acesteia. *eziunea
este atribuită lui reponema hyo"isenteriae& Balanti"ium coli& Campylobacter sputorum. 9in
observa!iile noastre conchidem că ea poate fi constatată în toate aceste boli, fără a fi
caracteristică nici uneia. 5actorul primar al leziunii este irita!ia colonului, care favorizează
instalarea procesului inflamator.
E#t!'ita !ozi#o3ili$% & asociată sau nu cu gastrita eozinofilică, pare să fie mai frecvent
observată la carnivore, ca e"presie a unor procese imune.
Activarea unor frac!iuni ale complementului (&- şi &/a sau a factorului chemotactic
eozinofilic (@&5 sporeşte aflu"ul eozinofilelor în corionul intestinal şi eliminarea acestor celule
în lumen, amestecându'se cu e"sudatul mucohemoragic. *a nivelul colonului, inflama!ia poate
lua caracter ulcerativ ' colita ulcerativă eozinofilică a câinilor.E#t!'ita lim3o&la)mo$ita'% are tot substrat imun şi se caracterizează prin îngroşarea de
obicei segmentară a peretelui intestinal, datorită populării corionului cu un număr foarte mare de
limfocite şi plasmocite.
*a câinii bo"eri se descrie $olita ul$!'ati*% i)tio$ita'%2 localizată mai ales la nivelul
colonului descendent şi a rectului, caracterizată la început prin focare punctiforme roşiatice ale
mucoasei, apoi alungirea lor şi apari!ia unei depresiuni centrale şi, în final, ulcerarea, suprafa!a
mucoasei devenind granulară. Gistologic se relevă ini!ial infiltra!ia corionului colonului cuhistiocite, plasmocite, mastocite şi chiar granulocite neutrofile, pentru ca treptat să predomine
histiocitele intens 8A#'pozitive, elementul orientativ al diagnosticului. @tiologia este
necunoscută.
E#t!'ita "'a#ulomatoa)% se observă în paratuberculoză, sub formă difuză, ca şi în
tuberculoză, sub aspect nodular. 8oate fi observată de asemenea în unele boli parazitare, ca2
strongiloza la cal, manifestată prin noduli de mărimea unei alune în submucoasa colonului3
teniaza la găini, reprezentată prin noduli de mărimea unei gămălii de ac, localiza!i cu
predominan!ă în submucoasa $e$unului3 esofagostomoza la taurine şi la suine, e"teriorizată prin
noduli de mărimea unui bob de mazăre, ini!ial verzui, apoi cenuşii'gălbui, în submucoasa
$e$unului. 8rezen!a parazi!ilor uşurează diagnosticului etiologic.
39
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 40/52
Mo'3o&atolo"ia 3i$atului
5- A#omaliil! 3i$atului
Anomaliile congenitale ale ficatului la animale sunt foarte rare şi pot fi reprezentate
prin2
%ipopla&ia $epatic', ce poate să afecteze un lob sau mai mul!i lobi hepatici3
"$isturile congenitale $epatice apar la toate speciile fiind descrise mai multe tipuri
morfologice3
(tre&ia biliar' reprezintă absen!a vezicii biliare şisau a canalelor biliare e"trahepatice.
*a câine se manifestă prin icter şi deficit de vitamina 9.
<- At'o3iil! 8i (i)t'o3iil!
Atrofiile ficatului, sunt leziuni secundare altor procese, sau stări patologice. @le pot fi
generalizate sau localizate.
(trofia $epatic' generali&at', se întâlneşte la animalele caşectice, din cauza în bolile
cronice, în stările de inani!ie sau la animalele bătrâne. *a animalele senile, atrofia se înso!eşte şi
de acumularea pigmentului de uzură, imprimând ficatului o colora!ie brună, leziune denumită
Matro/ia brun- a /icatuluiM.
*acroscopic, organul este micşorat în volum, are capsula îngroşată de culoare cenuşie,
iar !esutul con$unctiv intersti!ial este mărit şi vizibil macroscopic. *icroscopic, histoarhitectonica hepatică este men!inută, dar se observă o micşorare a
tuturor lobulilor, inclusiv a celulelor componente. &elule hepatice se încarcă cu pigmen!i de
uzură, lipofuscina.
(trofia $epatic' locali&at', este consecin!a compresiunilor e"ercitate asupra unor lobi
de către diverse procese patologice, care se dezvoltă în parenchimul hepatic2 chisturi de
echinococ, tumori, granuloame etc. Alteori ea apare în urma compresiunii unor organe
învecinate. *a cal poate apare atrofia lobului drept datorită compresiunii e"ercitată de colon, iar
la taurine a lobului stâng.
*acroscopic lobul afectat este micşorat în volum, turtit, de culoare cenuşie şi cu
marginile ascu!ite. *a restul ficatului se constată hipertrofia compensatorie.
40
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 41/52
Distrofiile ficatului , se numesc hepatoze şi au o inciden!ă crescută în patologia
veterinară. @le pot cuprinde lobulul în totalitate sau să fie observate predominant în zona
centrolobulară respectiv e"olobulară
Distrofiile lipidice, denumite şi steatoze hepatice, sunt observate la toate speciile în
diverse stări patologice.
Den!ionăm prezen!a distrofiilor hepatice în următoarele stări patologice2
steatoza hepatic- la nou)n-scu2i, ca urmare a nutri!iei parcimonioase a mamelor,
în timpul gesta!iei (to"icoza materno'fetală3
sin"romul vacii grase, determinat în special de fura$area e"cesivă cu siloz de
proastă calitate3
toxiemia (cetoza "e gesta2ie, la oi, iepuroaice şi nurci produsă în principal de
deficitul glucidic3
sin"romul /icatului 3i a rinichiului gras, la puii de +'+N zile favorizat de e"cesul
de grăsimi şi deficitul de proteine3
steatoza hepatic- a g-inilor ou-toare, sau sin"romul /icatului gras hemoragic,
ca urmare a disfunc!iilor hormonale induse de for!a$ul alimentar, la păsările îndopate (gâşte etc.
8entru toate speciile, semnalăm hepatosteatozele toxice, produse de tetraclorura de
carbon, fosfor, arsenic precum şi cele micoto"ice determinate de aflato"ine, ocrato"ine etc.
9in prezentarea stărilor patologice, în care se constată steatoza hepatică, rezultă toatecazurile care pot induce acest proces distrofic şi anume2 supraalimenta!ia, ra!iile dezechilibrate,
inani!ia, e"o' şi endointo"ica!iile, cetoza, hipovitaminoza @, tulburări circulatorii (hipo"iemii
etc. 8rocesul poate fi grăbit, sau agravat, prin absen!a sau insuficien!a factorilor lipotropi, de
apărare ai hepatocitului2 metionina, colina, biotina.
%erbivorele con!in cea mai redusă cantitate de grăsime, comparativ cu omnivorele şi
carnasierele. 9e asemenea, la animalele nou'născute până la în!ărcare şi la femelele gestante se
constată sporirea cantită!ii de lipide în ficat.
*acroscopic, ficatul este mărit în volum, friabil, de culoare gălbuie, pe toată suprafa!a
organului sau numai pe anumite zone. 9atorită friabilită!ii, îndeosebi la păsări se pot observa
rupturi ale ficatului cu producerea de hemoragii interne (per rhe"is, uneori chiar letale.
41
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 42/52
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 43/52
dicrocelioza la ovine, iar secunda are inciden!ă crescută la păsări în bolile cronice (tuberculoza,
coligranulomatoza.
*icroscopic în hialinoza în citoplasma hepatocitelor apar granule ce pot depăşi
dimensiunea nucleului, la început bazofile, apoi o"ifile şi intens 8A#'pozitive.
%epato&ele pigmentare se pot e"terioriza prin icter, hemosideroză, melanoză şi
lipofuscinoză.
Icterul imprimă, macroscopic, o colora!ie gălbuie caracteristică ficatului. &el mai
frecvent este icterul mecanic, determinat în urma obstruc!iilor pe coledoc prin (calculi, ascarizi,
trombi biliari etc., întâlnit la suine. 8oate apare şi în urma hemolizelor masive.
%emosidero&a conferă ficatului o colora!ie ruginie. #e întâlneşte în anemia infec!ioasă
la cal, în fascioloza rumegătoarelor, în babesioze, în into"ica!ia siderinică a purceilor.
*icroscopic, identificarea siderocitelor izolate, în lumenul capilarelor sinusoide,reprezintă un criteriu important pentru diagnosticul anemiei infec!ioase la cal. n celelalte boli,
siderocitele sunt grupate în $urul hemoragiilor, sau în traveele con$unctive. &elulele hepatice şi
celulele Jupffer sunt încărcate cu hemosiderină. @viden!ierea depunerilor de fier se face prin
colora!ia 8erls.
!elano&a $epatic', imprimă o colora!ie maronie'negricioasă, difuză sau maculată,
observabilă mai frecvent la tineretul rumegător şi uneori la cabaline. 9epunerile depigment
melanic are loc la nivelul cromatoforelor con$unctive, în celulele Jupffer şi chiar în celulehepatice.
Lipofuscino&a $epatic', este specifică animalelor bătrâne, conferă o colora!ie maronie'
negricioasă şi evoluează, frecvent, cu reducerea în volum a organului (atrofia brună a ficatului.
*ipofuscina sau pigmentul de uzură apare din abunden!ă în celulele hepatice în prea$ma
nucleului. #e poate diferen!ia de melamină prin faptul că nu se modifică sub ac!iunea azotatului
de argint.
Distrofia nucleoprotidic', manifestată prin hepatoza gutosă, are inciden!ă crescută la
păsări, manifestată macroscopic prin puncte, strii, sau depozite alb'cretacee de ura!i pe suprafa!a
capsulei fibroase cât şi în profunzimea parenchimul organului.
Distrofiile minerale, se e"teriorizează prin2
♦ calci/ic-ri "istro/ice a granuloamelor tuberculoase sau parazitare3
♦ litiaza c-ilor biliare la taurine în fascioloză3
43
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 44/52
♦ calculoza biliar-, observate mai frecvent la suine şi carnivore.
?- N!$'oz!l! !&ati$!
Necrozele hepatice sunt frecvente la toate speciile. @le succed, de obicei, proceselor
distrofice şi preced sau evoluează concomitent sau fac parte cu inflama!iile necrotice.
@tiologic, necrozele sunt produse de to"ice, bacterii, virusuri, parazi!i, etc.
*acroscopic& necrozele se e"teriorizează prin decolorări cenuşii'gălbui, de forme şi
mărimi diferite, la suprafa!a şi în profunzimea organului. 8e sec!iune, sunt, în general, uscate sau
chiar sfărâmicioase, unele fiind delimitate de o zonă congestivă.
*icroscopic, sunt necroze de coagulare manifestate prin lize ale celulelor hepatice
asociate cu imagini distrofice, edem pronun!at al spa!iilor 9isse, granulocite la periferia
focarelor.
- Tulbu'%'il! $i'$ulato'ii al! 3i$atului
Dodificările circulatorii ale ficatului sunt reprezentate prin congestii acute şi cronice,
hemoragii şi angiomul maculat.
"ongestia $epatic' acut', de mică importan!ă din punct de vedere anatomopatologic
conferă ficatului o colora!ie roşie'negricioasă, iar în hiperemia pasiv- sau de staz-, desenul
lobular devine foarte evident, datorită dilatării venelor centrolobulare, în contrast cu periferia maigălbuie, datorită distrofiei grase ( /icatul musca" sau car"iac. n ambele forme pe sec!iune se
scurge o cantitate apreciabilă de sânge de nuan!e diferite.
*icroscopic, venele centrolobulare şi capilarele din zona centrală a lobulului sunt
dilatate şi pline cu sânge.
%emoragiile, sunt consecin!a stărilor to"ice, infec!ioase, distrofice (steatoza etc.,
vizibile în toată masa ficatului, sub formă de puncte sau pete, neuniforme, de culoare roşie.
*icroscopic apar spa!ii (locuri mari pline cu sânge, mărginite de celulele hepatice.
*a păsări, în caz de rupturi hepatice, apar, sub capsula fibroasă, hematoame de diferite
mărimi, iar dacă capsula se va perfora, sângele va invada cavitatea toracoabdominală, producând
moartea (hemoperitoneu.
44
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 45/52
(ngiomul maculat , sau teleangiecta&ia maculat' se întâlneşte la taurine şi se
e"teriorizează prin focare roşii'negricioase, buretoase, uşor ombilicate, răspândite atât la
suprafa!ă, cât şi în profunzime. 8e sec!iune, are culoare roşie mai deschisă şi un aspect cavernos.
*icroscopic, se observă hiperplazia capilarelor sinusoide cu dilatarea acestora
(teleangiectazie ele continuându'se cu vena portă. *eziunea a fost observată la vacile cu gesta!ii
repetate, cu gesta!ii gemelare, fiind consecin!a tulburărilor circulatorii din perioada de gesta!ie.
I#3lamaţiil! 3i$atului
%nflama!iile ficatului se numesc hepatite, ale capsulei fibroase, perihepatite sau
glisonite3 iar ale canalelor biliare, angiocolite sau colangite.
@tiopatogenetic, hepatitele sunt rezultatul ac!iunii agen!ilor de natură infec!ioasă,
parazitară sau to"ică, care pot aborda ficatul pe cale hematogenă (prin artera hepatică, vena por!ii
şi venele ombilicale, prin căile biliare, prin contiguitate şi prin traumatismele determinate delarvele de parazi!i, sau corpuri străine, care penetrează capsula fibroasă.
Gepatitele se pot sistematiza după următoarele criterii2
evolu2ie2 hepatitele pot fi acute, subacute şi cronice3
etiologic, se disting hepatite to"ice, infec!ioase şi parazitare3
mor/opatologic, se deosebesc hepatite parenchimatoase, necrotice, seroase,
hemoragice, purulente, limfohistiocitare, fibroase şi granulomatoase.
%epatita parenc$imatoas', denumită şi hepatit- toxic- acut-, este rezultatulinto"ica!iilor e"ogene, minerale (cu arsenic, fosfor, mercur, cloroform, tetraclorură de carbon,
vegetale plante to"ice, lupinul, sau alte into"ica!ii cu nutre!uri necorespunzătoare (produse
fermentate din porumb, dar pot apare şi ca autointo"ica!ie (prin produşi to"ici rezulta!i din
tulburările gastrointestinale.
*acroscopic, ficatul este mărit în volum, galben'ruginiu, friabil, uneori putându'se
observa o edema!iere a !esutului con$unctiv perilobular.
*icroscopic, se observă grave distrofii granulogrăsoase, necroze, congestii şi reac!ii
mezenchimale reduse.
%epatita necrotic' are o inciden!ă crescută în patologia comparată, fiind în ma$oritatea
cazurilor, de natură infec!ioasă, sau parazitară.
*acroscopic, se observă focare de necroză, de diverse dimensiuni, cenuşii'gălbui. @le
pot fi mici& miliare, abia vizibile, în boala lui Au$eszHi, în holeră, streptococie, listerioză şi în
45
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 46/52
hepatita vibrionică, la păsări, aspectul fiind cunoscut sub denumirea de Lhepatită miliară
necroticăF. Alteori poate evolua sub forma de focare întinse bine delimitate în campilobacterioza
ovină şi în necrobaciloză, la mamifere, respectiv în spirochetoză şi histomonoză, la păsări.
*icroscopic, în forma acută, se remarcă necroze de coagulare ale cordoanelor hepatice
inclusiv ale celulelor Jupffer, iar în evolu!iile cronice, se instituie o reac!ie mezenchimală
periferică. n centrul zonei de necroză prin metode adecvate se pot eviden!ia agen!ii etiologici.
%epatita seroas', are evolu!ie acută este mai frecvent întâlnită la păsări şi diagnosticul
se poate pune numai microscopic. 8oate evolua "i/uz , când se constată edema!ierea spa!iilor
9isse, desprinderea unor celule Jupffer, disocierea cordoanelor hepatice subcapsulare cu
izolarea şi delimitarea netă a hepatocitelor, sau poate evolua sub /orm- circumscris-, în fazele
ini!iale ale colibacilozei şi micoplasmozei aviare. >rientativ, pe plan macroscopic ficatul este
mărit, congestionat şi umed. %epatita $emoragic', poate evolua circumscris (,n /ocare, sub formă de hemoragii
punctiforme în hepatita contagioasă canină şi în hepatita virotică a bobocilor de ra!ă, sau sub
/orm- hemoragiconecrotic-, în colibaciloza aviară subacută. n fascioloza acută, prin migra!ia
fasciolelor tinere prin capsula şi parenchimul hepatic, se constată strii sinuoase, roşii'vişinii de -'
mm (hepatita hemoragiconecrotică.
*icroscopic cordoanele hepatice sunt dispărute, apar hematii, celule necrozate pe tot
traiectul de migrare al parazitului. n evolu!iile subacute şi cronice se eviden!iază numeroaseeozinofile.
%epatita purulent', se e"teriorizează sub formă de abcese, unice sau multiple,
apro"imativ egale (hepatita aposteomatoasă.
*acroscopic, forma, mărimea şi numărul abceselor poate varia de la caz la caz.
Aspectul puroiului este dependent de microbul care a provocat leziunea. @ste în general de
natură metastatică, provenind din alte focare primare (omfaloflebite, metrite, pielonefrite, sau
poate fi produsă de corpi străini proveni!i din tubul digestiv. n îngrăşătoriile de tineret taurin,
este consecin!a comple"ului paracheratoză'ruminită, care favorizează diseminarea germenilor
spre ficat.
*icroscopic, se remarcă zonele de necroză centrală şi puroi precum şi structura
binecunoscută a peretelui abcesului.
46
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 47/52
Abcesele hepatice, trebuie diferen!iate de colec!iile purulente, rezultate prin
suprainfec!ia şi ramolirea focarelor necrotice din tuberculoză, necrobaciloză, sau a chisturilor de
echinococ. 9iferen!ierea se face numai prin e"amene microscopice.
Gepatita aposteomatoasă, are inciden!ă crescută la vi!ei şi mân$i, în urma infec!iei
ombilicale. Abcesele sunt localizate îndeosebi pe partea stângă întrucât vena ombilicală se
deschide în ramura stângă a venei porte.
%epatita gangrenoas' )i necro&ant' pot apare ca proces primar în urma traumatismelor
directe prin corpi străini sau procese secundare în unele anaerobioze (cărbunele emfizematos,
edemul malign.
*acroscopic, ficatul are culoare cenuşie'verzuie cu aspect murdar, consisten!a devine
e"trem de friabilă şi crepitează la palpare datorită bulelor de gaz.
*icroscopic, se constată liza totală a celulelor hepatice, capilarelor şi canaliculelor biliare, cu păstrarea în linii mari a structurii perilobulare.
#epatita necrozant- se caracterizează prin apari!ia unor focare rotunde, de mărimi
variabile (cca. /'7 cm în diametru, de culoare gălbuie încon$urate de o zonă roşietică. @le
tumefiază la suprafa!a organului, au caracter omogen şi uscat pe suprafa!a de sec!iune. Bnele
focare confluează, invadând noi teritorii. 8rocesul se termină cu peritonita acută to"ico'septică şi
moartea animalului.
*icroscopic& în zona centrală se identifică elementele celulare în faza de liză totală la
care se mai observă doar conturul acestora (umbre celulare. *a periferie, cordoanele hepatice
acuză diverse grade de necrobioză, printre ele se observă numeroşi bacili. 4acilii se pot eviden!ia
folosind colora!ii bazice obişnuite. 9atorită to"inelor elaborate la nivelul necrozei întreg ficatul
va suferi degenerescen!a granulo'grăsoasă.
%epatita limfo$istiocitar', se consideră a fi produsă, cu precădere, de salmonele, dar ea
se întâlneşte şi în alte bacterioze (pasteureloze, colibaciloze, precum şi în diverse viroze. 4aza
morfologică a acestei inflama!ii o constituie hiperplazia mezenchimală intralobulară, sau la
nivelul spa!iilor portobiliare, sub influen!a endoto"inelor salmonelice.
*acroscopic, pe suprafa!a ficatului, congestionată sau distrofică, se constată prezen!a
unor focare miliare, cenuşii'albicioase, uşor proeminente şi slăninoase pe sec!iune.
*a păsări datorită to"inelor de origine intestinală în masa nodulilor limfoizi hepatici se
diferen!iază un număr mare de eozinofile definind hepatita intersti2ial- eozino/ilic-.
47
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 48/52
*a nurci multiplicarea şi diferen!ierea mezenchimală este predominant plasmocitară
sugerând substratul imun al inflama!iei ' hepatit- plasmocitar- din plasmocitoza nurcilor.
%epatita fibroas'2 )au ciro&a $epatic', este o inflama!ie cronică, difuză, caracterizată
prin proliferarea !esutului con$unctiv, în dauna parenchimului hepatic, cu pierderea arhitecturii
micro' şi macroscopice caracteristice.
9enumirea de ciroză (gr. Hirrhos W galben a fost dată încă de Gipocrate (0N'-11 î.&h.
şi se referă la culoarea galbenă'ruginie a ficatului, în stadiile avansate ale bolii.
0tiologia este foarte variată2 infec!ioasă (virală, microbiană, to"ică, parazitară, caren!e
alimentare, tulburări circulatorii cu fenomene de hipo"ie etc. &irozele pot fi secundare diverselor
hepatopatii, de tip degenerativ, circulator şi inflamator, sau apar ca inflama!ii primare, atunci
când factorii infec!ioşi, to"ici şi parazitari, ac!ionează cu intensitate moderată, însă timp
îndelungat.@tiopatogenetic, hepatitele fibroase produse de factorii to"ici şi infec!ioşi, sunt denumite
ciroze propriu)zise& sau toxiin/ec2ioase, în timp ce inflama!iile determinate de parazi!i, se numesc
hepatite intersti2iale.
"iro&ele propriu*&ise sunt rezultatul proliferărilor active de !esut con$unctiv,
predominant intralobular, de la nivelul spa!iilor pericapilare (9isse, soldate în final, cu
fibrozarea accentuată a parenchimului hepatic. #ub ac!iunea agen!ilor patogeni, se produc
necrobioze hepatice, urmate de necroza acestora.%ncapacitatea regenerativă a hepatocitelor distruse, duce treptat la neogeneză
con$unctivă. @ste un anumit grad de fibroză, insulele de regenerare (hepatocitele de neoforma!ie
nu mai pot compensa deficitul parenchimatos, imprimând cirozei caracterul de boală generală.
8rezen!a limfocitelor în focar, sugerează evolu!ia sta!ionară sau progresivă a cirozei,
(prognosticul întrucât agresivitatea procesului este în raport direct cu numărul limfocitelor.
9in punct de vedere morfopatologic, cirozele propriu'zise pot fi atro/ice şi hipertro/ice.
"iro&a atrofic' debutează printr'un stadiu hipertrofic efemer, precirotic, urmat de cel
atrofic. @tiologic, cronicizarea hepatitelor to"ice şi infec!ioase acute, precum şi micoto"inele,
sunt principalele cauze care produc aceste hepatopatii.
n faza atrofică, ficatul a$unge la o treime din mărimea lui normală, de unde şi
denumirea de ciroză atrofică. &uloarea este galben'maronie, în func!ie de modificările
48
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 49/52
degenerative care înso!esc hiperplazia con$unctivă. &onsisten!a este mult crescută, chiar dură,
sec!ionarea făcându'se cu dificultate (scâr!ie la sec!ionare.
#uprafa!a ficatului este neregulată din cauza unor noduli gălbui, ce variază ca mărime,
de la un bob de cânepă (ciroz- granular-, până la cea a unei nuci (ciroz- no"ular-. Bneori,
suprafa!a organului este brăzdată de numeroase şăn!ule!e cu o adâncime de /'+N mm, care
compartimentează lobii hepatici în pseudolobi (ciroz- lobar-.
*icroscopic, se remarcă fibroză intralobulară accentuată, cu divizarea lobului în doi sau
mai mul!i pseudolobuli (coordoane hepatice lipsite de vena centrolobulară, distrofii şi
necrobioze hepatocelulare.
=ecroza atrofică este mai frecventă la carnivore şi suine, dar poate fi întâlnită şi la alte
specii. *a taurine este mai frecventă la nivelul lobului hepatic stâng, care a$unge la un grad de
atrofie e"agerată, rămânând ca o bandă fibroasă albicioasă'roşietică, dură, cu marginile ascu!itecomparativ cu lobul hepatic drept care se hipertrofiază.
"iro&a $ipertrofic' se întâlneşte la vi!ei, având etiologie salmonelică3 la suine datorită
fura$ării cu reziduri industriale sau resturi de la cantine3 la iepuri în unele viroze, în aflato"icoză.
*acroscopic, ficatul este mărit în volum, suprafa!a netedă, consisten!a crescută şi
culoarea variabilă, cenuşie, gălbuie, sau verzuie.
*icroscopic, proliferarea con$unctivă de la nivelul spa!iilor 9isse este deosebit de
intensă şi difuză, izolând grupe de hepatocite, sau aproape fiecare celulă hepatică, care vor suferinecrobioza prin ano"ie şi compresiune.
Acest tip de ciroză la taurine se poate instala încă din timpul dezvoltării intrauterine
datorită fura$elor mucegăite ce con!in aflato"ină sau alte micoto"ine, respectiv fura$area vacilor
gestante cu fura$e acide (borhoturi, siloz.
n lumina cunoştin!elor actuale se pare că e"istă o legătură între ciroza hepatică şi
carcinomul hepatocelular.
%epatitele intersti+iale, se caracterizează prin faptul că, proliferarea con$unctivă
debutează intersti!ial şi la nivelul spa!iilor portobiliare, de unde şi denumirea acestor hepatopatii.
@le se întâlnesc la toate speciile şi sunt de natură parazitară.
*acroscopic, evoluează sub două aspecte anatomoclinice2
♦ hepatite intersti!iale multiple sau ,n /ocare4
49
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 50/52
♦ hepatite intersti!iale "i/uze. %ndiferent de forma de prezentare, morfogeneza
acestora este asemănătoare.
%ni!ial, se remarcă o /az- traumatic-, manifestată macroscopic prin traiecte, sau focare
hemoragiconecrotice (hepatită hemoragiconecrotică, produsă de migra!ia parazi!ilor hepatofili şi
nehapatofili prin parenchimul hepatic. Apoi, urmează o /az- "e exsu"a2ie leucocitar-&
pre"ominant eozino/ilic-, cu rol antito"ic şi resorbtiv, imprimând focarelor şi traiectelor o nuan!ă
verzuie. n final, apare /aza /ibroas-, prin organizarea con$unctivă a focarelor şi traiectelor
traumatice.
#epatita intesti2ial- multipl-, sau 5hepatita eozino/ilic-5 se caracterizează, în faza de
cicatrizare (fibroasă, prin apari!ia unor focare alb'sidefii, superficiale cu diametrul de +'- cm,
neregulate, centrate uneori de un punct roşietic, situate la suprafa!a organului. #e întâlneşte, mai
frecvent, la purcei, fiind consecin!a migra!iei larvelor de ascarizi, de cisticerci, esofagostomi şi
chiar de metastrongili.
*a iepuri şi miei, se pot remarca şi traiecte sub!iri, albicioase, centrate de o linie
roşietică.
*icroscopic se constată infiltra!ie eozinocitară, limfohistiocitară şi fibroză, totul limitat
la focarul respectiv.
#epatita intersti2ial- "i/uz- se întâlneşte în fascioloză şi dicrocelioză rumegătoarelor şi
se e"teriorizează prin apari!ia la suprafa!a ficatului, a unor traiecte albicioase, reprezentând, fiecanalele biliare mult îngroşate prin fibrizare, fie cicatrizarea traumatismelor produse de către
parazi!i. *icroscopic se remarcă reac!ie eozinocitară, mastocitară şi limfohistiocitară. n final se
va produce fibroza. &oncomitent are loc o fibroză a canalelor biliare (angiocolită cronică.
%epatita granulomatoas', este întâlnită la toate speciile, având etiologie infec!ioasă2
tuberculoză la toate speciile, actinobaciloză la taurine, morvă la cabaline, coligranulomatoză şi
micoze la păsări, sau de natură parazitară, în echinococoză şi cisticercoză.
*acroscopic, în toate cazurile, pe suprafa!a şi în masa ficatului, se observă granuloame
compacte sau chistice (în parazitoze, de diferite dimensiuni, izolate sau grupate, delimitate de o
capsulă, mai mult sau mai pu!in pronun!ată.
Gepatita granulomatoasă chistică din echinococoză se întâlneşte mai frecvent la
rumegătoare şi porc. &hiştii pot fi uniloculari sau multiloculari, iar numeric pot a$unge la câteva
zeci, deformând şi mărind foarte mult greutatea ficatului (peste 0N Hg la taurine.
50
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 51/52
n func!ie de evolu!ia chiştilor hepatita granulomatoasă chistică poate fi evolutiv- când
vezicula con!ine lichid chistic în cantitate mare, membrana proligeră este bine conformată
(larvele sunt vii.
Alteori vezicula sau chistul pierde lichidul, membrana proligeră se colabează, larvele
mor. &histul regresat se poate calcifica sau cazeifica, aspecte morfologice care definesc hepatita
granulomatoasă chistică involutiv-.
*icroscopic în $urul chistului se observă atrofie hepatică perichistică, asociată cu o
reac!ie mezenchimală formată la2
♦ interior din celule gigante şi epiteloide în contact cu parazitul3
♦ zon- interme"iar- bogată în histiocite, limfocite, plasmocite3
♦ peri/erie o zonă fibroasă bogată în fibre con$unctive printre care se văd
numeroase mastocite şi eozinocite.
#eri$epatitele evoluează, concomitent cu inflama!iile parenchimului hepatic.
Den!ionăm două forme morfopatologice cu importan!ă diagnostică şi anume2 perihepatita
/ibrinoas-, în colisepticemia aviară, respectiv perihepatita /ibroas-, denumită şi viloasă,
observată la caii mai în vârstă, ca rezultat al unor irita!ii parazitare (#ettaria ecvina, sau a unor
procese compresive asupra ficatului. 8erihepatita viloasă eviden!iază la suprafa!a capsulei
Clisson prezen!a unor filamente cenuşii'albicioase, ca nişte perişori, consituite din !esut
con$unctiv fibros."olangitele sau angiocolitele, au etiologie parazitară, fiind produse de coccidii(@imeria
stiedae, la iepuri şi de trematode (5asciola hepatica, 9icrocelium lanceolatum, la rumegătoare,
ascaridioză porc. 8rezintă importan!ă practică colangita catarală cronică, din fascioloză, mai
evidentă pe fa!a viscerală a ficatului.
*acroscopic, canalele biliare sunt mult îngroşate, albicioase şi de consisten!ă crescută.
8e sec!iune, peretele este îngroşat, iar lumenul îngustat, din care se scurge un con!inut vâscos
format din bilă, epitelii descuamate, săruri biliare precipitate şi parazi!i.
*icroscopic, în pere!ii canalelor biliare mult îngroşa!i se observă reac!ie limfocitară,
eozinocitară şi mastocitară. @piteliul este necrozat şi par!ial descuamat3 se observă precipitări de
săruri biliare.
51
7/17/2019 Anatomia patologica a animalelor - Aparatul Digestiv
http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-patologica-a-animalelor-aparatul-digestiv 52/52
9- Tumo'il! 3i$atului
9intre tumorile propriu'zise ale ficatului, men!ionăm, adenoamele, adenocarcinoamele,
precum şi metastazele tuturor formelor tumorale.
(denoamele pot avea ca punct de plecare fie hepatocitul, denumite adenoame hepatice
sau hepatoame, fie canalele biliare, numite adenoame biliare.
#epatoamele afectează mai multe specii2 câini bătrâni, vacă, oaie, porc şi păsări.
*acroscopic se constată noduli maronii uşor proeminen!i.
*icroscopic, se observă hiperplazii compacte ale hepatocitelor' adenom masiv.
A"enoamele biliare, au o inciden!ă mai crescută la ra!e şi găină fiind produse de
aflato"ine. #e pot întâlni şi la alte specii (vi!ei.
*acroscopic, ini!ial, apar chisturi verzui, iar apoi, noduli cenuşii'albicioşi care pot
a$unge la mărimea unei nuci. *icroscopic, ini!ial, se constată un adenom tubular, apoi, devine papilifer şi uneori
dilatarea chistică a acestor cavită!i. n final, se transformă în fibroadenom prin dezvoltarea
accentuată a stromei.
(denocarcinomul $epatic, este tumora epitelială malignă, este mai des întâlnit la
carnasiere şi bovine. Apare ca tumori multiple bine conturate, de culoare galbenă sau cenuşie'
brună, care proemină la suprafa!a organului. 8e sec!iune se distinge stroma care separă masele de
celule tumorale, luând un aspect acinos. *icroscopic se constată că multiplicarea celulelor tumorale se dispune acinar sau
trabecular.
Tumorile ficatului sunt frecvente în leucoza păsărilor şi mamiferelor.