Por. ingestiv
Por. digestiv
Por. ejectiv
1. Generalitati
 
  Plan eul
Cavitatea bucal reprezint poriunea iniial a tubului digestiv.
 
&av.bucal propriu'zis
(estibulul bucal
 $avitatea bucal este împrit de arcadele dentare superioar i inferioar în
dou poriuni:
  . median un $an* vertical, iar buza mandibular prezint o +ngro$are submandibular denumit mo*ul brbiei. La bovine buzele sunt mai groase $i mai pu*in mobile, buza mailar prezint pe fa*a etern o suprafa* larg lipsit de peri, cuprins +ntre cele dou narine numit plan nazolabial, aceasta con*ine glande sudoripare a cror secre*ie o men*ine +n permanen* umed. La nivelul comisurilor mucoasa prezint ni$te forma*iuni conice numite papile odontoide. La ovine i caprine buzele sunt sub*iri $i foarte mobile servind la prehensiunea hranei. ona epidermic este redus, sunt prezente papile odontoide. La suine buza mailar este forte dezvoltat $i se confund cu v-rful nasului constituind planul rostral r-tul/. ona epidermic este relativ circular. La carnivore buzele sunt sub*iri $i mobile , mucoasa buzelor este deseori pigmentat $i prezint cute, numite fr-urile buzelor. La pisic buza mailar prezint un silon median vertical, iar pe pr*ile laterale peri tactili lungi alctuind numitele must*i. La iepure buza mailar este despicat de un $an* median numit %ltru, care  +mpreun cu fantele nrilor schi*eaz litera  0.
 %u&ele sunt dou cute musculo-membranoase una superioar i alta
inferioar, reunite de fiecare parte prin comisuri.
 
Plafonul cavitii bucale
este format de palatul dur i o redus poriune a1at +n prelungirea acestuia ' palatul moale sau vlul palatin.
Palatul dur
Palatul moale
în continuarea palatului dur, care se prelungete în interiorul faringelui, formând un
 perete ce desparte nazofaringele de bucofaringe.
 
Vlul palatin prezint o ba&, o margine e!tremitate" liber( dou margini laterale
!i dou fee. #arginea liber este dispus ventro-caudal, care circumscrie cu baza
limbii, orificiul bucofaringian, ce desparte cavitatea bucal de faringe.
 
 
Vlul palatin
4landele palatine
palatin" m.palatin m.ridictor al vlului palatin m.tensor al vlului palatin m.palatofaringian
(lul palatin
intern. 'n corionul
mucoasei se gsesc
din(
  poriunea moale ) muc$ii milo$ioidieni i genio$ioidieni ce ocup spaiul intermandibular.
'n cea mai mare parte acest spaiu este ocupat de limb.
  *ntre planeul cavitii bucale i limb rmâne un spaiu liber în form de potcoav numit
cavitate sublingual. +ceast cavitate prezint:
poriunea oral cavitatea sublingual apical"
poriunea aboral cavitile sublinguale laterale"
 
 
*imba este un organ musculos aezat pe planeul cavitii bucale, fiind fi!at la
 podeaua cavitii bucale prin faa sa ventral, iar prin baz se prinde pe $ioid.
'olul limbii:
în masticaie
în deglutiie
 
 $onformaia limbii.
    , , .
  Mucoasa lingual acoper întreaga suprafa a limbii. e faa dorsal i pe marginile ei
mucoasa prezint numeroase papile, formaiuni proeminente, de forme diferite acoperit de epiteliu.
 up funciile lor, papilele se clasific în: mecanice i gustative.
 Papilele mecanice ) papile filiforme, conice i lenticulare
. Papilele gustative ) fungiforme, valate i foliate. 'n grosimea mucoasei i a submucoasei rdcinii
limbii se gsete tonsila  lingual, parte integrant a inelului limfatic faringian( glande linguale !i
glande gustative.
Mu!c,ii limbii se divid în dou categorii: intrinseci !i e-tinseci. #uc$ii intrinseci sunt
constituii din fibre musculare orientate longitudinal, transversal i vertical formând muc$iul lingual
 propriu. #uc$ii e!trinseci sunt perec$i, având inseria fi! pe $ioid sau pe mandibul, iar inseria
mobil în grosimea limbii i sunt reprezentai de muc$ii:
 
/. #. longitudinal lingual
/. #.milo$iodian
2. 5tilo$ioidul
3. #.miloglos
alctuind în totalitate arcadele dentare.
up poziia în arcad i a formei dinilor acetia sunt împrii în patru categorii: incisivi( canini(
premolari !i molari.
  ;umrul total de dini de pe cele dou arcade constituie dentiia speciei respective.
 a toate animalele domestice, cu e!cepia iepurelui, se disting dou dentiii: temporar de lapte" !i
definitiv permaneni".
  up modul de sc,imbare a dentiiei, animalele sunt clasificate în: monofiodonte !i difiodonte.
  up structur i modul de cretere dinii se clasific /n+brac,iodoni !i ,ipsodoni.
  inii bra,iodoni se întâlnesc la carnasiere, suine, rumegtoare incisivii" având o coroan
scurt i erupie rapid.
  inii ,ipsodoni se întâlnesc la ecvine i rumegtoare molarii", având coroana lung i cu
erupie cretere" permanent.
cal c-in e
0n structura din ilor  se deosebesc forma iuni dure i moi.  
<ormaiunile dure sunt reprezentate de: dentin, smal i cement( iar formaiunile noi de pulpa
dentar, periostul ligamentul" alveolodentar i gingia . 
 
* ) incisivi
entiia temporar d" entiia permanent p"
=cvine 02 14 femel 29 mascul
ovine 09 10
5uine 07 22
Ciâne 07 20
isic 04 19
 
  Glandele salivare sunt ane!e ale cavitii bucale în care îi vars produsul lor de secreie ) saliva. erivate
ontogenetic din epiteliul bucal, unele glande rmân în pereii cavitii bucale i sunt descrise ca glande salivare mici,
iar altele se dezvolt în afara cavitii ca organe mari, pare, numite glande salivare mari.
 'olul salivei: umecteaz cavitatea bucal, fluidific alimentele favorizând mrunirea lor, lubrifiaz bolul alimentar
favorizând deglutiia, dizolv unele substane din alimente i face posibil e!citarea receptorilor gustativi( la unele
specii conine o enzim ptialina, cu rol în digestia propriu )zis a glucidelor.
  Conform ;.+.V. din categoria glandelor salivare mici fac parte glandele: labiale( bucale( palatine( linguale.
>lande salivare mari aglomerate" ) glanda parotid( mandibular !i sublinguale .
 
;ri%ciul trompei auditive
<aringele este un organ cavitar comun aparatelor digestiv i respirator, situat în spaiul intermandibular, caudal de
cavitatea bucal i cavitile nazale, sub baza craniului, dorsal de laringe i cranial fa de esofag.
 +natomic i funcional, cavitatea faringelui este divizat de vlul palatin în dou eta&e ) dorsal - na&ofaringe, ventral )
bucofaringele.
 
.
 
 Mucoasa faringelui este bogat în esut limforeticular !i glande mucoase.
 ?esutul limforeticular formeaz noduli limfatici solitari, foliculi tonsilari i tonsile.
 Tonsilele sunt adevrate organe ale mucoasei, cu rol deosebit în aprarea imunocelular a
organismului. 5tructurile limforeticulare ale faringelui sunt aglomerate mai ales la nivelul
orificiilor, constituind @inelul limfatic AaldeBer, compus din: tonsila lingual, palatine,
vlului palatin, faringian i tubare
 <onsila palatin
(lul palatin
 
Tunica muscular a faringelui cuprinde apte perec$i de muc$i striai, sistematizai dup
aciunea lor în:
Adventicea con&unctiv acoper la e!terior organul.
4landele faringiene Peretele lateral al faringel
)aza limbii
. Structura si topografia esofagului.  
sofagul este un conduct musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe în stomac.
Conform traiectului, îi deosebim trei poriuni: cervical, toracic i abdominal.