analiza swot

27
ARGUMENT Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare care stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii. Acesta este strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca sursă de adaptare într-o societate din ce în ce mai globalizată. Odată cu schimbările tehnologice şi cu intensificarea concurenţei aduse de globalizare şi de liberalizarea economică, ipoteza că încurajarea spiritului antreprenorial reprezintă încurajarea competitivităţii unei ţări, azi pare mai valabil decât oricând. În analiza strategică a întreprinderilor un rol important îl ocupă analiza SWOT care nu face altceva decât sa ne arate unde sunt problemele şi cum ar putea ele să fie rezolvate. Primul pas care trebuie făcut este să se încredinţeze unui grup de lucru misiunea analizării posibilităţilor întreprinderii şi a pieţei. Pe baza analizei respective grupul va elabora un material în care să se stabilească atuurile şi slăbiciunile întrepinderii, ocaziile şi ameninţările pieţei produselor.

Upload: iuliana-bozesan

Post on 12-Aug-2015

172 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

MATERIAL OPTIONAL

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza SWOT

ARGUMENT

Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare care stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii. Acesta este strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca sursă de adaptare într-o societate din ce în ce mai globalizată.

Odată cu schimbările tehnologice şi cu intensificarea concurenţei aduse de globalizare şi de liberalizarea economică, ipoteza că încurajarea spiritului antreprenorial reprezintă încurajarea competitivităţii unei ţări, azi pare mai valabil decât oricând. În analiza strategică a întreprinderilor un rol important îl ocupă analiza SWOT care nu face altceva decât sa ne arate unde sunt problemele şi cum ar putea ele să fie rezolvate. Primul pas care trebuie făcut este să se încredinţeze unui grup de lucru misiunea analizării posibilităţilor întreprinderii şi a pieţei.

Pe baza analizei respective grupul va elabora un material în care să se stabilească atuurile şi slăbiciunile întrepinderii, ocaziile şi ameninţările pieţei produselor.

Page 2: Analiza SWOT

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi analitic al tinerilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţii de învăţare

La sfârşitul clasei a XI a, elevul va

fi capabil:

1. să explice noţiunea de

antreprenoriat

2. să prezinte importanţa activităţii

întreprinderii

3. să explice modul de realizare şi

funcţionare a unei întreprinderii

4. să definească şi să coreleze

informaţiile privind analiza

strategică a întreprinderii

Pe parcursul clasei a XI a, se recomandă

următoarele activităţi:

studierea directă a pieţei, publicaţii de

specialitate, Internet, alte modalităţi mass

media

evaluarea ofertei de produse şi servicii a

concurenţilor: din punct de vedere a

preţurilor, diversităţii sortimentale, calităţii,

segmentelor de consumatori, cotei de piaţă,

nivelului tehnologic, etc.

elaborarea de eseuri scurte plecând de la

articole de specialitate

2. Familiarizarea elevilor cu activităţile specifice mediului economic,

social, cultural şi politic

Obiective de referinţă Exemple de activităţii de învăţare

La sfârşitul clasei a XI a, elevul va

fi capabil:

1. să explice noţiunea de mediu

economic

2. să explice noţiunea de mediu

social

Pe parcursul clasei a XI a, se recomandă

următoarele activităţi:

- exerciţii de analiză şi comparare a

elementelor componente mediului extern

întreprinderii

- studii de caz privind analiza mediului

extern

Page 3: Analiza SWOT

3. să explice noţiunea de mediu

cultural

4. să explice noţiunea de mediu

politic

5. să analizeze modalităţile de a fi

competitiv în mediul de afaceri

- discuţii dirijate pe teme de mediu

economic, social, cultural şi politic.

- observarea în cadrul unor exerciţii practice

a mediului extern întreprinderii.

3. Dezvoltarea competenţelor necesare unui întreprinzător dinamic: gândire critică, responsabilitate, auto-organizare, auto-evaluare, luarea unor decizii privind mediul de afaceri al întreprinderii

Obiective de referinţă Exemple de activităţii de învăţare

La sfârşitul clasei a XI a, elevul va

fi capabil:

1. să evalueze noţiunea de mediu

de afaceri extern al întreprinderii

2. să analizeze mediul de afaceri

3. să coreleze informaţiile obţinute

în urma analizei mediului de

afaceri

Pe parcursul clasei a XI a, se recomandă

următoarele activităţi:

să observe nevoilor clienţilor şi adaptarea

permanentă a ofertei la acestea

să identifice nişele de piaţă

exerciţii de analiză şi comparare a elementelor

componente mediului de afaceri

studii de caz privind analiza mediului de

afaceri

să aplice strategiile adecvate mediului

concurenţial

4. Dobândirea deprinderilor necesare pentru culegerea şi transpunerea informaţiilor în analiza SWOT a întreprinderii

Page 4: Analiza SWOT

Obiective de referinţă Exemple de activităţii de învăţare

La sfârşitul clasei a XI a, elevul va

fi capabil:

1. să interpreteze noţiunea de

analiza SWOT a întreprinderii

2. să aplice analiza SWOT

3. să coreleze informaţiile obţinute

în urma analizei SWOT

Pe parcursul clasei a XI a, se recomandă

următoarele activităţi:

să determine punctelor tari şi slabe ale

întreprinderii prin compararea acesteia cu cea

a concurenţilor să identifice nişele de piaţă

exerciţii de analiză şi comparare a elementelor

componente analizei SWOT

să identifice modalităţile de creştere a

eficienţei activităţii

studii de caz privind analiza SWOT

să aplice strategiile adecvate care se impun în

urma analizei SWOT

Page 5: Analiza SWOT

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi analitic al tinerilor.

2. Familiarizarea elevilor cu activităţile specifice mediului economic, social, cultural şi politic.

3. Dezvoltarea competenţelor necesare unui întreprinzător dinamic: gândire critică, responsabilitate, auto-organizare, auto-evaluare, luarea unor decizii privind mediul de afaceri al întreprinderii.

4. Dobândirea deprinderilor necesare pentru culegerea şi transpunerea informaţiilor în analiza SWOT a întreprinderii.

GRUP ŢINTĂ

Elevii claselor XI din învăţământul liceal.

Page 6: Analiza SWOT

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (24 ORE)

CAPITOLUL INOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Importanţa analizei SWOT……………………………………….2 ore1.2. Analiza Strategică a întreprinderii………………………………..3 ore

CAPITOLUL IIANALIZA SWOT2.1 Definirea conceptului si elementele componente…………………..2 ore2.2. Modelul analizei SWOT (FSOA)…………………………………..4 ore2.3 Necesitatea analizei SWOT…………………………………………3 ore2.4 Întrebări frecvente privind analiza SWOT……………………….2 ore

CAPITOLUL IIIEXEMPLU DE BUNA PRACTICĂ3.1 Prezentarea unei întreprinderi………………………………………2 ore3.2 Analiza SWOT………………………………………………………..6 ore

Page 7: Analiza SWOT

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.3. Importanta analizei SWOT

În elaborarea strategiei de marketing, trebuie să avem în vedere principalele caracteristici ale produselor firmei noastre care ne conferă un avantaj. Acest avantaj constă în calitatea acestora precum şi în preţurile cele mai scăzute pe care le practicăm.

O strategie importantă pe care firma a ales-o este aceea de a vorbi mai mult despre potenţiali clienţi decât produsele sale. Cu alte cuvinte noi „ trebuie sa gândim în felul cum o fac clienţii noştri”.

În ponderea unor produse, unul din cele mai importante lucruri îl reprezintă preţurile practicate. Putem spune că stabilitatea preţurilor produselor noastre este o problemă vitală, deoarece determina competitivitatea, poziţia întreprinderii pe piaţă, raportul cu firmele concurente.

Preţul corespunde imaginii pe care firma urmăreşte să şi-o creeze pe piaţă. La fel ca toate celelalte firme, şi firma noastră îşi stabileşte preţurile produselor pe baza costurilor, care include cheltuielile aferente fabricării produselor, distribuţiei, vânzării.

Firma va urmării ca în limita posibilităţilor, să practice şi o politică de acordare a unor reduceri de preţ şi a unor facilităţi în domeniul preţurilor de vânzare.

Firma va adopta diferite acţiuni promoţionale, ce se vor desfăşura în cadrul vânzării unui produs. Strategia promoţională, adoptată de firmă este una de atragere, orientarea spre cerere prin care încercăm crearea cererii pe piaţă printr-o publicitate susţinută în mediile locale şi prin vânzări promoţionale.Distribuţia produselor se va face în principal prin distribuitorii contractaţi de noi la diferite târguri şi expoziţii. Canalul de distribuţie va avea forma: producător – distribuitor regional – comerciant cu ridicata – comerciant cu amănuntul – consumator.

Modalitatea de distribuţie strâns legată de canalele de selectare va fi una intensivă. Distribuţia fizică, cunoscută şi sub numele de management logistic, include stabilirea echipamentului necesar livrării propriu-zise, precizarea tipului de depozite folosite, alegerea sistemelor de transport, sisteme de livrare şi control şi un cost minim al operaţiunilor de livrare.

Page 8: Analiza SWOT

1.2 Analiza Strategică a întrepriderii

Acest demers presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

1. o analiza mai mult sau mai putin detaliata a mediului de desfasurare a activitatii

2. o analiza SWOT (STRENGTHS, WEAKNESSES, OPPORTUNITIES, THREATS – Puncte Forte, Puncte Slabe, Oportunitati, Amenintari)

3. o analiza a concurentei4. atractivitatea sectorului de activitate ales

Atunci cand avem o idee de afaceri pentru a decide strategia cea mai buna care trebuie urmata va trebui sa ne intrebam in primul rand care sunt amenintarile si oportunitatile la adresa viitoarei antreprize. Si atunci cand am decis strategia aceasta urmeaza sa fie tradusa in termeni operationali deci trebuie sa se defineasca si sa se aplice in mod concret un marketing coerent sau chiar un plan de afaceri (un « businesss plan ») pentru proiectele mai complexe.

Inainte de a ne lansa intr-un proiect de creatie sau de extindere a unei antreprize (organizatii) este foarte util sa facem cateva analize prealabile. In particular putem sa discutam despre:

sa facem o analiza a factorilor de mediu susceptibili de a influienta activitatea antreprizei (organizatiei) – analiza externa

sa delimitam si sa cuantificam piata careia i se adreseaza sa facem o analiza de atractivitate a sectorului de activitate respectiv sa identificam factorii cheie de succes sa cream un tablou cu profilul punctelor FORTE si a punctelor SLABE ale

organizatiei cu scopul de a-i pune in evidenta competentele disctincte

sa fixam obiectivele de piata sau de vanzari

Pentru a raspunde acestui tip de chestiuni antreprenorul dispune de un ansamblu de metode si tehnici specifice cum ar fi: studiul pietei, curba ciclului de viata a unui produs, matricea procentelor de crestere a pietei.

Schematic actiunile pentru analiza strategica a unei organizatii se prezinta in figura de mai jos:

Page 9: Analiza SWOT

Fig.1

Conceptele de gestiune strategica s-au nascut si s-au dezvoltat in anii 60 – 70 deoarece devenise din ce in ce mai greu sa se prevada viitorul pe termen lung intr-o lume in continua si rapida schimbare.

Chestiunea principala care ramane valabila si astazi este cum sa dezvoltam o strategie victorioasa tinand in aceelasai timp cont de neprevazut. O parte a raspunsului rezida probabil in capacitatea organizatiei de a se adapta noilor cerinte ale pietei precum si a oamenilor care o compun.

Page 10: Analiza SWOT

CAPITOLUL II

ANALIZA SWOT

2.1 Definirea conceptului si elementele componente

Este un instrument important în managementul strategic, instrument util pentru înţelegerea diferitelor situaţii şi pentru luarea deciziilor privind afacerile şi organizaţiile, o perspectivă a unui lucru: o firmă, un produs, o propunere, o metodă, o idee, o opţiune etc.

SWOT - acronimul expresiei Strength-Weakness-Opportunities-Threath o examinare a punctelor forte şi a punctelor slabe interne, precum şi a şanselor provenite din mediul extern a organizaţiei

Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte şi cele slabe ale organizaţiei, precum şi oportunităţile şi ameninţările mediului extern.

Se realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive şi negative ale organizaţiei analizate, care o diferenţiază de organizaţiile concurente.

Punctele forte (caracteristici pozitive) descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale organizatiei dvs. Acestea sunt sub controlul dvs. Ce faceti bine? Ce resurese aveti? Ce avantaje aveti fata de concurenta?

Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din afacerea dvs.

Punctele forte determina superioritatea firmei si pot fi: locul si modul de amplament al acesteia, varietatea si calitatea serviciilor, nivelul preturilor si tarifelor, pregatirea personalului, etc.

Puncte tari Avantaje ale propunerii Capacităţi Avantaje competitive Resurse, active, resurse umane Experienţă, cunoaştere, date Rezerve financiare, profituri probabile Dezvoltarea marketingului Aspecte ale inovării Locaţie Preţ, calitate Acreditări, calificative, certificări

Page 11: Analiza SWOT

Procese, sisteme TIC Tip de cultură, comportamente, atitudini Calitatea managementului

Punctele slabe pot fi date de amplasamentul intr-un mediu ostil, izolarea fata de retelele de acces, proasta calitate a serviciilor oferite, slaba activitate promotionala, organizarea ineficienta a activitatii interne, lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie ,etc. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv obiectivele dvs de marketing.

Puncte slabe Dezavantaje ale propunerii Lipsa forţei concurenţiale Reputaţie, prezenţă? Resurse financiare? Vulnerabilităţi proprii cunoscute Grafice de execuţie, termene şi presiuni Cash-flow Continuitate, soliditatea reţelei de aprovizionare? Efecte asupra activităţilor principale? Date disponibile credibile, activitate predictibilă? Acreditări ? Procese sisteme? Calitatea managementului?

Oportunitatile (ocazii favorabile) evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii afacerii dvs. Acesti sunt factorii externi ai afacerii dvs. Ce oportunitati exista in sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiate ? Oportunitatile determina avantaje comparative pentru firma si pot fi de naturi diferite: cadru legislativ favorabil (impozite si taxe mai mici, facilitati diverse), deschiderea accesului pe anumite piete externe (eliminarea vizelor, reducerea protectionismului etc.), dezvoltarea infrastructurii in anumite zone si regiuni.

Dezvoltarea pieţei Vulnerabilitatea concurenţilor Tendinţe în industrie şi stil de viaţă Dezvoltare tehnologică şi inovare Influenţe globale Pieţe noi, pe verticală sau orizontală Pieţe de nişă Oportunităţi pe criterii geografice

Page 12: Analiza SWOT

Puncte noi de vânzare, eventual unice Tactica surprizei, contracte majore Dezvoltarea afacerii şi/sau a produsului Informaţii şi cercetare Parteneriate, agenţii, distribuţie Scara producţiei Sezonalitate, vreme, modă

Amenintarile au un impact negativ asupra activitatii firmei si pot fi legate de instabilitatea politica si legislativa, amenintari concurentiale, deteriorari ale mediului natural, recesiuni etc.

Ameninţări Schimbări politice Schimbări legislative Efecte de mediu Dezvoltări IT Intenţiile concurenţilor Cererea pieţei Noi tehnologii, servicii, idei Contracte vitale şi parteneri Susţinerea capacităţilor interne Obstacole întâlnite Slăbiciuni insurmontabile Pierderea unor membri de bază ai personalului Bază financiară sustenabilă? Starea economiei naţionale şi conjunctura internaţională Sezonalitate, efecte ale evenimentelor meteo

Pe baza analizei SWOT, organizatia poate sa propuna obiective corespunzatoare starii de fapt, urmarind, pe de o parte, eliminarea punctelor slabe si, pe cat posibil, diminuarea impactului amenintarilor mediului extern si, pe de alta parte, dezvoltarea punctelor forte si exploatarea si fructificarea ocaziilor favorabile.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI AMENINTARI

Page 13: Analiza SWOT

Diagrama strategică SWOT

Cadran II

O concentrare de puncte forte şi ameninţări impune o evaluare a capacităţii de rezistenţă şi diversificare

Strategie de diversificare

Cadran I

O concentrare de puncte forte şi posibilităţi oferă o situaţie ideală de dezvoltare

Strategie ofensivă

Cadran III

O concentrare de puncte slabe şi ameninţări este foarte periculoasă

Strategie defensivă

Cadran IV

O concentrare de puncte slabe şi posibilităţi este periculoasă şi implică o repoziţionare a firmei (economiei)

Strategie orientată spre schimbare

2.2. Modelul analizei SWOT (FSOA)

Permite analizarea mediului extern si intern al unei organizatii sau al unui proiect. De fapt este vorba despre o analiza combinata a amenintarilor si oportunitatilor mediului extern cu fortele si slabiciunile identificate pe plan intern. Deci ea reuneste de fapt resursele si competentele interne cu exigentele si constrangerile impuse de mediul extern.

SWOT FSOA

S ou Strengths F sau Forta (Punct Forte)

W ou Weaknesses S sau Slabiciune (Punct Slab)

O ou Opportunities O sau Oportunitate

T ou Threats A sau Amenintare

Mediul Extern

Oportunitatile constituie domeniul actiunii in care organizatia poate spera sa isi ofere un avantaj prin care sa se diferentieze pe piata. O organizatie va

Page 14: Analiza SWOT

dispune de un avantaj in conditiile in care competentele sale ai vor permite sa exploateze o oportunitate aparuta la un moment dat pe piata, mai avantajos decat concurentii ei, adica sa exploateze factorii cheie de succes mai usor.

Amenintarile corespund tendintei nefavorabile sau perturbarii mediului extern. O amenintare este cu atat mai grava si va afecta intr-o masura mai mare organizatia cu cat ea are sanse mai mari de a se realiza.

Mediul Intern

Fortele si Slabiciunile mediului intern sunt evaluate dupa doua criterii si anume:- performanta- importanta

In figura de mai jos vom prezenta repartizarea grafica a acestor criterii:

 Important Putin Important

Performant

(Forta)I II

Putin performant

(Slabicune)III IV

Cadranul I : forta corespunzatoare (criteriu performant si important) Cadranul II : falsa forta (criteriu performant dar nu este important)Cadranul III : slabiciune care trebuie combatuta (important dar putin performant) Cadranul IV : factor secundar (putin important dar si putin performant)

In ansamblu matricea SWOT se prezinta ca un tablou in care sunt evidentiate in cele doua planuri enumerate mai sus, intern si extern, factorii care contribuie la succesul sau insuccesul unei organizatii, in modul urmator:

FORTE SLABICIUNI

OPORTUNITATI AMENINTARI

2.3 Necesitatea analizei SWOT

Page 15: Analiza SWOT

Organizatiile performante urmaresc in mod permanent mediul extern precum si propriul lor nivel de performante interne. Acest lucru se impune deoarece:

Traim intr-o lume in perpetua schimbare, caracterizata prin rapiditatea inovatiilor si prin schimbarea constanta al nivelului de exigenta al consumatorlui, acesta devenind din ce in ce mai imprevizibil in ceea ce priveste comportamentul de cumparare. O organizatie care intarzie sa recunoasca aceste schimbari si ramane cramponata in imobilitate risca sa fie urgent depasita de evenimente si scoasa de pe piata.

Avand in vedere ca mediul exterior se schimba permanent si factorii cheie ai succesului se vor modifica desemenea. Organizatia trebuie in permanenta sa isi amelioreze propriile competente si sa le adapteze de asa natura incat sa poata raspunda cu succes noilor exigente.

2.4 Intrebări frecvente privind analiza SWOT

Care sunt principalele puncte forte si puncte slabe in raport cu concurenta existenta?

Care sunt oportunitatile primordiale care exista pe piata? Care sunt principalele amenintari (pericole) de pe piata? Puncte Forte - Puncte Slabe Oportunitati - Amenintari Factori cheie de reusita Competente cheie Care sunt trei competente cheie care va disting de

concurenta?

Ce va face sa fiti cei mai buni sau chiar unici pentru clienti?

Page 16: Analiza SWOT

CAPITOLUL III

EXEMPLU DE BUNA PRACTICĂ

3.1 Prezentarea unei întreprinderi

Firma F.E. „WOOD COMPANY” S.R.L. este o întreprindere care produce şi comercializează mobilă. Oferta sa cuprinde un număr de 35 de produse. În ultimul timp, vânzările produselor sale pe piaţa internă au scăzut. De aceea, conducerea întreprinderii consideră că este necesar să îşi lărgească game de produse oferite pentru a revigora vânzările, iar acest deziderat va îmbrăca forma deschiderii unui atelier de producţie a bricheţilor ecologici din rumeguş şi resturi vegetale din păduri şi parcuri. La ultima întâlnire a conducerii întreprinderii s-a considerat necesară adoptarea unei strategii mai ofensive, pentru a putea diversifica gama de produse, astfel încât vânzările sale totale să crească cu 25% pe an în următorii 5 ani, iar pe termen lung dublarea cifrei de afaceri ca urmare a creşterii volumului producţiei. Primul pas făcut a fost să se încredinţeze unui grup de lucru misiunea analizării posibilităţilor întreprinderii Wood Company şi a pieţei. Pe baza analizei respective grupul va elabora un material în care să se stabilească atuurile şi slăbiciunile întrepinderii, ocaziile şi ameninţările pieţei produselor destinate încălzirii locuinţelor (lemn, cărbune, peleţi, bricheţi etc.).

După o săptămână, materialul cerut a fost elaborat. Principalele puncte ale acestuia sunt:

Firma urmăreşte să-şi dezvolte afacerea prin lărgirea gamei de produse oferite. Acest deziderat va îmbrăca forma deschiderii unui atelier de producţie a bricheţilor ecologici din rumeguş şi resturi vegetale din păduri şi parcuri. O destinaţie a produselor actuale (mobilier, corpuri de iluminat, covoare) este reprezentată de şcoli, grădiniţe, societăţi comerciale. Bricheţii ecologici din rumeguş, care urmează să-i producă, vor fi direcţionaţi clienţilor mai sus amintiţi, dar şi către consumatorii casnici şi agenţii economici, dotaţi cu centrale de încălzire pe lemn, respectiv bricheţi.

Premisele acestei iniţiative pornesc de la faptul că, în România, numai aproximativ 10% din gospodăriile din mediul rural au acces la reţeaua de gaze naturale iar în mediul urban numai 75% din gospodării beneficiază de această facilitate. Totodată, sunt zone unde localităţi întregi folosesc încă combustibil solid (lemn, cărbuni, etc.), deoarece gazul nu este distribuit şi nici nu va mai reprezenta o prioritate, din cauza condiţiilor economice precare. Aceşti consumatori ar putea constitui segmentul de piaţă ţintă pentru produsul bricheţii din rumeguş.

Materia primă folosită la producerea bricheţilor va rezulta în urma reciclării deşeurilor tehnologice provenite din industria prelucrării lemnului şi

Page 17: Analiza SWOT

curăţarea pădurilor şi parcurilor de mărăcini, trunchiuri de copaci doborâţi, frunze moarte şi alte materiale vegetale. Rumeguşul crud rezultat din prelucrarea preliminară a lemnului este uscat şi compactat (brichetat) devenind astfel un combustibil solid cu o putere calorică ridicată, o sursă principală de energie alternativă.

Pentru aceasta firma va colabora cu proprietari de gatere, fabrici de mobilă, ateliere de tâmplărie de pe raza judeţului Hunedoara, care deţin cantităţi mari de rumeguş şi înregistrează costuri mari cu stocarea şi distrugerea lor.

Bricheţii astfel rezultaţi, trebuie să întrunească anumite standarde, de aceea este nevoie de certificare ISO.

Totodată firma a accesat fonduri prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală Fonduri Europene, pentru a obţine banii necesari achiziţionării unor utilaje, care să facă posibilă curăţirea pădurilor de mărăcini, trunchiuri de copaci doborâţi, frunze moarte şi alte materiale vegetale, care le vor usca şi bricheta. Toate utilajele şi echipamentele vor fi cumpărate în urma selectării celei mai convenabile oferte dintre cele disponibile de la firmele de profil.În România afacerea cu bricheţi din rumeguş este puţin cunoscută, fiind viabilă pe termen mediu şi lung, mai ales că în viitor tot mai mulţi consumatori vor dori să achiziţioneze bricheţi în locul cărbunelui sau a lemnelor datorită avantajelor pe care le prezintă.Obiectivele privind dezvoltarea firmei pe termen scurt, mediu şi lung sunt:Pe termen scurt:

- crearea unei imagini de marcă în rândul clienţilor din judeţul Hunedoara;- mediatizarea avantajelor pe care le are utilizarea energiei din surse

regenerabile;- atragerea clienţilor din Regiunea de Vest.

Pe termen mediu:- achiziţionarea unei noi maşini de brichetat în următorii 3 ani;- dublarea cifrei de afaceri ca urmare a creşterii volumului producţiei în urma achiziţionării maşinii de brichetat;- creşterea numărului de personal prin angajarea a două persoane;- asigurarea continuă a materiei prime prin reînnoirea contractelor cu

societăţile furnizoare pentru primirea în exclusivitate a rumeguşului necesar procesului de fabricaţie;

- fidelizarea clienţilor prin oferirea de bonusuri;- atragerea clienţilor din întreaga ţară.Pe termen lung: - deschiderea unui nou atelier complet utilat în zona Haţegului prin

accesarea de noi fonduri europene;- creşterea numărului de muncitori;- căutarea şi atragerea clienţilor din străinătate.

Page 18: Analiza SWOT

3.2 Analiza SWOT

Puncte tari: Unic producător pe piaţa ROCT a bricheţilor; Firma realizează profit; Costuri 0 cu materia primă; Atelierul de producţie şi depozitul de bricheţi respectă standardele EU; Imagine favorabilă pe piaţa ROCT (premii faza zonală); Contracte de livrare încheiate cu şcoli, grădiniţe, agenţi economici; Promovare prin mijloace tipărite (afişe, pliante, catalog) şi Internet; Promovare intensivă; Tinereţea şi entuziasmul angajaţilor.

Puncte slabe: Mijloace de transport insuficiente; Experienţă redusă -firma este nou apărută pe piaţă.

Oportunităţi: Legislaţie favorabilă; Existenţa a unor segmente de piaţă neexploatate;

Cucerirea de noi segmente ale pieţei (rural, consumatori casnici); Diversificarea gamei de produseAmeninţări:

Recesiunea economică; Puterea de negociere în creştere a furnizorilor şi a clienţilor; Intrarea de noi competitori pe piaţă.