analiza swot

Academica Science Journal

Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314

2 Copyright 2013 Academica Science Journal. All rights reserved.

ANALIZA ACTIVITATII TURISTICE LA PENSIUNEA GRANDLION, GORNESTI

Ramona Flavia RAŢIU – coordonator,

Eva ORBAN,

Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mureş, Bodoni Sandor 3-5,Mureş, România.

.

Abstract: This study proposes to present the main theoretical and practical aspects of the valuation of a business. To achieve this study I used the following methods of research: investigation, identification, interpretation, analysis. After analyzing and evaluating Grandlion pension, I found that the pension has evolved in the last four years. This is an average pension not very big, nor very small which developed gradually during the years and still is in development. Is keeping up with the competition, even exceeds them, always strives to improve the weak points and turn them into strengths.

Keywords: pension , development, operating costs

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă işi propune să prezinte unele aspecte practice ale evaluării unei întreprinderi. Metodele de lucru folosite pentru au fost: investigaţia, identificarea, interpretarea, analiza şi ancheta de teren, constând în identificarea componentelor din teren în timpul vizitelor numeroase şi practicii la Pensiunea Grandlion.

De la înfiinţare, respectiv din 1991, S.C. Grandlion Alcom SRL a avut o poziţie economică „bună”, caracterizată printr-o acceptabilă adaptare la un mediu de schimbare şi la cerinţele exigente ale clienţiilor, momentele de criză fiind depăşite iar riscurile majore înlăturate.

Pensiunea Grandlion are 27 camere, din care 4 cu pat matrimonial, 22 cu pat dublu (twin) şi un apartament pentru 4 persoane. Clădirea are două etaje, un parter şi pivniţă. Societatea are 23 de angajaţi cu carte de muncă şi 1 un colaborator.

1. CADRUL TEORETIC GENERAL

Termenul de “diagnostic” este de origine greacă şi înseamnă: “apt de a discerne”, respectiv capacitatea de discernământ pentru a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare după manifestările acestuia .

Conceptul de diagnostic în plan economic, la nivelul unei firme, presupune repararea disfuncţionalităţilor activităţii ei, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi a măsurilor care să conducă la reglarea situaţiei. Diagnosticul activităţii unei firme se impune nu numai în cazul în care aceasta se află în dificultate, ci şi atunci când situaţia ei economico-financiară este normală, dar se urmăreşte îmbunătăţirea acesteia.

Prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmăreşte cunoaşterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică, resurse umane, economico-financiară etc., precum şi a punctelor forte şi a punctelor slabe corespunzătoare fiecăreia [1].


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314

Page 13 Copyright 2013 Academica Science Journal. All rights reserved.

2. METODOLOGIA

Realizarea diagnosticului unei firme în scopul evaluării presupune parcurgerea următoarelor etape:

- Stablirea problemelor supuse analizei

- Asigurarea informaţiilor şi analiza documentelor care stau la baza lor

- Analiza şi prezentarea rezultatelor într-un raport

Diagnosticul trebuie să cuprindă toate laturile şi sectoarele activităţii şi toate funcţiile întreprinderii, scoţând în evidenţă oportunităţile, atuurile şi factorii de succes ai întreprinderii, pe de o parte, şi ameninţările, slăbiciunile întreprinderii, pe de altă parte .

Se consideră că diagnosticul unei firme nu poate fi încadrat în tipare fixe, ci trebuie să aiba o structură adaptabilă în funcţie de scopul urmărit. Pentru evaluarea unei întreprinderi, diagnosticul poate fi structurat în cinci componente: diagnostic juridic, economic, al resurselor umane, commercial şi financiar.

Între acestea, rolul esenţial revine diagnosticului financiar, care cuantifică prin instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte secţiuni şi realizează o interfaţă între cele două componente de bază ale procesului de evaluare a afacerii (diagnostic şi evaluare propriu-zisă).

În lucrarea de față am realizat o analiză a activității turistice a pensiunii, care poate fi folosită în diagnosticul economic al firmei.

3. ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE A PENSIUNII GRANDLION

3.1. ANALIZA SWOT

Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ,

uneia din cele patru categorii, permitand sa privim afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv.

Puncte forte:

• Distanţă mică faţă de drumul european 15

• Este într-un loc liniştit

• Este proaspăt renovat partea de cazare a pensiunii

• Este împrejurat în mare parte de natură

• Preţurile sunt relativ mici

• Prezenţa ăndelungată pe piaţă

• Parcarea păzită şi intimă

• Intimitatea şi confidenţialitatea oferită de penziune

• Caracterul casnic

Puncte slabe:

• Drumul către restaurant este uzat

• Cariera de piatră aflată în vecinătate

• Instalaţia electrică cu putere limitată

• Lipsa aerului condiţionat în toate camerele

• Room service doar între 06.00 şi 24.00


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


Ameninţări:

• Deschiderea de noi unităţi turistice

• Oferirea de către concurenţă a unei game largi de servicii suplimentare

• Scăderea circulaţiei turistice

• Criza financiara

Oportunităţi:

• Contracte cu noi agenţii de turism

• Creştera turismului intern

• Înfiinţarea unei centrede agrement

• Zonă puţin valorifcată comparative cu potenţialul: pescuit, vânătoare

• Dezvoltarea zonei din punct de vedere economic

3.2. INDICATORII VOLUMULUI DE ACTIVITATE

De-a lungul timpului, datorită schimbărilor permanente în evoluţia nevoilor sociale şi de afaceri, tipurile şi stilurile camerelor de hotel s-au dezvoltat şi diversificat în conformitate cu preferinţele şi şi gusturile clientelei.

O serie de indicatori pot reflecta volumul de activitate: gradul de ocupare; indicele de frecventare; durata medie a sejurului; structura volumului de turişti sosiţi; incasarea medie pe turist; incasarea medie pe zi turist; costul total mediu pe turist; cheltuiala medie zi turist;

• Gradul de ocupare se exprimă frecvent procentual, măsurându-se prin intermediul ratei ocupării, fiind indicatorul cel mai des folosit în operaţiile de front-office. Aceasta indică proporţia camerelor închiriate în camerele disponibile pentru închirieri, într-o anumită perioadă de timp.

12200

12400

12600

12800

13000

13200

13400

13600

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Nr. Loc. Ocup.

Figura 1. Numărul locurilor ocupate în anii 2009-2012

Analizand datele reiese că, în pensiunea Grandlion pe parcursul perioadei 2009-2012 gradul de ocupare a locurilor a crescut în medie cu 2,55% pe an. Gradul de ocupare medie a locurilor pe zi şi pe an a atins cel mai mare nivel în anul 2012, când a înregistrat un procentaj de 66,8%/zi, respectiv 50,94% pe an.

• Indicele de frecventare reflecta raportul dintre numărul de înnoptări si numărul camerelor ocupate. De regulă valoarea sa este cuprinsă între 1 şi 2, exprimînd numărul mediu de clienţi, care stau într-o cameră ocupată la un moment dat (tabel1).


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


Tabel 1 Numărul înnoptărilor în anii 2009-2012

Anul Indicatorii

2009 2010 2011 2012

Nr.înnop 12804 12896 13255 13435

Nr.cam ocupate 6299 6395 6617 6711

If 2 2 2 2

În perioada 2009-2012 indicele de frecventare are valoarea 2, ce înseamnă că, în medie, într-o camera două paturi au fost ocupate.

• Durata medie a sejurului se calculează ca raport între număr înnoptări şi numărul turiştilor

sosiţi (tabel 2).

Tabel 2 Durata medie a sejurului ( noapte/turist)

Indicatorii Anul 2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Smed 1,01 1,00 1,02 1,00

Din acest tabel reiese ca pensiunea a avut clienţi care, în general, au vizitat pensiunea Grandlion

stând în medie o zi, adică un sejur de weekend ori de tranzit.

• Structura volumului de turişti sosiţi

Pensiunea fiind amplasată pe drumul european E60, între Târgu Mureş-Reghin, se confruntă cu o

gamă variată de turişti care, aleg pensiunea Grandlion pentru afaceri sau vacanță.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Nr.

tu

rist

i

Afaceri

Vacanta

Figura 2. Numărul turiştilor după scopul vizitei

În general se poate spune că, cei mai mulţi turişti aleg pensiunea din motive de vacanță sau sunt

turişti proveniţi din Ungaria prin intermediul grupurilor organizate de către agenţii de turism, care vin in scop

de afaceri.


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


Graficul următor ne arată structura turiştilor care au ca scop al vizitei vacanța.

0

2000

4000

6000

8000

10000


Nr.

tu

rist

i

T. romani

T. straini

Figura 3. Numărul turiştilor străini şi români care vin în vacanţă

Ponderea mai mare în total o au turiştii străini. Cel mai mulţi turişti străini au venit în anul 2012, iar

cel mai puţini au fost în anul 2009, o creștere de 19% în această perioadă. Turiştii români cei mai mulţi au

fost în anul 2010, iar cel mai puţini în anul 2011.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500


Nr.

tu

rist

i

T. romani

T. straini

Figura 4. Numărul turiştilor străini şi români care vin pentru afaceri

Ponderea turiştilor români este mai mare în fiecare an (tabel 3). Cei mai mulţi turişti autohtoni au

sosit în anul 2012, iar cei mai puţini în anul 2011. Diferenţa între cei doi ani este de 28%. Cei mai mulţi turişti

străini au sosit cu scop de afaceri în anul 2011, iar cei mai puţini în anul 2010. Diferenţa între cei doi ani este

143%

• Structura volumului de turişti după ţara de provenienţă

Tabel 3 Structura turiștilor după ţara de provenienţă

Anul Indicatorii

2009 2010 2011 2012

Turişti străini 7456 7544 7653 8045


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


Ungaria 6916 7054 6985 7319

Franţa 293 349 253 299

UK 0 5 23 18

Olanda 50 26 36 45

USA 16 10 20 18

Germania 20 25 40 43

Polonia 0 4 10 18

China 3 0 9 5

Alte ţări 158 71 277 200

Figura 5 Structura turiştilor pe ţări de provenienţă în anul 2012

In intervalul studiat cei mai mulţi turişti au venit din Ungaria. Turiştii americani au ajuns la Grandlion prin intermediul unui agenţii de turism din Ungaria. Ei au venit în Transilvania pentru studierea stilurilor de construcţie a clădirilor istorice. Turiştii din Franţa vin pentru vizitarea mănăstirilor din Moldova.

• Încasarea medie pe turist se calculeaza raportand volumul încasărilor totale la numărul de turişti .

În această perioada creşterea acestui indicator nu a fost atât de reprezentativă. Între anii 2010-2011 acest indicator a înregistrat o creştere de 1%.

o Încasarea medie pe zi turist


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


Acest indicator în perioada 2009-2011 a avut o evolutie fluctuanta. Astfel între anii 2009-2010 a fost înregistrată o creştere de 1%, în perioada 2010-2011 acest indicator a crescut reprezentativ, obţinând o creştere de 40% insă în anul 2012 acest indicator a înregistrat o scădere de 4,5%.

• Sejurul mediu nu s-a schimbat în perioada studiată, însemnînd că, pensiunea a rămas un popas pentru turiştii de tranzit.

• Costul total mediu pe turist ,calculat ca raport intre cheltuielile totale si numarul turistilor a inregistrat o creştere a acestui indicator în anul 2011 de 39%, dar în anul următor, în 2012 a scăzut cu 1,3%. Între anii 2009-2012 cheltuielile totale pe turist au crescut cu 18%.

• Cheltuială medie zi turist. Acest indicator în parcursul celor patru ani, 2009-2012, a

înregistrat o creştere în medie de 8%.

• Indicele de sezonalitate

Cererea turistică, imprimă fluxurilor turistice o evoluţie inegală în timp, cu efecte deosebit de importante asupra economiei, mediului şi societăţii. Sezonalitatea poate avea determinanţi care aparţin specificului ofertei atunci când aceasta este dependentă de factorii naturali, dar poate fi generată exclusiv de cerere, respectiv de determinanţii mediului în care se formează cererea de turism. Sezonalitatea circulaţiei turistice poate avea amplitudini diferite de la un an la altul, ceea ce o face dificil de anticipat şi necesită cu atât mai mult cuantificarea ei.

• Indicele de sezonalitate trimestrială

Figura 6. Numărul de turişti pe sezoane (I,II,III,IV) în perioada 2009-2012

Analizand tabelul care prezintă numărul clienţilor sosiţi pe sezoane, se observă că in trimestrul al II-lea şi III-a au sosit mai mulţi clienţi în fiecare dintre cei patru ani studiati. Este vorba de perioada primăverii şi verii, începând cu luna martie până în luna septembrie. Asta se datorează mai multor evenimente religioase, de exemplu Paştele, Rusaliile, dar și întâlnirilor ocazionate de terminarea liceului, facultății, la care mulţi turişti vin din diverse părţi ale ţării, şi chiar din străinătate. Totodată al III-lea trimestru este perioada de concedii, când vin mulţi turişti în vacanţă.


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


Tabel 4 Indicele de sezonalitate în perioada 2009-2012

Anul

2009 2010 2011 2012

Media

tirmestrială 3150,75 3196,5 3229 3352,75

Media generală

3124,17 3124,17 3124,17 3124,17

Indicele de sezonalitate

1,00 1,02 1,03 1,07

CONCLUZII

În urma analizării şi evaluării activității turistice a pensiunii Grandlion, se constata că aceasta a evoluat în sens pozitiv în ultimii patru ani. Este o pensiune medie, care s-a dezvoltat încetul cu încetul în timpul anilor, şi încă este în dezvoltare, nu se lasă mai prejos de concurenţă, încearcă să ţină pasul întotdeanu cu ei, chiar şi să îi depăşească. Totodată, se străduieşte să-și îmbunătăţească punctele slabe şi să le transforme în puncte forte.

Situația financiară a financiară a pensiunii arată că în ultimii patru ani cifra de afaceri a crescut cu mai mult de 50%, veniturile din alimentaţie şi din cazare au crescut datorită deschiderii salii de conferinţă şi de nuntă şi a renovării pensiunii.

În ceea ce priveşte gradul de ocupare a pensiunii, am sesizat că în pensiunea Grandlion pe parcursul perioadei 2009-2012 gradul de ocupare a crescut în medie cu 2,55% pe an.Gradul de ocupare mediu a locurilor pe zi şi pe an a atins cel mai mare nivel în anul 2012. Indicele de frecventare arată că în perioada 2009-2012 valoarea este 2, ceea ce înseamnă că, în medie într-o camera două paturi au fost ocupate.

Pentru a supraveţui perioada următoare pensiunea are nevoie de câteva modificări şi retuşări. Eu aş propune folosirea unor standarde operaţionale in vederea ameliorării calităţii serviciilor în cadrul pensiunii și un posibil cod al lucrătorilor hotelului. În timp, natura produsului hotelier trebuie să evolueze potrivit nevoilor clienţilor. De aceea, cunoaşterea clientelei este o condiţie obliagtorie a pensiunii, lucru care se realizează prin culegerea sistematică a datelor despre clienţi din fişa de anunţarea sosirii. Este necesară folosirea de chestionare de opinie care sa reflecte perceptia turistilor fata de caracteristicile pensiunii. Comunicarea este importantă în relaţia consumator-prestator de servicii. Relaţia se poate consolida prin dezvoltarea unui sistem care conduce la creşterea încrederii consumatorilor în firma prestatoare, ceea ce constă în satisfacerea nevoilor pe măsura aşteptărilor consumatorilor. Pensiunea Grandlion poate influenţa nivelul aşteptărilor turiştilor prin promisiunile care le face, dar satisfacerea acestora se bazează în bună măsură pe respectarea acestor promisiuni, calitatea reală a serviciului fiind gradul de satisfacere a aşteptărilor.

AUTORI

- Ramona Ratiu este conferențiar universitar la Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Tîrgu Mureș, str. Bodoni Sandor nr. 3-5, Tîrgu Mureș, Mureș, România.

- Eva Orban este masterand la Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Tîrgu Mureș, str. Bodoni Sandor nr. 3-5, Tîrgu Mureș, Mureș, România.


Studia Series

No. (4) 3 – 2013

ISSN:2285–9314


REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Aurel Işfănescu, Claudia Şerban, Andreea Carolina Stănoiu, Evaluarea Întreprinderii, Editura

Universitară, Bucureşti, 2003.

2. Aurel Isfănescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Sorin V. Stan, Ghid practic de evaluare a

întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.

3. Toma M . Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.

4. Toma M., Chivulescu M, Ghid pentru diagnosticarea si evaluarea intreprinderii, Editura Corpului de

Experti Contabili si Contabili Autorizati din Romania, Bucureşti, 1996.

5. Deaconu Adela, Diagnosticul şi evaluarea intreprinderii , Editura Intelcredo, Deva, 2000.

6. Costache Rusu, Diagnostic economico-financiar , Editura Economică,

Bucureşti, 2006.

7. Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti 1997

8. Stănciulescu Gabriela, Tehnica operatiunilor in turism, Editura All, Bucuresti, 1995

9. Ionica M, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

10. http://www.rasfoiesc.com/business/management/DIAGNOSTICUL-INTREPRINDERII61.php

11. www.wikipedia.ro

12. http://www.grandlion.ro

analiza swot

Documents