1

ANALIZA CONTRIBUTIILOR LA SALARII SI A FONDURILOR SPECIALE

Conf dr Iulia David Sobolevschi – Academia de Studii Economice

Conf dr Monica Petcu – Academia de Studii Economice

Abstract

Printre masurile anticriza regasite in Romania cu precadere dupa 01 ianuarie

2010, atit la nivel macroeconomic dar si la nivel microeconomic, se numara reducerea

cheltuielilor cu salariile. In paralel, este sesizabil caracterul agresiv al fiscalitatii

salariale, manifestat nu prin majorarea cotelor de impozitare ci prin extinderea bazei de

impozitare. Cea mai mare pondere in totalul sarcinii fiscale salariale este detinuta de

contributiile sociale obligatorii. Reducerea cheltuielilor salariale in paralel cu cresterea

fiscalitatii in special prin contributiile sociale obligatorii are oare efecte benefice

revigorarii economiei romanesti?

Cuvinte cheie: cheltuieli; salarii; eficienta; fiscalitate; contributii

In contextul crizei economico-financiare resimtite fara dar si poate si in economia

de piata din Romania, al luptei de supravietuire a oricarui investitor din mediul privat, tot

mai mult se solicita analiza cheltuielilor intreprinderii pentru a se gasi sub orice

modalitate posibilitati de eficientizare a activitatii. Este cert ca date fiind conditiile

actuale in care se poate obtine intr-o mai mica masura o crestere a cifrei de afaceri, in

scopul eficientizarii activitatii desfasurate singura solutie ramasa este legata de scaderea

cheltuielilor intreprinderii. Indiferent de specificul activitatii desfasurate, cel mai frecvent

se recurge la clasificarea cheltuielilor curente ale unei intreprinderi in urmatoarele

categorii: cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul si cheltuieli generale. Cu siguranta,

masurile luate la ora actuala de investitori vizeaza toate cele trei mari categorii de

cheltuieli si deci implicit si cheltuielile cu personalul. In literatura de specialitate regasim

cheltuielile cu personalul definite ca fiind expresia valorica a consumului de resurse

umane utilizat in desfasurarea activitatii intreprinderii.

Din punct de vedere structural, cheltuielile cu personalul sunt formate din

cheltuieli cu salariile si cheltuieli cu impozite si taxe suportate de intreprindere ca rezultat

al folosirii fortei de munca. Dimensiunea cheltuielilor cu salariile este influentata de

evolutia elementelor sale componente, respectiv de evolutia sumei salariilor nete dar si a

impozitelor si taxelor care sunt atribuite angajatilor. In consecinta, avind in vedere

structurarea cheltuielilor cu personalul si implicit a cheltuielilor cu salariile din punct de

vedere al modului de repartizare pe destinatii finale, putem discuta despre doua

componente de baza: cheltuieli privind suma salariilor nete si cheltuieli cu caracter fiscal.

2

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli privind suma salariilor nete Cheltuieli cu caracter fiscal

Atribuite

angajatorului

Atribuite

angajatului Suportate de angajator

Suportate de angajator

Schema 1: Structurarea cheltuielilor cu personalul in functie de repartizarea pe

destinatii finale

Atit cheltuielile privind suma salariilor nete cit si cheltuielile cu caracter fiscal

afecteaza rezultatul economico-financiar al activitatii intreprinderii, fiind suportate in

totalitate de catre intreprinzator. Dimensiunea cheltuielilor cu personalul este marcata in

mod direct de evolutia salariilor nete dar si de evolutia fiscalitatii. Cresterea fiscalitatii,

atribuita angajatorului sau angajatului, in contextul mentinerii salariilor nete atrage

cresterea cheltuielilor cu personalul. Intre evolutia cheltuielilor cu salariilor si evolutia

cheltuielilor cu caracter fiscal suportate de angajator, la ora actuala se poate discuta

despre o anumita corelare, evolutie proportionala, datorita regulilor comune impuse in

calculul acestora incepind cu 01 ianuarie 2011.

Cheltuielile cu caracter fiscal aferente salariilor, indiferent daca sunt atribuite

angajatorului sau angajatului, sunt structurate in doua mari componente: impozitul pe

venituri din salarii si contributii sociale aferente salariilor. Codul fiscal, prin al 2), art. 2

din Titlul I, Capitolul I, identifica in componenta contributiilor sociale obligatorii

aferente salariilor:

a) contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia datorată de angajator

la bugetul asigurărilor sociale de stat -contributii la sistemul public de pensii;

b) contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia datorată de

angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – contributii

privind finanţarea ocrotirii sănătăţii;

c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

datorată de angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

contributie a carei plata asigura dreptul de a beneficia de indemnizatia pentru concedii

medicale;

d) contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi contribuţia

datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj – contributii a caror plata

asigura dreptul de a beneficia de indemnizaţie de şomaj;

e) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată

de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat – contributie a carei plata asigura

dreptul de a beneficia de indemnizatie in cazul accidentelor de munca si bolilor

profesionale;

f) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de

persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit Legii nr.200/2006 –

contributie prin care se asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele

individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu

angajatorii aflati în stare de insolvenţă.

Sinoptic, structurarea cheltuielilor cu caracter fiscal privind salariile este

prezentata in schema 2 astfel:

3

Contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia datorată de

angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat

Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia

datorată de angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate datorată de angajator la bugetul Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate

Contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi

contribuţia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,

datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator

potrivit Legii nr.200/2006

Contributii

sociale

Cheltuieli

cu caracter

fiscal

privind

salariile

Impozit pe venituri din salarii

Schema 2: Structurarea cheltuielilor cu caracter fiscal privind salariile

Din structurarea cheltuielilor cu caracter fiscal privind salariile, este evident

numarul relativ mare al contributiilor sociale suportate de angajator ca rezultat implicit al

utilizarii fortei de munca salariale. Insa pentru a avea o imagine completa a rolului si

locului contributiilor sociale in componenta cheltuielilor cu personalul, recurgem la o

scurta trecere in revista a cotelor de impozitare, pentru fiecare contributie in parte,

conform legislatiei in vigoare, in tabelul 1:

Denumire contributie Procent angajator Procent angajat

20,8 % pentru conditii

normale de munca

25,8 % pentru conditii

deosebite de munca Contributia la asigurarile sociale

30,8 % pentru conditii

speciale de munca

10.5%

Contributia pentru concedii medicale si

indemnizatii de asigurari de sanatate 0.85%

Contributia pentru accidente de munca si

boli profesionale

0,15% - 0,85% in functie de

codul CAEN al activitatii

principale

Contributia la fondul de somaj 0.5% 0.5%

4

Fondul de garantare pentru plata creantelor

salariale 0.25%

Contributia la fondul de asigurari sociale de

sanatate 5.2% 5.5%

Impozitul pe veniturile din salarii 16%

Tabelul nr 1: Cote de impozitare pentru impozitul pe salarii si contributiile sociale

obligatorii aferente salariilor

Literatura de specialitate defineste suma salariilor nete la care se adauga impozitul

pe salarii si contributiile sociale obligatorii prin indicatorul cheltuieli cu salariile. Practic

cheltuielile cu salariile reprezinta baza de impozitare atit pentru contributiile sociale

atribuite angajatului cit si pentru contributiile sociale atribuite angajatorului (fara a lua in

considerare situatiile ce au caracter de exceptie). Presupunind ca o intreprindere isi

desfasoara activitatea in conditii normale de munca, cu un grad de risc corespunzator

cotei maxime de impozitare in ceea ce priveste contributia pentru accidente de munca si

boli profesionale, contributiile sociale obligatorii atribuite angajatorului reprezinta

28,45% din cheltuielile cu salariile, cele atribuite angatilor reprezinta 16,5% din

cheltuielile cu salariile, astfel incit, angajatorul suporta cheltuieli cu contributiile sociale

ce reprezinta 44,95% din total cheltuieli cu salariile (tabelul numarul 2):

Denumire contributie Procent

angajator

Procent

angajat

Contributia la asigurarile sociale 20,8 % 10,5%

Contributia pentru concedii medicale si

indemnizatii de asigurari de sanatate 0.85% 0

Contributia pentru accidente de munca si boli

profesionale 0,85% 0

Contributia la fondul de somaj 0.5% 0.5%

Fondul de garantare pentru plata creantelor

salariale 0.25% 0

Contributia la fondul de asigurari sociale de

sanatate 5.2% 5,5%

Total contributii sociale 28,45% 16,5%

Total general contributii sociale 44,95%

Tabelul numarul 2: Centralizarea cotelor de impozitare pentru contributiile sociale

obligatorii aferente salariilor

5

Pornind de la aceste considerente:

SsP CCC *%45,28+=

Unde:

PC = cheltuieli cu personalul si SC = cheltuieli cu salariile

Dar:

SSONS ICSC ++=

Unde:

NS = suma salariilor nete; OSC = contributii sociale obligatorii atribuite angajatiilor; SI =

impozitul pe venituri din salarii

Cum:

SOS CC *%5,16= si %)5,16*(*%16 SSS CCI −=

Rezulta ca:

7014,0

N

S

SC =

si implicit:

83134,1*%14,70

*%45,28%14,70

N

NN

P SSS

C =+=

Avind in vedere legislatia existenta in prezent si cotele de impozitare aferente,

rezulta ca in fapt cheltuielile cu personalul reprezinta de 1,83134 ori dimensiunea sumei

salariilor nete, diferenta fiind data de impozitul pe venitul din salarii si contributiile

sociale obligatorii.

Specific economiei de piata din Romania este ca in negocierile salariale

intervenite intre angajatori si angajati punctul de plecare este dat de salariul net. Orice

masura de reducere a salariului net, ca si a salariului brut dealtfel, atrage implicit

reducerea contributiilor sociale obligatorii, a impozitului pe veniturile din salarii –

considerate venituri cu rol de baza atit pentru bugetul de stat cit si pentru bugetul

asigurarilor sociale. Pe de alta parte, masura in cauza afecteaza puterea de cumparare a

populatiei dar si gradul de remunerare a personalului angajat. In procesul decizional

privind afectarea salariilor in scopul eficientizarii activitatii, dinamica inregistrata de

cheltuielile cu personalul ( PC ) trebuie comparata cu dinamica volumului de activitate

desfasurata de intreprindere (cifra de afaceri sau venituri din exploatare). O activitate

normala este caracterizata printr-o dinamica a volumului de activitate superioara sau cel

mult egala cu cea inregistrata de cheltuielile cu personalul:

PCCA II ≥ sau Pl CV II ≥

exp

Corelatia mentionata da posibilitatea stabilirii cheltuielilor cu personalul

admisibile ( PAC ), in functie de cheltuielile cu personalul din perioada precedenta ( 0PC )

si dinamica volumului de activitate desfasurata ( CAI sau lVI

exp):

PAC = 0PC * CAI sau PAC = 0PC *lVI

exp

6

Marimea cheltuielilor cu personalul admisibile se poate compara cu marimea

cheltuielilor cu personalul efectiv realizate ( 1PC ), caracterizind evolutia eficientei

cheltuielilor cu personalul, dupa cum urmeaza:

a) daca 1PC < PAC , fata de perioada precedenta are loc cresterea eficientei

cheltuielilor cu personalul;

b) daca 1PC = PAC , se mentine eficienta cheltuielilor cu personalul;

c) daca 1PC > PAC , scade eficienta cheltuielilor cu personalul.

Concluzii:

In consecinta, tratarea contributiilor sociale obligatorii trebuie sa se realizeze avind

in vedere dublul rol al acestora: componenta de baza a cheltuielilor cu personalul dar si

componenta a veniturilor bugetare. O dimensiune corespunzatoare a contributiilor sociale

obligatorii este asigurata in masura in care se poate discuta atit de satisfacerea

investitorilor prin eficienta salariilor dar si de satisfacerea nevoilor bugetare in conditiile

limitative impuse de gradul de permisibilitate al puterii de acceptare a populatiei.

Bibliografie:

Petcu, M., 2009. Analiza economico-financiară a întreprinderii. Bucureşti: Editura

Economică.

Sobolevschi David., I., 2004. Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul, Revista

Tribuna Economică nr.5

Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. coordonatori, 2008. Analiză economico-financiară,

Editura Economică, Bucureşti

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile ulterioare, publicata in Monitorul

Oficial cu numărul 927 din data de 23 decembrie 2003

Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata

in Monitorul Oficial cu numărul 852 din data de 20 decembrie 2010

Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu modificarile

ulterioare, publicata in Monitorul Oficial cu numărul 372 din data de 28 aprilie 2006

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea

ocupării forţei de muncă cu modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial cu

numărul 103 din data de 6 februarie 2002